Principii ale educaiei pentru

sntate
Introducere

 Pstrarea sntaii i lupta contra

bolilor se nscriu printre cele mai
vechi preocupari ale omului.
Sntatea nu este numai o problem
individual, ci privete tot att de
mult societatea n ntregime.

Obiectivul educaiei pentru

sntate
formarea si dezvoltarea n rndul
populaiei, ncepnd de la vrstele
cele mai fragede, a unei conceptii si
a unui comportament igienic,
sanogenic, n scopul aprrii
sntaii.

Scopul:formarea unei opinii de

mas, fundamentat tiinific,
fat de:
-

igiena individual i colectiv,

alimentaie,
imbrcminte,
munc i odihn,
utilizarea raional a timpului liber
factorii naturali de clire a
organismului
- evitarea factorilor de risc.

 Educaia pentru sntate a

populaiei trebuie s reprezinte
un obiectiv major al politicii
sanitare naionale.

Gradele educatiei pentru

sntate
Educaia pentru sntate de gradul
zero -reprezint o parte component a
formarii profesionale, asigurnd cadrelor
din profesiile nemedicale, cu rol
determinant n dezvoltarea economicosocial i cadrelor de rspundere n
organizarea i conducerea vieii sociale
o mai mare competen n anumite
probleme de sntate.

Educaia pentru sntate

de gradul I
- cuprinde noiunile teoretice i aspectele
practice care trebuie integrate n
pregtirea profesional a persoanelor
ocupnd funcii cu caracter predominant
educativ, pentru ca, prin activitatea lor
profesional, s contribuie la includerea
efectiv a educaiei pentru sntate n
formele de instruire i educaie de la
nivelul tuturor treptelor sistemului
instructiv-educativ.

Educaia pentru sntate

de gradul II
nglobeaz ansamblul teoretic si
practic al msurilor educaionale
destinate ntregii populaii. n acest
caz, scopul este obinerea unei
cooperri eficiente n aplicarea
politicii sanitare, ntemeiat pe
receptivitate i comportament
adecvat promovarii sntaii.

Educaia pentru sntate are

trei laturi :
cognitiv - const n comunicarea i
nsuirea de noi cunotine necesare
aprrii i meninerii sntaii ;
motivaional - asigur convingerea
populaiei privind necesitatea prevenirii i
combaterii bolilor i a dezvoltrii
armonioase a organismului, prin
respectarea regulilor de sanogenez;
comportamento-volitional nsuirea
deprinderilor i obinuinelor sanogenice,
cu aplicarea lor n practica cotidian.

Funciile majore ale educaiei

pentru sntate :
Funcia sanogenic are ca scop
optimizarea sntii individuale i
comunitare, pentru atingerea idealului de
sntate. Ea se adreseaz populaiei
sntoase, educaia sanogenic constituind
o parte integrant a medicinii omului
sntos.
Funcia preventional vizeaza atingerea
obiectivelor preveniei primare, secundare
si teriare.

http://www.snspms.ro/UserFiles
/File/ph_press/php_ps_edsan.pd
f

Chestionar

1.Enumerai drogurile de care ai

auzit:
2.Unde ai auzit (sau citit) despre
ele?
Din mass- media
De la coal
De la alii

3. Cunoatei persoane care se

drogheaz?
4.Ce credei c i determin s se
drogheze?
Curiozitatea
Inadaptarea la mediu
Dependena
Condiiile de via
Lipsa educaiei
Teribilismul
Nu tiu
Influena anturajului

5.Ai fi (sau ai fost) tentat s v

drogai?
6.Ce droguri folosii? Ce ai simit
cnd ai folosit droguri?
7. Ai dori s repetai experiena?

8.tii care sunt efectele

drogurilor? Enumerai-le!
9.tii dup cte prize putei
deveni dependent?
Depinde de drog
Dup o priz
Dup mai multe prize
Nu tiu

10.Cum se manifest dependena?

Nu tiu
Criza de sevraj
Tulburri digestive
Tulburri psihice
Tulburri respiratorii
Tulburri circulatorii
Tulburri de comportament

11. Dup ce recunoatei o

persoan care se drogheaz?

Dup comportament
Dup facies
Nu tiu
Dup aspectul fizic
Dup urma administrrii

12. Cum credei c ar reaciona

prietenii dumneavoastr, dac ar
afla c v drogai?

Ar fi ocai
Nu tiu
M-ar ajuta
M-ar respinge
N-ar fi de acord

13. Dar prinii, cum credei c ar

reaciona?

Nu tiu
Nu rspunde
M-ar ajuta
M-ar renega
Ar fi suprai
N-ar crede

Studiu privind consumul de droguri la

studenii din anul VI de la UMF TgMure
1998

 Scopul lucrrii este de a evalua

cunotinele studenilor mediciniti
despre droguri i consumul acestora.
Metoda de lucru: Am apelat la un
lot de 50 de studeni din anul VI
medicin general de la UMF TgMure, care au completat un
chestionar cu 17 ntrebri, prin
metoda autonregistrrii.

Rezultate i concluzii:

1.Enumerai drogurile de care

ai auzit:
Nr.crt.
DROGURI
INCIDENA
(%)

FETE

BIEI

1.

COCAIN

100

100

2.

MORFIN

92

92

3.

MARIJUANA

100

100

4.

L.S.D.

88

92

5.

HAI

100

100

6.

OPIU

100

100

7.

CANABIS

100

100

8.

AMFETAMINA

96

100

9.

ALCOOL+MEDICAMEN
TE

92

96

10.

TUTUN

92

92

11.

HEROIN

100

100

12.

ECSTASY

96

100

2.Unde ai auzit (sau citit)

despre ele?
Nr.

Sursa

Incidena
(%)
Fete

Biei

1.

Din mass- media 92

88

2.

De la coal

96

72

3.

De la alii

44

68

3. Cunoatei persoane care se

drogheaz?
Nr. crt.

Rspuns

Incidena
(%)
Fete

Biei

1.

Da

36

44

2.

Nu

64

56

4.Ce credei c i determin s

se drogheze?
Nr. crt.

Factori
determina
ni

Incidena
(%)
Fete

Biei

1.

Curiozitatea 88

96

2.

Inadaptarea 48
la mediu

52

3.

Dependena 52

60

4.

Condiiile
de via

36

28

5.

Lipsa
educaiei

40

56

6.

Teribilismul

84

76

7.

Nu tiu

8.

Influena
anturajului

80

92

5.Ai fi (sau ai fost) tentat s

v drogai?
Nr. crt.

Rspuns

Prevalen
a
Fete

Biei

1.

Da

16

32

2.

Nu

84

68

6.Ce droguri folosii? Ce ai

simit cnd ai folosit
droguri?
A rspuns o singur fat care a precizat c a
folosit marijuana, simind relaxare i
detaare de mediu.

7. Ai dori s repetai
experiena?
Nr. crt.

Rspuns

Prevalen
a
Fete

Biei

1.

Da

2.

Nu

100

100

8.tii care sunt efectele

drogurilor? Enumerai-le:
Nr. crt.

Efect

Incidena
Fete

Biei

1.

Depndena

100

100

2.

Deteriorare 100
fizic i
psihic

100

3.

Euforie

100

96

4.

Halucinaii

96

96

9.tii dup cte prize putei

deveni dependent?
Nr.crt. Raspuns

Incidena
(%)
Fete

Biei

1.

Depinde de drog

64

64

2.

Dup o priz

20

16

3.

Dup mai multe

prize

20

4.

Nu tiu

12

12

5.

Nu rspunde

14

10.Cum se manifest
dependena?
Nr.crt.
Manifestare
Incidena (%)
Fete

Biei

1.

Nu tiu

2.

Nu rspunde

3.

Criza de sevraj 68

88

4.

Tulburri
digestive

48

44

5.

Tulburri
psihice

76

84

6.

Tulburri
respiratorii

7.

Tulburri
circulatorii

56

40

8.

Tulburri de
80
comportament

96

64

44

11. Dup ce recunoatei o

persoan care se drogheaz?
Nr. crt.

Rspuns

Incidena
(%)
Fete
Fete

Biei

1.

Dup
comportame
nt

84

76

2.

Nu rspunde

3.

Dup facies

68

40

4.

Nu tiu

5.

Dup
52
aspectul fizic

48

6.

Dup urma
administrrii

52

56

12. Cum credei c ar reaciona

prietenii dumneavoastr, dac ar afla
c v drogai?
Nr. crt.

Rspuns

Incidena
(%)
Fete

Biei

52

40

1.

Ar fi ocai

2.

Nu rspunde 4

3.

Nu tiu

20

24

4.

M-ar ajuta

44

32

5.

M-ar
respinge

6.

N-ar fi de
acord

36

36

13. Dar prinii, cum credei c

ar reaciona?
Nr. crt.

Rspuns

Incidena
(%)
Fete

Biei

1.

Nu tiu

12

2.

Nu
rspunde

3.

M-ar ajuta

48

60

4.

M-ar renega

5.

Ar fi
suprai

64

32

6.

N-ar crede

32

24

Studiu privind bolile cu

transmitere sexual

Morbiditatea specific prin sifilis

i gonoree, n Romnia, ntre anii
2000-2008
Cazuri noi la 100.000 locuitori

Anii

Sifilis

Gonoree

2000

45,2

21,9

2001

56,0

20,2

2002

58,3

17,5

2003

44,6

11,6

2004

40,8

9,8

2005

31,7

7,8

2006

26,2

6,3

2007

22,7

3,8

2008

18,7

2,9

Incidena prin sifilis n unele ri europene n anul

2005 i 2006
Proporii la
ara
Albania
Austria
Belgia
Bosnia-Hereg.
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Finlanda
Frana
Germania
Ungaria
Islanda
Irlanda
Italia
Luxemburg
Norvegia
Polonia
Portugalia
Rep. Moldova
Romnia
Rusia
Slovenia
Suedia
FYR Macedonia

100.000 locuitori2005
( valoarea cea mai mic) 0,06
3,24
2,96
0,23
7,69
5,45
2,16
2,74
0,52
3,89
5,40
1,01
5,54
1,04
5,03
0,52
2,17
1,18
( valoarea cea mai mare) 69,59
31,73
66,37
2,00
1,21
0,10

2006
0,44
5,20
2,76
0,72
6,64
5,03
1,40
2,43
0,06
3,82
5,57
1,97
2,41
1,36
2,33
1,44
2,45
1,34
( valoarea cea mai mare)
68,81
26,21
62,93
1,44
1,90
( valoarea cea mai mic)
0,20

Incidena prin SIDA n unele ri europene n anul 2005

i 2006
Proporii la 100.000

locuitori

2005

2006

Albania

0,29

0,48

Austria

0,70

0,70

Belarus

1,66

2,76

Belgia

1,44

0,96

Bosnia-Hereg.

0,15

0,10

Bulgaria

0,25

0,21

Croatia

0,38

0,45

Cehia

0,11

0,12

Danemarca

0,81

0,92

Finlanda

0,50

0,84

Frana

2,15

1,68

Germania

0,76

0,44

Grecia

0,90

0,82

Ungaria

0,33

0,22

Incidena prin SIDA n unele ri europene n anul 2005

i 2006
Proporii la 100.000 locuitori
Islanda
Irlanda
Italia
Luxemburg
Malta
Olanda
Norvegia
Polonia
Portugalia
Rep. Moldova
Romnia
Rusia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Elveia
FYR Macedonia
Ucraina
Marea Britanie

0,34
0,99
1,16
0,57
2,56
1,91
1,75
1,90
0,74
0,99
1,92
1,16
0,69
0,54
0,39
0,30
7,25
6,59
1,67
2,87
1,42
0,98
0,38
0,59
(valoarea cea mai mic) 0,06 (valoarea cea mai mic) 0,07
0,50
0,25
4,04
3,50
0,51
0,63
2,49
2,12
0,59
0,29
( valoarea cea mai mare)
( valoarea cea mai mare)8,58
9,73
1,38
1,42

Rolul educaiei pentru

sntate n prevenirea
bolilor cu transmitere
sexual

 Educaia pentru sntate este cea

mai ieftin metod a profilaxiei
primare avnd un rol deosebit n
scderea numrului mbolnvirilor
care pot fi prevenite.
Importana educaiei pentru sntate
a elevilor a fost deja dovedit n
multe ri n care aceasta se aplic
de mai muli ani.

Scopul lucrrii:
Obiectivul lucrrii noastre a fost
acela de apreciere i mbuntire a
nivelului de cunotine privind
posibilitile de prevenire a bolilor cu
transmitere sexual, prin orele de
educaie pentru sntate.

Material i metod:
Au fost utilizate dou tipuri de chestionare a
cte zece ntrebri fiecare, acestea au fost
preluate din manuale de educaia pentru
sntate. La acestea au rspuns prin
autonregistrare un numr de 41 de elevi cu
vrstele cuprinse ntre 17 i 18 ani din
clasele a XII-a ale unui liceu din Tg.-Mure.
Testarea s-a efectuat de dou ori nainte i
dup predarea orelor de educaie pentru
sntate permind autorilor s compare
nivelul de cunotine avut cu al celui
acumulat de elevi.

 Pentru evaluarea rezultatelor s-a

utilizat urmtorul sistem de notare:
fiecrui rspuns corect i s-a atribuit
un punct, iar celui greit zero.
Punctajul maxim care se putea
obine la fiecare dintre cele dou
chestionare era de zece puncte.

Chestionare

Chestionare
Adevr sau mit despre BTS
1.Pilulele contraceptive previn BTS
2. Dac simptomele BTS dispar numai este
nevoie s mergi la doctor.
3. Dac ai avut o BTS nseamn c eti
imun la ea i nu trebuie s-i mai faci
probleme.
4. Homosexuali nu se mbolnvesc de BTS.
5. BTS poate fi considerat att o
problem social, ct i una medical.

Adevr sau mit despre BTS

6. Majoritatea celor care se
mbolnvesc au peste 30 de ani.
7. Prezervativele ofer o protecie de
100% fa de BTS.
8. Abstinena ofer o protecie de
100% contra BTS.
9. HIV/SIDA este o form de BTS.
10. Informaii despre prevenirea BTS
trebuie promovate doar n licee.

Ce tii depre SIDA?

1. Este periculos s mbrim un
bolnav care are SIDA.
2. Poi lua virusul HIV dac stai pe un
capac de WC folosit de un pacient cu
SIDA.
3. Eti n siguran dac stai n aceeai
clas cu un profesor bolnav de SIDA.
4. Poi lua virusul, dac ai o singur dat
contact sexual.
5. Poi lua virusul dac o persoan
infectat tuete sau strnut pa tine.

Ce tii depre SIDA?

6. Un test pozitiv nseamn c persoana are
SIDA.
7. Folosirea corect a unui prezervativ poate
avea rol n prevenirea transmiterii virusului
HIV.
8. Multe simptome ale bolii SIDA sunt
similare cu cele ale altor boli.
9. SIDA se transmite prin toate lichidele
corpului.
10. SIDA atac sistemul hematopoietic.

Repartiia elevilor n funcie de

rezultatele obinute la primul test, n
prima etap

Repartiia elevilor n funcie de

rezultatele obinute la primul test, n a
doua etap

Repartiia elevilor n funcie de

rezultatele obinute la al doilea test n
prima etap

Repartiia elevilor n funcie de rezultatele

obinute la al doilea test a doua etap

Concluzii
n urma orelor de educaie pentru sntate
s-a nregistrat o cretere important a
nivelului de cunotine privind BTS.
S-a evideniat necesitatea introducerii
acestor ore n coli, deoarece, cu toate c
elevii au un acces din ce n ce mai larg la
informaii, predarea lor trebuie s fie fcut
de persoane cu pregtirea necesar.
S-a realizat o colaborare ntre medici, cadre
medii sanitare, profesori de biologie,
dirigini.

Program de educaie
anticancer n coli

Mortalitate specific prin tumori maligne n

Romnia ntre anii 1999-2007

Mortalitatea standardizat prin tumori maligne n

unele ri europene n anul 2005 i 2006
Proporii la 100.000 locuitori
ara
Austria
Croaia
Cehia
Finlanda
Frana
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Malta
Olanda
Norvegia
Polonia
Rep.Moldova
Romnia
Rusia
Slovacia
Slovenia
Elveia
Ucraina
MareaBritanie

2005
165,8
212,6
217,5
(valaoreaceamaimic)142,7
176,3
169,6
160,5
(valaoreaceamaimare)237,4
159,7
180,9
145,4
189,5
166,6
211,5
161,2
179,5
183,8
208,3
197,0
146,1
164,2
180,7

2006
161,9
(valaoreaceamaimare)210,2
...
(valaoreaceamaimic)140,5
...
166,3
154,7
...
154,2
182,4
...
186,5
...
(valaoreaceamaimare)210,2
166,2
179,8
181,2
...
198,0
...
159,9
179,3

Ipoteza de cercetare
Am considerat c intriducnd un
program de educaia pentru sntate
cu tematica anticancer n coli
putem obine, prin modificare
comportamentului populaiei tinere
fa de propria sntate, o scdere a
morbiditii i mortalitii specifice
prin cancer la generaiile urmtoare.

Metoda de lucru
n prima etap am adaptat cele apte
module ale programului educaie
anticancer n coli (Cancer education in
schools) elaborat d e UICC, la condiile
din Romnia, n cadrul unui workshop
organizat de Disciplina de Sntate
Public UMF Tg.-Mure n toamna anului
1997.
Cele apte module au urmtoarele titluri:

Cele apte module au

urmtoarele titluri:
1. Informaii pentru profesori;
2. Ce este cancerul?
3. Ce cauzeaz cancer i cum poate fi
prevenit acesta?
4. Tipuri de cancer specifice pentru
anumite ri;
5. Depistarea precoce a cancerului si
tratamentul lui;
6. Fumatul i cancerul;
7. Aspectul uman al cancerului.

 A urmat traducerea celor apte

modele din limba englez n limba
romn.
Materialul tradus a fost trimis spre
supervizare Departamentului de
Educaie al UICC urmnd apoi
implementarea programului n coli
baze pilot i apoi eztinderea
programului.

21.oldal
Corpul uman este format din grupuri
de celule specializate.

32. ol. Capitolul 3

Carcinogenuleste un pacient care are
cancer

Rezultate i concluzii:
Adaptarea materialului elaborat de UICC la
condiiile Romniei, efectuat de trei grupe de
lucru formate din: oncologi, psihologi, specialiti
n sntate public i studeni n medicin nu a
ntmpinat dificulti majore, putnd fi
considerat o reuit. Dup aceast etap am
obinut cu uurin sprijnul n continuare al
UICC, care ne dat acordul scris pentru
traducerea celor apte module n limba romn.
A urmat faza de implementare sprijinul
Serviciului de Promovare a Sntii i rograme
de Educaie pentru Sntate al Judeului Mure.

http://www.romedic.ro/consumul-de-alcool-inromania-sub-media-europeana-0N10678

Consumul de alcool in Romania, sub media europeana

Consumul de alcool in Romania, in randul populatiei cu varsta peste 15 ani, este sub media
europeana, fapt certificat de datele inregistrate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS),
conform carora in tara noastra se inregistreaza un consum de 7,39 litri alcool pur pe locuitor
pe an, in timp ce in tari precum Olanda, Belgia, Italia, Grecia, Portugalia, Spania sau Ungaria,
consumul este de zece litri pe locuitor pe an.
Informatia a fost furnizata, joi, de catre seful Serviciului Prevenire al Agentiei Nationale
Antidrog (ANA), Diana Serban, cu ocazia lansarii campaniei de prevenire a consumului de
alcool la locul de munca, ce se va derula pe parcursul a 30 de zile, la nivel national.
Potrivit oficialului ANA, doua anchete realizate in 2004 si 2007 conduc la concluzia ca pe
ansamblul populatiei Romaniei, la categoriile de varsta 35-44 ani si 45-54 ani, consumul de
alcool a scazut, aproximativ cu cinci procente.
Astfel, la categoria de varsta 35-44 ani se constata o scadere a prevalentei de alcool de-a
lungul vietii de la 91,1% in 2004 la 84,7% in 2007, iar la categoria de varsta de 45-54 ani se
manifesta o scadere a prevalentei de la 88,4% in 2004 la 86,5% in 2007.
De asemenea, studiul releva a scadere a consumului de alcool de-a lungul vietii in randul
romanilor cu varste cuprinse intre 25-34 ani, de la 89% in 2004 la 83,4% in 2007.
La nivel european, statisticile releva ca, anual, din cauza alcoolului isi pierd viata 115.000 de
persoane, din acelasi motiv se produc 2.000 de omucideri, iar 60.000 de femei nasc
prematur.
Campania de prevenire a consumului de alcool la locul de munca se desfasoara pe o perioada
de 30 de zile, in scopul informarii populatiei implicate intr-o forma legala de munca asupra
efectelor acestui fenomen.
In timpul campaniei vor fi organizate seminarii, in Bucuresti si in tara, unde vor fi invitati
reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor, pe tema efectelor consumului de alcool la locul
de munca si a legislatiei in domeniu.
De asemenea, vor fi distribuite sute de postere si flyere de constientizare a fenomenului.

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_9702/Europenii-in-top-la-consumul-dealcool.html

Europenii - in top la consumul de alcool

Publicat: 16 Martie 2007 @ 09:45
Consumul de alcool in tarile UE a crescut cu 6% in ultimii trei ani, potrivit ultimului Eurobarometru. Barbatii consuma mai mult alcool
decat femeile si persoanele cu studii superioare consuma mai mult in comparatie cu cei care au un nivel de educatie mai scazut.
Alcoolul asociat cu fumatul si cu o dieta necorespunzatoare reprezinta una dintre cauzele principale ale aparitiei bolilor in zilele
noastre, spun specialistii.
Europenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume (cel mai ridicat consum pe cap de locuitor) si alcoolul cauzeaza aproximativ un procent
din zece cazuri de boli sau moarte prematura din tarile europene.
Comisia a adoptat, in Octombrie 2006, un Comunicat privind lupta impotriva efectelor nocive ale alcoolului asupra sanatatii si impactul sau social in
tarile europene.
Documentul stabileste cinci obiective principale in lupta impotriva abuzului de alcool: protejarea persoanelor tinere si a copiilor, reducerea
accidentelor produse din cauza consumului de alcool, reducerea unui impact negativ asupra economiei, constientizarea impactului pe care abuzul de
alcool il are asupra sanatatii, precum si culegerea de informatii revelatoare necesare studiului (EurActiv 25 October 2006).
Eurobarometrul publicat in 14 martie 2007 ofera o viziune de ansamblu asupra obiceiurilor europenilor privind consumul de alcool si atitudinea lor in
stabilirea masurilor pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului.
Sondajul arata o crestere a consumului de alcool cu 6% intre 2003 si 2006 si evidentiaza diferentele de consum in functie de sex si statutul social. In
2006 barbatii au consumat mai mult alcool comparativ cu femeile (84% si, respectiv, 68%), iar dintre subiectii chestionati, absolventii cu studii
superioare au consumat alcool mai des decat alte grupuri intervievate. Persoanele casnice, cele cu un nivel mai scazut de educatie si cei care
depasesc varsta de 55 de ani se abtin in general de la consumul de alcool, se arata in studiu.
De asemenea, sondajul a analizat opiniile cetatenilor UE privind mentionarea avertismentelor pe etichetele sticlelor si in materialele publicitare. In
consecinta, 77% din cei intervievati sunt de acord cu mentionarea avertismentelor pentru a preveni femeile insarcinate si soferii despre pericolul
consumului de alcool. Doar 21% s-au declarat impotriva.
In ceea ce priveste pretul alcoolului, se pare ca nu va avea efecte majore asupra obiceiurilor. Tinerii chestionati au declarat ca, daca pretul alcoolului
va creste semnificativ, vor consuma cantitati mai mici. 52% dintre cei chestionati considera ca protectia cetatenilor impotriva efectelor nocive ale
alcoolul asupra sanatatii este o responsabilitate de ordin individual, in timp ce doar 44% sustin ca este sarcina autoritatilor. Cei care sunt de parere ca
aceasta reprezinta responsabilitatea fiecarui individ in parte sunt consumatori de alcool, in timp ce parerea privind rolul de protector al autoritatii
apartine celeilalte categorii.
Pozitii:
Alianta europeana privind lupta impotrivaalcoolului (EUROCARE), formata din mai multe ONG-uri care lupta pentru prevenirea si reducerea efectelor
nocive ale alcoolului asupra sanatatii, spera ca sondajul realizat de Eurobarometru sa fie repetat la intervale regulate pentru a oferi o viziune realista
asupra rezultatelor strategiei UE. Desi rezultatele sondajului arata ca mai sunt multe de facut in acest sens, exista o mare sustinere din partea
cetatenilor in lupta impotriva alcoolului la volan si a consumului de alcool de catre minori, obiective care suna foarte promitator si in conformitate cu
strategia propusa de Comisie, a spus Andrew McNeil, reprezentantul Eurocare.