vitezi cu pand (fig. 11.5), iar dac& sabotul are doud borduri, se foloseste ‘moderatorul informa de mustayd fig. 11.6, > a. Sabot uo /” Contain peal iriecre bordar ig 1.5: Morton de itercx pond runare Conirasina a mien Apéirdtoare dou borTert ‘Mustaz pentru fe provectie ‘aruncarea sabotidut Fig 116 Modoraoral deviezdeu mas pon arancrce sabatubé de mnt Frinele de cale sunt cele mai moderne instalai fixe pentrs replarea vitezei vvagoanelor. ‘Caleulul forelor de frnare pentru fiecare instalatie prezentati se va face la lun capitol urmitor, ce se ocupd de dinamica migcdrilor de manevra, 114. Elemente componente ale misedrilor de manevri Alegerea procedeelor celor mai perfeetionate a operafilor de manevr si de ‘normare judicioasi a acestor operat se bazeazi pe descompunerea operatilor de manevra in elementele lor componente, pe analiza si sinteza acestora Semicursa de manevrd, repezinté elementul cel mai simplual manevrei Vom defini semicursa de manewrd, migcarea vagoanelor cx locomotiva sau ‘numai a locomotive’ izolate, fara schimbarea sensului ce mers (fig. 11.7)Pig 167 Semin de manors Cursa de manevrd este socotitk migcatea vagcanelor sau a locomotivei izolate de peo lie pe alta cu schimbarea sensului de mers (ig. 11.8). Fig 118. Case de mane Garninerd de manevrd (convoi) este mumele dat vagoanelor cu care se cexecutl o semicursi sau o cursd de manevri. Prin grupxt de vagoane injelogem acele vagoane legate intre ele pe baza nor criterii ea: destinaie, puncte de manipulare ec, ce se manevreaza la 0 aceeay lini gi se noteaza cu g. © gamiturs de manevra se poate imparti in mai multe parfi pentru a fi scoasi la manevri, notind o parte eu x. Deci gamitura poate avea ‘find se scoate la manevr8 intreaga gariturd sau nd Ia manevra se scoateflecare grup de vagoane in parte Din cele prezentate pint aici se trage concluzia ct manevrole reprezinta © najie a semicurselor de diferite tipuri sau de un singur tp, in fancie de regimul migcarii de manevrs se deosebese opt tipuri de semicurse de manevra Prim tip de semicurs este caracterizat prin dou regimuri de migcare: '% o migcare uniforma accelerata - in care se realizeazA demararea, adicd gamitura are timp stings o anumita vitezi; '% o migcare uniformaincetinita - in care se realizeazafrinarea, Pe scurt acest tip poate fi numit demarare-frinare (DF), (fig. 11.9). 164Fig. 11.9 Semicursa compusi din demarare (D) -frinare (F) Al doilea tip de semicursh este earaeterizat prin te regimuri de migcare: ® o migeare uniform acceleratt - demararea; % o miscare in rogin de vitezd constant; ‘% o migcare uniforms tncetinita-franarea Acest tip de semicurs numit si demarare-circulatiei cu vitezi constanta-frénare (DCF), dupa ce se atinge viteza maxima admisi, circuld un anumit timp cu vitezd constanta si apoi se inzepe frinarea pana la oprire (fig. 11.10), Fig. 11.10 Seniesa de mane comps mara (0) mar cuviecomta (0) fnare()) Al teilea tip de semicursi este caracterizat prin doud regimuti de migeare: 'F omigcare uniform’ acelerats, demararea; ‘Fo migcare uniforms incetinits, dnare prin inerie, care se relizeazi numai prin anihilarea energiei cinematice de citre Tucrul mecanic al forfelor rezistente ce se opun garnituri Din acest motiv acest tip de semicursa se mai numeste demarare-irculaje datoritaineriei (Dy), (fig. 11.11). 165Fig 11.11 Samicwsa do manor comp di amarar (Ds micre prin inet) AI patrulea tip de semicursi este caracterizat prin trei regimuri de miscare, initialele tipului sunt (DIP), (fig. 11.12): ‘® o miscare uniform accelerati-demarare; Fo migcare uniform incetnit-circulatie pe baza ineriei; ‘© o migcare uniform Incetnit-frdnarea en Fig 11.42 Seniesa de mane compas in demarar (2), misar prin nate) a fsa) Al cincilea tip de semicursh este caracterizat prin tei regimuri de migcare, inifialele sunt (OCD, (ig11.13) ‘Fo migeare uniform accelerati-demarare; 6 migeare in regim de vitezd constant; ‘% 0 miscare uniform incetnita-circulaie pebaza inert Fig 11.13 Semis de manor compu demarar(D), mar ‘nine ) Al gaselea tp de semicursh este caracterizat prin tei regimuri de migcare, inifialele sunt (DFD, (fig. 11.14): a comtan (©) 91 mare © omigeare uniform’ accelerattdemarare & omigeare uniform® inoetinit- Snare; Fo migcare uniforms inceinith-circulaie pe back de inet. 166vy ig. 1.14 Semicrsa de man compu di demarare (0), fdnre() 5 mites prin ine) Al saptelea tip de semicursi este caracterizat prin patra regimuri de ‘migeare,initialele sunt (DCZF), (fig. 11.15) & omigeare uniformd acelerat-demarare; % omigeare in regim de vite constans ‘Fo miscare uniforms incetinit-ceculatie pe baz deinrtic; onmigeare uniforma tncetiniti-fnare. aN Fig 1.15 Seniesa de mane cmp din demarar(D), mers cu vite canta (0). migcare ‘prim nee 1) fre) Al optatea tip de semicurst este caracterizat prin patra regimari de migeare, inigalele sunt (DCF, fig. 11.16: © omiseare uniforma accelerati-demarare; Fo miscare in regim de vitezA constant; '& o migcare uniforms incetinita-franare; '% omigeare uniforma incetinité-citeulaje pe baza de inte. ‘Fig 1.16 Semicursa cde maner compat din marar (0), mers cu vite constant (0), frvare (7 simicre printer (7) 167Semicursele de manevra pot f: © detragere; & deimpingere; F deimbrincs 'F deretragere; & demutare; F deintrare. Semicursa de tragere se executh totdeauna Inaintea inceperii trerii care poate fi prin impingere sau prin imbréncire. ‘Semicursa de impingere consta din mutarea gamituri de manevri de pe linia de tragere pe linia respectiva, and la locul unde rebuie manevratéo grup’ de vagoane. ‘Semicursa de imbrdneire const din una sav mai multe demardri sucvesive ale garniturii de manevra si din frinaribruste ale acestea, intr-un singur sens. ups fiecare fidnare se tsimite in grupa de tiee, prin inerfie, une sau mai multe trupe de vagoane, dezlegate in pealabil de garitura de manevra. ‘Semicursa de retragere se executd dupa una sau mai multe semicurse de teiere prin imbrincire. Ele constau tn retragerea gamituri. pe linia de tragere dupa frnare la imbrancirea simpla sau dupa ultima fténare la Imbréncirea repetatl Semicursa de mutare consts in deplasarea convsiului de manevra dintr-0 grup de linia staie in alta Semicursa de inrare se referd la deplasarea Iocomotivelor izolate spre ‘gamiturile de manevra, 168a4? Capitolul 12 TEHNOLOGIA MANEVRELOR IN STATIL 12.1. Gener ‘Tehnologia manevrelor in stafii se ocupi de procedecle tehnice si organizatorice de descompunere gi compunere a trenurior, sau ale altor geri ‘cuprinse in noyiunea de manevra Principiile care sta la baza masurilor si procedeelor tehnico-organizatorice ale manevrelor sunt: ‘ executarea simultan, pe edt posibil, a diferitelor opera; © efectuarea tutor operatitor in ordinea logic. Procedecle tehnice si organizatorice ce constituie tehnologia manevrelor sunt simultaneitates descompuneri eu formarea; ‘© simuitaneitateaforméri renurilor cu acumularea vagoanelor; ‘F descompunerea sau formarea trenurilor la _ambele capete, cefectuate simultan, Procedeeletehnologice de triere « vagoanelor pe liniile de tragere sunt: ‘ impingerea inregii gamituri sau divizarea acesteia in pti; ‘& imbranciriizolate cu una sau mai multe grupes & imbrncir ‘ trierea continud a vagoanelor cu un efort minim din partes Jocomativ ‘© triorea in flux a vagoanelor. Plecdnd de la cele prezentate mai sus putem spune c& principalele metode de executare a manevrelor sunt > prin tragere si impingere; 169© prin imbrincire simpli © prin imbrincire repeat (sere): © prin wagere, cu dezlegaea vagoanelor die mers; pe disportivl de tree. Inzestrarea parcului de vagoane cu lagire cu ruimengi impune o serie de rmasur care si duct la siguranja deplind « maneveelor. in acest sens in organizarea operailor de manevra a Vagoanelor inzesrate eu rulmeni apar 0 serie de particulaii ca: ‘ rezistena suplimentra la demarare a gerituit este redusa de 15-20 or faa de cea a gamituriloreare au lagi cu cuznef, in ‘momentu iil al poring de 6-8 oxi dacd garitura a fost ccomprimata; 7 reduce ou 15-20% rezistenta specifics I mess. Plecind dela acestepaticularii se ajunge la coeluzia c& este necesar ‘© si fie folosita o locomotiva de putere mai mics; ‘© in cazul folosirii locomotivelor existene, se ajunge la viteza dort fnte-un timp mai redus; 'F sh se reducd lungimea semicurselor de demarare in cazul ‘manevrelor prin imbrincir, deci si se floseascd eu mai mult cefect manevra prin imbrincii in serie. Pentru 0 aceeasi distant de parcurs a vagoanelor trate prin inertic, 1a vagoanele Inzestrate cu lagare cu. rulmenti este necesara o vitezd mai micd pentru demarare. fn cazalgaritwilor sau vagoanelor inzesrate cv lapire cu rulmenfi se impun o serie de precautii deoarece: ‘2 sub actiunea unui soe mic, acestea pot fi puse in migcare: 'F declivitatea maxima admis a liniilor pe care sunt garate aceste vvagoane trebuie s8 fie mai mici decat in cazul vagoanelor care au lagire cu euzinef, deoarece in eaz contrar vor da nastere fenomenului de fugire, Pentru motivele de mai sus se impune asigurarea acestora cu ajutorul sabotilor de mand chiar gi in eazu linilor situate in plier. 17012.2. Tehnologia manevrei de descompunere si compunere prin tragere yi impingere ‘Manevra prin tragere-impingere este caracterizat prin accea e& locomotiva, nu se desleaga de vagoane, decdt dupa efectuarea migcdrlor necesar. FFazele manevrei prin tragere-impingere (fig 12.1) sunt: '% Faza I - consta int-o semicursi de introducere a lscomotivei ‘oloate la garitura de manevrss ‘ Faza II - reprezintd semicursa de scoatere @ gamiturii pe linia de tragere (sau curent’); ‘7 Faza III - reprezinta semicursa de impingere a convoiului pe linia de destinajie; & Faza IV - eprezots semicursa de scoatre «gamit pe linia de wagere (sau cureni) ‘© Faza V- semicursa de impingere a garituri la iia; ‘& Faza VI- reprezint semicusa de scoaere a gamit pe linia de ragere (sau curen) © Faza VI -semicursa de impingere a garituri la ini 'F Faza VIII - semicursa locomotivei izolati de la linia I pe linia de tragere Se rei ciclul de manevra pentru partea a daua a convoiului imm12.3. Tehnologia manevrei de descompunere prin imbrincirea simpli Manevrs prin imbrincirea simpla este caracterizat8 prin faptic& inainte de ‘impingerea unui grup de vagoane,acestea sunt dezlegate de convo! si apoi se mise’ su impulsul dat de Tocomotiva in vitutea energie cinctce epatata (fig. 12.2), ig. 122, Graf vtec namie de spat a manera prin inbrncrsinpla Operate se desfayoara in urmétoarele faze (fig. 123): © Faza t - const ‘de manevras introduverea locomotivei izolate Ia garnitura ‘ Faza II - const in scoaterea gamituri pe linia de tragere. Dupa ‘oprrea convoiului se dezleagé de Ia urm vagonul sau grupul de ‘vagoane ce urmeszi si fe trimis pe Tina respectiva: ' Faza HI const in imprimarea grupului de vagoane dezlegat a ‘unei energicineice suficiente ca grupul de vagoane, in virtutea acestei energii si ajungi la linia si locul destinat. Pentru acest ‘motiv, garnitura este impinsi pina se atinge vitezs necesara imprimarit energiei cinetice dorte, dupa care se incepe frimarea, ‘in urma cireia grupul de vagoane legat de locomotiva isi ‘micgoreaza viteza pln la oprite, iar cel dezlegat se misc’ sub ‘mpulsul energici cinetice cApatate. Impulsul dat de locomotiva -rupului astfel dezlegat se numeste imbrdneire. La locul destinat vagoanclor imbrincite, acestea se oprese fie prin anihilarea ‘energel cinetice de edtre lucrul mecani al forelorrezstente pe care grupul de vagoane le intémpina in cursul mise, sau, daci este necesar, se introduc forte rezistente suplimentare 2u ajutorul inijloacelor de tranare; ‘% Faza IV = consti in retragerea gamiturii rimasi legatd de locomotiva inapoi pe linia de tragere, dupa ce a fost oprita, in ‘vederea ineeperi unei not imbrinet 13‘© Faza V- consti inte-o noua imbrincie; '% Faza VI - consti intro nous retragere dupa cea de a dows Imbrincie, Pig 123, Maneragrin nbn snp 174124. Tehnologia manevrei prin imbranciri repetate (serie) Manevra prin imbrinciri repetate consti in aceea cd, pentru 0 nous Imbrincire, locomotiva gi convoiul de Vagoane legat de ea, nu se mai retrag pe linia de tragere ‘La manevrele prin imbrinciri repetate (fig 12.4) fazele sunt: '& aza 1-introducerea locomotivei izolat Ie lina unde se gasese vagoanele pe linia de triers; % Fara I~ scoaterea gamiturii sau a unei parti de gamiturd pe linia de tragere; ‘ Faza IIL - dupa oprizea convoilui pe linia de tragee, kings coprtor find locomotiva, se dezleags ulimul grup de vagoane, dupa care incepe imbrdnciea pe o distant suficient&imprimait vitezei respective, Locomotiva i grup legat de ea micgoreaza viteza, iar grapul declegat igi continu mersul cu viteza inmprimata prin imbrdncire gi se deprteaza de convo. In timp ce ‘convo sf micgoreazaviteza pind la crea 3 kmh, se desleaga al doilea vagon sau grup de vagoane de_etre manesrant, iar Ia un sernal al eonduedtorului manevrei, mecanicul speeste bruse viteza $i continua impingerea in vederea unt noi imbrnis rk 2 locomotiva si se retraga. 15Parteat —? Partea Fara ooo om Faza It = eee oo, ro = coon 1 — vh = erat i linie de tragere Tint de tiene declivitate 3-4 %o Fig 124 Manco prin inbricierepta (ri)12.5. Manevra prin tragere cu dezlegarea vagoanelor din mers Manevra prin tragere cu dezl¢garea vagoanelor din mers este acea manevri prin care locomotiva trage eu vitezA mare un grup de vagoane, dupa care, fun ‘moment dat igi micgoreaza viteza, moment in care, grupul de vagoane ce 0 lurmeazi. preseazi asupra locomotivel dind astfel posibilitatea manevrantuli, cere se afla posta pe scara locomotivel sau a vagonului s& desfica cupla dine Jocomotiva si grupul de vagoane eu ajutoral unui eli. Dup& dezlegare, locomotiva ii sporeste viteza dirjandu-se pe alt ine, iar grupul de vagoane inainteaza singur pe linia destinat hi In fig. 12.5 este reprezentatt schema efectuirit manevrei prin tragere cu dezlegarea vagoanelor din mers si variajia vitezei locomotivei de manevrd pe durata exeeutirii manevrei, ¥ Vase rapa de vgoan | — — o> “— zal deen asa: Pasi! Pea? Pig. 12.5 Aone prin rage deleare on mart 12.6, Tehnologia manevrei de descompunere pe dispocitivul de triere Manevra de descompunere pe dispozitivul de triere prezita © serie de particularitati fay de cele prezentate pind aici si anume: FF gomnitura nu se mai imparte in mai multe pati, evitindu-se astfel numdral mare al semicurselor iolate; % pe intreaga durati a descompunerii garmiturii, locomotive ‘impinge convoiul de vagoane pe dispozitivul de trier, de unde, sub influenfa fori gravitationale, ele se migc8 pind ta locul destinat in grupa de were; ‘7 viteza de impingere a gamiturii nu trebuie s& depaseasca viteza «de mers a omului care face operafia de dezlegare; ”‘% derlegarea vagoanelor se executt din mers de cltre un ‘manevrant cu ajutorul unei pérghii ce are punctul de sprijin pe ‘unul din tampoane iar cel de aplicare a forfei rezistente pe cupla, jar forja de apisare este in eapatul din spre manevrant, pérghia ‘ind de gradul {nue tehnologia lucruui la manevrd in trigele eu anplasarea grupelor A si B in paralel ffi de cea a trisjelor cu amplasare in seri, exis o deosebire care const in soeea cA impingerea gamituri in prima situate se face de pe o line de tragere, pe cand in a dous situti, ease face chisr de pe linia grupei A. Impingerea de pe linia de ‘ragere impune opera In plus cum ar fi cea de mutae a gamit din grupa A pe linia de tagere. in fg. 12.6 se arat schema tehnologici operator de descompunere cu ajuorul dispoztvului de tricrecind grupee A si B sant paralele, iar in fg. 12.7, cand grupele si B sunt in sei. (Pig 127 Maa de ere pe dps de ties cd replete nt in serie 178In ambele sitwati, dupa ce a impins intreaga gamiturd pind 1a varful Alispozitivului de tere, locomotiva se inapoiazd Ia alté gariturs, Jn vederea sporirit capacititii de twiere, dispoztivele de triere sunt Inzestrate eu dowd linii pentru efectuara trier, Simultancizarea acestui proces de tiere este eficienta atunci cind fiecare line de Impingere pe dispozitivul de twiere poseda semnalizare proprie si are posibiitatea de a izola fasciculele din supa de triete Sistemol de trier simoltand prezentat in fig. 12.8, impune existenja a dows posturi de comands ce luereara independent unul fai de altul Instalajia nu teebuie si dea parcursui care se intretaie in momentul trerlor. in eazul eind nu ‘mai este nevoie de operat simultane de triere, eele dow posturi de comands se pot transforma in unul singur. Fig 128 Phrev imate dps de rire Tricrea simultana cere modificarea tehnologiei de lucru existent in eazul ‘wieiiobignuite gi anume: ‘ comenzile nu se mai transmit prin refeaua de rediofiare; ‘F ierea se executl strict dupa foaia de trere, care tebuie si fe ceunoseuta de seful de manevri, de sabotarist, operatorul de la pupitrul de eomanda a macazueilor; 'F penta fiecare post de comanda se repartizeazA un anumit numa de linit din grupa de triere, liniile pentru vagoanele locale se specializeaza la extremitiilelaterale ale grupei de trere, pentru a permite cele mai comode deplasisi de scoatere si aducere a vagoanelor respective: '& fiecieui post i se afecteaza go linie de "selecjionare” unde sunt repartizate, provizoriu, vagoanele care pot fi indrumate la linia, specializata lor din cauza intersectrii parcurselor; ‘© up titea mai multor gamitu, vagoanele de pe linia de selectonare sunt scoase gi trate din nou (erat. 179Deoarece vagoancle sa grupurile de vagoane se oprese pe linile de tere ts dliferitedistante unele fa de alte, se ereeazt aga numiteleerestre” (spat) ine ‘vagoane sau grupuri de vagoane. Aecst fapt impune © operaje special& numita Presa tn sine con din adver vagpnelor unl ng alu lining ate spatiledintre ele, in vedereaasiguriitgardri unui numr edt mai mare de vagoune ‘pe aceeaylinie. Fase efeetuea fe maria, fie mecanc. [La presarea manual, vagoanele sunt irmpinse cu ajutorul unorpighii prevazate la un capt cu un picior de cap care sunt intros ite oat i snd Presarea mecaniza a vagoanelor se realizeaza prin difertemijloace mobile sa fixe ast © ox acocas locomotiva care fie impingerea la eee: ' printe-un ln fra seit, car se instaleara inte grupuri de cdite dows lin, care functioneaza continu, ‘ex ajutorl ciucioareor de cle ‘prin olsitea unui actor Presrea cu autora locomative ce « inyins gana ta wire, impune 0 ineerpere a operatic de tire. Penta a fice elt mai odbetv8 ctv dispoctvuli de tree se simulianeizeaa operate de mpingere side presare prin folosiea nei a doua locomotive {in cau fos lanuli sa tractrui ce de a doa losin exe amulet Penimu dplasarea tactruui se amenajcaz spat mai maine yrupurle de cite dou lin, care se paved Devi, in carul wilisit wacom sau a lai Bi sft, manewa de impingere nus nape In fig. 129 este prezeniat proces! de rere, cind Ia psa exe tliat Tocomotva de manewd, iar in fig. 12.10 penta cara flesit la were a dou locomotive de maneve. Fig 1211 repent procesl de ier peneu cz! flosit lapresar a altor miloace (acto, lan fra sit, crcior deel). a Ea Feta pent pin wf 8 rsh peat eee Pr @ Pig. 128. Graf mane de descompunre pe clipsvideo sings Tacoma paso comets 180Operatia Fgalonarea ta imp a operajllor 23040 50th 10 Treverea locomotive stele gait mo pins amir pa irl dspeztvulai de wee Trier ‘Frsarea vagoanclor ix srupa de wire Perioada cielulul ES) Lecomosiva ne BBR Locomotive 2 —] Locomotive ateapta Fig 1210 Graf’ mane de descompaner plot de rere ind fst dos ccm pnwartx fi conetng Opecstia ‘Egalonarea in timp a operatilor 1230 00th Trecerea looomotivel in spatele gar espingeroa grat pina la vf dispositive Trierea amit Presarca vagoanelor Teradn in T cielulut L 12.1% fet mmol ae decomp pe dpi, re file niloace (otracnre decal)12.7. Tehnologia manevrei de compunere a trenurilor Prin compunerea seu formarea trenurilor se injelege provesul de aranjare @ elor de acelasi fel, (a vagoanelor) pe o linie, prin manevra, in scopul i unui tot unitar aumit fie tren, fie convo ‘Procesul de formare a trenurilor urmareste: introducerea in garniturk a unui numir de vagoane # eiror ‘greutate (Lona) s8 corespunda normetor stabi ‘& asigurarea gamiturii cu procentul de frénare necesar trenului pe ‘ntveaga distanj,adica gamitura si posede numérul necesar de {ane active in conitile impuse de sigurane circulatei; ' gruparea vagoanelor in trenuri, dup destnafi, in special in ‘cazul trenurior grupate sia celor locale de marf Manevrele de formare a trenurilor constau, deci, in scoaterea pe linia de tragere a vagoanelor acumulate pe lnile grupei de triere si apoi manevrarea lor in vederea separdrii in ordinea aranjaei in ten, pe grupe de destnafi sau dupa crltert de groutate ori finare dupa care umeszA adunarea acestor grupe pe 0 singura lini, in ordinea fixata si ntrodcerea lor la lini de formare, care de regu cst linia unde au fst acurulate si de unde au fost sooae pe linia de tragere La operafile de triere a vagoanelor in vederea formarii trenurilor se folosese manevrele de impingere-iragere sau manevrele prin imbraneiti si chiar combina ale acestora Cu toate c& Ia manevra de formare se folosese aceleasi metode ca si la descompunere, prin faptul c8 aranjarea vagoanelor in gamituri in eazul formar impune anumite condifi, tehnologia manevrei de compunere devine mai complexa decdt cea de descompuner. La manevra de compunere (formare) a gamituilor trenuilor de marf apar unele pasticularitai i anume: ' de reguls, dacd conditile permit, pe linia de tragere se seot toate sgrupele de vagoane acumulate in vederea form! teen de mat, o singura data ¢e = / pay) si foarte rar aceste arupe de vagoane se scot inx pag; © se poste intimpla, ca din trier, in cadrul procesului_ de acumulare, ultimele vagoane scumulate pentru gamitura respectiva s8 consttuie grupa de vagoane care se aranjeazi la ‘rma trenului; din acest motv, aceasta grup de vagoane nu se ‘mai manevreaza, ci riméne pe linia de aeumulares F manevra se poate face prin trager-impingere sau prin Imbréncire, or prin combinai ale acestra 182Fazele manevrei de compunere (formare) a trenurilor de maefi $i a variantelor posibile, reaultate din combina difertelortehnologii de manevra pe care lesam analizat anterior, sunt prezentate in fig, 12.12 Manevea de ingodocere locomotive ila agit de maneved a | Seem aler cai fee cee a cs | |e oe Lista | ae, ers oe Hm enenes T — pe linia de tragere ce Fe Oe aps ee = ee Se seperare | cee formare sau la 0 at liniie (A) nee ene ie | tae ers sa soe ae ee a ot = fee | eee i oe cere, i ie | Se umarul de osii ale vagonului, pe care aetimeaza sabotul de mind; yap ~ numarul sabotilor de mind folosti uy ~eoeficientul de frecar la alunecare, Raportt la greutatea intregului convoi, se objine forta specifica de frinare ] fa T id Fig 13.2. ria simp la mane in fis de sp Din geometsia analiticd se stie cf tangenta int-un punct al parabolei intersecteazd ordonata ce trece prin visful parabolsi 1a jumatatea ordonatei punctuluirespectiv in acest ea: eye a (340) unde: = este cantata de inp supimetar de demure; 1 mpl supimenta de nar Vlrieacesor mpi in fae de ole specie dé demure Hare sepot decmnina dup cum urea ape TT deci tg 13.41 ni BSS (34n i similar: ye 4 si simile Se (1342) iar tie ya tel Hay (343) Deci durata unci semicurse de manevri se objine dack raportim intreg spatiul parcurs de convoi la vitcza maximé realizat, consideratd constants $i poi adiugim valorile timpilor suplimentari de demarare si frinare, adic: 19413.4.2. Spatiul la manevra Spatiul parcurs de convotul de manevrd se objine daca pemim tot de ta ecuatia de miscare, introducénd in membrul din partes sting’ un artificiu de calcul, inmulfind att numaritorul edt si mumitorul cu v. ‘Beuatia de migeare va deveni astfel: vdy 1 vai roa (lo-2*) caer Integram aceasth ecuatie in limitele 1, +25 $i vj >¥ objinem: ela adit Sedo ae 2 (-E*) in repaus aver inst sya: epee ay aly {In situaia poricit stun (o46) sisimlar 2 «4p fey (13.48) de unde ete (lyr) (1349) Distanja pe care se produce frinarea unui convoi de manevri atunei cind s Intrebuinjeaz’ frina de mind se stabileste pornind de la legea conservae energedcinetice. ‘Vom serie ecuafia corespunzitoare, adic Fepay +0, ah, = Bei) (13.50) in eate:c, - este greutatea grupului de vagoane ce urmeaza afi frénat. [Din expresia de mai sus, scoatem 1, , dup ce introducem valoarea masei ‘grupului de vagoane si obtinem: «3.5Ecuafia de mai sus corespunde lungimii de fténsre in cxzul folosiiifrénei de mana pentru reducerea vitezei de lav» lav, acd considertim c& fenarea va duce la opritea convoiului, atunci v, iar ecuatia va f wa Fear Gla 3)" Peay eCity? Pe baza unui rafionament similar se poate otjine ecuafia de caleul a dlistanei pe care se realizeaza frinarea cu ajutoral sabotului de mins. Vom serie deci, 1 [Senate +60, al of (13.53) deunde: (13.54) 13.3. Verificarea posibilitiqit scoaterii garniturii de manevra pe linia de tragere GGamitura de vagoane care urmeazi afi manera este compusi in m1 ‘agoane a ctor peiate total este de Q tone gi ae 0 Iungime egal cum, met, in care J, este lungimea medie a unui vagon un numar deg gripe de vagoane Linia de tragore are o lungime ula egal. cu i, 31 se al nto declivtate wesdie, J in aceasta situate se pune problema dac pe lina de tages se ponte scoate intcagagamitrd sa aceasth gamut rebuie impart nx pi Veriticarea soatri gaiturt de maneva pe lini de ragere const: 1. Daca fungimea utils a Tinie de tragere est suficienta pena a scoate gamit ineagi, finind scama si de realizrea distanfelor necesare azul manevelor prin brn. 12h +My ins (13.55) 196unde {ye lungimes locomotive! in ‘ng ~distanja neces imran, nm In az contrargaritra rebuieimpaitnx pi 2. Dacd locomotiva de manevra dispune de puteres necesart pentru a trage gamitura de manevri pe linia de tragere, find seam de rezistenfele In rulate, de cele date de cale (deciviifi, curbe, socuri la aparatele de cale et, CCondija ca intreaga garmiturds& poath fi scoasi pe linia de tagere este: Ay2Gjiedfivw,)om, (13.56) unde: ‘yest fora la obads a locomotive; = greutaten locomotive; ‘, ~rezistenja totalé la rulae a locomotive; ‘ Teristenfa specifica la rulare a vagoanelor Daci pe lungimea semicursei sunt mai multe declivitai, curte si aparate de cale se caleuleaza o declivitate medie ponderat Mit hh tn the Daca condifia este satisficutd, garmitura de vagoane poate fi scoast in Intregime pe linia de tragere. In caz contrar se reia verficarea impéryind gamitur pang 13.6. Probleme privind ciocnirea vehiculelor manevrate {in cursul migeatilor de manevra se pot ivi suai in care unele vehicule sat convoaie de manevré se cioenese mai mult sau mai putin violent, provocind Pagube mai mult sau mai pujin importante. Se pune in asemenes cazuri problema de a rispunde unor multiple intrebari in vederea elucidiri cauzelor ce ‘au dus la accident si pentru alua masuri de prevedere a repetrii nor asemenea irProblema se poate enunja ate: un grup de vagoane cor mast este my se depasea cn 0 vier nial vp. Dup& un imp ¢, el cioneste un al dilea sup de vagoane cu mast m, care stajonséz In ura coer amb gropuri isi contnat migcaresimpreuna pind la opie. Coeicienal de tecare fn tot timpul mise este» (vloarea sa find 0,1). {no asemeneasiuafie e oer rspunsur lao sete de intrebit print care cvidenten > care este spatiul parcurs de convoiul in mcare pana la ciocnire (¢}s viteza tu in moment ciocit 'F care este vteza cu care pomese cele dou grupuri de vagoane dupa ciocnite (15); F care este spatiul parcurs de cele dow’ grupuri de vagoane pin’ sop [a] Fr perce ee ee caleula un alt element necunoseut pe care in enuaful nostru [sam presupus ‘cunosecut sau care nu a fst evidenyit deloe. Raspunsul acestor intrebiri se gisejte pomind de la faptul 8 forja ce ‘acioneaza asupra convoiulu in migeare, in momentul clocniri este constants side sens contrar migcarit. In aceste condifii, pornind dela teorema impulsului, scris® sub forma: ~amyst; = (r)-"0) (3s se seoate ¥;, adie: vy 0- PB, (13.58) Pentru a scoate pe s, se pleact de la teorema enetgiei cinetice care are aspectul matematic urmator: m5 (3.59) de unde: (13.60) 198Viteza cu eare porese cele dou grupuri de vagoane dupa cioenire, +, se scoate din ecuatia lepii conservariiimpulsului care are aspect ayy elmyems)ey de unde: a36n) Pind la oprire, cele doua grupuri de vagoane vor parcurge ua spajiu ¥> ce se poate deduce din ecuatia eorespunzatoareteoremei energiei cinetice care are (13.62) de unde: (13.63) 19Capitolul 14. OPTIMIZAREA MANEVRELOR 14.1. Elementele necesare determinarit timpului de manevri Manevra ia ansamblul ei insumeszii mai multe deplasari simple ~ numite semicurse de manevrd, - care se repeta, iar durata folaa, necesara execu operatic’ este egald cu produsul dintre numarul de semicurse si durata mi tune semieurse, acs Fran = oe! Muy Tiygy + ste dutata total necesard exccutiei'opereiel de manevrds 2g ~ mumarul semicurselor: 1, = durata medie a semicusei, {in cuprinsul unei manovre vom deosebi serie de semicurse ce a acceasi caracteristicd 31 ¢a atare semicursele pot fi separate si grupate dupa caracteristica lor comund, Atunei durata intregii manevre va fi data de suma produselordinire numarul Semicurselor de o anumita caracteristicd gi durata lor moi, aie Tan = 2, Psi oy 42) a Algoritmul de caleul al duratei totale @ unei manevre este urmatorul; ‘ deseompunerea manevrei in semicurse: ‘* stabilirea succesiunii de executare a semicurselor:‘ stabilrea numarului de semicurse; ‘% stabilirea duratei unei semicurse si a unui grup de semicurse de acelagi fel; ' determinarea duratei operailor de teeere de la executarea unei semicurse Ia alta sata duratet necesare inceperii semicurse Datele necesare pentru calcutul unei semicutse de manevri sunt: ‘F felul mijlocului de tractiune si regimul stu de tverw (fora la obadé Fp, rezistenja totala la mers 1, lungimea ocomativei fj ete.) ‘ distanja pe care se executd manevra (langimea semicursei 1): ‘schema sti, pentru ase stabil liniile gi aparatele de eale peste care se vor face migcarile gi eventualele intreruperiprovocate de alte miscir fi ale trenurilor in circulate, fi ale locomotivelor ‘ole, fc ale altor manevee; ‘© mumarul vagoanclor si greutatea lor (m, Q); ‘© profilul longitudinal al linilor; Freristentele specifice de rulare ale vagosnclor ce se manevreazd (4); ‘© ondinea de atasare-detasare a vagoanelor; & viteza maxima admis ‘© stareatimpului; ‘> ituminarea piefi de maneved; '® experienta partidei de maneve. Pe Linga durata de manevra propriu-zisa (a miscitilor), mai exist o serie de operatiuni intermediate, fe inte semicuse, fie la inceputul semicurscor, 3 ror durata prelungeste durata intregii manevre. Aceste durate se stabilese experimental (labelul 14.1). Algoritmul de calcul al duratei unei semicutse de manevra si urate! ‘ntregii manevre este dat tn organigrama din (fi.14.1). {in scopul objineritduratei unei manevre, dupa stabilirea semicurselor ce au acciasi caraceristicd, pe fel de manevea gi semicursi se vor stabili elementele specifice, care in principal sunt greutiile (Lonajele) medii > G. ‘F tungimes medie a semicursei ise; ‘& semnele pentru valoile Iai i> + 201Aceste elemente specifice se folosese dupa caz la calculul acceleraiilor de “demarate si frinare (Gy si sermnele +) ila calculul lungimsi semicurse (J) Jegatealocomotvei de grupul de vagoan, tint de scoaterea pe Tila de wager. Tabelul 14.1 OPERATIA Durata in ssecunde ‘Oprrea de Tnoarcere pe linia de dee de reer pent 27 ‘Opriroa de inwarcere pe lini de eagre, ante de impinges. ‘Oprre intermediard pe lina de agers in vader nel not impinge “Oprireainirmediri a uel locomotive lola pe dspotival de tere, dupa impingere, inant de mersulin grup B pena presse ‘Oprrea de arco a une locomotive oat, lasae eT de ‘manevra di semnall de plecare, ar mecanculntoace Schimtoral de mes. Oprites intermedia la manevrl prin impingerea unui grup d= ‘vagoane, dea gropul de vagoane urmeaza sie mpns pe oat Tinie ‘Oprrea de Ioarcere a unl singe locomotive ‘pres inermediard sau de intoarcere dup o menev prin Impingere a grupului de vagoane,cind mecanicl vores, dupa ‘2 schimbtorol de mers, sar manevrantul dezeagvagosnele [Legare a douk grupuri de vagoane, Cegarea une anit la locomotiva de drum i nacelas timp cuplaea tuburlor de er I locomotvi ‘lubes uni aparat de lpare i desfacerea tuo de ace Probe fine! unl vagon, 0 Stafionarea unui vagon pe podul bast pentru cnt 3960 Descuierea uneiincuictori de macazuri sau a unui zlvor de lao Tinie invecinata 202 0[Veriticares posibilnaqi seoteri gamitur pelinia de wagere 2011+ 0(w, + ai Ce Stee = Maehae [fear Di cma age aur 203-mentele specifice pentru calculul duratelor semicurselor unei manevre prin impingere-tragere 14.2.1, Semicursele locomotivel izolate 1. Greutatea (tonajul) medi a garnitull de manevra Gy = 0 deoarece locomotiva se miseé faré vagoan 2 Lungimea medi a semicursel locomotvel izolai. Lungimea medie a semicursei locomotivel izolate se poate determina asfel ig, 142), In momentul sosiit trenului ee se descompune in stajie, locomotiva de Imanevta se giseste pe linia de tragere, Ia véeful primului aparat de cale al Aiagonalei, eare duce cate linia de garare a renului Fig. 142. Yr tg some mane pot von old {in seopul scurtirii duratei de manevri, gamiturs trenului ce contine “n” vagoane se divide in mai multe part, fecare parte (x), confindnd " yagoane. ‘Mergnd la linia de garare pentru a scoate prima parte din tren, locomotiva de manevra de Iungime J; pareurge izolati in prima semicursi diagonala de lungime fj. deci Di = th lag In] 204Pentru a seoate a doua parte din gamitura trenului, locometiva tzovat va parcurge distanja D, care este egala cu distanfa Dp, la care se adaug’ lungimes primei parti din gamituré care a fost coast inainte si astfel se adauga mereu lungimea parti scoase anterior. [Lungimea medie a semicursei pentru locomotiva izoat va f Semicursa Lungimea m Dy = tty +2™ + hig +3 2% Dy = byt hag +(- Din schema de mai sus rezulta EP =(etgg nets 24 54K 6G Ne ‘Imparjind suma de mai sus la numarul de semicurse se cbtine valoarea lui ed Pa eg ea ne) Cie Dek B= (it tage ‘Lungimea medie a semicursei locomotive izolate va fi deci oy (ig es ml Bn EO sige BEE a 7 Ts aii: [m] (as) T= ht lag +3. Semnele pentru valorilodectivitilor in relajile pentru caleutul accelerailor, semnele atribuite valoilor eclivitajilor au urmatorul rafionament Pentru accelertia la demarare, se fine seam’ de faptul cf migearea are loc in pants, deoarece sensul situ este de pe linia de tragere spre disporitivul de lini. In aceasta situaie, forfa spevficd data de panta devine o fortd acccleratoare si ‘a atare se adaugd forei la obada a locomotive, Pentru acest motiv i se airibuie semnul "#" Pentru acceleratia la frnare, motivele enunfate mai sus, (migearea in sensul pant), determing diminuarea forte de feinare cu valoarea forfel data de pant’, deci semnal va fi" 4. Numérul semicurselor locomotive izolate ‘Numarul semicurselor locomotive izolate este egal cu numarul de parti in care gamitura este scoast la manevra, dei: maa 4a) 14.2.2. Semicursele de scoatere a garniturii sau a partil de garniturd pe linia de tragere 4. Greutatea (tonajul) medie a garniturit de manevri Pentru stabilirea greutfii media garnituri de manevra se face urmatorul raionament acd greuatea (lonajul) total gamituri trenuli este off] iar gamitura teenulu se scoate pe linia de tagere in x par, atunci greutatea medie a unei Pini, deci a garniture se scoate pe lnie de tragere va a-2 fy (4s) 2, Lungimea mediea semicurse de scoatere Lungimea medic a semicursei de scoatere # garituii pe linia de tragere se determina din fig. 143, pe baza unui rationament sim!ar: 206Fig 143, Vr lngin somal de manor a scotree grit pe Inia de agere sara 1 >, mh 1" Dp at tlyg 02 m1 Dy = ty lag + 3M x Dy = ht lag + x Te de unde rezult zo, iar tungimea medic: ig =. Z, 3. Semnole pentru vatorile decivitiiior tage s(14 2326042) Ete ghee im] 46) Pentru atribuirea semnelor valorilor declivititilor { se are in vedere ct migcarea convoiului de manevra se face in sensul rampei. De aici se trage concluzia c& semnele lui vor fi: ln accelerafia la demarare semnul va fi". dooarece fort specified data de ramp& se opune migcZri gi ea stare reduce fora la obada ‘a locomativeis 4a accelerajia la finare semmul va fi "+", deoarece fort specifict data de ramp acfioneaza ca 0 for de frdnare si ex atare, se adauga fori de franare a locomotive 207‘4, Numaral semicurselor de scoatere ‘Numarul semicurselor de scoatere este egal cu numdrul de pasti in care gamitura este scoast pe linia de tragere, dec: mig =x aan 14.2.3. Semicursele de triere ‘Trierea se realizeaza prin doudtipuri de semi «0 semicursa de fmpingere; 0 somicursa de tragere. 4. Groutates(tonajul) medte 2 garniture manevra a. Senicures de inpingere ‘Tongjul semicursei de impingere va f 2 pent prima semicursa 2 ©... pentru ultima semicurst £ Tonajul medi va f 2,2 5-2 t a ial a4) b. Semtouren de teagere Tonajul semicursei de tragere va fi: 22, pentru prima semicursi ais, 2... penta ultima semicuns © Tonajul media va fi a4 2 2 a4)2. Lungimea medi semicursel de triere Lungimea medic @ semicursei pentru tierea garnituril se olgine pornind de Ia fig. 144 ¢ Sicdnd urmatoralrafionament: ‘Manevra de triere se executprint-o semicurss de impingere a gariturii pe linile de direote gi print-o semicursi de tragere din now pe linia de tragere. Lungimea celor dows semicurse este diferitt una fa de ata Fig 144 Varia lagi somcurlr de erode acces la manera de descompunere {In scoput simplificiri calcululi, se considers cf distanfa de la marca de sigurangi la grupul de vagone aflat pe linia de destinajic, Iungime numits “Tlibera" ~ 1, este aceeasi pentru toate linile din grupa de triere, upd prima semicursd de manevri se Iasi pe linia de destinjie prim grup de vagoane, dupa care convoiul se intoarce pe linia de tragere, Iungimea semicursei find diminuaté cu valoarea lungimii primului grup de vagoane. A trcia semicursa ce are o lungime egalé cu a eelei precedente duce la linia de destinaje cel de al doilea grup de vagoane, dup& care convoiul se retrage pe linia de tragere, parcurgand o lungime diminust cu lungimea celui de al doilea ‘arup de vagoane, ete 209‘Schema acestei manevre, eu indicarea lungimil semicurselor va Semicursa Schema Lungimea 1 Impingerg u Tragere a impingere Vv Tragere v1 bnpingere vl Tragere ly 2 Impingere Pager lage (KI) lcd suma laginilorsemicurclor i rapordnd la numel semicurselor se objne lngimea mei a seaicusei de were, dei =, Di= (lg t= 1)-[r4 22 sek adic: tig 2 in 14.10) Teeter fee fal (14.10) 4. Semnele pentru valorile declivtiilor La manevea de impingere demararea va avea semnul "+", iar fednarea sem" Fla manevra de tragere demararea va avea semmul"~", iar fflinarea semanul "+" 2104. Numérul somicurselor de trere ‘Numarul semicurselor de tiee va fi ex-nye=(2E-1) a4, {in tabelul 14.2 sunt prezentate clementele de calcul specfice manevrei de twiere prin tragere-impingere. 14.24. Durata totala a manevrei prin tragere-impingere Durata totald a manevrei prin tragere-impingere rezultd din insumarea ‘duratelor semicurselor ‘componente ale acesteia Ia care se adaugi durata ‘operajilor suplimentare ce au loc intre dows semicurse succesive. Thon =the sedis @ae- adie Dy (412 anVK + ta(x- 82) 4 ces ee = 212 =r] Tala oa ‘aang x jee » | xaz xBz ant=er | lies cli aaadurdug rae “| Gaye | Grae | eon Pra) eran uy lene | Tse aeioc hse ||MO) mw | & | annoos EE ee F rs) T Tae | aye see 5 Tegan | apom | eee ‘ooummeeeng | stor apa reer aril (esereese fase gees FHT aL143. Flementele specifice pentru calculul duratelor semicurselor nei manevre prin imbréncire simpli ‘Manevra prin tmbrdncire simpla este caracterizata prin aceza cf pe inile de destnatie din grupa de manevr8 nu intra intregul convoi de manevra, ci ‘numai grupul de vagoane imbriincit Manevra prin imbrincire simpli se realizeazA in urmatoarele faze’ ‘introducerea locomotivei izolats la linia unde se gasese vagoanele ce urmeaza a fi manevrate; iade scoaterea inregii garituri sau a parlor din gariturt pe li teagere; brancirea propriu-zisi; ‘* retragerea grupului de vagoane legat de locomotivé pentru 0 snout imbrincire. 14.3.1. Semicursele locomotivei izolate Elementele specifice pentru calculul duratei semicursei locomotivei izolate la manevta prin imbrdneire simpla sunt identice cu cele de la manevra prin tragere-impingere, adic: Senna i. {me 14.3.2. Semicursele de scoatere a garniturll sau « partilor de garniturd pe linia de tragere 1. Greutatea (tonajul) medie a garnituri de manevré 2 Lungimea medio a semicursel de seostero La stabilirea lungimii medi a semicursei de scoatere « gamiturii de manevri pe linia de tragere se are in vedere c& ultimul vagon trebuie sidepigease& varful primului aparat de cale cu o distant necesard pentru a imprima vagoanelor ce se triazi, impulsul stabilit (fig 14.5). "Fig 145. Yr lagi somal de tote a garni petini de gee la mans pin “brie inp a smtcrlr de nbc Dei: TE = ho + ae Im 4.3) limos ~ este distanta necesard realizar imbrincii Elementul necunoseut este in acest caz ims, a cirui valoare este influenjah de viteza cu care se realzeazAtmbrncirea (Vim) Pentru a stabili aceasta viteza se face urmatorul rajionament Wthely Im] fd 214Distanja parcursi de grupul de vagoane desprinse de partea de g3 scoas Ia manevrl est: unde yyy este viteza pe cate oa vagoancle la first cure, de regul, egal aceasta relate se pune sub forma: = 2 yy Fae sise fac urmatoarele arifii care este 0 ecuatie de gradul 2 cu 0 necunoscutl - vig Avieg + B¥inp = C 2a} 9 any 2 ta 20g "Daj 20420} 2ay2ay dayay ‘eu aceste element se poate trece la calcul hii Vimy 215dupa simpliicarile se ajunge la aay fz aaa Dar acceleraia de demarare si de ffinare la imbrncire depinde si de ‘onajul prt scoase la manevrd. De aceea se impune si determinarea a Ta demarare- tonal mediu va fi: 5, = 2le+s) ag — ti 7 Dee (14.14) 2 2 => Ia prima imbrncire 27 ae 0 > ta utima imbrancie 20,9) 2e-») 1, . (2 °) eq (ais) Semnele valorilor declivitailor/ vor fi: F Iademarare + @ Iafiinare — - deoarece imbrincirea se face in sensul pantei 3. Semele valorlor decivitiilr ila semicursa de scoatere sunt: © ademarare - F lafrinare + deoarece sensul de migeare este in ramps 4. Numarut semicurselor de scoatere 14.3.3. Semicursele de imbrancire Elementele specifice semicurselor de imbrincire au fost analizate mai inaint, eu excepfia numarului de semicurse care este: a= g 14.34, Semleursle de retragere 1. Grutaea ma gui manera GZ tl2. Lungimea medie a semieursei de retragere Din fig. 14.6 rezuls pet ml, eee lms +h 4S (4.16) is DOT, ig. 146 Varo bgt samc de etgere la mania prin inbvinesing 3. Semnete vatorlor deelivitiiior Retragerea se face in sensu rampei si ca atare: © lademarare - ladnare + 4. Numiral semicurselor de retragere a4.) Durata totald a manevrei prin imbrincire simple Durata totald a manevrei prin imbrancie simpla va fi Thon = tao tse + Bie +(2~2)l50 +g 4.18) Jin tabetul 14.3 sunt prezentate clementele de calcul specifice maneveei prin ‘imbrncire simpla, 217(e- 8+ Re Ieee Tee “1 susSousy amupaf — sym e ‘aaoupaquay nocuep (r3)jw a amoung fen o w x auaypo0g ; m0 co tA = * | payowoooy a ae i Teawpem | wospom 2p | oeanaos sopsinoups eyeing | psanoyds w oypou augur aed | gates ed 5 PPI 218144, Elementele specifice pentru calculul duratetor semicurselor unei manevre prin imbrinnciri repetate (serie) CCaracteristica manevrei prin imbrinciri repetate const® in aceea 8 Jocomotiva nu mai executd semicursa de retragere dupa fiecare imbrincire {mbrancirile se succed, pana ce ulimul grup de vagoane este repartizat la linia respectiva, iar locomotiva ajunge la primul aparat de cale ce separa linia de tragere de grupa linillor de triere, de unde intra si trag 0 roud grup de vagoane sau 0 now garnitur, 14.4.1. Semicursele locomotivel izolate Elementele pentru calculul duratelor semicurselor Jacomotivei izolate sunt ‘dentice cu cele de la cazurile precedente Ten tttgs Semele valovilor deliviailor F lademarare + © Ia frinare 2 14.4.2. Semicursele de scoutere a garniturii sau a partilor de garniturd pe linia de tragere 4. Greutatea (tonaju) medie a garniturl de manevrs w-2 2. Lungimea medic a semicursei de scoatere La stabilirea lungimii medii a semicursei de scoatere a garniturii de ‘manevrd pe linia de tragere se are in vedere c& se exccutt imbranc serie (fig. 14.7). 219ig 147 Lagimeasmicunelr de scaler pe ini de rage lamanevea prin brn sere repetty Dec lungimea semicursei de scoatere depinde de lungimile de tmbrancire Partiale ce constituie lungimea totalé de imbrancre, asf: I = 3,441) 4.19) jar lungimea medie a semicursei va f: xed mby HE = n+ lag +3 (la tle +p) 24 7 (1420) 3. Semnele pentru valorile decivitaiior i ‘Migearea ate le pe ramp, deci © lademarare iafinare + 4. Numarul somicurselor de scoatere a garnituril de manevré pe linia de tragere 2014.4.3. Semicursele de imbrancire 4. Groutatea (tonaju) modo a garnituril de maneves Elementele de caleul al duratei semicurselor de imbrincire se vor calcula separat pentru fiecare Imbrancire partial a seriei deoarece se sehimb valorile ‘a i $i Tesi ante: % G, la prima imbrincice din serie are numa de grupe egal cu ¢3 % ta doua imbrtincie ¢- 1: laa treia imbrincire ¢—25 aes 3.0) q Sone 2 in care g pentru fiecare imbrincie i valorile de mai sus. 2. Lungimea medie @ semicurselor de rire prin imbrancire in serie Lungimes medie a semicurselor de triere se stabileste jinind seama de viteza de imbrancire admis, dar ealculul se realizeaza in special pentru ultima Imbrdncire, continuindu-se prin adaugarea de grupuri, pind se ajunge la aime pari scoase pe linia de tragee (fg. 14.8). Ultima semicursi de imbrincire, x= siare greutatea ©. iar distanta pe care opacurge grap imbrnt st: Bseitetie asan 1 are greuaiea 22, jar Penultima semicursi de imbrincire —K-. distanja pe care o pareurge grupul imbri Dyip= Ht lag + HP a2Fi 148 Lagimen sizer deimbrincire a mance pri nbn peta rie) Prima semicursa de brincire va avea greutatea 0. jar distanta pe care o parcurge grupul imbrancit este Dyn ths tag + Sie? 42a Pe baza greutifii grupurilor gi distanfelor de parcurs se determin’ ving $i deci si lungimea de imbréncie, 3. Somnele pentru valorile dectivitfilor “Migcarea se executd in sensul panel, deci F lademarare + © iafrinae 4. Numérul semicurselor de trie prin imoréncire in serie ‘Numérul semicurselor corespunde numarului de imbrincii si este egal ‘cu mumarul grupurilor de vagoane care compun partea de gamitura seoast pe linia de wagere, adia: nnd = = & (1428) iar pentru intreaga gamitue va imb nee 42s) 22Durata descompunerii unui tren prin imbrincil repetate este dats de suma produselor dintre numarul si durata semicurselor locomotive’ izolats de scoatere gi Imbriincir, adie Tb ow wt a ttl + gris Sty (14.26) unde: ‘ tip = 3 afm (1427) mo La acest timp se adaugé timpit suplimentari necesari operajiilor dintre semicurse sau operatilor de Incepere a manevrei. $i in acest eazeste necesar se fice presarea vagoanelor pe linile grupei de trere, care cere de asemenea 0 ‘duraté de timp ce se adaugi la durata de mai inainte. ‘Succesiunea operafilor si durata semicursclor si a operailor suplimentare se concentreaza in foaia de manevra, ‘5. Conall co s0 impun la manevra prin imbréncir in serie Condipite ce se impun la adoptarea metodel de manevra prin imbrinciri in ‘F Numarul maxim de grupuri de vagoane care fae parte din ‘gamitura scoas’ la manevra.trebuie st Indeplineasea condita: whet Swe Shy (1428) unde fy ste lungimea ui a fine’ de tagee ‘F Gamitura trebuie imparjtl in asa fel, ca primele grupuri de vvagoane ale pti scoase pe linia de ragere si poat fi dirjate pe cele mai apropiate lini ale grupei de tiere sau care prezinta cele ‘mai mici valori ale forfelorrezistente, iar primul grup detasat © bine s&aiba un tonaj elt mai mare 'F Pentru asigurarea lucrului normal in efectuarea imbréncitilor repetate este necesar ca durata efectuarii parcurselor pentru ‘erupul manevrat s8 fie mai mied ea intervalul dint deus grupuri succesive, adick 'pare impingeri i wierit garnitui; ‘® presarii vagoanelor pe linile grupei de tere Distonja parcursa de locomotiva izlolatd de la varful dispozitivului de Ariere a urma garnitarii (fi. 14.9), va fl = ty + td 43, unde: Taaeeigreeiiys (1432) si = lag th 433) Jay ~estedistanfa de la varful disporitivului de triere pin la prieaul parade cale dinspre dispozitiv, al diagonalei grupei de primire; Jog ~ este lungimea constructiva a linet din grupa de peimite; |g ~ este lngimea diagonalei din capatul opus dispozitivului de ‘wire, al grup de primi; 1h ~ este lngimea locomotive rata acestei curse de manevei va fi de: (is = lat toon lag + Cae ¥y ~este viteza medie a locomotivei cu care parcurge distanfa de la ful dispozitivului de triere pan la varful aparatului de cale din ‘capul opus dispozitivului de tere al diagonalei grupei de sosie, ‘ce di acces Ia linia unde se gaseste garmituas 206vp ~ este viteza medie a lacomotivei eu care parcurge distanja de la ‘aparatul de cale ce d& acces la gamiturd pind la gumnitura ce lurmeaza afi Impinsé la tere. Fig 149. Lange sical locomotet oat de impinge lore pe ect de tere Distama pe care se impinge garnitura de ta locul garirit la vdrful dispoztivului de wriere este: Limp = lag + bar (14.35) timp = ett (uso Durata trier va fi mh tp = (143) Durata total mecesard descompunerit garniturtt este deci Taese = 12 + timp + fer + bpres (0438) La valoarea objinutd cu relafia de mai sus se mai adaugh si durata ‘eventualelorintreruperidatorate intr unortrenuri in stati, etc. 2714.6. Durata compunerii unui tren Operaie ce se efeetueuza in vederea formarii ur tren sunt: '® intrarea locomotive’ la linia pe care se afl acumulate vagoancle ce intr fn compunerea vitorului tren; ' scoaterea vagoanclor pe linia de tragere; '& separatea grupelor de vagoane in ordinea in care urmeaza si fie aranjate in tren; ‘© adunarea grupelor de vagoane in ordinea de aranjare in tren; ‘© deplasarea garnituri formate pe linia de formar. Pentru manevra de compunere a garniturilor trenurilor de marf8 calculul este mai complex deoarece manevra inssi are o comlexitate mai mare Algoritmul de calcul al duratei manevre de compunere este dat in fig. 14.10. ru scoaterea 14.6.1. Semicursele locomotivei izolate per ‘garniturii pe linia de tragere ‘A. Pe lini de tragere se scot la manevra toate grpele de vagoane, 4. Greutatea (tonajul) medie a garniturii manevrate a8 HL 2. Lungimea medie a semicursei locomotive iolate pentru ‘scoateres garnituri pe linia de tragere 1 me Ig] Wht lag + Daci gamitura este scoasa pe linia de tragere o singura data, deci x= parti, atunci ne = bh + lag 1] 3. Semnele pentru valorile dectivitfilor lademarare + la inane - 228TET TTC Paarl x Jocomotvei ia gamitura |__| izolas de manevra /-—f) I Tanpingere} fx] tragere a | — Sentara] |B] Manevra de soatere] [separa ‘gamut Tnbrinee la separare Tnpinger] [Mancvra de separare J —L rage a erupetor de vagoane lpecapetctetinitor | norancie Retragere fEranare] “TB) eR] _ [TORRATOT) 1) Tage coats ta ‘h-hap de vague imbrneire Jadunare HB) detsuma cmt, curses pte Beem fimpingsre Intrare cis de vgste Manevra de adunare | 15} “sewera vont a grupelor de vagoene| ewe ue sratpe age, 1A) tndemge ieepind ev La) ima grup scoaere Trager, __}—| rape ea incepand eu Loy ukima grup nodose (5) mpingere pin Manevra inpingere}15] de : Tatrodueerd] {A | Tits zaps introducere imbrincire rin rn go (0s (Bt imtincee}[B} caus pe nace Fig 1.10. Schema ogi variant de cae arr Is manera de compar Tare T ena nay 294. Numéru! semicurselor locomotivelizolate pentru scoaterea garniturit pe tinia de tragere BB. Pe linia de tragere nu se scoate grupa de vagoane care se aranjeaza la urma trenului 1. Groutatea (tonaju) medio a garnitur manevrate i] 2. Lungimes medie a semicursei locomotwelizolate pentru ‘scoaterea garniturl pe linia de tragere Pentru stabilirea lungimii medii a semicursei locomotivei izolate, pentru scoaterea gamiturit pe linia de tragete se foloseste acelasi rajionament ca 1a Stabilirea relajci 14.3, cu adaugarea elementelor particulate care rezulté din faptul c& grupa de vagoane ce se aranjeazA la urme trenului nu se scoate peli de tagere DDeci lungimes total a garniturii care se manevrezzi va fi: mh mt, aca vagoanele se scot pe linia de tragere in x pi, atunci ‘F numarul grupelor de vagoane scoase intr-o singura parte va fi: S=! [grupe de vagoane ale unei parti) ‘ tungimea tuturor vagoanelor dint-o singura parte va fi: sm inl Cu cele precizate pind aici, lungimea medie a semi ast sei se poate stabili Semicursa Lungimea semicursei 1 Dial + lag 0 Paes tere mes ma Lat Dy = + lag +28. Dew hela +1) 230‘Suma tuturor lungimilor eelor x semicurse va fi ED, = (y+ lag e+ [4 24L4(x- 1) — whe r+ tag) + DED pale ae ir ungimea medics semicus a=) TE = fy + lyg + —2— Bat mly by 0439) 3. Somnele pentru valorile dectivstilor i ‘la demarare Fa frinare 4. Numérut semicurselor locomotive zolate pentru scoaterea garnituril pe lina de tragere 14.6.2. Semicursele de scoatere a garnitu linia de tragere i de manevrd pe La stabilirea elementelor de calcul a duratelor semicurselor de scoatere @ gamiturii pe linia de tragere, se fine seams de particulaiayle prezentate la paragraful 12.7 A. Pe linia de tragere se scot la manevr toate grupele de vagoane. 1. Groutatea (tonajul) medie a garniturl manevrate 10] 2. Lungimea medic a semicursei de scoatere a garnituri pe linia de tragere 4. Manevra se face prin tragere-impingere Teian Bf =H ota t Me In b. Manevea se face prin fabrincire FES = We hg + ling + 221 2313. Semnele pentru valoriledectivitiilor | Fin demarare = Fig frinare + 4. Numirul semicurselor de scoatere @ garniturii de manevré pe linia de tragore B. Pe lin ‘urma trenulul de tragere nu se scoate grupa de vagoune care se aranjeaza la 1. Greutatea (tonsju) medte a gant manevate 4) Garnitura se scoste 0 singuri dati pe linia de tragere G,-9-2=o(1-4)-#.9 ty (4.40) rg) e b. Garnitura se scoste in plr{i pe Linis de tragere ete fy (ist) 2. Lungimea medio a semicursei de scostere a garnituri pe linia de tragere a, Manevra se face prin tragere-impingere Plecind de la precizirle ficute le 14.6.1, lungimea medie a semicurselor de scoatee a gariturilor pe linia de tragere se poate stabil atl: Semicursa Langimea semicursi 1 Dya hy tlag* 1th tag AT 0 Dp tis ig oh he ’ 2 * 1 Ds = ht lag +3 22Sant hg clr semieure vf Edie (i lager (ts 2ebeay fab mh = (ir tag e+ SAD at iar lungimea medie a semicurse Battle saa) bb. Manawen 86 face prin inbrincire a tag tna EE EL leg] 443) 3. Semnele pentru vaori dectivitaitor | ‘Flademarare ‘Flatrinare + 4. Numérut semicurselor de scoatore a garniturl de manevrd pe linia de tragere 14.6.3. Manevra de separare a grupelor de vagoune Aceasti manevri se poate realiza ‘prin impingere-tragere: ‘© prin imbraneire 14.6.3.1, Manevea prin impingere-tragere A. Pe linia de tragere sunt scoase la manevrl toate grupele de vagoane. 4. Greutatea (tonajul) modi a garniturii manevrate ‘la semicursele de impingere Ole) Bae Hl 233‘7 Ia semicursee de tragere fi] 2 2. Lungimea medie a semicursei de separare a grupelor de vagoane 3. Semnele pentru valorile dectivitaior i La semicursele de impingere: Fin demarare + Fig frinare La semicursele de tragere: ‘Flademarare Fla frinare + 4. Numérul semicurselor la manevra de separere a grupelor de vagosne ‘© semicursele de impingere "© semicursele de wragere mens, ‘FF pumarul total al semicurselor gd = 2g B. Pe li urma trenului ia de tragere nu se scoate grupa de vagoane care se aranjeaza la 1. Greutatea(onsju) mec a garniturit manevrate {La manevra prin impingece: © la prima semieurst de impingere tonajul ete: 2) 24‘ia ultima semicursd de Impingere tonajul este: 4s) ‘La manevea prin tagere: ‘ta prima semicurs: Deei fo (144s) La punctul 14.2.3. se aati +p CD me yy Bit = hag tl unde & este numarul grupelor de vagoane care revin unei parti a gariturii de smanevra. {in eazul analizat Deie unde: fit ayet MeDa* mh (14.46) Be uname a Il 3. Somnele pentru valorile decivitiiir | La semicursele de impingere: Flademarare + Tia trinare = La semicursele de tragere: ‘Flademarare - ‘Tintin + ‘4 Numarul semicursolor la manevra de separare a grupelor de vagoane '& semicursele de impingere aha ‘® semicursele de wagere id ed ‘ numarul total al semicurselor de separare « grupelor de vagoane mid = 2g -1)- a 14.6.3.2. Manevra de separare a grupelor de vagoane prin imbrancire Manevra de separare a grupelor de vagoane prin imbréncie are dou genuri de semicurse: ‘de imbrancire; © Ge roragere. T. Semicursole de imbrincire ‘A. Pe linia de tragere sunt scoase grupele de vagcane. 41. Greutatea (tonaju) medie a garniturii manevrate Fa demarare 26+ 26 fd 236Fla frinare a -2e=) 4 2. Lungimea medio a semicurse de separare a grupeor de vagoane Toc = tims = tate vty [om] Neatgtler ty — (ol 3. Semnele pentru vatorite dectvitaiior i Sia demarare + Sa ftinace = 4. Numarul somicurselor la manevra de separare a grupeler de vagoane B. Pe linia de wgere nu se svoate grupa de vagoane ce se aranjeazi la 4. Greutatea (tonajul) medie a garniturl manevrate La demarare ‘ta prima imbrincire: ‘In ultima imbrineire Devi MW (1447) La frinare: ‘ia prima imbrncire: ‘1a ultima imbrincine 27Dei " (144g) lms =the + [a] Me=latte+ty — [om] 4. Somnete penta valoile declivitaiior i Fiademarae + Taine = 4. Numérut semicurselorla manevra de separare a grupelor de vagoane II. Semicursele de retragere A. Pe linia de tragere sunt scoase grupele de vagoane, 1. Greutatea (tonajul) medie a garnituril manevrate 3. Semnele pentru valorile delivtiilor i Fiademarare Fla frinare + 4. Numérul semicurselor de retragereB. Pe linia de tragere nu se scoate grupa de vagoane ce se aranjeazi la 1. Groutatea (tonajul) medio 2 garniturl manevrate Fla prima semicursa ‘© Ia ultima semicurs: 2 Dec 2. Lungimea medio a semicursei de retragere Pentru obsinerea relajiei de calcul a lungimii medii a semicursei de retragere se procedeaza astel Semicurse Lungimea semicursei IL 1 u ‘Suma lungimilor semicurselor de retragere va fi E-[i r+ iG hy 239jar lungimea modie a semicursei de retragere va fi fmt, 2! at tgp Rat ote le = ts ae = ht lma + 1 hina 62 Best = y+ bon + (449) 3. Semnele pentru valorile dectivitfior i ta demarace la tranare + 4. Numirut semicurselor de retragere nil = (e=1ox 14.6.4. Manevra de adunare a grupeler de vagoane de pe capetele liniilor zonei de formare 14.6.4.1. Semicursele locomotivel izolate la manevra de adunare a grupelor de vagoane Adunarea grupelor de vagoane de pe eapetele li realizea2i prin’ lor zonei de formare se ‘© semicurse de tragere-impingere; ‘© semicursele de tragere-imbrincie. {in ambele cazuri exte necesar sA se introduc lovémotiva izolatd pentru a lua fiecare grupa de vagoane, lementele specifice de calcul ale duratclor semcurselor de manevra sunt ‘vomune eelor dovs tehnologii de manevra, cu exceptia numarului de semicurse. In acest sens: 240Wie tly = 10m ~ distanga de la marca de sigurany para la local unde se gisese grupele de-vagoane, 3. Semnele pentru valorile decivitiilor Pia demarare + Pa frinare 4. Numérul semicurselor locomotive izolate la manevra de aducere 2 ‘grupelor de vagoane 1 ~la manevra prin tragere-Impingere, deoarece locomotiva intra izolatd numai la prima grupi de vagoane, nige = g la manevra prin tragere-Imbrancire, cand se sect pe linia de tragere toate grupele de vagone, iar grupa de la urma trenului ste distrbuiti la manevra de separare la alt lnie decit cea pe care s-au acumulat iifial vagoanele si unde se introduce in final garmitura format. Ja manevra prin tragere-imbrancre, cénd grupa de la lurma trenului este distrbuitt la manevra de separare la linie unde au fost acumulate vagoanele si unde se introduce in final garitura format 1 la manevra prin tragere-imbrincire, cind grupa care se sranjeaza la urma tenului nu a fost scoasi pe linia de tragere, 2a14.6.4.2. Semicursele de Intrare ta liniite unde se ‘gasese grupele de vagoane care trebuie edun La manevra de adunare prin tragere-impingere, dupa ce locomotiva de ‘manevra a scos pe linia de tragere prima grupa de vagoane, care va fi aranjata dupa locomotiva, intra cu aceasta grupa la linia unde se ala @ doua grups, iese pe linia de tragere cu cele dowd grupe, apoi intra Ia linia unde se afl tre supa gi continua aga, ind ce scoate gi ultima sau dupa caz penultima grupa de vvagoane ‘Tindnd seama de cele de mai inate, elementele specifice pentru ealeulul yuos ¢aypae women] 232aren study Jpsunayms w aypom oun pau oye _fpuwotes ap wns op epomyogden TER ORL angus ‘eotpou eoveinu9, aansqeag owe 2p eporrnySern Jasrupsauy susonposiey J>sonporay| suatudiny tle sweourm, unused ojptanouaos reaeurey PSF munoymog | exsoueee | essousyy 7 puns a;pom eure] | Spo op epoiy ren,14,7. Foaia de manevri La paragrafele precedente sa precizat e& suecesiunea operaiilor de rmanevrd, durata semicurselor $i a operatilor suplimentare se concentreaza in foaia de maneve. Sinteza operatilor de manevri, materializata prin foaia de mancvra se realizeazA in trei etape si anume (fig. 14.12) Schema dspovitivului Linitor otoda da [Srabilvea procesulat |_ [Calcul durateTor] fintoeminea foi manevrs. [?[tchnologic de manevea] —) misearitor si rmanevea operafilor TjTocuT a] tractiune Fig. 112 Bape ome fo de manor Prima etapa: intocmirea procesului tehnoto} (plan de manevra), in funeje de: adeevat pentru manevra ‘© sipul mijlocului de wactiune; '% metoda de manevea adoptat '] schema dispositivului de lini pe cate se executt manevra si caracterstcile acestor, Migedtile ce vor avea loc se reprezinta pe plaml la scar al stati, prin semne conventionale, notindu-se Tneeputul gi sfatgtul fiecdrei migeari, in cordinea in care se suceed in timp. Etopa a dow: calculul timpuluinecesar ficcirei misedri gi a altor operaguni Etopa a trea: intocminea foi de manevea. in fia de manevra,migetile 3 celelate operiun se ree in ordinea de dsigurare a Tor ira ubrica"Observaise specif modu de exesttare 256In tabelul 14.6 se arata un exemplu de plan de manevra, iar in tabelul 14,7 un exemplu de foaie de manevra, pentru manevra prezentata in figurile 14,13 - 14.16 Tabetul 14.6 Ne] Pozi crt. | convolului COperatile ce se executd la manevri ‘STabires cuplelor gi decuplarea grupalui Ge 10 vagoane > 1 vagon de manipulatie ‘Scoaterea convojului ew TI vagoane peste macazal 2 cu 12 |v=20 ima 3 > [Opriea conver, schinbareasensufar de mes * _Jeefectatea parcuesulit_ ee ae T] aaa | lmpinaerea convoiull pe Tinia de manipaljie ew v= 20 kwh gi prin fala stated cu y= 10 km ‘Oprires convoiului, dezlegarea grupulut de 10 vagoane, area sensului de mers locomotive! cu vagonal de manipulie pan ce depigeste macazul 2, cu v= 20 kwh pein fa peronulu ‘Oprirea locomotive, schimbarea sensulsi de mers, efectuarea parcursului ‘Mersul inapoi la linia Tt awa 5 5 | Mersul incet pentru apropierea de vagoanele in siajionare pentru cuplare a 0 5 [Legarea vagoanclor Ta ten, cuplarea tuburilor de acer strangerea cuplelor Fig, 1413 Semicra de sore acon ni de roger 2371m I P[afe[slolfatalet or L) 1 (Lulo|b 4357 4104S 2S STO “L 745 Fig. 14.1Semicu de ining comm de moor a VE ig 1415 Sonica detagor coma cde mane po na de see lcm cu go de sae) | Lf |h|b| 4 165 ‘452s 35 ie 114 Samira de lpingare como de man in (imran lcomatecn vena dead) 258valer lew [oe | suse ou ov i se [es on ce from | ee os a ov 1 ee ° £ 5 sore] oon] 02 au. ira ew | ex » 1 i ny auvoses % 4 seuauny| 9p aN | guxouew 2p ey sue ‘mjryonuos | “us mai op wzauta| pecasnauow asa0 aouroae, | etizod | IN ToT mae TTUUSOWT eanotton07 nour ap epas VaAANVW ad VIVO" v 25914.8. Optimizarea misedrilor de manevrdt Plecind de la ecuatia dependenjei liniare a duratei unei semicurse de ‘manevrd de numirul vagoanelor gariturii, putem serie tgnaned 04.59) si tpzames (14.60) deci tpg = amb 460, Parameti a si sunt varibile gi pot fi calcula fie prin pretucrarea datelor reiesite din masuratori, fle cu ajutoruk ealeulelor de tractiune, aga cum s-t demonstrat la capitolul de dinamied a migcdrlor le manevr. Folosind ccuatialinird a duratei semicursei de manevrd se poate ajunge la cexpresiiusor de derivat in raport cu numarul de pari in care poate ft imparts ‘earitura de manevra si ca atare de a objine numarul optim de parti in care se poate scoate In manevra o gamitur astfel ca durata totald a manevrei si ‘minima. ‘Stabilirea mumerulul optim de parti in care se poate scoate garnitura de ‘manevrd, in cacul manevrel prin tragere-impingere. Principalele clemente ale manevrei de descompunere sau compuncte prin tragere gi impingere sunt date simetric mai jos Tabelul 14.8 Felul semicursei_ | Numarul de Eewafia iniara a semicurse duratei semicursei Locomotiva izolata 2 = Seoatere x = Trieveimpingere @ mle Zan “Triere wagere oF =~ ng a ten th Durata totalé @ manevrei executatd prin tragere $i {nsumarea produselor dint valorie din coloana a doua si coloana a patra Jn acest sens, expresia duratei totale a manevrei va f: 260(nytt) ofa 72) .1] ee = 28 4fa, +) (a=) Forma usor de derivat a expresiei de mai sus, dupa ce se fac toate ealeulele si simplificrile necesare este at bortayms 2b a bjoxte, (14.62) ‘egal cu zero este: (14.63) si ca atare numarul optim de parti in care poate fi scoasd gamitura Ia manevra pentru ca durata totala a manevrei si fie minima este 468) ‘Numarid optim de parti tn care se poate scoate garnitura de maneved fa ‘manevra prin imbraneire simpla. Sin acest caz rationamentul este similar cu cazul precedent, Sintec, elementele manevrei sunt: Tabet 14.9 Felulsemicursei | Nemaral de cuss iniari a drach semicurse seiicursei Tocomotiva role | F Sooaiee : = Tnbcincie domes | mise tN Te Tnnbrncivefinare |e aes te Tnnbrincivereiagere |e Fic aaeS fe 8 = oper Fee Se vede 8 in acest caz, durata depinde gi de viteza de demerare v, Desi vai: 261(oaap)m(by4g) pa (4s) sau simplifctnd: eaale 0495 Expresia dezvoltat, care se objine din insumarea produselor dinte valorile din coloana 2 si coloane 4 va fi: Forma comod8 pentru derivare se objine dupt ce se fac simplifictrile necesare gi ia urmitorul aspect iar derivata indi egalat cu zero este: 120126, +, ~ ret) (eapta * Ogg) me = caer de unde: ata 7 80 ay—y) MB het) Numdrul optim de parti in care se poate scoate garnitua, in cazul ‘manevrei prin imbrdnciri in serie (repetate). ‘Sinteza elementelor este dat in tabelul urmitor: (ass) 262Tabelul 14.10 Felul semicurset_ | Numaral de] Compunerea | Beuafia inlard a duratel ‘semicurse | medie a garnitu semicursei Tocomotiva iolata x a th aby Seoacrea |e Demarae # mig +x) Der | Frdnaei oe mle) 2a Retragerea dupa 20 = wu = fiecareseric de | Git, Pe Be = rer 3" Pret {imbrinci ie Expresia duratei totale a manevrei se obfine casi in eazurile precedente si are forma i of (14.69) hp EE (oe Br hale-9) oben teeden jee. Dupa simplificare, expresia de mai sus este adusi la o forma usor de dere iain ial fn de minim cS cine ald prima devas ete: bya 6, ey yy = (14.70) ‘aon de we Laeeta tin ian seu a) a 720m} imo (be * 8s brea) 263Optimizarea manevrei de formare a trenurilor. fn cazel manevrei de formare a wenurilor se pune problema gisiri ‘numarului optim de lini pe care se pot amplasa grupe-e de vagoane, in prealabil alese pe destnafi, daci numarul destinailor este mai mare decat celal lnilor, in scopul reduceri la minim a duratei de compunere a garituii tien ‘Dec atunet end: By durata compunerii pe linia de tragere a unui numir de g grupe de vagoane, amplasate pe un numar de 1, =» , va trebui si fe minima, ‘Nurul semicurselor de tagere i impingere va ‘egal eu Me = Jar mumarul mediu de vagoane se va situa inte: ation tA) 2 Eg Jee Desi alec eel. vide 04) Torn” _Expresia de mai sus se pune sub o forma ujor de derivat, dupa ce s-au ficut caleulee si simplificdrile corespunzatoare, adic Torn bck theta, +9, 473) Derivata inti egalat eu zero duce la expresia cae da valoarca lui x, astel a durata totalé de formare @ garniturii unui tren si fle minima, dup cum urmeaza ome 47a) deunde: (14.75) 26414.9. Stabilirea necesarului de locomotive sia tipului acestora pentru activitatea de manevri [Necesarul de locomotive pentru manevrl se poate determina eu ajutorul formule Tete crn: oa) @ - este un coeficient de neuniformitate a volumulé zilnic al operatiilor de manevra, stablit pe baze statistice ji egal cu 46 ~ este timpul necesr, exprimat in locomotivl ~ mints, pentru fecare operayie de manevri, sau pentru stajie luata in tot ansamblal ei, ‘a1 ~ este durata necesardalimentdril locomotivel, schimbari personalului, in minute; 1, + este timpol suplimentar, in care locomotiva de manevt este ‘cupaté eu operafice nu au fost lute In considerate la sabilirea ‘olumului prestajilor de manevr (neruperi ale mig din «cauza ator migcar ce se execu si afecteaza zona de manevea et.) Valoarea objinuté se rotunjeste in plus. Locomotivele folosite la manevrd trebuie si indeplineascd urmatoarele condi ‘ puterea for si fie suficient, pentru a muta gamitura seu pai din ‘Bamitura gis se poatregla in bune condi ‘% puterea lor si asigure o demarare si fidnare rapide in scopul reducer duratelor ueestor faze ale migcatis Fs poati asigura o vitezi suficientd, pentru ca dura semicurselor si fie minima; ‘Fsa fie in permanenfé pregatit pentru actvitate gi sa alba o capacitate de manevra corespunzatoare; ‘sa permit executarea manevrelor cu cheltuieli minim. Rezulté cd la alegerea tipului de locomotivi este necesar a se avea in vedere 265‘7 puterea necesara a locomotiveis ‘ capacitatea stale; ‘© solicitarea locomotive in 24 ore; ‘% utilzarea, din punct de vedere economic, folosirii unui anumit tip de locomotiva, pentra manevra Puterea locomotivei de manevra, necesaré atingerii unci viteze ¥4y . eu 0 font F este By, poe [eo G47) 17 ~este randamentul locomotive. Greutatea grupului de vagoane manevrat in Funct de puterea locomotive indicat prin forja la cdslig se stabileste din condi 26,1 6,(w, #1) (14.78) adit: Fos Wat Gg:h, (14.79) in scopul satisfacerii capacitatii de prelucrare a statici, la slegerea tipului de ocomotiva, in afird de condita de greutate a grupuiui de vagoane manevrat, «ste necesar ase avea in vedere gi conditia de scurtarea durstei de manevt in acest sens poste spe ym" fTan) ‘adica numarul de vagoane manevrat este in funetie de durata execularii unei ‘opera de mane, ia Tan ~ 1(Fo) adied durata exccutari operajci de maneved este in functie de fora de traciune a locomotivei de manevra, 266‘Tipul de locomotiva, impus de greutatea maxima a grupului sau garnituri ‘manevrate realizeazA o capacitate de prelucrare eu manevzi de Ny, Doct volumul de manevrii Ngan esto mai mare ca valoarea capaci de prelucrare, adicd Njyan > N ym» este necesar a se adopta un tip de locomotivi cu © putere mai mare, ce are o fri de tractne FP si care realizeazt o capacitte de proturare sport, My, fntre capacitaile de pretucrare i puterile locomotivelor, indicate prin fortele de tractiune exist raportul: Jen. fo Mim EP de unde a sso) relagia poate deveni: Pap, Tian WB ar 4s) unde: Thay ~ ete durata medie necesard executaii operatiei stn cind se Foloseste 0 locomotiva. mai puterica. Adoptarea unui tip de focomotiva de o putere mai mate, impune inst o serie de cheltuieli suplimentare, fapt ce necesité un studiu economic. Conditia de economicitate ce se impune este ca economia in lei, obj prin reducerea staiontrii vagoanelor si fie mai mare deedt plusul de cheltuieli erate de o locomotiva mai puteried, dec: 267(14.82) unde: ap, 1440 "0 ae 483) este numaul operailor de manevrazilnie, executate cu locomotiva putemied yo lt op 4a) care reprezint@ numarul operailorzilnice, de manevel executate cu locomotiva ‘mai pufin putemic. Cy = este costul unet ore de staionare a vagonului; im = este mumfrul mediu de vagoane din gamitura sau grupul ‘manevrat; cf ~ este costl rei de manevra cu locomotiva puter’; Cy este costul orei de manevri cu locomotiva mai putin puterica, © restrcjie ce se impune la alegerea unui tip de lncamotiva mai puternic este reprezentati de starea linilor, eare poate permite sau nu circulafia eu 0 astel de locomotiva, {In uncle situafi, in cursul zilei apar 0 serie de intrerupri In actvitatea Jocomotivelor de manevra, In asemenea situa se recomanda ca si se adopte locomotive care in timpul stafiondrii nu consumt combustibil (diesel sau electric). ‘Alegerea unui astfe! de tip de locomotiva se realizeaza pe baza unui calcul ‘economic rezultat din urmatoarea condi 268Bibliografie 1 CTomesew "Exploatara fhnied a reel feroviare” Eeditura Didactica si Peiagogics, Bucuresti, 1966 2 . “Dictionara encclapodic romin, vol. ¢ “+ eitura Polis Bucureqt, 1966 3 . ™Dicfionarullimbi romaine moderne” iy acim altura Academii, Bcureé, 1958 4 'Stadid mun dina Tobie, Bueurey, 1972 5 "“Organizarca circulate la eile fete” C.D.P.T, Bucuresti, 1969 © Monae Stastien" 6 LNegura itr Sine enciclopedia, ¥. Ursean Bucur, 1976 Spe ""Modelarescoreailr fn economic” aie: ditura Sic, Bucuresti, 1974 i N. Rancy, “Statistica matematiet cu aplicatit in producti” L Tovissi ditura Academiei RSR, Bucuresti, 1963, ""Tehnologhiarabotiuciasiovih i sortrovocinth stati" 9 1G Tihomirov ‘Transport, Moskva, 1973 10 GU. Yule, "Introdcere in teria statistic" M.C Kendall altura Stine, Bucuresti, 1969 "Caracteristiclefaxwlui cererilor IL NN. Sabalin sla proceselorservri fn transporte {n tehnologiaIneralu i miloace tehnice de calel in ‘ransportl feroviar§ urinal, Moskva, 1974 "Teoria erorlor de masura 2 M Tiron simetoda eelor mai miei patrate" itura Tehnicd Bucuresti, 1972 13. 4 Kaufmann, "La méthode du chemin critique” G.Devbazeille ‘Dunod, Pars, 1969) 270(145) Inceare ina ~e5t¢costul orei de manevrl cu locomotiva cu aburis yng ~ ete costul orei de manevra cu locomotiva diesel sa electrics: Coq ~ este costal combustbilului necesar locomotivei cu aburi pe ese limpul necesar exccutirii unei operaii de manevrl cu ocomotiva eu abu; Tidaq ~ ese impulnecesar exces mci opera de mane x ocomotva diesel sa elect; yy “te costal une re de stajonare a vagon 26914 24 S Lazar 1M, Martino, E.A.Sotnikov N.N. Sabalin AM Lee 1 Tanasuies 1 Tanaisuioa 1 Téndsuica 1 Tanasuies 1B. Somikov VA. Kudriayger, EM, Jukovski, Iu. 1 Efimento, AP. Romanov, VM. Semenov EV. Arhanghelskit, A. Muhamedow “"Analiza drumutui ert aiture $tinffcs, Bucuresti, 1968 ‘“Ekspluatafionnie rascots primeneniem ‘cori veroiatmoste” ‘Transport, Moskva, 1970 ""Vllanie neraynomernosti zagruzok nna parametr usteoisty stant” {in Voprosieksplustaijelezath doro, vipusk 360, Moskva, 1971 "Applied queueing theory” ‘The Macmillan Press Limited, London, 1966 ehnologiatransportulul feroviar” IPB., Bucuresti, 1987 ""Tehnologia acivitat stailor de cle ferata iniilor industiale”™ LP.B,, Bucuresti, 1987 ""Evidenta yi caleull station vagoanelor de marfa" Jn Revista Tensportarilor, Buca nx. 7/1987, 1/1987, 1/198, 4/1988, 41989) " Conducerea proceselartehnologice distal de ale {erat ip ile industrial eu sutoral : imirocaleulatoareloe”™ in Revista eilor frat romsine, Burst, $-/1991 ""Veaimodeistvie sta i uciastkov jteznth dorog" ‘Transpo, Moskva, 1976 ""Primenenie mafematiceskih metodoy v ‘kspluatatonthrassitah na jeleznodorojnom “transporte” prea {si partea IT, Leningrad 197 | "Metodika rasciota propusknoi sposebnosti sts Transjeldorizdat, Moskva, 1967 amCUPRINS Partea I. Elaborarea tehnologiilor in transportal feroviar (Cap.1. Notun, defini privind activitata ilorferate:reteaua feroviar tehniea; tehnologia;exploatarea; procesele tehnologice 41 Partculartileactvtileitorforate 1.2) Reyeaua feroviard, magistrate, sei de remorcare sect de crculai, distanye de eirculagie 1.3) Notiunile de tonic, tehnologle,exploatare 1.4. Notunea de proces tehnologic 18. Tehnologl care se fectueaza intro staie de cale fers 1.6, Opera componente ale tehnologior din stati Cap. 2, Caleulal normelortehnologice 21, Btapele elaborril normelortehnologice 2.2, Masurarea timpulul de munca necesar efetuari operailr ‘ehnologice 2.3 Sabilireaecuasllor mormelor de timp pentru opera tehnolegice 2.3.4. Metoda grafo-anafitica 23.2. Metoda color mai mici patrate 24, Verficareasemnifiate!legituri lniare a duratel de influent 2.3, Probabiltatea realli duraeltehnotogice Cap. 3. Metode moderne pentru optimizarcatchnologilor J. Generattt 1.2 Opera si condiiondri 3:3. Modelul grafic al proceselor tehologice ‘Cap. 4 Termene si rezervetehnologice 44.1, Notiunea de face, drum, drum el, operat erie, rezerva unui drum “42, Caleulul termenclor, drumulul critic $a recervelortehnologice prin procedeul CPM si MPM mm 3 3 M4 » a ” st 56 56 56 58 a a 6Partea a I |. Tehnologia prelucririi renurilor si vagoanelor 72 Cap. 5. Tehnologiapretueritiitrenurilor gi vagoanelor in stale intermediare 72 Sa. tomer deb le thnloie preci emu cae n 5.2 Hemolgaprelarr tenuis 18 a 6am ei ena de main tm nti 79 6. Genera » G2 etme pearl toe de marta ran rd mane 0 6. Peto rac trenuriorpeurare cu mane part "1 Cp. 1. Tebnolga preter tale tremula de mart " 7, Telmoloia prlacrritrenaier i grup de prime " 7 Folie crate te grap de tere 0 7 Teo preter trenuctor tn graga de expire wo 7 Tehuloi crt compartment deen ws Cn. 8. Teno preter vagoanear a ev locale 10s 1. Nan generate 10s 2. Caleta mura opti de repre 10 £3. Catal numa pin depancte entra ncrcarea sou descrcrea - morgan £4 Sabra orn! de nroduersacotere a vagoanlor lle ta from’ 125 15. Feolgl uni astael u le Indasee 0 Cop. 5 Tebmooga preter terior de tor 19 2 Febnloia preterit sta de iltr bs 9.2, Teboloia pretucriit remurlor saesau gripe tehnice de ctr 9.3 Manera renurior decir M6 9 ntl de formare treat de lot M6 9.5, Inroducerea vagoaclr de mar treated lor us 273Cap. 10, Aetvitatea sti in condi specae 10.1. Condit de lucra pe timp deiern 102. Tehnologia manesreitn timp erat 103, Curitiea de sia alinilor 104, Executarealuerulu in conditi de recuritate a munci Partea a 11a, Teoria manevrelo® ~ (Cap. 11, Notiun, defini clasifise privind manevra gl lementee sale 114, Rola i clesifearee manerrlor 112. Viteele de maneved 113. Construct install pentru manevrd 114. Blementle componente ale miscrilor de manesré Cap. 12. Tehnologia manevedor in stat 121. Generltih 122, Tebnologia manerrel de descompuner si compunere prin ager simpingere 123, Tehnologia maxerrei de dencompunere prin imbrinire sept 124, Tehnologia manesrei prin imbrincivereptaa (zr) 125, Manevra prin tragere cu deslegarea ragoaneor din mers 1265 Tehnologia manesrei de descompunere pe dspoiivaldetrere 122. Tehnologia manesrel de compunereatrenarior Cap. 13, Dinamica migeritor de maneve8 131. Forget care imprima sl reduc migcarea de manevra 132. Energia cinetcd si lural mecanie a vehicuelor manevrae 133, Masa acceleraiaveheullor fn migcarea de manera 184, Timp ssp in miscdrile de maneved 135, Verifieareaposblti scoateri garitri de manera pe linia de tragere 136, Probleme prvind ciocnirea vehicullor manesrate 214 19 149 149 151 182 157 157 187 159 159 163 169 169 m m3 ns 7 ” 182 18s 18s 190 192 196 197Cap, 14, Optimizarea manevrelor 14.1, Elemente necesare determindrii tinpului de mancord 142, Elemente specifce penta calcul duratlor semicurselor uncimanevre prin impingere-tragere 143, Elemente speifce penta calcululduratelor semicurselor unei manesre prin Jmbrancre simpla 144, Elemente specifice pent calcululduratelr semicurselor unei manesre prin imbrincirirepetate 14S, Durata descompuneril unul tren pe dispozitivul de trier (cocossa) 146, Durata compunerit unui tren 147, Foaia de manera 14.8. Opt rea miscarilor de manevri 14.9. Stabilirea necesarului de locomotive sa tipului acestra pentrsactvitatea de Bibliograie 2s 200 200 204 aa 29 226 28 256 260 265 20Cuprinsul volumului I Partea a IV-a. Interdependenta dintre procesele tehnotogice ale stafiei si intre acestea cu circulatia trenurilor pe sectile adiacente Cap. 15, Sistemnul Interdependen{elorstructura si parametil de baz ai {chnologilor unet stail 15h Introducere 15.2. Sistemele interdependente elementelor functional ale stayieitehnice, etria) 15.3Structura si parameti de bazd ai tehnologeisubsistemaor staie de righ 15:4 Posiilitig de aplicare a matematicilor moderne la studulinterdependentet ‘proceselortehnologice Cap. 16, Interdependenta inte ritnul sosiilr 16.1. Noriuni generale 16.2, Regimu de lucru al grupel de primire sal dispoitvulai de rere 16.3. Model de caleul al curentulul de intrare al trenwrilor 164. Modell interdependentei intr sosre in subsistem atrenurilor i prelucrarea lor 165. Modelul de analizia elementlorinterdependenel dine procesele de lueru ‘in subsstemele unei stati intre acestea cu cireuayia wenurllor pe setille adiacente prelucrritor Cap. 17-Interdependenta dintre graficul de circulatie a trenurilor pe sefile adiacente si procesul de preluerare in grupa de sosire si pe dspozitivul de triere (Gubsistemul SEA-DT) 17.1. Daratagasirt renurilor in subsitemul SEA-DT 172. Numarul lnilorsuplimentare tn grapa de primire peniru preluarea trafteutu de arf 173. Influentafenomeneloraleatoare din subsstemul SE-A-DT asupra capacitifii dispocitivulul de tere Cap. 18. Interdependenta procesului de acumulare a vagoanelor in grupa de triere cu ritmal sosirlor si ritmal formar trenurilor (subsistemul DT-B-LTF) 14.1 Procesul acumulari vagoanelor 18.1.1, Procesul de acumulare a vagoanelor pentru un tren, ‘pe durata unel zle 18.1.4. Procesul de acumulare a vagoanelor pentru un tren, ‘pe durata mai multorzile 182, Durata ocupirilinilor grape! de manevra sau de triere 183, Numarul de vagoane acumulate si prelucratetntr-o zi im grupa de manevra ‘sau de trie 184. Influentafenomencloraleatoare la formarea garnituribr asupra linitor de “tragere 276Cap. 19. Interdependenta intre procescle de lueru in grupa de tier (nile de ‘riere pentru formate), in grupa de expediere i graficul de circulaie pe sesile ‘adiacente(subsistemul LT-D-SE) 19.1, Durata gsi renurilor tn subsstemal LTP-DSE. 19.2. Numaral garnturilor formate s einute in grupa de formare dn pst de tnit bere tn grupa de expediere ‘Cap. 20, Simularea pe eale graf activitii stafiel, Calutalstagonarit vagoanelor si gradul de solicitare a instalatilr i locomotivelor 20.1 Simularea grafic a activité stil Unio indusriale 20.2, Evidenta si calcul staiondrltvagoanelor de marfa 20.3, Soldul vagoanelor gl gradul de solicitare al locomotivelor gi intalapidor Partea a V-a, Capacitatea de tranzit si prelucrare astatiilor Cap. 21. Blemente generale 2U-L Noyiuni, definitt 21.2, Opera executate in legGturd cucirculatia si prelucrareatrenwilor st ougoanelor 21.3, Caleulul timpull de inrare gl este a trenurilor Cap. 22. Capacitatea de tranzit a zone diagonalelor 22.1. Nofuni generale 22.2, Metoda coeficientului de solictare 22.3, Metoda calcului direct 22.3.1. Cazul general. Capacitatea une! intersect 22.3.2. Capacitatea zonei diagonalelor cid se cunoaste ponderea trenuritor de aferite categoris direc de circulaie 22.8.3. Capacitatea zonel ciagonalelor cid se cunoaste numirul trenurilor de eferte categori si direc dn graticul de circulaie in vigoare (Cap. 23. Capacitatea de tranzit a linilor de primire-expediere 23.J, Metoda coeficientului de solicitare 23.2. Metoda caleululu drsct Cap. 24. Cupacitaten de prelucrare a sail 24d. Elemente introductve 24.2. Capacitatea de prelucrare adispozitivulul de triere 24.3. Capacitatea linllor de tragere 244, Capacitate de prelucrare afronturilor de manipulare a mdrfurilor 24. Capacitatea instalallor pentru trafic! de eilitori 2Partea a Vi-a, Sistemul informational operatiy gi elaborarea deciziilor ‘Cap. 25, Structara organizatorid 4 conduceri operative 25.1. Compartimentele de lueru ale stator 25.2. Conducerea sailor 253, Planul tehnic de exploatare al stat (Cap. 26. Conducerea operativd a Iuerulu in static 26.1. Generalitat 26.2 Sistema informational operativ 26.3, Programul de transport 264. Programul de circulajie 26.5. Programul operatv de lueru al staiet 26.6, Conducerea i executarea programului de luca al tied 26.7. Conducerea proceselortehnologice din state de caleferata si pe lnile industrate cu ajutorul mirocalewatoarelor 26.8. AnalcaIndeplinrl programulul operaty 26.9. Kvidenga activi stale 278