—_——$—$$—————<$<——
Intopyiy cu prot tps Prancien Pls omeest te weet vt net 9
———_$——————$—$—$————
Teiermalia defeat? poieldeinepeciegoia-cierai fae Neamt care se vrea
Taihu h scetmenme aa iepectoniysccan partes 8 anakmed gepromevares
seh sft Shien 2 Staple ee {eforme
chon alee dey ecg cawvmte rare igang eset
wpoine WRSiasimisee Saseedemepretere” Gm ores
Sifcrence vices Set . Senichin cont
Sees GAstsenpctecde —IngaCese gina imprest tear tba bmesdn tint
SNcneoarearegalecaninuily etait rege o ftom nents at
fegtaiintan’e'iese'y cal Ege aremarteebelsd ile woes et
folsom fine ie file Sage trende Soin
careesi sad ln core Donated sents ay galggcenoretniee i A consent
a famsinapieres pinentens Im cso cal" Wk og sk aden en Duma VASIECA
et I |
Bugetul $1 Democratizarea invafamantului
Teta mec leet ge opuneans nc Puers.2 oie ata eee er
ices ania 1 Ps daha franel maladie.” "deere fone. ener tnt in misdeaphcitcl wai degra
fe pay ng cat fe pr ue ea cn ec eine ages te ert
Ioan ante veut Seema el at Boge age rns
SRe'Sete nel nose = mage recon tal po opera, pt ces of
Beaesiunn's rewsivder sone perez ome es ep Ge
jes forma ontent mata
opacemibanen te re dre aumten eeae
Pa uietonarce "ute? de mu incor at impiediceactvtatile Er dnbnscseo ree eomaatreacesateuulgevernera|
aaa tia eer Re Propedinte SLLUCS. Neamt prof, Floris FLORESCU
DE CE
APOSTOLUL?
Etats Sin cy tacem ct
‘lta pr mee nese
(Sade ores gencopet
‘ta compa Se apie
pees
(BIECTIVE PRIORITARE ALE REFORME!
INVATAMINTULUI UNIVERSITAR
aatincne sree Sesh : Hf Blom 9 xe a
Eeaiccemieee Setar yt Set area aoe
EL mene Sots Beets Sommerer
Deion atin cemteew oes a iain
Secine de evajamant cu ponders
Conair
Certo be cecetarenghntifca
(ttre ast, ere poe 29
ee pone afirns ea, im genera
neath feet Debrewe amare sbecive: pind alum rool toma $12 Prof. Unie. Dr. Vasile
Redactia| {8 os hogan Najoral "= interdistpieartatea_ Sto pope 1 aSrOLIC
ivind Reforma Iovamiotia in meltispeciaizarea prin Refoomamodaltaer de erare
Sil 1900 gi Ge parspectiva filed (eosmnare va cisinde ery RESTITUTIO IN INTEGRUM
BPOSTOLUE
alee mvt asp ile uk Man
Ur aptre th Pinte Sec ig aah tea
Hom Ran ed ge paaepee 2 ders
Hrostonun. !""* “Sprilianl 937.7 a
Aceasta publicatie. se Coj
tiptrea unar "sub, détieni diverselor
ingrijirea Cercutut diel gramatica,
Didactic Piatra Neamt’; terpretari
adica pein eforturile -
organizatoricé: $i prit | politi o
colaborarea tnvatatorilor $i prOea. Sc:
(care format aga aunaba “ADAG
"Corp: primar!)agi ORE; cu care
‘profesorlo (cae foal YE fieRtitatoria de
*Corpal secindar® arf jvatatocii $i
‘Tuminatot at
Cerculul Didactic). of» piolesocil tel, taps
Revista se distribuia tn primil erau niciédata~tigéare, cici
rand abonatilor, care contribuiau la instabilitatea vietii politice si
cfortul financiar necesar apartiei cu perspectiva iminenta 2 rlzboiuhui al
tun “abonament de sustinere” in doilea mondial, nu erau de natura st
valoare de 200 lei anual, eeea ce le incurseze gi si stimuleze.
contereagidreptul "dea facepartedin In ciuda acestui fapt citim ca
membrii cercului de colaborare al surprindere pe coperta interioar’ a
reviste!”. Abonamentul proprit-zis nr.13 al revistei: “Comitetul de
tra6U deli anual gisepltes in? rate conducere al revistei igi ia
inlunile noiembriesifebruarie. __angajamentul ca va socate revista un
‘ivea o aparitie an orcarearfiriscuile (1 dec. 1935).
insistenta, de ly citea 30 de pagini "Prin numeroase sacrifci si un
je numere) hr 65 de pagini (ne. mare volum de muned, un grup de
aprile -martie 1942) sau chiar WW de daseali devotati au reusit 4 duea
agin! (nr. octombrie decembrie onoranta povara a aparitiei revistei
1939), “Apostolul" pina in perioada iulie -
Membri fondatori av fost oameni septembrie 1943, omagiind, prin
sigcoli.cuprestgiudidactiedeosebit, articotul Iii DV. Ton, pertonaitatea
pedagogi recunoscuti: C. Luchian, ¥. apostolica a invatatorulul roman: “in
Seripcaru, C. Tuc, Buf Manolix, Ardeal gi Banat, pe meleagurile
Alex. Gheorghiv, M. Avadanei, D. Bucovinei gi intr-attea sate de la
Hogea, T. Macovei, M. Stamate, 1. Turtucaia, Silistra, ori in vaile si
Rafal 1 Stroa, muntii Macedoniei, pana si la
Comitetal de conducere era Istro-Romini, invéfatorul a fest
format din V.Gaboreznu siV-Taranu- apostol gi martir al credintei
tedictori, S. Purice - casies, M. nationale; in Vechiul Regat, evocator
Avadanei- secretar-bibliotecar, Buft_ neobesit al vreéniciei inaintasilor,
Maroli, V. Seripcaru, C. Turco, Th. trezitor de nadejde in biruinga si
Urea - membr pregatitoralcongtinfelor penta clipa
Revista recruta colaboratori din de veacuriagteptata a Uniti.”
rfindul invajatorilr gi al profesorilor _Eroismul in eredinta gi actiune
cupreocuparide cercetaredidactca i este caracteristica Invajatorului
pedagogics, de creatie metodica gi romin gi va fi - of nu se indoiased
terar artistica, publicénd articole nimeni- side acum irainte
omagiale gidememoralctica('Seoale Un aspect sernificativ pentru
sidascait din vechime’ - \.Taranu - caracterizarea seriozitatii $i
nov.1937, "Monografia Bisericii_profesionalismului cu care s-3u
Sfintul Gheorghe" -preot D.Savescu abordat in paginile revistei
tmaisiunie 1998), traduceri (CO peeblemele vii cultural sjadetulsi
Cnr nr
Ad nd
cu picture, gins tuturor ei dear celor
carorale-afacut un benghicomplicein
frunte sau in ereier.. Primese
reprogur de la tment a munei de
In fate care cet ca orchestra simfonica
i sedeplasere in catalog s4cinte
Gina "de nim allust, eventual, la
dovazeci de vion simultan sau ator
: rofeiongtias pace piese pe scence
Cultura institofonalizata nue Gamitelor calturale, inte praia de
infotdeasra posturaceamaiferctain inti gi papa de-adoua, isa iment
gare se poate sfla cultura, ins4 tu eo ghnegte (ntre ce! care fc
Inspectoratul pentra Cultura al_reproguri) ca o asemenea deplasare
judetulai Neamt e... trimisul pe "e bani", multi bani care nu pot fi
Famintel Minsterutl Cltor, frm rin prin hértoopele care nu pot fi
cea mai evolusta areformei, nu-iasa?, acoperite cu gesturi cliturale, Nu €
fr echimbari de rentals! i ferme mal simplu st eeimbrace mal framos
Imentale care insoese pe omel care Tai de sabatoare, sa rnearga la ore,
0 tranaiie mat densa dect ceata acolo. unde se. face cultura
londonezain led sevadserizontul profesionista, 28 intre in sala de
dedincovode pleospe. Dupace aecide Spectacol (de teatru, de opera,
Sni "cultura de masa’ a fest vets follric ete) gi si-i otoasca sete
xprimaciiatistice inartsserieuligi ancestral de cultura? Dar de ce 28
fa dramatic, ar muziala sau cea procedam simp cand se poste cere...
plastics, nici wna nua Se4pat Complica? Dar ce- cultura? Na
hecempromisa, e dificil sa explici lanecim in fsotc si pe unde mai
mul a waitin erore, ca valonreasccatem capul prin gull cusut al
fo expresio 2 elitel aristice, ¢4 camagit bugetului? Cand 4 feat
Dumnesce na dat taentulcuronba gi Dumnezeu lamea a facuve fri buget,
,
Enokcmn Ame
in cultura nu pot
scoate capul prin
gulerul cusut al
camasii bugetului
revista didactica si literara
- seurt istovic —
in crearea Corpului Didactic din judetul Neamt,
invajator Leon Mrejeriu, care
demisioneaza din functia de
pregedinte al Asociatiei Invatstorilor
din judetul Neamt: "Regret din suflet
ccaun daseal cu aga mari calititi, care a
adus atit de insemnste servicilgcolii
gi culturii nationale, paraseste
Invagamntul. Munca dumneavonstes
a serveasca drept pilda tuturor
genera
caus oes Saas
ea tunis ces
sie ae ae
Sine
ere ge riety
Gaboreanu, Neculai Mancas, Mihail
cone
aon ane
caaadicond Sas
feet ae et
Joo lw see re
“Prietenii $colii Normale Gh, Asachi’,
te peters ta Erp ie nonfe ae 0
pelea aac rence auton
Feat iencentie tenes (tc ma em
Constantinescu, Gh. Dimitriev, ¥. incursjeze caci austeritatea bugetara
Dobrescu. (...) nu da semne de relaxare. Speranta
reese ore
wean et teiaay ig ee Et marae norte
nts
site nai
pe care "Apostoll’ le tar
reriate si publica similare: "Revista
General a Invetamantulu’, "Revista
Geografct Romina (Clu), "Datina’
Satu Mare), "Familia" (Orade2)
"Preocupaci Literare’ "Natur, "Viet
Romanessea', *Viaja Basarabiei’
(Gutemeata gi condus inca cin 1992
de Pan Halippa)
Revista era expediata direct din
tipografie (Gh. Asachi) Academiei
Romane gi universilr din spatial
romfnece. Sa mentionam c& revista a
editat in 1937 un yaloros “Album al
tnvatatoarelor gi invatstorilor din
judetul Neamt" prin stradania
favajatorului Victor Sandulesca, din
comuna Grumazesti, cuprinzind
Reinvierea tradi’ publicstice a
biografitea 668 apostoi gluminatori Prestig care 6 ¢ Inala niitorilor gia colaboratoriloe. Este,
ai satelor care fac cinste Drejute, ait din partes comunitititn geri, de catoria noasri, a oamenilor
judeqului Neary’. care au trait cit din partea clase oti, s4-i sprijnim gi sii tneurajam.
Tata raspunsul ministrului
Instrucfiunii Publice dat cererii de
pensionare edresate acestuis la 11
august 1935 de catre unul din lideit
evista MApostolul sé nate dintr-oimperioast In revista-"Apostolul” se vor rezerva céteva pogini si
greta wieder rset penne mani ikare din yateasetraceor
8e ‘contutrare tate "Revista "Apostolul’ vada atenjic recenziilor lucrarilor
obleme: dé “pedagogic. “génerala,” ga interes pedagogic gi literar si va rezarva loc pentru stiri
stingtndu-se: eu cele tn legatird euimoile’” scciare venite din judet, in scopul de a destepta interes 51
feaitente:- $0 iste a a Sais eugera actiuni.
ty acedl cop, apelntt is slabarres "Senna, ibera de arce ofchltat, de aie due
amenilor de..epecialitate, .pé 1ing8\ politics, precum gi de orice spirit de grup si ambitii
Feoutribitianile ve pot veri dinjmildetl. deserte, revista "Apostolul” nu va avea alta preocupare
M éxicalimi, Hornics de pertetionare gicultnrA decit& imbratigeze produsul uneigindirsiuneiactivitay
Revista "Apostolil! va cuta cite cele mal igoere, pe Sincere, careurmacesc progresulinvataméntulu primar, a
care evi desprinde din experienta beortncercai pentru: cultuiln genere s apararea dreptritor prfesionate.
Steniteaeeeiviayeedtanie este er Revsts“Apostoll Ist deschdle larg coloanele sale
“Apostolul’ va cduta si contribuie Ia indreptarea Icurajata si de gandul cd va fi intovarasita in cales ei de
gregelilor strecurate in organizagia noastra gcolara, Stletul cura al cascalimit nemtene,
i _ ‘Cuaceste ginduri pornim la lucra
programs analitica, comitete geolare, avizdnd la masuri ce 5 3 eat
pot duce la progresul tnvatamantuli. "APOSTOLUL" - nr. 1 noiernbrie, 1934
Initiative ocganizatorict ntretinea
efervescenta viejii culturale gi
legitima prestigil de care se bucura
‘corpul didactic al acestei perioade,
Prof. Dr. Durnitra
1D. URSACHE
Liceul Economic Patra Neanl
M4
"Culegerea de teatru folcloric" gi
albumul "Momente din judequ!
Neamt’
Lainceput de drum ag dori sa sdue
muljumici sincere Consiliulus
Judefean pentru sprijinul acordat in
anul trecut gi s4-i asiguram, pe
consilier, cd increderea acoréata a cat gi
va dgpoade.
In ceca ce priveste Scosla
Populara de Arta, principalul obiectiv
fn 1999 este acela de ai gist un sediu
Aceast stu, ince de a inte,
nuva avut un lor a
Va trebui ea demonstrir, in acest
sens, care este utltaten institutie!
pentru pentru comunitatea locata in
‘cond file in care este singura institute
‘care ofera realizarea unei pasiuni
artstice fara pune condit de varsta.
incercim in acest an introduceres
nor discipline de studiu care nu se mai
fac nictieri(Jambal, na) gi mentinerea
altora care au fost abandonate de
institujile de cultura (dans popular,
tesut-cusut, arta lemnului).
Este provocarea pe care o lansim
societtfiglobalecetinde sdfocd
mad Emad
¥.
in preaima unui
optimism moderat
Debutul anului 1999 nu ne
findeamnd la optimism dat fiind ca
Central Judetean al Creatiei Populere
Neamt aste o institutie bugetara si,
parafraznd pe Caragiale, bugetul
‘exist dar lipseste cu desavarsire.
fitout
acest 2n sperm si continuim
teforma in cultura, la nivel local
Aceasta Inseamn’, pentru noi,
eresterea responsabilitati fata de
contribuabil, de institutile alese
Consilul Judetean ~ si optimizarea
activitati.
Cu orice riscuri institutia va
pastra cfteva lucruri de tra
"Vacantele Muzicale la Piatra Neamt”
(iunie), Festivalul International de
Folclor "Ceahlaul" (august) $i
Concursul de Creatie Litergra "Miail
Sadoveanu" (noiembrie). In editura
Nona’ vor apacea, de asemenea, 1
SAE Ae Ae
na era votat sau nu era conatit
{ata ca et, pertectbla dar misca.
Cultura insé, Ia anal de gratie de
dinaintea Apcealipscnu se prea peate
face fara bgt, farabani. Ca sicumam
pretinde sanatate firs bani, igiens rs
nici o cheltuials, conservarea
memoriei colective pe b2za de
hheirup, educatie de-a vakna... Daca
platesti casa fi deschis2o mina care
prapadeste bani de porand, Inchiti
teatrele, muzeele, bibliotecile,
seoiile... Numai eclipsa vine pe gratis,
e, s-ar parea, rasplata, singura, dupa
cee am tot stat cu ochii in soare in
asteptarea cometei normalitatii.
Zronutle tc ~ i lips anor cifte de
bbugetcerte-c8 anal acesta santscut
ddeja inghetat cultural, cand eram
copil, end visa Ia anu 2000, nua
{maginam ca ‘notin anul doua mileénd
rma Vor mai fi copii" vom fi atat de
tiraci cA vor scurma in memorie ca
si alam daca ne-a fost alta data mai
bine
Adrian ALUI GHEORGHE cateva lucrari esentiale pentru "i
Constr fla nupeciorstul identitatea judetului Neamt: titate caracteristicile poporului roman.
‘entru Culturi al julefului Neamj — "Culegerea de folclor literar*, Prof. C. Alupului - Rus
APOSTOLUE
martie 1999 RESTITUTIO IN INTEGRUM
"Buletinulinstructunii pubice’, intre
_
1865» 186, fn cae a pubis Uh
Oficiale, dezbaterile “Consiliatal
ieneral a instructiei hn legitura cu K.G.B.-ul
plane gprogramelegolre penta sD.
. . toate pradele de nvatamant ete. si
In toata activitatea lui se observa
Un ctitor nemtean ql esesciscce «| INUAlaMantul
= pect bie Be ns
ultelor gi Invétimantului 7 a
scolii romanesti saci “outs ies | I ROMANIA
See Se ee SGaeee pts lstZans Sithiounle pave Sale igumenie estes | Sent ti
aBoedarce fete! ‘Stir cmplesh amon, ge demiateaviananall pinay Pen 1s indesna tturor ctle | ef dca rh ml eet
Geer GotSeouhs Eee a weal, srs teste cae poate ea meruna! Greg 82 "chemat m Consul general ai | faitheseMea he a des
Woda sd seks Fe ee ee a et uate nc ton Inetructiel pe. Spiri Haret, | tnrinrtrnscomunsrte
eseonltate distinct Areal aoceaipensa Creangas Tot scum redacteaan sssrrdio un ren cabortr | Clie an "ROB ora
‘Lenin ta Gorbuciov (C. Ante gi
inyatitdra poporului romin, a ‘Anuarul general al Instrueinii_icontinuator |
Pie in |. Gordienki) wx document xlutior
i nen Rona, 2 Ligi Calturale Publce" pean gcoar1863-1854,in__Ideile personale le
fe ed Ctwae ieee oie Pere ea a a
pein glen end 7 Tau | cna te
Sceeadcea cue eet gcc ea yest na a ao
gid confine drecvele NKVD-ubai
eoretc a pact aa lu: Alceu, Corina gi Nestor. Amandoi
itnegti, nem iu Invaimant deltoate
Peretti crentials” geile de meade Bieta vor ajinge peefesor | Sledge Be Ba fotgen
‘Temeliile si temeiusile: iniyer i; de toate ‘univeroiteri giseriiter “vhoslonacia gi Romina in diferite
Silt cebocga @ ale elamerttoaree Conribety iu teoretca ia | Chmorms dpm atte
om e Ielurtes eatblte, me
i nignelzreaddeevtatespesapsnet | S70, bropabd exend ele 2
Poetace ng elaeuey saree
au resortdrfe te begat focioe ONECART,
Desh rine fin eae, S#Gcele; fenoge
samemios de yeoas romter coe a tate Parsee, inluslv
folosit in sintezele lor gi rcalizarile” pentru adulti. A
pecgqogil universe Peru infarct
Tn vremea dominatiei comuniste universitatilor din lagi
(1945 - 1989) s-a incercat sa se (1860) gi din Bucuresti
frouareze gon romivensca Ge ex (1864, In crearen
Inaisi'sico inghesule in tare. Conservatorulut de
tDwteise. Sa Incorat dr ate Moses inbsgiCAS)
fea aacria pe 2 Politehnicit. din
sationale roménes eaticat | "Armada Rope tse inkl?
prin seriesi variate, toate valoroase gi | DIRECTIVELE DE BAZA ALE
Imodetne, legate de necesitatile gcoli | IVKVD PENTRU TARILE DIN
romanesti in epoca sin viitor. Oparte | ORBITA SOVIETICA. Din cele 44
dintre acestea leea strans 91 le-a | defunctel logon pecteer crea
publicat, in 1883, in volumal | lqwrncr bpondutd
Didactics, voll, 1858 1867, care, | "36. Din geote lomentara de
prinliseg’ temele ly ne ericnteasd | speotaitaty der mat ales din leet
supra vam, actustath sale aa, J facutut trbuae se for fdas
and ne trudim <2 realizam 0 noua * | Profesor de volo cae se bucra
forte wecesara = reform a | te opulent Loner for bese
fnvdjamintui oméncos. Lata eStova [£0 fv fede onmeni mum de
feme dn wolumesinstruchiant tative: mos cond wn nivel pote lob
ecigogce Ta Bucarerti (88D. A (erecta: earn ene |e mecrar St oe tree
ohjtent militat pentru prapeant went Cane iverenple dinte mater 30 fie
gzoerama, scoltlor orimares: | raded cunttated de maieril
documentar tar la licew $0.10
ivitatea§i
perioad asco sect ‘ a
VASILE ALEXANORESCU gratuitatea “Pind deal ca a ee te
URECHIA (se pronunta Urecke) - invafaméntului primar. iGiset Cont nel emeligeee ze
istorie, pedagog, terat. om politic A sustintinvayamstntul fle secuneare “Inftntarea
moilgant sca niet la Pates Neamt, particular Pentra acestea a acionet ‘storia tavatemantului nostru: 14 forey:Sceit normale in Notions:
nla? febvunie 1834, tn family oficial, prin diferitele. functii hekeave q anafoale din 1746-1818 "fafitnfares Sealil de. comer, ta | domiort a seri sax a vn sa
Clucerului Alexandru gi'a mun Ia indeplinite nclusiv de ministt gide peatcuTara Romancasca giGdn1828 Bucuresti"; “Catse Comitetul | ps ncast seutden arial ras
Rucureste in 22 sniembrie/4 deputat siptin scrier, AstielinJ#59 "1855 pentru Moldova. Aceste permanent pentru a face gcoli de | Pe arety'y/a ol gnats
hia trebuie amintit care dintre
Alomnitor’ ‘serait sa v7 sat
{ieccmbse 1901, find Inhumat la devine seretar general im Miieteral ocumente au consttut fnceputel SERcuura profesional’ et Mest pee ste or. fe
elu 2 Tuncehl pons a tate Cltelor'p lnseuctuniy la caret monumentalei iucrdri, im patra areata Cemelor nivel inal al lode apecteitote true
ete eat a oe Crete Tye senng ininaieg Wummeioraemlcerdetisoom ee Soma entire J Scan apt bg
DEEN Git faites’: Sentrin iearccalinepopine g Isofepimeetcivolume nize aoe (ta.gesten reuse a pooken | ™Sa Sofa aan nr
‘viefii hui lupta nelncetata penteu realizexza ‘nfintarea Universita din -1894 sialptrulea, deanexe,in 1901. aceasta gi gandul marelui carturar J oy rflunt cu carci artic oe
proviges noon soe: Pinte laicande el eine etd de,” in feb dee drei In pemten a dnc St | Metal Sr
see laut dipa adel ca"%. “"nsba g: ctor roménior'; Is Minster Cultelr gi Instrucjiun gi Rominest VA, Urechar"catmeres | face rut aero nowt)
eden seopul care care webuie se access caliaterecacteara revista propane Infintaea Universi din ih treetul noscu pics gt vais I are ab poplarare Ip Pre
iareeparcragone cu gents “Instucioneyublets yen Buseeg@Dlcatnacayan eeu sem Hows cee Y Sg
indi tata deinteligertag vom apratacea iM. Keglsiceana,ocreat se vatranaleralacatedade'Limka i YORE. wo | stl Debate eft
scath si scate horsey. ely pena gen deal] (sad. Ietoria Rominior' la care vt, cam crea pearoie | wade jr imal hin
zceast ‘alegors social, es cart sist
bnuereafi 92 se tnsirecac la wioe
Iu dour saobpina ocipboma
stat holistic, cupringnd toate serale si duminicale) pentru calfe, funcfiona pin in 1901. Tot te circa deni
Tite slaspesteie vey sochle, A vcenii9i tneri cae nu lacuserd altateacelaoritlacborcea*Legi 2,2 Santo cata ist gsr
les cacultura estestrans lepata de scoala primara. Instrucyinii publice:, promulgata de Cele mal Prielnice druma
nga economics, poltice, religioa In 1863 ecte numit director at ALI Cuzs In 25.11.1864. Pentru ioral bun ol Sool Resin! Orice omen ede prs.
spiritul ei, VA. Fd. COVALI
etc. in cadrul culturi, invajamantul "Comitetului de inspec\iune a aplicarea acest cgi
te o important parte structurenta, scoalelor din Romania de dincoace de Urechia a redactat foaia oficial
Profeser Traian CICOARE
es A
Pn An An A A co
5 Silisteany, [ula Halnucescu, Dan -Reprexemfamta Neamt stoner, ronde, cu sedi In citeva
Muzeul de APTA, Hikes’! tinticiesine —Sunlaat sates — Sege mparne ecay i Cg
Greats seuptarlee N. Elessings Clement “ rao Tina sabetpes aca
0 fereastra catre rant Sr ve! pater Prezenta in Etta njudjek ti one fel
SONSIDNNALG — “Fenerace ici modene ss MAMNUANB GA sattercis al semanas
liar ce Meal soe poncho aston: PROZBMG MOPIOP Seumenesetae
JOO CSS Nan in peste utini asian orgmiat omiestricxe PBSAB iN lerbar Sitar din Romania a fet infra
3, giales, at conubut a einnglerea wb ar asprin 195 ara ie acost moment
‘sculptura $i arta decorativa, prezentané prestigiosi. Organismele centralizate au c&patal. unsprezece membri ai “uniuni", din mai
‘expozitia permanent 0 viziune —— Astfel, in perioada ianuarie - in urma actiunilor gi atitudinilor tyste domeniile literate, lind o
Denoramica asupra evolutelattelor februari aul nesta am pat organza centrifuge care eu urna! Revolutie, ‘Senreyemtamtat acts cd apa
Resale ale tigtlor wi, expozitia “Corneliu Baba in muzeele din forme speciale, zonale sau chiar locale, editoriale consistente, indelung
inca el sayaicl unig somg Mole nerkoaereca einstie ale rer inporan exe cote de Cente de ees Mec An
Neamt; CD. Sian (1644-1420), Aurel "hin ie eva destagrn Tara Sa ttt ch Ununen Seiterot din REMBSH Valuali Seritorilor dig
Baey(1896. 1908), Lacie Vrel 1879 ‘ple oe de :
gig 600 120. Lan orl (879 njonte Dua 89" yreapoufiy Rominia eo forma perinaia a poten Sock ety Ay
re
Wie
2 Daanjlor iva. La Sisal nt “ceatralsmcu de tip seven au fost mele’, Tepreentanty curt: Adrian
FEA | Weeinntines Rocce Sc Pavel vt La saan ened oe gut Cheng ane Bg, ere
fo) | este presents, de asemeres arta : . alcan,, Radu Florescu, Crist
EM | sc prcene os ssemenes ts US Aaa uses gre nem desntegraven iste mre epee Bases
a marilor curente artistice europene OrBunieasimpozionul ‘Lascar Vorel-120 scritcriveasca, confortabilé, s decis <4 Dorin Ploscaru, Nicolae Siva si Lucan
tl c deanidelnanyeres Inna ocomope, “nlures seakociore un sndkat Ge ‘
teapea oft pled, vented gf ; Stroch Mat au Intrunite conditite
Ra] racer user cebent a: Wa'Net or etospeciva ui reasla cae. apart™intetescle ne peg ses Unaaey
BSH | su cre Gn. Petngen Pe Srata N. [alnente,exenment cave va pe fcondieiona clr cutalent 81200¢ Scrittorilor at) contrat, Hintze eh
B59 | Tonsten, Caril Ress, J.Juea, 1. ince pel i é
S recut g ulld-cav cnt ylodajean cu tare a fst tarut eave find © ae
a
Irimescu, Aurelia Vasil Ghisgaerte- fe qncare al muniepuldi nose chestiune de istoie care se tratifia tn
cults fominotsecontmporana Violeta DINU limp... Astiel, pe langa "asociatile
oi APOSTOLUE:
(Condnuure in pag. 4)
Pas. > PAS! SPRE REFORMS
‘pa ani mul si lungi de acest proces
Stagnare si falonarl, cin Caracterul activ, se refera la
lips de ‘del gi de curs ceea cea trebi Sa acd care dase,
int ch fn acest an scolar 2 ty dreptul ei gh fvfelil i dea i,
cat an ela rep gh eat
ema tomb Ea eel Abd, tc
mere 8% rfapaide lg fntrebai de
felul: Bu ce'fac penitw tefocma? Ce
schirbat se produc tn ful meu dea
lca? Se impune, asf, 2 renunarn
ta atitdinea pasivd, d€-asteptare a
aor indicayi i drei privtoare la
* drmul pe care tain’3mla modul de
Viteza gi amploares
schimbarlor seontate au
surprins pe unitoameniai
coli, pe alti 'a deraniat
din duleea lor rutin, ar
pe mui fa derutat.'Si
aceasta pentru ct
procesul dereform a fost: & trata jcoala gi pe elevi.
erceput, fn primul rind, |. -Catactertl-pragmiatic reclamt
prin impunerea rapida a feplul cd reforma edule facuta tn
unor schimbaci formale: © nowt, Beil diclonulul "Non tcholae sed
Structura 2 anului scolar, un rou vitze dscimus" (Ni behttu scoal, ci
Curriculum national, renunjarea Ia pentru via invatim). Este nevoie st
Aotein favoareacaltcativelor,apartia gindim si sé acjiondm pentru a da
Aiseiplinelor opfonsle ete celevuluice-ivatrebuiin vita ginude
‘Asa ca dupa punerea in practica a a+ umplecapal cu cate in lund stele
acestor noutaji, nu faré destule Apo, ficind gi un sustinut efort de
nemultumiri si criti, apele au intrat autoedacatie, poate ci © nevoie si
rmatca lor si acum se agteapta, cu invita gi noi, odata cu el, st ne
sau fora speranta, roadele reformei. adaptam lao societate noua (in care a
Acestea vor ven, se opera laefrytul disparutimobilismul anor de tists
facestui an scolar, al celuiak, sau... amintire), In care ar trebui st
niciodata (?!). Unii cirtitori se reugeascd cel mai bun. Sa distrugem
pronunta cé Yom strica gi singurul deci din temelie mentalitatea ca
Iueru bun care mai ramasese in scoala are doar datoria s4 certfce,
Romania -invatamantul printr-o diploma, terminarea unor
Personal, considerinsa ct eforma studi, care ver argument principal
se inscrie pe doua coordonate pentru obtinerea unui loc de munca
importante: una obiectivs, care Sa punem in loctl ideii demolate
priveste ltura material, impusa din atitudinea de ari tnvata pe scolari sa
exterior scolii i faca, repede gi bine, eft mai multe
partenetiloracestora cles siparini;lucruri de flosina n vina: sa lucreze
Ita, subicctiva, care priveste pe uncsleulator ef conduca omagina,
conslinja ncastra, resimtita diferit de 54 prectice un sport etc, dat i s4gi
fiecare cintre noi. Acestci din urma respecte cuvantul dat, sa ajute un
componente as dori si incercam si-i_batran, sa Ingrijeasca un pom ete. Si
evidentiem, poate pres didsctic, cel msi important lueru: sa profuieca
‘iteva resorturiintime. munca ssemenii gst nu cearsée fa
Mai intai ag spune ca reforma societate mai mult deci fer el
adevarata (nu cea trambitata Caracterul optimist al reformei
bombastic) tun caracter este un stribut care. poate stiri
constient. Ceeace impune cafiecare timbete cititorului(iata un prim, desi
‘om al ;colt 3a 0 gindeasca ca foarte mic, seran de optimism) Pentru ce 64
nnecesara pentru adaptareasistemului fim optimigti, éomnule? Da, s fim
de invatamnt romfnesc la cerinfeleinerezitori ca vem putes duce la capit
vietiipe eareo teaimin prezent. Alfel ceca ce ne propunem, Sa lasam
pus, e nevoie st consimfim la opera deoparte critica permanent,
de innoire a scoli si sa ne asumam deznadejdea, supararea,
oamenilor
v
Lene Meek iad
Reprezentanta Neam} a
Untunil Scriitortia
Prezenta fh
manuale e ca
prezen{a florilor
presate in ierbar
(rare din pt. 3)
CRIMA DIN STRADA
L
LOWURCINE de. Eugene Lebich
ctducere Violeta Popa, data
premicrel 7 noiembrie 1004; rega
Visa Nogur: decorul Helmut
Sturmer: costumele: Jaro Ilona:
yates Nien Aliant
In distributien Claudiu Bleons,
omplit Sten, loana Pore, Ovid
Gian inh Begley Saran
Astanel, Dar Grigoras, Dan
Bargheles, Alexandru Ant
TRU $1 MILENA de Nina
‘Tinjar data premieret 22 decembrie
1998 (oremiera absolut: rex: Ten
zat; scenografe: Dors Pasar
in dsriputie: Alexandru Antoaiy,
Olimpa Malt, Gatriea Cr, Roxana
Fronea, Dorina Maris Narangus,
Smaranda Astanei Florin Meese fe
Dan Grigoiag, Dene! Beyleaga Tider
Aramsturgul Eduard Covali, prozatort
Viadimir Teseanu gi Laurian Ante,
eseistul Luci Revista
‘Antiteze™ cate ¢ i
“orga de uot” al ta
Ineite condeie aecutte sunt in judeg ne
poate fi imaginata decit ca o reugita,
marea literatura se aduna cavint cu
cuvnt, find cu rind, tent cu text, carte
cucarte... Seviitorii dinNeamj nu suntin Tabacaru, Cornel Nicoara, Victor
ee eee nent eatel Giuresst Dan Burghees, Licreta
paginile de manual sunt ca foile unui Mandrc, Adria Pamfil Almajan, Paul
rerbar in care plantele presate nu au
Intotdeauna viata... Dar in istoria
literntun, dat Dee?
Chitila, Catalina Russ,
2: de Bdmond
Rostand: traducere: Mircea Dem
Radulescu: data premiere: 22
PRINGIPII VITALE
ALE REFORME! SCOLARE
neincrederes. $8 sperim mereu cd iveals,in elimplrtagigisemeniior In
Joe si avem nostalgia nemunci altora,
sane plingem mereu necazurile is
asteptam autoare si miracole, cred c&
ar fide real flos #8 ne facem munca,
ios, $4 fim mai bun astazi
dec eri, anulacesta dent cel trecu
Caracterul promovari valorilor
este cel care ne-ar putea lumina pe
tofisicarene-arajuta sf facernints-un
ance n-am facut in zece pnd acum. In
vom reusi si ne curatim de multele
pacate, cd vom putea constr, incetul
‘cu incetul,o alta lame gio viata noua
pentru cei pe care-i educam si pentra
noi. La o privire rapida, prin
publicatiile de specialtate (In ton ca
toate celelalte publicatit apscute la
noi) gasim c2 marea majoritate a
vorbelor ga ideilor consemnate sant
negativiste: ‘este rau", “au se poate’,
"nu se vrez’, nu ajuti" etc. St aplicam,
permanent in scoala un binecunoscut
principiu pedagogic: a ne spriini pe
ceea ce este bun (Cat de putin vor.
gasi, non.) pentru a inlstura
neajunsurile si lipsurile. De alti,
pindirea negativa cred c4 este 0
“avere’ uriagi a Intregii societati
roménegti de astiz. Suntem genial in
@ recunoagte raul, in 2-1 scoate la
consti
locu! dorinte prt
di
fiecare ct mai sus, al promovar
blestematului“algoritm’ al puter, ar
trebui sa ne cercetam cu atentie
uni (pentru ea, din bun simt, cei
stau ls local Ter), 2 ridicam
1a ocu cuvenit si sa le dam:
ne conduce destinele colective,
pentru a ne oferi exemple de munca,
de modestie gi de reusit In virtutea
deosebitelor insusiri pe care leat
cépatat prinmunca gi dela Dumnezeu
Dar pentru aceasta este nevoie de
cura) gi de cuget tveaz. Vo trebui s2
Infruntem si sa blocam nenvalorile, st
le aratam mediocrilor adevaratz
masura, s4-i congtientizam de
prapasta dintre paretile pe care fe au
despre ei ingigi gi eficienta muncii pe
care 0 fac. Grea incercare, dar odata
reusit, poate s4 ne adued un imens
Deneficiu tuturoc
Presupunind c iubitii nostri
guvernanji gar aminti asa, dintr-o
data, care este izvorulintelepciuni lor
iar Inzestra tnvajamantul cu bugetul
necesar, iar conditille din scolile
noastre ar deveni comparabile cu cele
din insttagile similare occidentale,
(ara a realiza schimbari pe masura tn
roi tngine, reforma gcoli roménesti va
amine mul timp un deziderat. Pang
va fitn geoals prosperitatea pe care ©
visam, sa Incercam sa facem reforma
acolo unde ne este ai laindemins, in
sina fecarvia dintre noi.
Dan AGRIGOROAE
Prof. mutadist, CCD Neamt
tive deane ciara
i sii gisim pecei
De ce un seminar fa Piatra Neam|{
ialog cu parintele Ioan Gherusim,
giectoral Sem ines Tobe: Lea
*\Sfingit Imparafi Constantin $1 Elena’
Diate Neanh
1 Preacucernice parinte, stu cd aft
| avut o operate grea s! cH acum urmati
‘un tratament recuperatoriu, Penira
Inceput a5 vrea 38 va intreb care este
situatia dumneavoastra la seminarul
‘din Platra Nears?
Preot loan Gherasim: Surt in conti
rector seated atti de tnetamine Tn
perioada prelungita a concediulat medical,
Eonduceree operativa a seminarulul a fos
Ineredintata parintelat Dumitru. Ailinct,
proloponu nos,
Aceasta find situatia nseamnd c3 Inierviul
Rostra if g8seste oportunitatea, mal ales cA
Suntef ctitoral acestel institu.
1G: Putt spune ging, deg ndevarntul itor eae LES.
anil atiepscop al br 3 tatopolt at Nodovel
cone
U Intrebarea mea ar putea s8 va pard
‘chudaté, eu am s-o pun totugl: de ce era
‘nevole de un seminar teologic la Piatra Neamt
‘cand exists o asemenea scoala la Manastirea
Neamt sluna la Agapia?
LG. In viziunea LPS, Danie, mitropitul Moldoveis5
Bucovinei un pret trebuie s acopere 500 de fail. La ora
Aecembrie 1998; regi Roxana Frunza,
scenografia Oana Botee; coregrafi
Malina Andrei; coloana sonora: Dan Burgheleay Dai
Pompilia Stefan, Alexandru Antoni
Costin fc
ip distribulie: Bogdan
Gabriela’ Crist
Tudor Tabacaru,” Ovieiu Criga
Grigoras, Alexandru Antoni
Smaranda Astanei, Daniel Besleaga,
Dan ‘Burghelea,’ Roxana Frunzi,
Dorina Maria Harangus, Olimpia
Mist Pomp Stefan
1 LBA DE VINT- adpiare
dupa AP. Cetov, tracucere: Soni
Geleiter sie “Teculescu: data
premieres 20 februarie 1908;
Yerlnen sens ei, scent
iustraga musica” fgoe arin
yak tr eter
in distributier Darina Maria
‘Rader Tabseare, Ovid
Crigan; Bogean Tolagman, Victor
Gislescu, Luorega Mindi Tourn
Flora Flotin Mircea, Olimpia Mek,
APOSTOLIUE
arena
Teatral Tireretalai
Stagiarea 1998 - 1999
Smaranda Astanci, Daniel Besleaga,
scudananarl progr estes Gani-va anu
ia Piatra Neamt numaralbiseicilo sa dublat, Ar mat flapot
Dreotit aileler de batrani, ni caminelor de copii si ai
nchiseeilor. Si nu witam pe umm c@ in noua structura
elesaitica fecare protopopiat are newie de 3-4 apsten{i
socal, socolog, deci cu o buna pregatite religcasa. In sfara
de teologia pastoralaprorpiv-2iss, goaalancastr, in sens col
ia lar, progatoste abeolvent de nvajamin! preuniversta
7 Ga orice liceu teoretic?
__ LG:Da, caoriceiceu teoretic, Absolvenipot ura deci
‘ric tip de invatensint superior din Romana. Pregateste cu
preeidere candidat) pentru fresliates de taologio pe care
Fimeal alicinevs nui pregateste gi, de ssemenes, profesor de
eligi: rmacegra i restaurnon dara bsenceasca
7 Un evantal foarte larg de specialist.
1G: Siar mui § corn. Seminar nse fring bana
pregaire Feligoasa, cree daza sold pentru cel care
Ermeasa facilati umaniste (esi iment nu intersice
‘hsslveniee ngtri accom I tiga) pentru 2g sth ©
alturh superfoara. Cultera nensten, 28 nila, 9 are
Sainte In Bisrica Ortdoxa gira Ip cre Iu Mars
Engels
1 Ce vi dorifi pentru viitorul apropiat?
.G: lini dovescca Seminarulteologis sa nu fie pivit eno
aie cu cinci picoare intre liceele municipiului i sa te
Fmbratiat ca 0 geoals care imboeateste cultura gi virtutle,
cetitenest
7 Va multumese pentru intervia,
A consemnat
Eduard COVALI
traducere: Valeria gi Profira
Sadoveanu; data premiere!: 19
‘decembrie 1997; regia Emil Mande;
‘scenografia: ach, Adina Panaiteccu;
coloana sonora: Vasile Manta; asistent
Tegie: Cornel Nicoara
Gabriela Crigu,
Grigoras, 5)
martie 1999 w
PASI SPRE REFORWA
PREAMBUL PENTRU fe ees
yDyotestatar’ si Platforma Program de Revendicaci
cinta guste at si isi gocieti dintre _pentrs Inyaamdntul Preunversitar
: ii Tnvstamant isi Universitar gi va fi coroberata cu
limmele: Minister cele ale marilor Confederatii
iis cutizat.
outatile sunt multe in informaicomunizareintermt. el dé aisteritate sindicale pentru perioada imediat
rovesul de felorma a 4 Powel eerbelereulute ere, Ralyele: Sr i Gavern cata urmatoare
fn snori mal ae wacterul Se va avea in vedere de
‘Anvat pimantului‘ Malte: i dimensions, ne Sak
de ene, dificilacompararea. if i ‘ ai asemenea diversificarea muncii $i
Elaborarea noulil amltier note i f es atea unei activitatii sindicatelor din
model “de inspeeties
joolard cate ent ds.
Adaptare 1 muta nee i
foclale st a
fbotitupiodais care tr
roa
rin
Ministrulué.nt, 4682/28 70
Sept 1808 a fostsemis: cna
ireveee ne aren Invalamdat prin cuprinderea
ii tota in urma ® ey e ae idior din sferelor activitatilr: profesionale,
UDR SRNL eat ate (© noua metodice side perfecyionare,acelor
ce fabilirea uncr sportive, turistice, creative si
fuane fecreative a. celor sociale
Incercarile de pichetare a shes fermen lung cu laden 5 dexvoltsres babes
Parlement fe tpl eer Tala protest maiferesi (avigurares gi dervltarea bai
*Regulamentul « ee ean 4 invatimintul primar gi
Organizare gi ae due ps aprobarea Proiectului de ‘ simnazial,liceal 1 universita,
Desai a Ign goman Boerne ems NOL AY UPQM fesse crest
nvatsman tit PONCTE TARI ALE a detuhd au stabiitat a cedrelor didatice
neaaieine REGOLAMENTULU prin aplcares. dicrenfata i
Panna porecla Toilegere’s a foot reopectet nicl do
reat aesGtSS DE ORGANIZARE $1 | Secs cctcccenes M@PSUPE, UPN cones s serene
nee eam pentte matesres DES Setiiaot be sont ta at elezare i pregame
inepectoror na luca conform nu SF ESRARE a tnvatamfnt pe geest an nu Pespectarea Planurilor de inv3t
ode, a fost initiat cursul deformare | NSI impuse de reforms).
Se va actiona mai ferm
motel fet nit cx ' PIB, dar vai valorc mai mie .
‘Ciran aredvoltlensumtrago SCOLARE: canal 198 coos” TOP CaP pentru ca la rectificarea
Fee ee, nr Diminuurea stressului | Sofitel 7 ania te recites
fioecenoalctitime hiya meget elect | ee ge Fine Boge tat
equlamentul si Metodotogia sbatce -; blinlsterl ae fe aloeatefondaitenecestre
eves Seo Sj crane | cess cS QPOLOCOAIBIOR ascscssscs
Calitayii ta Tnspectia Seolara, PMieera! 4 ststemud soitar al 1 Traian Remes face alerg - contrar se contureaza 0
Sint Netter Sco gH a, cit votba de naj, shag aerogenes
a Deaveltart Seal, Reenpitulare, 3 ES te Palitica dedenotere dar deschide punga atunci sarinnee: oetanteurel ai
Evaluare g Atetare, Principle dpa “MUAH solar. Wand worba dea acoperi
sondaj de opinie Ia nivel
cate este organizat cursul Sunt: geeoltari fal gaura—neagea de guvernan 1 . .
deavottarea abilitajilor de hucru in “5 ‘Satara wniterd de reaieare a | BANCOREX-ului ce aproape peoen eameleeeemulal
echipa, abordarea creativa a iusperfiei golare la nivel nafional 6.000 miliarde duse pa 3
prblemeler,valorareacompetenti, "G'S aut fe ena gelior I stmt 1 emmy 3°01" 530 suspendares
experientei gi cunostintelor peryormante $v ceor cx probleme. 7 examenelor de capacitate,
ur stabirea unor norme Z"Se hcienticeucd procsul de Protocol semnat de cei mziclarformulate,facutecunoscute jacaigurest gi admitere urmate de
i cin toate mijloacele avdio-vizuale,
brolucrane a information ‘rei minis sub ratronaal primului prin toate miloacele audo-viauale, paca sure Si gamers urmate oe
actvitaten grupurilor de inspectori "8 Modeal de inspetc viceast cu | miniatruafoet eacemenes tnealsat_{ransmise tuturor factorilor ce
Eas 1 Hecate c SOU de presaerearzairea persona a Y Gt” anata prin Ordomanté putece: Cuvern, Fariament, "Man OM 2000
aeegtia ehrilor Nrroctumentala: (cl Oo 7 se va ajunge fa
In cadrul ace curs, care In scurt timp, Regulamentul £ tala (cel de-al Pregedinte. digponibilizerea fortets a cadrelor
include activitay oe grup $i foloseste Inspeclici Goolare $i Metodolagia de J Weisprezecelea salariv n-a fost Intro prima etapa, si eit mai Gicnetice (educatoare, invatater
Inctode interactive, stadul de coz, Destagurare a Inspectii vorajungein J acordat tn lune ianvaric si nu se urgent, este necesata convocarea Sefanioc hana oseabateat
Jjocul de rol, desbaterea, simolarea in ScOli, pentru a servi ca punct de J intrevad ceocaméata sanse de 2 fi Consiliului National al FS.LL *
fecare in definten i ureariea unde : se impun a fi urmate de toate
cadrul unui model, au reiegit Plecare fa defn rea glurmarites unor 1 onorat nici pe vitor restanjete la pentru a stabil obiectivele comune S¢, MPU Bitie palpi
urmatoarele concluzii: PRcatonal, lLegea 154 promise in dowd trange ale platformei program de aytcpate pentri un an, asignrarea
In metodologia inspectiei scolare J} pe lunile aprilie si mai sunt de revendicéri, forme gi modalitsti Nr : ares
PUT E SHAE ALE iis deco de perinianiy | swemeneain xe iat indea® comune nai afeene io nivel Baueasetiia at lise
Felis Figeare dest consinu de J tubleideinderari sare ncinujadeyean grains x stv carats fh cone
TRADITIONAL DE 2.3 ie fi vorta in schimb a fost
A. administratie, consiliu profesoral vor J Po2te f vorba, in echimb a fost ‘De asemenea, este necesard © 9; nu vrem masuri, ci respectarea
INSPECTIE SCOLARA: puicsanicsincimeinadecgiatn | oreratta sterea de spint 2 tgtdinive'tuturor Colegio TUMerem sur drespecaes
1. Bu exist crteit waar ta Ce mesura scoalasatisfce standardele } cotafenilor, pentrx majoreres Lideilor de la nirelul Federilot ischesste Ne goverment
mined national, pentru reatizarea existente, prefului la carburanti, energie $i Sindicatelor din fnvatsmnt pe plan
inspeafie. Prof. Ovidiu MANTALUTA | transportm, intt-ua procent ¥
id ea nee watuee ome Anspretorgrnerd avout dementitcesdeterminatecesterea dialog de aniticare x migcarn Prt. Stefan CORNEANUL
Imouifica mull perametris analant. Prof, Alia PAMFIL | preturilor gi implicit scaderea sindicale din Invatamant pe plan St70l#r al SLLLLCS. Neamt
3. Behipele fourle mari xmworant Inspector de sprealitate
ire, prevelare de
FA, WY Lultima ori W iultiina ord ultima ori W ultima ors W ultima ors W ultima ord, W ultima
TINERESULUL teers UNIUNEA ARTISTILOR PLASTICI
Apostol, dupa povestea lui fon
i Fitiala UAP a fost [1 Jou Haldu - pleura Penalra Bostan, Deriiru
neoty — Seeanga. Regia Catalin Votmeag
Shudentanul Vregie clasa pro. Valeri Jndintatz in 90,4 ot de Cela Bezemm, ‘Violeta Dinu
(Urmare dine
Moeecu
n distributie: Adria Pomfi Hunt ditetca sotto de °° BV Din Serban- SerSan'ty, Glands. Bing
lmajan, Gabtieis Cea, Ban RE ROTSECSS Atte S'doua latinas 18. vitae : crac Grgare Apache
slay pat glee Rigas Meena eee Cee see ply CREMP Ea URS a pk er
tclan’ Cornel Miconta, Tadot yattte'™ gatreeeeet cd pe SiS Nar Ra
a gelptoruat Clement pictiea
ursuiu| UNIFER de Sompiia Psi}. Grigore Agncho - it pocsorale ati ale
fang” on Mcea es lacretcaigtcarea 'Piliah are astazi un picture Seombeke Bile nostra
landric. dramaturgie romaneasca
2a avcrnss te J. Grinam 28 7 sumer sedis at PE Ding Haminive ~ TMC aver toe! Te
ends educa Maran Fopose ca SOMgmpOT=na "Cea met md psd oe ase Aes
‘erniet 2i 1098 (premiera pe [e' i" (pis PAbsolventi ce studi fini Agape -picuura or ginar! din Fiatra Neam 3
Spremerspe Ctigitoare 4a fl anunjata Gala pea Fee ie ee ee tena
ii voga Vad Maseacissenog-a: eho UNTER, sOfia Hataucescu - aha 1 te
Pentru anul cesta, vem
jn plan’o noua editie 4
Bienatet Nationale, de arta
‘ana Botez. = realizarea unui spectacol Goldoni,
In austbute: Koadan Talasman, in vrintn romana ilan, eg
le Hales
ca
2) Petru Petrescu -
sm Flor, Dorina Mara Haesnany, yyeangnt tama i Halland, regia” 0
mej Nine, Orly Cron (ee TP insite ee teeeaadl Math ba wl ale
MP Urkores Vette Churesen Tan Protect. scenografie national gi international. ‘eu expozitii in partea adoua a
Saray, Vor Coes, tas ES 9 as 149 Rel de Ecce Doom “PHB Heat Ean Sal
oe sie ‘Teatcu, ediia XV ecifie aniversara:30 viewer : sghasia ia neh So
vt Peer ate pan alte eeu aciana Papa reas goa Ie
yg Rages Festal fo aed tata Met apingusn-pcure “MBS He! oma HRM
ie 1998 - organizat de Centrui yominece. Sunt agteptate in lana mal, ‘Agape;
ernation’l peatra Ar i Botne Dasciges? de arts plastica ‘Nicolae Cencicu, Betcd vim
leraational pentru ATt trupe din SUA, Japenia, Franka, pict e Tontaa-[aDuray,freareay Constantin Faimon, ‘Sandi
fener Rote ayy . Suc, Oia Germana, pec ‘S"Damitru Rezem - patenatadearigtohsic Eveuireana, ‘Uheorghe
stivalul National de Teatru = humeroase trupe remanest ictura Ppictor gi sculptoctdin jude Yadana, Dan Cepoi, Olv
curesti, decembric 1988, ine remnes FS. Dumitee Bostan - sfinad * Berens Dumitru ever
tra Tiare ait uw expue
—s APOSTOLUE INTRE I¢TORIE $I LEGENDS
; rmembri, din cae tn jur de 52 sunt :
ASOCIATIA INU: TORILOR seicrssesesexes: ia) tse vorbeste un sfert de
Miit-a) dela Seoels Normale cum sedeape asco ett
tear Asst dn Pate Nea model # und text poetic (si
DIN JUDETUL NEAM In sep ier pe pone tnt SELES geopace
wasn Se deemtomee | AN OBJINUT 2icteerein
Invarfatali romdaese din ‘Roa stracturag oper lu Marcel
judeful Neamt. Proust) (si cits ferieire pe capul tau
‘sociatia Invatstorlor din protocol care. se refert,la folosirea ,_, Metita mentionat ajutorul gi {in timpul orei cdnd constatasei ca
j es ig, protocol care se cers Ue loses intelegerea De care am gist It majotitatea elevitor citisera
dete Neal finial spay din imdb. Aeest proto! oor gscerea Seok Normale “Ch. | = Fadlografia UNUE romanul lui Cami Petresca i se
fa anu 1812 eee teva Fn anes ance deer Hlografia until spn ul Cand fore Bs
conetitats ca persoant <1 uana desea resedintlal Vik aei2 Gherghelescu 51 Mihai conceptele (doar pentru c& nu
juridica, cu ecopul de a, Gh. Serbad, conilul de'conducere al yy fi profesor in vremuri fostreceptate corect ideile emise gi
‘ajuta cadrele didactice:. Acociatiel pened ntrunt in” “Ypnumele Asoitie nvatortor sana) fost rastalmacite cuvintele
arate suns
gi al mea personal le mulfumese irae uote ies (oe ety
94 modelul "Societapii sedinja de Jucruy
onli prin Bumirea prof.
fecarte mult si sper sa obtinem acelagt gieva eroilor linet
Exepulel Didactic de. fomplt oni
Weininia care. ¢ Gh Andie Paras ttt in enna
fateeea in pute Se MOESRIRD! #D Fre degra I ele me
SeAis ove i's fi) ase data ded epnilie 1995 s-a ginat Pent secre alka =
Incerci
fivatatocitordin-judehal eonfétin|a aéoelafiely Ia care au 2
Neant a-funetionat in, partidbstsl invita brdinee de zi 2corCat. i acordam in continuare Sakasi te poti trezi
penmnen 12 Toa Fh Se A ret et fetta
Page 194-08 HEE Fab aia Asc Ina er ree areata cat,
ache et
e i, ca ferneie,
fonctionat dar niel nu a fost Atoeiatieh lavatatorior de la. 3°
‘Asoelatietslavatatonilor 4¢ 12 Neamg, ste M, Sadoveanu nn]
destingata, Lad en (0.G.A.); vila "Colonia de vacanta
Binurile materiale ale societatiin aprobarea noului statut al ila "Cole sce
mare parte av fost nafonalzat, iae 0 watitori DENN Metin Comte tet é Heder: realitatea
sere (i Sort av fst preuste de -sicnle ce rebuiescndepinte Helo dase dns Efeie Noré etal preuniversitar,
jndicatul Munciteritor din inperioada urmatoae; Ble Soe care 0 ald pa 5 omni ar trebui od
invatamant gi Cultura. = alegerea noului consiliu de oe aa ob deta sect OTN dace elevil mel tl ac dincand i cd practic pe
Prin sentinga civila nr. fin 5 conduc Wa rilor. pores ‘gece wee - _ ‘ii unel |g Jiceele care nu au profil teoretic,
Prin sentinga civila nr 163 din 5 iducere al Asocatei Invataterilr. cladirea Caminului Invajatorilor cat _ pentru a trai, macar uneori
excmtie 1a ultras Genterina pop ca eer: | accangmoicetnt sk caigee Me aes daca ts
Nest amas esr iets cont le fe formal dn Us! em nt ona sterlepetu | SC weePet sa gcirigencs am Scola dn cea ce otf
cu formub executor, fosta Acociatie i noua memPri coreg nogtri (cadre didactice), cumar | Gis in memorarea Predare gi cea ce asculta Ia
Snape Jf ean eit, cre ene componene MRE Lace eens Y Seat ar 28 UeymemM SY deta Pe pone dn
: fembri onorifici: Constantin tmaceutic, cabinet medical, punct cate care au suf te al pi
sta de persian rs che Ton a, Ei cau Ament. Banca cadrelor diactce | Pe Ree cuincaced fect ems car gp clean rs
Sctombrie 1890, in conformitate ca Membri activi: Gheorghe pear vitor ne propunem: fesor.nu ji pare pu. fe oboseascl si sa te descarajeze.
rocesul verbal incheiat, s-a ales un Amaicei, Gheorghe Vadana, Adrian es a Dar vine © comisit Statutul privilegiat de a luera cu
a 1. 0 mai strined colaborare cu | profesori univercitari, care dup studenti care gi-au ales o facultate
Comitet format din urmatoarele cadre Gh. Armencea, Dan Agrigoroaie,
est format ie Inspectoratul Scolar, Sindicatul | tei ore de asistenfa gi o testare, in pasiune li face sa uite cacel mai
Guaactice: "serbon. Gheorghe George Crigoric, Stefan Comeana, TRSPECL
aidactigesSertan_ Gheorghe. Geo: Geese thn Comesnt: [paint CD. piu renee | poceigoatalssetetuacied grt nu et stesso
(membru); Huma loan (membru); Paduraru, lon laceb. reformei in invafamént. ‘ce gtiu gi pot invita elevii, ‘clasa de elita, ci intr-una in care
« % " ¥ 2. Continuarea demersurilor in J ce ai omis sa le predai tu, pe jiteraturanu este decat un obiect pe
eonsiderentul cd dach exist dowd care elevii fl includ. fara
fre violin otasaestl 025, Ghernbmant ptr elle care
nar dec sdrmnaditefa mitt ge pare Win “mestesugel de
Ses cr, (Ce lt tampenie al invatatac.
ale locale, 2 | Sctmenul de bacalatest, Gack 2 eee eee ey pe care
Nea El (rer Ra Pe ce meri costa earn 0 gatanie judeeatorogt pentru
Ce et eal gin.seestr de luesfare ont apt CMLEDPRTENL
ste Petru Rareg nr-24-fosta "CASA A care a dus la stabilirea unor relatii mijloacelor = oe
INVATATORILOR™ unde olegiale intre membrii Asociatiei *.
VATATORIL OR sda ivan Scan! Lianne, Tze Acoatetiwatteric | Sciopict meninasomasuia vam geltat‘oam tay dous
Invagamant gi CAR. Invagamant. C.C.D. CAR. Invatamant. . Reinfiintares Béncii Cadrelor } 2 notele maxime ale celor cativa concluzii:
Didactice. dotati, asta-i o poveste care * ca note 10 nu a reprezentat
Acest mobil a fost cumparat anu! S-2 ediatlurarea Locuri oumeni
1637 cu bani invafatorior gia unor si sali de pe pliuriwemenesersa de 6 Estee celal deat cone aa
Cave didacice dinfostl jude, Neamt, Constantin Luchizn = lurare care a folum din monografia | co pet 7
OAMENL SCOLI" pe discipline de | ~Stuiteasa ise pune te ndoiah In disculie) cio geneross8 pera
Prin sentinta cwvila ne759 din 18. fost foarte frumos apreciata de presa OAMENL SCOLI pe dissip conkcienial de inteligenta tn if partea premaritel comisii
invatamért, cordnd tn mod insistent Ficientul de inteligenta ty iparteapremantel coms |
febracrie 1901 a Jadcettoriei Piatra locas si nv numa
a hotarat re a nucle Asociafieifavatatorilor SPrilinul Inspectoratului Scolar, al | discutarca,de exemplusscomeslil greseste (idee la care substi Ci
Nestea ett resobindien noun Aue inaonie SeuaasIesamant’ COD, | Se caracere la Carpal to SEES Ss es St
cee seen dudetd Nest ce optint editaron Morn nce CAR: nvajamin, precum gies | OIE, tte oe sun Ge ma :
iif ume prota: Co umaresspomeiog regan a continare S07, Sperm ca vol s¢ | Erica bau oa de oe POF Cradal ce mall
—! minute tu mai trebuie sd actualizezi Stetuta CALIN
ige niciodata la urechile recunoasterea talentelor mele
ci.) pelegogie (cre nit naufest puse
ramineridefnitivea acestel hotirin’ 62 ne spine cu aceeagi bundvointa
intee Corsiiul de administrate al ¥ dragoste. - Gl cunegtinfele predate anterior gi Grup Setar Forester
statorilon C.C-D. "In momental de fate Asociatia Presedinte, | Sdiscay, nusa expuisicamical de Piatra Neamt
ft Invajamant s-a incheiat un Invajatorilor are un numar de 124 prof. Gheorghe AMAICE!
Ts a Ae
v
scurt, pugini ce
selector sate, cove asain apexte MOL LA HUMIANITAS fi5c0iccis kt jentind Fitts
Fane ene cate oD comunismaltd mondial san rujtonal,
BIBLIOTECA olen ore Eo
GUDEEANA SE ccieoan Rectismimescinee —— pmocesun lil rent le
"QLT. RIRILEANU" "2" bpiesiiier: apt de tenet ae eee naa ROBERT CONQUEST
audtorinedhs SencinegiRnty (HESS tne, blames. ene iuslamalat au a goes fo
2 ncepat nat 138 sub sen $Uaor inal i multimeca; cu pla fevale service de CUENTA uti iebges Marea teroar
finalizariv anor foarte ambiioase pe'Toc (carte de arta; aiitsctura, mormare, Jicope si cele consttenf, Prt © reevalaare.
failed instruct
molec ds imtunatate 9) Sete serovars, SUMEE POM SCARS Die vata ci acd gers Miran
robele se ucumuleast. Cel care le Dumitrescn
Giversiisarea ofertei sale de servic. dscurig mifoace audio-video); Colectwve, dversitates activitabler gi re
Neind acum is tspeaige not spqii wgeehede mlormarebbografcks Granfestacor pent publics toe Mee A SM repreamtat SUL, Pabicats din 1980 icotes Hnt.0
pentru omganizarea coelefilor de MW. centr de informare scestes- iecare in parte $i toate aun fusec¥ toby” jumatght serdar: revazuta si adusa la 2i (de unde
ed
comtntars (cu obara de catein curs ere NEN ; i hae) a
Pabiat non: publi pentru Is plasensh Bihotecs Indeteana Gov eecnee amali, sertr, Sopa O reealare da canoe
publics! non- pubic, Heateu Geegrattuire,anupra comaritat "Cy Kisiemut pe panele ean meget amnsi 8 edd. Gn Oecident Inca ai 1871, carted
Meret tcresslor de inrmare, feygcuuiugt, aura
odusietuasocer pote 200 eee arate wizcrot do fketl Semin ori ber ana Gmina ot comet 3 in
le cititer anual, prin dat me Neam, Tae faptu lnc ti tree pentaca reproducera isa memsifir Vestal wn Est” crept atic Stare
V Tiliala de pudlicafi in limbi pragui circa 950 de persoane cu putinfa.
foisinga 0 unc importante investi
rane (carte $i periotice, case de fnetesae de oferta servicior cals," Colrctia "Procesu! conunismodui™
de extindere pe patru nivelurt,
"a. Aceasta veritbila bbliea
{storie stalinismulat covietic se
finanjat de Consiliul Judetean gi Hvafare a pricipalelor limbi straine)- consultind peste 550.000 volume reuneste o bund purte din fille acestui ‘
: , public | Fei eee inne dowdea dour atrft devenite “elasice™ san bazeaz) pe, mirtuti de prim’ mins,
utiaa sediului din Be, Republi 15. pentru copit si adui in caticrcle Biplioteca Judeteana, ca prncipala dectment de audori roi: nokeme Ate 34 CuneSCAn BENDS Ca
didlioteca are la ora actuala Darmanesti (parterul blocului A2- institutie publica de informare a ilemeiate pe explorari in arhive, pe pe eepienre pties
iuiturit orale st scrise; suit islorce
fi lucrari memorialsice:reconsttuiri
fi analize din cele mat diverse
urmatoarea sirtcturs orzanizstogca Aleea Ulmer si Maral (barter bloc Comusiti
ia nivelu! serviciilor sale pentru A9- Bd. Traian).
publi Caracierul enciclopedic al Constantin BOSTAN
APOSTOLUE a
dupa 1970 51 de cele din ani
Hlasnostului. urmari din pag. 1
urmari din pag. 1
RECONSTRUCTIA MORALA
ipentns casuntem discal
Hi'Vorbim despre no!
Sespre net = "mlionael
‘racy izestrap cu harul
dea crea personaliai
prin cavant. In profesa
posetrs cag crue
Feed-back-ul este unul
tact a operat
riise vele. baat
Futina sunt maladile are
ne bantuie st pe care
Eebuie sa le eradicim,
‘ceasti profestune, care
Poate reat mult decét
Sltele; trebuie et ramantio «di
arth, F
Sa
‘maieutica in scopul easinit
adevarului din noi, 4 relnvatim arta
scutilor cu aproapele nostra, care
‘are ca obiectiv crearea de ide noi.
‘Auditoriul trebuie = conlucreze ca
profesorul prin dialog, privit ca
procedes de reconstructie, altfel
Inteeg procesul didactic va tamine
simpla gi sterila instructie, de
nenumarate ori glisath spre dresa),
care iva transforma pe elevi in bie
“Toboti jovial, dezenergizati tocmai
in pragul intrarit in viala. Ne paste
pericolil instrucliei exacerbate, care
fara din sfera educate! si culturi (de
altfel, vechitgreci nici nu foloseau doi
termeni iferti.¢i i spaneauaceluisi
"paideis)
“Autortatea deriva fara indoala din
profesionalism (pregatirea in
Specialtate a cadrufu dieactic amine
Vous aimerez peut-être aussi
- Apostolul Nr. 22 (2000)Document8 pagesApostolul Nr. 22 (2000)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 18-19Document8 pagesApostolul, Nr. 18-19Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 2 (1999)Document8 pagesApostolul, Nr. 2 (1999)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 36 (1937)Document40 pagesApostolul, Nr. 36 (1937)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
