Vous êtes sur la page 1sur 12

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

UN G~ND BUN
LA CEAS ANIVERSAR

arc\ mai ieri era


martie 1999, c`nd un
grup de ini]iativ\, format din Florescu
Florin, lider sindical,
Alina Pamfil, inspector [colar, Dumitri]a
Vasilca director CCD,
Gheorghe Amaicei,
pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor, s-a
transformat `n Consiliul director pentru
reapari]ia revistei APOSTOLUL,
iar colegii MIRCEA ZAHARIAsecretar de redac]ie la ziarul
Ceahl\ul, `mpreun\ cu profesor
{tefan Corneanu, lider sindical,
au format consiliul de redac]ie al
seriei noi a revistei "Apostolul".
Pe parcursul celor 9 ani de
la apari]ia revistei, Consiliul de
redac]ie a fost m\rit prin aderarea colegilor Constantin
Tom[a, Valerian Perc\ (subredac]ia Roman) [i foarte mul]i
colaboratori.
Nu a fost u[or s\ pornim din
nou la drum, dar perseveren]a
tuturor colaboratorilor [i contribu]ia deosebit\ a domnului
Mircea Zaharia au f\cut ca
revista s\ devin\ din ce `n ce mai
bun\.
Acum, la sf`r[itul anului
2007, `n luna decembrie,
s\rb\torim apari]ia num\rului
100.

Mul]i colegi dintre cei


"C~RCOTA{I" spuneau s\ fim
mul]umi]i dac\ vor ap\rea cel
mult 10 numere. Dar Revista a
p\strat vechea tradi]ie, c`nd
ap\rea sub auspiciile Asocia]iei
~nv\]\torilor din jude]ul Neam],
timp de 11 ani (1934- 1944).
Astfel, `n anul 1934, un grup
de dasc\li compus din C.
Luchian, V. G\bureanu, V.
Scripcaru, Mihai Stamate, I.
Rafail\, M. Av\danei a pus
bazele revistei didactice, de care
se sim]ea mare nevoie.
~n actul de constituire a
comitetului de redac]ie se arat\
[i programul ce avea s\-l
`ndeplineasc\
aceast\
publica]ie, din care prezint
c`teva idei:
- Programul urm\rit de
revista APOSTOLUL va fi pur
didactic, urm\rind tratarea
diferitelor probleme pedagogice,
`n leg\tur\ cu `nv\]\m`ntul primar.
- Se vor rezerva c`teva pagini
pentru problemele ce privesc
ap\rarea intereselor cadrelor
didactice precum [i pentru publicarea articolelor cu caracter literar.
- Senin\ [i liber\ de orice
oficialitate, de orice `nr`urire
politic\, precum [i de orice spirit
de grup [i ambi]ii de[arte,
revista "Apostolul" nu va avea

alt\ preocupare dec`t s\


`mbr\]i[eze produsul unei g`ndiri
[i unei activit\]i sincere care
urm\re[te
progresul
`nv\]\m`ntului primar, al culturii
`n genere [i ap\rarea drepturilor
profesionale.
- Revista "Apostolul" `[i
deschide larg coloanele sale
`ncurajat\ [i de g`ndul c\ va fi
`ntov\r\[it\ `n calea ei de sufletul curat al d\sc\limii nem]ene.
Aceste idei [i multe altele
legate de `nv\]\m`nt au condus
d\sc\limea
nem]ean\
la
ob]inerea de rezultate meritorii
`n multe domenii.
~n perioada anilor 19441998, revista nu a mai ap\rut.
Odat\ cu apari]ia primului
num\r `n luna martie 1999, perseveren]a tuturor ini]iatorilor [i
contribu]ia celor care s-au angajat `n sus]inerea revistei prin articole [i materiale de `nalt\ ]inut\
[tiin]ific\ [i moral\, rezultatele
au devenit din ce `n ce mai bune
[i astfel s-a ajuns la num\rul
100, iar `n cur`nd vom s\rb\tori
10 ani de la apari]ia seriei noi.

Pre[edintele
Asocia]iei
~nv\]\torilor, prof.
Gheorghe AMAICEI
(Continuaare `n pag. 2)

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 100


decewbrie 2007

APOSTOLUL
A ATINS NUM|RUL 100

A ap\rut Apostolul?
Ne-am
obi[nuit cu revista.
Sim]im c\ e a
noastr\, m\rturisesc mul]i dintre
colegii no[tri care
scriu sau citesc
aceast\ revist\.
Poate fi o asemenea reac]ie din jur
o mul]umire pentru
noi?
Sigur, da!
Care noi? ~n primul r`nd,
noi to]i, to]i lucr\torii din
`nv\]\m`nt, to]i membrii de
sindicat. F\r\ noi, f\r\
S.L.L.I.C. Neam], revista nu ar
fi existat. E adev\rat c\ a existat, mai `nt`i, un nucleu `n care
s-a pl\m\dit [i care a n\scut
aceast\ revist\, dar e sigur c\
numai Hot\r`rea Consiliului
Jude]ean al S.L.L.I.C. din martie 1999 a semnat actul de
na[tere al revistei.
A[a a ap\rut num\rul 1 din
martie 1999, din care a[ vrea
s\ readuc `n memoria cititorilor
o singur\ fraz\ din articolul programatic intitulat "De ce
Apostolul?": "O gazet\ f\r\
culoare politic\, care s\ vorbeasc\ limpede- de fapt, care
s\ `ntre]in\ un dialog, despre

problemele actuale ale cadrelor


didactice, care s\ informeze cu
problemele "la zi", ar putea s\
r\spund\ unor necesit\]i
sim]ite,
dar
totdeauna
nem\rturisite".
Pe parcursul celor 100 de
numere am `ncercat s\ nu ne
abatem de la acest deziderat
fundamental pe care l-am preluat de la predecesorii no[tri din
primul num\r din 1934 [i,
vedem, c\ `n bun\ m\sur\ am
[i reu[it.
~ncerc`nd o ochire retrospectiv\, dup\ cele 100 de
numere, distingem c`teva
direc]ii de baz\ ale revistei,
conturate `nc\ de la `nceput [i
b\t\torite cu fiecare num\r
nou:
- via]a social\ [i activitatea
sindical\ din `nv\]\m`ntul
nem]ean;
- activitatea profesional\,
didactic\ [i pedagogic\;
- din istoria `nv\]\m`ntului
nem]ean [i problemele lui
actuale;
- via]a cultural- artistic\;
- evenimente, anun]uri,
comunicate, diverse;
- trimestrial, suplimentul
literar- artistic.
Aceste aspecte tematice
au grupat `n jurul lor condeieri

mai mult sau mai pu]in `ncerca]i, dar care, `n timp, au


devenit colaboratorii no[tri de
baz\, `nc`t cititorii s-au familiarizat cu nume ca: Dumitru
Rusu,
Nicolae
Sava,
Constantin Tom[a, {tefan
Corneanu, Mircea Zaharia,
Dumitri]a
Vasilca
(DidaViespea), Valerian Perc\, Dan
Agrigoroaie, Niculina Ni]\, D.D.
Ursache, Gh. Amaicei, Alina
Pamfil, Vasile Postolic\, Eduard
Covali, Mihai Floroaia... [i vin
mul]i din urm\, Monica Cristea,
Elena Vulc\nescu...
Ne bucur\ acest lucru [i cu
acest prilej festiv, Redac]ia le
aduce mul]umiri sincere [i le
ureaz\ s\n\tate, o colaborare
c`t mai rodnic\.
Ur\ri de s\n\tate [i putere
de munc\ la catedr\ sau oriunde `[i desf\[oar\ activitatea
ur\m, cu acest prilej, tuturor
colegilor no[tri, lucr\torilor din
`nv\]\m`nt, cititorilor revistei [i
le reamintim c\ paginile noastre r\m`n mereu deschise pentru colabor\ri.
Sper s\ ne revedem
s\n\to[i [i cu realiz\ri mai
bune [i `n martie 2009, c`nd
Apostolul va `mplini 10 ani.
Un devotat al revistei

{tefan CORNEANU

COLEGILOR NO{TRI,
TUTUROR LUCR|TORILOR
DIN ~NV|}|M~NT

APOSTOLUL?
Am `ncercat
s\ nu compromitem
`nainta[ii.
Restul v\ prive[te.

Cu prilejul S\rb\torii prilejuite de Na[tereaa Domnului noss tru Iissuss Hrisstoss, primi]i din parteaa Biroului Execcutiv al SLLIC
Neaam],, cele mai sinccere ur\ri de s\n\taate,, fericcire [i norocc
pentru `ndeplinireaa deplin\ a vissurilor [i ideaalurilor D-vvoaastr\ [i
faamiliilor D-vvoaastr\.
Noul an s\ v\ g\sseaasc\ s\n\to[i [i s\ v\ sporeaasc\ puterile [i bun\sstaareaa materiaal\.

Ave!

La mul]i ani! 2008

Florin FLORESCU
Mircea ZAHARIA

Biroul Executiv SLLIC Neam]

AL 13- LEA APOSTOL LA ANIVERSARE


entru oameni, timpul
se m\soar\ `n ani,
pentru reviste, `n
num\rul de apari]ii.
Cifr\ rotund\ ,
de 10 ori c`te 10 ,
100 `nseamn\ mult!
Peste milenii, la
Cina cea de tain\,
fra]ii mai mari, apostolii, s-au `mp\rt\[it
cu p`ine [i vin, transfigur`ndu-se `n vestitori ai adev\rului.
Au dus cuv`ntul Lui `n cele
patru z\ri [i au fost condamna]i
la durere [i umilin]\.
{i el, Apostolul , `n cele 100
de numere a sem\nat cuvinte
`ntru lumin\, dreptate [i adev\r

[i [i-a purtat t\lpile descul]e prin


praful anilor r\zvr\ti]i.
Din b\nu]ul v\duvei [i din
str\dania necontenit\ a unui
m\nunchi de oameni inimo[i a
izbutit fiecare num\r s\ se `ntrupeze `n cuv`nt str\luminat.
Din altar, Apostolul nostru a
ap\rat pe slujitorul umilit (dar nu
umil) de la catedr\. El singur a
v\zut c`t de greu este s\ fii
`nv\]\tor, precum ~nv\]\torul,
(adic\ s\ d\ruie[ti f\r\ s\
a[tep]i recompens\!). A `n]eles
p\surile, a `mp\rt\[it grijile [i a
alinat cu balsamul cuv`ntului
r\nile.
Strig\tul de ajutor c\tre maimarii zilei a r\mas - de cele mai
multe ori- f\r\ ecou.

Cu `ncr`ncenare p\rin]ii"
Apostolului nostru s-au zb\tut
s\-[i creasc\ odorul" c\tinel, `n
ciuda piedicilor materiale.
Coloanele sale au g\zduit

care au alc\tuit consiliul de


redac]ie.
~ntr-un anume fel revista se
aseam\n\ cu pas\rea Phoenix.
S-a n\scut `n noiembrie 1934, a

Timpul [i timpurile...
elevi, profesori, p\rin]i, dasc\li
pensionari [i oameni de cultur\,
au consemnat victorii [i e[ecuri,
au surprins miezul acestei lungi parc\ nesf`r[ite- perioade de
c\ut\ri.
Copac cu 100 de ramuri,
Apostolul [i-a str`ns sevele din
inimile generoase ale acelora

murit ca s\ renasc\ prim\vara,


`n martie 1999.
Se aseam\n\ [i cu apostolii
care s-au stins numai ca s\
re`nvie mai puternici [i `n alte
ipostaze. Boabele de cuv`nt
sem\nate prin lume au prins
r\d\cini si-au ridicat sevele din
dureri `ngropate ad`nc [i au

str\luminat neamurile cu puterea credin]ei.


S\ nu crede]i `n moartea
Apostolului ! Dac\ nu acum [i
dac\ nu aici, `mpr\[tiate pe
]arini, o s\ se `ntrupeze sigur,
peste ani, din alte suflete de
`nger.
~n paginile revistei eu am dat
m`na cu unul dintre fondatori (V.
G\bureanu) care - destinul [tie
ce face- mi-a fost primul dasc\l.
Poate, pe un pod de cuvinte,
peste ani, un elev de-al meu va
g\si `n paginile revistei calea
spre demult uitata doamn\ profesoar\.
Iat\ cum, miraculos,
paginile a Apostolului s`nt pun]i
`ntre genera]ii.

Ce po]i s\ urezi unei reviste


ajunse la num\rul 100?
Via]\ `ndelungat\, oameni
sensibili [i genero[i care s\-[i
zideasc\ sufletele `n paginile
sale, colaboratori care s\ aib\
mereu ceva de spus, economi[ti
care s\ c`nt\reasc\ cu sufletul
c`[tigul spiritual al publica]iei,
cititori dornici s\ se reg\seasc\
`n oglinda paginilor.
S\ ne tr\ie[ti, APOSTOLE!
Consilier [colar,
profesor Monica
CRISTEA ,

conduc\toare a Cenaclului
Eurocultin", coordonatoarea redac]iei revistei Genera]ia 9", {coala cu clase I-VIII ,
Nr.2 Piatra-Neam]

CENTENAR APOSTOLUL
~mpiing g`ndul c`]iivaa anii `nd\rr\tt [i-m
mi amiinttescc
c\ reviistta Apoosttolul s-aa z\miisliit din ideeaa simpl\
a unoor priettenii care s-aau luaat de m`n\ [i-aau
alcc\ttuiit penttru noi, profesoorii din Neaam],, un soi de
ediifiiciu afecctiv - cum ar spune Liiceaanu - care
ne-aa protejaat de ideii sterrile,, neputtinccioase [i false.
Oaameniii ace[ttia pe care-ii iubbescc [i-ii pre]uiiescc f\rr\
restt [i f\rr\ umbbr\,, ne-aau somaat s\ ne `nfrr`ngem
inerr]iiile [i s\ d\m un sens depliin diferren]eii. Penttru
bunaa lor crediin]\,, penttru epoosul inttelecctuaal pe
care l-aau creaat, penttru cuviiin]aa luccruluii `mpliiniit `n
nrr.100 al Apoosttoluluii, le promiit c\ voi r\m`ne
obiecctiv\ `n iubbireaa penttru ei.

O INIM|
CARE PULSEAZ| MEREU

Aposstolul? Ceaa mai mare reaalizaare a S.L.L.I.C. de la `nfiin]aare p`n\ `n


prezent. F\r\ rezerve,, revisstaa a `nssemnaat [i `nsseaamn\ un c`[tig enorm pentru
`nv\]\m`ntul nem]eaan [i pentru `nv\]\m`ntul romnessc, chiaar.
Iaar dac\ ar fi s\ m\ refer la mi[ccareaa noaastr\ sindiccal\,, revisstaa a fosst inimaa
fierbinte care a pulssat [i pulsseaaz\ consstaant s`nge proaasp\t `n luptaa pentru drepturi [i un traai deccent,, pentru cei din `nv\]\m`nt.
M\ buccur [i m\ onoreaaz\ colaaboraareaa cu aceaast\ revisst\ ajunss\ la
num\rul 100 [i v\ asigur de tot sprijinul insstitu]iei pe care o conducc.
Laa mul]i ani Aposstolul! [i viaa]\ lung\!
Mihai L|C|TU{U,
Inspector General I.S.J. Neam]

Prof. Lumini]a Georgeta V~RLAN

Un veritabil
Apostol" nem]ean

Nicc\ieri nu se simt mai bine professorii ca atuncci c`nd


s`nt l\ssa]i s\ vorbeaasc\ desspre ce [tiu mai bine. C`nd
occaziaa dep\[e[te cadrul obi[nuit al claasei,, satissfaac]iaa e [i
maai mare. Un ziaar al lor reprezint\ o asemeneaa ocazie.
Revisstaa Aposstolul",, a c\rei apaari]ie `n formaatul de fa]\
a reluaat o traadi]ie nem]eaan\ mai vecche,, s-aa consstituit,, de
c`]ivaa ani buni,, pentru professori,, `ntr-uun spaa]iu de h`rtie" al
diaalogului liber [i `ntr-oo tribun\ literaal\" a opiniilor neccenzuraate.
Caa dasc\l [i ca publiccisst `nvederaat,, o salut [i `i urez: La
multe [i frumoaase r`nduri!
Prof.dr. G\in\ Romila Adrian

}ARA LUI LERU-I LER...

SEMNE BUNE... ANUL ARE

olindatul este o datin\ f\r\ patrie. Originile sale se pierd h\t- h\t `n fundul `n]elepciunii", dar se
contureaz\ `n form\ religioas\ odat\ cu apari]ia cre[tinismului.
Evenimentul Na[terii Domnului este prilej de bucurie pentru to]i, Cr\ciunul este s\rb\toarea
`nnoirii, na[terii la via]\ cea ve[nic\. Este vremea ur\rilor de bine, o dat\ cu rememorarea `mprejur\rilor `n care, dintr-o pe[ter\ `ntunecoas\ a izbucnit lumina...Din ieslea necuv`nt\toarelor, S-a
n\scut Cuv`ntul, precum " din nimic a f\cut Dumnezeu lumea..."
Indiferent de areal, colindele se `mpart dup\ sexul, v`rsta, ocupa]ia celui colindat. Ele `ncep din
zorii zilei de Ajun c`nd, p`n\ la amiaz\ colind\ copiii, p`n\ seara - fl\c\ii, iar noaptea, p`n\ `n zorii
zilei de Cr\ciun - `nsur\]eii. Se colind\ pentru cas\, pentru fl\c\i [i fete mari, pentru tineri c\s\tori]i,
pentru preot. ~n ziua de Cr\ciun copiii umbl\ cu Steaua, c`nt`nd " Trei crai de la R\s\rit".
{i vecinii no[tri iubesc colindele. ~n general, tipul de colinde romn - bulgar - ucrainian glorific\ persoanele importante, face "eroi". ~ntreaga atmosfer\ a colindelor este optimist\ , exprim`nd
triumful vie]ii, al idealului personificat. Exemple? Nu d\m. Le cunoa[te]i.
Colindele polonilor se caracterizeaz\ prin monotonie. Colindele de fat\ mare, sun\ a invita]ie la m\riti[, cu
unul dintre colind\tori. S`nt lume[ti, nu au nimic cu S\rb\toarea Cr\ciunului. La greci, datina e perpetuat\ `n
deosebi de copiii de ambele sexe [i de diferite v`rste. La sf`r[it, colind\torii ofer\ darurile primite paraclisierului iar acesta `i invit\ a doua zi la un osp\] `mbel[ugat. Seara se organizeaz\ jocuri `n pia]a public\, la care particip\ mul]i s\teni.
La macedoneni, influen]a str\in\ este evident\, a[a cum [i la lituanieni [i letoni, colindele au un specific
aparte. ~n general, `n afar\ de romni [i slavi, grecii s`nt singurii care n-au `ncetat s\ cultive colindul [i s\-l
p\streze.

nul c\ruia ne preg\tim s\-i `ntoarcem spatele, `ntr-un mod foarte ciudat a fost bun pentru Romnia (aderarea la U.E.) dar r\u pentru romni (s\ ne amintim vara secetoas\ `n
toate).
A fost la fel [i pentru `nv\]\m`nt, dar neizbutit pentru cei care slujim `nv\]\m`ntul. Pe
parcursul anului am `ncercat s\ ar\t\m, `n paginile revistei, [i cele bune [i cele rele, am
spus ce s-a `nt`mplat cu folos [i ce a fost mai pu]in profitabil, dac\ nu de-a dreptul nociv.
Anul 2007 e pe sf`r[ite dar [i obiceiurile romnilor par pe sf`r[ite. Poate `n locul ploilor
s`c`itoare, z\pada `[i va `ntoarce fa]a c\tre noi. {tim bine, va acoperi nu doar cenu[iul
vie]ii noastre, poate fi chiar vestitoare de bucurii.
A[tept\m s\ ning\ molcom [i a[ezat ca `n calendarele bunicilor. Credin]a c\ anul ce
vine va fi mai bun, c\ s`ntem capabili s\ ne construim un sistem de iluzii ca ni[te oameni
care [tiu c\ au un rost [i `n]eleg s\-[i `mplineasc\ voca]ia se `nfirip\.
La mijloc de bun [i r\u, trece 2007, vin s\rb\torile [i toat\ lumea spune c\ se anun]\ vremuri
mai bune. S\ dea Domnul s\ [i vin\.

Dumitru RUSU

EVOLU}IA SARE INVOLU}IA

~nv\]\m`ntul
din Romnia
`ntre 1950- 2005
Schi]\ statistic\

Autor: prof. Constantin BAROI

ucrarea d-lui prof. Constantin Baroi


este expresia tenacit\]ii profesionale a
unui geograf fascinat de cifre [i date.
Propria-i m\rturisire din CUV~NT
~NAINTE, "cifrele nu guverneaz\ lumea
dar ne arat\ cum e guvernat\", se constituie `n fundamentul motiva]ional al
lucr\rii.
Lucrarea cuprinde 24 de repere
tematice de raportare statistic\ a
diver[ilor parametri specifici evolu]iei
`nv\]\m`ntului romnesc.
Parcurg`nd graficele [i toate celelalte
modalit\]i de prezentare a cifrelor, cititorului i se
ofer\ posibilitatea oric\ror interpret\ri [i concluzii,
`n func]ie de informa]ii [i posibilit\]i personale.

Cu o mai riguroas\ grij\ fa]\ de organizarea [i


sistematizarea materialului [i o mai clar\ concep]ie
general\ a lucr\rii, reperele ar fi putut fi grupate pe
anumite capitole (p\r]i), iar raportarea dubl\
(numeric\ [i procentual\) a acelora[i repere `n
grafice, s-ar fi putut realiza `ntr-unul singur, cu
dou\ sc\ri: st`nga- numeric, dreapta- procentual,
cu efecte mai pregnante.
Apreciem unicitatea unui asemenea studiu
p`n\ `n momentul de fa]\, bog\]ia [i noutatea
datelor [i a cifrelor, precizia [i rigurozitatea informa]iilor statistice, munca imens\ depus\ de-a lungul anilor.
Lucrarea este util\ colegilor no[tri [i mai ales
activit\]ii sindicale pentru argumentare [i
sus]inerea multor probleme actuale ale
`nv\]\m`ntului `n dezbatere [i negocieri.
Concluziile reflec]iilor pe marginea unei
asemenea lucr\ri s`nt deocamdat\ sceptice [i
pesimiste: perioada postdecembrist\ e mai mult o
involu]ie, dec`t o evolu]ie spre progres, `n
`nv\]\m`ntul romnesc.

Prof. {tefan CORNEANU

"La Mul]]i Ani!"

Subredac]ia Roman

UN G~ND BUN
LA CEAS ANIVERSAR
(urmare din pag. 1)

n ziarul Ceahl\ul din data de miercuri, 31 martie 1999, la apari]ia


primului num\r, `n articolul intitulat
"APOSTOLUL 1/1999" scrie:
"Sindicatul ~nv\]\m`nt Neam],
`n colaborare cu Inspectoratul
{colar, Casa Corpului Didactic [i
Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul
Neam] a scos recent revista
"Apostolul", re`nviind tradi]ia publicistic\ a corpului didactic
nem]ean care acum 65 de ani
edita primul num\r al revistei cu acest nume"
sub `ngrijirea Cercului Didactic Piatra- Neam]".
"Al\turi de cadrele de specialitate, la
"Apostolul" colaboreaz\ [i scriitori, arti[ti plastici, ziari[ti: Adrian Alui Gheorghe, Eduard

Covali, Nicolae Sava, Constantin AlupuluiRus.


"Apostolul" este, `nc\ de la primul ei
num\r, o revist\ cu personalitate, interesant\
`n con]inut, util\ pentru toate categoriile de cititori, dar mai ales dasc\lilor nem]eni".
~n numele colegilor din Asocia]ia
~nv\]\torilor [i al meu personal mul]umesc
tuturor celor care au venit al\turi de noi, care
au contribuit ca revista "Apostolul" s\ ajung\ la
num\rul 100 f\r\ `ntrerupere.
Urez revistei "Apostolul" s\ aib\ [i `n
prezent acelea[i rezultate frumoase ca `n trecut.
~nchei aceste c`teva g`nduri cu urm\torul
`ndemn: "Da]i fiecare c`nd pute]i, c`t pute]i,
cum pute]i, ca s\ ducem mai departe apari]ia
revistei "Apostolul", revista cadrelor didactice
din Jude]ul Neam]!

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Educ
ca]ia
a - `ntre
e teorie
e [i mana
ageme
ent

Gior
rgio Chiosso,
Teorii ale educa]iei [i
form\rii, Editura
Humanitas Educa]ional,
2007

a orice alt\ disciplin\, pedagogia romneasc\ are


nevoie de o confruntare
real\ cu alte pedagogii
na]ionale sau cu ceea ce,
la nivel interna]ional,
se nume[te cunoa[terea /cercetarea
pedagogic\.
Structurat\ `n
cinci capitole (Teorii
ale instruirii [i ale
form\rii; Liberali [i
comunitari[ti; Pedagogiile valorii; Educa]ia persoanei; ~ntre
ieri [i m`ine), lucrarea de fa]\
reprezint\ o ocazie de dialog
transcultural [i de situare a pe-

Pag. 2

dagogiei `ntr-un context amplu [i diversificat. Manifest`nd o voca]ie interdisciplinar\ `n ultima perioad\ prin valorizarea, deschiderea [i transparen]a
dimensiunii globale `n cultivarea celei
locale, subiectele abordate devin accesibile [i persoanelor mai pu]in specialiste `n domeniu.
Cu o bogat\ experien]\ `n cercetarea pedagogic\, autorul (renumit
istoric al pedagogiei [i profesor la

Dobos OTILIA

Universitatea din Torino) a publicat un


num\r `nsemnat de studii [i lucr\ri de
specialitate `n domeniu.

Rom
mita B. Iuc
cu,
Managementul clasei de
elevi. Aplica]ii pentru
gestionarea situa]iilor de
criz\ educa]ional\,
Editura Polirom, Ia[i,
2006
~n contextul actual, c`nd [coala
romneasc\ se confrunt\ cu
numeroase probleme privind comportamentul elevilor, cele 272 de pagini ale
c\r]ii vin s\ ne ofere alternative privind
gestionarea situa]iilor - problem\ ce pot
ap\rea.
At`t prin structur\, c`t [i prin
con]inut, studiul ne ofer\ o serie de
r\spunsuri la problemele controversate
pe care le ridic\ procesele [i

fenomenele psihopedagogice de
instruire [i de educare la nivelul
clasei de elevi, utiliz`nd ca
modalitate explicativ-teoretic\
paradigma
managerial\.
Adresat\ `n egal\ m\sur\ educatorilor, `nv\]\torilor, institutorilor, dar [i profesorilor interesa]i
de perfec]ionarea activit\]ilor, a
climatului [i a rela]iilor
educa]ionale, cartea are drept
scop `nsu[irea principalelor
repere [i con[tientizarea statutului managementului clasei de elevi `n
programul de formare ini]ial\ [i continu\
a cadrelor didactice.
Din
cuprins
men]ion\m:
Managementul clasei - orizonturi [i
perspective; Structura dimensional\ a
managementului clasei; Nivelul interac]ional al managementului clasei ;
Consecin]e negative ale unui management defectuos al clasei ; Situa]iile de
criz\ educa]ional\ `n clasa de elevi;

APOSTOLUL

TUDOR PANDURU
Stiluri [i strategii de interven]ie ale
cadrului didactic `n situa]ii de criz\
educa]ional\.
Pentru dasc\lul de ast\zi, cele
dou\ lucr\ri, completandu-se reciproc,
vin spre a oferi o alternativ\ real\
privind modalit\]ile de a forma [i cultiva
noile genera]ii.

Drd. MIHAI FLOROAIA I.S.J. Neam]

decembrie 2007

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
CONFERIN}A NA}IONAL| A F.S.L.I.
(Poiana Bra[ov 21- 22 noiembrie 2007)

esf\[urat\ `n zilele de 21- 22 noiembrie 2007, la Poiana Bra[ov,


Conferin]a Na]ional\ a F.S.L.I., cea
mai mare federa]ie sindical\ din
`nv\]\m`ntul romnesc, cuprinz`nd
peste 180.000 membri, a cuprins `n
program:
1. Raport de activitate a
federa]iei `n intervalul noiembrie
2002- 2007;
2. Strategia Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt (2007- 2008);
3. Prezentarea [i adoptarea Statutului
F.S.L.I.
4. Discu]ii pe marginea materialelor;
5. Alegerea noilor structuri de conducere;
6. Adoptarea Rezolu]iei Conferin]ei
Na]ionale a F.S.L.I.
Evenimentul s-a bucurat de prezen]a unor
invita]i speciali: Cristian Adomni]ei, ministrul
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului, Olgu]a

mat din membri ai Biroului Operativ al F.S.L.I.,


condus de pre[edinte, prof. Aurel Cornea.
~n mapele de lucru ale delega]ilor s-a aflat
ca material de studiu [i dezbatere lucrarea prof.
Constantin Baroi, delegat al jude]ului Neam]:
"~nv\]\m`ntul din Romnia `ntre 1950- 2005"
(Schi]\ statistic\).
Invita]ii speciali au adresat c`te un cuv`nt
Conferin]ei, `n care to]i au apreciat implicarea
F.S.L.I. `n reforma educa]iei, a `mbun\t\]irii st\rii
actuale a `nv\]\m`ntului [i la perspectivele
deschise de integrarea `n U.E. a ]\rii noastre.
~n interven]ia sa, Olgu]a Vasilescu a apreciat implicarea F.S.L.I. `n ob]inerea a 6% din P.I.B.
`n 2008 [i a subliniat demersul pe care Comisia
pentru ~nv\]\m`nt a Camerei Deputa]ilor `l face,
pentru ca oamenii [colii s\ beneficieze de statutul pe care `l merit\.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al
Educa]iei, a vorbit despre rolul [i importan]a
[colii `n preg\tirea viitorului noii societ\]i, despre
exigen]ele [i schimbarea filosofiei
educa]iei, `n condi]iile acestor noi
provoc\ri. O urgen]\ a reformei, a subliniat
domnia sa, o constituie reconsiderarea
statutului dasc\lului, de aceea o prim\
m\sur\ ar trebui s\ fie cre[terea salariilor
cadrelor didactice cu 50%.
A subliniat, de asemenea, necesitatea
unui proces de descentralizare real\ [i
autonomie a [colilor [i a elimin\rii totale a
ingerin]elor politicului `n [coal\.
O adev\rat\ pledoarie pentru refacerea unit\]ii sindicale a constituit-o interven]ia pre[edintelui executiv al F.S.I. "Spiru
Haret", subliniat\ de conferin]\ cu `ndelungi
aplauze, subliniind `n final: "{i eu am un
C\t\lina CRE}U
vis: `n viitor vom fi din nou o singur\ federa]ie `n `nv\]\m`nt- F.S.L.I. Spiru Haret".
Vasilescu, pre[edintele Comisiei de ~nv\]\m`nt a Unitatea este cea mai important\ [i trebuie s\
Camerei Deputa]ilor, Ecaterina Andronescu, credem `n ea. Ea ar `nsemna o singur\ echip\
pre[edinta Consiliului Na]ional al Lectorilor [i de negocieri, solidaritate [i for]\ mai puternic\
R\zvan Bobulescu, pre[edintele Federa]iei pentru realizarea dezideratelor majore ale
"Alma Mater"; Marius Nistor, pre[edinte executiv `nv\]\m`ntului, ale colegilor no[tri.
al F.S.I. "Spiru Haret", Victor Ciorbea, primul
{i dl. prof. univ. R\zvan Bobulescu,
pre[edinte al F.S.L.I. [i C.S.D.R., fost prim- mi- pre[edinte al Federa]iei "Alma Mater", a aprecinistru (prezent `n cea de a doua zi a Conferin]ei). at calea unit\]ii [i a pledat pentru existen]a unor
Conferin]a s-a desf\[urat sub semnul unui leg\turi [i conlucr\rii puternice [i stabile `ntre
motto, ce exprim\ un crez [i, `n acela[i timp, un `nv\]\m`ntul preuniversitar [i universitar.
Dl. Iacob Baciu, pre[edintele C.S.D.R.
angajament, "Angaja]i pentru o societate `n
schimbare- Exigen]a schimb\rii, schimbarea Confedera]ia din care F.S.L.I. face parte, a apreexigen]elor".
ciat c\ hot\r`rile ce se vor finaliza prin Rezolu]ia
Filmul prezentat la `nceput, cu secven]e din Conferin]ei Na]ionale vor conduce la consoliactivitatea F.S.L.I. a marcat cele mai `nsemnate darea Federa]iei [i a Confedera]iei [i a mi[c\rii
evenimente [i ac]iuni, precum [i principalele sindicale din Romnia. ~n context a amintit cele
realiz\ri ale luptei sindicale pentru cauza trei teze ale mi[c\rii sindicale din Europa: s\
apere interesele profesionale, economice [i
`nv\]\m`ntului romnesc.
Conferin]a a fost condus\ de un prezidiu for- sociale ale oamenilor.

~n cuv`ntul s\u, dl. Cristian Adomni]ei, ministru al ~nv\]\m`ntului, a apreciat valoarea evenimentului pentru `nv\]\m`ntul romnesc, colaborarea permanent\ la temperaturi mai sc\zute
sau mai ridicate cu F.S.L.I., buna preg\tire [i
spiritul de lupt\ [i negocieri ale
sindicali[tilor, adev\ra]i parteneri de dialog
social.
Abord`nd una din cele mai aprinse probleme ale `nv\]\m`ntului din ultimii 18 anicea a finan]\rii [i salariz\rii dasc\lilor,
lucrurile nu au mai fost at`t de limpezi [i
clare. S-a ezitat [i evitat `n a avansa cifre [i
procente exacte pentru anul 2008, ceea ce
a st`rnit un moment de rumoare `n sal\.
Referitor la proiecte pentru viitor a amintit
demararea a dou\ dintre cele mai mari:
achizi]ionarea a 1000 microbuze [colare [i
realizarea de laboratoare de informatic\
pentru fiecare [coal\ din Romnia.
~n partea a doua a Conferin]ei au fost
alese noile structuri de conducere ale F.S.L.I.
Din dezbaterile ce au avut loc pe marginea
Statutului s-a repus `n valoare rolul Consiliului
Na]ional ca organul de cea mai larg\ cuprindere
`ntre conferin]ele na]ionale cu putere de decizie
`n marile hot\r`ri [i decizii care se convoac\
anual sau de c`te ori este nevoie `n cazuri
excep]ionale, ce cuprinde Biroul Operativ,
Colegiul Liderilor [i membri desemna]i 1 la 2000
pentru toate sindicatele jude]ene afiliate la
Federa]ie.

Tudor PANDURU
Biroul Operativ al Consiliului Na]ional - 19
membri - a fost aprobat `n urm\toarea componen]\:

Pre[edinte: Aurel Cornea- Bucure[ti;


Prim vice pre[edinte: Simion H`ncescuIalomi]a;
Secretar general: Pop Liviu MarianMaramure[;

Ingrid MIHU}
Vicepre[edin]i:
1. Amariei Adriana Violeta- Ia[i
2. Becic Maria Cornelia- Bucure[ti
3. Cernica Constantin- Suceava
4. Chiriac Manole- Gheorghe- Bac\u
5. Cojocaru Lucia- Maria- Cluj
6. Cruceanu Cornel- Mihai- Mure[
7. Dima Carave]eanu-Mihai- Mehedin]i
8. Ien\[escu D\nu]- Vasile- Arad
9. Iehene Sebiu - S\laj
10. Mihai Mihail - D`mbovi]a
11. Plosc\ Gabriel- Neam]
12. Purc\rea Ioana - Constan]a
13. Rada Constantin - Dolj
14. Sezonov Mara Ligia- Bra[ov
15. Sp\t\ceanu Alexandru- Arad
16. Teu] Ioan- Bra[ov
Conferin]a Na]ional\ a ales [i Comisia de
Cenzori:
1. Covasan Iosif- pre[edinte- Neam]
2. Catan\ Alina- membr\- Dolj
3. M`]u Nicolae- membru- Mehedin]i
La lucr\rile Conferin]ei, delega]ia jude]ului
nostru a avut 9 delega]i: Florin Florescu, {tefan
Corneanu, Constantin Baroi, Gabriel Plosc\,
Ioan Andronic, Gimginc\ Petric\, Alexandru
Covasan, Gabriela Grigore [i Stelu]a Boboc.
Dup\ conferin]\, delega]ilor le-a fost oferit\
o excursie foarte interesant\ `n ora[ul Bra[ov cu
vizitarea principalelor obiective cultural- artistice
sau, la alegere, o plimbare cu telefericul `n
masivul Post\varul, dup\ care a urmat o mas\
festiv\ la Complexul Moeciu din Cheile
Gr\di[tei.
Secretar executiv al S.L.L.I.C.
{tefan CORNEANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Note de lector
-]i propune s\ scrii despre
`n]elepciunea [i harurile
duhovnice[ti ale p\rintelui
Iustin P`rvu, cel care, `n
1991,
a
`ntemeiat
M\n\stirea de la Petru
Vod\, cu hramul Sfin]ilor
Arhangheli Mihail [i Gavril,
este un lucru aproape nejustificat, dac\ ai `n vedere c\
faima neobositului slujitor al
Domnului a dep\[it de mult
`mprejurimile l\ca[ului a
c\rui turm\ o p\store[te de mai bine de
un deceniu [i jum\tate, ajung\nd s\ fie
cunoscut `n `ntreaga ]ar\.
M\rturie stau, `n acest sens, num\rul mare al credincio[ilor, care [i-au
`ndreptat pa[ii `n ace[ti ani c\tre
m\n\stirea ctitorit\ de P\rintele Iustin
P`rvu, cer`ndu-i sfatul [i `nchin`ndu-se `n
acest l\ca[ a[ezat `ntr-un spa]iu feeric [i
binecuv`ntat de Dumnezeu.
Tot m\rturie st\ [i epuizarea din

decembrie 2007

A TREIIA CARTE DE ~NV|}|TUR|


P`rvu - este, dup\ cum citim [i pe copert\, o culegere de texte selectate de
Adrian Alui Gheorghe din c\r]ile
men]ionate mai sus.
De data aceasta, pornind, dup\
cum ]ine s\ precizeze [i `n ,,cuv`ntul
`nainte", de la o `nv\]\tur\ desprins\
din ,,dialogurile" lui Platon referitoare la
memorie (,,Memoria este un dar minunat [i trebuie p\strat\
vie, antren`nd-o sistematic." v. p. 5) [i de la o alta
desprins\ din Cartea
Sf`nt\, despre iubire (v.
,,Corinteni",
1-13),
`nv\]\tur\ ,,care l-a
c\l\uzit toat\ via]a pe
p\rintele Iustin [i care ar
putea fi emblematic\
pentru fiecare cre[tin `n
parte", `ngrijitoruul acestei c\r]i, Adrian Alui
Gheroghe, realizeaz\ o
selec]ie, re]in`nd ,,din
Ioana GRAMA

libr\rii, `ntr-un timp foarte scurt, de la


publicare, a tirajelor celor dou\ c\r]i de
convorbiri realizate de scriitorul Adrian
Alui Gheorghe: ,,P\rintele Iustin P`rvu [i
morala unei vie]i c`[tigate" (2005) [i
,,Cu p\rintele Iustin P`rvu, despre
moarte, jertf\ [i iubire" (2006).
Cartea de acum -,,DARURI
DUHOVNICE{TI" a p\rintelui Iustin

multele pagini realizate cu p\rintele


Iustin, doar acele lucruri, sfaturi, g`nduri,
pilde care pot s\ fie memorate u[or,
care au virtutea ,,vorbei de duh", care
plac urechii, cugetului [i inimii".
~n paginile c\r]ii, cu pu]in peste o
sut\ cincizeci, carte `n format de buzunar, cu un `nveli[ exterior bine g`ndit [i
realizat din punct de vedere grafic, cititorului `i s`nt oferite peste trei sute de
`nv\]\turi, grupate tematic [i r`nduite `n
ordine alfabetic\, toate fiind adev\rate
[i posibile r\spunsuri la `ntreb\rile formulate sau `nc\ nu de cre[tinii care
caut\ [i g\sesc lini[tea sufleteasc\ `n
preajma l\ca[urilor sfinte [i a duhovnicilor `nzestra]i cu har dumnezeiesc.
P\rintele Iustin dovede[te [i prin
aceast\ carte, ca [i prin precedentele,
c\ a adunat `n via]a sa, aproape de
dimensiunile unui secol (`n ziua de 10
februarie 2008 va `mplini 89 de ani),
mult\ `n]elepciune pe care acum o pune
la dispozi]ia celor care vor dori s\ se

APOSTOLUL

`mp\rt\[easc\ din ea.


Pentru a `nt\ri aceste aprecieri [i a
convinge c\ ne afl\m `n fa]a unei c\r]i
cu adev\rat folositoare, cit\m c`teva
titluri ale unor teme din a treia carte de
`nv\]\tur\ ce poart\ semn\tura p\rintelui Iustin P`rvu: ,,Averea sau
onoarea?"; ,,Bog\]ia nu-i un p\cat,
s\r\cia nu-i o virtute"; ,,Credin]a [i planurile de m\rire"; ,,Credin]a [i
`ncerc\rile vie]ii"; ,,Datoria omului pe
p\m`nt"; ,,Drumul spre m`ntuire"; ,,Frica
[i dragostea de Dumnezeu";
,,Libertatea"; ,,Mila [i dragostea";
,,Necredin]a"; ,,Omul"; ,,Omul sub
vremi"; ,,P\catele s`nt bolile sufletului";
,,Raiul [i sim]irile l\untrice"; ,,Semnele
iubirii de Dumnezeu"; ,,Trupul [i sufletul"; ,,Via]a e un pumn de pietricele colorate".
De altfel, chiar colec]ia Editurii
,,Conta", care a publicat aceast\ carte,
are un nume sugestiv: ,,C\rticica folositoare".

Constantin TOM{A

Pag. 3

ARTELE, O ISPIT|
DIN CARNETUL
UNUI FOST INSPECTOR {COLAR

Profesorul
MIHAI DOROFTEI o via]\ care bate filmul
asc\lii s`nt, orice s-ar zice, ni[te fiin]e aparte. I-a[
compara cu ni[te lum`n\ri care lumineaz\ sting`ndu-se.
A lucrat cu pasiune pentru [coal\, pentru cultivarea
copiilor [i adolescen]ilor de pe Valea Bistri]ei, decenii
de-a r`ndul. A[adar, [coala i-a fost cel dint`i statornic
prieten. Ceilal]i - matematica, gospod\ria, electronica, arta cuv`ntului [i.... limbile str\ine. Nu s-a
`ndep\rtat niciodat\ de specificul vie]ii muntenilor.
Mihai Doroftei, c\ci despre el este vorba, a v\zut
lumina zilei la 18 iunie 1929, `n familia lui Pantelimon
(un munte de om, vrednic b\rbat [i cump\tat, muncitor forestier) [i a Anei (casnic\).
Primul dasc\l i-a fost N. Ciucanu, care apar]inea
unei pleiade de `nv\]\tori cu o mare autoritate na]ional\, `mbr\cat
zi de zi cu ve[minte tradi]ionale moldovene[ti (Ne `nv\]a [i pe noi
s\ ne `mbr\c\m tot a[a, s\ credem `n Dumnezeu, s\ mergem la
biseric\, s\ ne iubim ]ara, s\ ne p\str\m nealterate datinile [i obiceiurile str\mo[ilor.").
A urmat, vreme de [ase ani, cursurile Seminarului Teologic
Ortodox Sf`ntul Gheorghe" din Roman, unde fusese admis cu
nota maxim\, situ`ndu-se mereu, ca [colar, printre cei mai buni.
~ntre 1948 -1950, a fost de]inut politic, `mpreun\ cu al]i seminari[ti, sub acuza]ii de uneltire contra ordinii sociale"(Se intensificase prigoana contra bisericii, a preo]ilor [i a celor care luptau
`mpotriva comunismului."). Dup\ anii de `nchisoare, a urmat
domiciliul for]at [i at`tea alte restric]ii sau poveri, `ntre care [i
munca for]at\ sub paz\, interdic]ia de a avea acces sau exmatricul\ri din [coli superioare.
~n `nv\]\m`nt a p\truns, mai `nt`i, ca profesor suplinitor de
limba rus\ [i de matematic\. Apoi a lucrat `n comer], `n contabilitate, ca func]ionar la prim\rie [i ca muncitor silvic.
~ntre timp, a absolvit Liceul Petru Rare[" din Piatra - Neam],
dup\ care s-a `nscris la Facultatea de Matematic\ din Bucure[ti,
de unde a fost exmatriculat din motive politice", pentru c\ eram
considerat du[man al poporului".
~n cele din urm\, a absolvit Facultatea de Matematic\ a
Institutului Pedagogic (de 3 ani) din Bac\u. Din 1965 p`n\ la pensionare(1991), a predat matematica numai la Liceul din Borca.
Dup\ o via]\ zbuciumat\, care bate filmul", tr\ie[te `n tihn\
al\turi de so]ia sa Maria, `nv\]\toare, ocroti]i de cei doi copii
(Marlena, inginer constructor, [i Alexandru-Mihai, profesor de
matematic\, emigrat `n Canada). Se m`ndre[te cu ei [i cu cei
patru nepo]i, unul dintre ei, Drago[ Seghete, fostul nostru elev,
fiind asistent la o cunoscut\ universitate american\ din Colorado.
Acum `[i vede de gospod\rie, de c\r]ile sale preferate [i studiaz\....germana [i engleza, pentru farmecul lor aparte"({tiin]ele
ne `mbog\]esc f\r\ `ncetare [i generos orizontul de cunoa[tere,
ne `naripeaz\ spiritul, `ntinerindu-l").
Ca profesor, a cunoscut toate bucuriile [i decep]iile unei
`ndeletniciri ce nu este la `ndem`na oricui, prin multiplele-i subtilit\]i, sensibilit\]i [i sacrificii solicitate.
I-au fost `ncredin]ate responsabilit\]i specifice domeniului `n
care a lucrat [i este mul]umit c\ a `ncheiat cu bine o carier\ didactic\ de natur\ s\ conving\, c\ a fost recompensat cu distinc]ii simbolice pentru `ntreaga sa presta]ie pedagogic\.

Prof. Ghe. }IG|U


(continuare `n num\rul viitor)

Magia sc`ndurii sau 10 ani de "Teen- Act"

-am cunoscut pe Ervin


Simsensohn... pe atunci un
pu[ti ro[cat, ve[nic ciufulit,
pistruiat [i cam timid, c\ruia `i
str\luceau ochii [i i se aprindea
inima c`nd vorbea despre teatru
sau c`nd "`[i intra `n rol". Am
avut onoarea s\-l cunosc pe
adolescentul `nfl\c\rat `n trupa
de teatru "Act" a Casei de
Cultur\ [i i-am v\zut primele
crea]ii, pe scena Yorick-ului

pietrean.
Era imediat dup\ ce Ervin, ini]iatorul [i
sufletul trupei de la Rare[, "Teen - Act", a
aprins sc`nteia Thaliei
[i- a adunat `n jurul lui o
m`n\ de adolescen]i
grozavi, dornici s\ experimenteze.

Polonia, la Festivalul Interna]ional de


Teatru pentru Copii [i Tineret "Baltic
Satelid" din Polonia. Trupa a primit, de-a
lungul timpului premii speciale, pu]in ie[ite
din tiparele normale ale acestor manifest\ri (a[a cum se erau [i adolescen]ii de
la Teen - Act - speciali), cum ar fi: premiu
"pentru cea mai bun\ ceart\" (aprilie 2004
- la Timi[oara cu "When I was a little girl I
used to scream and shout" dup\ Sharman
MacDonald) sau premiul "pentru cea mai
scurt\ apari]ie" (martie 2005, tot la
Timi[oara, cu spectacolul "Disturbed"
dup\ Brad Boesen).

{i dup\ 10
ani spiritul
Teen- Actului a r\mas
acela[i...

O pepinier\
de actori [i
viitori regizori geniali

Chiar dac\ pare u[or


exagerat, aceasta este
realitatea: d\ruirea, talentul, noncomformismul
adolescentin `mbinat,
paradoxal, cu acea autocenzur\ ce na[te performan]a, munca genera]iilor ce au `ntruchipat
Teen - Act la un anumit
moment dat au transformat, `ncet, `n timp, scena micu]\ din sala
de festivit\]i a Colegiului Na]ional "Petru
Rare[" `ntr-o adev\rat\ pepinier\ de actori
[i regizori. Mul]i dintre cei forma]i pe
sc`ndura Rare[ului au ajuns studen]i `n
facult\]i de profil recunoscute din ]ar\ Academia de Teatru [i Film (fostul
UNATC) Bucure[ti, facult\]ile de profil din
Ia[i sau Cluj. I-a[ aminti aici, bine`n]eles,
pe t`n\rul regizor Ervin Simsensohn, carea montat o pies\ chiar pe scena TT-ului
pietrean, dar [i pe Ela Mocanu, Alex
Pavel, Bogdan Matei, Sorana Some[an,
Ruxandra {tefan [.a.
Trupa a avut peste 20 de particip\ri la
diferite festivaluri de teatru pentru tineret
din ]ar\ [i de peste hotare, adun`nd un
palmares de mai bine de peste 40 de premii, unele dintre ele cu o aur\ special\.
Cel mai mare succes, cel care a propulsat
trupa pe prima scen\ a ]\rii, la categoria
lor, a fost cel ob]inut chiar sub "bagheta
maestrului" Ervin Simsensohn, cu spectacolul "No Way Out" care a luat 5 premii ale
festivalului "T4T" din Timi[oara [i apoi un
premiu pentru "Cel mai bun actor", `n

Igor Bauersima juriul festivalului le-a acordat trei premii: cel mai bun actor `n rol principal, cea mai bun\ muzic\ [i Cel mai bun
s\rut, dar [i nominaliz\ri pentru: cea mai
bun\ actri]\ `n rol principal, pentru cel mai
bun spectacol, cea mai bun\ englez\ [i
cele mai bune lumini. Acela[i spectacol, `n
august anul acesta, la Festivalul de Teatru
Experimental `n Limba Englez\ "D.O.T."
de la Bra[ov, a fost r\spl\tit cu premiile
pentru: cel mai bun actor `n rol principal,
cea mai bun\ regie, cel mai "spumos"
moment [i cea mai bun\ englez\, dar [i
nominaliz\ri pentru cel mai bun spectacol
[i cea mai bun\ muzic\.

Mucki - un altfel de
Puck al Teen- Act-u
ului

Mucki - Alina Grigore a fost cea care a


preluat flac\ra aprins\ de Ervin pe scena
Rare[ului [i a purtat-o mai departe, al\turi
de o nou\ trup\ de adolescen]i frumo[i [i
nelini[ti]i: Ioana Bl\naru, Alex Pavel,
Gabriel Pricop, Sorana Some[an [.a.
Mucki era `ntruchiparea unui altfel de Puck
shakesperian, avea acea str\lucire `n
priviri, acea nelini[te creatoare [i energie
nest\vilit\ cu care `i antrena pe to]i din
echip\.
Despre cele patru genera]ii de la TeenAct se pot spune multe.
Alex Pavel, acum student `n anul III la
actorie i-a vizitat de cur`nd pe noii componen]i ai trupei Teen-Act, aceast\ ultim\
trup\ cuprinz`nd, de aceast\ dat\ [i
colege de la Colegiul Na]ional "Calistrat
Hoga[". Penultima trup\, cea care a
p\r\sit `n vara acestui an Rare[ul, a
ad\ugat alte succese `n palmaresul TeenAct. ~n iulie 2007, la Festivalul de Teatru `n
Limba Englez\ Ingenious Drama Festival,
de la Bac\u, cu piesa "norway.today" de

Pe 27 noiembrie,
`n mare grab\ [i
cumva chiar `n tain\, o
bun\ parte dintre liderii de alt\dat\, fo[ti
membri deveni]i, `ntre
timp, actori sau regizori, s-au `nt`lnit
`mpreun\ cu o parte
dintre profesorii lor de
suflet din Rare[ [i cu
actualii membri ai trupei pentru a s\rb\tori
10 ani de Teen- Act un deceniu de d\ruire

[i de talent.
Noul lider spiritual al Teen - Act, `n
componen]a sa din septembrie anul acesta, este Alexandru Zl\vog, elev al clasei a
XI-a E. De regie, scenografie [i chiar idei
pentru costume se ocup\ Cristina
Giurgea, care al\turi de: Dana Ceau[u,
Alexandru Andra[oni, Adina Vilichi, Ioana
Cozma, {tefan Podoleanu [i Ioana
Br\ilescu pun `n scen\ spectacolul
"De[teptarea Prim\verii" dup\ Frank
Wedekind. Cu acest spectacol Teen- Act
va merge `n prim\var\ la festivalul "T4T"
de la Timi[oara, p\str`nd tradi]ia trupei,
dup\ care vor urma, fire[te particip\rile la
festivalurile din Bac\u (ID Fest) [i de la
Bra[ov (D.O.T.). Ce-[i doresc cu ardoare
Teen- Act-orii de acum? S\ reu[easc\ s\
conving\ conducerea Teatrului Tineretului
din Piatra Neam] c\ s`nt `n stare s\ sus]in\
o stagiune teatral\ "la matineu" [i s\ le [i
reu[easc\ acest lucru. {i n-ar fi pentru
prima oar\ c`nd Teen- Act ar evolua `n
sala de spectacole a TT-ului.
Angela BRUDARU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

TOPUL ANULUI 2007


BELETRISTIC|

"Orbitor. Aripa dreapt\"


de Mircceaa C\rt\resscu
Editura: Humanitas

Vom fi `ntregi doar c`nd vom vedea


viitorul la fel de limpede ca trecutul [i
c`nd vom `n]elege c\ ele s`nt una,
c`nd, `n fiecare clip\, ne vom `n\l]a
deasupra realit\]ii f`lf`ind maiestuos
din cele dou\ aripi, la fel de pline de
nervuri [i imagini aprinse: trecutul [i
viitorul. Atunci vom fi ceea ce am fost
`ntotdeauna. Vestitori, V\z\tori [i
Martori ai minunii ce nu se arat\..."

"Dune. Casa Atreides"


de Briaan Herbert,, J. Andersson
Editura: Tritonic

Pag. 4

La moartea sa, `n
1986, Frank Herbert
publicase [ase romane
din seria Dune. O mare
parte a amplei sale viziuni a r\mas `ns\
nescris\. Pornind de la
`nsemn\rile tat\lui s\u,
Brian Herbert a colaborat cu romancierul
Kevin J. Anderson pentru a a[terne pe h`rtie
un episod inedit din
vasta epopee, `ng\duindu-ne s\ privim `n trecutul acestui str\lucit univers fic]ional...

"Convorbiri cu
Octavian Paler"

de Daniel Crissteaa- Enaache


Editura: Corint

"C`nd mi-a venit ideea unui volum de convorbiri cu Octavian Paler? ~mi amintesc bine
momentul:
tocmai
`ncheiasem
lectura
romanului s\u "Via]a pe
un peron", c\ruia urma
s\-i fac o prefa]\ pentru
edi]ia de la Corint. Eram,
de ani buni, impresionat
[i intimidat de Octavian
Paler. De c\r]ile sale, ca
[i de ie[irile `n spa]iul
public,
`ntotdeauna
memorabile..."

"Vr\jitoarea din
Portobello"

de Paulo Coelho
Editura: Humanitas

APOSTOLUL

Romanul are ca personaj principal un copil


orfan din Transilvania, `nfiat [i crescut la Beirut.
Celebrul scriitor a vizitat, toamna trecut\,
Transilvania [i Bucure[tiul. Paulo Coelho a publicat o serie de capitole din noua sa carte pe
Internet, cu c`teva s\pt\m`ni `nainte de lansarea
lucr\rii `n Portugalia [i `n Brazilia.

"Despre iubire"

de Auroraa Liicceaanu,, Alicce N\sstaase


Editura: Nemira

"Am desprins o bucat\ de via]\, dintr-o istorie pe care am traversat-o, cumva, `mpreun\, [i
am a[ezat-o `ntr-o carte. Am construit `mpreun\
o carte `n care cuvintele [i ideile se a[az\ de la
sine pe t\r`mul niciodat\ explorat `ndeajuns,
care se afl\ dincolo de bine, dincoace de r\u. O
carte despre iubire".

decembrie 2007

Anul 5
nr. 20
decembrie
2007
CONCURSUL NA}IONAL
EMANUEL ELENESCU

iua na]ional\ a
Romniei a fost
omagiat\ de profesorii [i elevii
Liceului de Art\
V i c t o r
Brauner"din
Piatra Neam],
al\turi de colegii
lor din toat\ ]ara,
prin
Gala

laurea]ilor [i festivitatea de
premiere a Concursului
na]ional de interpretare vocal instrumental\
"Emanuel
Elenescu".
Emanuel Elenescu, n\scut
la Piatra Neam] `n 8 martie
1911, a fost un mare dirijor [i
un model de profesionalism [i
noble]e sufleteasc\.
Ajuns la cea de a XVII-a
edi]ie, concursul ofer\ tinerilor
`nzestra]i un podium de afirmare a propriei valori [i a
nivelului de preg\tire, dar [i de
`ntrecere cu colegii de aceea[i
v`rst\ din ]ar\. El se adreseaz\
elevilor din clasele IV-XII [i
este structurat pe mai multe
sec]iuni : instrumente de suflat
[i percu]ie, canto clasic, instrumente
populare,
canto
tradi]ional [i muzic\ de
camer\.
Eforturile
concuren]ilor s`nt `ncununate
de premii `n bani, oferite la
nivelul fiec\rei clase [i fiec\rui
instrument.
Desf\[urat\ `n perioada
29 noiembrie - 1 decembrie
2007, competi]ia a reunit pe
cele patru podiumuri de concurs (Liceul de Art\ Victor
Brauner", Facultatea de
Muzic\, Biblioteca Jude]ean\
G.T.Kirileanu" [i Clubul copiilor) un num\r de 220 de concuren]i
din
jude]ele
moldovene, Gala]i, Tulcea,
Cluj,
Bra[ov,
Oradea,
Bucure[ti [i Chi[in\u. Cei mai
mul]i participan]i au fost la
sec]iunile canto clasic (38) [i
flaut (30).
Eforturile tinerilor muzicieni au fost evaluate de un
juriu de `nalt\ ]inut\, av`nd `n
componen]\ cadre universitare [i profesori de renume
de la liceele de art\ din ]ar\ .
Pre[edin]ii celor cinci sec]iuni
au fost : conf. univ. dr.Cristian

Misievici,
prodecanul
Academiei de Arte Gh. Dima"
din Cluj, prof. univ. dr. Grigore
Pop de la Academia de Arte
Gh. Dima" Cluj , prof. univ. dr.
Corneliu Solov\stru de la
Academia de Arte G. Enescu"
Ia[i, prof. univ. Ioan Cudalbu
de la Universitatea Na]ional\
de Muzic\ Bucure[ti, conf.
univ.Gheorghe Mu[at de la
Academia de Arte Gh.
Dima" din Cluj.
Preg\tirea deosebit\
a concuren]ilor a fost
`ncununat\ de un num\r
foarte mare de premii : 70
premii I, 40 premii II, 32
premii III [i 18 men]iuni.
Printre laurea]i, s-au
num\rat [i mul]i elevi
nem]eni, ce au probat un
real talent [i o bun\
preg\tire, sub `ndrumarea
atent\ a profesorilor :
Elena Botez, Leonid Ciobanu,
Sidor Rusu , Alexandru
Vele[cu, Delia Irimie, Toader
Mocanu, Petru Azaharioaie,
Mihaela Chelariu, Serafim
Moise.
Au fost distin[i cu premiul
I : Teodor Busnea [i Clara
Topliceanu-canto
clasic,
Miruna Davidoaie -percu]ie,
Adelina Chiril\ [i Andreea
Tudos\-nai, Daniel N\stas\ [i
Victor
Chistol-acordeon,
Drago[ Buc\taru- ]ambal,
Alina Maria Carnariu [i Sergiu
Chirileasa-canto
popular.
Al\turi de aceste 10 premii I,
elevii Liceului de Art\ au
ob]inut 5 premii II, 6 premii III
[i 3 men]iuni.
Devenit\
tradi]ional\,
aceast\ complex\ competi]ie organizat\ de d-l director al
Liceului de Art\, Mih\i]\ Albu
[i membrii catedrei de instrumente de suflat, canto [i
instrumente populare - are un
caracter de unicat deoarece
pune `n valoare folclorul romnesc [i instrumentele populare
tradi]ionale (nai, acordeon,
]ambal, fluier, cobz\, vioar\).
Se poate spune c\ eforturile deosebite ale organizatorilor [i concuren]ilor s-au conjugat `ntr-o manifestare de
succes [i `nalt\ ]inut\ artistic\,
`n care au c`[tigat cei mai buni.
Eveniment deosebit pentru ora[ul nostru, Concursul
na]ional de interpretare vocal instrumental\
"Emanuel
Elenescu" se desf\[oar\ an
de an [i datorit\ faptului c\
exist\ oameni cu suflet mare,
iubitori de art\ [i preocupa]i de
soarta tinerei genera]ii, care
ne sprijin\ financiar [i c\rora
le mul]umim [i cu aceast\
ocazie.
prof. Cristina POPA

decembrie 2007

OMAGIU LUMINII LUMII

rin `ntruparea Fiului


lui Dumnezeu a venit
`n lume o lumin\
suprafireasc\,
deosebit\ de lumina
soarelui, a stelelor
sau a celorlaltor
izvoare de lumin\
fireasc\. Este lumina
al c\rui centru a
devenit Betleemul [i
al c\rui izvor este
`nsu[i Fiul lui Dumnezeu.
Iisus a venit ca prunc spre a
ne ar\ta pre]ul credin]ei [i al
nevinov\]iei. A venit ca Domn al
p\cii, ca s\ ne arate calea
`mp\c\rii cu semenii no[tri. A
venit ca m`ntuitor [i a luat
asupra sa p\catele oamenilor.
At`t de mult a iubit Dumnezeu
lumea, `nc`t pe unicul S\u Fiu La sacrificat. A venit s\ lumineze
pe cei ce st\teau `n `ntunericul [i
`n umbra mor]ii.
Avem for]a de a demonta
imensul mecanism psihologic al
fricii. Moartea [i frica apas\

deopotriv\
con[tiin]a
fiec\ruia. Dar ie[irea din
labirint `nseamn\ [i
`nfr`ngerea fricii, a mor]ii
`ns\[i. Putem `nv\]a din
luminile [i umbrele istoriei. Avem aceast\
[ans\. Dumnezeu ne-a
oferit-o. Infernul ar putea
fi surpat. Exist\ o singur\
cale - iubirea. Nelini[tilor
noastre
le
putem
r\spunde g\sind Calea,
Adev\rul, Via]a.
A[adar, s\rb\toarea
Na[terii Domnului care
se apropie este [i
s\rb\toarea care ne
cheam\ la Christos, Lumina
lumii. Ne cheam\ s\ ie[im din
`ntuneric la lumina unei vie]i
curate, la lumina adev\rului [i a
dragostei.
Mesia pe care vi-l
propov\duim,
zicea
Sf.
Evanghelist
Ioan,
este
Dumnezeu - Lumin\.
An de an s\rb\torim

na[terea dup\ trup a lui Iisus.


A[tept\m aceast\ s\rb\toare cu
bucurie, ea ne treze[te dorul de
El, de a ne `mp\rt\[i de darurile
aduse de el. De aceea,
Cr\ciunul e numit `n popor
S\rb\toarea Darurilor. Cr\ciunul
ne arat\ c\ nu s`ntem singuri, c\
Dumnezeu este aproape de noi,
iar noi putem fi cu El, av`nd posibilitatea de a cunoa[te infinita

iubire a Lui.
Un nou `nceput ni se `nt`mpl\ [i nu totdeauna [tim s\-l
primim. Cineva spunea c\ fie [i
o clip\ de `n\l]are, deci de
izb`nd\ asupra mor]ii [i este
suficient chiar pentru `ndumnezeirea omului. Clipa devine
eternitate sau echivaleaz\ prin
calitate cu aceasta. Sustras\
timpului profan, ea cap\t\ o not\
de sacralitate, reconfigur`nd
`ntregul univers.
~n istoria umanit\]ii nu este o
alt\ zi mai important\ dec`t
aceasta. Cu veacuri `nainte
proorocii au prezis-o. La
`mplinirea vremurilor, Cel a[teptat a sosit, Cel dorit s-a ar\tat,
Dumnezeu s-a revelat. ~n ora[ul
Betleem, `n cetatea lui David,
Sf`nta Fecioar\ a n\scut un
m`ntuitor, care este Christos
Dumnezeu. Era lumina cea
adev\rat\, lumin\ din lumin\,
Dumnezeu
adev\rat
din
Dumnezeu adev\rat..

Lumini]a M OSCALU

Evaluarea la limba [i literatura romn\, `n liceu


onsider c\ exerci]iile de evaluare propuse de manualele
de limba [i literatura romn\ pentru liceu, cu pu]ine
excep]ii, se `ncadreaz\ perfect `n ideologia" de concepere a acestora: abunden]\ de concepte (aruncate
aiurea, pe fiecare centimetru p\trat de pagin\), ariditate,
nivel ridicat al cerin]elor, lips\ de atractivitate (dat\ de formul\rile for]ate). Asta cu at`t mai mult cu c`t, de la an la
an, apetitul pentru lectur\ al adolescen]ilor scade, odat\
cu disponibilitatea lor de a face analogii [i interpret\ri
prea complicate. Povestea", sentimentul", imaginea",
lumea", ce"-ul romanului sau al poeziei s`nt `nlocuite la
cerin]ele de evaluare de o p\s\reasc\ ce copie c`nd
structuralismul prost asimilat, c`nd mitocritica elitist-fanfaronard\. Toate, probabil, pentru parada de cultur\ a autorilor de
manual. Cu c`t mai complicat, cu at`t mai bun, nu?
A[ putea da c`teva exemple. ~mi plac cele mai multe din cerin]ele
de evaluare ale manualelor Humanitas. Aceasta pare, de departe,
cea mai bun\ editur\ pentru manualele de liceu ([i nu numai), de[i
chiar [i acolo s`nt multe de spus. ~n altele, `n Corint, de pild\, ca s\
m\ leg de o alt\ editur\ des frecventat\ de profesori, evalu\rile las\
mult de dorit. Iat\ o mostr\ din manualul de clasa a XII-a, coordonat
de E. Simion, la unitatea Prelungiri ale suprarealismului": Decoda]i
`n]elesurile ironico-persiflante ale sintagmei `n vacan]\" din titulatura poemului. Poate s\ aib\ aceasta [i un sens tragic?" N-ar fi fost mai

clar: Interpreta]i `n]elesurile ironice ale sintagmei `n vacan]\" din


titlul poemului?" {i c`t de brusc [i coerent cade conceptul de tragic"
l`ng\ cele de ironice" [i persiflante"? Sau alta, la unitatea Tradi]ionalism": Analiza]i felul cum procedeaz\ autorul `n actul literar de
transpunere a `nt`mpl\rilor [i a mesajelor biblice `n materie poetic\;
urm\ri]i [i construc]ia tipului de metafor\ religioas\ `n versurile lui V.
Voiculescu". Cam ce `n]eleg tinerii prin act literar de transpunere a
mesajelor biblice" [i prin construc]ia tipului de metafor\ religioas\"?
Cam c`te tipuri de metafore religioase cunosc ei, ca s\ fac\ analogii?
Desigur, nu ne putem rezuma la evalu\ri sumare [i schematice,
s`nt necesare, pe l`ng\ red\ri comentate ale con]inutului, paralele [i
analogii, eseuri [i dezbateri, dar ele trebuie formulate astfel `nc`t s\ fie
[i inteligibile, [i atractive, adic\ adaptate nivelului de v`rst\ [i de antrenament cultural al adolescen]ilor. Dar asta ar presupune [i o modificare
general\ a con]inuturilor din program\, adic\ o reform\ mai ampl\.
Ca s\ nu ne `mb\t\m cu iluzii de competen]e, ascunse dup\
iluzii de cuvinte, noi, profesorii, trebuie s\ facem de fiecare dat\ un
efort de retraducere a cerin]elor sau de formulare a altora, mai clare
[i mai adecvate orizontului cultural al tinerilor pe care `i avem `n fa]\.
Din nefericire, tipurile acestea de exerci]ii se reg\sesc [i la examenele de bacalaureat. Ce-i de f\cut? Aparent, nimic mai simplu: s\
redevenim... simpli, cu at`ta inteligen]\ `nc`t s-o provoc\m [i pe cea
a elevilor no[tri.

Prof.dr. Adrian G|IN|

~n a[teptarea lui Mo[ Cr\ciun

levii clasei a III-a A de la {coala Nr. 1 Piatra -Neam],


`nso]i]i de `nv\]\toarea Maria Ghiuzan, au prezentat
la Biblioteca Jude]ean\ G. T. Kirileanu" filiala
M\r\]ei un program artistic sub genericul
Mo[ Cr\ciun, visez la tine!"
Dup\ sus]inerea programului
artistic, Ilinca M\d\lina Rusu i-a
l\sat MO{ULUI o scrisoare.

Draag\ Mo[ Cr\cciun,,


~n fieccare an,, to]i copiii te
a[teaapt\ cu ner\bdaare s\ revii `ncc\rccat cu daruri
pentru fieccare. Ca de obiccei , mi-aam alcc\tuit lisstaa
cu dorin]e din vreme [i am mai f\ccut c`tevaa modificc\ri. Iat\ lisstaa meaa : o p\pu[\,, un calcculaator , bomboaane cu cioccolaat\ umplute cu crem\ de capucccino [i o
carte de pove[ti frumoss coloraat\. Le-aam ar\taat lisstaa [i p\rin]ilor
mei [i au fosst de acord c\ Spiridu[ii Mo[ului au cevaa activitaate,, nu

APOSTOLUL

glum\!...
Eu am fosst foaarte cuminte [i ascult\toaare tot timpul anului ,
mi-aam f\ccut toaate temele [i la [coaal\ am luaat numaai calificcative de FOARTTE BINE. {tiu c\ luccrurile asteaa
conteaaz\ atuncci c`nd tu , draag\ Mo[ule ,`]i `nccarcci
sacul cu daruri pentru fieccare copil.
Toaat\ lumeaa e preg\tit\ s\ te `nt`mpine aicci:
`n oraa[ s-aau aprinss lumini]ele de s\rb\toaare ,`n
maagaazine e forfot\ mare [i pe straad\ e aglomeraa]ie. Mai lipssessc fulgii de neaa pentru un deccor
de basm!
Sper s\ cite[ti aceaast\ scrissoaare [i s\ ajungi
[i pe straadaa noaastr\ ,unde ai s\ z\re[ti [i fereaas traa meaa : am puss `n geaam o stelu]\ de beccuri multicolore specciaal pentru tine!
Gr\be[te-tte ,Mo[ule,, te a[tept\m s\ vii!
Cu drag, Ilinca

Pag. 5

REVISTA "APOSTOLUL" LA NUM|RUL 100

MAICA SF~NTA
PRECISTA

`nd s\-l nasc\ pe Isus,


Maica Sf`nt\, Precista,
Cu Iosif `n Betleem s-a
dus,
Maica Sf`nt\, Precista.
Era un crin `ntre copile,
Maica Sf`nt\, Precista,
{i-a mers pe jos at`tea zile,
Maica Sf`nt\, Precista.

Biroului Jude]ean, membrilor de sindicat, care m-au `ncurajat [i am reu[it.


Pentru mine a fost un miracol, pentru
mine a fost unicul mod de a m\
adresa celorlal]i colegi de breasl\,
cine s`ntem [i ce credem. Timpul a
trecut [i visul s-a transformat `n realitate, un vis curat, ca atunci, demult,
c`nd visul abia se `nfiripa. Totul a fost
posibil deoarece, dincolo de marile
neajunsuri, nu putem nega [i un c`[tig
imens: am deschis paginile revistei
colegilor din Roman; m\ bucuram ca

un copil atunci c`nd `n paginile revistei


ap\reau numele colegilor [i de cum
intram `n posesia ziarelor, fugeam
c\tre colegii care aveau articolele
publicate. Vreau s\ precizez c\
revista APOSTOLUL s-a n\scut o
dat\ cu institu]ia nou\ [i liber\, la fel
ca oamenii ei, Sindicatul Liber al
Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i
Cercetare- Neam].
La 5 ani de la apari]ie eram printre cei care au tr\it momentul primei
apari]ii: Florin Florescu, {tefan

"DEPENDEN}|"

Iar magii din R\s\rit,


Maica Sf`nt\, Precista,
Cu dragi daruri au venit,
Maica Sf`nt\, Precista.

Sf`nt\,

{i de-atuncia din
Ajun,
Maica
Sf`nt\,
Precista,
Ne-nchin\m la Mo[
Cr\ciun,
Maica
Sf`nt\,
Precista.

Se-nal]\ un chip de uria[


la cer
Cu fiecare clip\ care trece
{i frunzele ce cad
M\ las\ rece.

oate prea naiv\ am fost,


C`nd ]i-am spus c\ f\r\ tine
Via]a n-are nici un rost
Poate totu[i s-a sf`r[it din vina
C`nd ]i-am spus s\
pleci din via]a mea,
Poate-]i vei aduce
aminte de mine
c`ndva
M\car atunci c`nd la
poza mea te vei uita.

Maria- Magdalena
LIAHU

"CER {I SUFLET"
trist c`nd cerul alb
P\trunde dintr-un ad`nc `n
alt ad`nc,
Iar culoarea-i nesecat\
Acum `[i pierde str\lucirea
de iubire
Totu[i,
Cu ad`ncimi secate
~n purpura de rou\ rece
Sau `n coaj\ de ar[i]\
fierbinte,
Va fi o singur\ contopire:

de semne,
Ce dulce `mi intra mama `n odaie
Cu z`mbetul trist [i privirea-ntristat\:
{ti]i voi, dragi copii, c\ acum, pe
z\pad\

"AI FOST..."
i fost via]a
ltei vie]i
Ai
fost
ra]iunea
altei persoane
Ai fost `ntrebarea altui
r\spuns
Ai fost apa altui ocean
Ai fost umbra altei persoane
Dar bine zic ai fost,
Deoarece acum e[ti doar al
meu.
Adriana
UNGUREANU

CR|CIUNUL

Georgiana MADIN

De `ndat\ ce-au aflat,


Maica Sf`nt\, Precista,
Ciob\na[ii-au alergat
Maica Sf`nt\, Precista.

n trunchi cioplit
De vise [i speran]e
Moarte.

Sunt cr`ncene dureri ce


ve[nic fac
Morm`nt din frunze
Moarte.
.....................................
Doar tu ne-nvii!
{i-n seva ce m\ umple
Se scurge invadat
Doar chipul t\u.

Doina
C|RUNTU
cl. a V-a
a

S-a dus `n biet staul de boi,


Maica Sf`nt\, Precista
N\sc`nd, s\ ne m`ntuie pe noi
Maica Sf`nt\, Precista.

"POATE"

Cer [i suflet.

La prunc mic `nf\[e]el,


Maica Sf`nt\, Precista,
S\ se-nchine-nt`i la El,
Maica Sf`nt\, Precista.

S\ le-ofere-acelui rege,
Maica Sf`nt\, Precista,
Care-i a Domnului lege,
Maica
Precista.
TEODORA BULEU

Dar acolo-n Betleem,


Maica Sf`nt\, Precista,
Nu g\si un pat de lemn,
Maica Sf`nt\, Precista.

Corneanu, Mircea Zaharia, Dumitri]a


R\ducu,
Gheorghe
Amaicei,
Constantin Tom[a, Iosif Covasan etc.
Un vis s-a `mplinit. Visul na[te
visuri noi. APOSTOLUL este pe un
drum bun, a[a c\ vis`nd, vom `ncerca
s\ travers\m limitele jude]ului.
La momentul aniversar, `mi
doresc [i v\ doresc s\n\tate [i "ani
buni [i La mul]i ani, cu revista
Apostolul"
Prof. Valerian PERC|
Subredac]ia Roman

Roxana CALIN

`ndul unei reviste sau unei


pagini de revist\ Apostolul
m-a st\p`nit de c`nd, dup\
foarte mult timp de la
apari]ie, voiam ca o p\rticic\ s\ apar]in\ [i ora[ului
Roman.
~n calitate de lider de
sindicat la una din [colile
roma[cane am avut
`ndr\zneala s\ propun
acest lucru liderului zonal, domnului
Gabriel Plosc\, apoi m-am adresat

TEODORA BULEU

ZONA ROMAN ZONA ROMAN

N\scutu-s-a Pruncul, f\r-a cldurii


v\paie?
Fecioara Maria, bl`nda Maica Sa,
Cu Iosif, cu so]ul, la Betleem mergea
{i nimeni `n c\meri, la foc nu-i primea
{i nici de-un pat liber nimic nu zicea.
~n ieslea cea s\rac\, Acolo `ntre boi,
Aduse lumii noastre Maria, un Prunc
mic,
Dar cald [i viu, cuminte [i voinic
Venit ca s\ ne m`ntuie pe noi

`nd ninge cu
fulgi
mari,
alene,
Ne str`ngem la
geamuri, fuior,
Privind
al
stelu]elor zbor
Iar casa e plin\

C\t\lin ZALATU
Cl. a VIII-a
a
Pagin\ realizat\ de
prof. Valerian PERC|
[i Lidia G~RBEA
LPS Roman

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ANOTIMPURI 48/2007, 49/2007
ltimele num\re care
ne-au parvenit la
redac]ie ale revistei
ANOTIMPURI, cele
pe lunile iulie-septembrie [i octombriedecembrie
s`nt
deosebit de consistente. Primul dedic\
un articol omagial
prestigioasei personalit\]i al c\rei nume `l
poart\ liceul, Gheorghe Cartianu.
Dup\ bogata rubric\ de "{tiri" din
pagina a doua a revistei, Mariana
Paleu, directoarea institu]iei
[colare public\ un cuv`nt de bun
venit la un nou `nceput de an
[colar, demersul ei fiind continuat
prin articolele elevilor Ana Roxana
Trifan, Alexandra Cerescu,
Andreea Ciubotaru. Revista mai
g\zduie[te [i alte articole omagiale, `nchinate unor personalit\]i
culturale, literare, [tiin]ifice, pre-

REVISTE {COLARE

Pag. 6

cum Marin Preda, Aurel


Dumitra[cu,
Simion-Florea
Marian, Traian Cicoare (am
tres\rit c`nd am z\rit titlul, pentru
noi distinsul Cicoare `nc\ mai
tr\ie[te [i ne salut\ cu aceea[i
elegant\ reveren]\!), profesorul
Dumitru Enache. Dintr-un viitor
dic]ionar de nume public\, `n serial, profesoara Gabriela Baba, iar
profesorul Liviu B\e]ic\ de la
Roznov public\ o interesant\
povestire care - afl\m - s-a n\scut

dintr-un caz real, petrecut `n al


doilea R\zboi Mondial. Frumoase
versuri citim sub semn\tura
elevilor sau studen]ilor Andrei
Ertman, Ana Maria Sofronia,
Marius
Chito[c\,
Cristina
Gicoveanu, Matei Iurea, Anda
Ignat, Alina Manolache, Andreia
Ignat, Ancu]a Iuliana Tanas\.
Paginile de probleme matematice
sau de fizic\, jocurile min]ii [i
rubricile de umor `ntregesc un
sumar bogat [i interesant.
Ultimul num\r din acest an
ofer\ cititorilor, pe l`ng\ tradi]ionalul calendar pe anul 2008, articole omagiale dedicate c`torva
personalit\]i
nem]ene
sau
na]ionale precum Br\tescuVoine[ti, Ion Carnu, Costache
Negri, Ion I.C. Br\tianu, Nicu Albu,
Constantin Matas\, Dimitrie
Cantemir. Ne-au `nc`ntat, de
asemenea, paginile de proz\ [i
poezie ale revistei, `n care sem-

neaz\ Andrei Ertman, Ana Maria


Sofornia, Cristina Gicoveanu,
Mioara Catan\, Petre Racu [i al]ii.

ZECE + 20/2007
Revista Colegiului Na]ional
"Calistrat Hoga[", ajuns\ la cele
de-al 20-lea num\r, se deschide
cu o interesant\ anchet\ intitulat\
"M`ndria de a fi romn", la care
r\spund elevii, prin fragmente din
eseurile lor premiate - a avut loc
un concurs pe aceast\ tem\. Din
savuroasele perle ale profesorilor
public\ elevii Alina Smaranda [i
Cosmin Pa[cu din clasa a VIII-a,
iar elevii Sabina Bursuc [i
Georgiana Cristea fac o anchet\
`n r`ndul elevilor despre tezele cu
subiect unic. Despre aderarea
Romniei scrie profesoara Cristina
Necul\e[, iar profesoara Monica
Zaharia public\ note dintr-o
c\l\torie (spiritual\) la Cluj, sub

APOSTOLUL

titlul "Pa[i spre perfec]iune".


Interesant este [i eseul
"Consolidarea societ\]ii civile `n
Romnia" al elevei Sorana
{erban. Din p\cate, revista, de[i e
publica]ia unui liceu cu profil
umanist, nu con]ine nici proz\ nici
versuri ale elevilor. Unde s`nt
talentele din acest liceu?

AD ASTRA - 17/2007
Cel mai recent num\r al revis-

tei Liceului cu Program Sportiv din


Piatra Neam], cel din noiembrie,
are un bogat sumar cu articole
tematice, scrise de c\tre elevi,
antrenori, profesori. Astfel, un
interviu cu prezentatorul Radu
Tudor de la 1TV Neam] public\
elevul Petru] Ursache, amintiri din
anii de liceu noteaz\ colegii s\i
Alexandra Larisa Codurat, iar elevii M. C\rbunariu, Al. G\lbeaz\ [i
{t. Secar\ consemneaz\ note din
istoria handbali[tilor juniori I de la
aceast\ institu]ie [colar\. Cu talent literar s`nt scrise articolele
"Mesaj peste timp" de Alexandru
Galanton [i "O zi din via]a mea" de
Cosmin }ig\na[u, semn c\ elevii
de la acest liceu iubesc nu numai
sportul ci [i literatura. O fericit\
simbioz\ `ntre cele dou\ obiecte
[colare prin care se materializeaz\ cugetarea "Mens sana in
corpore sano". Am remarcat [i
calitatea tehoredact\rii de care
beneficiaz\ revista.

R|SFOITORUL
DE REVISTE

decembrie 2007

TINERE CONDEIE DIN PIATRA NEAM}


IARN|

ineva mi-a [optit c\ vine


iarna.
Mi-a zis c\ voi `nghe]a!
Dar mie nu mi-e fric\
{tiu c\ m\ va `nc\lzi
Inima ta !
Am auzit c\ va fi `ntuneric
{i-atunci un simplu g`nd al
t\u
~mi va lumina via]a.

ECOU

~NCURAJARE

u un m\nunchi de a[chii
~nfipte `n suflet,
Zori pe aripi de furtun\,
Vegheat\ de nori de catifea.
Doar ve[nicul ecou al trecutului
Refuz\ s\ dispar\ `n neant.

erul e negru
C\ci soarele l-am r\pit eu
S\-l pun pe-o fil\ de h`rtie
S\-]i lumineze via]a numai
tie!

ia]a, via]a este o c\l\torie,


Una.....peste ocean.
Ca un vapor...ne av`nt\m
to]i
Peste valuri.
Ocolim pericolele
Iar, dac\ furtuna ne love[te,
Ne adun\m puterile [i....
Continu\m p`n\ la cap\t.

PIERDUT|

Oana Ojic\, cl a
VIII a A

Alexandra CUCO{

ro[u...
Atunci .......atunci c`nd e[ti
fericit,
Plin de via]\.
E roz,
C`nd e[ti...a[a.... cam plictisit.
E galben,
C`nd soarele din nou a

n `nv\]at,
Un cuget\tor,
Un cuceritor,
Un `ng\duitor,
Un ne`n]eles,
Un filosof.
Ce zar
Au aruncat zeii
Pe masa Romei!

Ana Maria CIUCANU

CEART|
GEOMETRIC|

e la cuneiforme la volumen,
De la volumen la ma[ina de
scris.
De la pan\ la toc,
De la toc la stilou,
De la scrisoare la
telegram\,
De la telegram\ la email.......
Ce rapid fuge timpul
Cu scrisul `n spate!

Teodor Rotaru,
cl a VII a D

ECUA}IA

ntre un triunghi
{i un p\trat
Mare cearta s-a iscat.
Cic\ ar fi cel mai mare
{i mai tare,
Cel ce are
Suprafa]a cea mai
Mare.
Calculate
Puse-n muche,
M\surate
S-au dovedit
A fi surate,
Caci
Rezultatul final
A fost ............ egal.

SCRISUL

`c! S`c!
Nu m\ cuno[ti,
S`nt o ecua]ie
{i am multe o[ti
De litere necunoscute,
Un amalgam cu cifre slute.
S`nt o u[\ de stejar

u toti
Cei care s`nt r\t\ci]i
S`nt pierdu]i......
Tu.....
Tu e[ti r\t\cit\ `n cuvinte,
F\r\ s\-]i dai seama
C\, de fapt,
E[ti ..........
Acas\.

iubeai f\r\ team\


ieri....
Nu mai [tiai ce sim]i......
Ast\zi,
M`inele,
pentru care
]i-ai f\cut grji ieri,
te-a `ndemnat s\ `n]elegi
c\
dragostea e ca [i r\zboiul:
`ncepe u[or
[i se termin\ greu........

Irina Nu]u , clasa a V a E

UN ~NGER SINUCIS

A
T

(medaliat\ cu aur la Faza Na]ional\ a


Olimpiadei de Matematic\)

INUNDA}IE

pele Bistri]ei
Povestesc `nc\, despre
leag\nul lor
Din creierul mun]ilor.
Undele leag\n\
S\m`n]a scurmat\ din mal
Si poart\,
~nc\ mai poart\
Umbra plutei
F\cut\ din
Le[uri de brad.
Miroase a verde
Si a poveste
Spus\ odat\, demult.

Ruxandra Popu]oaia,
cl. a VI a D

Aripa lui,
Transparent\ ca lumina,
S-a n\ruit `n cenu[\,
Amestec`ndu-se cu praful
drumului.
Cer[etor de vise,
~nve[m`ntat `n zdren]e,
~n sta]ia de troleu
~ngerul cere `ndurare.

DRUM F|R|
~NTOARCERE

Diana Dodi]\,
cl. a VI a D

uvintele s-au r\sp`ndit


peste tot `n lume,
inundand-o
speria]i, v-ati ad\postit
`n NIMICUL neinspira]iei....
Doar noi
- noi 4,
am r\mas s\ ne `nec\m

lecat\ din cer,


Lacrima,
St\b\t`nd norii,
Se preface `n ceva
Mult mai consistent,
Si mai alb,
Si mai pur.
Lacrima `nge]at\ `n nea
E o poveste trist\
Venit\ dintr-o alt\ stea.

APELE
BISTRI}EI

DRAGOSTE {I R|ZBOI

Si atunci vei c`[tiga


Fiindc\ m\ vei re-zol-va.

CEZAR

POVESTE

Irina Nu]u,
cl. a V a E

{tefan Cr\escu,
cl. a VIII a A

CULOAREA
SENTIMENTELOR

`n TOTUL cuvintelor.

Pentru d. D.

~NTUNERIC

Ca s\ m\ deschizi
Ridic\-mi un altar!
Bine! Bine! Nu te enerva
Era doar o glum\, da?
Trebuie doar s\ te g`nde[ti,
Cheia ascuns\ s-o g\se[ti

r\s\rit.
E albastru,
C`nd e[ti.............pu]in trist,
E alb,
C`nd atingi
Lumina cea Dumnezeiasc\.
E negru,
C`nd sim]i o triste]e...
Metafizic\ .

oate drumurile
Au
Un punct de pornire,
Dar
Cap\tul,
Cap\tul drumului
Nu este acela[i
Pentru to]i.
Unii se poticnesc
Dup\ c`]iva pa[i,

Al]ii
Ajung p`n\ la cap\t
Si uit\ de unde au plecat.
Privi]i `n jur!
E-adev\rat?

Anda Dorneanu,
cl. a VI a D

Bianca M|RIU}
Lucr\ri relalizate de
elevii de la Scoala Nr.2,
Piatra-N
Neam],
membrii ai Cenaclului
"EUROCULTIN"
(`ndrum\tor
prof. Monica C RISTEA)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
}ARA LUI MERCE
n num\rul 48 al
ROMNIEI LITERARE, pe ultima
pagin\ a ap\rut un
editorial sub titlul
"}ara lui Merce",
nesemnat, `n care
este vorbe despre
premiera filmului
"R\zboi pe calea
undelor". Cit\m din
acesta doar o mic\ parte:
"Teribil
de
emo]ionant\
re`nt`lnirea sau, pentru destui,
descoperirea unor chipuri [i
asocierea vocilor binecunoscute. Confesiuni tulbur\toare.
C\ldura aceasta face ca, uneori, s\ ui]i de frigul din sala sordid\ de la Scala. O inten]ie regizoral\ vizionarea `n condi]iile
realit\]ii de dinainte de 1989?
Nu, o fatalitate. Frigul din interior acutizeaz\ st\rile. Burtic\,
Ple[i]\, Dan Zamfirescu,

Merce. Vorbesc despre Europa


liber\ [i despre cei care au
lucrat acolo la fel cum au f\cut-o
[i odinioar\. Se aprind, ca atunci,
regret\ prin scr`[net de fraze [i
r`njet, sau chiar nedisimulat, c\
nu au reu[it mai mult ca s\ `i
anihileze. S\-i ucid\. Pe to]i.
Cum
zbiar\
Ple[i]\.
Recunosc`nd, cu alte cuvinte,
implicarea direct\ `n moartea lui
Noel Bernard, a lui Vlad
Georgescu, a lui Emil
Georgescu, `n atentatul asupra
Monic\i Lovinescu, a postului `n
sine. Minimaliz`nd eroismul
celor de la Munchen sau Paris".
NEA M|RIN
MILIARDAR
Scriitorul Eugen Burada,
scenaristul celebrului film "Nea
M\rin miliardar", al\turi de
Vintil\ Corbu [i Amza Pellea,
poveste[te cum s-a n\scut cel

decembrie 2007

mai vizionat film din Romnia


anilor '80, `n num\rul 900 al
suplimentului
literar
"ADEV|RUL LITERAR &
ARTISTIC". Dup\ ce Amza
Pellea a inventat personajul
"Nea M\rin", Eugen Burada i-a

doua zi eram la el, a citit scenariul [i am transformat piesa


de teatru `n film. Scenariul a
stat doi ani prin sertare p`n\ s\
fie transformat `n produs pentru
marele ecran. Apoi s-a filmat `n
vreo [ase luni".

Re
evista prese
ei lite
erar
re
propus s\ fac\ o comedie cu
acest personaj, o pies\ de
teatru. Piesa nu a pl\cut mai
multor teatre, dar o `nt`mplare a
jucat un rol hot\r`tor `n transformarea acesteia `n film: "Sergiu
Nicolaescu era foarte sup\rat
pe Geo Saizescu, regizorul filmului "P\cal\", directorul
departamentului "Cinema" de la
TVR, care nu d\duse pe post
for[panul de la fimul lui
"Revan[a". {i atunci a zis: A[
vrea at`t de mult s\ fac o comedie [i s\-l bat pe teritoriul lui. A

C~T DE CLASIC E
C|RT|RESCU
T`n\rul prozator M\d\lin
Ro[ioru scrie, `ntr-o recenzie
publicat\ `n num\rul din
octombrie al revistei TOMIS,
c`teva fraze `ndr\zne]e la
adresa lui Mircea C\rt\rescu:
"Pasaje extraordinare stau
al\turi de abera]ii stranii, `ntr-un
amalgam n\ucitor `n care, prin
gre[irea dozajului, cocktailul se
confund\ adesea cu coc`r]ul.

APOSTOLUL

Puterea de munc\ a autorului


nu-i face nici un serviciu: altul,
`n locul s\u, m\car din lene [i
tot ar fi renun]at la pasajele
care nu-i ies. C\rt\rescu, nu [i
pace: are un proiect neap\rat
grandios de `ndeplinit, poate [i
un deadline interior; nu conteaz\ c\ postura de angrosist
nu-l prinde de nici o culoare;
uit\ c\ e deja "un clasic `n via]\"
[i expulzeaz\, stahanovist, un
noian de obsesii `n v`ltoarea
c\ruia risc\ s\ se sufoce sau
chiar s\ se dizolve cu totul,
pun`nd sub semnul `ndoielii, vai
nou\, p`n\ [i c\r]ile sale din
tinere]e".
ISTORIA JUNIMII
POSTBELICE
Prozatorul
Constantin
Parascan preg\te[te o carte cu
titlul de mai sus, op din care
public\ `n serial o parte din

paginile sale `n revista CONVORBIRI LITERARE. Citim `n


num\rul revistei din noiembrie
2007 despre prezen]a la
Cenaclul "Junimea" a poetului
Virgil Mazilescu. Iat\ ce afirma
cunoscutul poet despre poe]i [i
poezie acum 30 de ani: "Poezia
este o form\ de frivolitate a
poe]ilor, este o formul\ din
Secolul XX. Cu c`t un poet este
mai frivol [i mai dedat celor
contingente, cu at`t scrie.
Poetul absolut este cel care nu
scrie [i care [tie numai el `nsu[i
c\ ar putea s\ scrie orice,
oricum [i la cel mai `nalt nivel.
{ti]i foarte bine c\ fiecare creator, b\nuiesc c\ [i dumnevoastr\ a]i scris sau scrie]i,
dar m\ rog, `ntotdeauna cea
mai bun\ poezie e cea pe care
o vei scrie m`ine. Nu trebuie
confundat poetul cu autorul de
c\r]i. Unii s`nt poe]i, al]ii autori
de c\r]i".
OCHELARIST

Pag. 7

LITERATURA DASC|LILOR
u exist\ nici un motiv
pentru a crede c\
domnul
Director,
c\ruia
angaja]ii
Fort\re]ei
`i
spuneau- pe ascunsPutifar ar fi un tip ciudat.
Totu[i,
omul
acesta avea o
mul]ime de bizarerii,
unele hazlii, altele
de-a dreptul triste.
~n Spitalul Militar, el era cel
mai mare `n grad iar sistemul `i
putea permite numeroase libert\]i [i privilegii.
~mpotriva
a[tept\rilor,
Putifar era un democrat aproape
perfect la suprafa]\ [i un
Heghemon
`nn\scut
pe
din\untru.
Duplicitatea nu i se putea
b\nui, dar era suficient s\ perseverezi `ntr-o eroare profesional\
sau de alt\ natur\, pentru a realiza c`t de ustur\toare este diploma]ia pisicii `n raport cu [oriceii.
Pentru aceasta, inculpatul
era "convocat" direct [i personal
de `nsu[i `naltul personaj care
ap\rea pe nepus\ mas\ z`mbind
protocolar [i frec`ndu-[i palmele,
atent la reac]ia de ap\rare spontan\ `n fa]a valului de odori pe
care-l r\sp`ndea.
Cunosc\torii intuiau ce se
ascunde `n spatele z`mbetului,

Ingrid MIHU}

a[a c\ se ab]ineau pe c`t le era


cu putin]\, evit`nd s\ se frece la
nas, s\ tu[easc\ sau s\ apeleze
la batist\..
Dup\ ce f\ceau scurte
observa]ii binevoitoare cu privire
la abnega]ia, devo]iunea, spiritul
de
sacrificiu
[i
altele
asem\n\toare, Putifar `ncepea
tirada:
- Da, scumpii mei prieteni,
[tiu, ne este greu, }ara trece
prin momente grele, iar noi
s`ntem prizonierii meseriei pe
care am ales-o. Dac\ o iubim,
dac\ o respect\m, dac\ dorim

lumin\, peste fe]ele fulgerate de


speran]\ ale mul]imii.
Un ]ip\t de `nc`ntare `nso]ea
aprinderea re]elei de artificii.
Cl\direa ar\ta acum ca un
rug de piatr\ arunc`nd umbre
fantomatice [i miliarde de stelu]e
fosforescente curgeau pe ziduri
ca spuma rev\rsat\ din cupele
de [ampanie.
O cascad\ de stele
c\z\toare se ad\uga f`lf`irii
[ov\itoare a fulgilor, fumul artificiilor se `n\l]a lene[ de-a lungul
catargului de lumin\, iar
Fort\rea]a p\rea acum o uria[\
corabie care tocmai `[i ia zborul,
pe apele polare ale cerului de
miaz\noapte.
Prof. Dr. D.D.
URSACHE

NINGE PESTE FORT|REA}|


(fragment din romanul `n curs de apari]ie)

s\ ne facem datoria fa]\ de


Popor [i fa]\ de Partid, atunci
trebuie s\ lupt\m cu aceste
greut\]i [i s\ le dep\[im. Dar
mai presus de toate, noi nu
avem scumpilor voie s\ facem
ceea ce oric\rui om obi[nuit `i
este `ng\duit: nu avem voie s\
gre[im!
Cu m`inile pe burtic\, cu
capul `n piept, g`nditor [i aparent
`ngrijorat la culme de soarta
acestei umanit\]i `n dec\dere,
se plimba cu pa[i mari,
cl\tin`ndu-se ca o balerc\ pe
puntea cor\biei `n furtun\, `n
jurul "scumpilor", privindu-i pe
deasupra ochelarilor rotunzi ca
cercurile de la plit\, oprindu-se
pe nea[teptate `n dreptul unuia
pentru a-i spune cu glas moale,
catifelat:
- Scumpule, te a[tept pentru
o conversa]ie, la ora cunoscut\.
Nu a[tepta nici o confirmare,
nu saluta pe nimeni, pleca brusc
a[a cum ap\rea, l\s`ndu-i pe
ceilal]i s\ respire u[ura]i,
revenind la pozi]ia de repaus;
numai avizatul continua s\ [ad\
smirn\, cu ochii
]int\ `ntr-un col]
de
tavan,
g`ndindu-se
care-i baiul...
Ora cunoscut\
f\cea
parte
din
ciud\]eniile
doctorului adic\
ora zece, dar
nu ziua ci
noaptea.
Nimeni nu
a aflat vreodat\
con]inutul vreunei discu]ii din
cabinetul pe u[a c\ruia o plac\
de bronz totdeauna proasp\t
lustruit\ avertiza: "Director
General Profesor Doctor Pavel
Brat".
La ora aceea Pavilionul
Administrativ era pustiu, numai
Putifar r\spundea cu o voce
mieroas\, pu]in s`s`it\, ca un
[arpe cu ochelari:
- Pofte[te, scumpule!
Scumpul `nchidea sfios u[ile
`n dou\ canate, `nalte,
`mbr\cate `ntr-un capitonaj
somptuos din piele neagr\ [i se

Neofi]ii credeau c\ aceasta `nt`mple ceva hazliu, o


ar fi ziua de na[tere, sau vreo desc\rcare de bun\ dispozi]ie `i
aniversare a Doctorului, dar cei `nveselea, cu to]ii se mi[cau mai
mai aten]i au observat c\ liber [i mai vioi, parc\ `n\[i anti"s\rb\toarea ca Fort\rea]\ ar fi `ntinerit,
prizonierilor" femeile r`deau din orice, ]ip`nd
coincidea cu speriate de pocnetul vreunuia
prima ninsoare din sutele de baloane colorate
din anul acela, care erau ag\]ate peste tot.
~n noaptea primei z\pezi
ca atare trebuia
s\ fii tare-n difuzoarele zumz\iau vesele.
meteorologie Acordurile "Odei Bucuriei" muiau
ca s\ anticipezi sufletele [i `nl\crimau ochii,
pacien]i, medici, surori sau
afacerea.
{i totu[i personal de `ntre]inere,
Ana Maria CIUCANU
toat\ lumea se pupa [i se
cineva era...
Cu o zi- `mbr\]i[a ca la Revelion,
dou\ `naintea se rosteau tot felul de ur\ri
evenimentului [i `ncuraj\ri.
Daniela PRISACARIU
To]i cei pe care-i ]ineau
se
montau
reflectoare `n picioarele ajuta]i sau nu de
[i
infirmiere
cu utilitatea lui, dar probabil a[a careul de piatr\ al Fort\re]ei, medici
a fost conceput, ca s\ `ndreptate spre cer, de unde se umpleau careul [i deodat\,
clanc, se aprindeau refleccople[easc\ vizitatorul, cum se a[tepta c\derea primilor fulgi.
uria[e
ale
{iraguri de artificii `mpleteau toarele
`nt`mpl\ `n cazul Capelei Sixtine,
rev\rsat\ asupra publicului cu o horbot\ de jur- `mprejur, Antiaerienei.
Minune!
toat\ grandoarea [i maiestatea `ncep`nd de la primul, p`n\ la
Str\fundurile negre
ultimul etaj.
sa.
Ghirlande grele, de brad, erau sparte de o coloan\
De fapt, toat\ atmosfera
avea ceva lugubru, ca de cript\, `mpletite cu me[te[ug, `nr\mau str\lucitoare cu cap\tul
cu penumbre [ov\itoare [i r\celi ferestrele, holurile erau lumi- `nfipt undeva `n cerul
scutur`ndu-[i
de piatr\ seac\, d`nd o nate, totul str\lucea de `ngerilor
inevitabil\ senza]ie de `ngrijo- cur\]enie, oamenii `[i z`mbeau aripile de fulgii mari [i
rare [i suspiciune dar paradoxal complice, a[tept`nd s\ se pufo[i, ca `ntr-o f`nt`n\ de
era altul.
Odat\
terminat\
"conversa]ia", cel convocat
dob`ndea un comportament de
dihanie speriat\ mereu `n alert\,
rec diminea]a, valuri - valuri. |i mici spre [coal\, \i mari spre liceu. Merg la cursuri f\r\
neg\sindu-[i locul nic\ieri [i
entuziasm. B\ie]ii cu m`inile `nfundate `n buzunare sau vorbind la telefon. Fetele cu mape
parc\ `n c\utarea `nfrigurat\ a
`n bra]e. Ca studentele din Copou (Ia[i). Te joci cu Europa? Nici urm\ de ghiozdan,
ceva ce nu putea g\si.
geant\, map\ sau plas\. Era pe vremea bunicului. C`te ore are liceanul pe zi? Asta ar
Unii
curio[i
glumeau
`nsemna tot at`tea manuale [i caiete `n dotare? Nicidecum. Ne-am [mecherit. Fiecare
`ntreb`nd dac\ nu cumva o fi
elev, folose[te c`te un singur caiet, bun la toate. Fetele `l ascund pe unde pot. B\ie]ii, mai
b\ut vreo licoare, ceva, dac\ a
noroco[i, `l pun `n curea, la spate sau sub tricou. De aceea c\r]ile s`nt noi - nou]e c`nd le
privit `n vreun glob de cristal
predau la finele anului [colar. Nu s`nt frunz\rite.
vr\jitoresc sau `n vreo oglind\
De ce at`ta zg`rcenie? Din necesit\]i practice. C`nd liceenii chiulesc [i merg la suc,
magic\ `ns\, de regul\, insisbere, cafea - par ni[te tineri oarecare. Nu s`nt recunoscu]i. De ce absenteaz\? Li se
ten]ele aveau acela[i rezultat:
rupe-n trei[pe de [coal\. Pentru c\ absenteismul e `n vog\. Ce, la europarlamentare [i
ad`nceau starea de nelini[te a
referendum nu s-a absentat `n mas\? Iar cei care au votat , n-au f\cut-o cu lehamite? De
insului, care se transmitea ca
asta abandoneaz\ tinerii studiile. Cauzele mai speciale de abandon [colar? Probleme
ceva contagios asupra celorlal]i.
familiale, nu pot face naveta nu suport\ cheltuielile de la internat, o [terg engleze[te `n ]\rile de
A[a c\ unii mai lucizi sau trecu]i
farmec pline ( Italia, Spania, Germania). Nu exist\ liceu nem]ean f\r\ exmatricula]i abandona]i,
prin aceste experien]e au lansat
pleca]i. S\-i ascult\m pe actorii dramei: " Termin liceul [i ce fac? ~ntreab\ ei. Sau: "Dau la facultate,
a[a numitul "sindrom Putifar".
la care? "c\ nici una nu mai are c\utare - complet\m noi." S\ zic c\ termin facultatea cu banii
Poate c\ treburile spitalice[ti
babacilor, cine m\ angajeaz\ pe mine? "~ntrebare f\r\ r\spuns. ~n jude]ul Neam], nic\ieri nu se fac
nu ar fi mers at`t de bine `n
angaj\ri. Te descurci numai dac\ e[ti fiul lui...At`t! vorba aia:"Noii absolven]i...noi [omeri! " De aici
Fort\rea]\, dac\ {eful nu ar fi
lehamitea actual\. Vre]i s\ afla]i [i alte lucruri triste despre "viitorul ]\rii"? Sta]i de vorb\ cu elevii mari.
avut o strategie compensatorie
Ve]i constata c\ s`nt total debusola]i. Ei, [i? Vine Anul Nou, facem Revelionul `n strad\. Sub pomul
de mare eficacitate.
ridicat de prim\rie cu grij\ p\rinteasc\ pentru contribuabilii s\i.
Exista o zi pe an c`nd `n
Dumitru RUSU
Fort\rea]\ era s\rb\toare.
aventura spre biroul [efului, care
p\rea precum Titanicul.
Biroul acesta era o `nc\pere
dispropor]ionat de mare `n raport

LI SE RUPE-N TREI{PE!

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII
Diana VASILCA
C|L|TORI

e poate muri
O dat\
{i de mai multe ori
Cu condi]ia
S\ te treze[ti
`n zori
L`ng\ un c`rd
de cocori
C\l\tori.

BLESTEM

Voi putea adormi


Cu velele trase
Peste visele mele retrase.

STRIG|T
Siluirea silabelor
sun\ ca goarnele
`n amurg
Steagul `ncrederii

Din volumul
Aproape amintiri"1997

TRISTE}I
Cu noi
am`ndoi
Leb\da
moare
C\lcat\-n
picioarele
goale.

SARCIN|
S\ promi]i c\ vei
renun]a la
pr\situl neoamenilor
e un g`nd cu taine,
eliberat de
Spaime.

Contrabasul
e
o vioar\
uitat\ de
cineva
`n ploaie-ntr-o
sear\.

Tudor
PANDURU

COLIND

ACCELERATUL

Cine
Scrie
Poezie
P`n\-n zori
~nvie.
Din volumul
Ducatul inocen]ei" 2003

Nu, nu m\ voi salva


{tiu eu bine
Cine [i ce-i cu mine
Doar ancorat\ la ]\rm

APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC

Pag. 8

BIZARERIE

oarbe
Obosit
at`rn\ n\t`ng.

Ioana VACARA{U

GNDURI

Mi-e dor de tine


A[a cum te-am g`ndit
mai apoi
Ca pe un joc trist
inventat doar de noi
pref\cu]i de Z`na
Cuvintelor `n
frunze [i-n ploi.

RECUL

Va veni o vreme
c`nd
nu vom mai cunoa[te
dec`t
silabele nerostite
{i-atunci vom ]ipa
ca sturzii
~ntr-o pe[ter\
p\r\sit\ de noi `n[ine!
Din volumul
Colec]ia de zmee" 2009

COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A;

APOSTOLUL

{tefan CORNEANU

decembrie 2007

ULTIMA OR|. IMPERATIVE.


STRATEGIA Federa]iei Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt
2007- 2012
edera]ia Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt, `n spiritul
valorilor [i misiunii sale, va
ac]iona, `n perioada 20072012, `n urm\toarele
direc]ii:

~mbun\t\]irea
condi]iilor sociale, de munc\
[i salarizare a personalului
din `nv\]\m`nt;

Dezvoltarea
federa]iei [i a organiza]iilor
sindicale afiliate, `n contextul acceler\rii
procesului de descentralizare, prin continuarea procesului de profesionalizare
a activit\]ii sindicale;
Implicarea FSLI `n `nf\ptuirea
unei reforme coerente [i sustenabile a
`nv\]\m`ntului preuniversitar care s\
conduc\ la compatibilizarea [colii
romne[ti cu standardele [i structurile
europene;
Dezvoltarea parteneriatelor cu
organiza]ii sindicale, non- guvernamentale [i administrative [i extinderea
rela]iilor de colaborare interna]ional\.

s\ se asigure venituri echitabile, corelate cu ale salaria]ilor din celelalte sectoare publice, inclusiv cu ale celor din
justi]ie, ap\rare na]ional\ [i ordine public\;
- statuarea [i garantarea acord\rii
unui salariu minim `n `nv\]\m`nt pentru
salaria]ii debutan]i cu studii superioare
care s\ reprezinte echivalentul salariului
mediu pe economie;
- men]inerea actualei norme didac-

Conferin]a Na]ional\ a
adoptat urm\torul Motto:
"ANGAJA}I PENTRU O
SOCIETATE ~N SCHIMBARE!"
"EXIGEN}A
SCHIMB|RII..."
"...SCHIMBAREA EXIGEN}ELOR"
I. ~mbun\t\]irea condi]iilor sociale,
de munc\ [i salarizare a membrilor
no[tri de sindicat
Federa]ia Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt va ac]iona `n continuare, prin
toate formele legale de lupt\, pentru
instituirea unui sistem de salarizare
corespunz\tor rolului [i locului pe care
personalul din `nv\]\m`nt trebuie s\ `l
ocupe `n societate. De asemenea va
propune [i sus]ine ca, `n noul Statut al
personalului didactic [i `n contractul
colectiv de munc\ la nivel de ramur\, s\
se prevad\ acordarea unor noi drepturi
[i sporuri salariale.
~n viziunea FSLI, noul sistem de
salarizare trebuie s\ ]in\ seama, `n
primul r`nd, de performan]ele profesionale individuale, dar [i de posibilitatea
promov\rii `n carier\.
Vom avea `n vedere introducerea
unei componente flexibile `n salarizarea
personalului din `nv\]\m`nt care s\ permit\ motivarea [i atragerea tineretului
c\tre acest domeniu, dar [i necesitatea
men]inerii personalului `n sistem prin
stimularea perfec]ion\rii activit\]ii [i a
performan]ei `n cariera didactic\.

Federa]ia Sindicatelor Libere din


~nv\]\m`nt va ac]iona [i pentru:
- elaborarea corect\ [i realist\ a criteriilor pe baza c\rora se vor calcula
costurile standard per elev, astfel `nc`t,
atunci c`nd ele vor fi aplicate, s\ nu
afecteze buna func]ionare a procesului
instructiv- educativ;
- adoptarea unei noi legi a
salariz\rii `n sistemul bugetar prin care

sindicale jude]ene afiliate, `n noul context generat de descentralizare, care va


conduce la modific\ri esen]iale `n ceea
ce prive[te raporturile de munc\ [i `n
salarizarea personalului din `nv\]\m`nt;
modernizarea infrastructurii
sindicatelor afiliate prin informatizare pe
orizontal\ [i pe vertical\, astfel `nc`t,
fluxul informa]ional s\ ajung\ `n cel mai
scurt timp la membrii de sindicat;
crearea de noi departamente `n
cadrul Biroului Operativ care s\ dea
for]\, coeren]\ [i coeziune
organiza]iei noastre. Vom avea `n
vedere `nfiin]area unor structuri pentru tineret, programe europene, politici educa]ionale etc.
III. Reforma `nv\]\m`ntului preuniversitar
III.1. Reforma `n con]inutul
`nv\]\m`ntului

Federa]ia Sindicatelor Libere din


~nv\]\m`nt va sus]ine promovarea
unor politici educa]ionale globale [i
sectoriale pe termen mediu [i lung,
capabile s\ asigure coeren]\ [i consisten]\ educa]iei romne[ti. ~n acest
sens, va ac]iona pentru modificarea
planurilor [i programelor de
`nv\]\m`nt asigur`nd compatibilitatea
Ioana VACARA{U acestora cu cerin]ele de pe pia]a for]ei
de munc\, pun`ndu-se un mai mare
accent pe latura formativ\ [i practic\
[i mai pu]in pe cea informativ\.
tice de predare;
Federa]ia Sindicatelor Libere din
- corelarea normativelor de munc\
pentru personalul nedidactic [i didactic ~nv\]\m`nt [i sindicatele afiliate se vor
auxiliar cu cele din celelalte ]\ri membre implica `n stabilirea competen]elor pentru fiecare nivel de `nv\]\m`nt, `n staale Uniunii Europene;
- stabilirea Nomenclatorului bolilor bilirea ariilor curriculare, a programelor
profesionale din `nv\]\m`nt care s\ per- [i planurilor de `nv\]\m`nt, astfel `nc`t
mit\ acordarea `ndemniza]iei pentru s\ se asigure cre[terea performan]elor
incapacitate de munc\ determinat\ de o `n sistemul educa]ional.
Federa]ia noastr\ va
boal\ profesional\;
- acordarea primei de vacan]\ pen- milita, `n continuare, pentru `ntregul personal din `nv\]\m`nt, `n tru elaborarea unui sistem na]ional de stancuantum de un salariu de baz\;
- asigurarea fondurilor necesare darde [i de evaluare a
pentru `mbun\t\]irea condi]iilor de elevilor, a cadrelor didacmunc\ [i pentru o baz\ material\ adec- tice [i a unit\]ilor de
`nv\]\m`nt,
sus]in`nd
vat\ secolului XXI.
urm\toarele obiective:
II. Dezvoltarea Federa]iei [i a orga- stabilirea unuis sisniza]iilor sindicale afiliate, prin conti - tem unic de evaluare a
nuarea procesului de profesionalizare a elevilor;
activit\]ii sindicale
- elaborarea unor
standarde [i instituirea
Federa]ia noastr\ va trebui s\ se unui sistem de evaluare
dezvolte `n func]ie de marile trans- a cadrelor didactice care
form\ri pe care [coala romneasc\ le s\ aib\ `n vedere valva cunoa[te `n urma generaliz\rii oarea, aptitudinile [i contribu]ia fiec\rui
descentraliz\rii administrative [i finan- dasc\l la progresul [colar `nregistrat de
ciare.
fiecare elev;
Va fi nevoie s\ ne implic\m `n:
- `mbun\t\]irea sistemului de evalu cre[terea gradului de sindi- are a unit\]ilor de `nv\]\m`nt.
calizare, prin atragerea de noi membri;
{coala romneasc\ trebuie s\ se
continuarea, transforme prin revalorizarea educa]iei
dezvoltarea [i diversi- fa]\ de informa]ie [i s\ devin\ capabil\
ficarea stagiilor de s\ asigure competen]ele stabilite pentru
preg\tire
[i elevi de Agenda Lisabona.
perfec]ionare
`n
Federa]ia noastr\ consider\ necedomeniul sindical [i `n sar\ relansarea `nv\]\m`ntului romcel al legisla]iei, inclu- nesc pentru ca acesta s\ revin\ la vasiv prin colaborarea loarea care l-a consacrat `n plan
cu alte institu]ii impli- na]ional [i interna]ional.
cate `n formare, pe
baz\ de parteneriate;
III.2. Modernizarea sistemului de

reeditarea formare a personalului didactic


revistei INFO-LEXFSLI, un ghid legisla
Formarea
profesional\
tiv extrem de eficient reprezint\ pentru FSLI un domeniu pri`n activitatea liderilor oritar al activit\]ii sale, av`nd `n vedere
Ingrid MIHU}
de sindicat, dar [i a `nsemn\tatea acesteia, at`t `n ceea ce
c o n d u c \ t o r i l o r prive[te evolu]ia `n carier\, cu conunit\]ilor [i institu]iilor de `nv\]\m`nt;
secin]e asupra statutului profesional [i
crearea unui buletin electronic material, c`t [i sub raportul asigur\rii
informativ "CATEDRA";
calit\]ii `n `nv\]\m`nt, din perspectiva
`mbun\t\]irea imaginii Federa]iei cre\rii societ\]ii bazate pe cunoa[tere.
noastre printr-o nou\ politic\ de "public Aceasta trebuie s\ se supun\ rigorilor
relations" bazat\ pe prezen]a activ\ `n descentraliz\rii efective [i ale
mass- media central\ [i local\ a autonomiei unit\]ilor de `nv\]\m`nt, astreprezentan]ilor federa]iei [i ai sindi- fel `nc`t s\ r\spund\ nevoilor de forcatelor afiliate;
mare reale la nivelul individului, al
`nt\rirea rolului organiza]iilor grupurilor c`t [i la nivelul institu]iei.

decembrie 2007

Vom ac]iona pentru `nt\rirea


mecanismelor parteneriatului social `n
ceea ce prive[te conceperea, organizarea [i realizarea form\rii profesionale, ne vom implica `n elaborarea
documentelor strategice [i a actelor
normative specifice `n acest domeniu,
inclusiv `n organizarea de cursuri de
formare profesional\;
Federa]ia noastr\ va urm\ri
restructurarea rutelor de preg\tire
profesional\, at`t `n ceea ce prive[te
formarea ini]ial\ a cadrelor didactice,
c`t [i `n ceea ce prive[te formarea
calificant\ a personalului aflat `n sistem, a instruirii acestuia `n scopul
ob]inerii de abilit\]i de predare, at`t `n
interiorul ariei curriculare proprii, dar
[i `n domeniul noilor tehnologii;
Federa]ia Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt militeaz\ pentru
restructurarea examenelor de definitivat [i de ob]inere a gradelor didactice,
pentru `nl\turarea caracterului preponderent teoretic [i `ndreptarea acestora
spre `nnoirea [i perfec]ionarea practicilor profesionale.
Vom ac]iona pentru desprinderea
institu]ional\ a form\rii profesionale de
mediul universitar, pentru cre[terea
num\rului [i diversificarea furnizorilor [i
a programelor de formare profesionale,
care s\ ofere alternative de formare `n
regim concuren]ial;
FSLI va solicita ca finan]area
activit\]ilor de formare continu\ [i de
reconversie profesional\ s\ se fac\ f\r\
nici o discriminare, integral din fonduri
publice. Astfel, se impune ca, la nivelul
fiec\rei unit\]i [i institu]ii de `nv\]\m`nt,
s\ se instituie un fond pentru formare
profesional\.
FSLI va sus]ine acordarea unei
facilit\]i care s\ favorizeze accesul

Teodora BULEU
absolven]ilor institu]iilor de `nv\]\m`nt
superior, cu voca]ie, `n sistemul de
`nv\]\m`nt preuniversitar. Avem `n
vedere instituirea unui mecanism judicios [i eficace al ocup\rii posturilor, al
titulariz\rii [i definitiv\rii `n `nv\]\m`nt
c`t [i opera]ionalizarea func]iei de cadru
didactic mentor pentru stagiari.
Vom solicita Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului s\ se
implice `n identificarea nevoilor de formare pe arii curriculare [i pe preg\tirea
multidisciplinar\, `n func]ie de rata estimat\ a ie[irilor din sistem [i evolu]ia
popula]iei [colare.
FSLI va sus]ine necesitatea realiz\rii centrelor de informare [i documentare `n fiecare unitate [i institu]ie de
`nv\]\m`nt sau pe
grupuri de unit\]i de
`nv\]\m`nt [i pe cea a
introducerii
zilei
metodice f\r\ activitate
la clas\ sau cu activitate redus\ de maxim
2- 3 ore.
Vom ac]iona
pentru promovarea eficace a conceptului "life
long learing"- `nv\]are
pe parcursul `ntregii
vie]i`n
vederea
`nl\tur\rii rupturii dintre
formarea ini]ial\ [i cea

APOSTOLUL

Lavinia IANCU
continu\ [i a elimin\rii plafon\rii [i
demotiv\rii cadrelor didactice.
Aten]ia acordat\ de Federa]ia
Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt acestui important domeniu se va exprima [i
prin reorganizarea [i `nt\rirea activit\]ii
Departamentului pentru evaluare, formare profesional\ [i calitate din cadrul
Biroului Operativ, dar [i prin angajarea,
`n regim de colaborare, a unor speciali[ti.
IV. Dezvoltarea parteneriatelor
na]ionale [i interna]ionale
Federa]ia Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt va continua rela]iile de
colaborare cu celelalte organiza]ii sindicale din Romnia, cu ONG-uri, cu structurile guvernamentale, cu partidele
politice [i cu ceilal]i factori interesa]i de
dezvoltarea `nv\]\m`ntului romnesc.
Federa]ia [i organiza]iile sindicale afiliate vor adopta, `n continuare, o
pozi]ie de echidistan]\ fa]\ de partidele
politice, sus]in`nd `n acela[i timp, cu
consecven]\, promovarea educa]iei ca
prioritate na]ional\ `n mod real [i nu
declarativ.
Pe plan interna]ional, vom continua derularea proiectelor `ncepute, `n
baza protocoalelor de colaborare
`ncheiate cu Sindicatul Profesorilor din
Israel, cu Sindicatul din Educa]ie [i
Cercetare din Egipt, cu Sindicatul
Educa]iei Na]ionale din Fran]a
(S.N.E.S.) [i cu Sindicatul Profesorilor
din Turcia, cu Confedera]ia Sindicatelor
Cre[tine- ~nv\]\m`nt Belgia, cu
Sindicatul Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i
{tiin]\ din Republica Moldova, cu sindicatele din `nv\]\m`nt din Bulgaria [i
Ungaria.
Vom `ncheia acorduri de colaborare [i cu alte organiza]ii interna]ionale
din domeniul educa]iei, vom dezvolta
schimburi de experien]\, seminarii,
stagii de formare [i perfec]ionare sindical\ etc cu organiza]ii sindicale din
`nv\]\m`ntul european, dar [i cu cele
ale altor ]\ri de pe glob.
Federa]ia Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt, `n virtutea misiunii sale, va fi
angajat\ `n `ndeplinirea obiectivelor
asumate cu prilejul acestei Conferin]e
na]ionale, con[tient\ de faptul c\ a sosit
momentul s\ fim ANGAJA}I PENTRU
O SOCIETATE ~N SCHIMBARE.

Daniela PRISACARIU

Pag. 9

SUMARUL ANULUI 2007


Luna ianuarie
Brudaru Angela- ~nceput
de an bun pentru sindicali[ti;

Cicoare
TraianEuropeanul
Eminescu;
Rememor\ri
pedagogice
nem]ene;
Corduneanu Olimpia~nv\]\m`ntul simultan, `ncotro?

Dr\goi
MihaelaMinisterul Educa]iei informeaz\;
Floroaia Mihai- Pe cine
deranjeaz\ simbolurile religioase din [coli? ; Consilierea
[colar\, `ntre teorie [i practic\;

Ghiu]\
VeronicaParteneriatul educa]ional Bring
Europe Into Your School;

Iftimie
MagdaInepuizabilul Bacovia;
Nicoar\ Ioana DanielaUtopia ca realitate (2);
Perc\ Valerian- ~ntre
euforici [i eurosceptici;
Postolic\ Stelu]aMisterul lui Mircea Eliade;
Rusu Dumitru- C-a[a-s
romnii; Amalgam
Sava Nicolae- Revista
presei
literare;
Editura
Humanitas
Tom[a Constantin- Note
de lector: Aurel Dumitra[cu,
Poeme inedite;
Ursache D. D.Similitudini, armonie [i ordine
cosmic\;

Ghind\oani; Rememor\ri pedagogice nem]ene;


Corduneanu OlimpiaFloarea [i rodul de m`ine;

Dr\goi
MihaelaAdmiterea `n `nv\]\m`ntul superior; Tezele cu subiect unic la
clasa a [aptea; Subiectele
examenelor na]ionale, `n variant\ final\; Legea `nv\]\m`ntului, `n dezbatere public\;
Floroaia Mihai- O [coal\
profesional\ la standarde
europene: La Salle; Daniel
Dieaconu, la poale de Ceahl\u;
Sf`nta Scriptur\, izvor al
educa]iei religioase;

Ghiu]\
VeronicaParteneriatul educa]ional Bring
Europe Into Your School (II);
Ionescu ConstantinGeografia `n apari]ii la Editura
Alfa;
Mih\ilescu VeronicaProfesorul, poetul Har Mih\ilescu ar fi `mplinit 100 de ani;
Nicoar\ Ioana DanielaUtopia ca realitate (3);
Perc\ Valerian- P\rin]i de
p\rin]i, copii de copii; Cartea,
obiect cultural sau de lux?
Dirigen]ia, un moft?
Postolic\ Stelu]aMisterul lui Mircea Eliade (II);
Rusu Dumitru- 0,8 martie;
Amalgam
Sava Nicolae- Revista
presei literare;
Tom[a Constantin- Dou\
c\r]i semnate Nicolae C\ruceru
Trufa[ Loredana- "S\ ne
apropiem de Eminescu ca de un
contemporan `n durat\ etern\";
Vasilca Dumitri]a- Fides
et ratio `n "probele" metafizice
thomiste despre existen]a lui
Dumnezeu (II).
Vicoveanu MariaPledoarie pentru sport.
Luna martie

Vasilca Dumitri]a- Fides


et ratio `n "probele" metafizice
thomiste despre existen]a lui
Dumnezeu.
Luna februarie
Brudaru Angela- Starea
[colii;

Cicoare
Traian~nv\]\torul scriitor Mihai David-

Antologie Apostolul,
Covali Eduard- Re]et\ pentru un
teatru perfect;
Brudaru Angela- La
Gheorghe Cartianu, prim\vara
se num\r\ olimpicii;

Cicoare
TraianPedagogul I. C. Petrescu [i bibliotecile [colare; Rememor\ri
pedagogice nem]ene;
Dobreanu Ioan- In memoriam Petric\ Teodoru;
Dr\goi Mihaela- ARICIP
nu vrea h`rtii; ~nt`i trebuie s\
avem calitate [i apoi copii
Floroaia Mihai- R\zboiul

col] de rai prinre noi, H\l\ngescu Copelia, Lungu Maria, Perc\


Mihai, Petrici R\zvan, Tapalag\
Alexandra.
Luna aprilie

micului ecran cu mintea copiilor;


Teste de management [i legisla]ie; Sf`nta Tradi]ie [i Istoria
Bisericeasc\, izvoare pentru
curriculum-ul formal la religie;
G`rbea Tatiana- Limba
romn\ [i `nv\]\m`ntul primar;
Lamatic Ioan P. - Nu-i vremea;
M\nescu Vasile- Dulce
bucovin\;
Moscalu Lumini]a- Mircea
Eliade, `ntre cultur\ [i politic\;

Munteanu
AncaEduca]ie pentru [i prin creativitate;
Nicoar\ Ioana DanielaUtopia ca realitate (4);
O]el Radu- Festum alumni;
Perc\ Valerian- La ceas
de s\rb\toare; Nadia a intrat `n
r`ndul profesorilor europeni;
Violen]a `n [coal\;
Radu Gheorghe- Romnii
[i Transnistria;

Rusu
DumitruSuperdota]ii; Amalgam;
Sava Nicolae- Reviste
[colare; Revista presei literare
Savin Vasile- Un dasc\l
centenar;
Tom[a Constantin- Din
nou despre "Blesteme" [i
"Scrisori" deschise;
Vasilca Dumitri]aExerci]iu
de
christologie
hermeneutic\;
Zaharia Mircea- Vernisaj
de pictur\; Teatru `ntre limbaj [i
mesaj (III).
Apostolul literar
[i artistic (nr. 17)
Aparu Elena- Un
colec]ionar pasionat, `nv\]\torul
Alexandru Aparu, C\liman
Daniela, Daniela D\sc\li]a- Un

Antologie ApostolulGrigore Alexandrescu, Vulpea


liberal\;
Aparu Elena- Un
colec]ionar pasionat, `nv\]\torul
Alexandru Aparu (2);
Brudaru Angela- Juvenes
Translatores- un concurs inedit
pentru tineri;

Cicoare
TraianConstantin R\dulescu Motru,
pedagogul; Rememor\ri pedagogice nem]ene;
Corl\]eanu CarmenFestivalul c\r]ii [i lecturii din
Fran]a, noi proiecte europene la
Victor Brauner;
Corneanu {tefanProblemele concrete din [coli au
constituit ordinea de zi a
comisiei paritare inspectoratsindicat; Oare vom putea
`n]elege vreodat\ adev\ratele
obiective ale sindicatelor din
`nv\]\m`nt? ~nv\]\m`ntul preuniversitar, la bani m\run]i;
Cre]u Maria- Drag de
[coal\;
Dr\goi Mihaela- Info
MEC;
Floroaia Mihai- Urme
ad`nci ale durerii din r\s\rit;
Ghid util pentru ob]inerea gradelor didactice; Curs op]ional de
mass- media

Ia]e[en
MihaiTeledetec]ia;
Lucescu Viorica- Lec]ie
de istorie;
Nicoar\ Daniela IoanaUtopia ca realitate (5);
Ni]\ Niculina- Lec]ii de
via]\;
Perc\ Valerian- Europa la
noi acas\; Linia `nt`i; Pe c`nd un
minister al `nv\]\m`ntului?
Petrariu Elena- Arborele,
mit [i adev\r;
Radu Gheorghe- Romnii
[i Transnistria (2);
Rusu Dumitru- Dorul
nealinat de mam\;
Sava Nicolae- Revista
presei literare;
Strochi Lucian- La T.T.,
st\rile alotropice ale singur\t\]ii;
Tom[a ConstantinTeatrul de joac\ serio(a)s(\);
Vasilca Dumitri]aExerci]iu
de
christologie
hermeneutic\ (2).

Luna mai

Amironoaie
IoanFestivalul Na]ional de teatru
pentru copii "Tinere]e f\r\
b\tr`ne]e";
Cicoare Traian- Episcopul
Melchisedec {tef\nescu, 115
ani de la moarte; Rememor\ri
pedagogice nem]ene;
Com\nescu GheorgheColegiul Tehnic Piatra Neam],
repere istorice;
Dr\goi Mihaela- {coala
Cuza, la aniversare; Ultima or\;
Florescu Florin- Am
amendat proiectul statutului personalului didactic!
Floroaia Mihai- Jurnalul
unui cre[tin; O carte despre istoria Inchizi]iei; Concurs de religie
`ntre liceele din Piatra Neam];
Nicoar\ Daniela IoanaUtopia ca realitate (6);
Perc\ Valerian- LPS
Roman, partener de suflet al

institu]iilor de `nv\]\m`nt din


Europa;
Ploscaru Dorin- Icoana
devenit\ chip de copil;
Popa Lia- "Oamenii din
jude]ul Neam] se tem s\ vorbeasc\" (interviu cu linderul
sindical Gabriel Plosc\);
Rusu Dumitru- Amalgam;
Sava Nicolae- Revista
presei literare;
Tom[a ConstantinPentagrama sau ironia sor]ii, de
D.D. Ursache;
}\ranu Alexandru~nv\]\torul
Constantin
Romanescu;
Ursache D. D.- Nem]eni
la simpozionul "Romnia `ntre
tradi]ie [i modernitate";

Vasilca Dumitri]aProlegomene la un posibil discurs de absolvire; Covali


Eduard- Re]et\ pentru un teatru
perfect; Exerci]iu de christologie
hermeneutic\ (3).
Luna iunie
Amaicei Gheorghe- Ziua
`nv\]\torului;
Aparu Elena- Un
colec]ionar pasionat, `nv\]\torul
Alexandru Aparu (3);
Caraiman E., Huci M.Bucuria de a c`nta;
Chelaru Liliana- Aleas\
noble]e sufleteasc\;
Cicoare Traian- Idei [i
fapte pedagogice la Vasile
P`rvan; Rememor\ri pedagogice nem]ene;
Corneanu {tefanS\rb\toarea `ncheierii activit\]ii
didactice pentru dasc\lii
nem]eni;
Cr\ciun Stelu]a- Pentru a
face portretul unui profesor;
Dr\goi Mihaela- Ultima
or\;

Florescu
FlorinComunicat;

Floroaia
MihaiSimpozion na]ional la Piatra
Neam];

G`rbea
TatianaProfesiunea de dasc\l, d\ruire
de sine;
Mititelu Viorica- Proiecte
de ecologizare la {coala Gura
V\ii- C\ciule[ti;
Perc\ Valerian- Dasc\lilor
no[tri ... cu mult\ dragoste!
Redac]ia- S\rb\toarea
dasc\lilor (despre cadrele didactice pensionare `n anul [colar
2006-2007);
Sava Nicolae- Revista
presei literare; Reviste [colare;
Savin Felicia- Remember
`n prag de pensie;
Tincu Silvia- Vreme trece
... vreme vine ...;
Tompea Daniela- O categorie de oameni aparte ...;
Tom[a Constantin- ~n
ap\rarea limbii noastre sfinte, de
Mihai Stere Derdena;
}\ranu Alexandru~nv\]\torul
Constantin
Romanescu (2);
Vasilca Dumitri]aExerci]iu
de
christologie
hermeneutic\ (4).
Zaharia Mircea- O carte
esen]ial\: Pasiune [i culoare.

(Continuaare `n pag. 11)

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII
V. - Doaamnaa professoaar\
VIORICA IONIC|
| (maai prietene[te DOINA- RETTA),,
`mi propun s\ prezent\m
ast\zi,, celor pu]ini,, care nu
v\ cunossc performaan]ele
dumneaavoaastr\ sportive,,
un fel de micc istoricc al unei
Maari campioaane.
V . I . - Am `nceput
activitatea sportiv\ la
C.S.S. Piatra Neam] din
clasa a IX-a, c`nd eram elev\ la Liceul
Petru Rare[ (perioada 1970-1974),
pe postul de portar, sub `ndrumarea
profesorului Ovidiu }oc. ~n anul 1973,
am fost selec]ionat\ `n lotul de
junioare al Romniei, iar `n anul 1974
eram deja `n lotul de tineret. Am urmat
cursurile universitare la I.E.F.S.
Bucure[ti `ntre 1974-1977, continu`nd
`ns\ [i activitatea sportiv\. Din anul
1974 p`n\ `n anul 1986 am jucat `n
echipa na]ional\ de handbal a
Romniei, pe postul de portar, av`nd
250 de jocuri interna]ionale, fiind

D.

Pag. 10

DOAMNA DE AUR A HANDBALULUI ROMNESC

c\pitanul acesteia `ntre 1979 [i 1986.


Am devenit Maestr\ a Sportului din

1976. ~n aceast\ perioad\ am participat la Campionatul Mondial grupa A [i


B, la Jocurile Olimpice de la Montreal
(Canada) `n 1976 [i la numeroase
turnee `n ]ar\ [i str\in\tate.
M-am retras din activitatea competi]ional\ `n ianuarie 1989 la v`rsta
de 33 ani, din motive de s\n\tate.
Chiar dac\ nu am jucat pentru
echipa de fete din Piatra Neam], am
reprezentat `n aceast\ perioad\
ora[ul Piatra Neam] prin prezen]a
mea sub tricoul na]ionalei.
D.V. - Pentru noi to]i este o
reaal\ onoaare c\ s`nte]i membru al
colecctivului nosstru didaacticc.
V . I . - M\ simt `mplinit\ ca profesor la catedr\. Dar recunoa[terea
meritelor mele nu este de actualitate
din cauza faptului c\ au trecut mul]i
ani de la retragerea mea, `ns\ cei
care m\ cunosc cu adev\rat, colec-

tivul din care fac parte, precum [i


colegii mei de specialitate `mi
recunosc meritele sportive [i consider\ c\ au trecut prea mul]i ani de
c`nd potrivit cererii colegilor mei de la
catedr\ trebuia s\ ob]in titlul de
Cet\]ean de onoare" al urbei.
D.V. - Eu cred c\ dac\ nu ne
vom reccunoaa[te `n continuaare
maarile noaastre valori autenticce,,
nicci Europaa nu va fi disspuss\ s\
creaad\ c\ s`ntem cu adev\raat un
neaam talentaat! Mai speraa]i c\
reccunoaa[tereaa valorii dumneaa voaastr\ va fi possibil\ sau v\
resemnaa]ii `nttr-uun faair-pplaay"" caracterissticc oamenilor de valoaare,, care
nu mai sper\ `n lucciditaateaa
decciziei politicce a graanzilor"?
V . I . - M-am resemnat deja, ]in`nd
cont de faptul c\ s-a `ncercat de dou\
ori depunerea acestui dosar. A doua

APOSTOLUL

oar\ de fapt, nici nu [tiu ce s-a


`nt`mplat. Oricum, consider c\ aceasta e ultima `ncercare de ob]inere a
acestui titlu, `ncercare la care m-am
supus tot la insisten]ele celor din jurul
meu, care au considerat c\ e o mare
nedreptate, [i care sper\ al\turi de
mine `ntr-o rezolvare favorabil\ de
aceast\ dat\.
D.V. - M\ simt onoraat\ c\ a]i
acceptaat acesst interviu,, care
poaate marcca [i gloriaa celor 100 de
numere ale revisstei Aposstolul" din
jude]ul Neaam],, a[aa cum m\ simt
m`ndr\ de prieteniaa meaa cu dumneaavoaastr\ [i v\ rog s\ m\ consideraa]i un bun pivot `n marccareaa
acesstui gol deccissiv pentru echipaa
noaastr\!
V . I . - Eu v\ mul]umesc pentru
str\dania de a m\ recunoa[te a[a
cum s`nt [i LA MUL}I ANI! Revistei pe
care [tiu c\ dumneavoastr\ a]i
`nfiin]at-o `n jude]ul Neam].
A consemnat DIDA
VASILCA

decembrie 2007

SUMARUL ANULUI 2007


Apostolul literar
[i artistic (nr. 18)
Antologia ApostolulOctavian Paler, G`nduri pentru
un om ocupat;
Cr\ciun Stelu]a- Pe al]ii
`nv\]`ndu-i o via]\;
D`m Maria- Olimpiada de
neogreac\;

Floroaia
MihaiSimpozion interjude]ean la a
treia edi]ie;
Nechita Bianca, Popa
Amalia, Radu M\d\lina;
Rusu Dumitru- Dup\ 45
de ani; D-ale elevilor;
Sava Nicolae- Anuarul
Colegiului Tehnic "Gheorghe
Cartianu"
Sorlescu Cristina- revista
[colar\ "Crai nou";
Vasilca Dumitri]a- "Ne
`nt`lnim la Cannes";
Vele[cu Carmen ElenaRomanvodi[tii de alt\dat\;
Zaharia Mircea- Visul
unei nop]i de iarn\ se viseaz\
prim\vara.
Lunile iulie- august

Amironoaie IoanVacan]e muzicale la Piatra


Neam];
Corneanu {tefanVacan]e [colare, dar nu sindicale;
Derdena Mihai StereAten]ie la limba romn\!
Dr\goi Mihaela- Lunga
var\ fierbinte;
Floroaia Mihai- ~ndemn
la medita]ie; Volum omagial al

istoriei Bisericii ortodoxe


romne;
Grigoric\ GeorgeSimpozionul "Dasc\li nem]eni
de alt\dat\";
Mazilu Cristian- 23
august 1920, Legea pentru cinstirea memoriei eroilor c\zu]i;
Nicoar\ Daniela IoanaUtopia ca realitate (7);

Perc\
ValerianSindicatul nem]ean, `ntre competen]\ [i profesionalism; 100
de euro pentru material didactic; Campioana mondial\ a
Romanului;
Popescu Ion- S\rb\toare
la Tazl\u;
Redac]ia Apostolul- In
memoriam Traian Cicoare;
Rusu Dumitru- 23
august, r\ul cel mai mic sau
ziua cea mai ro[ie? {i profesorii
iau note ru[inoase;
Sava Nicolae- Nou la
Humanitas; Revista presei literare;
T\n\sescu Ludovica- La
morm`ntul slt erou Mihai Oprea
din B\l]\te[ti;
Tom[a ConstantinDurerea somnului, de Ana
V`rlan;
}ig\u Gheorghe- Un
`mp\timit al [colii: Pantelimon
Naghi;
Vasilca Dumitri]a- Big
Brither;

Zaharia
MirceaCiviliza]ia
Cucuteni,
un
ambasador european.
Luna septembrie
B`rsan Fevronia- Familia

[i educa]ia copilului;
Brudaru Angela- Sufletul
meu r\m`ne aici;
Burlacu Ana- Nu trage]i
`n `nv\]\tor; Cum educ\m copiii cu nevoi speciale;
Derdena Stere Mihai- O
sigl\ dezacordat\;
Dr\goi Mihaela- Info
MEC;

Floroaia
Mihai~nv\]\m`ntul particular `n
jude]ul Neam]: actualitate [i
perspectiv\; Morala cre[tin\
`ntr-o societate secularizat\;
Gheghici Marius- Starea
`nv\]\m`ntului nem]ean (interviuri cu inspectorul [colar general, prof. Mihai L\c\tu[u, [i
vicepre[edintele FSLI Neam],
prof. Constantin Baroi); S\
reabilit\m ideea de reform\;

G`rbea
TatianaProfesiunea de dasc\l, d\ruire
de sine;

Perc\
ValerianNesf`r[itele experimente din
educa]ie; S\ red\m z`mbetul
elevilor no[tri;
Sava Nicolae- Revista
presei literare; Reviste [colare;
Nou la Humanitas;

Radu
GheorgheRomnii [i Transnistria (3);
Rusu Dumitru- Ce mic\ e
vacan]a mare! P\zea, c\ vine

hologul Mircea Miclea).


Apostolul literar
[i artistic- nr. 19
Antologia Apostolul- Dea Icar, de Marin Sorescu;
Balu[ Alina- Caravana
incoruptibililor sau povestirea
autografelor pe semne de carte;
Floroaia Mihai- Valori
spirituale romne[ti `n contextul
european: Mitropolitul Varlaam;
Gheghici Marius- "Peste
70% dintre cadrele didactice au
trecut printr-un program de formare" (interviu cu Daniela
M\t\saru, directorul Casei
Corpului Didactic);
Catan\ Adnana, Iurea
Matei, Ignat Anda, Loghin
Gabriela, Lungu Cristian,
Richter Patricia, Savin Camelia,
Sofronia Ana- Maria, T\nas\
Ancu]a- Iuliana, Toma Cristina,
Uglea Mihaela.
Tom[a ConstantinCortul ro[u, de Anita Diamant;
Zaharia Mircea- "La TT e
nevoie de s`nge t`n\r [i aer
proasp\t" (interviu cu regizorul
Sorin Militaru).
Luna octombrie

brigada!
Vasilca Dumitri]a- Te
na[ti talent [i mori speran]a;

Vergu
Mandas
Melania- {coala [i agresivitatea elevilor (interviu cu psi-

Corneanu {tefan- A venit


vremea rea afar\ [i `n [coal\;
Interviu cu prof. Gheorghe
Amaicei, pre[edintele Asocia]iei
~nv\]\torilor Neam]; Salv`nd
[colile de la sate, salv\m satele
romne[ti!
Costandache CristinaMatematicianul [i poetul Omar

Al Khayyam;
Dasc\lu Andreea- O
insult\ a inteligen]ei [i bunului
sim];
Derdena Stere MihaiAten]ie la limba romn\!
Dr\goi Mihaela- Info
MEC;
Dumitru D\nu]- Despre
]ara [i familia mea;
Floroaia Mihai- Lecturi
de weekend [i nu numai; ~ntre
religia Evului Mediu [i religia
[tiin]ei;
Grigore Gabriela- Curier
juridic;

Nastasiu
IrinaS\pt\m`na Por]ilor deschise la
Casa Corpului Didactic;
Perc\ Valerian- Ziua
Mondial\ a educa]iei;

Romana Gabriela ElenaEmblema


`nv\]\m`ntului
roma[can: Colegiul Na]ional
Roman Vod\;
Rusu Dumitru- Vorbe
europene
de
clac\
romneasc\; Profesorii, o
pacoste mare;
Tom[a ConstantinPiramida pe care o reprezint\
opera lui Caragiale;
Ursache D. D.- Domnul
Neculai Buium;
Vasilca Dumitri]aS`medru sau ziua soroacelor;

Zaharia
MirceaFestivalul de Teatru.

Simbol matematic [i metafor\


`n poezia lui Nichita St\nescu;
Corl\]anu CarmenExperien]e europene;
Corneanu {tefanRezolu]ie pentru democra]ie,
unitate [i solidaritate social\;
Diac Lucica- Stimularea
creativit\]ii;
Dr\goi Mihaela- {coala,
acas\ [i `n lume;
Grigore Gabriela- Noi
provoc\ri pentru sindicatele din
`nv\]\m`nt;
Japalea Maria- {i ei s`nt
ai no[tri, s\-i primim a[adar;
Moro[anu EmiliaComputerul [i activit\]ile
educativ- recuperatorii;
Perc\ Valerian- ~n locul
testelor na]ionale urmeaz\ teze
na]ionale; {i noi avem salarii
m\rite;
Rusu Dumitru- Vedeta
[colii;
Sava Nicolae- O variant\
plauzibil\ a na[terii romanului
Baltagul; Revista presei literare;
Toma Claudia- De 20 de
ani, Gabriel Plosc\ reprezint\
interesele celor care lucreaz\ `n
`nv\]\m`nt;
Tom[a ConstantinDebut editorial;
Vasilc\ Dumitri]a- Trei
`ntreb\ri pentru un profesor
candidat la alegerile pentru
Parlamentul european; In
memoriam Alexandru Lupu;
Zaharia Mircea- Prima
bienal\ interna]ional\ de art\
plastic\ "Lasc\r Vorel"; TT, `n
pragul celei de-a 50-a stagiuni.

Luna noiembrie

Anechitei

Daniele-

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

"Marea enciclopedie pentru elevi"


Editura: Litera

ste o enciclopedie unic\,


at`t pentru modul de
prezentare a conceptului
grafic
[i
`mbin\rii
informa]iilor, c`t [i prin
maniera de documentare,
`nlesnind accesul la o
infinitate de cuno[tin]e

suplimentare
celor
din
carte, prin
site-ul propriu pe care
`l
de]ine:
www.e-enciclopedia.ro,
creat `mpre-

decembrie 2007

CARTEA PENTRU COPII - ~N TOPUL ANULUI


un\ cu Google.

r`ndul lor, Ron [i Hermione, care s-au


c\s\torit `ntre timp, `[i conduc proprii
copii. Dar apare [i Draco Malfoy,
ve[nicul rival al lui Potter...

"Harry Potter"

de J.K. Rowling
Editura:
MacMillan

Epilogul
seriei "Harry
Potter"
`l
prezint\ pe
eroul principal, `mpreun\ cu so]ia
G i n n y ,
`nso]indu-[i
cei trei copii,
la gara Kings
Cross. James [i Albus pot savura
deja magia lumii de la Hogwarts, `ns\
Lily trebuie s\ mai a[tepte doi ani. La

"Shrek
al Treilea"
Editura: Nemira

Aflat `n
fa]a
unei
hot\r`ri
importante,
Shrek intr\
`n ac]iune
al\turi de prietenii s\i,
M\g\ru[ [i
Motanul~nc\l]at.

Hot\r`t s\ nu preia conducerea regatului de la tat\l Fionei, el porne[te `ntr-o


c\l\torie pentru g\sirea unui succesor
la tron. Dar sarcina nu este deloc
u[oar\, deoarece `n p\dure `l p`ndesc
du[manii.

"B\t\lia
vraciului"

de Josseph Delaaney

Editura: Corin Junior


Cartea a patra din seria bestselleruri "Cronicile Wardstone", de
Joseph Delaney, "B\t\lia vraciului",
ap\rut\ `n Corin Junior la `nceputul
lunii septembrie, a urcat rapid `n topul
general de v`nz\ri Diverta. Primele
trei c\r]i din seria "Cronicile

APOSTOLUL

Wardstone" s-au v`ndut `n peste


25.000 exemplare `n Romnia.

"Witch- totul
despre Will"
Editura: Egmont
~n aceast\
carte, Will ne
poveste[te totul
d e s p r e
momentul c`nd
fetele
[i-au
descoperit pentru prima oar\
puterile magice. R`nd pe
r`nd, ne face
p\rta[i
la
aspectele vie]ii
ei de zi cu zi- problemele pe care le
are cu Collins, munca din petshop,
`nt`lnirea cu Matt...

Pag. 11

Zig - Zag
TOPUL ANULUI 2007 NONFIC}IUNE

"{i tu po]i fi supernanny"


de Irinaa Petreaa
Editura: Trei

rina Petrea a scris o


carte pentru to]i cei care
doresc s\ `n]eleag\ mai
bine rela]iile dintre
p\rin]i [i copii. Fie c\
vrei s\ `]i `n]elegi mai
bine propria copil\rie, fie
c\ te preg\te[ti s\ ai un
copil, fie c\ e[ti deja
p\rinte, aceast\ carte `]i ofer\
strategii simple pentru probleme
ce-]i par dificile. Volumul este rezultatul unei bogate experien]e de lucru cu copiii [i p\rin]ii.

"Istoria ur`tului"
de Umberto Eco
Editura: Rao

Aceast\ carte este continuarea


precedentei, "Istoria Frumuse]ii".
Aparent, frumuse]ea [i ur`]enia s`nt
concepte care se implic\ unul pe
cel\lalt [i, de regul\, Ur`tul este
`n]eles ca opusul Frumosului, astfel
`nc`t ar fi suficient s\-l definim pe
acesta din urm\ pentru a [ti ce este
primul. Diversele manifest\ri ale
Ur`tului de-a lungul secolelor s`nt
bogate [i imprevizibile.

"Confesiunile unui asasin


economic"
de John Perkinss
Editura: Litera

V`ndut `n Romnia `n aproape 45.000 exemplare [i


r\sp`ndit `n peste 30 de limbi `n toat\ lumea, acest bestseller
este povestea adev\rat\ a unui om al c\rui destin `ntrece scenariul oric\rei fic]iuni. Prin deciziile sale imprevizibile [i
riscante, John Perkins a scos la iveal\ lumea complotului [i a
corup]iei interna]ionale.

"Istoria lumii"
de Ernsst H. Gombricch
Editura: Proeditura

Istoria umanit\]ii poate fi redat\


numai `n trei sute [i ceva de pagini?
Ernst Gombrich a reu[it acest lucru.
El prezint\ personaje istorice
emblematice pentru timpul lor ca pe
o poveste. Amprenta acestora pentru genera]iile urm\toare [i modul `n
care descrie evenimentele [i personajele ne dau impresia c\ toate
cele relatate se `nt`mpl\ `n prezent.

"Inteligen]a emo]ional\"
de Daniel Golemaan
Editura: Curtea Veche

Cartea lui Daniel Goleman a marcat o revolu]ie uluitoare


`n psihologie prin analiza importan]ei cov`r[itoare a emo]iilor
`n dezvoltarea personalit\]ii umane. Studiul s\u se cite[te cu
sufletul la gur\ [i ne uime[te iar\[i [i iar\[i, explic`ndu-ne c\
atunci c`nd ne `n]elegem sentimentele, situa]ia `n care ne
afl\m devine mai limpede.

Zig - Zag

Zig - Zag

Foto cine-club Palatul Copiilor


oto cine- club este ultimul cerc
`nfiin]at la Palatul Copiilor, `n
toamna acestui an. Foarte mul]i
tineri, `n majoritate liceeni, `[i
demonsteaz\, aici, pasiunea [i
talentul pentru fotografie. {i
aprofundeaz\, cu profesoara
lor, Cristina Petrariu, aceast\
art\. Cei mai mul]i dintre membrii cercului i-au fost elevi la
Colegiul Na]ional Calistrat
Hoga[, unde a predat artele plastice [i
vizuale. Fotografia este o pasiune mai
veche a sa, at`t de mare `nc`t a ales s\ o
transforme `n carier\. Nu pu]ini s`nt cei
care vor s\-i urmeze exemplul [i se
preg\tesc pentru [colile superioare de
profil, cu inten]ia de a face fotografie [i
imagine de film.
"Trebuie s\ aib\ un minim de viziune,
s\ le plac\ fotografia [i s\ se exprime prin
imagini", vorbe[te profesoara Petrariu,
despre calit\]ile unui fotograf.

Talentul trebuie antrenat


[i `n acest domeniu, `n care
se munce[te la fel de mult ca
`n oricare altul. Dac\ nu stau
`n sal\, s\ asimileze noi
cuno[tin]e teoretice, elevii
cercului ies s\ fotografieze.
Dotarea se reduce la un
Canon digital, performant,
ce-i drept, dar prea pu]in.
Profesoara Petrariu `ncearc\,
acum, s\ amenajeze un laborator, pentru a-[i `nv\]a copiii
s\ fac\ fotografie clasic\.
Foto- cine club are o bun\
colaborare cu Biblioteca
Jude]ean\ "G. T. Kirileanu", care `i pune la
dispozi]ie sec]ia de arte [i informare
audio-vizual\, pentru proiec]ii de filme.
De[i t`n\r, cercul are deja rezultate.
Vlad Potop [i Tudor Vladimir Panduru au
fost doi dinre premian]ii concursului organizat de Centrul Culturul Francofon, din
Ia[i. Lic Art a avut [i mai mul]i laurea]i din

Piatra Neam].
Fotografii Palatului Copiilor au avut [i
o prim\ expozi]ie, Fotosinteze, `n care [iau prezentat cele mai bune lucr\ri O parte
din ele ilustreaz\ acest num\r al ziarului
nostru, pentr a-i face [i mai mult cunoscu]i
pe ace[ti talenta]i tineri.

M. D.

Legea Educa]iei, `n dezbatere public\


inisterul Educa]iei,
Cercet\rii
[i
Tineretului
lanseaz\ `n dezbatere public\, pe
17
decembrie,
proiectul de Legi ale
Educa]iei. Pachetul
legislativ con]ine
Legea `nv\]\m`ntului preuniversitar,
Legea `nv\]\m`ntului superior [i Statutul personalului didactic.
Evenimentul va avea loc `n
prezen]a ministrului Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, `n Aula
Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, din Bucure[ti.
Dup\ lansare, proiectul va
fi supus dezbaterii publice,
timp de o lun\. Amendamentele [i propunerile ridicate vor fi
analizate [i, dup\ caz, integrate `n propunerea legislativ\,
care va fi `naintat\ Parlamentului Romniei.

180 lei bani de liceu


Elevii care beneficiaz\ de
programul na]ional de protec]ie
social\ Bani de liceu vor primi,
`n anul [colar `n curs, c`te 180
lei, lunar. Acest ajutor se
acord\ celor care urmeaz\
liceul sau `nv\]\m`ntul profesional- [coala de arte [i
meserii, proveni]i din familii al
c\ror venit nu dep\[e[te 150
lei de persoan\. Acordarea
sprijinului financiar se face
lunar, din sume alocate de la
bugetul de stat.
~n anul [colar 2007-2008,
beneficiaz\ de acest program
social peste 140000 elevi.
Salarii mai mari
`n 2008
Ministrul

Educa]iei,

Cristian Adomni]ei, le-a promis eforturi suficiente s\-l ajut\m",


Premiul acordat [colii va fi
cadrelor didactice `nc\ o a mai spus ministrul Educa]iei, utilizat pentru dot\ri destinate
cre[tere salarial\, astfel `nc`t, la o `nt`lnire cu cadrele didac- procesului de `nv\]\m`nt.
`n 2008, va ajunge la 100%, tice sucevene.
Fondul total de premiere
comparativ cu 2004.
alocat de MECT `n 2007 este
Premierea olimpi" {tiu c\ salariile reprezint\
de aproximativ 1.000.000
cilor interna]ionali
o motiva]ie foarte important\
RON.
pentru dumneavoastr\ [i nici
Laurea]ii
concursurile
eu, nici Guvernul pe care-l
Olimpiade [i pentru
reprezint, nu s`ntem imuni la [colare interna]ionale au fost
copiii din Spania
aceast\ necesitate. Vom face premia]i
de
Ministerul
[i Italia
toate eforturile `n acest sens, Educa]iei [i Cercet\rii. 77 de
iar negocierile cu sindicatele olimpici, c`]i au ob]inut medalii
Cei mai buni elevi romni
vor avea loc c`t de cur`nd", a de aur, argint [i bronz anul din Spania [i Italia vor putea
spus ministrul.
participa la etapa na]ional\
"Vreau
s\
a Olimpiadei de limb\ [i
C\t\lina
CRE}U
facem
din
literatur\ romn\, pentru
[coal\ un loc
gimnaziu. Scopul este
at`t
de
crearea unei motiva]ii
atr\g\tor - prin
suplimentare pentru profecondi]iile de
sorii [i copiii participan]i la
cazare, clase,
cursul op]ional de limba
materiale
romn\, introdus `n
didactice
[i
aceast\ toamn\.
preg\tirea
Subiectele vor fi
resursei umane
transmise profesorilor prin
-, `nc`t at`t copie-mail, iar elevii care
ii, c`t [i p\rin]ii
doresc s\ participe vor
lor s\ `n]eleag\
sus]ine concursul la [coala
c`t de important
e s\ se educe. Cele mai multe acesta, la disciplinele matema- la care `nva]\. Evaluarea
cazuri de abandon se `nregis- tic\, biologie, filosofie, chimie, lucr\rilor se va face de c\tre
treaz\ la sf`r[itul clasei a opta. fizic\, informatic\, astronomie, membrii Comisiei centrale,
S`nt mai multe cauze, s\r\cia, limba latin\ [i limba romn\, coordona]i de c\tre inspectorul
faptul c\ p\rin]ii nu mai au cum au fost recompensa]i, `mpre- general de specialitate din
s\-i `ntre]in\ [i-i trimit la munc\ un\ cu profesorii care i-au MECT. Din fiecare ]ar\ nomisau pentru c\ elevul pic\ preg\tit [i [colile din care nalizat\, vor participa, la etapa
examenele. De aceea, vreau provin.
na]ional\ din Romnia, primii
s\ facem campusuri, de aceea
Sumele acordate medali- doi elevi, `n ordinea valoric\ a
le d\m bani prin programul a]ilor la olimpiadele interna]io- punctajelor ob]inute.
Bani de liceu, de aceea nale sau regionale pe
schimb\m sistemul de intrare discipline au fost majola liceu. Prevenirea abandonu- rate `n 2007. Un premiu Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
lui [colar, `n aceste condi]ii, nu special cu punctaj maxim
mai este doar responsabili- [i medalie de aur a fost
tatea p\rintelui, ci a noastr\, a recompensat cu 9750
mea, a dvs., a societ\]ii `n RON, locul I- 7550 lei,
general. Dac\ un copil de7 ani locul II- 6400, locul III
nu vine la [coal\, atunci vina 4600 [i men]iune- 3150
este exclusiv a noastr\, a lei.
REVIST| EDITAT| DE
tuturor, pentru c\ nu facem

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustrarea num\rului este realizat\ cu fotografii ale membrilor cercului Foto Cin
nema Club - Palatul Copiilor

Pag. 12

Ana Maria CIUCANU

APOSTOLUL

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
decembrie 2007