Vous êtes sur la page 1sur 4

Evoluionism vs

Creaionism

Nica Andreea Cristina


Clasa a IX-a D

Teoria evolutiei
Teoria evolutiei este una dintre cele mai importante teorii stiintifice, si
totodata una dintre cele mai putin intelese. Teoria evolutiei nu numai ca explica
diversitatea vietii pe pamant si aparitiaspeciilor, inclusiv aparitia omului, dar este
singura teorie care face acest lucru.
In limbajul de zi cu zi, prin teorie intelegem o banuiala care nu a fost inca
verificata. In limbajul oamenilor de stiinta, lucrurile stau altfel. O astfel de
banuiala se numeste ipoteza. O teorie ia nastere prin metoda stiintifica.
S-a putut demonstra formarea universului, a galaxiilor si a planetelor,
aparitia primelor forme de viata in supa primordiala. Elemente unicelulare
precum bacteriile sau algele fara nucleu in atmosfera incarcata de metan.
Teoria evolutiei este oarecum controversata. Iar pentru a elimina orice
dubiu, ar trebui ca materia sa prinda viata. Toata industria alimentara se bazeaza
pe acest fapt, ca materia ramane materie si nu capata viata.
Evolutia, in sens biologic, poate fi descrisa ca procesul prin care speciile se
schimba prin transformari succesive pornind de la alte organisme si nu prin
generare spontana. Ideea evolutiei s-a dezvoltat incepand cu secolul XIX.
Doua mecanisme majore dirijeaza evolutia. Primul este selectia naturala, iar al
doilea driftul genetic. Selectia naturala
este procesul care face ca acele
caractere ereditare care sunt mai
eficace
pentru
supravietuire
si
reproducere sa devina mai raspandite
in cadrul unei populatii. Indivizii cu
caractere mai avantajoase se vor
reproduce mai usor, astfel ca tot mai
multi indivizi din generatiile urmatoare
vor mosteni acele trasaturi. Prin
acestea se realizeaza adaptarea.
Driftul genetic este un proces independent care produce schimbari aleatorii
ale trasaturilor la o populatie mica. Aici probabilitatea joaca un rol important.
Desi diferentele prin mutatie genetica sunt mici, in timp acestea se pot acumula,
producand adevarate schimbari la nivelul organismelor, astfel incat se poate
ajunge la noi specii (speciatie). Similaritatile dintre organisme sugereaza faptul
ca toate speciile cunoscute provin dintr-un stramos comun printr-un proces de
divergenta graduala.
Studiind fosilele si biodiversitatea formelor de viata existente, oamenii de
stiinta si-au dat seama, mai ales pe la jumatatea secolului al XIX-lea ca speciile
se modifica in timp. Acest mecanism a ramas necunoscut pana in 1859 cand
Charles Darwin a publicat cartea Originea speciilor, explicand aceasta teorie
prin intermediul conceptului de selectie naturala. Prin anii 1930 are loc
combinarea dintre teoria selectiei naturale ale lui Darwin cu legile lui Mendel
privind ereditatea si se obtine teoria sintetica a evolutiei, in cadrul careia se
realizeaza legatura dintre unitatile evolutive (gene) si mecanismul evolutiei
(selectia naturala).

Ipoteza creationista
Teoria
creationista
este
impropriu denumita, deoarece nu este
o teorie, ci doar o ipoteza imposibil de
verificat. Ea isi bazeaza tezele si
afirmatiile pe Geneza, considerand ca
lumea a fost creata conform unui plan
divin.
Creationistii, spre deosebire de
evolutionisti adopta ipoteza prin credinta, nu prin metode stiintifice.
Creationismul nu este o teorie. Nu poate fi contestata pt ca nu este formulata. Nu
a fost experimentata. Nu a fost observata, nu s-au facut analize si observatii prin
modul empiric de a testa o teorie.
Creationismul este credinta ca universul si toate formele de viata au fost
create de Dumnezeu sau de o alta forma de inteligenta extra-terestra.
Creationistii accepta relatarea din Cartea Facerii (Geneza), potrivit careia
Dumnezeu creeaza totul in 6 zile, pe cand adeptii creationismului stiintific cred ca
un creator a facut tot ce exista, acestia putand sa respinga teza creatiei in 6 zile.
Creationismul este mai greu de abordat si priceput din moment ce nu se
doreste a fi inteles. Daca intr-o padure gasesti un OZN si te vei intreba cum a
ajuns acolo, vei intui ca a fost creat si nu ca a evoluat la fel ca ciuperca de langa
el. De ce oare?
Creationistii sustin ca evolutionistii nu au reusit sa demonstreze macro-evolutia ci
doar micro-evolutia.

Creationismul stiintific evolutionist

Creationismul evolutionist porneste de la ideea crearii Universului de catre


Dumnezeu din nimic. Dar, militand pentru o retragere a lui Dumnezeu in raport
cu lumea sau pentru o proniere de un tip mai special, acest curent adauga la
Creatie si evolutionismul.
Astfel, in conceptia acestui curent, dupa ce Dumnezeu a creat lumea ea a
fost spusa unor legi evolutioniste, care au determinat o schimbare a speciilor
dintr-una intr-alta, pana la formele actuale. Aceasta forma de creationism a
aparut la finele secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea printre
savantii deisti ai vremii (Newton, Voltaire, Hobbes, Paine, etc.) si dupa declinul ei
printre savanti odata cu Hume, si-a gasit o noua vocatie ca model sincretic de
viziune despre lume ce faciliteaza acceptarea de catre individ a cunostintelor
stiintifice insusite prin educatia generala, fara a respinge credintele religioase
traditionale. Aceasta teorie imbina cumva Creatia cu evolutia speciilor, insa atat
timp cat in ecuatie raman cuvintele Si Dumnezeu a facut cerul si pamantul
teoria nu ne raspunde la intrebarile noastre ce treneaza decand omenirea. Cine
suntem? De unde venim? Si care este scopul nostru?

Evolutionism versus Creationism

Cert este ca ambele teorii au lipsuri. Experimentul Miller a produs multa


valva in lumea academica acum peste 50 de ani. El a incercat sa sintetizeze

aminoacizii necesari unei proteine repetand conditiile de mediu de la inceputurile


Terrei.
Ceea ce a reusit el a fost sa obtina doar 3 din cei 20 de aminoacizi
necesari. Chiar si acesti aminoacizi au trebuit izolati pentru ca altfel ar fi fost
imediat distrusi de mediul in care erau. De asemenea avem o problema cu
oxigenul care nu a fost inclus in experiment deoarece ar fi oxidat imediat
aminoacizii. Presupunand ca oxigenul nu ar fi existat atunci razele ultra-violete ar
fi distrus aminoacizii.
Disputele dintre creationisti si evolutionisti treneaza de secole.Tema
evolutionism versus creationism este o absurditate si este neproductiva. Nu
serveste nici dezvoltarii societatii, nici gandirii umane, nici progresului
cunoasterii.
Din aceasta disputa intre religie si stiinta ar trebui sa intelegem ca stiinta
nu trebuie sa se amestece in domeniul credintei. Credinta este o stare subiectiva,
un sentiment, deci este o reactiune a eului, ceva personal, pe cand stiinta este
impersonala, ca si inteligenta. Nici credinta nu trebuie sa pretinda a da explicatii
despre lucruri, nici stiinta nu trebuie sa ravneasca a inlocui catehismul si
sentimentul intim al dependentei omului de o forta universala, fie cosmica cum
zic unii, fie numai sociala cum sustin altii. Credinta religioasa este asadar
reactiunea emotionala a omului in fata lumii, iar stiinta poate explica universul,
insa aceasta explicatie nu impiedica omul de a simti frica, speranta, iubire in fata
acestei lumi si de a-si inchipui o alta lume, care sa indestuleze si sa linisteasca
crispatiile inimii.

Vous aimerez peut-être aussi