Aspecte etice si legale ale

prelevarii si transplantului de
organe si celule de la donatorul
viu in legislatia diferitelor tari

AMG IV,Grupa
13,Seria B

LEGEA NR. 95/2006 extras

Text actualizat la data de 01.10.2011

Art. 144. Prelevarea de organe, tesuturi si celule

de origine uman de la donatorul n viat se
face n urmtoarele conditii:
a) prelevarea de organe, tesuturi si celule de
origine uman, n scop terapeutic, se poate
efectua de la persoane majore n viat, avnd
capacitate de exercitiu deplin, dup obtinerea
consimtmntului
informat,
scris,
liber,
prealabil si expres al acestora, conform
modelului prevzut n anexa nr. 1. Se interzice
prelevarea de organe, tesuturi si celule de la
persoane lipsite de discernmnt;

b) consimtmntul se semneaz numai dup ce donatorul

a fost informat de medic, asistentul social sau alte
persoane cu
pregtire de specialitate asupra
eventualelor riscuri si consecine pe plan fizic, psihic,
familial si profesional, rezultate din actul prelevrii;

c) donatorul poate reveni asupra consimmntului dat,

pn n momentul prelevrii;
d) prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule
de origine uman ca urmare a exercitrii unei
constrngeri de natur fizic sau moral asupra unei
persoane sunt interzise;

e) donarea si transplantul de organe, tesuturi si

celule de origine uman nu pot face obiectul
unor acte si fapte juridice, n scopul obtinerii
unui folos material sau de alt natur.
f) donatorul si primitorul vor semna un act
legalizat prin care declar c donarea se face n
scop umanitar, are caracter altruist si nu
constituie obiectul unor acte si fapte juridice n
scopul obtinerii unui folos material sau de alt
natur.

Art. 145. (1) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi

si celule de la potentiali donatori minori n viat, cu
exceptia cazurilor prevzute n prezenta lege.
(2) Prin derogare de la alin. (1), n cazul n care
donatorul este minor, prelevarea de celule stem
hematopoietice medulare sau periferice se face n
urmtoarele conditii:
a) prelevarea de celule stem hematopoietice
medulare sau periferice de la minori se poate face
numai cu consimtmntul minorului dac acesta a
mplinit vrsta de 14 ani si cu acordul scris al
ocrotitorului legal, respectiv al prinilor, tutorelui sau
al curatorului. Dac minorul nu a mplinit vrsta de 14
ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului
legal;

b) n cazul donatorului care are cel putin 14

ani, consimtmntul acestuia, scris sau
verbal, se exprim n fata presedintelui
tribunalului n a crui circumscriptie
teritorial se afl sediul centrului unde se
efectueaz transplantul, dup efectuarea
obligatorie a unei anchete de ctre
autoritatea tutelar competent, conform
modelului prevzut n anexa nr. 2.
(3) Refuzul scris sau verbal al minorului
mpiedic orice prelevare.

Art. 146. (1) Prelevarea de organe, tesuturi sau

celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul
comisiei de avizare a donrii de la donatorul viu,
constituit n cadrul spitalului n care se
efectueaz transplantul; aceast comisie va
evalua motivaia donrii si va controla
respectarea drepturilor pacientilor;
(2) Comisia de avizare a donrii de la donatorul viu
va avea urmtoarea component: un medic cu
pregtire n bioetic din partea colegiului
medicilor judetean, un psiholog sau un medic
psihiatru si un medic primar, angajat al spitalului
si avnd atributii de conducere n cadrul
acestuia, neimplicat n echipa de transplant.

(3) Aceast comisie va functiona conform

unui
regulament
emis
de
Agentia
National de Transplant, cu consultarea
Comisiei de bioetic a Ministerului
Snttii Publice. Regulamentul va fi
aprobat prin ordin al ministrului snttii
publice.
(4) Comisia va evalua att donatorul, ct si
primitorul care vor fi supusi unui examen
psihologic si/sau psihiatric, avnd ca scop
testarea capacittii de exercitiu, precum
si stabilirea motivatiei donrii.

(5) Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un

specialist, psiholog sau psihiatru, independent att de
echipa care efectueaz transplantul, ct si de familiile
donatorului si primitorului.

(6) Prelevarea, de la donatori vii, de snge, piele, cap

femural, placent, snge din cordonul ombilical,
membrane amniotice, ce vor fi utilizate n scop
terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetic
cuprinse n regulamentul comisiei de avizare a donrii
de la donatorul viu, fr a fi necesar avizul acestei
comisii.

(7)
Datele
privind
donatorul
si
receptorul,
inclusiv
informatiile
genetice, la care pot avea acces terte
prti, vor fi comunicate sub anonimat,
astfel nct nici donatorul, nici
receptorul s nu poat fi identificati.
(8) Dac donatorul nu doreste s-si
divulge identitatea, se va respecta
confidentialitatea donrii, cu exceptia
cazurilor n care declararea identittii
este obligatorie prin lege.

Transplantul de organe, esuturi i

celule de origine uman

Art. 149. Transplantul de organe, tesuturi

si celule de origine uman se efectueaz
numai n scop terapeutic.
Art. 150. Transplantul de organe, tesuturi
si celule de origine uman se efectueaz
cu consimtmntul scris al primitorului,
dup ce acesta a fost informat asupra
riscurilor si beneficiilor procedeului

Art. 151. (1) n cazul n care primitorul este n

imposibilitatea de a-i exprima consimmntul,
acesta poate fi dat n scris de ctre unul din
membrii familiei sau de ctre reprezentantul
legal al acestuia;
(2) n cazul primitorului aflat n imposibilitatea de
a-si exprima consimtmntul, transplantul se
poate efectua fr consimtmntul prevzut
anterior dac, datorit unor mprejurri
obiective, nu se poate lua legtura n timp util
cu familia ori cu reprezentantul legal al
acestuia, iar ntrzierea ar conduce inevitabil la
decesul pacientului.
(3) Situatia descris la alin. (2) va fi consemnat
de medicul sef de sectie si de medicul curant al
pacientului.

Finantarea activittii de transplant

Art. 153. Costul investigatiilor, spitalizrii,

interventiilor chirurgicale, medicamentelor,
materialelor sanitare, al ngrijirilor
postoperatorii, costul medicamentelor si
serviciilor aferente strii postransplant,
precum si cheltuielile legate de coordonarea
de transplant se pot deconta dup cum
urmeaz:
a) din bugetul Fondului national unic de
asigurri sociale de sntate, pentru pacientii
inclusi n Programul national de transplant;

b) de la bugetul de stat si din veniturile

proprii
ale
Ministerului
Snttii
Publice, pentru pacientii inclusi n
programul national de transplant;
c) prin contributia personal a
pacientului sau, pentru el, a unui sistem
de asigurri voluntare de sntate;
d) donatii si sponsorizri de la persoane
fizice
sau
juridice,
organizatii
neguvernamentale ori alte organisme
interesate.

Sanctiuni

Art. 154. Organizarea si efectuarea prelevrii

de organe, tesuturi si/sau celule de origine
uman, n scopul transplantului, n alte
conditii dect cele prevzute de prezentul
titlu, constituie infractiune si se pedepseste
conform legii penale.
Art. 155. Prelevarea sau transplantul de
organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine
uman fr consimtmnt dat n conditiile
prezentului titlu constituie infractiune si se
pedepseste cu nchisoare de la 5 la 7 ani.

Art. 157. (1) Constituie infractiune si se pedepseste

cu nchisoare de la 3 la 5 ani fapta persoanei de a
dona organe si/sau tesuturi si/sau celule de
origine uman, n scopul obtinerii de foloase
materiale sau de alt natur, pentru sine sau
pentru altul. (2) Determinarea cu rea-credint
sau constrngerea unei persoane s doneze
organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine
uman constituie infractiune si se pedepseste cu
nchisoare de la 3 la 10 ani. (3) Publicitatea n
folosul unei persoane, n scopul obtinerii de
organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine
uman, precum si publicarea sau mediatizarea
unor anunturi privind donarea de organe si/sau
tesuturi si/sau celule umane n scopul obtinerii
unor avantaje materiale sau de alt natur pentru
sine, familie ori terte persoane fizice sau juridice
constituie infractiune si se pedepseste cu
nchisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 158. (1) Organizarea si/sau efectuarea prelevrii de

organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine uman
pentru transplant, n scopul obtinerii unui profit
material pentru donator sau organizator, constituie
infractiunea de trafic de organe si/sau tesuturi si/sau
celule de origine uman si se pedepseste cu nchisoare
de la 3 la 10 ani.
(2) Cu aceeasi pedeaps se sanctioneaz si cumprarea de
organe, tesuturi si/sau celule de origine uman, n
scopul revnzrii, n vederea obinerii unui profit.
(3) Tentativa se pedepseste.

Art. 159. Introducerea sau scoaterea din tar de organe,

tesuturi, celule de origine uman fr autorizatia
special emis de Agentia National de Transplant
constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de
la 3 la 10 ani.

Legislaia pentru Transplantul de organe

umane (THO)a fost adoptat n India n 1994 pentru a
eficientiza donarea de organe si activiti de transplant.
Principalele prevederi ale actului THO adoptate de
guvernul Indiei includ urmtoarele:

Donatorul in viat :
- se defineste ca fiind cel care poate dona fr formalitti
legale;
- rudele care au permisiunea s doneze sunt: mama,
tatl, fratii, surorile, fiul, fiica si sotul;
- rudele sunt obligate s furnizeze dovada relaiei lor cu
teste genetice si / sau prin documente legale. n cazul n
care nu exist primele rude, cel care primeste
transplantul si donatorul trebuie s solicite permisiunea
special a comisiei de autorizare a guvernului si sa apar
n fata unei comisii medicale pentru a dovedi c motivul
de donare este din altruism sau afectiune pentru bolnav.

n Germania nu exist o lege a

transplantului cu donor viu n timp ce n
Belgia legea stipuleaz c transplantul
cu donator viu este acceptat doar n
conditiile n care viata primitorului este
n mare pericol. Anglia, spre exemplu,
accept donorul viu, n timp ce n
Italia, Franta, Germania transplantul
cu donor viu este sub 10%.

In Spania:
Art. 1: Nu se poate primi niciun fel de compensare
financiara sau de oricare alt gen pentru donarea de
organe. Se va considera ca transplantul sa nu fie in
niciun fel daunator donatorului sau familiei acestuia.
Primitorului nu ii se va cere niciun fel de pret pentru
organele primite.
Art. 2: Ministerul de sanatate si asigurare sociala va
autoriza in mod expres centrele sanitare unde se va
efectua extractia de organe umane.

Art. 3: obtinerea de organe vii pentru

realizarea unui transpant se va face doar
prin respectarea urmatoarelor:
-donatorul trebuie sa fie major;
-donatorul trebuie sa fie in deplinatatea
facultatilor mintale si sa fi fost informat cu
privire la consecintele deciziei sale.
Donatorul trebuie sa fie informat cu privire
la consecintele somatice, psihologice si
psihice si eventualele repercursiuni pe care
donarea o poate avea asupra vietii
familiale, profesionale si personale dar si
despre beneficiile care se asteapta sa le
aiba primitorul;

-donatorul trebuie sa isi dea acordul intr-o

forma libera si constienta, in fata autoritatilor
sanitare si a medicilor care vor efectua
transplantul. In niciun caz nu se va putea
efectua transplantul fara a avea semnatura
donatorului. Prin aceasta lege se stabileste ca
nu se vor putea preleva organe de la persoane
care sufera de deficiente psihice sau boli
mintale si nu isi pot exprima in scris acest acord
liber si constient;
-donarea va avea loc doar in cazul in care
beneficiarului ii se poate prelungi viata sau
schimba calitatea vietii in urma transplantului,
garantandu-se anonimatul primitorului.

CAZURI CLINICE

Cazul

Pacientul X, in varsta de 63 de ani, vaduv, ce sufera

de insuficienta renala cronica avansata cauzata de
diabetul zaharat de tip II, a fost evaluat pentru
transplant de rinichi. Analizele sale arata ca acesta
are grupa de sange 0. Acesta vorbeste cu prietenii
si cu membrii familiei despre donarea cu donator
viu. Patru persoane, inclusiv fiica sa de 35 de ani
vor sa fie luati in calcul ca posibili donatori.
Testele preliminare au constat intr-un interviu la
telefon si in analize de sange, din care reiese ca
fiica acestuia are grupa de sange AB. Aceasta nu
poate fi un donator viabil, ba mai mult, testele
atesta de asemeni ca pacientul nu este tatal sau
biologic.

Cazul 2
Pacienta fetita in varsta de 12 ani se afla in programul de
dializa, dezvolta insuficienta renala datorata glomerulonefritei
acute. Aceasta are grupa de sange AB, iar parintilor ei li se
spune ca ea poate accepta un rinichi de la oricare alta grupa
de sange. Ambii parinti sunt sanatosi si nerabdatori sa fie
testati. Tatal se supune unor analize complete si nu se gaseste
nicio contraindicatie pentru donare.
La ultima vizita concludenta, medicul observa ca el are grupa
de sange 0. Asta nu va impiedica donarea, dar indica ca tatal
nu este tatal biologic al pacientei.
In urma unei discutii la Comitetul de Practica pentru
Transplant Renal, cativa dintre membrii comitetului sunt de
parere ca grupa de sange rezultata si implicatiile sale privind
paternitatea trebuie dezvaluite potentialului donator cu
privire la implicarea in donare si cu privire la succesul
transplantului. Acestia subliniaza ca pacientul are dreptul
divulgarii complete in ceea ce priveste analizele medicale
efectuate si ca prin retinerea in mod deliberat a interpretarii
grupei de sange rezultate, centrul medical se predispune
singur mai tarziu spre actiuni legale. Ca o masura de
preintampinare, ei sugereaza ca toti potentialii donatori sa fie
informati despre posibilitatea invatarii despre non-paternitate.

Altii sunt de parere ca potentialul donator ar

trebui informat doar daca el/ea poate dona sau
daca lipsa unei potriviri partiale de material
genetic ar putea compromite transplantul. Ei
sustin ca, cunoasterea non-paternitatii ar putea
schimba decizia de a dona sau sa permita
identificarea unui donator mai potrivit.
Al treilea grup propune informatia sa nu fie
oferita in mod voluntar numai daca potentialul
donator cere in mod specific paternitatea. Ei
citeaza potentialele efecte negative asupra
tutoror partilor implicate si subliniaza ca pentru
transplantul de rinichi, transplantul in sine nu se
afla in stransa legatura cu sistemul antigenic
leucocitar uman.

Cazul 3
Pacient in varsta de 56 de ani sufera de ciroza
avansata datorita alcoolismului si nu a mai baut
de 4 ani. El fusese pe lista de transplant timp de
un an insa a fost recent diagnosticat cu carcinom
hepatocelular. I s-a spus ca va fi inlaturat de pe
lista de transplant si i s-au oferit alte forme de
tratament.
Doua saptamani mai tarziu, pacientul il
informeaza pe medic ca va calatori in alta tara
unde va putea primi un transplant de ficat in mai
putin de o luna. El a realizat un web-site care sal ajute sa stranga banii. El cere sa i se faca o
rezervare post-transplant in asa fel incat sa isi
aranjeze din timp ingrijirea post-transplant la
intoarcerea in USA.

CAZUL
4
Pacienta in varsta de 65 de ani, ce sufera de
diabet zaharat, a facut dializa timp de 2 ani si
tocmai a fost pusa pe lista de asteptare pentru
transplantul renal. Nu exista niciun potential
donator viu. Ea mai avusese probleme si in
trecut in ceea ce priveste accesul la dializa si
este inspaimantata de gandul ca e posibil sa fie
nevoita sa astepte ani la rand pentru un
transplant.
Pacienta nu reuseste sa ajunga sa faca dializa
pentru o perioada de 4 saptamani, iar apoi suna
sa spuna ca va avea nevoie de ingrijiri in
ambulatoriu pentru noul sau rinichi transplantat.
Ea recunoaste ca transplantul a fost realizat in
alta tara unde victimizarea donatorilor de organe
se considera a se intampla adesea.

Lucurile marete se facdeobicei cu riscuri foarte

mari. Herodotus