Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
TEMA NR. 1.
Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) 30 intrebari
Rspuns Pag.
BD
37
BCDE
43
CD
15
AD
23
ABD
10
AC
39
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Hematomul obrazului dup anestezia la tuberozitate:
A. Apare prin neparea plexului branhial
B. Se manifest clinic prin apariia unei tumefacii geniene
C. Se resoarbe n 2-3 ore
D. Necesit antibioterapie
E. Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6 ore dup producere
ACE
26
20
CD
28
10
ABCE
45
11
Anestezia plexal:
A. Este o anestezie supraperiostal
B. Rar utilizat la maxilar
C. Este paraapical
D. Este mai puin eficient la copii i tineri
E. Este o anestezie prin imbibiie
AC
21
12
ABC
25
13
*Lidocaina:
A. Are pH-ul 8
Ruperea acului
Alveolita postextracional
Pareza facial tranzitorie
Hematom
Page
B.
C.
D.
E.
14
BD
35
15
ABCD
45
16
29
17
*Articaina:
A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor
B. Este contraindicat la copii sub 4 ani
C. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente
D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina
E. Se recomand injectare rapid
13
18
*Anestezia intraligamentar:
A. Nu necesit seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolit postextracional
D. Durerea local postanestezic e mai redus
E. Este indicat la pacienii cu risc hemoragic
22
19
Necroza mucoasei:
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecvent dup anestezii efectuate vestibular
C. Apare dup decolri brutale ale muco-periostului
D. Are culoare roie intens
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale
AC
39
Page
B.
C.
D.
E.
19
21
ABCD
24
22
ACDE
16
23
ABCE
35
24
Mepivacaina:
A. Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain
B. Durata anesteziei este crescut
C. Are poten de 2 fa de lidocain
D. Nu este metabolizat n ficat
E. Este eliminat renal n proporie de 50-60%
ABC
11
25
ABCD
13
26
ACD
51
*Anestezia topic:
A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru
injectare
B. Folosete frecvent xilina 0.5-1%
C. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ
submucos
D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a
anestezicului
E. Durata este de aproximativ dou ore
Page
20
E. Frison
27
ACD
49
28
AB
30
29
ADE
29
30
ABCD
22
TEMA NR. 2.
Extractia dentara (1, pag. 64-102) 30 intrebari
Rspuns Pag.
ACD
64
ABE
64,65
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de:
A. Starea dintelui respectiv
B. Erupia incomplet a dintelui pe arcad
C. Patologia structurilor adiacente
D. Afeciuni asociate
E. Vrsta pacientului
AE
65
ACE
65
66
ADE
66
ACE
69
70
72
Page
B.
C.
D.
E.
AE
75
11
79
12
AD
79
13
ACE
82
14
ACE
86
15
86
Page
10
87
17
90
18
90
19
ABD
92
20
ACDE
92
21
94
Page
16
95
23
ACD
96
24
97
25
98
26
ABD
99
27
99
28
100
Page
22
29
100
30
ABE
101
TEMA NR. 3.
Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) 30 intrebari
Rspuns Pag.
ABE
116
116
ABE
116
Page
10
Nr. Intrebare
crt.
1
Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n
grosimea osului producnd incluzia dentar sunt :
A. Poziia ectopic a germenului dentar
B. Malformaiile coronare
C. Malpoziii ale dinilor vecini
D. Fibromucoasa dens
E. Plicaturarea lamei dentare
ABC
116
ABC
117
ABC
117
ABC
117
119
120
10
ABCD
118
Page
11
131
12
ABCD
131
13
131
14
Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre
orizontala planului ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus,
incluzia poate fi :
A. Incluzie cu ax inversat unghi negativ
B. Incluzie orizontal
C. Incluzie mezio-angular
D. Incluzie vertical
E. Incluzie axial
ABCD
131
15
ABC
133
Page
12
11
ABC
136
17
137
18
ADE
141
19
141
20
ABCD
141
21
159
22
ABCD
163
Page
13
16
165
24
166
25
166
26
ABCD
160
27
ABC
160
28
160
Page
14
23
29
163
30
ABC
165
TEMA NR. 4.
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194)
30 intrebari
Rspuns Pag.
174
175
177
15
ABE
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt urmtoarele:
A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical
B. Canale cu curburi accentuate
C. Ci false, perforaii ale podelei camerei pulpare
D. Obturaia incomplet a canalelor laterale
E. Resorbii radiculare externe sau interne
ABD
179
CDE
178
CE
179
180
182
183
Page
ACE
16
183
11
184
12
186
13
Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat ABDE
intraoperator pe cale direct:
A. Canale cu secreie persistent
B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in
1/3 apicala
E. Corp strin pe canal
188
14
190
Page
17
10
E. S prezinte radioopacitate
Complicaiile postoperatorii tardive n rezecia apical sunt:
A. Suprainfectarea
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire
C. Hematomul
D. Fractura rdcinii
E. Hemoragia postoperatorie
16
192
17
175
18
175
19
178
20
186
193
Page
BD
18
15
22
23
192
24
194
25
179
26
182
27
186
190
Page
19
21
183
29
177
30
AD
176
TEMA NR. 5.
Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220)
30 intrebari
Rspuns Pag.
199
20
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
*n cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de:
A. 450
B. 900
C. 600
D. 300
E. 150
199
200
206
206
201
208
214
Page
21
213
10
215
11
217
12
218
13
219
14
209
Page
22
BCE
198,
199
16
AC
202
17
BC
203
18
ACD
204
19
ABDE
204
20
ACD
206
21
AD
208
Page
23
15
CD
206
23
BC
207
24
208
25
CD
208
26
211
27
211
ACD
24
22
Page
B.
C.
D.
E.
211
29
AB
220
30
BCD
218
TEMA NR. 6.
Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288)
30 intrebari
Rspuns Pag.
BCE
242
246
Page
25
Nr. Intrebare
crt.
1
Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este:
A. Specifica
B. Nespecifica
C. Mixta
D. Compusa doar din germeni anaerobi
E. Polimorfa
246
245
CD
247
AE
247
252
256
ABDE
271
26
Page
B.
C.
D.
E.
C. Pareza de facial
D. Mediastinita acuta
E. Gangrena pulmonara
Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii:
A. Laterofaringian
B. Infratemporal
C. Sinusul maxilar
D. Mentonier
E. Submandibular
BCE
272
11
Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta
AE
273
12
ACE
274
13
Abcesul cerebral :
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast
D. Tratamentul este specific neurochirurgical
E. Evolueaza spre septicemie
CD
276
14
Osteoperiostita:
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului
anatomopatologic
D. Tratamentul consta in sechestrectomie
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea
capacitatii de aparare a organismului
ABE
281
15
ACD
282
16
ACDE
283
Page
27
10
BCD
287
18
AB
288
19
ACD
245
20
ABE
255
21
ADE
257
22
BCDE
259
28
17
Page
B.
C.
D.
E.
ABD
265
24
ACE
266
25
BCE
266
26
AB
270
27
BCD
278
28
AC
278279
29
BC
279,
280
Page
29
23
B.
C.
D.
E.
30
Este nedureroasa
Ganglionii sunt fermi si mobili
Se insoteste de febra, splenomegalie
Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau
IgM
Sifilisul tertiar
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si
gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a
reactiilor serologice specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani
CD
287
TEMA NR. 7.
Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308)
30 intrebari
Rspuns Pag.
D
292
Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a foselor nazale
B. se deschide in meatul superior
C. se deschide in meatul mijlociu
D. se deschide in meatul inferior
E. este implicat in apararea imuna nespecifica
ACE
292
Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale
B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului
mijlociu al fetei
D. este structura de sustinere a globului ocular
E. este o structura compacta
BC
293
Page
30
Nr. Intrebare
crt.
1
*Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului
C. inferior, reprezentata de osul palatin
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului.
CDE
293
ABD
293
ABC
293
294
295
ABC
295
10
295
Page
31
ACE
295
12
295
13
BCD
295
14
CD
295
15
ACE
295
16
*In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei
faze successive:
A. tumor, calor si dolor
B. congestiva, catarala si supurata
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. exudativa, de granulare si epitelizare
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
296
17
BDE
296
Page
32
11
hiperplaziata
atrofiata
cu formatiuni polipoide si chistice
profund alterata
BDE
296
19
ACDE
296
20
CD
296
21
BD
297
22
CE
297
23
299
33
18
Page
B.
C.
D.
E.
299
25
ABCD
300
26
301
27
301
28
CD
302
29
AE
303
Page
34
24
BCE
304
TEMA NR. 8.
Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388394) 30 intrebari
Rspuns Pag.
ABD
314
315
316
ACE
316
Page
35
Nr. Intrebare
crt.
1
Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt:
A. Corpi strini restani n plag
B. Sutura plgii n tensiune
C. Vrsta pacientului
D. Plgi zdrobite
E. Imunosupresia
D. Apofiza coronoid
E. Unghiul mandibulei
Mecanismele de producere a fracturilor de mandibul sunt urmtoarele:
A. Flexia
B. Presiunea
C. Tasarea
D. Smulgerea
E. Compresia
ABCD
316
ACDE
320
ADE
321
ABE
322
ABE
322,
323
10
327
11
ABCE
332
Page
36
C. Computertomografie
D. Radiografie n inciden Hirtz
E. Radiografie de mandibul n inciden defilat (lateral)
Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:
A. Consolidarea ntrziat
B. Consolidarea vicioas
C. Pseudartroza
D. Supuraii periosoase
E. Osteomielita mandibulei
ABC
335
13
ABDE
361
14
BD
363,
368
15
ABCE
363
16
BCE
364
17
ABDE
365
18
ABCE
379
Page
37
12
Arcada temporo-zigomatic
Marginea inferioar a orbitei
Marginea superioar a orbitei
Podeaua i peretele lateral al orbitei
BCDE
379,
380
20
ABCE
381,
382
21
AD
322
22
ABCD
388
23
ACDE
388
24
ACD
388
38
19
Page
B.
C.
D.
E.
BCD
389
26
BCD
390
27
391
28
ACD
392
29
AC
393
30
ACE
393
Page
39
25
TEMA NR. 9.
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare
(1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) 30 intrebari
Nr. Intrebare
crt.
1
Chistul branhial:
A. Este adenopatie laterocervical
B. Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin
C. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical
D. Abordul chirurgical este pe cale intraoral
E. Poate maligniza
Rspuns Pag.
CE
407
ACE
409
Sialochistul:
ADE
A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor
salivare accesorii
B. Apare doar la vrstnici
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare
D. Poate fi localizat si in parotida
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar
411
Mucocelul:
BD
A. Este o tumor malign
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul
mucoasei orale
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
D. Consistenta este fluctuenta
E. Este foarte dureros la palpare
411
Ranula:
CE
413
CDE
414
Chistul sebaceu:
A. Are originea n celulele adipoase din derm
40
A.
B.
C.
D.
E.
415
Epulis fissuratum:
BDE
A. Este o tumor malign a cavitii orale
B. Apare la purtatorii de proteza mobila
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic
E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori
maligne
417
417,
418
10
418
11
ADE
420
12
421
41
Page
B.
C.
D.
E.
debut
13
421
14
DE
423
alveolara
15
*Papilomul este:
A. proliferare tumorala maligna
B. proliferare celulara fibroblastica benigna
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale
425
16
Papilomul:
A.
B.
C.
D.
E.
ACE
425
Fibromul
BD
A. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii
orale
B. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral
C. Apare doar la brbai
D. Apare la orice varsta
E. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm
428
18
BC
429
19
429
Page
42
17
Fibromatoza gingival:
A. Este congenital
B. Este ereditar
C. Are cauz traumatic
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie
E. Tratamentul este chirurgical
BE
430
21
Lipomul:
A.
B.
C.
D.
E.
DE
431
Lipomul se localizeaza:
A. Pe trunchi si membre
B. Frecvent oral
C. La nivel cervico facial
D. Mai rar oral
E. In derm
ACD
431
23
Sindromul Madelung:
BDE
A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in
regiunea cervico-faciala
C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat
D. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz
E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive
432
24
Schwannomul:
A. Este o tumor benign
B. Are originea n celulele Schwann
C. Este congenital
D. Apare numai la vrstnici
E. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical
AB
433
25
ADE
437
26
Hemangiomul:
A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)
B. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial
C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere
CD
438
Page
43
22
BDE
439
28
Malformaiile vasculare:
A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa
B. Au ntotdeauna flux crescut
C. Au ntotdeauna flux sczut
D. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut
E. Malformaiile capilare au flux sczut
ADE
439
29
Sindromul Sturge-Weber:
A. Afeciune tip hamartom
B. Are si manifestri neurologice
C. Sunt doar leziuni de tip capilar
D. Sunt leziuni strict tegumentare
E. Sunt leziuni strict mucozale
AB
441
30
*Limfangiomul:
A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial
B. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii
C. Evoluia este rapid
D. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical
E. Raspund la tratament sclerozant
443
BC
453
44
AC
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele:
A. keratochistul odontogen
B. chistul nazo-palatin
C. chistul gingival al adultului
D. chistul rezidual
E. defectul osos Stafne
2
Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de:
A. chistul folicular
ameloblastomul
mixomul odontogen
chistul parodontal lateral
chistul residual
ABC
453
Chistul folicular:
A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare
B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare
C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in
cazul unui dinte semiinclus
E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de
sex feminin
ABC
456
ABC
450
ABC
460
ABC
470
ABC
474
ABC
474
45
Page
B.
C.
D.
E.
ABC
474
11
AB
475
12
ABC
482
13
ABC
483
14
Fibromul ameloblastic:
A. apare in special la pacienti tineri
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase
AD
483
15
Odontomul:
A. este o tumora odontogena relativ frecventa
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
C. prezinta doua forme anatomo-clinice
D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt
si dentina fara a avea configuratia unui dinte
ABC
484
Page
46
10
ABC
485
17
BC
488
18
ABC
489
19
Mixomul odontogen:
A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei
mugurelui dentar
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare
ameloblastoamelor
D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei
ABC
490
20
Cementoblastomul:
A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani
B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare
C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este modificata
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital
AC
492
21
Osteoblastomul:
A. este o tumora benigna osoasa
B. este derivata din osteoclaste
C. are incidenta scazuta
D. apare mai frecvent la mandibula
E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere
ACDE
497
22
Torusul mandibular:
ACD
A. este o exostoza
B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului
47
16
Page
505
mandibular
C. afecteaza mai frecvent sexul masculin
D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de
bruxism
E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat
Boala Paget:
A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie
osoasa
B. etiologie bine stabilita
C. apare in special la persoane de peste 40 de ani
D. apare mai frecvent la sexul masculin
E. intereseaza doar oasele viscerocraniului
ACD
515
24
ABCD
514
25
450
26
450
27
474
28
474
Page
48
23
29
493
30
486
545,
546
Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale fac parte:
A. varsta
B. radiatiile solare
C. deficitul imunitar
D. alcoolul
E. fumatul
AC
547,
548
ABD
550
ACD
550 -
Page
49
Nr. Intrebare
crt.
1
Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
fac parte:
A. tutunul
B. alcoolul
C. varsta
D. radiatiile solare
E. paramixovirusurile
551
BC
550,
552
ABCD
558
ABD
561
AC
561
BCD
562
10
ABCD
563
50
Page
A.
B.
C.
D.
E.
C. tumorale maligne
D. leziuni specifice
E. lezini ulcerative
In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de:
A. leziuni acute cu caracter inflamator
B. leziuni vasculare
C. tumori parotidiene
D. zone anatomice cu risc vital
E. leziuni provocate de traumatisme vechi
ABCD
562
12
ADE
563
13
Clasificarea TNM:
A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata
B. T1 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima
C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
E. T2 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima
ADE
566
14
Clasificarea TNM:
ABCD
A. Nx ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati
B. N1 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm
C. N0 nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice
cervical
D. N3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6
cm
E. N1 unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm
566
15
ACD
567
16
ABCD
569
17
ABCE
569
Page
51
11
oro-maxilo-faciale sunt:
A. plamanii
B. ficatul
C. oasele
D. rinichii
E. creierul
Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul
extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:
A. pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1 cm
B. pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1,5
cm
C. pentru tumorile in T2 margini libere negative la cel putin 2 cm
D. pentru tumorile in T3 margini libere negative la cel putin 3 cm
E. pentru tumorile in T4 margini libere negative la cel putin 4 cm
ACD
571
19
ACD
572
20
Lambourile arteriale:
A. au o viabilitate mai mare decat cele la intamplare
B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul
lamboului
C. sunt mai putin viabile decat cele la intamplare
D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea
arterelor septocutanate
E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul
arterelor septocutanate
ABDE
572
21
ABDE
575
22
ABCE
578
Page
52
18
ABCE
579
24
ACD
582
25
582
26
*Radiatiile solare:
A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm
B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm
C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului
conjunctiv
D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm
E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare
546
27
551,
552
28
*Eritroplazia:
A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen
B. nu poate fi indepartata prin stergere
C. clinic se prezinta deseori izolata
D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan
E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale
mucoasei cavitatii orale
552
29
553
Page
53
23
A.
B.
C.
D.
E.
30
*Cheilita actinica:
A. apare la personae sub 45 de ani
B. mai frecventa la femei
C. se localizeaza in special pe buza superioara
D. se localizeaza in special pe buza inferioara
E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza
556
679
ABDE
679
BDE
681
CD
687
Page
54
Nr. Intrebare
crt.
1
Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor
normala, centrica, sunt:
A. Pierderea molarilor si premolarilor
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei
D. Incluzia molarilor de minte inferiori
E. Interferente in lateralitate
ACD
688
ACD
688
AB
689
CDE
690
ABCE
693
10
ABCD
695
11
BCDE
695
Page
55
ABCE
695,
696
13
ABDE
696
14
ACDE
697
15
ABE
699
16
ABCE
699
17
AC
702
18
ABDE
702
Page
56
12
suprahioidiene
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de pasare
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos
Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional
sunt:
A. Ortopantomografia
B. Radiografia de profil in incidenta Parma
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata
D. Computer tomografia
E. Rezonanta magnetica nucleara
ABDE
682
20
ABD
687
21
ABDE
686
22
ACD
681
23
CDE
681
24
683
25
ACDE
683,
684
Page
57
19
ADE
685,
686
27
BCDE
690
28
ACDE
689
29
ABCE
693
30
ABDE
697
58
26
Page
B.
C.
D.
E.
Rspuns Pag.
CD
719
AC
719
723
ACE
725
BE
726
727
728
Page
59
Nr. Intrebare
crt.
1
In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai
importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt:
A. hemoragia
B. hematomul intraparotidian
C. fistula salivara
D. paralizia n.facial
E. sindromul Frey
foarte frecvente
rare
foarte rare
exceptionale
730
733
10
733
11
735
12
AD
736,
737
13
744
14
AC
744
60
Page
B.
C.
D.
E.
crestere lenta,progresiva
durere
absenta durerii
se asociaza cu tulburari functionale ale facialului
se asociaza cu adenopatii cervicale
ADE
746
16
ABDE
747
17
748
18
748
19
749
20
BCE
749
61
15
Page
A.
B.
C.
D.
E.
750
22
CE
751
23
BCE
752
24
BC
753
25
760
26
BCDE
764
27
BD
764
Page
62
21
28
ADE
768
29
AD
768
30
ACD
768
787
787
63
Rspuns Pag.
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
*Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit:
A. la orice virsta
B. intre 12-16 ani
C. cind cresterea somatica este complet incheiata
D. dupa 20 de ani
E. in functie de tratamentul ortodontic
788
795
795
795
815
ADE
810
ABC
787
Page
64
ABCD
787
11
ABCD
787
12
ABC
787,
788
13
ABC
788
14
ABC
788
15
ABCD
789
65
10
Page
B.
C.
D.
E.
790
17
ACDE
795
18
ABCD
795
19
ABCD
795
20
AB
795
21
ABC
795,
796
22
ABCD
796
Page
66
16
ABC
796
24
DE
804
25
ACE
804
26
ADE
804
27
ABC
805
28
Genioplastia se practica:
A. Pe cale orala
B. Pe cale cutanata
C. Pecale mixta
D. Cu retrudarea mentonului
E. Cu avansarea mentonului
ADE
792
29
ABC
817
Page
67
23
ABCD
813
824
824
826
826
Page
68
Nr. Intrebare
crt.
1
*Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc :
A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina
B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina
C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina
D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina
E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina
826
826
ABD
828
BC
828
CE
829
10
BC
829
69
Page
A.
B.
C.
D.
E.
DE
831
12
ACD
829
13
ACD
828,
829
14
BCDE
834
15
ACD
838
16
839
17
BD
839
Page
70
11
839
19
840
20
BDE
842
21
BC
842
22
842
23
844
71
18
Page
B.
C.
D.
E.
E. uranostafilorafie
*In despicatura palatina unilaterala totala :
A. de regula, tratamentul este ortopedic
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp
operator
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni
845
25
ABE
845
26
ABC
846
27
BCD
847
28
BCE
847
29
848
30
BC
854
Page
72
24
practica :
A.
B.
C.
D.
E.
palatoplastia secundara
stafilorafia secundara
uranostafilorafia secundara
rinoplastie secundara
cheiloplastie secundara
916
ABCD
916
Nevralgia de trigemen:
A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta
nevralgia trigeminala
B. incidenta este mai ridicata la tineri
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de
52-58 de ani
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in
favoarea sexului feminin
ACE
916
CDE
916917
Page
73
Nr. Intrebare
crt.
1
Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:
A. de cauza neurogena
B. de cauza somatica
C. de cauza psihogena
D. de cauza dentara
E. de cauza musculara
ABD
917
BDE
917
In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele
caracteristici:
A. intensa
B. ascutita
C. superficiala
D. declansata de factorii trigger
E. profunda
ABCD
917
ABC
917
ADE
917
10
ABCD
917
11
AE
917
Page
74
918
13
918
14
AC
918
15
ABC
918
16
ABE
918
Page
ABCE
75
12
ABC
918
18
AB
918
19
ABDE
918
20
BE
918
21
918
22
918
Page
ACE
76
17
ACD
919
24
ACD
919
25
AB
919
26
916
27
917
Page
77
23
28
918
29
918
30
918
BE
ACD
Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc
interaciunii mai multor factori:
A. Concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel
proximal
B. Cantitii de smal mai mari ntre suprafeele dintelui i jonciunea
smal-dentin la nivelul anurilor
C. Capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n anuri i
fosete
D. Cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea
smal-dentin n cazul anurilor
78
Rspuns Pag.
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Clasificarea anurilor ocuzale n funcie de morfologia lor pot fi:
A. anuri largi n form de V, cu diametru mic i puin adnci
B. anuri n form de I, adnci i nguste
C. anuri n form de Y, strangulate
D. anuri n form de M, nguste
E. anuri largi, n form de V cu diametru mare i puin adnci
Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din anuri i fosete fac BCE
parte urmtoarele etape:
A. Debutul se produce printr-o leziune n smalul pantei cuspidiene
B. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz naintea bazei anului
C. Debutul se produce prin dou leziuni bilaterale independente la
orificiul anului
D. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz dup baza anului
E. Evoluia leziunii poate fi influenat prin prezena unor cantiti
crescute de proteine la baza anului
BCD
BCE
BCE
CDE
ABD
Page
79
ABC
11
ACE
12
ADE
13
BCD
14
15
16
BCE
Page
10
80
Raze X
Cristal violet
Examen cu sond
Izotopi radioactivi C14, S35
17
ABD
18
Enameloplastia:
A. Este o tehnic invaziv
B. Este o tehnic neinvaziv
C. Este o tehnic de sigilare restrns
D. Este o sigilare lrgit
E. Presupune o prelucrare mecanic a anului ocluzal
ADE
19
ABC
20
Enamelopastia se recomand:
A. Pe suprafee proximale
B. n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci
C. anuri adnci i nguste ce prezint modificri de culoare
D. Cnd se suspecteaz o carie n anurile ocluzale
E. n hiperemia pulpar
BCD
21
Indicaiile sigilrii:
A. anuri i fosete adnci n form de amfor
B. anuri i fosete adnci n form de pictur
C. anuri i fosete adnci cu proast cualescen
D. Sonda aga dar nu sunt alte semne de carie dentar
E. Dini cu distrofii
22
23
81
ABCD
Page
B.
C.
D.
E.
24
25
26
27
ACD
28
ACD
29
82
Page
B.
C.
D.
E.
30
3,
pag.
318
BCD
3,
pag.
318
BCE
3,
pag.
321
ABE
3,
pag.
323
83
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit:
A. arhitectonicii speciale;
B. structurii osului maxilar;
C. funciilor glandulare;
D. esutului venos erectil;
E. poziiei mandibulare.
ABCDE 3,
pag.
323
BDE
3,
pag.
323
BD
3,
pag.
332
ABC
3,
pag.
340
CDE
3,
pag.
340
10
BCD
3,
pag.
340
11
ACD
3,
pag.
340
12
3,
Page
84
pag.
344
ABCD
3,
pag.
345347
14
3,
pag.
346347
15
ABE
3,
pag.
353354
16
BDE
3,
pag.
355356
17
ACD
3,
pag.
358
18
ABE
3,
pag.
360362
85
13
Page
maxilare sunt:
A. activitatea insuficient a musculaturii masticatorii;
B. lipsa abraziei fiziologice;
C. contactele premature;
D. hipersecreia salivar;
E. hiposecreia salivar.
ABD
3,
pag.
370371
20
ACDE
3,
pag.
373
21
AB
3,
pag.
381
22
AC
3,
pag.
381
23
ABC
3,
pag.
384
24
3,
pag.
405
25
3,
pag.
412
Page
ADE
86
19
26
3,
pag.
415
27
ABCE
3,
pag.
416
28
ABD
3,
pag.
439
29
BDE
3,
pag.
443
30
3,
pag.
444
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
Page
87
BD
4,
pag.
36
4,
pag.
38
ACDE
4,
pag.
38
ACE
4,
pag.
39
BD
4,
pag.
39
BCD
4,
pag.
40
AE
4,
pag.
40
88
Page
crt.
1
Relaiile intermaxilare din viaa intrauterin sunt:
A. retrognaia maxilar;
B. retrognaia mandibular;
C. prognaia maxilar;
D. prognaia mandibular;
E. biretognaia.
Ocluzia invers frontal apare n prima etap a dentiiei mixte dac exist:
A. o malocluzie clasa a III-a;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adnc.
BCD
4,
pag.
42
BCDE
4,
pag.
42
10
BC
4,
pag.
42-45
11
ADE
4,
pag.
42-45
12
4,
pag.
43
13
4,
pag.
43
14
4,
pag.
43
15
ABCE
4,
Page
89
pag.
43
BCDE
4,
pag.
43
17
ABDE
4,
pag.
43
18
AD
4,
pag.
44
19
BE
4,
pag.
44
20
4,
pag.
45
21
4,
pag.
45
90
16
Page
4,
pag.
45
23
4,
pag.
46
24
4,
pag.
46
25
DE
4,
pag.
48
26
4,
pag.
48
27
4,
pag.
49
28
AB
4,
pag.
49
Page
91
22
29
DE
4,
pag.
49
30
CD
4,
pag.
49
4,
pag.
73
BCD
4,
pag.
73
BCD
4,
pag.
73
ABD
4,
pag.
92
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. retenia prelungit a dinilor temporari;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. caria dentar a dinilor temporari;
D. modificarea formei arcadei;
E. pierderea prematur a dinilor temporari.
73
BC
4,
pag.
73
AD
4,
pag.
73
CE
4,
pag.
73
4,
pag.
73
4,
pag.
73
10
AB
4,
pag.
73
93
Page
*Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate
produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. instalarea disfunciei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adnci.
4,
pag.
73
12
Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate
produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.
DE
4,
pag.
73
13
Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate
produce:
A. supraerupia antagonitilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziia dintelui permanent;
D. dezechilibru n dinamica mandibular;
E. instalarea ocluziei adnci.
ADE
4,
pag.
73
14
BD
4,
pag.
73
15
ABDE
4,
pag.
73
16
ACD
4,
pag.
74
17
4,
pag.
74
Page
94
11
BDE
4,
pag.
74
19
ABDE
4,
pag.
74
20
CD
4,
pag.
74
21
ACDE
4,
pag.
74
22
4,
pag.
74
23
BDE
4,
pag.
74
24
ABDE
4,
pag.
74
Page
95
18
ABD
4,
pag.
74
26
BCD
4,
pag.
74
27
4,
pag.
74
28
4,
pag.
74
29
4,
pag.
75
30
4,
pag.
75
Page
96
25
30 intrebari
Rspuns Pag.
C
4,
pag.
77
4,
pag.
77-78
4,
pag.
78-79
4,
pag.
78
4,
pag.
78
4,
pag.
Page
97
Nr. Intrebare
crt.
1
*Angle clasific malocluziile dup criteriul:
A. etiologic;
B. funcional;
C. relaiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
C.
D.
E.
78
4,
pag.
78
4,
pag.
78
4,
pag.
78
10
4,
pag.
79
98
Page
B.
4,
pag.
79
12
4,
pag.
79
13
4,
pag.
79
14
4,
pag.
79
15
CE
4,
pag.
80
16
4,
pag.
80
17
4,
pag.
80
Page
99
11
C. anomalii dento-alveolare;
D. disarmonii;
E. anomalii pluricauzale.
Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens
sagital ale buzelor este:
A. procheilie;
B. retrognaie;
C. vestibulo-poziie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.
AD
4,
pag.
81
19
BE
4,
pag.
81
20
CD
4,
pag.
81
21
BE
4,
pag.
81
22
4,
pag.
81
23
AC
4,
pag.
81
Page
100
18
E. proalveolie.
Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens
sagital ale mentonului este:
A. progenie;
B. retrognaie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.
AC
4,
pag.
81
25
ABDE
4,
pag.
81-82
26
AD
4,
pag.
81-82
27
AD
4,
pag.
81-82
28
BC
4,
pag.
81-82
29
4,
pag.
82
Page
101
24
30
CE
4,
pag.
82
4,
pag.
145146
ABDE
4,
pag.
145146
CE
4,
pag.
145146
4,
pag.
145146
4,
pag.
145-
Page
102
Nr. Intrebare
crt.
1
Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe:
A. radiografia cu film retroalveolar;
B. ortopantomografia;
C. radiografia panoramic;
D. teleradiografia;
E. rezonana magnetic nuclear.
146
ADE
4,
pag.
152
BC
4,
pag.
152
BC
4,
pag.
152
ADE
4,
pag.
152
10
BC
4,
pag.
152
11
ADE
4,
pag.
152
103
Page
C. cariai;
D. egresionai;
E. ectopici.
ADE
4,
pag.
152
13
BC
4,
pag.
152
14
BC
4,
pag.
153
15
AC
4,
pag.
153
16
4,
pag.
154
17
4,
pag.
154
Page
104
12
4,
pag.
154
19
4,
pag.
155
20
4,
pag.
155
21
4,
pag.
156
22
BCD
4,
pag.
156
23
ACE
4,
pag.
156
24
BCD
4,
pag.
156
Page
105
18
4,
pag.
161162
26
4,
pag.
161162
27
4,
pag.
162
28
4,
pag.
162
29
4,
pag.
164
30
4,
pag.
164
Page
106
25
4,
pag.
379
AE
4,
pag.
380
BCD
4,
pag.
380
ACD
4,
pag.
381
BCD
4,
pag.
381
ACE
4,
pag.
381
107
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala francez
prezint urmtoarele forme clinice:
A. sindromul de compresiune maxilar;
B. protruzia i nghesuirea;
C. laterodeviaia mandibular;
D. endognaia;
E. ocluzia ncruciat.
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie adnc.
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin:
A. laterodeviaie mandibular;
B. ocluzie invers frontal;
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie deschis.
ACE
4,
pag.
381
ABCDE 4,
pag.
381
ABDE
4,
pag.
382383
10
ABD
4,
pag.
381383
11
ABD
4,
pag.
381383
12
ACE
4,
pag.
383
13
DE
4,
pag.
383
Page
108
E. profil retognatic.
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin:
A. profil retognatic;
B. respiraie nazal;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. respiraie oral.
ADE
4,
pag.
383
15
CDE
4,
pag.
383
16
BCE
4,
pag.
383384
17
4,
pag.
384
18
ABCDE 4,
pag.
385
19
ABCE
4,
pag.
385
20
ABCD
4,
pag.
385
Page
109
14
ABCD
4,
pag.
385
22
4,
pag.
387
23
4,
pag.
387
25
AB
4,
pag.
388
26
AC
4,
pag.
390
27
ABC
4,
pag.
390
28
DE
4,
pag.
390
Page
110
21
29
ABD
4,
pag.
390
30
BDE
4,
pag.
390
4,
pag.
396
ACE
4,
pag.
396
CE
4,
pag.
396
4,
pag.
396
111
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin:
A. reducerea diametrelor premolare;
B. reducerea diametrelor molare;
C. prodenie;
D. retrodenie;
E. spaiere dentar.
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie deschis.
*Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:
A. genetici;
B. funcionali;
C. constituionali;
D. generali;
E. locali.
4,
pag.
396
4,
pag.
396
4,
pag.
396
4,
pag.
396
BE
4,
pag.
397
10
ABE
4,
pag.
397
11
CE
4,
pag.
397
Page
112
E. retrodenie.
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin:
A. prodenie;
B. ocluzie invers frontal;
C. etaj inferior micorat;
D. ocluzie deschis;
E. an labio-mentonier accentuat.
CE
4,
pag.
397
13
AC
4,
pag.
397
14
ACE
4,
pag.
397
15
BCE
4,
pag.
398
16
BCE
4,
pag.
398
17
ADE
4,
pag.
398
18
BD
4,
pag.
398
Page
113
12
4,
pag.
398
20
ABD
4,
pag.
398
21
BDE
4,
pag.
398
22
4,
pag.
398
23
4,
pag.
398
24
BE
4,
pag.
398
25
ACE
4,
pag.
398
Page
114
19
26
CE
4,
pag.
398399
27
4,
pag.
399
28
DE
4,
pag.
399
29
DE
4,
pag.
399
30
CDE
4,
pag.
399
115
BE
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin:
A. reducerea diametrelor mandibulare;
B. ocluzie invers frontal;
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie intercalat;
E. ocluzie mezializat.
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin:
A. laterodeviaie mandibular;
B. ocluzie invers frontal;
C. ocluzie distalizat;
D. ocluzie mezializat;
E. ocluzie intercalat.
BD
4,
pag.
405
BDE
4,
pag.
405
BCD
4,
pag.
406
ABE
4,
pag.
406
ABD
4,
pag.
406
CD
4,
pag.
406
BDE
4,
pag.
406
Page
116
C. de +15;
D. de +1;
E. de 1.
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin:
A. unghi SNA micorat;
B. unghi SNB mrit;
C. unghi SNA mrit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
AB
4,
pag.
406
10
ABE
4,
pag.
406
11
DE
4,
pag.
406
12
AB
4,
pag.
406
13
ABE
4,
pag.
406
14
BD
4,
pag.
406
15
BE
4,
pag.
406
Page
117
4,
pag.
406
17
AD
4,
pag.
406
18
BCDE
4,
pag.
406
19
ABD
4,
pag.
406
20
ADE
4,
pag.
406
21
ABCE
4,
pag.
406407
22
BDE
4,
pag.
407
Page
118
16
E. ocluzie deschis.
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin:
A. spasme musculare;
B. afectarea parodontal;
C. sugerea policelui;
D. buz superioar proeminent;
E. afectarea ATM.
ABE
4,
pag.
407
24
ABC
4,
pag.
407
25
BCD
4,
pag.
406407
26
ABE
4,
pag.
406407
27
AC
4,
pag.
406407
28
BC
4,
pag.
407
29
AE
4,
pag.
407
Page
119
23
E. retroalveolodenia inferioar.
30
BD
4,
pag.
408
4,
pag.
419
4,
pag.
419
ABDE
4,
pag.
419420
BDE
4,
pag.
419420
4,
Page
120
Nr. Intrebare
crt.
1
Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt:
A. genetici;
B. funcionali;
C. constituionali;
D. generali;
E. locali.
pag.
420
4,
pag.
422
BC
4,
pag.
425426
ABE
4,
pag.
425426
ABC
4,
pag.
425426
10
ABCE
4,
pag.
431432
11
ABCE
4,
pag.
431432
12
BCE
4,
pag.
121
Page
A. sindromul oro-digito-facial;
B. disostoza cranio-facial;
C. disostoza mandibulo-facial;
D. disostoza cleido-cranian;
E. condrodistrofiile.
433
BC
4,
pag.
433
14
AD
4,
pag.
433
15
ADE
4,
pag.
433
16
ADE
4,
pag.
433
17
ACDE
4,
pag.
433434
18
ABC
4,
pag.
434
122
13
Page
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. incisivi nanici;
E. hipoplazii dentare.
ACD
4,
pag.
434
20
ADE
4,
pag.
434
21
AD
4,
pag.
434
22
AD
4,
pag.
436
23
AE
4,
pag.
436
24
AC
4,
pag.
436
25
ADE
4,
pag.
436437
Page
123
19
26
ACE
4,
pag.
436437
27
ABC
4,
pag.
436437
28
DE
4,
pag.
436437
29
ABE
4,
pag.
436438
30
ABD
4,
pag.
436438
124
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
*Anodonia se caracterizeaz prin:
A. inversarea locului a doi dini vecini;
B. spaiul ntre incisivii centrali;
C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula
dentar;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
Anodonia utilizeaz i denumirea de:
A. agenezie;
B. poligenezie;
C. adenie;
D. oligodonie;
E. pleodonie.
ACD
5,
pag.
15
CDE
5,
pag.
15
AC
5,
pag.
15
ACE
5,
pag.
15
ABD
5,
pag.
15
5,
pag.
15
CE
5,
pag.
19-23
Page
125
D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.
Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:
A. teoria celei de-a treia dentiii;
B. teoria ereditar;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria metabolic;
E. teoria evaginrii epiteliului adamantin.
BC
5,
pag.
19-23
10
BC
5,
pag.
19-23
11
ACD
5,
pag.
24
12
BC
5,
pag.
24
13
BCE
5,
pag.
24
14
ACD
5,
pag.
24
15
ACD
5,
pag.
24
Page
126
ACDE
5,
pag.
25-26
17
ACDE
5,
pag.
27
18
ACD
5,
pag.
27
19
ABCE
5,
pag.
27-28
20
5,
pag.
29
21
ACDE
5,
pag.
31
22
ACDE
5,
pag.
31
Page
127
16
ACE
5,
pag.
31
24
ABE
5,
pag.
34
25
ABDE
5,
pag.
34
26
ACE
5,
pag.
34-35
27
BD
5,
pag.
35
28
ACE
5,
pag.
38
29
CD
5,
pag.
34
Page
128
23
30
BD
5,
pag.
38
BDE
5,
pag.
40
ABE
5,
pag.
40
BDE
5,
pag.
40
ACE
5,
pag.
40
Page
129
C. hiperodontogenie;
D. oligodonie;
E. ateleodonie.
Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor:
A. hipertrofici;
B. meziodens;
C. paramolari;
D. distrofici;
E. sixtum.
BC
5,
pag.
40
DE
5,
pag.
40
BE
5,
pag.
40
CDE
5,
pag.
40
10
ADE
5,
pag.
40
11
AD
5,
pag.
40
12
BD
5,
pag.
42,
47
Page
130
D. teoria atavic;
E. teoria proterogenetic.
Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt:
A. teoria celei de-a treia dentiii;
B. teoria ereditar;
C. teoria reduciei terminale;
D. teoria metabolic;
E. teoria proterogenetic.
AB
5,
pag.
43,
47
14
BD
5,
pag.
44,
46
15
AD
5,
pag.
44,
45
16
BE
5,
pag.
44,
46
17
CD
5,
pag.
46,
47
18
BDE
5,
pag.
51
19
ABE
5,
pag.
51
Page
131
13
E. conic.
Mesiodens-ul poate fi:
A. unic;
B. dublu;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.
ABE
5,
pag.
51
21
Mesiodens-ul produce:
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni;
D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
CD
5,
pag.
51
22
Mesiodens-ul nu produce:
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni;
D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
ABE
5,
pag.
51
23
ACD
5,
pag.
56
24
DE
5,
pag.
56
25
5,
pag.
56
26
DE
5,
pag.
56
Page
132
20
27
BCD
5,
pag.
65
28
BD
5,
pag.
65
29
CDE
5,
pag.
65
30
5,
pag.
65
5,
pag.
73
5,
pag.
73
Page
133
Nr. Intrebare
crt.
1
*Incluzia dentar se caracterizeaz prin:
A. inversarea locului a doi dini vecini;
B. spaiul ntre incisivii centrali;
C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
C. sediu;
D. poziie;
E. erupie.
*Incluzia dentar mai este denumit i:
A. reincluzie dentar;
B. anchiloz dentar;
C. retenie primar;
D. anchiloglosie;
E. retenie secundar.
5,
pag.
74
BC
5,
pag.
74
BC
5,
pag.
74
5,
pag.
74
BCD
5,
pag.
74
5,
pag.
74
5,
pag.
74
Page
134
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
*Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este:
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
5,
pag.
74
11
AE
5,
pag.
74
12
BE
5,
pag.
74
13
AE
5,
pag.
75
14
ABCE
5,
pag.
75
15
AB
5,
pag.
76
16
BDE
5,
pag.
76-77
Page
135
10
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt:
A. macrodonia;
B. proalveolia maxilar;
C. meziopoziia generalizat;
D. dezvoltarea insuficient a maxilarului;
E. secvena de erupie favorabil.
ACD
5,
pag.
77
18
5,
pag.
77
19
5,
pag.
77
20
5,
pag.
77
21
BCDE
5,
pag.
77-78
22
ADE
5,
pag.
79
23
ABCD
5,
pag.
80
Page
136
17
D. incluzia incomplet;
E. incluzia nalt.
*Tratamentului conservator este favorabil n incluzia dentar:
A. vertical;
B. orizontal;
C. n retroversie;
D. heterotopic;
E. subtotal.
5,
pag.
83
25
ABCE
5,
pag.
84
26
BCD
5,
pag.
90-91
27
BCDE
5,
pag.
90-91
28
BCDE
5,
pag.
90-91
29
BCE
5,
pag.
92
30
BCE
5,
pag.
92-93
Page
137
24
E. nu se ancoreaz.
5,
pag.
107
5,
pag.
107
AE
5,
pag.
107
BE
5,
pag.
107
ABE
5,
pag.
107
BC
5,
pag.
Page
138
Nr. Intrebare
crt.
1
*Reincluzia dentar se caracterizeaz prin:
A. inversarea locului a doi dini vecini;
B. spaiul ntre incisivii centrali;
C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
107
BD
5,
pag.
107
BC
5,
pag.
108109
5,
pag.
108109
10
5,
pag.
108109
11
5,
pag.
108109
12
5,
pag.
108109
13
DE
5,
pag.
108-
139
Page
B. dinte inclavat;
C. dinte ncletat;
D. dinte nclinat;
E. dinte geminat.
109
BDE
5,
pag.
108109
15
AC
5,
pag.
113
16
CE
5,
pag.
113
17
5,
pag.
113
18
CE
5,
pag.
116117
19
5,
pag.
116117
20
ABD
5,
pag.
116117
140
14
Page
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic parial.
Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu:
A. incluzia dentar;
B. anodonia;
C. oprirea n erupie a unui dinte;
D. extracia dentar;
E. intruzia posttraumatic total.
ABDE
5,
pag.
116117
22
ABDE
5,
pag.
117
23
ACD
5,
pag.
117
24
AB
5,
pag.
117
25
BCD
5,
pag.
117
26
BDE
5,
pag.
117
27
AB
5,
pag.
118
Page
141
21
E. aparatul protetic.
28
BCE
5,
pag.
118
29
BDE
5,
pag.
118
30
ABDE
5,
pag.
118
5,
pag.
121
ABDE
5,
pag.
121
AC
5,
pag.
Page
142
Nr. Intrebare
crt.
1
Ectopia dentar se caracterizeaz prin:
A. inversarea locului a doi dini vecini;
B. spaiul ntre incisivii centrali;
C. linia arcadei trece printre doi dini vecini;
D. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare;
E. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare.
121
5,
pag.
121
5,
pag.
121
BC
5,
pag.
121
ABC
5,
pag.
121
BCDE
5,
pag.
121
ABE
5,
pag.
121
10
ABD
5,
pag.
121
143
Page
B. pleiodonie;
C. distopie;
D. oligodonie;
E. hipodonie.
C. molarii inferiori;
D. premolarii secunzi superiori;
E. premolarii primi inferiori.
Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt:
A. reducerea spaiului necesar erupiei dintelui n cauz;
B. exintena spaiului necesar erupiei dintelui n cauz;
C. exintena unui obstacol n calea erupiei dintelui n cauz;
D. exintena unui tunel liber n calea erupiei dintelui n cauz;
E. diastema interincisiv.
AC
5,
pag.
122
12
BCD
5,
pag.
122
13
BCE
5,
pag.
122
14
ACE
5,
pag.
122
15
ACE
5,
pag.
123
16
ABCE
5,
pag.
123
Page
144
11
AC
5,
pag.
123
18
AD
5,
pag.
123
19
CD
5,
pag.
123
20
AC
5,
pag.
123
21
AC
5,
pag.
125
22
ACDE
5,
pag.
126
23
BCE
5,
pag.
126
Page
145
17
BCD
5,
pag.
127
25
BE
5,
pag.
128
26
ABC
5,
pag.
128
27
ABCD
5,
pag.
128
28
5,
pag.
129
29
5,
pag.
129
30
5,
pag.
131
Page
CD
146
24
5,
pag.
133
BC
5,
pag.
133
CDE
5,
pag.
133
ACD
5,
pag.
133
CD
5,
pag.
133
AE
5,
Page
147
Nr. Intrebare
crt.
1
*Diastema se caracterizeaz prin:
A. inversarea locului a doi dini vecini;
B. existena unui spaiu ntre incisivii temporari;
C. existena unui spaiu ntre incisivi;
D. tulburare de erupie;
E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni.
pag.
133
ACE
5,
pag.
133
ABCDE 5,
pag.
133
ABE
5,
pag.
133
10
ADE
5,
pag.
133
11
ACD
5,
pag.
133
12
BCE
5,
pag.
133
13
ABCD
5,
pag.
148
Page
A. diastem patologic;
B. pleiodonie;
C. hipodonie;
D. oligodonie;
E. diastema vera.
133
5,
pag.
133
15
BE
5,
pag.
133
16
BC
5,
pag.
133
17
BD
5,
pag.
133
18
AD
5,
pag.
133
19
5,
pag.
133
20
ABCD
5,
pag.
133
149
14
Page
B. diastem adevrat;
C. diastem primar;
D. diastem secundar;
E. diastem patologic.
C. displazia ectodermal;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
Diastema interincisiv primar nu este cauzat de:
A. Anodonia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare;
C. inseria joas a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inseria joas a frenului buzei superioare.
ACD
5,
pag.
133
22
ADE
5,
pag.
133
23
ACE
5,
pag.
133
24
BCE
5,
pag.
133
25
ABCD
5,
pag.
133
26
5,
pag.
142
27
5,
pag.
142
Page
150
21
D. stripping;
E. ameloplastia modelant a incisivilor.
28
ADE
5,
pag.
142
29
ABDE
5,
pag.
142
30
BC
5,
pag.
142
5,
pag.
149
DE
5,
pag.
149
5,
Page
151
Nr. Intrebare
crt.
1
*Transpoziia dentar este o anomalie:
A. dento-maxilar;
B. dento-alveolar;
C. dentar;
D. scheletal;
E. alveolar.
pag.
149
ABE
5,
pag.
149
5,
pag.
149
5,
pag.
149
5,
pag.
149
CDE
5,
pag.
150
ABCD
5,
pag.
151
10
AC
5,
pag.
152
Page
A. inferiori;
B. antagoniti;
C. supranumerari;
D. superiori;
E. nvecinai.
151
5,
pag.
151
12
5,
pag.
151
13
5,
pag.
151
14
5,
pag.
152
15
5,
pag.
152
16
5,
pag.
152
153
11
Page
5,
pag.
152
18
BDE
5,
pag.
152
19
ACE
5,
pag.
152
20
CE
5,
pag.
152
21
BC
5,
pag.
152
22
5,
pag.
152
23
BCD
5,
pag.
Page
154
17
153
ABCE
5,
pag.
153
25
5,
pag.
153
26
5,
pag.
153
27
5,
pag.
154
28
5,
pag.
154
29
CDE
5,
pag.
154
155
24
Page
A. deplasarea dentar;
B. ameloplastia modelant a caninului;
C. cosmetizarea prin adiie a caninului;
D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
E. transformarea n transpoziie incomplet.
C. deplasarea dentar;
D. transformarea n transpoziie complet;
E. tehnicile adezive.
30
BCDE
5,
pag.
154
6;
pag.
174
Unele condiii care pot s duc la sporirea extensiei marginilor cavitilor ABC
sunt:
A. handicap fizic sau psihic
B. vrsta naintat a pacientului
C. necesitatea pentru msuri suplimentare ale reteniei i rezistenei
6;
pag.
176
Page
156
6;
pag.
177
6;
pag.
178
6;
pag.
180
6;
pag.
181
6;
pag.
182
6;
pag.
182
Page
ABC
157
BCD
6;
pag.
184
11
AD
6;
pag.
294
12
ABE
6;
pag.
294
13
6;
pag.
294
14
6;
pag.
296
15
6;
pag.
297
Page
BCDE
158
10
6;
pag.
298
17
6;
pag.
301
18
BCE
6;
pag.
301302
19
6;
pag.
304
20
6;
pag.
311
Page
ABC
159
16
6; pag
342343
22
6; pag
345
23
6; pag
339340
24
6; pag
346
25
6; pag
340
Page
160
21
6; pag
343
27
6; pag
344
28
6; pag
342
29
6; pag
343344
30
6; pag
346
Page
CDE
161
26
6; pag
34
ABC
6; pag
31
6;
pag
35
6; pag
36
Page
162
6; pag
36
ACE
6; pag
37-38
BCDE
6; pag
38
6; pag
39
10
6;
pag
40
11
6; pag
41-42
12
6; pag
42
CDE
Page
BCD
163
E. fibronectina
Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:
ACE
A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. favorizarea adeziunii bacteriene
C. tamponarea aciditii bucale prin sistemele tampon salivare i
substane alcaline
D. favorizarea colonizrii smalului de ctre microorganisme
cariogene
E. remineralizarea cariilor incipiente
Fina neagr de gru, melasa i siropul de trestie de zahr nerafinat reduc BD
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea
lor, datorit:
A. consistenei mai reduse
B. prezenei unor fosfai organici
C. concentraiei mai mici de glucide
D. prezenei unor substane tampon
E. vscozitii crescute
6; pag
43
15
6; pag
46
16
6; pag
46
17
6; pag
47
18
6; pag
48
6; pag
44
164
14
Page
13
A. 3,5
B. 4
C. 4,5
D. 6
E. 7
Grupele de populaie n care alimentaia crete riscul la carie sunt ABCE
reprezentate de:
A. obezi
B. bolnavii cronici
C. bolnavii psihic
D. profesori
E. gravide
6; pag
49
20
6; pag
49-50
21
6; pag
50
22
ABCD
6; pag
50
23
BDE
6; pag
51
24
ABCE
6; pag
52
Page
165
19
25
Grupa cocilor gram pozitivi prezeni n placa bacterian este reprezentat de:
A. Lactobacillus
B. Actinomyces
C. Bacteroides
D. Streptococcus
E. Staphylococcus
DE
6; pag
53
26
CD
6; pag
54
27
ABCDE 6; pag
55
28
6; pag
57
29
6; pag
57
30
166
6; pag
57-58
Page
7,
(pag.
72)
AE
7
(pag.
71)
BCDE
7
(pag.
Page
167
B.
C.
D.
E.
hiperemia preinflamatorie
pulpita acut seroas total
pulpita purulent parial
pulpita purulent total
74)
E
*In pulpita seroas parial :
A. percuia n ax este dureroas
B. percuia transversal este dureroas
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut
E. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere
prelungita
7
pag.7
3
7
(pag.
75)
7
(pag.
75)
7 pag.
(76)
7
(pag.
75)
10
CE
7
(pag.
76,
80)
Page
168
7
(pag.
7281)
12
ABCD
7
(pag.
72)
13
BCE
7
(pag.
75)
14
BD
7
(pag.
79)
15
B
*Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza:
A. caracterului lancinant al durerii
B. testelor de vitalitate reduse
C. calmarii temporare prin lichide calde
D. sensibilitatii la percutia transversal
E. apariia picturii de puroi prin fistul vestibular n dreptul
rdcinii dintelui
7
(pag.
80)
16
7
(pag.
79)
17
7
(pag.
80)
Page
AB
169
11
C. scleroatrofic
D. hiperplazic
E. propriu-zis
18
A
*La inspecie, n pulpita cronic deschis ulceroas se constat:
A. prezena unei caviti carioase pofunde, cu deschiderea larg a
camerei pulpare
B. pereti insensibili la testarea cu ageni termici
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative
7
(pag.
85)
19
7
(pag.
85)
20
7
(pag.
83)
21
CDE
7
(pag.
92)
22
7
(pag.
90)
23
Page
170
7
(pag.
84)
7
(pag.
87)
25
7
(pag.
93)
26
7
(pag
75)
27
AB
7
(pag
79)
28
ABCD
7
(pag
85)
29
ACD
7
(pag
79)
30
ABCD
Page
171
24
A.
B.
C.
D.
E.
fibre conjunctive
limfocite
histiocite
macrofage
pulpa cu structura aparent normala
(pag
84)
7,
(pag.
94)
7,
(pag.
97)
*Necroza de colicvaie:
A. este o form a gangrenei pulpare;
B. este produs sub aciune enzimatic;
C. este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei;
D. frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale;
E. poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin;
7,
(pag.
98)
7,
(pag.
98)
7,
(pag.
99)
Page
172
Nr. Intrebare
crt.
1
*Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi:
A. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate;
B. luxaii, intruzii;
C. diabet, hipertensiune arteriala;
D. temperaturi mai mari de 75C;
E. temperaturi sub 0C.
7,
(pag.
9899)
CE
Necroza pulpar:
A. se trateaz ca o pulpit cronic nchis;
B. extirparea devital este de elecie;
C. respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie
radicular corect;
D. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptic;
E. se trateaz ca o gangren pulpar.
ADE
7,
(pag.
98)
ABC
Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza
urmtoarelor aspecte:
A. examen bacteriologic pozitiv;
B. prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i
insensibilitate total la sondajul explorator;
C. fetiditate (nu este caracteristic);
D. fetiditate (este caracteristic numai gangrenei);
E. examen bacteriologic negativ.
7,
(pag.
101)
10
BCD
7,
(pag.
102)
11
ACDE
7,
(pag.
102)
173
7,
(pag.
99)
Page
ABCE
CDE
Examenul radiologic n gangrena pulpar:
A. este elocvent;
B. poate releva o radiotransparen periapical;
C. poate releva o eventuala ngustare a canalului radicular;
D. poate evidenia existena denticulilor;
E. poate evidenia uneori o transparenta crescuta a canalului
radicular.
7,
(pag.
101)
13
ACD
7,
(pag.
91,
95)
14
ABCE
7,
(pag.
99)
15
CE
7,
(pag.
100)
16
ABDE
7,
(pag.
98)
17
ABC
7,
(pag.
98)
18
ACD
7,
(pag.
99)
Page
174
12
ABD
7,
(pag.
101)
20
Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;
B. succede un traumatism;
C. succede actiunii unui agent chimic;
D. are peretii dentinari alterati profund;
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.
BCE
7,
(pag.
100)
21
7,
(pag.
101)
22
7,
(pag.
98)
23
7,
(pag.
101)
24
7,
(pag.
98)
25
7,
(pag.
94)
Page
175
19
26
7,
(pag.
100)
27
7,
(pag.
9899)
28
ADE
7,
(pag.
99)
29
CD
7,
(pag.
97)
30
ADE
7,
(pag.
98)
176
Rspuns Pag.
7,
(pag.
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
*Parodontita apical acut hiperemic:
A. reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare
B.
C.
D.
E.
104)
7,
(pag.
106)
7,
(pag.
114)
7,
(pag.
114)
BCD
7,
(pag.
114)
ABDE
7,
(pag.
117)
ADE
7,
(pag.
106)
Page
177
*Abcesul Phonix:
A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu
E. este o parodontit apical acut seroas
7,
(pag.
119)
ACD
7,
(pag.
108)
10
BD
7,
(pag.
107)
11
ADE
7,
(pag.
113)
12
7,
(pag.
124)
13
ACDE
7,
(pag.
109)
14
7,
(pag.
111)
Page
178
ABCE
7,
(pag.
108)
16
AC
7,
(pag.
109)
17
ABDE
7,
(pag
112)
18
ABCE
7,
(pag
116)
19
7, pag
108
20
ABC
7,
pag.
109
21
ABE
7,
pag.
108
Page
179
15
B.
C.
D.
E.
ABCE
7,
(pag.
108)
23
ACE
7,
(pag
110)
24
BCE
7,
(pag.
112)
25
BDE
7,
(pag.
114)
26
ACD
7,
(pag.
116)
Page
180
22
27
BC
7,
(pag.
117)
28
ACDE
7,
(pag.
118)
29
BCD
7,
(pag.
119)
30
ABD
7,
(pag.
124)
181
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
* Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei
pulpare:
A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament
ocluziv
D. este obligatorie in a treia sedinta
7, pag
159
7, pag
198
7, pag
166
7, pag
173
7, pag
211
7, pag
166
7, pag
181
Page
182
C. iodoform
D. cloroform
E. mentol
*Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:
A. manuale
B. sonice
C. ultrasonice
D. cu laser
E. toate de mai sus
7,
pag.
166
10
7, pag
198
11
7 pag.
163
12
7,
pag.
166167
13
7, pag
177
14
7,
pag.
170
Page
183
saliva
E. cand nu putem opri hemoragia
E
7,
pag.
187
ABC
7, pag
162
17
ABD
7, pag
171
18
ABC
7, pag
173
19
ABC
7, pag
210
20
BCE
7,
pag.
158159
16
184
Page
15
ABCD
7,
pag
166
22
ABCD
7,
pag
181
23
ABCD
7, pag
165
24
ABD
7,
pag.
182
25
AE
7,
pag.
162
26
BD
7,
pag.
176181
27
ABCD
7,
pag.
160
Page
185
21
Tratamentul Spad :
A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide
BD
7, pag
185
29
BC
7, pag
175
30
CD
7,
pag.
192
7, pag
235
7,
pag
237
Page
186
Nr. Intrebare
crt.
1
*La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a
gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca :
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
D. la 4-3 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic
7, pag
223
7, pag
229
7,
pag.
241
7, pag
241
7, pag
215
7,
pag.
229
7,
pag.
229
Page
187
30 sec
60 sec.
50 sec
70 sec
7,
pag.
234
11
7,
pag.
232
12
7,
pag.
223
13
7,
pag.
232
14
7,
pag.
225
15
7,
pag.
188
10
Page
B.
C.
D.
E.
243
16
7,
pag.
235
17
CD
7,
pag.
214
18
ABCD
7,
pag.
229
19
BCDE
7,
pag.
237
20
21
BCD
189
7,
pag.
224
7,
Page
pag.
221
22
CDE
Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:
A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de
sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
7,
pag.
244
23
ABCD
7,
pag.
220221
24
ABC
7,
pag.
215
25
ABC
7,
pag.
223
26
AD
7,
pag.
219
Page
190
ACE
7,
pag.
219
28
ABCD
7,
pag.
242
29
ABC
7,
pag.
232
30
AB
7,
pag.
245
Page
191
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
crt.
1
B
7,
*Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor
pag.
medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
259
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. Endomethasone
E. ciment fosfat de zinc
7, pag
256
7, pag
256
7,
pag.
251252
7,
pag.
255
7,
pag.
216
7,
pag.
258259
7,
pag.
256
Page
192
7,
pag.
257
10
7,
pag.
252
11
7,
pag.
257
12
7,
pag.
254
13
7,
pag.
251
14
7,
pag.
259
Page
193
7,
pag.
251252
16
7,
pag.
258
17
BC
7,
pag.
256
18
ABC
7,
pag.
258
19
ACD
7,
pag.
257
20
ACD
7,
pag.
253
Page
194
15
anticoagulante
antiinflamatoare nespecifice
antialgice
antiacide
ABC
7,
pag.
260
22
CDE
7,
pag.
249
23
AC
7,
pag.
250
24
CDE
7,
pag.
253
25
ABC
7,
pag.
258
26
ABCE
7,
pag.
249
195
21
Page
B.
C.
D.
E.
27
AB
7,
pag.
249
28
ABC
7,
pag.
252
29
CD
7,
pag.
260
30
BC
7,
pag.
258
AD
196
Rspuns Pag.
8/43
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Forma i volumul papilei interdentare variaz n raport cu:
A. vrsta
BE
8/44
8/42
ABDE
8/45
Epiteliul de jonciune:
A. are o grosime care variaz ntre 0,25 i 1,35 mm
B. prezint o singur lamina bazal din punct de vedere structural
C. este produsul proliferrii celulare din stratul extern al epiteliului
adamantin redus
D. prezint un grad semnificativ de keratinizare
E. ader la dinte n mod direct sau prin intermediul unor variate
pelicule sau cuticule
CE
8/50
8/50
ABCE
8/52
197
Page
B.
C.
D.
E.
D.
E.
Fibroblatii :
A. sunt celule situate n esutul conjunctiv dispuse perivascular i
ntre elementele fibrilare
B. se gsesc n esutul gingival inflamat
C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol n
meninerea integritii corionului gingival
D. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie
E. au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen
ACE
8/55
BDE
8/60
10
*Desmodoniul reprezint:
B
A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival
B. totalitatea structurilor din spaiul dento-alveolar
C. un esut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care
acoper suprafaa radicular a dinilor
D. totalitatea filamentelor nervoase aferente i eferente formaiunilor
sensitive i senzoriale ale parodoniului marginal
E. plexul vascular periodontal
8/61
11
AD
8/62
ABD
8/64
198
Page
B.
C.
BCDE
8/756
14
ACDE
8/71
15
CDE
8/878
16
BCE
8/89
17
ADE
8/89
18
ABC
8/89
Page
199
13
ACD
8/69
20
ABD
8/71
21
BCD
8/745
22
ABDE
8/70
23
AC
8/65
Page
200
19
D. lamina cribriforma
E. faa vestibular a grupului frontal superior
ntre tipurile de celule existente n desmodoniu ntlnim:
A. celule mezenchimale nedifereniate
B. fibroblati
C. ameloblati
D. osteoblati
E. osteoclati
ABDE
8/62
25
ABD
8/61
26
ACE
8/58
27
BCDE
8/31
28
AE
8/41
29
BDE
8/41
Page
201
24
30
AB
8/47
8/109
8/106
BD
8/107
8/107
8/107
-108
Page
202
Nr. Intrebare
crt.
1
*Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la:
A. ora dupa periaj
B. saptamana dupa periaj
C. Circa 10 zile
D. Circa 30 zile
E. 45 de zile dupa periaj
A.
B.
C.
D.
E.
8/106
ACD
108
ABCD
8/125
ADE
8/110
10
ACD
8/110
11
8/110
Page
203
ABC
8/111
13
ABD
8/120
-121
14
8/122
15
ABCD
8/122
16
ABCE
8/125
17
BDE
8/125
18
CE
8/126
Page
204
12
ABC
8/126
20
CDE
8/127
21
8/130
22
BCE
8/130
23
8/111
24
ACE
8/112
25
BCD
8/114
Page
205
19
C. Factori leucopenici
D. Endotoxina lipopolizaharidica
E. Colagenaza
Tartrul dentar :
A. Este un complex anorganic
B. Este un complex organo-mineral
C. Adera numai de suprafetele dentare
D. Contine numai substante minerale
E. Contine si componente organice
BE
8/137
27
8/138
28
8/138
29
Tartrul supragingival :
A. Are o culoare maro inchis
B. Are o consistenta crescuta
C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura ,
neregulata
D. Are o culoare alb-galben
E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta
DE
8/138
30
BDE
8/140
Page
206
26
Nr. Intrebare
crt.
1
Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi:
A. inflamaie gingival
B. mobilitate dentar accentuat
C. culoare roz-palid a gingiei marginale
D. pungi parodontale
E. depozite mari de plac i de tartru
Rspuns Pag.
8/194
8/195
Parodontitele agresive:
A. sunt frecvent circumpubertare
B. este cauzat genetic
C. apare dup vrst de 35 ani
D. disjuncia gingiva-dentar se realizeaz rapid
E. speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis
ADE
8/196
8/194
8/193
ABE
8/192
ABCD
8/191
Page
207
ADE
B.
C.
D.
E.
8
modificri de culoare
.modificri de volum
Pierderea texturii de "gravur punctat"
Frecvent dureri n mod spontan
CE
8/199
8/206
ABCD
8/206
AB
8/208
ABC
8/208
Page
208
Nr. Intrebare
crt.
1
Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde
A. boli inflamatorii: paradentite
B. boli distrofice cu inflamaie redus
C. paradontite de cauz sistemic
D. paradentita marginal profund
E. paradentita marginal superficial
D. parodontita juvenil
E. parodontita prepubertar
Hiperplaziile gingivale au cauze diferite:
A. infecioase (granulom piogen)
B. endocrin (sarcin)
C. medicamentoase
D. sistemice
E. traumatice
ABC
8/208
ABCD
8/209
8/209
ABC
8/209
ABCD
8/210
10
ABDE
8/210
11
ABCD
8/211
Page
209
8/213
13
ABCD
8/213
14
ABCD
8/211
15
ABCD
8/211
16
ABC
8/214
17
ABCD
8/215
Page
210
12
18
ABC
8/217
19
ABC
8/217
20
ABCD
8/218
8/245
8/248
8/249
Page
211
Nr. Intrebare
crt.
1
*Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu
exceptia:
A. gingivomatoza
B. elefantiazis gingival
C. fibromatoza gingivala ereditara
D. fibromatoza familiara congenitala
E. gingivita prepubertara
B.
C.
D.
E.
8/241
8/258
8/270
-2
8/275
8/273
-4
8/278
Page
212
arcinom
*SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele
microorganisme:
A. Specii de streptococi
B. Selemonas noxia
C. Enterobacteriacee
D. Capnocytophaga
E. Actinomyces naeslundii
8/268
-9
11
8/252
12
8/248
13
8/246
14
8/242
15
8/230
16
8/258
Page
213
10
B.
C.
D.
E.
20 ani
14-20 ani
30-35 ani
35-40 ani
8/244
-5
18
8/251
19
8/225
20
8/258
21
AE
8/245
22
ABC
8/255
Page
214
17
C. boala BOURNEVILLE
D. sindromul EHLERS-DANLOS
E. sindromul COHEN
Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile:
A. Mycoplasma
B. Treponema denticola
C. Eubacterium nucleatum
D. Spirochete
E. Capnocytophaga sputigena
ADE
8/256
24
BE
8/252
-3
25
BC
8/227
26
ABDE
8/223
27
AB
8/229
28
AD
8/236
29
CDE
8/243
Page
215
23
A.
B.
C.
D.
E.
BC
8/245
31
AB
8/246
32
ABC
8/252
33
BCD
8/257
34
AD
8/257
35
DE
8/267
Page
216
30
ABD
8/260
37
BC
8/263
38
Chisturile gingivale:
A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine
B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei
vestibulare
C. se numesc perle epstein cand sunt situate de-a lungul crestelor
alveolare
D. se numesc nodulii lui BOHN cand sunt situate de-a lungul
crestelor alveolare
E. nodulii lui BOHN provin din resturi ale lamei dentare
ADE
8/227
39
ABE
8/224
40
CDE
8/224
Page
217
36
8/283
ACD
8/283
-284
8/285
ABD
8/285
8/285
Lacunele cuneiforme:
A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar la coletul dintilor
BCDE
8/285
Page
218
Nr. Intrebare
crt.
1
Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice
ADE
8/284
8/284
8/289
8/292
8/293
Page
219
Nr. Intrebare
crt.
1
*Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in:
A. reechilibrare dento-ocluzala
B. tratament ortodontic
C. tratamentul complicatiilor acute
D. restaurari odontale
E. tratamentde bioreactivare
B.
C.
D.
E.
8/292
8/288
8/289
BE
8/290
8/291
8/292
Page
220
8/296
11
8/304
12
8/331
13
8/309
14
8/314
15
8/316
Page
221
10
16
8/325
17
8/329
18
8/329
19
*Sanguinaria:
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii
bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%
8/330
20
8/331
Rspuns Pag.
A
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
*Imobilizarea dintilor parodontotici:
222
8/427
8/429
DE
8/429
8/431
BCD
8/431
-2
CDE
8/428
-9
ADE
8/432
Page
223
B.
C.
D.
E.
AC
8/432
CDE
8/434
10
BC
8/435
11
ACD
8/435
12
CE
8/441
13
BCE
8/442
Page
224
B.
C.
D.
E.
pericoronara
intracoronara
dento-parodontala
extracoronara
Imobilizarea semipermanenta:
A. are caracter temporar, de lunga durata
B. are caracter temporar, de scurta durata
C. este realizata din materiale compozite
D. necesita controale si reinnoiri periodice
E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice
ACD
8/442
15
BD
8/442
16
ABCD
8/443
17
BCE
8/444
18
ACD
8/444
19
BCD
8/457
20
CE
8/460
Page
225
14
pericoronare?
A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare
B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
C. permit inlocuirea dintilor lipsa
D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale
initiale
E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu
actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a
coroanelor dentare
La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu
concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi
reprezentata de:
A. coroane telescopice
B. butoni si capse
C. culise (sistemul ALDER)
D. coroane fixate printr-o sina orala cu pivoturi
E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
ACDE
8/459
22
ABD
8/458
23
BC
8/458
24
BE
8/454
25
BCD
8/454
Page
226
21
BC
8/454
27
8/451
28
CDE
8/450
29
ABD
8/450
30
BCE
8/448
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
Page
227
26
crt.
1
Tratamentul n gingivita cronic simpl, necomplicat urmrete:
A. depistarea factorilor locali
B. instruirea pacientului asupra periajului corespunztor
C. debridarea gingival
D. detartraj
E. operaie cu lambou
ABCD
8/465
8/466
8/466
ABC
8/468
ABCD
8/468
ABC
8/468
ABD
8/469
Page
228
8/470
ABCD
8/470
10
AD
8/471
11
CD
8/471
12
ABCE
8/471
13
ABCD
8/472
14
ABCD
8/472
Page
229
8*
E. medicaie antiviral
n tratamentul retraciilor gingivale, edinele de periaj se fac astfel:
A. periaj obligatoriu seara dup mas
B. periaj nainte de culcare
C. periaj de 3 ori/zi
D. periaj dup fiecare mas
E. periaj nainte i dup mese
AB
8/473
16
ABCD
8/475
17
ADE
8/475
18
ABCE
8/475
19
CDE
8/476
20
ABCD
8/477
Page
230
15
30 intrebari
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
crt.
1
Despre planul de ocluzie se poate afirma c:
BCD
Pag:
A. este o suprafa plat, neted
26,
B. conine curbele de ocluzie transversale i sagitale
27
C. trece prin toi cuspizii vestibulari i marginile incizale ale dinilor
mandibulari, precum i vrfurile cuspizilor linguali
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare n decursul
variatelor funcii
E. permite realizarea de contacte funcionale simultane, secvenial,
pe cte o zon a arcadei
Teoria lui Monson:
ACE
A. se mai numete teoria sferei
B. se mai numete teoria cilindrilor
C. susine c exist o sfer cu centrul la nivelul glabelei, la distan
egal de suprafeele ocluzale ale dinilor posteriori i de centrele
condiliene
D. susine c exist o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotaie
ce trec prin condili
E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optim a solicitrilor
ocluzale i care genereaz curbele de ocluzie
Pag:
28
Pag:
28
Pag:
28
BCE
Pag:
30
CDE
Pag:
30
Page
231
Pag:
30,
31
Pag:
32
Pag:
32
Page
232
ACE
Pag:
33
11
Pag:
33
12
Pag:
33
13
14
Pag:
36
15
Pag:
36
Page
233
ABCDE Pag:
34
Pag:
37
17
Pag:
37
18
CDE
Pag:
44
19
ABD
Pag:
45
20
AC
Pag:
45
21
Page
234
Pag:
48
E. Ramfjord
*n cadrul metodei Ramfjord de determinare a relaiei centrice:
C
A. pacientul este aezat n poziie culcat, cu capul n uoar extensie,
astfel ca brbia s fie ndreptat n sus, iar gtul ntins
B. se utilizeaz miomonitorul
C. pacientul este aezat n fotoliu, relaxat, cu tetierea aezat
suboccipital, iar sptarul la un unghi de 60 - 70
D. pacientul este sftuit s sprijine limba n zona anterioar a
palatului i s execute micri lente
E. se utilizeaz jigul anterior
Pag:
48
23
AE
Pag:
53
24
Pag:
56
25
Pag:
59
26
Pag:
60
Page
235
22
Pag:
59
28
Pag:
31
29
Pag:
53
30
Pag:
39
Page
236
27
AB
CD
Page
237
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
crt.
1
Toxemia stafilococic coagulazo-negativ prezint urmtoarele simptome ABD
musculo-scheletale:
A. Durere n musculatura masticatorie
B. Cracmente sau blocaje articulare
C. Glosodinie
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i umerilor.
E. nici una dintre cele de mai sus
10
11
Teleradiografia de profil:
BC
A. permite evaluarea prilor moi
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie i
prefigurarea planului de ocluzie n realbilitarea oral complex
C. implic studierea raporturilor dintre diverse puncte i planuri
antropometrice
D. este indicat exclusiv la copii
E. nici una din cele de mai sus
12
Page
238
13
Electromiografia:
AC
A. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii
B. ofer rezultate de maxim acuratee
C. ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i
specificitate ai acesteia
D. este uor acesibil oricrui serviciu
E. nici una din cele de mai sus
14
15
16
17
18
239
C.
D.
E.
Page
B.
mandibulei
permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl
axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului
permite citirea curbelor de timp
nu permite citirea curbelor de timp
nu permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl
axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului
19
ABCD
20
ACE
21
22
Gutirele de miorelaxare:
AB
A. au suprafaa ocluzal plan
B. trebuie s nregistreze un umr ct mai mare de contacte ocluzale
cu antagonitii
C. realizeaz contacte dentare cu antagonitii doar la nivelul
caninilor
D. toatre cele de mai sus
E. Nici una din cele de mai sus
23
24
asupra ABCD
240
ABD
Page
A.
B.
C.
D.
E.
26
27
ABC
28
29
ABCE
30
ABCD
241
Page
25
Rspuns Pag.
ABCE
ABC
ACE
Page
242
ACDE
10
ABD
11
ABE
12
243
Page
A.
B.
C.
D.
E.
14
ACD
15
16
17
18
ACD
19
BD
Page
244
13
20
BCD
21
BD
22
23
BD
24
AC
25
ABD
245
Metoda Landa
Metoda Ramfjord
Metoda Boianov si Boianov modificata
Metoda Dawson
Metoda Leonardo da Vinci
Page
A.
B.
C.
D.
E.
BD
27
28
29
30
*In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile
de furcatie se clasifica in:
A. 2 grupe
B. 3 subgrupe
C. Nu exista o clasificare
D. 4 grupe
E. 2 clase
Rspuns Pag.
Page
26
246
Profilaxia primara:
A. Se adreseaza dintilor indemni
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si locoregionale
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
D. Propune o alimentatie rationala
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale
ADE
ABC
DE
AB
BCE
247
BC
Page
crt.
1
Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:
A. Prevenirea contaminarii incrucisate
B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva
C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat
D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV,
gripe, rubeola)
E. O profilaxie primara, secundara si tertiara
CD
10
BDE
11
ACD
12
ACD
13
ABDE
248
Page
B.
C.
D.
E.
ABDE
15
16
ABE
17
18
ACE
19
CE
20
BCDE
249
Page
14
BCE
22
*D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
A. Sta in picioare
B. Ocupa pozitia 9
C. Ocupa pozitia 4-5
D. Ocupa pozitia 1-2
E. Nu are nici o importanta
23
24
25
26
Page
21
250
27
28
AD
29
*In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este
reprezentat de:
A. Tesuturile articulare si periarticulare
B. Campul vizual
C. Tesutul parodontal
D. Muschii faciali
E. Campul electomagnetic
30
ABDE
251
ABCE
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Care sunt avantajele inlay-urilor metalice :
A. refac morfologia ocluzal
B. sunt neutre chimic i biologic
C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzal i cea
parodontal
D. sunt exigente privind execuia clinic i tehnologic
E. sunt rezistente
pg
171
ACE
pg.
177
pg.
178
Care din urmtoarele situaii reprezint preparri atipice ale cavitilor BCDE
de cls. a II-a pentru inlay:
A. caset simpl proximal deschis ocluzal
B. tehnica slice-cut
C. tehnica slice-lock (Weeks si Knapp)
D. treapt negativ n peretele pulpar
E. an de blocaj n peretele gingival
pg.
183
pg.
189
ABE
pg.
192
pg.
198
Page
252
BE
Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte:
A. ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul
restaurrilor integral ceramice, ceramica se aplic strat cu strat;
B. sinterizarea folosete doar mase ceramice cu coninut ridicat de
leucit;
C. calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz
capacitii de refracie a luminii n proporie de 75%;
D. sistemul IPS Empress2 a aprut mbunti performenele optice
ale sistemelor integral ceramice;
E. masele ceramice moderne au structur bifazic
10
11
E
*Cum se prepar incizal dintele pentru faetare:
A. marginea incizal rmne nepreparat
B. preparaia feei vestibulare se oprete la 0,75mm de marginea
incizal
C. preparaia se extinde pn la marginea incizal
D. faeta va acoperi i marginea incizal
E. toate rspunsurile sunt corecte
pg.
224
12
pg.
224
13
CDE
pg.
246
14
pg
185
15
B
*Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde:
A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, vestibulara a fetelor
pg
251
253
pg.
215
Page
ABDE
200201
C.
D.
E.
16
D
*Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin:
A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare
a fetelor proximale
B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale
ale fetelor proximale
C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian
D. an orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si
uneste santurile proximale
E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular
17
18
19
BD
pg.
252
20
pg.
254
21
BCE
pg
255
pg.
254
pg.
249
254
BCE
pg.
262
Page
B.
proximale
prepararea fetei orale, ocluzale cu excepia versantului extern al
cuspidului vestibular i 2/3 orale a le feelor proximale
prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a
cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale
numai fetele proximale si fata ocluzala
numai fata orala si fetele proximale
pg
296
23
BD
pg.
262
24
ABCE
pg.
298
25
pg.
313
26
A
*Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 :
A. se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa
de axa de inserie
B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
C. in urma prepararii se scurteaza dintele
D. se traseaza un bizou in unghi de 90
E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala
pg.
313
27
ABE
pg.
321
28
ABCE
pg.
255
22
Page
B.
C.
D.
E.
A.
B.
C.
D.
E.
330
29
pg.
332
30
pg.
338
pg.
435
ACE
pg.
462
ABC
pg.
440
Page
256
Nr. Intrebare
crt.
1
*Edentaiile uni sau multi dentare determin:
A. migrri orizontale i verticale ale dinilor
B. denivelarea planului de ocluzie
C. modificri ale ATM
D. disfuncii mandibulare
E. toate cele de mai sus
ABCD
pg.
463
pg.
466
pg.
467
pg.
468
ABCD
pg.
469
BCD
pg
471
10
pg
Page
257
472
ACDE
pg.
474
12
CD
pg.
475
13
BC
14
BC
pg
475
15
ABCD
pg.
479
16
pg
443
258
11
Page
A.
B.
C.
D.
E.
pg.
447
18
ABC
pg
448
19
AD
pg.
457
20
ABC
442
21
pg.
435
22
ABCD
pg.
451
23
pg.
452
Page
259
17
ABD
pg.
455
25
ABE
pg.
456
26
ABC
pg.
458
27
ABC
pg
459
28
pg
452
29
ABCE
pg.
460
30
ABC
pg.
Page
260
24
A.
B.
C.
D.
E.
460
Pag:
637
Pag:
642
BD
Pag:
651
Pag:
651
ACD
Pag:
Page
261
Nr. Intrebare
crt.
1
*n protetica fix, se impune ca detaliile de suprafa a preparaiilor dentare
s fie redate cu o precizie de cel puin:
A. 5 m
B. 15 m
C. 25 m
D. 20 m
E. 10 m
636
ABCD
Pag:
640
AE
Pag:
641
Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face innd cont de
anumite criterii, dintre care:
A. biocompatibilitate
B. timpul de pstrare a amprentei pn la realizarea modelului
C. preul de cost
D. manipularea facil adaptat la cazul clinic
E. tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice
BCDE
Pag:
640,
641
ABCE
Pag:
646
10
Amprenta monofazic:
A. este o amprent ntr-un singur timp
B. se poate utiliza un material
C. se pot utiliza dou materiale
D. este o amprent n doi timpi
E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale
ABCE
Pag:
652
262
Page
ACD
Pag:
653
Pag:
653
13
ABCD
Pag:
689
14
Pag:
689
15
ABC
Pag:
685
16
CE
Pag:
685
17
ACDE
Pag:
658
12
263
Page
11
ABD
Pag:
656
19
ABC
Pag:
660
20
ADE
Pag:
661
21
Pag:
669
22
ABC
Pag:
677
23
Pag:
Page
264
18
681
AD
Pag:
683
25
ABCD
Pag:
690
26
Pag:
650
27
Pag:
650
28
ABC
Pag:
650
29
Pag:
650
265
24
Page
B.
C.
D.
E.
30
1 or
48 - 72 ore
7 zile
10 ore
Pag:
650
pg.
699,
703
pg.
701
pg.
Page
266
693
pg.
691
pg.
691
pg.
692,
695
pg.
694,
695
267
Page
A.
B.
C.
D.
E.
Pg.
699
10
pg.
699
11
pg.
699
12
pg.
700
13
pg.
700
Page
268
pg.
701
15
pg.
701
16
pg.
701
17
pg.
702
18
pg.
708
19
pg.
Page
269
14
708
20
pg.
700
21
pg.
707
22
pg.
708
23
pg.
712
CDE
pg.
712
270
Page
24
E. vrsta pacientului.
Precizai care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:
CD
A. s fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur, cuspid-cuspid,
B. s fie stabile, chiar dac sunt reduse numeric;
C. localizate precis;
D. multiple, stabile, punctiforme;
E. n ocluzia habitual, contactele dento-dentare pot fi considerate
ideale att timp ct intercuspidarea este maxim.
pg.
713
26
pg
713
27
pg.
714
28
DE
pg.
714
29
AB
pg.
714,
715
30
pg.
716
Page
271
25
echilibrului muscular;
E. inducerea relaxrii musculare prin miogimnastic, medicaie sau
inhibitori de ocluzie.
pg.59
pg.59
pg.60
Page
272
mm;
E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui
cerc imaginar cu raza de 20 mm.
Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
DE
A. condilul pivotant realizeaz doar o micare de rotaie pur dac de
partea opus exist un contact prematur deflectiv;
B. n micarea de deschidere condilul pivotant realizeaz iniial o
rotaie pur, urmat de rotaia ctre n jos i translaia spre nainte;
C. condilul orbitant se rotete i transleaz nainte, n jos i medial
de partea lucrtoare;
D. side shift reprezint o deplasare exprimat n grade, n timp ce
lateral side shiftse msoar n mm.
E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant i pierde semnificaia
clinic.
pg.60
nclinarea pantelor cuspidiene ale restaurrilor prin puni dentare difer n ABD
funcie de :
A. valoarea crescut a unghiului Benett
B. micarea Benett;
C. traiectoria median Marxkors;
D. distana intercondilian;
E. tipul de malocluzie.
pg.61
pg.
61,
62
pg.62
pg.64
Page
BCDE
273
pg.52
11
pg.81
12
pg.
81
pg.82
14
Pg.
83
impune ABD
Page
cranio-mandibular
274
13
D. coloanei cervicale;
E. neurologice.
15
Pg.
83
16
pg.83
17
pg.
35,
83
18
pg.
85
pg.85
275
Page
19
ABCD
20
pg.
87
21
pg.
88
22
23
pg.88
pg.90
pg.
91,
92
25
pg 90
Page
276
24
pg.90
27
pg.88
pg.88
29
pg.88
, 89
30
pg.89
Page
277
28
Pg 38
ABD
Pag
38
ABC
Pag
42
AB
Pag
43
Zona "Ah":
A. Este o zon cheie periferic cu rol n stabilizare
B. Se examineaz static prin manevra Valsalva
C. Face trecerea ntre palatul dur i palatul moale
D. Prezena poziiei oblice a vlului palatin care este considerat cea
mai favorabil.
E. Poziia oblic este considerat cea mai nefavorabil.
CD
Pag
44
AB
Pag
Page
278
Nr. Intrebare
crt.
1
Prin palparea masei musculare,se evalueaz:
A. Dezvoltarea muchiului, cu eventualele modificri volumetrice.
B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele
trigger.
C. Consistena
D. Niciuna din acestea.
E. Doar varianta A si B.
46
BD
Pag
51
BC
Pag
57
AC
Pag
59
10
CD
Pag
59
11
AD
Pag
60
12
AC
Pag
60
13
BD
Pag
60
279
Page
A.
B.
C.
D.
E.
C.
D.
E.
ABC
Pag
61
15
CD
Pag
78
16
Pag
42
17
Pag
50
18
Pag
51
19
Pag
63
280
14
Page
B.
* Tomografia ATM:
A. Investigeaz forma cavitii glenoide
B. Este obligatoriu nsoit de CT
C. Se nregistreaz dimineaa
D. Nu este util n protetic.
E. Este utila doar la pacientii edentati total
Pag
69
21
Pag
74
22
Pag
74
23
Pag
78
24
Pag
79
25
Pag
80
26
Pag
80
Page
281
20
27
Pag
80
28
Pag
81
29
Pag
81
30
Pag
82
Page
282
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
crt.
1
*Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat i de C
p. 31
completare a foii de observaie:
61
A. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via
i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
B. motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via
i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
C. datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via
ABE
p. 31
p. 36
p. 37
ABC
p. 41
p. 42
ABCD
p. 43
ABDE
p. 44
Page
283
AD
p. 45
10
p. 37
11
ACD
p. 37
12
p. 12
13
p. 46
14
ABDE
p. 44
15
DE
p. 50
Page
284
A.
B.
C.
D.
E.
tuberozitile maxilare;
versanii crestei edentate;
bolta palatin;
rafeul median al bolii palatine;
muchia crestei alveolare edentate.
AC
p. 50
17
p. 60
18
BC
p. 69
19
BDE
p. 69
20
*Cineradiografia:
E
A. permite studierea ATM n poziie static;
B. utilizeaz un amplificator de luminescen;
C. necesit plasarea unor markeri metalici pe maxilar i pe
mandibul;
D. permite studierea ATM n poziie dinamic;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 69
21
p. 68
Page
ABC
285
16
23
*Tomografia:
C
A. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul;
B. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
C. permite studiul pe seciuni n plan sagital, cu tergerea structurilor
adiacente;
D. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 69
24
Tomodensitometria:
A. este mai puin iradiant dect tomografia;
B. permite studiul unor imagini pe seciuni successive;
C. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase;
D. evalueaz starea muchilor;
E. toate variantele sunt corecte.
ABD
p. 70
25
Computer - tomografia:
ACD
A. este o explorare imagistic secional;
B. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
C. se utilizeaz n diagnosticarea tulburrilor interne ale ATM
instalate n urma edentaiei;
D. combin utilizarea razelor X cu computerul;
E. utilizeaz un amplificator de luminescen.
p. 70
26
p. 71
27
Scintigrafia osoas:
ACDE
A. se utilizeaz mai rar n diagnosticarea afeciunilor ATM;
B. este o metod non-invaziv;
C. necesit injectarea intravenoas sau ingestia unui marker
radioactiv;
D. permite aprecierea funcional a esutului osos;
E. folosete un detector special numit camer gama.
p. 72
28
Mandibulokineziografia:
A. este o metod non-invaziv;
p. 73
BCD
AB
p. 66
Page
AD
286
22
B.
C.
D.
E.
29
Examenul gnatofotostatic:
A. se utilizeaz n investigarea ocluziei;
B. permite evidenierea esuturilor moi;
C. evalueaz starea muchilor;
D. se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo-craniene;
E. toate variantele sunt corecte.
AD
p. 74
30
ABCD
p. 74
Pag
84
Protezarea provizorie:
A. Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii
cranio-mandibulare
B. Este indicat ntotdeauna
C. Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii
D. Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale
E. Nu se indica.
AD
Pag
84
Pag
85
Page
287
Nr. Intrebare
crt.
1
Indicaiile protezelor pariale sunt:
A. n infecii cronice
B. n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy
C. n cazul pacienilor cu psihic echilibrat
D. n cazul pacienilor cu igien precar
E. In toate cazurile se indica realizarea acestora.
CD
Pag
86
BC
Pag
89
CD
Pag
89
Pag
89
ACD
Pag
90
ABC
Pag
91
Page
288
BD
Pag
92
11
CD
Pag
95
12
BC
Pag
94
13
CD
Pag
95
14
ABD
Pag
96
15
CD
Pag
96
16
Pag
84
17
Pag
Page
289
10
Se refer la cei 3 H
Urmrete scderea suprafeei eii protetice
Se refer la modificarea ordinii dinilor artificiali
Micoreaz suprafaa ocluzal.
Nici una din variante
89
Pag
89
19
Pag
89
20
Pag
91
21
*Conectorul n form de T:
A. Este rscroit distal
B. Are aspect de lingur
C. Trimite prelungiri laterale pentru croete
D. Este doar mandibular datorit dimensiunii mici.
E. Varianta C si B sunt corecte
Pag
91
22
Pag
94
23
Pag
95
24
Pag
290
18
Page
A.
B.
C.
D.
E.
95
Pag
96
26
Pag
95
27
*Protezarea flexibil:
A. Este o protezare de urgen
B. Este protezare de temporizare
C. Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase
D. Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase.
E. Nu este o protezare definitiva
Pag
97
28
Pag
101
29
Pag
102
30
Pag
98
291
25
Page
A.
B.
C.
D.
E.
pag.
116
AB
pag.
116
ABCE
pag.
116
BCDE
pag.
116
ABD
pag.
118
ABCD
pag.
118
Page
292
Nr. Intrebare
crt.
1
Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Volum redus
B. Grosime minima
C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
E. Este plasat asimetric
D. parodontiu
E. menton
Barele sunt de mai multe tipuri:
A. Gilmore
B. Ackers
C. Dolder
D. Thompson
E. Steg
ACE
pag.
164165
ABCD
pag.
160
Culisele extracoronare:
A. Fixeaza patricea pe elementul fix
B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de
sustinere parodontala
C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii
organice
E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea
extracoronara
ACD
pag.
160161
10
pag.
119
11
pag.
120
12
pag.
120121
Page
293
BD
pag.
122123
14
*Conectorii secundari:
A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si
stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal
B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar
C. rigizi au forma de S
D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal
pag.
123
15
pag.
139
16
pag.
147
17
pag.
152153
18
*Telescoparea:
A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular
B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o
pag.
154155
Page
294
13
despicatura maxilo-palatina
C. se aplica in defectoproteze
D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un
aspect juvenile
E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza
autocuratirea
Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare ABE
simple sunt reprezentate de:
A. elemente conjunctoare cu amortizor
B. crosetele disjunctoare
C. bara cu capse Ceka
D. sistemul Aktiv click rigid
E. crosetul in forma de balansoar
pag.
166
20
pag.
124
21
ABDE
pag.
125126
22
ADE
pag.
129
23
*Sistemul Ney:
A. unicul sistem standardizat de crosete turnate
B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
C. este reprezentat de crosete divizate
D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal
pag.
139
24
Crosetul in C:
A. trece in punte peste festonul gingival
B. porneste printr-un conector secundar din sea
C. nu ia contact cu dintele
D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
E. este utilizat pe incisivul central superior
ABD
pag.
143
Page
295
19
pag.
143
26
*Crosetul in L:
A. trece de punte peste rebordul gingival
B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea
edentatiei
C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in
partea opusa edentatiei
D. porneste direct din seaua protezei
E. are contact intim cu rebordul gingival
pag.
143
27
Crosetul in U:
A. porneste direct din sea
B. se termina sub linia ghid prin 2 brate
C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara
D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
E. este indicat pe incisivii inferiori
BCD
pag.
143
28
*Crosetul in S:
A. porneste din sea printr-un conector secundar lung
B. merge oblic spre linia ghid
C. nu depaseste linia ghid
D. ia contact cu dintele subecuatorial
E. este utilizat pe caninul superior
pag.
143
29
Crosetul Ackers:
A. este crosetul cu trei brate
B. se aplica pe canin
C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale
favorabile
D. poate fi numai deschis edental
E. are sprijin si stabilizare buna
ACE
pag.
146
30
pag.
146
Page
296
25
ABCD
pag.
202
pag.
202
pag.
202
ABCD
pag.
203
Page
297
ABC
pag.
209
ABD
pag.
215
ABC
pag.
216
BD
pag.
216
10
pag.
216
Page
298
ABCD
pag.
217
12
pag.
217
13
ABCDE pag.
216
14
AB
pag.
218
15
ADE
pag.
220
16
ABC
pag.
221
Page
299
11
AB
pag.
221
18
pag.
222
19
pag.
223
20
pag.
216
21
pag.
226
Page
300
17
AB
pag.
225
23
ABCDE pag.
221
24
AC
pag.
208
25
pag.
215
26
pag.
215
27
pag.
215
28
pag.
Page
301
22
208
29
pag.
209
30
pag.
218
pag.
279
ABC
pag.
280
Page
302
Nr. Intrebare
crt.
1
Tipurile de portamprente standard sunt:
A. standard metalica SS White
B. ortomorfa Devin
C. Schrainemakers
D. cu dispozitiv de retentie
E. din placa de baza
E. distal
*Marginile portamprentei in sens transversal trebuie:
A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic
B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
C. sa asigure o presiune crescuta
D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta
pag.
280
ACD
pag.
280
AB
pag.
280
Portamprenta:
A. trebuie sa fie suficient de rigida
B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic
ABCD
pag.
280
pag.
280
pag.
281
Amprenta preliminara:
A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale
ACD
pag.
281
Page
303
D.
E.
Amprenta preliminara:
A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii
B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor
aproximativi ai amprentarii
C. se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase
termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si
conditiile clinice
D. se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de
amprentare ales
E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului
protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)
BCE
pag.
281
11
BCD
pag.
282
12
BCE
pag.
282
13
Amprentele functionale:
A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente
functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al
periferiei campului protetic
B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor
individuale cu margini scurte
C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica
fluiditate
D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara,
AB
pag.
283
304
10
Page
B.
C.
campului protetic
reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe
care-l utilizam
asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor
verticale si retentive ale campului protetic
realizeaza compresiuni selective
etc
E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita
avantajelor lor
Amprentele functionale:
A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale
functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste
B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce
se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator
neatent si mai putin versat
C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu
gura inchisa
D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu
gura inchisa si amprente combinate
E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de
inregistrare
ABD
pag.
283284
15
*Amprentele functionale:
A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente
functionale simple si amprente functionale compozite
B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur
material
C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente
functionale compresive si amprente functionale decompresive
D. compresive se adreseaza campurilor moi
E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure
pag.
284
16
*Amprentele functionale:
A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate
pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie
B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara
sau maxilara, globala
C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri
protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in
totalitate campul protetic sau amprente parcelare
D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective
pag.
284285
17
*Port-amprentele individuale:
A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau
termopolomerizabile
B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si portamprente distantate parcelar
C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza
contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1
mm de la periferia acestuia
D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele
decompresive
E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona
incisivilor centrali
pag.
285
Page
305
14
pag.
285
19
pag.
286
20
pag.
286
21
pag.
286287
22
pag.
286287
Page
306
18
ABCD
pag.
287
24
pag.
287
25
BD
pag.
288
26
pag.
288289
27
pag.
289
Page
307
23
28
pag.
290
29
pag.
291
30
ACD
pag.
292293
Page
308
Nr. Intrebare
Rspuns Pag.
crt.
1
*n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene n cazul n care pe unul C
pag.
din maxilare vom realiza o protezare parial mobil, iar cellalt va fi
296
protezat prin protez total vom utiliza:
A. o folie de cear decupat dup forma arcadei;
B. poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric
ABC
pag.
299
pag.
299
pag.
299
pag.
299
AB
pag.
300
Page
309
AB
pag.
302
pag.
303
AB
pag.
303
10
ABCDE pag.
303
11
BD
pag.
299
12
n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau
fr proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o protez
mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate mandibulo-cranian, nivelul
i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza:
A. stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele
edentate utiliznd criterii antropometrice gnatoprotetice
cunoscute;
AB
pag.
298
Page
310
pag.
301
14
*Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac
parte?
A. articulatoare simple;
B. articulatoare cu micri limitate;
C. articulatoare semi-adaptabile;
D. articulatoare adaptabile;
E. articulatoare complexe.
pag.
301
15
pag.
303
16
pag.
303
Page
311
13
pag.
303
18
pag.
303
Page
312
17
AC
pag.
304
20
AB
pag.
304
21
ABC
pag.
304
22
pag.
305
23
pag.
305
24
pag.
305
Page
313
19
pag.
305
26
pag.
306
27
CD
pag.
306
28
AB
pag.
307
29
CDE
pag.
307
Page
CD
314
25
ABCDE pag.
307
p.
468
p.
469
Page
315
p.
469
Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare prin tehnici de ABC
presiune selectiv:
A. creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil;
B. creast balant anterioar;
C. creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic;
D. creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de
os;
E. toate variantele sunt corecte.
p.
470
p.
475
p.
480
Page
316
ABCDE p.
471
p.
489
11
12
ACD
p.
503
13
p.
505
14
p.
521
15
p.
525
317
10
Page
A.
B.
C.
D.
E.
p.
526
17
BC
p.
527
18
p.
530
19
p.
532
20
p.
535
21
p.
540
Page
318
16
p.
549
23
p.
545
24
p.
543
25
p.
536
26
p.
535
Page
AB
319
22
ACE
p.
536
28
p.
535
29
p.
519
30
p.
519
Rspuns Pag.
A
p.
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
*Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat:
320
550
p.
551
p.
551
p.
554
p.
555
p.
555
321
Page
p.
554
p.
555
p.
554
10
p.
558
11
p.
560
Page
322
p.
552
13
p.
559
14
p.
562
15
*Linia sursului:
B
A. se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare;
B. reprezinta limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal
superior;
C. se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare;
D. este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor
artificiali superiori;
E. toate rspunsurile sunt corecte.
p.
563
16
p.
563
17
p.
564
18
p.
Page
ACE
323
12
565
19
p.
564
20
p.
565
21
p.
565
22
p.
566
23
p.
566
Page
324
p.
567
25
p.
568
26
p.
568
27
*La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii artificiali este E
n medie de.
A. 8 -10 mm;
B. 11 - 13 mm;
C. 15 - 17 mm
D. 18 - 20 mm;
E. 20 - 22 mm.
p.
568
28
p.
561
Page
325
24
29
p.
559
30
p.
559
ABC
p.
568
p.
568
326
Rspuns Pag.
Page
Nr. Intrebare
crt.
1
Controlul extraoral al machetelor din cear cu dini se face:
A. conform datelor nregistrate n fia de laborator;
B. n absena pacientului;
C. conform indicaiilor trasate pe abloane;
D. n prezena pacientului;
E. toate variantele sunt corecte.
p.
569
p.
570
p.
570
p.
570
p.
570
p.
570
Page
327
p.
571
10
p.
571
11
p.
571
12
p.
571
13
p.
571
Page
328
14
p.
571
15
n protezarea total:
ABC
A. refacerea fizionomic este guvernat de 4 principii
B. Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea
oral a pacientului dect cnd acesta este pe deplin satisfcut de
ele
C. forma i conturul dinilor este n deplin concordan cu cu
aspectele conturului gingival
D. egalitatea ntre limea facial i cea a arcadei dentare produce
ntotdeauna impresia absenei naturalului i certitudinea protezrii
E. toate variantelesunt corecte
p.
572
16
17
18
p.
576
329
p.
576
Page
BDE
19
p.
557
20
p.
577
21
p.
577
22
p.
576
23
p.
579
24
La controlul fonetic:
A. dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea scui
B. dac fonema V seaman cu F dinii superiori sunt prea lungi
C. dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai
D. dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai
E. toate variantele sunt corecte
p.
579
25
p.
579
330
CD
Page
27
Gravarea modelului:
ABE
A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum i a
celei anterioare pe model
B. este egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor
C. profunzimea este aceeai pe toate modelele
D. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei anterioare
palatinale
E. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei posterioare
palatinale
p.
581
28
Zonele de despovrare:
A. sunt zone localizate prin desen pe model
B. exostozele se numr printre ele
C. grosimea lor se transmite n laborator prin haurare pe model
D. gradul de foliere nu variaz
E. tehnicianul stabilete n funcie de model despovrarea
p.
581
29
Zonele retentive:
BD
A. nu creaz probleme n protezare
B. pot schimba axul de inserie al protezei
C. cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei
D. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din
material rezilient
E. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din
material rigid
p.
582
30
p.
582
ABC
p.
580
Page
BE
331
26
p.
583
ACD
p.
583
BCD
p.
583
p.
584
p.
584
Page
332
Nr. Intrebare
crt.
1
Retuarea protezelor totale:
A. necesit gume speciale pentru relustruire indiferent de situaie
B. se face dup ndeprtarea urmelor de anilin de pe mucoas
C. se face cu freze sau cu pietre de mrimi corespunztoare la piesa
dreapt
D. se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic
E. nici o variant corect
AB
p.
585
BC
p.
584585
BC
p.
585
p.
585
10
BD
p.
586
11
Zonele de suprapresiune :
A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control
B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale
C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
D. se pot identifica cu Kerr verde
E. toate variantele corecte
AC
p.
586
12
*Zonele de suprapresiune :
A. sunt zone funcionale periferice
B. sunt zone funcionale de sprijin
p.
586
Page
333
p.
586
14
BCD
p.
586
15
ABC
p.
586587
16
BD
p.
587
17
AC
p.
586587
18
BCD
p.
586587
Page
334
13
C. controlul fizionomiei
D. controlul meninerii
E. controlul sprijinului
Aplicarea protezei maxilare:
CD
A. se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat
B. n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va
aplica nti pe celelalte zone neretentive
C. dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se
reduce din faa intern a protezei
D. dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie
E. toate variantele corecte
p.
587
20
ABC
p.
588
21
p.
588
22
ABD
p.
588
23
ABDE
p.
588
24
BCD
p.
588589
Page
335
19
ABC
p.
588
26
CD
p.
589
27
BCDE
p.
589
28
AB
p.
589590
29
BCE
p.
590
30
ABCDE p.
591592
Page
336
25
protezelor
C. pot avea senzaia de gur plin i salivaie abundent
D. trebuie s nu foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, ci
ap i spun
E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile
medicului curant
p.
593
p.
594
BDE
p.
595
ABDE
p.
595
Page
337
Nr. Intrebare
crt.
1
Printre factorii generali implicai n etiologia stomatopatiilor protetice se
numr:
A. igiena necorespunztoare a piesei protetice
B. autocurirea
C. diabetul zaharat
D. microporozitile acrilatului
E. insuficiena renal cronic
Eroziunile in situ:
A. apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent de
ulceraii
B. nu sunt dureroase
C. poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz
D. apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi
CD
p.
595
Eroziunile in situ:
A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorit gravrii excesive
B. n reperarea lor se recomand marcarea zonei perilezionale cu
creion de anilin
C. dup reducerea din protez n dreptul lor,lustruirea protezei nu
este obligatorie
D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu
antiinflamatoare
E. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei
AB
p.
595596
CD
p.
596
ABC
p.
596
DE
p.
596
10
ABE
p.
596
11
p.
Page
338
596
BCE
p.
596
13
BD
p.
597
14
AC
p.
597
15
*Hiperplaziile marginale:
A. se maifest prin forme anatomopatologice diferite
B. tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biopsie
C. de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei
D. ca form de manifestare pot fi i epulidele
E. toate variantele corecte
p.
597
16
p.
597
17
BE
p.
598
18
Hiperplazia epitelio-conjunctiv:
AE
p.
339
12
Page
A.
B.
C.
D.
E.
598
Hiperplazia epitelio-conjunctiv:
A. tratmentul ei const n excizia chirurgical
B. impune examen histologic de fiecare dat
C. examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la
nivelul componentei osoase
D. are halen fetid
E. are flor microbian abundent
ABC
p.
598
20
p.
599
21
AB
p.
599
22
BCD
p.
600601
23
BD
p.
601
24
Stomatitele:
A. leziunile lor anatomopatologice se manifest n mai multe stadii
B. nu necesit diagnostic diferenial
C. nu sunt procese inflamatorii
D. primul stadiu al lor este cel eritematos
E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos
AD
p.
601
340
19
Page
A.
B.
C.
D.
E.
n evoluia stomatopatiilor:
A. afeciunea se poate opri la unul din stadii
B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescen epitelial
C. un stadiu avansat este cel cu necroz tisular
D. zonele eritematoase pot persista pe toat durata purtrii protezei
E. nici o variant nu e corect
ABCD
p.
601
26
*Teoria alergic:
A. susine c mucoasa bucal rspunde uneori printr-o reacie de
hipersensibilitate la componentele acrilatului
B. incrimineaz implicarea mai multor factori n etiologia
stomatopatiilor
C. incrimineaz particularitile terenului adiacent protezei n
etiologia stomatopatiilor
D. consider c anumite elemente chimice din materialul acrilc ar
avea rol toxic asupra structurilor cavitii orale
E. incrimineaz n primul rnd factorul vascular n etiologia
stomatopatiilor
p.
594
27
Clasificarea stomatopatiilor:
A. s-a fcut n funcie de topografia leziunilor
B. s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului
generator
C. s-a fcut n funcie de semnele clinice
D. s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat
E. nici o variant nu e corect
ABD
p.
595
28
DE
p.
593594
29
ABC
p.
601
30
BDE
p.
600
Page
341
25
p.
693
ABC
p.
693
AE
p.
693694
BD
p.
694
p.
694
ABDE
p.
694
Page
342
Nr. Intrebare
crt.
1
Indicaiile cptuirii sunt:
A. deteriorarea modelului funcional
B. ameliorarea sprijinului
C. ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus
proeminent
D. profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii
E. n amprentare funcional greit
CE
p.
694695
BE
p.
695
BCDE
p.
695
10
p.
695696
11
ADE
p.
696
12
BCD
p.
Page
343
695696
Cptuirea temporar:
A. se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin
muco-osoas
B. materialele folosite au vscozitate lent progresiv
C. materialele se prezint sub form de monocomponent
D. dureaz 1-2 zile
E. nu reface esuturile traumatizate
AB
p.
695
14
Cptuirea definitiv:
A. este doar direct
B. poate fi direct sau indirect
C. materialele folosite au consisten elastic
D. materialele folosite au rezisten mecanic mare
E. materialele folosite au grad de porozitate sczut
BC
p.
696
15
ABC
p.
697
16
BDE
p.
698
17
p.
698
18
ABD
p.
699
344
13
Page
A.
B.
C.
D.
E.
ABC
p.
699
20
ABD
p.
699700
21
p.
699700
22
BCD
p.
699700
23
ACE
p.
701
24
ABE
p.
Page
345
19
701
ACE
p.
701
26
BDE
p.
701702
27
n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic:
A. se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur
B. se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare,
fundului de sac vestibular i antagonitilor
C. amprenta se nregistreaz cu materiale elastice
D. modelul se va turna ntr-un timp
E. modelul se va realiza fr cheie de angrenaj
ABC
p.
702
28
n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic:
ADE
A. n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii
B. montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile
fizionomice ci doar de cele masticatorii
C. montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo-ocluzal
D. montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal
E. pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n
cheie
p.
702
29
p.
702703
Page
BC
346
25
p.
700
347
Page
30