AVALANEL

Fenomennatural ce const n alunecareapepantea unor

mase dezapada, avalanele apar, de regula, in
zonelemontane, in anumite conditii si din anumite cauze.
Pot fispontane(autodeclansate, de factori naturali)
saudeclansate(de oameni) i pot producevictimeomenesti
saupagubemateriale importante.

Istoria consemneaz numeroase evenimente tragice n care

avalanele au ucis zeci si sute de persoane. Printre cele mai
dramatice evenimente de acest gen se numr avalana din 10
ianuarie 1962 n Peru. Avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran a
fcut aproximativ 4000 de victime in 9 mici localitati. Tot n Peru, pe
31 mai 1970 o avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghear
suspendat) a distrus oraselul Yungay facnd peste 15 000 de victime.
n Europa , dei de mai mici dimensiuni, irul lor pare infinit: n
Franta, 1601, la Cheze et Saint-Martin (Pirinei) - 107 morti, ambele
sate distruse, tot n Franta, 1749, la Huez (Isere)- 130 morti, mare
parte a localitatii distrusa, n 1970: Val d'Isere (Savoia)- 39 morti, 37
raniti, o cabana distrusa, n Elvetia, Galtur, n 23 februarie 1999- zeci
de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver
cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu
circa 250 km / h). O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada
1940-1980, estimeaza la aproximativ 19. 000 numarul de avalanse
care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale mari
n Romnia, cel mai grav eveniment de acest fel s-a petrecut la Balea,
pe 17 aprilie 1977, cnd au pierit 23 de schiori sibieni.
O statistica franceza arata ca doar 20% din decesele prin accident in
munti sunt cauzate de avalanse (medie 30 persoane/an, fata de un
total de 150/ an). Prin comparatie, mor accidental in Franta 600
oameni /an prin inec si 40-45 / an in accidente de vanatoare....Pentru

FACTORII NATURALI CARE

INFLUENEAZ
DECLANAREA AVALANELOR

RELIEFUL
Inclinarea pantei
Avalane se pot declansa pe pante cu inclinatia intre (aproximativ)20
si 55 grade.
Pe pantele cu inclinatie mai mare, zpada nu se acumuleaza ( totusi,
acestea pot fi, dupa caz, "maturate" de avalanse venite de mai sus, in
plus, din cand in cand, in cazul ninsorilor abundente, zpada curge
pe aceste pante )
Pantele cu inclinatie mai mica pot fi periculoase cand sunt in
continuarea / la baza unor pante / valcele / culoare inclinate (Chiar
sizone plate sau contrapanterelativ apropiate de o pantapot fi
periculoaseuneori)
Morfologia suprafetei solului
Pantelelungicontinue(plane, convexe sau concave) suntmai
periculoase ca cele discontinue("intrepte")
Pantele mai"netede"(ex. placile stancoase, fetele inierbate sau
acoperite cu ienupar pitic, afinis, smardar etc.) sunt mai periculoase
ca cele "rugoase"(cupadure,jnepenisuri, tufisuri,blocuride stanca
etc.) pentru ca acestea "retin" zpada (Cu conditia sa nu fie total
acoperite si "netezite" de zpada mai veche, care anihileaza efectul)

ZAPADA
Grosimea stratului de zapada
Stratul de zapada devine potential periculos lapeste 30
cmgrosime (de regula)
Grosimea stratului depus se poateaprecia mai bine la
depuneri uniforme(ninsori calme), dargreu la cele
neuniforme(ninsori cu vantsau vant dupa ninsori cu zapada
prafoasa)
Densitatea zapezii
Densitatea zapezii poate fifoarte diferita ( De ex, 1 metru
cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru
cub de gheatza are peste 900 kg)
Prin urmare,masaunuistratde zapada"firn" echivaleaza
cu a unuistratde peste10 ori mai grosde zapada"pulver"!
Structura microscopica a zapezii
Are rol determinant:
- tipul /forma / dimensiunea cristalelor
-procentul de apa in stare lichida si gazoasa

Aceste caracterevariaza:
-in spatiu, in cadrul aceleasi paturi de zapada,de la strat la strat si
chiar in acelasi strat
-in timp, sufera transformari importante
("metamorfozaconstructiva", "metamorfoza distructiva" etc.), dupa
conditiile meteo si alti factori
Pentru problema avalanselor, structura microscopica a zapezii este
importanta pentru ca ea determina cat de compact / coerent / tare /
rezistent e stratul de zapada (cat se tin particulele din el unele de
altele) si cat de bine adera lateral si mai ales vertical (la stratul de
zapada mai vechi sau la sol / stanca / vegetatia de dedesubt) si deci
daca si in ce conditii se declanseaza sau nu o avalansa.
Periculoasaeste, in special,zapada:
uscata pudroasa("pulver"), ninsaproaspatincantitati
mari(cristalele ce nu adera unele de altele, stratul nou nu s-a tasat,
nu are coerenta si nici nu s-a "sudat" de baza)
uscata granuloasa, aparuta printransformarea in timp, in anumite
conditii, a celei "pulver" sauninsa directin forma de granule (de ex.
"mazarichea")
umeda,grea,ninsaproaspatpe osuprafata neinghetata(stratul de
zapada este coerent, dar nu adera de suprafata umeda pe care a
cazut, riscand "sa plece" tot stratul)

CONDIIILE METEO
Temperatura
Frigul accentuat menine pericolulde avalana (pentru ca nu
permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zpada si nici cu
stratul anterior sau cu solul, zpada ramanand "pudroasa" . Aa se
ntmpla adesea in Carpai in miezul iernii.
nclzirea moderata / progresivaa vremiireduce pericolulde
avalana (pentru ca favorizeaz tasarea stratului nou de zpada si
mrirea coeziunii interne - dintre cristale, precum si "sudarea" cu
stratul mai vechi).
nclzirea accentuata / bruscaa vremii (cu vnt / front cald
sau ploaie)creste pericolulde avalana (pentru ca zpada
se nmoaie, devine apoasa, "grea", putnd uor aluneca pe
straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba.) ASA se
ntmpla adesea in Carpai primvara.
nghearea zpezii vechi/apoase, daca e mai profunda (nu doar
stratul f. superficial - "crusta")reduce pericolulde avalana (pentru
ca se consolideaz coerenta din interiorul stratului). Aa se
ntmpla la val de frig dup o perioada calda, sau primvara in
timpul nopii, dimineaa devreme sau seara sau la umbra.

CONDIIILE METEO
Vntul
Vntulasociat ninsorii creste pericolulde avalana (pentru
ca produce depuneri inegale si care sunt adesea greu de
anticipat sau recunoscut)
Vntul puternicdup ninsoare sau cnd zpada a rmas mai
mult timp pudroasa creste pericolulprin acelai mecanism,
putnd transporta zpada de la suprafaa.
Astfel, vlcelele, culoarele, alte adncituri ale reliefului sunt
umplute cu zpada adusa de vnt, iar crestele / muchiile vor
rmne cu mai puin sau chiar libere sau doar cu stratul
vechi de zpad.
n plus, vntul depune zpada si in alte locuri dect cele
concave, sub forma de "placi de vnt", cu consistenta
diferita in funcie de faptul ca sunt formate "in vnt" sau
"sub vnt"

CLASIFICARE PRACTICA A
AVALANELOR

Generalitati privind clasificarea practica a avalanelor

Pentru nespecialiti, care abordeaz in scop turistic, sportiv
sau recreativ muntele iarna, este mai utila si practica o
clasificare simplificata, cum este cea tip 2x3:
Avalane cu zpada uscata(cu trei subtipuri, in ordine
crescnda a densitii zpezii):
Avalana cu zpada pudroasa (cu nor)
Avalana cu zpada granuloasa (fara nor)
Avalana cu zpada in placi uscate
Avalane cu zpada umeda (cu trei subtipuri, in ordine
crescnda a umiditii):
Avalana cu zpada in placi umede
Avalana cu bulgari si rulouri
Avalana de fuziune

AVALANSA CU ZAPADA PUDROASA

Apare dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros
Se declanseaza:
spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si
neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada
provocat (de diverse cauze exterioare, ex. de oameni).
Are doua componente distincte:
avalansa propriu-zisa (masa de zapada care aluneca pe panta, atingand
viteze de 200-400 km/h)
norul avalansei (Format din microcristale de gheata, el insoteste avalansa
propriu-zisa si este in sine foarte periculos, putnd ucide oameni daca
microparticulele ce-l compun intra in bronhii / plamani, prin inhalare sau
patrundere fortata, involuntara, in plamani, din cauza presiunii
Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer. Nu se
insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale
ca un talaz imens, izbind "cu fruntea" ca un berbec straturile de aer imobile.
Prin urmare:
Produce un zgomot foarte puternic ("ca un tunet")
Frontul avalansei si norul creaza "efectul de suflu".
Suflul este o veritabila unda de soc si poate culca la pamant padurea, smulge
acoperisuri, declansa alte avalanse etc, iar asupra oamenilor poate produce
barotraume grave, afectand plamanii etc.
Moartea se poate produce pe doua cai:
prin mecansim reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a
miscarilor respiratorii
prin mecanism asemanator inecului
Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult

AVALANSA CU ZAPADA GRANULOASA

Se produce cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, deci nu din fulgi cu forme arborescente.
Microgranulele pot fi:
cristale poliedrice, cu forme regulate
structuri amorfe elipsoidale.
Acest tip de zapada poate fi:
proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina)
mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de
metamorfoza constructiva).
Se declanseaza:
spontan, oricand
provocat
Se comporta ca un covor rulant: Zapada curge pe panta, lipita de ea, intra ca un ic sub straturile de
aer imobil. Prin urmare:
Nu se formeaza nor
Nu produce suflu
Nu produce zgomot semnificativ (e silentioasa)
La oprire zapada se taseaza mai putin, mai lent.
Prin urmare:
se poate mai usor sapa in ea de catre salvatori, dar uneori curge inapoi in sant/ groapa
uneori chiar cei ingropati reusesc sa razbata singuri la suprafata
se pastreaza mai mult aer in masa de zapada si confera astfel sanse sporite de supravietuire
Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat
intr-oavalansa pe un culoar/ valcel, din cauza riscului sporit:
de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

AVALANSA CU ZAPADA IN PLACI USCATE

Se mai numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de vant (formate

din zapada tasata, adesea dura, dar pe ansamblufragila).
Placile de vant se formeaza, ca moment:
in timpul ninsorilor viscolite cu zapada uscata
dupa ninsori linistite, cand incepe vant puternic si la suprafata e un strat de
zapada neconsolidat
Placile de vant se formeaza, ca mecanism, prin redistribuirea inegala, de catre
vant, a zapezii, prin:
dezgolirea unor zone expuse ex. creste, fete si alte zone convexe sau expuse
acumulari in zone concave sau ferite (culoare, valcele, partea superioara a
versantului, sub cornisa = placa "sub vant", cu zapada "suflata", mai putin
tasata)
acumulari in zone expuse perpendicular la vant (placa "in vant", din zapada
"tencuita", mai dura - se formeaza pe versant, adesea sub creasta, simetic cu
placa formata "sub vant" pe partea opusa)
Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat", alunecand pe un strat
mai vechi. Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si sparganduse. In cazuri fericite, pe pante medii, largi, omul antrenat de avalansa se
deplaseaza impreuna cu placile, ca pe un covor rulant, pana la o zona plata
unde se opresc, fara a fi lovit sau ingropat de ele.
Riscul de a fi ingropatde o avalansa tip placa este:
mai micca la alte tipuri,daca e pe o fata
comparabil saumai marecu alte tipuri de avalansa, daca e pe unvalcel /
culoar
Riscul de a fi ranit(prin lovire sau strivire) de placi estemare daca sunt de

AVALANSA CU ZAPADA IN PLACI UMEDE

Avalansele cu placi umede se mai numesc si avalanse "cu zapada umeda sau avalanse "de
fund" (pentru ca adesea intereseaza tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand
bolovani, vegetatie etc). Se produc laincalzire accentuata:
la crestere brusca a temperaturii generale (front cald, "inmuierea" gerului...)
la insorire puternica a versantului respectiv
Zapada care le formeaza estemoale, grea,uda, cu coerenta redusa in interiorul stratului / paturii
precum si la substrat, fapt accentuat de aparitia frecventa a unei pelicule lichide, cu efect
lubrefiant.
Apar mai ales peculoare, dar si pe fetze. Au un traseu aproape identic an de
an,previzibil("culoare de avalansa" tipice, observabile si vara prin lipsa vegetatiei fata de zonele
vecine)
Apar de regulaprimavara, cam in aceeasi perioada a anului, "curgand" la ore fixe (cele mai calde
ale zilei - tinand cont si de cum bate soarele pe acea panta)
Uneori se produc si in miezul iernii, cand vinfronturi de aer cald(atunci pot curge la orice ora, si
noaptea)
Vitezade curgere e mult mailenta(25-100 km/h) fata de avalansele cu zapade uscata
Nu produc efect de suflu, nici nor, de obicei nici zgomot puternic
Sunt de obiceiautodeclansate, dar pot fi declansate si de oameni.
Fac de regula victime in randul celor care, in mod imprudent, se afla in calea lor.
Sunt foartepericuloasepentru cei pe care ii antreneaza cu ele / ii acopera, deoarece:
zapada lor are densitate mare si deci poate strivi cu presiunea ei pe cel prins
la oprire zapada se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de degajat
fiind umeda, face ca cel ingropat sa intre mai repede in hipotermie decat la una uscata
Totusi, fiind mai lente, lasa adesea celor implicati o anumita sansa de a scapa prinfugalateral sau
la vale sau adapostirea dupa obstacole ex. stanci

AVALANSA CU BULGARI SI RULOURI

Se produce de regulaprimavarasau in perioade relativ calde, cuzapada uda, moale, lipicioasa.
Mecansmul este: pornesc mici fragmente la vale si, prin rostogolire, cresc treptat in dimensiuni ca bulgari sau
rulouri (burelet, ca un covor rulat) "infasurand" continuu, in spirala, un strat de zapada pe ele (arata in sectiune
ca o cochilie de melc).
Pot ajunge si ladiametre mari, de peste 1-2 metri si mase de multe sute de kilograme
Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, bulgarii si rulourile venind la vale izolat si lent, striind pantele
insorite si culoarele dar si padurea rara, permitant sa te feresti relativ usor din calea lor daca esti atent sa ii
observi la timp
- Pot fi uneoripericuloasecand:
- bulgarii / rulourile devin foarte mari si te surprind, incat nu te poti feri
- bulgarii vin in viteza foarte mare si sunt mari sau / si multi sau vin sarind prin aer (fiind foarte grei si
duri te pot lovi grav, chiar mortal)
- bulgarii aduna progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre
- bulgarii / rulourile iau viteza si apoi se sparg, declansand avalanse secundare

AVALANSA DE FUZIUNE

Sunt cu zapada "putreda" care se scurge ca o masa lichida

Pot antrena si alte materiale
Sunt mai rare

AVALANSA ATIPICA
Avalansele pot fi atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren
Exemple de avalanse atipice:
o avalansa in placi poate deveni "de fund"
o avalansa cu zapada pudroasa se poate produce si in aprilie - mai
o avalansa "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la front cald.

In munti de mare altitudine sau in zone polare, tipul de avalansa probabila nu tine de sezon, ci de altitudine
(plus desigur de conditiile meteo)

ELABORAREA SI DIFUZAREA BULETINELOR DE RISC DE AVALANSA

Buletinele de risc de avalansa (B. R. A.):
Sunt principalul instrument de informare publica cu privire la riscul probabil
concret
Sunt elaborate de autoritatile competente
Se intocmesc pentru fiecare masiv / zona montana
Se intocmesc preferabil cel putin zilnic
Se fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a versantilor
Se coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite
BRA indica gradul de risc de avalansa, peScala Internationala de Risc de
Avalansa
Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe culori:
1.mic(codverde)
2. moderat / mediul /limitat(codgalben)
3.marcat /considerabil(codportocaliu)
4. inalt /mare(codrosu)
5. foarte mare /extrem(codbrun,negrusau carouri negru-galben)
rea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa

SEMNIFICATIA GRADELOR DE PE SCALA BRA

SemnificatieGr.1:
Avalanse spontanefoarte
improbabile
Avalanse
declansateimprobabile
Zone de instabilitate a
zapeziifoarterare
Poti circulain general fara risc,
cu precautiile obisnuite
SemnificatieGr.2:
Avalanse spontaneimprobabile
Avalanse declansateposibile
Zone de instabilitate a
zapeziiposibilepe pante
accentuate
Necesaraatentiela pante mari
si alte zone expuse
SemnificatieGr.3:
Avalanse spontaneposibile
Avalanse declansateprobabile

SemnificatieGr.4:
Avalanse
spontanefoarteprobabile
Avalanse declansatefoarte
probabile
Zone de instabilitate a
zapeziifoarteprobabilein
multe zone
Recomandabila
evitareazonelor expuse la
avalanse
SemnificatieGr.5:
Avalanse spontanecerte
numeroase
Avalanse declansatecerte
Instabilitate ridicata a
zapeziicertaaproapepeste
tot
Trebuie evitateorice zone
posibil expuse

PRECAUII

PRECAUTII:

generale, nespecifice, ce trebuie luate totdeauna

cand vrei sa mergi iarna in zone alpine neamenajate /
neasigurate, unde nu e exclus sa ajungi in calea unei
avalanse sau sau sa nu declansezi chiar tu una
precautii specifice privind alegerea traseului si
momentului turei, prin care sa eviti sa ajungi intr-un
loc nepotrivit sau la un moment nepotrivit dpdv al
riscului de avalansa, prin care sa iti maresti sansele
de a scapa teafar si tu si altii dintr-o eventuala
avalansa
Detaliile sunt foarte importante:
Adesea cativa metri pot insemna trecere de la o zona
sigura, la una de pericol maxim
Adesea in numai 1-2 ore un traseu sigur poate deveni
unul foarte riscant
Adesea o zona periculoasa este trecuta cu bine de
unii si apoi cu urmatorii se declanseaza avalansa

PRECAUII GENERALE
Instruire proprie specifica
Sa ai cunostinte solide despre avalanse, teoretice (din literatura de profil
serioasa sau cursuri bune) si practice (din mers iarna pe munte cu oameni
experimentati sau din cursuri de profil)
Informare proprie despre traseu
Informeaz-te bine asupra caracterelor traseului (ce portiuni sunt pe versanti
neimpaduriti sau pe fire de vai / valcele sau alte zone expuse ? Care este
inclinatia pantelor (inclusiv a celor de deasupra traseului) ? Care este
expunerea versantilor (orientarea) Care este morfologia solului sub zapada
(vegetatie, stanci, valcele sau culoare....))
Informarea asupra traseului include cea asupra:
traseului ales
traseelor alternative / variante / de rezerva
trasee de retragere
refugii / puncte posibile pt stationare fortata
Informare proprie meteorologica si nivologica
Sa ai o buna informare asupre starii generale a zapezii in regiune si a prognozei
meteo:
cat de gros e in medie stratul de zapada (la diverse altitudini!) ?
cand a nins ultima oara ?
cat a nins ultima oara, daca a fost vant, eventual cu ce tip de zapada a nins ?
ce temperatura este la diverse altitudini si cum se prognozeaza sa evolueze ?
daca se anunta ninsoare sau alte precipitatii, vant, ceata ?

Informarea altora despre traseul planuit

Pentru ca, la nevoie, sa te poi fi cutat i salvat
Evitarea deplasarii solitare in zone cu risc de avalansa
Anuntarea traseului ales catre alte persoane (Salvamont, cabanier, prieteni,
alte grupuri...)
Echipament propriu nespecific adecvat
Sa ai echipament general adecvat (imbracaminte, mancare, lichide, materiale
tehnice pt inaintare, asigurare, orientare, comunicatii, prim-ajutor, pt bivuac...)
pentru tura respectiva, care sa iti permita la nevoie:
sa te retragiin siguranta pe acelasi sau pe alt traseu
sa ramai pe loctimp mai indelungat (ex. pana a doua zi), pana se reduce
pericolul sau poti primi ajutor
Echipamentul (rucsac, bete / piolet, schiuri / snowboard etc.)trebuie sa poata
fi foarte rapid desprinsvoluntar de pe tine la nevoie
Echipamentul (mai ales imbracamintea) este bine inculori vii, pentru a facilita
observarea de la distanta.

MASURI SPECIFICE
Echipament propriu specific pt avalanse
Trebuie sa ai la tine echipament specific de salvare din avalansa pentru a putea
la nevoie:
sa te protejezi de efectele unei avalanse
sa maresti sansa de a fi salvat daca ai fost ingropat de avalansa
sa iti permita sa dai alarma si sa ii poti ajuta eficient pe altii prinsi de
avalansa
Echipamentul individual specific / specializat pt avalanse include:
sondade avalansa
lopatade avalansa
DVA(aparat de detectare a victimei in avalansa)
optionaldispozitive specializate(BalonABS, vestaAvagear,
balonHolder,mingede avalansa, dispozitivAVALUNGetc.)
In lipsa de de DVA se poate utiliza ReflectorRECCO(numai daca esti in
apropierea unei echipe de salvare care are detector RECCO si poate ajunge la
tine in cateva minute - in Romania inca nu e cazul).
In lipsa de orice dispozitiv specializat, se poate folosi clasiculsnur de avalansa,
dar el iti creste de regula doar putin sansele de a fi salvat
Trebuie sa ai posibilitatea de a itiacoperi bine nasul si gurain zone de avalanse
(masca, cagula etc.)

BIBLIOGRAFIE

http://avalanse.blogspot.com
wikipedia.org
http://paralpin.ro
http://www.naturaldisasters.ednet.ns.ca
http://pistehors.com
http://alpinet.org