ADEVARUL COERENTA

Adevarul-coerenta se remarca prin relatia de apartenenta necontradictorie a unui enunt care este
presupus adevarat la un intreg de propozitii. Asadar, enuntul este adevarat daca si numai daca
intocmim un raport logic cu un sistem de propozitii acceptate ca adevarate.
In lucrarea Problemele filosofiei de Bertrand Russel, filosoful ilustreaza corespondenta intre
universul propozitiilor si universul faptelor. El stabileste un raport intre teoria adevarului
corespondenta si a adevarului coerenta. Considerand ca adevarul consta intr-o corespondenta a
gandirii cu ceea ce este in afara gandirii, nu putem afla niciodata daca a fost atins adevarul. De
aceea se pune problema teoriei ca adevarul consta in coerenta. Acceptarea unui enunt ca fals
presupune incoerenta in raport cu ansamblul convingerilor noastre acceptate ca adevarate, deci
putem opinia ca esenta adevarului face parte dintr-un sistem complet de convingeri, propozitii
acceptate ca veridice, care alcatuiesc esenta Adevarului.
Bertrand Russel realizeaza explicatia teoriilor corespondentei si a coerentei din prisma a trei
cerinte: admiterea falsului ca opus al adevarului, a adevarului ca proprietate a convingerilor si tot
a adevarului ca o proprietate determinata de raportul convingerilor cu materia exterioara. Astfel,
privind din punctul de vedere al doctrinei corespondentei, enunturile sunt adevarate sau false in
functie de concordanta sau neconcordanta lor cu realitatea. In cazul teoriei coerentei, enunturile
sunt adevarate daca sunt coerente cu sistemul adevarului si false daca nu sunt coerente cu
sistemul adevarului. Totusi, intelestul conceptului de coerenta, presupune cunoasterea
termenului care implica, la randul sau, adevarul unor legi logice. Deci, coerenta nu poate defini
insusi adevarul daca prin deslusirea sensului sau trebuie sa apelam la intelesul adevarului. Astfel,
legea contradictiei nu poate trece testul coerentei. Coerenta devine un test, dar nu si sensul
adevarului.
In lucrarea lui B. Blanshard, Natura gandirii, sunt analizate judecatile Burr l-a ucis pe
Hamilton in duel si Pe aceasta creanga se afla o pasare cardinal. Pentru omul de rand este
evidenta concordanta cu faptele. Pentru prima afirmatie insa, este necesar apelul la doctrina
corespondentei, fiind folosita drept criteriu al adevarului. Asadar, unul dintre exponentii care ar
putea fi pusi in corespondenta ar fi un om care a trait in acea perioada si ar putea atesta
veridicitatea acelui duel faimos, insa astazi nu mai exista niciun martor al acelui eveniment. Este
evident astfel ca adevarul trebuie cautat in alte resurse, realizandu-se noi corespondente cu fapte
relatate in trecut. Cautarea adevarului trebuie sa se faca prin conexiunile cu alte judecati
reprezentative pentru acest duel, precum publicatiile istorice, ziare, reviste, carti, destinul
familiei Hamilton si al vietii lui Burr etc. Toate aceste resurse se vor inchega intr-un sistem
coerent. Insa, daca am considera ca fals evenimentul istoric, atunci asta ar implica faptul ca
ziaristii, istoricii, oamenii politici cei mai respectati sa se fi indoit de adevarul evenimentului.
Dar, in acest sens, nu am mai fi in masura sa punem dincolo de indoiala niciun fapt istoric.

Asadar, criteriul adevarului este dat de opiniile noastre aflate in conexiune cu acesta, un sistem
inchegat de propozitii, fapte, informatii acceptate ca adevarate.
Judecata Pe aceasta creanga se afla o pasare cardinal implica observatia. Daca exista o
corespondenta intre ceea ce se afirma si ceea ce observam, atunci vom spune ca judecata este
adevarata. In caz contrar ca este falsa. Astfel, in realitatea noastra, ceea ce ne convinge de
adevarul unei judecati este experienta. Dar faptul real pe care noi il consideram adevarat este o
fictiune. Ceea ce este luat drept adevar se reflecta la nivelul simturilor. Faptul judecatii este
accesibil direct simturilor, punandu-i-se la dispozitie o realitate a carui gandire proprie
corespunde. Dar o pasare nu este o analiza senzoriala, ci o colectie, un sistem de date senzoriale.
Sa presupunem ca in locul nostru ar fi totusi un animal cu exact aceleasi caracteristici senzoriale
ca si noi. Insa diferentele sunt majore. O astfel de fiinta nu va percepe ceea ce percepem noi.
Cunoasterea tipologiei pasarii cardinal se afla in baza cunoasterii unui regn in care se incadreaza
pasarea, unei bogatii de informatii si idei, ideea de organism viu, notiunile de zbor, de cantec sau
chiar si culoarea penajului aceste notiuni sunt strans legate intre ele, acceptandu-se ideea ca,
daca s-ar renunta la oricare dintre ele, gandirea ar fi alterata si si-ar pierde trasaturile sale
distinctive.
Totusi cum vom decide daca ceea ce ne este sugerat de simturi este mai degraba adevarat si
corect decat fals si iluzoriu? Trebuie sa tinem seama de informatia disponibila. Ce este aceasta
informatie? Este ceea ce am acceptat deja atunci cand am pornit in cautarea adevarului. Este
sistemul nostru prealabil de informatie acceptata. Evaluarea tuturor pretentiilor de adevar, atat a
celor sustinute pe baza simturilor noastre, a rationamentelor si a memoriei noastre, cat si a celor
reprezentate de marturiile altora, trebuie sa se bazeze pe sistemul acceptarii, cel care contine
conceptia noastra despre lume si asigura accesul nostru la ea ( Keith Lehrer, Theory of
Knowledge, Routledge, 1990 ).

Bibliografie:
Filosofie tip A, Elena Lupsa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica, Gheorghe Tarara, Editura
CORVIN 2007
Filosofie Lectii de Antologie si Texte pentru Temele : Adevarul si Dumnezeu, Mihaela Miroiu,
Adrian Miroiu