Vous êtes sur la page 1sur 14

1.

Alfabet Limba Italiana


a- (a)
b- (bi)
c- (ci)
d- (di)
e- (e)
f- (effe)
g- (gi)
h- (acca)
i- (i)

j- ( i Iunga)
k- (cappa)
l- (elle)
m- (emme)
n- (enne)
o- (o)
p- (pi)
q- (cu)
r- (erre)

s- (esse)
t- (ti)
u- (u)
v- (vu)
w- (doppia vu)
x- (ics)
y- (i greca)
z- (zeta)

2. Reguli de Citire si Pronuntie in Limba Italiana


Litera H in limba italiana nu se pronunta.
Exemplu: Oh! Oo!
Litera S se pronunta asemenea literei Z in urmatoarele situatii:
1. intre doua vocale:
- casa (cas)
- cosa (lucru)
- causa (cauza)
2. inaintea unor consoane: (b,g, s, m, l, v):
- sbaglio (greseala)
- sguardo (privire)
- smalto (smalt)
- svelto (zvelt)
- sleale (necinstit)
- svizzero (elvetian)
Litera Z se pronunta asemenea literei :
- grazie ( multumesc)
- lezione (lectie)
- notizia (stire)

Consoanele duble se pronunta mai lung si mai


apasat:
- bello (frumos)
- giallo (galben)
- occhio (ochi)
- bicchiere (pahar)
- oggi (azi)
- passo (pas)
Grupul gn se pronunta ca un n moale: signore (domn), compagno
(tovaras).
Grupul gli se pronunta ca un li moale: figlio, sbaglio, giglio.
In grupurile de sunete ci, gi, sci urmate de o alta vocala, litera i nu
se mai pronunta: cielo, cieco, gioco, sciocco, sciame.
Grupurile de sunete sce , sci se pronunta e, i:
scelta (alegere), scena( scena), uscita (iesire) , scivolo (tobogan).
Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se pronunta
identic ca in limba romana:
cielo (cer), circo (circ), gesto (gest), gioco (joc), che (ce), chiave (cheie),
ghiandola (glanda), ghepardo (ghepard).

3.Articolul Hotarat si Nehotarat in Limba Italiana


Articolul hotarat- Formele articolului hotarat in limba
italiana sunt:
masculin singular: il, l, lo
masculin plural: i, gli
feminin singular : la, l

feminin plural: le
Articolul LE se foloseste inaintea substantivelor de feminin
plural
Ex: le ragazze/fetele, le case-casele, le donne-femeile

Articolul GLI se foloseste pentru subtantivele de masculin


plural care incep cu gn, pn, ps, s+consoana, i+vocala, x,
y, z:
gli studenti- studentii, gli pneumatici- cauciucurile, gli gnomiproverbele, gli zii-unchii, gli xilofoni-xilofoanele, gli yougurtiaurturile, gli iunior-juniorii
Articolul I se foloseste inaintea substantivelor de masculin
plural care incep cu o consoana:
Ex: i ragazzi-baietii, i libri-cartile, i quaderni-caietele

Articolul nehotarat - Formele articolului nehotarat


sunt:
masculin singular: un, uno
masculin plural: feminin singular: una, un
feminin plural: Articolele IL/UN se folosesc inaintea substantivelor de
masculin singular care incep cu o consoana oarecare :
Ex: il/un ragazzo/- baiatul/un baiat, il/un libro-cartea/o carte,
il/un quaderno- caietul/un caiet, il/un pane-painea/o paine
Articolele L /UN se folosesc inaintea subtantivelor de
masculin singular care incep cu o vocala :
Ex: l/un aereo-avionul/un avion, l/un albero- copacul/un copac,
l/un albergo- hotelul/un hotel
Articolele LA/UNA se folosesc inaintea subtantivelor de
feminin singular care incep cu o consoana:

Ex: la/una ragazza- fata/o fata, la/una casa- casa/o casa, la/una
donna- femeia/o femeie,
la/una professoressa- profesoara/o profesoara
Articolele LO/UNO se folosesc inaintea subtantivelor de
masculin singular care incep cu gn, pn, ps, s+consoana,
i+vocala, x, y, z:
Ex: lo/uno studente- studentul/un student, lo/uno yogurtiaurtul/un iaurt, lo/uno pneumatico- cauciucul/un cauciuc, lo/uno
gnome-proverbul/un proverb, lo/uno iunior-juniorul/un junior,
lo/uno xilofono-xilofonul/un xilofon, lo/uno zio- unchiul/un unchi
Articolele L/ UN se folosesc inaintea subtantivelor de feminin
singular care incep cu vocala:
Ex: l/unora- ora/o ora, l/unisola-insula/o insula, l/unulivamaslina/ o maslina

4. Prepozitia interogativa
Verbul- Modul indicativ- Forma interogativa
In limba italiana, forma interogativa este marcata in scris prin semnul
intrebarii asezat la sfarsitul unei fraze/propozitii:
Ex: Cosa fai questa sera? (Ce faci in seara asta)?
Vieni anche tu con noi? (Vii si tu cu noi?)
Ca si regula , adjectivele , adverbele interogative si pronumele
preceda verbul la forma interogativa:
Perch piangi? (De ce plangi?)
Chi parla al telefono? (Cine vorbeste la telefon?).
Dove sei? (Unde esti?)
Quando vieni da noi? (Cand vii la noi?)

5. Propozitii negative in limba italiana.

Verbul- Modul indicativ- Forma negativa


In limba italiana, forma negativa a verbului se contruieste cu ajutorul
adverbului negativ non, care se aseaza in fata verbului principal:
Non mi piace fare la spesa.
Nu-mi place sa merg la piata.
Atunci cand este precedat de pronumele negative : nessuno (nimeni),
nulla (nimic) sau de conjunctiile negative precum nemmeno, neanche,
neppure (nici macar), adverbul de negatie Non nu mai apare in propozitie:
Nessuno venuto da noi. (Nimeni nu a venit la noi)
Nulla mi piace qui. (Nu-mi place nimic aici)

Nemmeno sa come si chiama (Nici macar nu stie cum se cheama)


Neppure viene a visitarci. (Nici macar nu vine sa ne viziteze)
Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau
conjunctive negativa, adverbul de negatie non apare in propozitie:
Non mi piace nulla. (Nu-mi place nimic)
Non voglio niente. (Nu vreau nimic)
Non sa nemmeno dove si trova. (Nici macar nu stie unde e).

6.Pronumele demonstrative :
De apropiere
masc. sing- questo (acesta) ------ masc. pl. questi (acestia)
fem. sing- questa (aceasta) ------ fem.pl - queste (acestea)
De departare
masc. sing- quello (acela) ------ masc. pl. quelli (aceia)
- fem.sing- quella (aceea) ------ fem. pl- quelle (acelea)
Ex:
Mia madre ha comprato questo libro. Mama mea a cumparat aceasta carte.

7. Pronumele relativ:
In limba italiana, pronumele relativ este de doua feluri:
1. Variabil: il quale- Luomo alto, il quale mi parlo spesso, mio zio .
(Barbatul inalt, care-mi vorbeste des, este unchiul meu)
la quale - Tua amica, la quale io conosco, viene sempre qui. (Prietena ta,
pe care eu o cunosc , vine mereu aici. )
i quali- I tuoi amici, i quali ti aiutano, sono molto gentili. (Prietenii tai, care
te ajuta, sunt foarte amabili.)
le quali- Le ragazze bionde, le quali tu vedi, sono studentesse. (Fetele
blonde, pe care le vezi, sunt studente).
2. Invariabil:
Che (nominativ, accuzativ)
La ragazza che viene Maria. (Fata care vine e Maria).-Nominativ
La ragazza che vedo Maria (Fata pe care o vad e Maria)- Acuzativ
Cui (dativ)
Gli amici a cui scrivo sono in Francia. (Prietenii carora le scriu sunt in
Franta.)

8. Pronumele posesiv formele la Singular


Astazi vom studia formele pronumelui posesiv in Limba Italiana, atat la singular
cat si la plural / masculin si feminim.
Mio, mia (al meu, a mea )
Tuo , tua (al tau, a ta)
Suo, sua (al sau, a a sa)
Nostro, nostra (al nostru, a noastra)
Vostro, vostra (al vostru, a voastra)
Loro (ai lor, ale lor)
Ex:
Mio padre lavora in Italia da 5 anni. = Tatal meu lucreaza in Italia de 5 ani.

9. Pronumele reflexiv
Azi vom invata formele pronumelui reflexiv in limba italiana pentru fiecare
persoana la singular si plural.
Singular Pers I- Mi Mi guardo (Ma privesc)
Plural Pers. I- Ci guardiamo (Ne privim)
II- Ti guardi (Te privesti)
II- Vi guardate (Va priviti)
III- Si guarda (Se priveste)
III- Si guardano (Se privesc)
Ex: Io mi lavo ogni giorno. = Eu ma spal in fiecare zi.

10.Pronumele personal in Italiana


Singular Pers. I Io (eu)
Plural Pers. I- Noi (noi)

II- Tu (tu)
II- Voi (voi)
III- Lui/lei (el, ea)
III- Loro (ei, ele)
Pronumele Personale in Ordinea folosita la Conjugarea unui Verb:
Io parlo;
= Eu vorbesc;
Tu parli;
Lui/Lei parla
Noi parliamo;
Voia parlate;
Loro parlano;
In limba italiana, pronumele personal are atat forme accentuate (sau tonice), cat
si forme neaccentuate (atone). Sa vedem delcinarea pronumelor personale in

limba italiana cu exemple cate te vor ajuta sa intelegi cum sa le folosesti in


propozitii si dialoguri :

11. Numeralul ordinal = Il numerale ordinale


Numeralul ordinal in limba italiana ca si in romana exprima ordinea prin
numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire.

1- primo (primul)

6- sesto (al saselea)

2-secondo (al

7-settimo (al

doilea)

saptelea)

3-terzo (al treilea)

8- ottavo

4-quarto (al

9-nono

patrulea)

10-decimo

5-quinto (al cincilea)

12. Numeralul cardinal = Il numerale cardinale


Numeralele cardinale de la 1 la 10 :

1 - uno

5 - cinque

9 - nove

2 - due

6 - sei

10 - diec

3 - tre

7 - sette

4 - quattro

8 - otto

13. Interjectia = Linteriezione


Interjectia este partea de vorbire care exprima stari sufletesti, senzatii, dar si care
reproduce sunete din natura.

Interjectiile se impart in 4 categorii:


Simple:
Ah!(ah!),
ehi(ei!) ,
ahim!(vai de mine, aoleu) ,
urr!(ura),
ahi, (au, vai)
ohi, (o!)
uffa (of),
puah! (bleah)
salve! (salut)
forza! (curaj)

Compuse:
viva!(traiasca) ,
peccato(pacat!) ,
accidenti!(la dracu!),
ottimo! (perfect!)
Locutiuni interjectionale:
mamma mia!, (mama mea)
meno male! (slava domnului!),
porca miseria!, (la naiba)
poveri noi! (saracii de noi)
al riparo! la adapost!

14. Gradele de comparatie ale principalelor


adverbe din limba italiana:
Pozitiv
Bene- bine
Male-rau

Comparativ

Superlativ

meglio- mai
bine

molto bene, assai bene-foarte


bine

peggio-mai rau

molto male, malissimo-foarte


rau

Moltomult

pi-mai mult

moltissimo, - foarte mult

meno-mai
Poco-putin putin

pochissimo, molto poco- foarte putin

15. Exprimarea Locatiei in limba italiana:


L (acolo),
l (acolo),
qui (aici),
qua (aici),
gi (jos), su ( sus),

laggi( in jos),
lass (in sus),
davanti (in fata) ,
dietro (inainte),
sopra (deasupra),

sotto (dedesubt),
dentro (inauntru),
fuori (afara),
avanti (inainte)

16. Adverbele de mod in Limba Italiana


Adverbele de mod se formeaza , de obicei, adaugand sufixul mente- la
sfarsitul adjectivelor:
Mai jos gasesti cateva exemple de adverbe de mod:

fortunatamente (din fericire),

bene (bine),

velocemente (rapid),

male (rau),

sfortunatamente (din nefericire),

meglio (mai bine),

lentamente (lent),

peggio (mai rau),

civilmente (civilizat),

piano (usor),

piacevolmente (cu placere),

in breve (pe scurt),

appunto (tocmai),

parzialmente (partial),

certamente (cu siguranta),

casualmente (intamplator),

probabilmente (probabil),

sinceramente (sincer),

forse (poate),

cos (asa),

senza dubbio (fara indoiala),

volentieri (de buna voie).

abbondantemente (din

abundenta),

sodo (din greu),

17.

Adverbul- Lavverbio

Adverbul este o parte invariabila de vorbire care poate determina unele parti

de vorbire precum: verbul , adjectivul, adverbul.

Ex:

1.adverb care determina un verb: Tu parli velocemente . (Tu vorbesti

repede)

2. adverb care determina un adjectiv : Lei ha una casa molto pi grande.(Ea

are o casa mult mai mare.

3. adverb care detremina un alt adverb : Tu parli un p sbagliato . (Tu

vorbesti putin gresit)

Adverbele raspund la intrebarile: cum (come?), cand (quando),

unde (dove?), cat (quanto?).

Adverbele de mod se formeaza , de obicei, adaugand sufixul mente- la

sfarsitul adjectivelor:

Ex:

veloce-velocemente

sincero-sinceramente

certo-certament

Vous aimerez peut-être aussi