APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 109

octombrie 2008

SALARII CONTRA REFORM| {I PERFORMAN}|

CRONICA
UNEI VICTORII
SINDICALE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

re[edintele Traian
B\sescu a f\cut,
dup\ promulgarea
legii cre[terii salariilor profesorilor, un
apel la sindicate
pentru ca acestea
s\ nu produc\ tensiuni, d`nd asigur\ri
c\, dup\ alegeri,
dac\ va exista un
guvern responsabil, ideea
salarii contra performan]\ va
r\m`ne deschis\.
B\sescu a spus c\ prin
promulgarea legii de cre[tere a
salariilor profesorilor concomitent cu semnarea de c\tre liderii principalelor sindicate din
educa]ie a Strategiei Miclea
s-au creat premisele unui pact

salarii contra reform\ [i performan]\.

Am speran]a c\ majorarea salariilor profesorilor nu
va genera `n acest moment
tensiuni sindicale. Fac un apel
`n acest sens la sindicate, a
spus B\sescu men]ion`nd c\
unele dintre sindicate au fost
stimulate s\ reac]ioneze
`mpotriva cre[terii salariilor
profesorilor, unele f\r\ s\ o
spun\ deschis.
El a amintit c\ `n prezent
se intr\ pe ultima sut\ de
metri pentru alegeri.
Corect ar fi s\ a[tept\m
terminarea alegerilor [i
numirea unui nou guvern. V\
garantez c\ `n situa]ia `n care,
dup\ alegeri, vom avea un
guvern responsabil, ideea de

salarii contra reform\ [i performan]\ r\m`ne deschis\, iar

ideea salarii [i gata, pentru
voturi, s-a `nchis [i sper s\
r\m`n\ `nchis\, a spus
B\sescu.
El a mai declarat c\
sumele pentru cre[terea salariilor profesorilor sunt nesemnificative `n raport cu sumele
destinate
investi]iilor
`n
infrastructur\.
V\ asigur pe dumneavoastr\, dar `n primul r`nd pe
romni [i pe anali[ti, c\ nu
poate fi vorba de afectarea
investi]iilor prin cre[terea
salariilor profesorilor, [i dac\
va fi nevoie, dup\ alegeri, ale
func]ionarilor publici [i ale
celor din s\n\tate contra performan]\, a spus B\sescu.

Celelalte categorii de
bugetari, cu excep]ia cadrelor
didactice,
amenin]\
cu
proteste dure [i greve generale
pe termen nelimitat pentru
cre[teri salariale de 50 la sut\,
dup\ ce pre[edintele Traian
B\sescu a promulgat legea de
majorare a salariilor cadrelor
didactice.
Func]ionarii publici `[i
respect\ calendarul ac]iunilor
anun]ate, respectiv greva general\ pe 13 noiembrie, cer`nd
o cre[tere salarial\ egal\ cu a
profesorilor, consider`nd bun\
decizia pre[edintelui de a promulga legea de majorare cu 50
la sut\ a salariilor cadrelor
didactice, a declarat pre[edintele Federa]iei Sed Lex, Vasile
Marica.

ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR
DIN JUDE}UL NEAM}

VIVAT,
CRESCAT,
FLOREAT!
e [tie c\ unirea face
puterea iar cel care
d e z b i n \ ,
st\p`ne[te. Divide
et impera!
D\sc\limea
este o putere, `ns\
niciodat\, nici nu au
crezut [i nici nu s-au
`ncrezut c\ ar fi a[a
ceva. De aceea,
poate, puterea a fost confiscat\ de cei care au v\zut `n
exercitarea atributelor ei o
surs\ de beneficii mai cur`nd
dec`t una de binefaceri.
~ntr-o societate ideal\, a[a
cum [i-o imagina b\tr`nul
Platon, (v.dialogul Republica), `n]elep]ii, `nv\]\torii
neamului, trebuiau s\ fie [i
conduc\torii polisului. A[a i se
p\rea lui firesc, adic\ ra]ional,
c\ci `nv\]\torii modeleaz\
min]ile copiilor, iar viitorul va fi
cu at`t mai frumos cu c`t
educa]ia este mai bun\.
~n fond, `nv\]\torii unui
popor au `n seam\ chiar ceea
ce este mai important pentru
el: copiii, de aceea puterea formatorilor este imens\.
~nv\]\torii s-au mul]umit
`ns\ s\ nu o considere ca
atare [i s-o priveasc\ mai
cur`nd ca pe o responsabilitate
[i chiar mai mult, ca o datorie.
Ei [tiu c\ datoria este un
imperativ moral despre care,
un alt `nv\]\tor, Immanuel
Kant, spunea c\ seam\n\ cu
stelele de pe cer. Neclintit\ [i

inalterabil\, datoria de a educa

trebuie `ndeplinit\ indiferent c`t
de vitrege sunt vremurile, c`t
de grosolan\ este ingratitudinea public\, c`t de oarbe
viziunile c`rmacilor, c`t de
str`mbe legile [i c`t de
ru[inoas\ este indiferen]a
ipocrit\ a finan]i[tilor.
Pe to]i fonfii [i gu[a]ii,
v`nz\torii \stei na]ii, - vorba
Poetului - , `i fr\m`nt\ viitorul,
c\ci se g`ndesc la propria
prosperitate.
Numai
d\sc\limea calic\ [i al]i naivi,
s\r\ntoci cu inimi mari, fac `n
continuare apostolatul, t\c`nd
[i suport`nd.
Pentru c\ glasul lor trebuia
s\ se aud\, `nv\]\torii s-au
unit `ntr-o Asocia]ie General\ a
~nv\]\torilor din Romnia, la
01 octombrie 1928, adic\
acum 8 decenii.
Nici atunci nu au cerut
mare lucru pentru ei, stabilind
ni[te obiective statutare:
a. Cultivarea sentimentului
de solidaritate `ntre membrii
corpului didactic primar din
Romnia [i a leg\turilor de
interes general, cultural [i profesional, cu organiza]iile din
]ar\ [i din str\in\tate.
b. Ridicarea [i men]inerea
prestigiului corpului didactic
primar,
ap\rarea
celor
n\p\stui]i ori neocroti]i de cei
`n drept.
c. Organizarea mijloacelor
de existen]\ pentru membrii
Asocia]iei [i familiile lor.
d. Promovarea situa]iei
morale [i materiale a corpului
`nv\]\toresc primar.
e. Prop\[irea `nv\]\m`ntului primar [i perfec]ionarea legisla]iei [coalei primare.
Prof. dr. D. D.
URSACHE
(Continuaare `n pag. 3)

Ne-a]i min]it cu promisiuni de[arte!

- Ne-a]i umilit!
- Ne-a]i denigrat!
- Ne-a]i dezbinat, transform`ndu-ne `n inamic
public!
- Min]i]i neru[inat : sporurile salariale pentru
`nv\]\m`nt destabilizeaz\ economia [i provoac\
infla]ie!
- Demisia! Demisia ! Demisia ! Sunte]i ru[inos
de incompeten]i!
Strig\tele de revolt\ au spart cerul de
octombrie. De pe corni[ele cl\dirilor, porumbeii s-au
zbur\t\cit, speria]i de fluiere, tobe, tr`mbi]e, portavoce [i orice
putea face c`t mai mult zgomot.
Huiduieli, r\cnete, bra]e ridicate spre cer, pancarte mari [i
mici, foi volante ag\]ate pe spate, covrigi at`rna]i pe c`te-un par.
Cartoane cu tot felul de desene [i inscrip]ii : Aici ne-a]i adus,
adic\ la covrigi, Ciocoiul cu barbi[on, c\lare pe purcoaiele
Finan]elor, Motociclistul - top model cu capul `n gips, ba chiar
o domni[oar\ care se tot `ntorcea cu spatele la camerele de luat
vederi. Avea ag\]at un text adecvat :
De-acum nu v\ mai vot\m
...U.E. noi v\ d\m!
Protestul Federa]iei Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt este
f\r\ precedent ca amploare, cer`nd respectarea de c\tre
Guvern a Legii aprobat\ de Parlament, privind cre[terea cu
50% a salariilor pentru personalul din `nv\]\m`nt.
Atmosfer\ `ncins\ dar lumea n-avea chef de r`s iar ni[te
d\sc\li]e b\tr`ioare au l\crimat c`nd sindicali[tii b\c\uani au
intonat refrenul Via]a noastr\, ce-a]i f\cut cu ea?
Cine [tie la ce s-o fi g`ndit, frec`ndu-[i pe furi[ ochii cu col]ul
e[arfei primite de la organizatorul de grup?
A fost soare, cald, cerul de-o limpezime saharian\, dar nu a
fost frumos...
At`t c\ cei 15000 de manifestan]i au exultat de bucurie
afl`nd, `n plin miting, decizia `n]eleapt\, de bun sim], a Cur]ii
Constitu]ionale, care a respins contesta]ia Guvernului de aventurieri [i diletan]i, oblig`ndu-i s\ respecte Legea, aprobat\, paradoxal, prin votul celor din r`ndurile c\rora provine el `nsu[i!
~ntre Pia]a Constitu]iei [i Pia]a Victoriei, de la Parlament la
Guvern este distan]\ mare. Mai bine de trei ore de mers t`r[it,
`n vacarmul recuzitei [i al claxoanelor de la intersec]ii.
Nim\nui nu i-a picat bine, dar to]i am mers cu capul sus.
- Nu cer[im, vrem un drept s\ cucerim!
De pe trotuare, bucure[tenii priveau mai cur`nd cu compasiune, obi[nui]i de-acum cu asemenea spectacole. Poli]i[tii
transpira]i s-au agitat degeaba. D\sc\limea a fost cuminte,
m\r[\luind pe marile bulevarde ca un fluviu pestri], de trupuri
ostenite. Pe unii `i a[tepta un drum lung, lung, p`n\ `n ]inutul
unde se a[eaz\ harta-n cui.

Prof. dr. D. D. URSACHE

(Continuaare `n pag. 3)

PROFESORUL DE NOTA ZECE

xamenele fac parte din via]a noastr\. Nu putem r\zbi
`n jungl\ social\ f\r\ ele. Toat\ tinere]ea tremur\m pe
u[ile amfiteatrelor st\p`nite de mon[tri sacri ai catedrei: profesori universitari, decani, rectori.Ca s\ te vezi
purt\tor de catalog, profesor admirat, asaltezi zeci de
examene. Unul mai criminal dec`t cel\lalt. Nici dup\
terminarea facult\]ii n-ai sc\pat. Dac\ te vrei cineva,
e musai s\ dai gradul I. {i de ce nu, doctoratul? Nu
sun\ frumos formularea Dr. prof. Popescu? Din toate
b\t\liile date, cel mai dur examen pare concursul de
titularizare. Unde candida]ii ob]in note `ntre 1 [i 10.
Dup\ preg\tirea fiec\ruia. C\ de la 7 `n sus se intr\ `n calcul pentru ob]inerea unei catedre, asta [ti]i. De ce respectivul examen
este at`t de `nsp\im`nt\tor? Din varii motive. C`teva: la unele discipline concuren]a este zdrobitoare, materia este complex\ [i
hachi]oas\, nu `ntotdeauna profesorii evaluatori corespund
responsabilit\]ii pe care o au, pilele nu lipsesc din peisaj. De fapt
nu lipsesc de la nici un examen mai r\s\rit. La un concurs de ti-

tularizare cu un singur loc [i 40 de candida]i, ai dreptul s\-]i

cl\n]\ne din]ii `n gur\ mult timp. Dac\ `]i cuno[ti rivalii [i [tii c\
sunt buni, ajungi la balamuc `nainte de a merge la examen. Parol!
{i totu[i se `nt`mpl\ minuni. Exist\ [i dasc\li de nota 10... cu
felicit\ri. De o calitate extraordinar\. Care `[i iubesc meseria cu
patim\. Foarte, foarte pu]ini, dar exist\. De obicei, femei. Sunt
mai con[tiincioase, m\n`nc\ materia pe p`ine. Provin dintre
liceenii de elit\. Sunt umblate pe la olimpiadele na]ionale. {i nu
degeaba. Profesorul de nota zece reprezint\ o surs\ de fericire
pentru elevi [i p\rin]i. Una e s\ faci carte cu un premiant cu coroni]\ [i alta s\ tragi m`]a de coad\ cu un suplinitor, pila nu [tiu cui.
De aceea, p\rin]ii reac]ioneaz\ prompt. S\-i pre]uim pe dasc\lii
valoro[i. Cel mai important lucru pentru un profesor este s\ fie
profesionist. S\ [tie carte [i s\ aib\ pe l`ng\ cuno[tin]e, voin]a de
a munci, de a face lucruri bune. Jos p\l\ria `n fa]a unui astfel de
dasc\l! Unui astfel de domn Trandafir.
Dumitru RUSU

ULTIMA OR| LA ROMAN

ZIUA EDUCA}IEI
LA ROMAN
lujitorii catedrei au s\rb\torit ziua de 5 octombrie la
complexul Parc Roman. Manifestarea a fost
organizat\ de filiala Neam] a Sindicatului
Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i Cercetare [i cu sprijinul Prim\riei Roman. Prin hot\r`rea Consiliului
Local, a fost alocat\ suma de 10.000 lei pentru
buna desf\[urare a evenimentului. Al\turi de
dasc\lii roma[cani au fost prezen]i membrii din
conducerea filialei sindicale nem]ene, reprezentan]i ai Prim\riei [i ai Inspectoratului {colar Neam].
Au fost premia]i 72 dasc\li din toate unit\]ile
[colare roma[cane, nominaliz\rile fiind f\cute de colectivele
didactice respective. Cei premia]i au pe l`ng\ rezultatele
ob]inute la clas\ [i implicare `n activitatea sindical\, `n
proiectele [colare [i activit\]ile extracurriculare.
Au fost prezente [i premiate cadrele didactice, pentru
care clopo]elul a sunat pentru ultima oar\, colegii care au predat cataloagele celor tineri, urm`ndu-[i cursul firesc al vie]ii.
Men]ion\m prezen]a la aceast\ frumos\ manifestare a doamnelor educatoare Zabocalschi Maria, Balint Maria, Stan
Georgeta, Boat\ Maria, profesorii Solomon Vergila, Prisecaru
Dora, Irimiciuc Rodica, Tincu Silvia, Neaut\ Eugenia, Tansanu
Mihaela, Ravaru Eugenia.
~n numele Biroului Operativ al S.L.L.I.C., liderul F.S.L.I.
Neam], Gabriel Plosc\, i-a felicitat pe to]i colegii care lucreaz\
`n sistemul de `nv\]\m`nt nem]ean ur`ndu-le mult\ s\n\tate,
putere de munc\ [i `mpliniri profesionale.

{COALA GHER|IE{TI,
150 DE ANI DE TRUD|
{I BUCURII
`mb\t\, 27 septembrie 2008, `ntr-un sat din ]inutul
Romanului, a fost s\rb\torit l\ca[ul educa]iei 150 ani
de atestare documentar\ a [colii. Emo]ia celor
prezen]i la aceast\ manifestare nu poate fi cuprins\
`n cuvinte. 150 ani [i tot at`tea genera]ii au plecat de
pe b\ncile acestei [coli pentru a cuceri lumea, cu
speran]a c\ [i copiii de la ]ar\ au dreptul la fericire,
a[a cum i-au `nv\]at dasc\lii lor.
To]i cei care au trecut pragul [colii au `nv\]at c\
munca este de aur iar cel care le-a insuflat, prin
cuvinte de aur, generozitatea [i d\ruirea, a fost P.S.
Petru Gherghel, episcop de Ia[i.
Oaspe]ii au fost primi]i cu p`ine [i sare [i li s-a
`nm`nat monografia dedicat\ comunei Gher\ie[ti, un sat din
]inutul Romanului. Intelectuali de marc\, speciali[ti care au reu[it
`n via]\ prin munc\, d\ruire [i seriozitate, func]ionari publici,
autorit\]i locale, invita]i, to]i au luat contact cu tradi]ia [i modernitatea atunci c`nd li s-au prezentat s\lile de clas\, modernizate,
laboratorul de informatic\ [i col]ul etno- folcloric.
Fost\ elev\ a [colii, m`ndr\ de performan]ele la care a fost ajutat\ de colectivul didactic, directoarea [colii, Cecilia Tihulc\, i-a
salutat pe fo[tii elevi [i profesori, subliniind bucuria de a-l avea
al\turi pe cel mai de seam\ reprezentant, un produs de elit\ al
{colii Gher\ie[ti, Prea Sfin]itul P\rinte Petru Gherghel.

Prof. Valerian PERC|

Profesioni[tii educa]iei

DOAMNA PROFESOAR| IRINA ELENA P|TR|UCEANU

rina Elena P\tr\uceanu, absolvent\ a
Facult\]ii
de
Geografie- Geologie,
sec]ia Geografie din
cadrul Universit\]ii
Al. I. Cuza Ia[i,
promo]ia 1996, profesor
titular
de
geografie,
gradul
didactic I. Din anul
2004
Consilier
Executiv, coordonator
pentru proiecte [i programe educative [colare [i
extra[colare `n cadrul Liceului cu
Program Sportiv Roman.
Proiecte coordonate: `n
perioada 2005- 2008 coordonator
la nivel european al proiectului de
dezvoltare [colar\ (multilateral)
Comenius cu tema Utilizarea
noilor tehnologii informa]ionale
pentru o mai bun\ cunoa[tere a
culturii, tradi]iilor [i rela]iilor interumane `ntre ]\rile europene. Un alt
proiect coordonat la nivel de liceu,
`n perioada 2005 - 2008, a fost
proiectul [colar Comenius EuroLaboratorul un parteneriat [colar
european, derulat al\turi de alte 9
institu]ii europene de `nv\]\m`nt.
Ambele proiecte au fost derulate
cu sprijinul financiar al Comisiei
Europene prin programul Socrates
II (2005- 2007) apoi LLP (20072008).
Doamn\ profesoar\ s`nte]i
consilier educativ `n cadrul
Liceului cu Program Sportiv
Roman. Care este p\rerea dvs.
despre sistemul educa]ional din
`nv\]\m``ntul romnesc?
- Este dificil s\-]i spui p\rerea
despre sistemul educa]ional din
Romnia, care se afl\ `ntr-o permanent\ prefacere [i plin\
reform\ a `nv\]\m`ntului. Este un
sistem care creeaz\ v`rfuri ce
ob]in performan]e la diferite concursuri [colare interna]ionale, la
numeroase
discipline
de
`nv\]\m`nt dar, din p\cate, nu se
pune accentul pe dezvoltarea
abilit\]ilor [i deprinderilor practice
ale elevilor. ~n momentul de fa]\,
conform Agendei Lisabona,
accentul trebuie pus pe dezvoltarea competen]elor cheie:
comunicarea `n limba matern\,
comunicarea `n limbi str\ine,
deprinderi de calcul matematic [i
competen]e de baz\ `n [tiin]\ [i
tehnologie, abilit\]i TIC, a `nv\]a
s\ `nve]i, competen]e civice [i
interpersonale, antreprenoriat,
con[tiin]\ cultural\. Dac\, dup\
terminarea studiilor gimnaziale [i
liceale, elevii vor avea dob`ndite
aceste competen]e, vom putea

afirma c\ avem un sistem

educa]ional de calitate, competitiv
pe plan european.
A]i participat `n cadrul
proiectelor pe care le coordona]i la
foarte multe schimburi de experien]\ `n diferite ]\ri. Cum vede]i
dvs. [coala romneasc\ `n context european?
Am r\mas foarte impresionat\
cum, `n Finlanda, elevii stau cu
drag la [coal\, chiar dup\ terminarea orelor din programul
[colar. M-a impresionat `ntr-un
mod cu totul deosebit cum elevii
germani s`nt `nv\]a]i la orele de
consiliere cum s\ deruleze activit\]i de voluntariat, cum s\-[i
aleag\ o profesiune care corespunde dorin]elor [i aptitudinilor
proprii. A[a ceva mi-a[ dori s\ se
petreac\ [i `n [colile [i liceele
noastre.
Partea bun\ a sistemului nostru de `nv\]\m`nt nu trebuie negli-

Peste pu]in timp `n cadrul

Liceului cu Program Sportiv
Roman se vor derula alte dou\
proiecte foarte interesante.
Prezzenta]i pentru cititorii revistei
APOSTOLUL obiectivele celor
dou\ proiecte [i partenerii din
]\rile care vor participa la aceste
proiecte.
- Obiectivele proiectelor
Comenius ce se vor derula `n
perioada septembrie 2008- 31
iulie 2010 `n cadrul institu]iei noastre, `n parteneriat cu alte 6 institu]ii
de `nv\]\m`nt europene vin `n
`nt`mpinarea nevoilor clare ale
elevilor [i profesorilor no[tri.
Pepiniera talentelor- Proiect
multilateral Comenius are ca
obiective:
- Crearea unui laborator european pentru elevii talenta]i dar [i
pentru cei care nu [i-au descoperit `nc\ veleit\]ile artistice;
- Cunoa[terea altor culturi [i

jat\ sau minimalizat\. ~n context

european, [coala romneasc\
sus]ine promovarea valorilor
na]ionale, pune accent pe formarea unei disciplini interioare a
elevilor [i promoveaz\ respectul
pentru trecutul istoric, cultiv\
educa]ia civic\ `n r`ndul tinerilor [i
pune accent pe o vast\ cultur\
general\ a elevilor. Atitudinal,
[coala romneasc\ formeaz\
elevi disciplina]i, care respect\
valorile cultural- istorice, lucru
remarcat de numero[i profesori
din licee de renume din Marea
Britanie,
Fran]a,
Austria,
Germania, Italia, Finlanda [i
Spania care au derulat parteneriate [colare cu [colile romne[ti.
Dup\ p\rerea mea personal\ trebuie p\strat ceea ce este bun [i
preluat din sistemele europene
ceea ce reprezint\ progresul
[colar.

dezvoltarea educa]iei interculturale prin activit\]i cultural- artistice

at`t curriculare c`t [i extracurriculare;
- Crearea unor ateliere de
lucru pe mai multe domenii tematice, cum ar fi: muzic\ [i dans, arte
plastice, me[te[uguri, media [i
design, sport, educa]ie antreprenorial\ [i informatic\;
- Dezvoltarea la elevi a sensibilit\]ii culturale, a expresiei artistice, a spiritului de ini]iativ\ [i de
antreprenoriat prin activit\]ile pe
care le vor derula `n cadrul atelierelor de lucru;
- Promovarea pe plan european a elevilor talenta]i, inclusiv a
celor care provin din medii dezavantajate socio- economic, [i a
comunit\]ilor din care fac parte;
- Sporirea competen]elor de
comunicare `n limba englez\ c`t [i
`n limbile na]ionale, datorate at`t

activit\]ilor comune c`t [i abord\rii

transdisciplinare a laboratorului;
- Promovarea identit\]ii
na]ionale, `n contextul l\rgit al
marii Familii Europene cu prilejul
derul\rii unor spectacole de dans,
muzic\, expozi]ii de art\
tradi]ional\, t`rguri interna]ionale
de produse me[te[ug\re[ti.
Care s`nt rezzultatele pe

planul activit\]ii de consilier

educativ?
- Din anul 2004 p`n\ `n
prezent, elevii no[tri au ob]inut
numeroase locuri I, II, III [i
men]iuni la concursuri [i competi]ii
extra[colare la nivel local, regional
[i na]ional.
F\r\ a monopoliza spa]ial
men]ionez doar c`teva rezultate
ob]inute `n ultimii ani:
- Locul I la Festivalul datinilor
[i tradi]iilor populare- etapa
jude]ean\ 2006- Piatra Neam];
- Locul II la Concursul de
desene Violen]a poate fi prevenit\ prin [coal\!, elevul Dan
Iulian Vieru, ob]in`nd numeroase
premii [i la alte concursuri de
desen;
- Locurile II [i III la Concursul
Dor de poezie 2006, 2007;
- Locul I la nivel na]ional `n
anii 2007 [i 2008 la competi]ia
Made for Europe- concurs
na]ional de produse finale ale
proiectelor comunitare europene.
Proiectul Comenius cu tema
Utilizarea noilor tehnologii informa]ionale pentru o mai bun\
cunoa[tere a culturii, tradi]iilor [i
rela]iilor interumane `ntre ]\rile
europene a fost inclus de c\tre
ANPCDEFP Bucure[ti, Romnia,
`ntr-o selec]ie interna]ional\,
desf\[urat\ `n luna mai 2008 `n
Fran]a. Acest proiect a fost ales `n
primele 30 de aplica]ii, la nivel
european de c\tre Directoratul
General pentru Educa]ie [i
Cultur\- Bruxelles, Belgia, privind
contribu]ia la promovarea inova]iei
[i creativit\]ii `n [colile europene.
Ca o `ncununare a muncii [i
activit\]ilor derulate de c\tre elevii
[i profesorii no[tri din ultimii patru
ani, `n luna mai 2008, liceul nostru
a ob]inut titulatura de {COAL|
EUROPEAN| pentru perioada
2008- 2012. Ne bucur\ dar ne [i
responsabilizeaz\ `n continuare
aceast\ titulatur\, pentru derularea a noi activit\]i [colare,
sportive [i extra[colare, competitive pe plan european.

A consemnat
prof. Valerian PERC|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
arteneriate [colare
Europene?! Cine ar fi
crezut acum patru
ani c\ vom ajunge s\
fim
`nsufle]i]i,
anima]i, sup\ra]i,
istovi]i, `ngrijora]i sau
ferici]i datorit\ acestei idei, veche de 400
ani? Idee `nsufle]it\
de John Amos
Comenius,
care
spunea c\ educa]ia `ncepe `nc\
din copil\rie, continu`nd de-a
lungul vie]ii.
Ianuarie 2008: trei profesori
ce se aflau `n trei col]uri diferite
ale Europei au `nceput munca lui
Sisif. Trei profesori, trei colegi,
dar care `n acel moment erau
departe unul de cel\lalt: Grecia,
Romnia [i Polonia. Departe,
dar, `n acela[i timp, foarte
aproape, pentru c\ erau `nsufle]i]i de acela[i g`nd: VOM
REU{I. Ideile curgeau, veneau
de la parteneri, noi le comple-

Pag. 2

Proiecte [i parteneriate europene

tam, erau a[ternute pe h`rtie [i
trimise la tradus. Unul traducea,
altul scria... [i a[a a `nceput s\
prind\ via]\ ideea celor dou\
proiecte noi, pe care din tot
sufletul ne doream s\ le
depunem, [i nu oricum. S\ le [i
c`[tig\m!!
14 Februarie 2008: am
depus formularele dup\ care a
urmat
a[teptarea,
grea,
deoarece cuprindea speran]\,
ner\bdare, `ncredere, dar [i frica
de a nu dezam\gi a[tept\rile
celorlal]i.
4 August 2008: `n sf`r[it
rezultatele!!! S`ntem accepta]i!
Am convins Comisia European\
c\ merit\m s\ continu\m [i s\
dezvolt\m noi parteneriate.
Bucurie, fericire, dar [i certitudinea c\ urmeaz\ foarte,
foarte mult\ munc\ [i foarte

mult\ responsabilitate, noi fiind

coordonatorii europeni ai ambelor proiecte. Mesajele curgeau
de la to]i partenerii: Felicit\ri! [i
noi am fost accepta]i... [i noi...
mul]umim super- echipei din
Romnia!
Dou\ proiecte pentru elevii
[i profesorii no[tri, c\rora le-am
dezvoltat deja gustul pentru astfel de activit\]i, dou\ proiecte
pentru elevi, foarte entuzia[ti,
`nzestra]i cu un spirit de echip\
nemaipomenit, copii [i p\rin]i ce
s-au bucurat odat\ cu noi.
Ce vom face `n urm\torii doi
ani (pe l`ng\ alte performan]e
sportive ce vor veni cu siguran]\)?
Vom derula un proiect
multilateral Comenius intitulat
Pepiniera talentelor
Vom dezvolta un partene-

riat bilateral Comenius Pod de

comunicare prin sport [i teatru
ambele finan]ate de c\tre
Comisia European\ prin
LifeLong Learning Program.
C`te ceva despre ce dorim
s\ facem:
Pepiniera talentelor a
emanat din dorin]a de a crea
elevilor talenta]i [i celor care nu
[i-au descoperit `nc\ talentul un
laborator complex, unde s\ vin\
cu pl\cere [i de unde s\ plece
ferici]i! Vrem s\-i ajut\m s\ se
afirme, s\-[i compare rezultatele
muncii [i talentul cu elevi din alte
[coli europene. Oferim prin intermediul acestui laborator posibilitatea dezvolt\rii capacit\]ilor de
comunicare [i cooperare, de
dezvoltare a abilit\]ilor de
rela]ionare, lucru `n echip\, atitudini pozitive, adaptabilitate,

APOSTOLUL

responsabilitate [i implicare.
Cel de-al doilea proiect,
Pod de comunicare prin sport [i
teatru, a plecat de la ideea de a
dezvolta la elevii no[tri
deprinderi s\n\toase de via]\,
at`t fizice c`t [i spirituale. Vrem
s\-i ajut\m s\ `n]eleag\ importan]a stilului s\n\tos de via]\
prin practicarea sportului [i mai
ales a sportului nostru tradi]ional
oina, astfel dezvolt`ndu-le [i
dragostea pentru tradi]iile noastre.
Prin activit\]ile ce vor fi
desf\[urate: preg\tirea lingvistic\ a elevilor [i profesorilor, prin
`nv\]area sportului tradi]ional
oina, prin prezentarea sportului
cu ajutorul lumii teatrului,
crearea [i parcurgerea unei rute
virtuale `ntre Romnia [i
Polonia, c`t [i prin descoperirea

obiectivelor turistice [i culturale

din toate ]\rile apar]in`nd acestei
rute comune, vrem s\ dezvolt\m
la elevi gustul pentru a `nv\]a [i
a cunoa[te c`t mai multe lucruri,
s\ descopere frumuse]ea
tradi]iilor ambelor ]\ri, s\
g\seasc\ asem\n\ri [i deosebiri, s\ `mbine utilul cu pl\cutul:
SPORTUL CU TEATRUL.
Populariz\m proiectul `n
[coal\, se `ncheag\ echipa de
proiect, se face selec]ia, se
testeaz\ elevii ce doresc s\ fie
implica]i `n aceste proiecte, se
preg\te[te prima reuniune interna]ional\ de proiect, care va
avea loc la noi, la Liceul cu
Program Sportiv Roman- {coala
European\.
Deci, am reu[it!! {i vom continua frumoasa experien]\ a
parteneriatelor
[colare
europene.
Prof. Ala
PRICOPOAIA
LPS Roman

octombrie 2008

O VICTORIE SINDICAL|
SALARII MAJORATE SAU GREVA GENERAL|
c]iunile concertate
ale celor patru federa]ii sindicale din
`nv\]\m`nt la nivel
jude]ean [i na]ional
coroborate cu subtilit\]ile politice [i
barometrul electoral, din ce `n ce
mai presat de timp,
au
determinat
Parlamentul s\ voteze Legea
major\rii
salariilor
din
`nv\]\m`nt cu 50%, Pre[edintele s-o promulge [i `n final,
Guvernul s\ stea pe un sac cu
pulbere gata s\ sar\ `n aer la
cea mai mic\ gaf\ sau inabilitate.
Aceasta este situa]ia de
fapt, `n momentul de fa]\.
Este evident pentru to]i sindicali[tii c\ de data aceasta s-a
ac]ionat mai elaborat, mai
organizat [i mai ferm.
Negocierile prealabile au

fost mult mai categorice, iar

pozi]ia federa]iilor a fost unitar\. Insisten]a [i tenacitatea
cu care s-a ac]ionat au eviden]iat pozi]ia sindicatelor de
a merge p`n\ la cap\t. De fapt
finalul de mandat al actualei
guvern\ri
neglijase
[i
`nc\lcase flagrant programul
ini]ial de guvernare ce
prevedea dublarea salariilor `n
`nv\]\m`nt.
~n ultima vreme, pre]urile
la produsele alimentare de
baz\ au crescut permanent,
de asemenea energia,
`nc\lzirea [i, `n ansamblu,
serviciile s-au majorat presant
asupra unor salarii [i a[a de
mizerie. Iat\ de ce starea general\ de nemul]umire [i atitudinea general\ de contestare a capacit\]ii de
guvernare
au
crescut.
~ncerc\rile de cosmetizare a
guvernului n-au aplanat st\rile

conflictuale, ci dimpotriv\.
Mai ales `n `nv\]\m`nt,
incapacitatea Ministerului de
a rezolva problemele de fond
(testele na]ionale, examenele
de admitere [i bacalaureat,
haosul general din [coli) [i,
mai ales, numirea unui ministru total str\in de problemele
`nv\]\m`ntului au determinat
ie[irea `n strad\ a dasc\lilor.
Mitingul [i mar[ul celor
peste 15.000 de sindicali[ti [i
iminen]a Grevei Generale au
impus schimbarea atitudinii
politice a celor din opozi]ie,
mai `nt`i PSD-ul, apoi [i PDLul, iar la urm\ chiar [i partidul
de guvern\m`nt.
Sindicatul Liber din
Neam], unul din cele mai puternice din ]ar\ [i din F.S.L.I.
s-a aflat [i de aceast\ dat\ pe
baricade.
S-au f\cut sondaje de
opinie [i atitudine `n [coli, s-au

str`ns semn\turi pentru

ac]iunile de protest, s-a
ac]ionat mai ferm at`t la nivelul
Consiliului Jude]ean c`t [i la
nivelul unit\]ilor [colare. La
mitingul na]ional, Neam]ul a
participat cu o delega]ie de 50
de sindicali[ti, mai bine dota]i
[i organiza]i, av`ndu-i `n frunte
pe membrii Biroului Operativ.
Pre[edintele S.L.I. Neam],
dl. Plosc\ Gabriel ne-a
declarat c\ nem]enii, la fel ca
toate cadrele din celelalte
jude]e ale ]\rii, s`nt gata s\
mearg\ p`n\ la cap\t, deci
preg\ti]i
pentru
Greva
General\. Sper\m s\ nu fie
nevoie de aceast\ ultim\
form\ de protest, iar Guvernul
s\ dea curs legii votate de
Parlamentul Romniei [i
promulgate de Pre[edintele
]\rii.
{tefan CORNEANU

Sindicatele din educa]ie cer premierului s\ aplice

legea major\rii salariale promulgate de pre[edinte
indicatele
din
educa]ie
sunt
mul]umite
de
decizia pre[edintelui
Traian
B\sescu de a promulga legea de
majorare cu 50 la
sut\ a salariilor
cadrelor didactice [i
cer
premierului
C\lin Popescu T\riceanu s\ o
aplice, altfel amenin]`nd cu
reac]ii dure.
Suntem mul]umit]i de
decizia
pre[edintelui,
a[tept\m s\ fie pus\ `n practic\. Sper\m ca premierul s\
nu fac\ vreo contestare, c\
amenin]\m cu reac]ii dure.
Este o lege votat\ de
Parlament, declarat\ constitu]ional\, `n concordan]\ cu
cerin]ele Uniunii Europene, ea
trebuie aplicat\, nu discutat\.
Sper\m ca premierul s\ dea
dovad\ de bun sim] [i s\ o

pun\ `n aplicare, a declarat

pre[edintele executiv al
Federa]iei Spiru Haret, Marius
Nistor.
Federa]ia
Educa]iei
Na]ionale salut\ decizia
pre[edintelui Traian B\sescu
de a promulga legea privind
majorarea salariilor cadrelor
didactice [i consider\ c\ este
pentru prima dat\ dup\ revolu]ie c`nd resursa uman\ este
apreciat\ la adev\rata sa valoare.
Ast\zi, 24 octombrie,
consider\m c\ pre[edintele a
luat una dintre cele mai
`n]elepte decizii pentru viitorul
Romniei prin promulgarea
legii de majorare a salariilor
din `nv\]\m`nt. Este o lege
care `n acest moment se
bucur\ de girul a trei institu]ii
fundamentale ale statului
romn: Parlamentul, Curtea
Constitu]ional\ [i Pre[edin]ia
Romniei. Numai un irespon-

sabil s-ar mai putea opune

aplic\rii acestei legi, caz `n
care suntem preg\ti]i s\-i
aplic\m sanc]iunile cuvenite,
a declarat pre[edintele FEN,
C\t\lin Croitoru.
Pre[edintele
Traian
B\sescu a anun]at, vineri, c\
a promulgat legea de m\rire
cu 50% a salariilor din
educa]ie, de la 1 octombrie.
{eful statului a spus c\
legea respect\ criteriile de
constitu]ionalitate [i consider\
oportun\ promulgarea acesteia.
Conform lui B\sescu,
legea salariilor profesorilor
este constitu]ional\, a[a cum
a stabilit CC.
Am
considerat
c\
aceast\ lege este oportun\
pentru c\, `ntre toate partidele, s-a semnat un pact
pentru educa]ie, la care s-au
raliat trei federa]ii sindicale

mari, a declarat [eful statului,

subliniind c\ performan]a
f\r\ bani este imposibil\.
Guvernul va analiza foarte
bine implica]iile financiare ale
deciziei pre[edintelui Traian
B\sescu de a promula legea
privind majorarea cu 50% a
salariilor din educa]ie [i poate
adopta orice act normativ `n
acest domeniu, consider`nd `n
continuare c\ nu pot fi alocate
fonduri dec`t dac\ se renun]\
la investi]ii `n `nv\]\m`nt.
Vom analiza foarte atent
implica]iile financiare ale
acestei decizii, a declarat
secretarul
general
al
Guvernului, Gabriel Berca.
~ntrebat dac\ Guvernul ia
`n calcul modificarea acestei
legi prin ordonan]\ de
urgen]\, secretarul general al
Guvernului a r\spuns c\ se
poate adopta orice act normativ.

CRONICA UNEI
VICTORII SINDICALE
(urmare din pag. 1)

l\m`nzi [i `nseta]i am ajuns `n fa]a sediului

Guvernului. Cl\direa, bine protejat\ de jandarmi, ne
privea cu zecile de ferestre, ca ni[te ochi de mort.
Nici ]ipenie, nici o mi[care.
Cei doi Corifei, prezidentul [i premierul, tocmai
plecaser\ la Bruxelles. Cu avionul, dar separat, s\
nu se mu[te. Dac\ tot e gratis !?
Mul]imea s-a agitat, indignat\, liderii au dat din
umeri: n-aveai cui `nm`na Cartea dezonoarei,
semnat\ de miile de oameni. Dar ce mai conteaz\,
victoria sindical\ a fost f\r\ precedent. Numai c\,
astfel ob]inut\, ea are un gust ca de medicament, vital dar
amar.
~n acela[i timp, putem spune c\ 15 Octombrie 2008 este o
piatr\ de hotar, confirm`nd [i pentru viitorime c\ unirea face
puterea. Un Guvern f\r\ prestan]\ [i f\r\ prestigiu, incapabil
s\ negocieze un conflict de interese, insult\tor `n rela]iile cu
aleg\torii, va atrage pentru Partidul care l-a promovat o
sanc]iune `nfipt\ `n cerul sticlos al acestei zile de toamn\:
- Ra]iunea noastr\-i treaz\:
De-acum, dracul v\ voteaz\!

C`t de departe
ar fi dus Miclea
reforma `n educa]ie?
re[edintele Traian B\sescu a declarat, vineri, c\ regret\
faptul c\ Mircea Miclea nu a rezistat mai mult `n func]ia
de ministru al `nv\]\m`ntului, pentru c\, `n mod cert,
eram mai departe cu reforma din educa]ie.
{eful statului a f\cut aceast\ declara]ie la `nt`lnirea
pe care a avut-o, la Cotroceni, cu reprezentan]ii federa]iilor sindicale din educa]ie, eveniment la care ace[tia
i-au `nsu[it, prin semnare, Strategia privind reforma `n
educa]ie.
Strategia a fost elaborat\ plec`nd de la Pactul
Na]ional pentru educa]ie, de fostul ministru al
~nv\]\m`ntului, Mircea Miclea, pre[edinte al comisiei
preziden]iale pentru educa]ie.
B\sescu a men]ionat c\ `n strategie se reg\sesc punctele de
vedere transmise de unele organiza]ii semnatare ale pactului, care
au decis s\ `[i trimit\ la Cotroceni observa]iile.
{eful statului a ]inut, `ns\, s\ men]ioneze c\ dincolo de aceste contribu]ii, asamblarea [i conceptul de fond al strategiei apar]in
profesorului Mircea Miclea.
~mi pare r\u c\ nu a rezistat s\ fi fost ministru al Educa]iei,
pentru c\ `n mod cert eram mai departe cu reforma, a spus
B\sescu, referindu-se la Mircea Miclea, pe care l-a caracterizat av`nd `n vedere c\ acesta [i-a dat demisia din func]ia de ministru,
pentru c\ a considerat insuficient\ alocarea pentru `nv\]\m`nt de
la buget - ca fiind un exemplu de verticalitate.
Dac\ mai st\tea pu]in, se ob]ineau ( procentele din PIB pentru educa]ie, pe care Mircea Miclea le solicitase, nr )... ~mi
amintesc bine discu]iile cu 5%, de la guvern. Dac\ mai st\tea
pu]in, atunci o rezolvam, a mai spus pre[edintele Traian B\sescu.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
NEGOI}ESCU
ERA S|RAC, DAR
DE O ELEGAN}|
DES|V~R{IT|
ub titlul "~n camera lui
Hieronymus",
Ion
Vianu public\ amintiri
despre criticul [i
istoricul literar Ion
Negoi]escu:
"~mi
ap\rea nobil [i enigmatic. Era s\rac, dar
de
o
elegan]\
des\v`r[it\, modern\,
`mbr\c`nd veste de
ca[mir cu delicate
carouri, c\m\[i imaculate. Se `nfl\c\ra c`nd argumenta,
dar se [i st\p`nea, faptul c\ uneori
se b`lb`ia era rezultatul acestei
tensiuni `ntre pasiune [i inhibi]ie,
dar chiar acest defect de elocu]ie `i
aducea un fel de gra]ie. Fa]\ de
mine aveam impresia c\ nu se
deschidea, era st\p`nit parc\ de o
tain\ pe care nu voia s\ mi-o
`mp\rt\[easc\. Poate fiindc\

eram fiul lui T. Venise [i acas\, eu

nu-l `nt`lnisem, dar T. `mi
pomenise de el `n treac\t. P`n\
c`nd, `ntr-o zi, veni vorba la mas\,
printre
altele,
despre
I.
Negoi]escu, T. `l l\ud\ pentru
inteligen]a lui str\lucit\, pentru
cultura profund\. Apoi ad\ug\, cu
o nespus\ mil\: ce lucru `ngrozitor, e homosexual. {i t\cu, parc\
ar fi anun]at c\ cineva apropiat ar
fi atins de o boal\ mortal\".

Cezar IV|NESCU:
"SCRIU CU O
ADRES| PRECIS|"
~ntr-un interviu acordat revistei "Hyperion", poetul Cezar
Iv\nescu afirm\ despre scrisul
s\u: "Am scris [i scriu cu o adres\
precis\: pentru o femeie pe care o
iubesc, pentru un prieten din
dep\rtare pentru care poemul e o
fr`ntur\ din dialogul nostru infinit,
pentru discipolii mei vii sau mor]i
cu care dialoghez `n continuare,
pentru mae[trii mei mor]i cu to]ii,

octombrie 2008

de la Buddha [i Milarepa la
Domnul nostru Iisus Hristos [i
Eminescu, `n sf`r[it, pentru to]i
semenii mei care sufer\ de foame,
de sete, de frig [i de ura altor
semeni ai lor. Da, mai cred `n

"Orizont", fiind `ntrebat care ar fi

etapele pentru ca un elev talentat
s\
ajung\
matematician,
r\spunde: "Nu se poate da o
re]et\ `n aceast\ privin]\. A fi
matematician creator, a fi poet, a fi

Re
evista prese
ei lite
erar
re
existen]a cititorului de poezie [i de
asemenea
`n
existen]a
ascult\torului de poezie. La toate
spectacolele mele, ascult\torii mei
intr\ `n trans\ odat\ cu mine.
Dac\ nu a[ crede, nu a[ mai
scrie".

Solomon MARCUS:
"MATEMATICA, LA
FEL DE INEFABIL|
CA POEZIA"
Ilustrul
matematician
Solomon Marcus, `ntr-un interviu
acordat Corinei Rujan `n revista

compozitor, s`nt lucruri care ]in de

imponderabile. Matematica e la fel
de inefabil\ ca [i poezia. Dar
putem s\ stimul\m, adic\ s\
facem urm\torul lucru: s\ evit\m
acele metode, acele obiceiuri
care, `n mod sigur, descurajeaz\
posibile surse de creativitate. De
pild\, unul din ele este obiceiul,
din p\cate, r\sp`ndit mult `n
[coal\, de a nu stimula, de a nu
educa nevoia [i capacitatea de a
formula `ntreb\ri: deci de a nu
educa la copil nevoia [i capacitatea de a inventa `ntreb\ri interesante, de a le spune cu voce tare

APOSTOLUL

[i de a fi luat `n aten]ie cu aceste

`ntreb\ri. De multe ori se `nt`mpl\
ca atunci c`nd un elev pune o
`ntrebare, profesorul caut\ s\
scape c`t mai repede de ea, de
team\ c\ altfel nu-[i `ndepline[te
planul. Aici se afl\ una din r\d\cinile e[ecului educa]iei. N-avem
voie s\ facem lucrul acesta. ~ntrebarea elevului este lucrul cel mai
important".

DESPRE RECENTUL
PREMIANT NOBEL
PENTRU
LITERATUR|
~n num\rul 41 al revistei
"Romnia literar\", Alexandru
Matei public\ informa]ii despre cel
care a luat Premiul Nobel pentru
literatur\: "Jean-Marie Gustave Le
Clezio este unul dintre reprezentan]ii literaturii mondializate, `n
primul r`nd prin biografie: bunicii
lui au fost fra]i, `ntr-o comunitate
endogam\ de pe insula Mauritius;

tat\l studiaz\ medicina la Londra,

unde se `ndr\goste[te de o blond\
veri[oar\. Viitorul nobelizat se
na[te la Nisa, la 13 aprilie 1940,
dup\ care tat\l pleac\ `n Nigeria,
iar mama [i copilul se stabilesc `n
Mauritius. La 8 ani abia `[i
cunoa[te tat\l, `n Africa.
Pregrin\rile nu se opresc aici, dimpotriv\:
Le
Clezio
se
`ndr\goste[te de vechile culturi
indiene din America de Sud [i face
lungi c\l\torii `n Mexic, `n sudul
Statelor Unite [i `n America de
Sud. ~n anii cei mai fierbin]i ai istoriei recente franceze, viitorul
nobelizat are privilegiul s\
perceap\ cultura francez\ mai
degrab\ prin c\r]i, pictur\ [i
muzic\ dec`t prin acces direct la
actualitate. Acesta este, desigur,
un argument solid pentru a ob]ine
ast\zi un premiu literar de anvergura Nobelului; multitudinea [i
sub]irimea r\d\cinilor, care `l fac
pe premiant un cet\]ean al lumii".

OCHELARIST

Pag. 3

ZIUA EDUCA}IEI LA PIATRA NEAM}

VIVAT,
CRESCAT,
FLOREAT!
(urmaare din pag. 1)
Pu]ine cuvinte:
Non multum, sed
multa!. {i foarte
actuale, mai ales
acum, c`nd vorbim
de `nv\]\tor `n
sens
larg,
cuprinz`nd toate
nivelurile activit\]ii
instructiv educative.
{ c o a l a
nem]ean\ a avut
propria
Asocia]ie
a
~nv\]\torilor `nc\ din 1912,
prin str\dania unui colectiv
ilustru `n frunte cu Leon
Mrejeru, el `nsu[i normalist
de la Vasile Lupu din Ia[i,
func]ion`nd ca `nv\]\tor,
inspector [colar apoi deputat
[i prefect de Neam], `n
perioada 1933- 1937.
Asocia]ia nem]ean\ [i
din celelalte jude]e au tr\it o
lung\ perioad\ de letargie,
dup\ ocupa]ia sovietic\ c`nd
practic, nu au mai func]ionat,
p`n\ `n 1990.
Avem ast\zi o Asocia]ie
General\ care a reu[it unificarea organizatoric\ [i a
desf\[urat al XXIX - lea
Congres al `nv\]\torilor din
Romnia [i al `nv\]\torilor
romni de peste hotare, `n
zilele de 06-07 septembrie
2008, la Bucure[ti, chiar `n
Palatul Parlamentului. ~n noul
organism de conducere a

...

fost ales [i profesorul

Gheorghe Amaicei, ca o
recunoa[tere a meritelor
organizatorice `n calitatea de
pre[edinte al Asocia]iei
nem]ene.
Asocia]ia `nv\]\torilor din
jude]ul Neam] este singura
care a reu[it revendicarea [i
redob`ndirea patrimoniului
imobiliar confiscat de puterea
comunist\.
La conducerea acestei
asocia]ii s-au aflat oameni cu
d`rzenie `n suflet [i coloan\
moral\ nemototolit\, care au
r\bdat s\ fie purta]i [i umili]i
prin instan]e [i Cur]i de Apel,
c\ci nu e u[or s\ `nfr`ngi
l\comia administra]iei care-[i
devoreaz\ contribuabilii dup\
n\ravuri staliniste. O plac\
comemorativ\ ar fi prea pu]in
pentru a le r\spl\ti r\bdarea,
c\ci nimeni nu le poate compensa timpul [i energia risipite.
Asocia]ia ~nv\]\torilor din
jude]ul Neam] are un prestigiu
bine
meritat,
propun`ndu-[i s\ continue
b\t\lia cu aparatul birocratic
pentru re`ntregirea drepturilor
sale patrimoniale.
Totodat\ se acord\ o
aten]ie prioritar\ continu\rii
tradi]iilor culturale ale revistei
Apostolul, edit\rii monografiilor [colare [i colabor\rii
fructuoase cu organiza]ia
sindical\, cu Casa Corpului
Didactic, I. S. J. Neam], cu
alte institu]ii ce reprezint\
comunitatea local\.
~n spiritul acestor preocup\ri, le adres\m acestor
oameni adev\ra]i, urarea
binemeritat\: S\ tr\iasc\, s\
creasc\, s\ `nfloreasc\ !

Ziua Mondial\ a Educa]iei

`mb\t\, 4 octombrie, `ntr-o
atmosfer\ festiv\, a fost
s\rb\torit\ educa]ia. Sindicatul
din ~nv\]\m`nt Neam] a ]inut ca
anul acesta, Ziua Interna]ional\
a Educa]iei s\ fie marcat\
printr-un eveniment deosebit.
Astfel, `n sala de festivit\]i a
Liceului de Art\ Victor
Brauner au fost invita]i at`t profesori, `nv\]\tori, c`t [i
reprezentan]i ai autorit\]ilor
locale. Cei mai merituo[i dintre
profesori au primit diplome, flori, precum
[i premii const`nd `n bani. Gabriel Plosc\,
liderul Sindicatului din ~nv\]\m`nt este
ini]iatorul acestei ac]iuni - prima edi]ie la
Piatra Neam], `ns\ o manifestare de
tradi]ie la Roman: M\ bucur c\ [i la Piatra
Neam] putem s\ marc\m acest eveniment, aceast\ zi deosebit\ dedicat\
dasc\lilor, acelora care au misiunea nobil\
de a educa tinerele genera]ii. Ne bucur\m
de prezen]a la acest eveniment a doamnei
viceprimar Ana Monda, doamna consilier
a primarului, Silvia Gean\ [i patronul
nostru, domnul inspector [colar general
Mihai L\c\tu[u. Le mul]umesc pentru
prezen]\. ~n acela[i timp, ]in s\ mul]umesc
prim\riei municipiului Piatra Neam], care a
sprijinit financiar organizarea acestui
eveniment. ~n cadrul manifest\rii, 50 dintre
cei mai merituo[i colegi ai no[tri s`nt recompensa]i cu diplome, mici premii `n
bani. Dragi colegi, cu ocazia Zilei Mondiale
a Educa]iei v\ felicit, v\ doresc mult\
s\n\tate [i multe `mpliniri profesionale!, a
declarat Gabriel Plosc\.
Ana Monda, viceprimarul municipiului
Piatra Neam] a transmis mesajul ofi-

cialit\]ilor c\tre profesori [i `nv\]\tori:

Doresc s\ v\ transmit salutul [i considera]ia domnului primar Gheorghe {tefan,
precum [i a Consiliului Local. Doresc s\
felicit Sindicatul din ~nv\]\m`nt, care s-a
implicat [i [i-a dorit ca acest eveniment s\
aib\ loc, [i s\ felicit [i Inspectoratul {colar
pentru sprijinul oferit.Nu `n ultimul r`nd,
doresc s\ v\ felicit pe dumneavoastr\,
cadrele didactice, pentru efortul pe care
l-a]i depus [i pentru tot ceea ce a]i realizat.
V\ doresc mult\ s\n\tate, fericire [i c`t
mai multe realiz\ri, at`t pe plan profesional
c`t [i pe plan personal.
Inspectorul [colar general, Mihai
L\c\tu[u, a ]inut s\ sublinieze importan]a
cadrelor didactice `n societate: ~mi revine
o deosebit\ pl\cere, `n primul r`nd s\
transmit tuturor cadrelor didactice La Mul]i
Ani. V\ mul]umim pentru faptul c\ face]i
eforturi deosebite, nem\surabile, pentru a

educa [i instrui. S`ntem cei care, al\turi de

familie, asigur\m performan]a at`t pentru
cel care `[i dezvolt\ aptitudinile, c`t [i pentru cel care a ajuns la nivelul unor
olimpiade na]ionale, jude]ene, locale. To]i
trebuie s\ v\ mul]umeasc\ pentru c\ i-a]i
`nv\]at s\ ]in\ creionul `n m`n\, s\ ajung\
s\ fac\ socoteli, p`n\ la integrale, s\
`nve]e cum func]ioneaz\ un calculator, ca
mai apoi s\ ajung\ s\ programeze. Nu s-a
stabilit de mult ca ziua de 5 octombrie s\
fie ziua profesorilor. Din 1995 este hot\r`t
de c\tre UNESCO s\ se s\rb\toreasc\
Ziua Educa]iei la nivel mondial. {i noi o
s\rb\torim [i v\ dorim s\ ave]i rezultate
frumoase. ~ntregul Inspectorat {colar este
al\turi de dumneavoastr\ [i v\ ureaz\ La
Mul]i Ani [i c`t mai multe `mpliniri. S\
sper\m c\ recuno[tin]a tuturor se va
`ndrepta spre dumneavoastr\.
Gabriela GRIGORE

Fotbalul din `nv\]\m`ntul romnesc

u [tiu al]i absolven]i de facultate cum sunt ... dar eu,
c`nd `mi amintesc de anii studen]iei..., de zilele petrecute `n bibliotec\, de nop]ile albe petrecute `nv\]`nd `n
sesiune, de emo]iile avute la unele seminarii [i mai
ales la examene .... concluzionez: ce fraier am fost!
M\ `ntreb: ce sens mai are verbul a `nv\]a?
~n haosul creat dup\ anul 1989 prin ]ara noastr\, [i sistemul de `nv\]\m`nt este bulversat [i, nu de
pu]ine ori, ceea ce este esen]ial [i ar trebui strict monitorizat [i reformat este dat uit\rii de parc\ ar fi un program foarte bine pus la punct pentru autodistrugerea
societ\]ii noastre. Cadrele didactice, care mai de care
se iau la `ntrecere [i nu mai fac nimic altceva dec`t s\ alerge dup\
.... puncte (!) Toat\ lumea din `nv\]\m`nt a devenit scriitoare pe la
diverse ziare, reviste [i a[a-zisele periodice de specialitate care
au ap\rut precum ghebele prin p\dure dup\ ploaia de toamn\ [i
se `ntre]in din banii celor care cotizeaz\ pentru a le ap\rea

numele `n reviste [i a le satisface orgoliul propriu.

Ajungi s\ te `ntrebi cine mai face educa]ie `n aceast\ ]ar\?
Cine se mai preg\te[te cu maxim\ con[tiinciozitate pentru a
ap\rea `n fa]a colectivelor de elevi bine documentat [i informat cu
ultimele nout\]i din domeniul `n care este specializat.
Fo[tii studen]i care abia au trecut de sesiunile de examene
din timpul anilor de studii ast\zi sunt doctoranzi, unii, spre [ocul
majorit\]ii, chiar au ob]inut titlul de doctor `n diverse domenii.
Persoanele care sunt trecute de mult de v`rsta propice studiului [i cercet\rii, azi se `nghesuie prin fel de fel de institu]ii care
ofer\ formarea pe tot parcursul vie]ii, nu c\ ar dori s\ se perfec]ioneze sau c\ ar avea abilit\]i `n domeniul respectiv, ci pentru
c\ d\ bine la CV [i aduce puncte.... ~n aceast\ situa]ie mai e
cazul s\ ne `ntreb\m dac\ se majoreaz\ salariile din `nv\]\m`nt
cu 50%?
Juc\torul de rezerv\

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n condi]iile `n care circul\
ast\zi valorile literare, de la
un cap\t la altul al ]\rii, rar
po]i avea `n m`n\ o carte a
unui autor mai pu]in cunoscut. ~n cel mai bun caz, afli
despre apari]ia acesteia din
paginile unor publica]ii.
Nu a[ fi intrat `n posesia
c\r]ii lui Emanoil Rei, dac\
nu mi-ar fi fost trimis\ de
colegul nostru comun, al
meu [i al autorului, profesorul Vasile Tofan.
BUCURII SPULBERATE (Editura
,,Tipo Moldova, Ia[i, 2008), a doua
carte publicat\ de Emanoil Rei, dup\
Sur`sul lacrimii (Editura Alfa, Ia[i,
2006), con]ine dou\zeci [i opt de proze
scurte, este precedat\ de un cuv`nt
`nainte semnat de Nicolae C`rlan [i de
un argument al autorului unde afl\m
c\ problematica acestora o constituie
r`sul [i pl`nsul care dintotdeauna au
fost forme specifice de manifestare a
omului social.
Abordarea acestei specii literare -

Pag. 4

povestirea - este motivat\ [i de ideea

pe care autorul a inclus-o `ntr-una din
proze (Pro[tii), idee potrivit c\reia
consumatorii de literatur\ de ast\zi
opteaz\ pentru o literatur\ dinamic\,
scurt\ (...) cu pulsa]ii de via]\
s\n\toas\, cu sus]inerea sentimentului
c\ omul are pentru ce tr\i `n
aceast\
lume
plin\ de farmec [i
c\ el, pe p\m`ntul
lui, poate fi sie[i
st\p`n [i poate
r\zbi.
Cititorul va constata c\ se afl\ `n
fa]a unei culegeri `n care au fost
a[ezate laolalt\ `nt`mpl\ri puse pe
seama unor personaje ce populeaz\
lumea noastr\, alc\tuind un peisaj
aproape grotesc al societ\]ii romne[ti
de dinainte [i de dup\ 1989, c`nd infractori, profitori, politicieni corup]i, delapidatori, c\pu[ari, tr\d\tori, depravate,
mincino[i etc. au r\s\rit precum ciupercile dup\ ploaie. To]i sunt stigmatiza]i [i
a[eza]i la vedere, ca `ntr-un insectar, ca

Casa cucului, Manole din Bunicul);

descrierile de natur\ ce duc g`ndul spre
pagini sadoveniene [. a.
~n aceast\ carte sunt [i multe pagini
de un lirism aparte, pagini populate cu
chipuri dragi oric\rui om: bunici, p\rin]i,
fra]i [i surori (v. Bunicul, Ar[i]a).
Chipul cel mai
luminos, care
r\m`ne ve[nic `n
mintea oric\rui
muritor - mama de Emanoil REI revine `n mai
multe proze, dar
cele mai reu[ite
diverse: dialogul firesc, cu replici ceva portrete sunt `nt`lnite `n Talismanul,
mai ample doar atunci c`nd sunt (Chipul mamei r\m`ne bog\]ia noastr\
dezb\tute teme precum comportamen- peren\! Talismanul nostru drag...) [i
tul tinerei genera]ii (Deficit de parte Orizonturi cu lumini [i umbre, `n care
b\rb\teasc\), cazurile de suicid (O descoperim o icoan\ sugestiv\ a unei
sinucidere perfect\), c\m\t\ria, mame care a murit la na[terea celui de
re`nviat\ [i legalizat\ dup\ 1989 (Casa al treilea copil, icoan\ alc\tuit\ din
cucului) [. a.; portretele bine individuali- cuvintele celor dou\ feti]e, care o v\d
zate al unor personaje care nu se uit\ mereu, aievea sau `n vis, care `i simt
u[or (dasc\lul Samson Petrache din permanent lipsa [i o a[teapt\ s\ se
Dispari]ia lui Samson, mili]ianul-poli]ai `ntoarc\ acas\, deoarece au mare
Hodoroab\ din Gura lumii, Cucu din nevoie de ea.
`ntr-o galerie dintr-un muzeu al figurilor
de cear\, cu caractere pozitive [i, `n
mod preponderent, negative.
Proza lui Emanoil Rei din acest
volum este str\b\tut\ de un realism evident [i respir\ un aer de autenticitate,
realizat\ cu ajutorul unor modalit\]i

BUCURII SPULBERATE

APOSTOLUL

Autorul, profesor de limba [i literatur\ romn\, se dovede[te nu numai un

bun cunosc\tor [i m`nuitor al limbii
romne, un `nzestrat cu har, ci [i un
me[ter iscusit `n ceea ce prive[te construc]ia unei opere literare de mici dimensiuni, chiar dac\, pe alocuri, nu poate
renun]a la aspectul moralizator, precum
`n Dorul de libertate, `n care se simte
un damf de s\m\n\torism modern, prin
solu]ia propus\ pentru eradicarea unui
fenomen social, via]a boschetarilor.
Volumul Bucurii spulberate - un
amestec de nostalgie, de ironie fin\ [i
tragi-comic - este o carte lipsit\ de
`ngr\m\direa unor detalii inutile, o carte
ce se cite[te cu pl\cere, cu interes
chiar, dar care ar fi c`[tigat `n ceea ce
prive[te aspectul, dac\ editorul ar fi
tratat cu mai mult\ aten]ie problemele
de tehnoredactare, `n primul r`nd,
aerisirea paginilor, apoi o mai mare exigen]\ fa]\ de ilustra]ia c\r]ii.

Constantin TOM{A

octombrie 2008

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI
Comemorarea
victimelor
Holocaustului
n jude]ul Neam] au fost organizate trei
simpozioane pentru comemorarea victimelor Holocaustului, pe octombrie.
Unul dintre cele trei simpozioane a
fost g\zduit de Liceul de Art\ Victor
Brauner, organizator fiind formatorul pe
problematica Holocaustului - profesor
Lumini]a Muscalu. De asemenea, pe
aceea[i tem\ a fost organizat de c\tre
profesorii Adina Cuco[ [i Emanuel B\lan
un simpozion la Colegiul Na]ional {tefan
cel Mare. Cel de al treilea simpozion a
avut loc la Colegiul Na]ional Roman
Vod\, formator fiind profesorul Mihaela
Tanovici.
Conducerea Inspectoratului {colar Jude]ean a
invitat conducerile celorlaltor unit\]i de `nv\]\m`nt din
jude] s\ ia leg\tura cu organizatorii celor trei evenimente, pentru eventuale colabor\ri, sau de particip\ri
cu elevii. De asemenea, a existat o recomandare conform c\reia `n fiecare [coal\ s\ fie organizate activit\]i de comemorare, `n cadrul c\rora s\ fie aduse la
cuno[tin]\ elevilor tragicele evenimente prin care au
trecut, `n timp, evreii.

Nout\]i privind
programul
Laptele [i cornul
Inspectoratul {colar Jude]ean Neam] a publicat
ultimele norme privind programul laptele [i cornul.
Este vorba de anumite modific\ri, fa]\ de anii preceden]i, ]in`nd cont de noile cerin]e ale Ministerului
S\n\t\]ii privind produsele pentru elevi. Astfel, elevii
vor primi, prin intermediul programului laptele [i cornul doar urm\toarele produse: lapte tratat termic,
simplu sau cu arom\ de ciocolat\ sau alte arome [i
av`nd un con]inut de lapte de cel pu]in 90% din greutate; iaurt ob]inut din lapte, br`nzeturi proaspete sau
topite f\r\ arom\ cu un con]inut de gr\sime din substan]a uscat\ de minim 40% din greutate; br`nzeturi
altele dec`t cele proaspete sau topite cu un con]inut
de gr\simi din substan]a uscat\ de minim 45% din
greutate.
Trebuie subliniat c\ laptele tratat termic este fie

lapte pasteurizat tratament termic care are ca scop

distrugerea germenilor patogeni din lapte [i m\rirea
duratei de conservare a laptelui (7-8 zile `ntre fabricare [i consum), fie lapte sterilizat UHT tratament
termic care are ca scop distrugerea germenilor patogeni din lapte [i m\rirea duratei de conservare a
laptelui (5-6 luni).
De asemenea, spa]iile de depozitare trebuie s\
permit\ `ntre]inerea, cur\]area [i dezinfectarea corespunz\toare; s\ nu permit\ contactul cu substan]ele
toxice, formarea condensului sau a mucegaiurilor pe
suprafe]e; s\ dispun\ de posibilitatea regl\rii temperaturii [i capacitate suficient\ pentru p\strarea produselor lactate la temperaturi adecvate.
Trebuie men]ionat c\ documentul ce prevede
toate aceste norme, pe l`ng\ cele privind documentele, este semnat at`t de inspectorul [colar general, Mihai L\c\tu[u, c`t [i de pre[edintele Consiliului
Jude]ean, Vasile Pruteanu.

profesoral de excep]ie, cu o `ncadrare foarte bun\.

Noi avem 10 ani de c`nd am pornit cu prima genera]ie
de clasa a V-a, deci colegii mei nu vor preda pentru
prima dat\ la gimnaziu. S`nt cadre didactice tinere,
care au [i acas\ copii cam de aceea[i v`rst\. Oferta
noastr\ [colar\ include la cele dou\ ore de tehnologie, una axat\ pe informatic\. De asemenea, vor
avea ca a doua limb\ str\in\ germana, prima limb\
str\in\ fiind engleza. Pentru german\ nu va fi nici o
problem\, pentru c\ ei pleac\ de la zero, iar la

Cupa Bombo
la fotbal [i-a
desemnat
c`[tig\torii

Managementul
institu]iilor
educative
~n prima s\pt\m`n\ a lunii octombrie a avut loc, la
Casa Corpului Didactic, deschiderea oficial\ a cursurilor de formare continu\ pe management
educa]ional. Inspectoratul {colar Jude]ean Neam],
prin departamentul de formare continu\ [i
perfec]ionare a cadrelor didactice, organizeaz\ aceste cursuri p`n\ pe 15 decembrie, pentru 120 de persoane, care ocup\ `n prezent func]ii de inspector
[colar sau director. Fondurile necesare implement\rii
programului de formare, provin de la Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului, pe componenta de
formare continu\ a cadrelor didactice.
Furnizorul programului de formare continu\ este
Casa Corpului Didactic Neam], care ofer\ cursul
Managementul institu]iilor educative. Programul,
acredidat de Centrul Na]ional de Formare
Profesional\, este destinat inspectorilor, directorilor [i
directorilor adjunc]i, av`nd o durat\ de 280 de ore.
Acest program se finalizeaz\ cu dob`ndirea a 90 de
credite profesionale transferabile.
Persoanele interesate pot afla mai multe detalii
de la inspectorul responsabil de monitorizarea activit\]ii de formare, prof. Elena Preda, sau de pe site-ul
www.ccdneamt.ro

Clasa special\
de la info
La mijlocul lunii octombrie au
`nceput, `n mod oficial, cursurile la
clasa cu copii excep]ionali din mediul rural `nfiin]at\ la Colegiul
Na]ional de Informatic\. Aceast\
clas\ a V-a este format\ numai din
copii din mediul rural ai c\ror p\rin]i
aveau venituri foarte reduse [i nu
aveau posibilitatea s\ `[i trimit\
copiii la studii `n [coli performante.
Copiilor li se asigur\ toate condi]iile,
de la cazare, mas\, ba chiar `n cele
4 camere puse la dispozi]ia celor 25
de copii s`nt [i c`te 3 calculatoare
conectate la internet.
Copiii se bucur\ de un corp

Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului. Astfel

c\ a fost necesar [i sprijinul Inspectoratului {colar,
care a f\cut demersurile necesare la minister. ~n
avizul conform, semnat de c\tre fostul ministru
Cristian Adomni]ei, se specific\ faptul c\ cele dou\
cl\diri pentru care se solicit\ schimbarea destina]iei
nu mai s`nt necesare Colegiului Tehnic deoarece elevii s`nt caza]i `n campusul Colegiului Tehnic
Gheorghe Cartianu. Spa]iile solicitate nu mai s`nt
necesare caz\rii [i mesei, astfel `nc`t se vor utiliza
pentru sportivii care particip\ la competi]iile organizate de Prim\ria Piatra Neam] [i de Liceul cu
program Sportiv.

englez\ se vor da unele teste ini]iale, pentru a se

pleca de la un nivel mediu. ~n privin]a caz\rii, am
reu[it s\ le asigur\m `n 4 camere, care au fost mobilate complet cu mobilier nou, au fost zugr\vite, parchetate, igienizate complet. Le oferim masa la cantina noastr\, unde m\n`nc\ [i ceilal]i copii. Diriginta,
care va fi a doua mam\ pentru ei, este o persoan\ cu
experien]\, profesor de biologie, Taina Grigoriu, a
precizat Vasile Deaconu, directorul adjunct al
Colegiului Na]ional de Informatic\.
Acesta a mai precizat c\ tinerii elevi vor avea program at`t diminea]a c`t [i dup\-amiaza: Ne-am organizat ca dup\-amiaza s\ mearg\ `n program {coala
dup\ [coal\. Astfel, profesorii care predau la aceast\
clas\ vor avea un program stabilit [i pentru dup\amiaz\, stabilit pe zile, c`nd vor veni s\ fac\ anumite
lec]ii. Deja am organizat pentru acest week-end
grupuri de copii [i de profesori s\ `i `nso]easc\ `n
ora[, `n anumite puncte atractive, pentru a le ar\ta ce
le poate oferi municipiul Piatra Neam].

Hotel la Forestier

Fostul internat al Colegiului Tehnic Piatra Neam]

va deveni hotel. De asemenea, cantina ce deservea
odat\ tinerii caza]i `n internatul de la fostul Liceu
Forestier va deveni restaurant.
At`t hotelul c`t [i restaurantul vor avea un circuit
relativ `nchis.
Consilierii locali au aprobat schimbarea
destina]iilor celor dou\ cl\diri din cantin\ [i internat `n
restaurant, respectiv hotel. ~n hotel vor fi caza]i
sportivii care particip\ la competi]iile organizate de
c\tre Liceul cu Program Sportiv. De asemenea, vor
putea fi caza]i [i participan]ii la diversele manifest\ri
pe care le organizeaz\ Prim\ria sau alte structuri din
domeniul sportiv.
Decizia nu ar fi putut fi luat\ f\r\ acordul

~n a doua decad\ a lunii octombrie, Colegiul

Na]ional de Informatic\ a organizat Cupa Bombo
la fotbal - un eveniment `n memoria lui Bogdan
B`ndil\, un t`n\r elev al liceului care a plecat dintre
noi mai devreme dec`t merita. Cupa a fost organizat\ pe parcursul unei s\pt\m`ni `ntregi, iar la final,
a fost c`[tigat\ chiar de b\ie]ii din clasa a XII-a `n
care trebuia s\ fie [i el. La final, `n timpul manifest\rilor de premiere, tinerii au ]inut m`na la inim\
[i au sc\pat [i c`teva lacrimi, `n ciuda rug\min]ilor
p\rin]ului lui Bogdan, care au spus c\ doresc s\ fie
vorba de o cup\ a bucuriei.
Este a doua edi]ie a memorialului Bogdan
B`ndil\ [i prima edi]ie a Cupei Bombo. Cupa aceasta
va d\inui la noi `n liceu, `n Colegiul Na]ional de
Informatic\ [i va fi transmisibil\ celorlaltor genera]ii.
Mul]umim participan]ilor [i invita]ilor, a declarat profesorul de sport care a urm\rit buna desf\[urare a
competi]iei, Iani Alm\[an.

Armonii de
toamn\
{coala nr. 2 din Piatra Neam] a g\zduit o
expozi]ie realizat\ de c\tre elevii acestei unit\]i de
`nv\]\m`nt. Elevii au prezentat tuturor vizitatorilor
diverse obiecte, scenete de poveste, realizate exclusiv din legume. Copiii au transformat legumele `n animale, pitici, case, chiar ma[ini sau avioane. Nu este
prima dat\ c`nd [coala 2 organizeaz\ o astfel de
manifestare.
Expozi]ia Armonii de toamn\ se afl\ la cea de
a 5-a edi]ie. Ea este organizat\, de regul\, `n preajma
s\rb\torii religioase Sf`ntul Dumitru. Prin aceast\
expozi]ie, realizat\ de elevii [colii noatre, la care particip\ marea majoritate a claselor, prin standuri proprii, dorim s\ aducem copiii mai aproape de natur\,
s\ `i mai scoatem din fa]a calculatorului. Dorim s\ mai
citeasc\ o poveste pe care s\ o transpun\ `n realitate
prin produse, fructele toamnei. De fiecare dat\ ne
impresioneaz\ imagina]ia copiilor. Ei s`nt foarte dornici s\ fac\ [i altceva `nafar\ de a scrie [i a `nv\]a la
orele de curs. Ne bucur\ c\ se implic\ foarte mult [i
m\micile, bunicii copiilor de clasa I. La a 5-a edi]ie
`nc\ nu am intrat `n rutin\. Sper\m s\ nu intr\m `n
rutin\ [i copiii de la [coala noastr\ s\ se bucure c`t
mai mult de frumuse]ea toamnei, a declaral Ermilia
Chiru]a, directorul [colii 2.

Marius GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Victor Ieronim Stoichita

Scurt\ istorie a umbrei

traducere de Delia Razdolescu
2008, edi]ia a II-a

veche legend\ povestit\

de Pliniu cel
B\tr`n
ne
vorbe[te
despre o fat\
din Corint pe
care
dragostea ar fi
ajutat-o
s\
inventeze pictura. ~n ajunul
desp\r]irii de
iubitul ei, fata
are nemaiv\zuta idee de
a-i p\stra imaginea tras`nd
pe un zid conturul umbrei celui gata de plecare. Ia
na[tere astfel prima pictur\, a c\rei `nc\rc\tur\ erotic\ [i a c\rei valoare de substitut simbolic al fiin]ei
iubite nu las\ nicio `ndoial\.
~n mod paradoxal, acest minunat mit de origine a
fost, de-a lungul istoriei artei occidentale, uitat sau
poate `n mod voit ascuns. Cartea de fa]\ `[i propune
s\ reconstituie cauzele acestei ciudate amnezii [i s\

octombrie 2008

traseze istoria unui rest. Lucrarea pleac\ de la ideea

conform c\reia a reconstitui istoria umbrei este o
modalitate de a rescrie istoria ascuns\ a reprezent\rii
occidentale.

pu]ine, iar banii lipsesc din cont. Fratele Mog se

prinde `n hora revirimentului, dar trebuie s\ combat\
apetitul bolnav pentru literatura motiva]ional\ pe care-l
are abatele, convins c\ diver[ii guru cu tiraje cosmice
pot fi surse de inspira]ie [i modele de urmat. Lucrurile

NOU LA HUMANITAS

Christopher Buckley, John Tierney

Dumnezeu mi-e
e broker
traducere de Razvan Nastase
2008, edi]ia I

Un fachir al bursei
newyorkeze
p\r\se[te
metropola [i pleac\ s\ se
reculeag\ departe de
lumea dezl\n]uit\. Ajuns la
m\n\stirea Cana, el devine
fratele Mog (prescurtare de
la Mogul) [i cunoa[te un
abate care vrea s\-i
foloseasc\ deprinderile
pentru
rentabilizarea
a[ez\m`ntului.
C\ci
m\n\stirea Cana st\ s\
cad\, resursele sunt

se complic\ odat\ cu descinderea la Cana a monseniorului Raffaello Maraviglia, personaj care nu-[i
merit\ numele [i care nutre[te o pasiune frenetic\
pentru vinurile de colec]ie [i pentru meciurile lui AC
Milan. Rezultatul este o fars\ cu accente bufe, `n care
intervine la un moment dat [i bra]ul lung al FBI-ului.

Ana Blandiana

~ntoarcerea lui Arpagic

ilustra]ii de Livia Coloji
2008, edi]ia I

Un bestseller pentru cei mici. Vestitul motan

Arpagic s-a `ntors!
Volumul de versuri ~ntoarcerea lui Arpagic de Ana
Blandiana a fost vedeta t`rgului de carte pentru copii
Bookfest Junior. O carte mult a[teptat\, `n care versurile delicate [i pline de umor ale Anei Blandiana
sunt minunat completate de ilustra]iile juc\u[e ale

APOSTOLUL

Liviei Coloji. O lume `n care piersicile au hot\r`t s\ fie

violete, prunele portocalii [i furnicile poete, o gr\din\
`n care toate `[i fac de cap, de la planta cea mai mic\
[i p`n\ la numeroasa familie pisiceasc\, o strad\ `n
care lupta pentru putere `ntre maidanezi [i maidaneze
risc\ s\ creeze anarhie... peste care st\p`n este,
bine`n]eles, motanul Arpagic.

ALTE APARI}II
Vladimir Tescanu

Negru [i roz
2008, edi]ia a II-a

Negru [i roz s-a a[ternut (...) peste Palimpsest,

`ntocmai ca autorul intrat
`n figura textual\ a personajului s\u [i a aminitirilor - fic]iuni ale acestuia,
istoria
rescriindu-se
mereu ca fic]iune, un text
infinit, ar\t`nd, pe urma lui
Paul Valry c\ lumea exist\ doar ca s\ fie
scris\ `ntr-o carte. (Peter Quince, Negru [i roz,
Euphorion, 1,2 / 2001)
Selec]ie de Alexandra BURUIAN|

Pag. 5

CEL CE G~NDE{TE SINGUR

PRAFUL
{I PULBEREA
in
vremea
lui
Asachi, dup\ Unirea
Principatelor a existat la Piatra Neam]
renumita Moar\ de
H`rtie. Ea a devenit
ulterior o fabric\ `n
toat\ regula. Dar,
pentru c\ h`rtia e un
produs c\utat, s-a
ridicat, mai apoi,
fabrica pe care cei
cu memorie mai
lung\ au cunoscut-o
sub numele ce se voia sugestiv :
Reconstruc]ia
Dup\ 1990 s-a numit
Pergodur, o pacoste periculoas\
pentru mediu, care `mpu]ea
aerul cu duhoare de hoit `n
zeam\ de varz\ murat\.
Folosea apa Bistri]ei - cea
c`ntat\ de poe]i pentru unda-i
sclipitoare - , pe care o transformase `ntr-o zoaie maronie cu
bale groase [i putoare de vom\.
Nici o vietate nu putea s\-[i
ast`mpere setea cu otrava care
vopsea pietrele cu m`zg\, iar
pe[tii erau amintire povestit\ de
mo[negi. Apa care hr\nea un
popor de nec\ji]i, d`nd via]\ [i
frumuse]e ]inutului zimbrilor, era
transformat\ `ntr-un canal al
dejec]iilor industriale [i umane.
C\l\torului neavizat `i era sc`rb\
c`nd `[i `nmuia picioarele,
tem`ndu-se s\ nu ia vreo
pecingine. Privind [uvoiul de
spume `mpu]ite `n soarele verii,
te cuprindea inevitabil m`nia [i
revolta, iar copiii credeau c\-n
valurile mizerabile se ascunde
cine [tie ce monstru cu bale
otr\vitoare.
Producea - nu producea
celuloz\ [i h`rtie, dar de poluat,
polua de mama focului.
Ceau[escu a vizitat odat\
fabrica, prin anii 1970, fiind chiar

impresionat de grija conducerii

pentru protejarea mediului.
Chiar la intrarea `n incint\, pe
l`ng\ gardul de beton se plantaser\ ni[te brazi falnici.
Adu[i `n preziua vizitei, cu
tot cu r\d\cini, erau `nal]i de 4 5 metri [i cam ofili]i.
C`rmaciul a mai `nt`rziat
c`teva zile, c\ldura era mare,
pomii s-au uscat. Descurc\re]ii,
ce s-au g`ndit?
- S\ le d\m un verde-natur
cu vermorelul !
Ceea ce s-a [i f\cut, delega]ia `n frunte cu c`rmaciul a fost
mul]umit\, pupat to]i Pia]a
Idependen]ei, felicit\ri, prime [i
decora]ii.
De nu era Uniunea
European\ ne desf\tam [i azi
cu acelea[i miasme. Dar cu
monitorizarea nu te joci, iar
Reconstruc]ia a tras obloanele.
Ca ni[te m\sele cariate, cl\dirile
d\r\p\nate, cu geamuri sparte
[i cop\cei crescu]i printre uluce
au f\cut umbr\ p\m`ntului, ceva
ani, p`n\ c`nd bine s-a g`ndit
cineva s\ le [tearg\ din r\boj.
Dup\ un [ir de bubuituri care au
speriat copiii [i c`inii vagabonzi,
Reconstruc]ia s-a pr\bu[it! Avea
r\d\cini ad`nci, p`rdalnica, c\ a
fost greu de surpat !
Unii, privitori de ocazie, au
oftat, regret`nd timpurile de glorie ale comunismului brazilor
`nverzi]i cu vermorelul. Au mai
tras o du[c\ de bere, d`nd din
m`ini a lehamite [i s-au retras la
umbr\, prin c`rciumioare.
Deasupra cartierului un nor
uria[ purta `n jos, pe apele chinuite ale Bistri]ei, ce a mai
r\mas din Reconstruc]ia: praful
[i pulberea

Prof. dr.
D. D. URSACHE

ASPECTE ALE MANIERISMULUI

~N POEZIA BACOVIAN|
(urmare din num\\rul trecut))
paima de moarte obsesia dominant\
- alung\ poetul
damnat la periferii,
`n preajma abatoarelor sau chiar...
`n cimitire, unde
h\ituitul se ascunde
parc\ de neant
chiar `n inima lui -`n
cavou,
l`ng\
mort(Plumb).
Consecvent bizarei
autoterapii pe care o practic\,
Bacovia `[i `nfr`nge angoasele
[i obsesiile tocmai etal`ndu-le,
numindu-le.
E modul lui de a le `nfrunta
[i desfiin]a.
{i, pentru c\ `nsemnele
mor]ii sunt pretutindeni, poetul
le nume[te iar [i iar, formula
sa liric\ av`nd la baz\, `n mod
evident, principiul repeti]iei,
procedeu tipic manierist.
Gramatical, principiul se
bazeaz\ pe utilizarea unor
adverbe - iar, tot, [i, maipronume
[i
adjective
nehot\r`te ale identit\]ii:
aceea[i, a[a, la fel, ca [i a
prefix\rii cu re-. Tematic,
ploaia, ninsoarea, moina sunt,
[i ele, forme ale repeti]iei, iar
stilistic, epitetul folosit uneori
adverbial are acela[i rol:
secular, etern, la infinit.
Aceast\ repeti]ie cu
varia]iuni devine, dup\ opinia
Alexandrei Indrie[, o stratagem\ de salvare prin care
Bacovia `[i transfer\ spaimele
`n plan estetic, transform`nd
obsesia `n procedeu.
~n lucrarea Qu est-ce que
le symbolisme, Henri Peyre se
refer\ la manierismul acestei
poezii crepusculare ce se voia
fluid\ [i vaporoas\, sesiz`nd
ca pe ni[te sc\deri ale ei pletora, produs\ de prea multe
cli[ee: `nsu[i simbolul a
devenit o ghicitoare artificial\,
un fals mister [i joc intelectual
mai cur`nd dec`t o necesitate
interioar\, afectiv\.Cauzele
acestei s\r\ciri ar fi, dup\
autorul citat, lipsa de fundament filisofic [i chiar estetic
ferm (conf. Henri Peyre, Qu
est-ce que le symbolisme,

Presses Universitaires de
France, cap. VI, 1974).
Simbolismul romnesc are
`n comun cu parnasianismul
gustul pentru artificial [i spiritul
citadin, obsesia monumentalului, a decorativului - `n cazul lui
Ion Minulescu [i al lui Al.
Macedonski.
Artficialitatea, `n art\, se
opune naturii, simbolismul fiind
un curent literar prin excelen]\
citadin. Natura e, prin urmare,
contraf\cut\, artificializat\, ca
peisaj, [i prin viziune [i limbaj
(neologisme rare, pre]ioase,
nume proprii sonore). Poe]ii
simboli[ti sunt interesa]i de
valoarea estetic\ a naturii. A[a
cum s-a v\zut anterior, principalul mijloc de artificializare a
peisajului r\m`ne cromatica,
asociat\ `ns\, la Bacovia,
aproape `ntotdeauna cu un
laitmotiv muzical. Sugestia
vizual\ [i cea auditiv\
fuzioneaz\ sinestezic, c\ci,
a[a cum observa [i Mihail
Petroveanu, `ndeob[te aceste
laitmotive muzicale se transform\ `n nuclee coagulante
ale poeziei (conf. M.
Petroveanu, Universul poetic
bacovian, `n George Bacovia,
Bucure[ti, Editura pentru
Literatur\ 1969, pag. 248).
Departe de a fi un mijloc
de reprezentare a lumii(ibidem, pag. 248), ca `n
pastelurile propriu-zise, de
aspect decorativ, culoarea `i
serve[te poetului pentru
crearea unei anumite st\ri de
spirit , pierz`ndu-[i func]ia calificant\, c\ci, `n loc s\ reliefeze
un obiect, `n mod paradoxal,
ea `i estompeaz\ conturul.
Mihail Petroveanu scrie chiar
despre o tehnic\ a halucin\rii
`n poezia bacovian\, const`nd
`n reducerea la una, dou\
culori fundamentale (sau tonuri
complementare) [i reluarea lor
identic\. ~ntregul peisaj este
contaminatastfel de c\tre
subiectul liric, dar, spre deosebire de simboli[ti, care cultivau
st\ri interioare difuze, vagi,
pentru Bacovia culoarea fixeaz\ o obsesie - de obicei cea
dominant\ in lirica lui, dup\
cum am v\zut: a mor]ii (fie c\ e
vorba de alb - maculat de

s`nge animal, de violetul

doliului cosmic sau de
negru).

{i iat\ cum o caracteristic\

asociat\, de obicei, manierismului, dob`nde[te, trecut\ prin
filtrul acutei sensibilit\]i
bacoviene,
o
func]ie
existen]ial\(ibidem, pag. 254).
Despre caracterul profund
filosofic al poeziei sale scria [i
Alexandru Buican. Spre
deosebire de cele mai multe
opinii critice reduc]ioniste, ce
tindeau s\-i conteste poetului
orice leg\tur\ cu transcendentul, criticul amintit consider\ c\
sensibilitatea bacovian\ e at`t
de profund\, `nc`t devine pentru poet un adev\rat instrument de cunoa[tere.
E felul lui Bacovia de a
filosofa: f\r\ nici o emfaz\,
suficien]\ ori aer de superioritate.
Explor`nd alte zone dec`t
cele tradi]ionale, e firesc ca
poetul s\-[i adapteze [i
mijloacele,resping`nd
din
instinct ostenta]ia, morga:

~n lunc\ medita un poet

cunoscutP\rea c\ de oameni nu
mai `ncape
De-aceast\ `nt`mplare, at`t
de r\u mi-a p\rut.
(Sc`ntei galbene)
Anotimpurile,
care-l
cople[esc, buim\cindu-l - mai
ales prim\vara, cu explozia ei
de culori - , `nsemnele

extinc]iei r\sp`ndite pretutindeni, reverberarea la nesf`r[it a

unor `nt`mpl\ri oric`t de
m\runte `ntr-o con[tiin]\ ulcerat\ suferind de toate
disfunc]iile din univers, ar justifica, a[adar, acea distrofie a
limbajului la care se referea
Ion Caraion, ca fiind forma cea
mai adecvat\ de exprimare
`ntr-o lume distrofic\ ea
`ns\[i. O lume `n care senzorialitatea paroxistic\ a poetului
se asociaz\ unei min]i structural folosofice, capabil\ de
cele mai profunde aventuri ale
cunoa[terii(M. Petroveanu,
op. cit., pag. 23).
Concluzia
fireasc\
desprins\ din acest ra]ionament ar fi c\ suprasatura]ia
cromatic\ reflectat\ lexical prin
repetarea obstinat\ a unui
cuv`nt nu exprim\ op]iunea
pentru un anume stil, o
manier\, ci pur [i simplu o
sensibilitate ultragiat\, `n permanent\ defensiv\ fa]\ de
ofensiva unei lumi ostile.
***
F\r\ preten]ia de a fi clarificat problema manierismului
`n poezia bacovian\, c`teva
concluzii se pot trage, totu[i, `n
urma celor analizate: una ce
se impune de la sine reaminte[te un adev\r aproape
axiomatic cu privire la imposibilitatea de a prinde `n vreo
formul\ artistic\ sau alta
poezia bacovian\, [i `n ultim\
instan]\, Poezia `ns\[i.
O alta ar putea privi modalitatea absolut personal\ a
raport\rii poetului la complexul
concept de manierism, pe care
`l absoarbe, asimil`ndu-[i-l, ca
pe orice alt\ direc]ie estetic\
esen]ial\ pentru spiritul modern.
(Admi]`nd
prezen]a
manierismului `n poezia bacovian\, s-ar cuveni f\cute cateva necesare preciz\ri: ca
[ablon estetic fondat pe principiul dominant al repetitivit\]ii,
e afi[at `n mod ostentativ la
Bacovia; a r\mne `ns\ la
acest nivel exterior, epidermic,
ar fi simplist [i ineficient.)
Prof. drd. OlimpiaMagda IFTIMIE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
\r\ nici o exagerare,
putem s\ spunem
c\ `nt`lnirea publicului pietrean cu
Teatrul Tineretului a
fost o s\rb\toare
continu\. Din 1968
(c`nd am venit `n
Piatra Neam]), p`n\
`n 1998 (c`nd am
plecat), am v\zut
toate premierele, pe
unele `n mod repetat, cu bucuria de a descoperi c\ fiecare
spectacol este altfel dec`t
precedentele, altul fiind [i publicul spectator [i `ntreg climatul
evenimentului. Entuzia[ti ca
mine erau mul]i al]ii, prea mul]i
ca s\-i pot numi aici.
Premierele erau evenimente de excep]ie, iar dezbaterile din jurul lor, foarte vii [i
interesante: T.T.-ul r\spundea,
cu acela[i entuziasm, a[tept\rii
publicului, solidar cu ceremoniile cvasi- secrete oficiate pe
scen\, pe care le sorbea, `nse-

Pag. 6

TEATRUL TINERETULUI {I PUBLICUL S|U

tat de aflarea unui `n]eles mai
ad`nc, altul dec`t cel ce ni se
servea, cu linguroiul, de propaganda oficial\. ~mpreun\, sub
cupola T.T.-ului, eram mai
`n]eleg\tori, mai uni]i [i, parc\,
mai buni.
Astfel, T.T.-ul [i-a creat [i
modelat un public elevat, capabil s\ rezoneze la mesajele
transmise de pe scen\; la r`ndul
s\u, publicul a ar\tat- nu numai
prin constant\ prezen]\- c\ dispune de premisele educa]ionale
necesare
decodific\rii
mesajelor artistice ale operelor
respective. Particip`nd, `n
cuno[tin]\ de cauz\, la spectacol, publicul influen]a cumva
desf\[urarea acestuia, lucru
evident celor ce revedeau spectacolul.
Spectacolele TT-ului- unele,
foarte curajoase, `nc`t ne miram

c\ au trecut de cenzur\- ne
puneau pe g`nduri, ne transferau `n alt\ lume, `ntr-un univers
necunoscut, cu care, uneori, ne
identificam. Ne pl\cea ceea ce
vedeam [i ne l\sam prin[i de
energia, de intensitatea tr\irilor
actorice[ti- care ne f\ceau s\
uit\m, m\car temporar, mediocritatea din restul zilelor.
Ne-am strecurat [i la unele
repeti]ii, curio[i s\ vedem cum
se face un spectacol. Astfel
(ca s\ dau un exemplu), l-am
observat pe Radu Penciulescu
preg\tind Woyzeck-ul, cu
Mitic\ Popescu [i n-o s\ uit
niciodat\ c`t de impresionant\
mi s-a p\rut buc\t\ria; abia v\z`nd ceea ce am v\zut, mi-am
dat seama c\, acolo, este
nevoie nu numai de calitate [i
seriozitate, ci [i de enorm de

mult\ munc\, de entuziasm, de

fanatism al lucrului [i de multe
alte virtu]i, neb\nuite de cei
dinafara teatrului.
~ntr-un cuv`nt, aveam, cu
scena, o rela]ie afectiv\ de
atrac]ie, de simpatie, de
apropiere
spiritual\:
ne
`n]elegeam unii pe ceilal]i,
comunicam u[or, tocmai datorit\ compatibilit\]ii codurilor,
capacit\]ii de interpretare [i de
`n]elegere a acesteia. Actorii
treceau rampa, iar noi `i
primeam cu dragoste.
Mai mult dec`t de toate, ne
bucuram de festivalurile T.T.ului, s\rb\tori ale unor reu[ite [i
ale omolog\rii lor peste hotarele
ora[ului [i jude]ului, deci al
deprovincializ\rii.
Erau,
eviden]i, pa[i `nainte spre
maturizarea artistic\ a trupei [i

APOSTOLUL

spre educa]ia estetic\ a publicului: tot pietreanul [tie c\,

aici, s-au impus actori, regizori
[i scenografi de seam\,

recunoscu]i ca atare [i peste

hotare.
Am fost [i s`ntem m`ndri de
aceste prilejuri de s\rb\toare,
de celebrare [i de rememorare
a unor reu[ite artistice.
Mihai CIUBOTARU

octombrie 2008

APEL LA MEMORIE
Sionismul, dezb\tut
ca mi[care na]ional\ european\, la ICR
ansarea c\r]ii lui
Shmuel
Almog,
Sionism [i istorie.
Cre[terea unei noi
con[tiin]e evreie[ti,
la Institutul Cultural
Romn (ICR) din
Bucure[ti, a fost
`nso]it\
de
o
discu]ie
despre
diferitele aspecte
ale
mi[c\rii
na]ionale a evreilor.
Cartea lui Shmuel Almog a
fost lansat\ `n Romnia `n
seria manifest\rilor care au
marcat, anul acesta, cea de-a
60-a aniversare a statului
Israel [i cu o s\pt\m`n\ `nainte
de
Ziua
Holocaustului,
s\rb\torit\ pe 9 octombrie.
Gazda evenimentului a
fost vicepre[edintele ICR,
Mircea Mih\ie[, iar printre participan]ii la eveniment s-au
num\rat conferen]iarii universitari M\riuca Stanciu [i Liviu
Rotman, care semneaz\
Cuv`ntul `nainte al volumului,
deputatul
Aurel
Vainer,
pre[edintele
Federa]iei
Comunit\]ilor Evreie[ti din
Romnia, istoricul Andrei
Oi[teanu [i Dorel Dorian.
Aurel Vainer a precizat c\
cea de-a 60-a aniversare a
statului Israel a fost s\rb\torit\
[i `n plenul Camerei
Deputa]ilor, printr-o declara]ie
de solidaritate.
Deputatul a mai vorbit
despre formarea statului Israel
[i modelul democratic pe care
acesta `l reprezint\, preciz`nd
c\ parlamentul israelian
num\r\ mai mul]i deputa]i
arabi, care au drepul de a-[i
vorbi propria limb\ `n [edin]e.
Vainer a l\udat volumul
Sionism [i istorie. Cre[terea
unei noi con[tiin]e evreie[ti,
lansat `n limba romn\ la ICR,
pentru abordarea sionismului
`n profunzime, de la curent,
ideologie p`n\ la crearea statului Israel. Re`ntoarcerea `n
Ierusalim, acest angajament, a
devenit o realitate autentic\ a
unui popor care nu-[i uit\
r\d\cinile, a spus Vainer.

Deputatul romn a vorbit, `ns\,

[i despre comunit\]ile evreie[ti
din Romnia. Patria este [i
patria romn\ [i patria ancestral\, Israel. ~n str\in\tate,
ducem
mesajul
culturii
romne, dar din punctul de
vedere
al
contribu]iei
evreie[ti, a spus acesta.
Liviu Rotman a spus c\
traducerea c\r]ii lui Shmuel
Almog reprezint\ un moment
important pentru via]a academic\ `n general, `n
Romnia. Pentru c\, de[i sionismul apar]ine, `n primul r`nd,
studiilor iudaice, este [i un
proiect politic extraordinar, prin

capacitatea sa de mobilizare,
[i apar]ine istoriei g`ndirii
politice, a spus Rotman.
Acesta a mai remarcat [i c\
sionismul s-a n\scut `n
Europa, iar `ntemeietorul acestui curent, Theodor Herzl, a
fost unul dintre cei mai mari
europeni ai vremii lui. Herzl a
f\cut deosebirea clar\ `ntre
mesianism [i sionism, ca fa]\
modern\ a iudaismului, consider\ Rotman.
Acesta a mai insistat
asupra ideii c\ sionismul este o
mi[care na]ional\ n\scut\ `n
secolul al XIX-lea, caracterizat\ de lupta pentru constituirea statului na]ional, `n
Europa, unde evreii din vestul
continentului se confruntau, `n

acea perioad\, cu antisemitismul, `mpins p`n\ la

pogromuri `n estul continentului. Istoricul a mai vorbit [i
despre ideea pluralismului
cuprins `n sionism. Sionismul
este una dintre dintre cele mai
indisciplinate mi[c\ri na]ionale
- o sut\ de curente care se
lupt\ `ntre ele, a spus acesta.
Rotman a remarcat, de
asemenea, c\ lui Almog nu `i
scap\ nici problema conflictelor arabo-evreu [i araboisraelian, dup\ 1948, determinate, potrivit istoricului, de
na[terea a dou\ mi[c\ri
na]ionale `n acela[i timp.

Istoricul Andrei Oi[teanu a

apreciat sionismul ca pe un
proiect politic ce avea toate
ingredientele s\ devin\ o
utopie.A fost desenat pe h\r]i
de intelectuali, presupunea
`ntoarcerea `ntr-o ]ar\ semide[ertic\, pentru a aduce fericire general\. Faptul c\ acest
proiect nebulos nu a fost o
utopie a reprezentat un miracol, a spus Oi[teanu. El a mai
men]ionat, `ns\, c\, `n opinia
sa, [i sionimul lui Herzl [i integrismul
lui
Moses
Mendelssohn au constituit
solu]ii care au func]ionat [i c\
una nu trebuie neap\rat s\ o
ucid\ pe cealalt\.
Dorel Dorian a revenit
asupra pluralismului din

mi[carea sionist\, spun`nd c\

acesta `mparte `n continuare
evreii pe mai multe c`mpuri de
lupt\, dar la vremea constituirii
sionismului, `n spatele acestui
pluralism, a stat o solidaritate,
dat\ de imperativul salv\rii
care se `ntrez\rea. Vainer a
remarcat, `n schimb, c\ tocmai
`n acest pluralism `[i are
vigoarea sionismul. Dorel
Dorian a mai vorbit, cit`ndu-l pe
Herzl, de o `nfr\]ire spiritual\
vital\ `ntre idealurile arabe [i
cele sioniste. Unii cred c\
aceasta nu apar]ine acestui
secol, nici m\car acestui mileniu, dar ea apar]ine lumii noastre, a `ncheiat Dorian.
Volumul Sionism [i istorie.
Cre[terea unei noi con[tiin]e
evreie[ti, de Shmuel Almog, a
fost publicat `n limba romn\ la
Editura Hasefer, `n traducerea
lui George Weiner [i Carmen
Stanca.
~n cadrul lans\rii organizate la ICR au fost proiectate
imagini din albumul Israel 60,
realizat de Paula Litman, publicat de Editura Hasefer, care
ilustreaz\ trecutul [i prezentul
Israelului, la [ase decenii de la
crearea statului evreu.
Shmuel Almog, n\scut `n
1926, la Berlin, profesor emeritus al Universit\]ii Ebraice din
Ierusalim, se num\r\ printre
cercet\torii cei mai aviza]i ai
iudaismului
contemporan.
Sionism [i istorie. Cre[terea
unei noi con[tiin]e evreie[ti,
lucrare de referin]\ `n domeniu, a fost publicat\ prima oar\
`n ebraic\, `n 1982, prima
edi]ie englez\, scoas\ de
Magnus Press, dat`nd din
1987.
Traducerea de la Editura
Hasefer, realizat\ de George
Weiner [i Carmen Stanca, cu
un Cuv`nt `nainte semnat de
M\riuca Stancu [i o postfa]\
de Liviu Rotman, reprezint\ o
edi]ie revizuit\, cu o nou\
introducere destinat\ de autor
cititorilor mai pu]in familiariza]i
cu istoria sionismului. (RED.)

Educa]ia
`ntre trecut [i viitor

ntr-o societate `n care valorile se redefinesc [i se

restructureaz\, lucr\rile de specialitate ale distinsului profesor doctor Constantin Cuco[ vin s\
r\spund\ necesit\]ilor acute de educa]ie `n [coala
romneasc\. Dintre numeroasele studii de pedagogie, prezint dou\ ap\rute recent:
1 . C o n s t a n t i n C u c o [ , Educca]iaa. Iubire,, edificare,, dess\v`r[ire, ap\rut\ la Editura Polirom, Ia[i,
2008

~mbin`nd generalul cu particularul [i abstractul cu via]a

faptic\, lucrarea reprezint\ un alt mod de a vorbi despre
educa]ie.
Abordeaz\ teme diverse, vaste [i de maxim\ actualitate
precum: Educa]ia - o rela]ie privilegiat\, Confluente [i contradic]ii formative, Globalizare, tehnologizare, `nv\]are,
Pluralismul cultural [i educa]ia pentru acceptarea celuilalt,
C`teva probleme ale `nv\]\m`ntului romnesc, Formarea prin
sine [i prin al]ii, Spiritualitatea religioas\ `n [coal\, Statutul
icoanelor `n [coli, Culturalizarea religioas\ - o coordonat\ a
`nv\]\m`ntului romnesc, Evoc\ri pedagogice, fapt ce ofer\
studiului unitate.
Autorul este printre pu]inii pedagogi ai [colii contemporane
de profil care acord\ educa]iei religioase aten]ia binemeritat\,
subliniind rolul formator al acesteia `n educarea noilor genera]ii.
Pluralismul cultural [i efectele globaliz\rii `n educa]ie sunt
prezentate din perspectivele sociologic\ [i pedagogic\,
situa]ia actual\ a `nv\]\m`ntului romnesc fiind atent radiografiat\.
2 . C o n s t a n t i n C u c o [ , Teoriaa [i metodologiaa evaalu\rii,
Editura Polirom, Ia[i, 2008
Conceput\ ca o surs\ [i un suport interogativ asupra
evalu\rii [colare, lucrarea se adreseaz\ at`t studen]ilor afla]i `n
faza de preg\tire ini]ial\ de la facult\]ile de profil sau care
urmeaz\ cursurile modulului pedagogic, c`t [i cadrelor didactice care particip\ la diferite stagii de formare continu\.
Trat`nd subiecte precum: Evaluarea randamentului [colar
- component\ a demersului didactic, Procesualitatea evalu\rii.
Ipostaze, func]ii, caracteristici, Evaluarea competen]elor [i
lumea valorilor, Relevan]a evalu\rii `ntr-o lume dinamic\,
Strategii de evaluare [i notare, Factori ai variabilit\]ii aprecierii
[i not\rii, Testul docimologic - instrument de m\surare a rezultatelor [colare, acest ghid despre teoria [i metodologia
evalu\rii are ca principale finalit\]i dob`ndirea de cuno[tin]e [i
deprinderi specifice activit\]ii de evaluare [colar\, `nsu[irea
unor criterii de selectare a metodelor evaluative tradi]ionale
sau moderne, evitarea disfunc]iilor ce pot s\ apar\ `n activit\]ile de evaluare, precum [i cre[terea autonomiei cadrelor
didactice `n g`ndirea [i aplicarea unor instrumente [i tehnici de
notare a performan]elor elevilor.
Exerci]iile [i temele de reflec]ie `i vor ajuta pe profesorii
afla]i `n situa]ia evalu\rii efective s\ identifice sau s\ creeze
cele mai oportune dispozitive evaluative determinate de
situa]ia `n cauz\.
Drd. Mihai FLOROAIA

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ama Nata este
pseudonimul doamnei Natalia Rusu,
profesoar\
din
Roman. S-a n\scut
`n Basarabia, la
Tighina. A suportat
odiseea r\zboiului,
trec`nd Prutul de
dou\ ori spre inima
]\rii, `n 1940 [i 1944,
[i o dat\ `napoi,
bucuroas\ pentru c\
se `ntorcea acas\, dup\ ce
Antonescu a ordonat armatei
romne, de la Piatra-Neam], trecerea Prutului [i eliberarea
p\m`ntului luat din trupul ]\rii.
Acei ani i-au marcat via]a [i
dorul de ]ar\ o va fr\m`nta
mereu. C`nd a fost posibil, dup\
decembrie 1989, [i-a exprimat
sim]\mintele `n versuri [i le-a
publicat, `n dou\ voluma[e,
dup\ puterile materiale ale
autoarei. Ele se numesc Poiana
cu flori t`rzii... [i Basarabie, raza
mea de soare. Este at`ta dor

cuprins `ntre copertele acestor

c\r]i!.. Dar nu numai dor ci [i
revolt\ [i dorin]\ ca Prutul s\ nu
mai fie hotar. Peste unda apei
lin\/Prutul
soarta
[i-o
suspin\:/Peste vad ad`nc [i
lat/Mii de doruri `l str\bat,(Podul
de flori).Dar mai `nt`i a fost: La
miezul nop]ii bat cu pumnu-n
geam:/Vin ru[ii! strig\ cineva
din strad\./Vin ru[ii? Adun\m
ceva `n grab\/ {i prindem caii
repede `n ham. {i dup\ ce red\
`ntreaga dram\ a p\r\sirii
locurilor natale pentru a doua
oar\, Natalia Rusu `[i exprim\
pesimismul `ntoarcerii vreodat\
la Tighina, cetate ridicat\ de
{tefan pe Nistru, acolo unde
erau hotarele Moldovei, Moldov\
unit\ apoi cu celelalte provincii
surori. Sunt ani de-atunci, de jale
[i de dor,/ De soarta noastr\
nimeni nu mai [tie,/ Iar un Ion,
nu cred c-o s\ mai vie,/ S\
treac\ Prutul ca dezrobitor.
Natalia Rusu `nc\ mai sper\,
m\car poetic, c\ Basarabia va fi

octombrie 2008

a noastr\, a romnilor, Citi]i

acest Testament al Nataliei
Rusu, pentru a `n]elege toat\
durerea [i dorin]a basarabenilor.
Ce pot s\-]i las c`nd toate-s
pe sf`r[ite
- Un vers de doruri ruginiteNu-ncape `ntr-un act de
mo[tenire.

A[ vrea ca `ns\]i tu s\ por]i

solia!
Acesta-i testamentul de la
mama.
Suntem prea mici pentru un
r\zboi a[a mare [i, f\r\ a uita de
testamentul Nataliei Rusu, m\

M A M A N A TA
.........................................
Dar totu[i a[ dori s\ iei
aminte
C\ dorm str\mo[i la por]ile
tighine
{i n-au hodihn\-n ziduri [i
morminte
De c`nd `i calc\ hoardele
str\ine.
S\ ]ii `n suflet sf`nt\ datoria
De-a str\muta pe Nistru
iar\[i vama.

`ntorc la Mama Nata, cea care a

scris dou\ c\r]i excep]ionale
pentru copii, cu poezii despre
vie]uitoarele necuv`nt\toare, `n
limbajul nostru, vie]uitoare ce ne
`nfrumuse]eaz\ via]a: despre
berzele ce stau `ntr-un picior,
despre c\r\bu[-juc\u[, Doamna
Bufni]\, despre Cri-cri, Veveri]\,
Cu]u-Cu]u, Iepuril\... Dar de ce
s\ v\ spun eu [i s\ n-o las pe
Mama Nata s\ v\ spun\ prin
versurile ce ]in loc de introducere la a II-a carte dedicat\ copi-

APOSTOLUL

ilor, ce poart\ titlul Cartea

bucuriei mele.
Am chemat `n carteaici/Libelule [i arici,/Vulpi [irete
[i pisoi,/Broa[te cu picioare moi/
{i [op`rle, albinu]e,/Libelule, furnicu]e./Toate a[teapt\ ocrotire,/
Grij\, mil\ [i iubire./{i-am adus
[i ni[te mere/Adunate `n panere/
{i cire[e cotn\re[ti:/ S\ m\n`nci
[i s\ cite[ti.
Prima carte scris\, Bucurie,
`ncepe prin a-l `ntreba pe cititor,
cititorul de-o [chioap\ [i ceva:
Copile [tii tu ce-nseamn\
bucurie
{i unde s\ o cau]i [i unde
s-o g\se[ti?
E-un g`nd\cel, o floare
{i-o vie]uitoare,
Ce-s date ca-mpreun\ cu
ele s\ tr\ie[ti.
C\r]ile sunt pline de
metafore. Fiecare strop de via]\,
plant\ sau animal, are un nume
aparte. Mugurii sunt s`mburi mici
de malahit, `n petalele caisului
s-a prins polei din razele de

soare, c`rti]a este Mic buldozer

negricios. Mi]u (motanul) }ine
ochii `nchi[i [i toarce,/F\r\ fus [i
f\r\ fire, /Dep\n`nd o amintire...
Iepurele, botezat iepuril\,
Dintr-o tuf\ sare-n cale/ O
bl\ni]\ cenu[ie iar Lula-libelula
S-a desprins de nu [tiu unde /{in gr\dina mea p\trunde,/
Cobor`nd parc\ din cer/Un micu]
elicopter.
Ariciul este Un fel de castan\ ]epoas\ [i sur\ O minge cu
ace `nfipte `n ea.. Iar licuriciul
este o spuz\ de sc`ntei. Broasca
]estoas\ este... o scoar]\ de
lemn, p\m`ntie,/ C\u[ r\sturnat
pe-un t\p[an de v`lcea, iar furnica nu este altceva dec`t o
m\rgic\. {i am putea num\ra
`nc\ alte multe defini]ii poetice
despre lumea ce trece pe l`ng\
noi iar copiii sunt `ndemna]i s\ o
cunoasc\, s-o ocroteasc\, s\ o
iubeasc\.

Emil
BUCURE{TEANU

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Zig - Zag

REMEMOR|RI NEM}ENE - OCTOMBRIE 2008

octombrie 1936, `n Revista Preocup\ri didactice din
Piatra-Neam], a ap\rut articolul Idei c\l\uzitoare pentru
munca cultural\ la sate semnat de savantul sociolog
Dimitrie Gusti, prieten cu profesorul pietrean Virgil
Dobreanu.
octombrie 1936, `n Revista Apostolul, a fost
prezentat\ elogios Revista Calendarul Osta[ului editat\ de Regimentul 15 R\zboieni din Piatra-Neam].
octombrie-decembrie 1939, `n Revista
Apostolul, elevul normalist din clasa a VIII-a, pe atunci,
prof. Alexandru Iftimie, de mai t`rziu, publica un articol
intitulat Limba noastr\, un rechizitoriu la adresa
revizionismului maghiar.
~ntre 1 octombrie 1881-28 februarie 1882, a fost revizor [colar
de Neam] I. L. Caragiale. A locuit la Piatra-Neam].
~ntre 1 octombrie 1896-15 octombrie 1899, a ap\rut, la PiatraNeam], Revista Societ\]ii Corpului Didactic din Jude]ul Neam]
4/1876, n. la Buhalni]a, D. M. C\dere, profesor de fizic\chimie la {coala Normal\ Vasile Lupu din Ia[i, constructror al
Cabanei Dochia.
4/1955, n. la Piatra-Neam], Simion Purice (d. Piatra-Neam],
1996), prof. univ. dr. la Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti. S-a afirmat [i ca teoretician `n pedagogie.
5 octombrie, Ziua Mondial\ a Educa]iei

LA PROFI DA,
LA NOI BA!

acan]a a fost pus\ `n cui cam demulti[or. A reintrat

[coala pe f\ga[ul normal? Se pare c\ nu. Argumente?
~ncadr\rile cadrelor didactice nu sunt perfectate. Nu to]i
dasc\lii s-au `ntors la catedr\ de prin cele ]\ri str\ine.
Orarul `nc\ se schimb\ de la zi la zi. Orele se fac pe
s\rite. Cite[te: din 5 doar 3. Prima [i ultima, niet! ~nc\
mai lipsesc manualele [colare chiar [i dup\ decartare.
Mai ales la licee, la clasele mari, unde trebuie cump\rate
de p\rin]i. O carte de limba francez\ de clasa a XI-a,
cost\ 25 de lei. Scump doamn\, scump! Mai ales la
scumpirile de toamn\.
Pactul de educa]ie lansat pe vremea lui Adomni]ei
cu surle [i tobe, a intrat `n faza colapsului. De[i a fost
semnat [i sus]inut de toate partidele politice. C`rcota[ii
zic c\ respectivul Pact a fost conceput pentru mass-media si pentru a
ob]ine voturi. C`t mai multe voturi, c\ alegerile bat la u[\. Adic\, e un
fel de abureal\ politic\. Tot ce se respir\ `n Romnia este politic\,
spunea deun\zi un secretar de stat din MECT. ( v. tribuna ~nv\]\m`ntului din 11- 28 august, p. 3). O dovad\? Ultimul bac, a[a cum a fost.
Alte dovezi? Teza cu subiect unic. {i nu numai! Foarte multe m\suri
reformiste sunt lovite de nulitate `n foarte scurt timp dup\ lansare. ~n
Educa]ie, momentul zero este un vis, o iluzie, o c\ru]\ de vorbe goale.
{coala romneasc\ nu mai este performant\. Elevii sunt `ndopa]i cu
Internet libertin [i limbaj violent-pornografic. Pretinsele m\suri purificatoare au efectul unei injec]ii f\cute cu ap\ de ploaie. Exemple?
Interzicerea de a comenta, pozitiv sau negativ, bac- ul la care au participat ca profesori evaluatori. Vrei s\ faci parte din comisie, trebuie s\
te cheme dl. Stru]u. Traducere? Taci, nu vezi, nu auzi. Corectezi o sut\
de ani. C`r`i, critici pe cei din Educa]ie, adio comisie. Pe vecie. Neam
din neamul t\u nu mai...
La ora actual\, `n toate cancelariile din [coli, nu se discut\ dec`t
problema major\rii salariale cu 50 la sut\. Urmarea? Cadrele didactice
au devenit cea mai antipatic\ categorie social\ din ]ar\. Celelalte categorii bugetare sunt scandalizate [i cer [i ei. De ce profesorii da [i noi
ba? Chiar a[a, de ce domnilor? Politica dezbin\rii continu\. Nimeni nu
vrea s\ `n]eleag\ c\ ]`]a bugetar\ nu mai are lapte. O veste bun\?
Educa]ia a sc\pat de cea mai grea povar\, de inginerul constructor
Adomni]ei, pe motiv de lips\ de strategie `n politic\. Oare?

Dumitru RUSU

10/1937, n. la Borle[ti, jud. Neam], prof. de limba francez\

Gheorghe Blaga (d. 30. 04. 2006), inspector [colar, animator cultural, redactor [ef al Revistei La Tazl\u.
16/1875, n. `n com. M\lini, jud. Suceava, prof. Mihai Stamatin,
fost mul]i ani director al Liceului Petru Rare[ din Piatra-Neam],
ini]iatorul Muzeului Regional Cozla (1920, `n localul Liceului). ~n
1924, s-a a[ezat, la intrarea principal\ a [colii pe care a condus-o,
un basorelief (al\turi de cel al lui Ion Negre) executat de sculptorul
Mihail Onofrei.
18/1952, n. la Piatra-Neam], prof. dr. `n filozofie Dumitru D.
Ursachi, autor al lucr\rii Introducere `n filosofia lui Lucian Blaga
(2005) [i a romanelor Paradisul Papagalilor (2006), Pentagrama
sau Ironia sor]ii (2007).
19/1908, n. la Negre[ti, jud. Neam], Dumitru Alma[ (Ailinc\i)
scriitor, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti.
21/1906, n. la V`n\tori, com. Dumbrava Ro[ie, prof.
Haralambie Mih\ilescu (d. 09. 03. 1992), poet, publicist, organizator
de cenacluri lizterare.
25/1932, ora 2020, la emisiunea Universitatea Radio,
istoricul Constantin Matas\ a prezentat conferin]a Ceahl\ul,
muntele vr\jit.
26/1936, n. la Poiana, jud. Bac\u, prof. Gheorghe Bunghez.
A fost: pre[edinte al Comitetului de Cultur\ [i Art\ al Jud. Neam],

director al Teatrului Tineretului, director al Centrului de Libr\rii

(Actualul S. C. Bibliopolis) [i a ini]iat multe manifest\ri, ajunse `n
prezent la edi]ii de ordinul zecilor: Vacan]e Muzicale la Piatra-Neam],
Festivalul de Teatru, Festivalul de Art\ Plastic\ Lasc\r Vorel,
Sadoveniana, Stagiunea permanent\ a Filarmonicii Moldova din
Ia[i la Piatra-Neam], precum [i editarea seriilor a II-a [i a III-a a
Revistei Asachi.
29/1996, d. la Bucure[ti, prof. Constantin Cri[an (n. la T`rguNeam], 21. 11. 1939), absolvent al Liceului Petru Rare[ din PiatraNeam], seria 1956, publicist, sociolog literar, estetician, autor al mai
multor volume. Ultima carte, publicat\ post-mortem, Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul `n genunchi (1999).
30/1843, n. la Borle[ti, jud. Neam], {tefan V`rgolici (d. 29 iulie
1897), primul profesor de limbi str\ine al Universit\]ii din Ia[i.
30/1932, Festivitate Na]ional\, la M\n\stirea Bistri]a, de
s\rb\torire a 500 de ani de la moartea lui Alexandru cel Bun. Au participat: Regele Carol al II-lea, membri ai Guvernului Romniei (primul
ministru Iuliu Maniu, ministrul ~nv\]\m`ntului Dimitrie Gusti),
numero[i oameni de cultur\, `ntre care Nicolae Iorga, cel care a condus lucr\rile de deschidere a morm`ntului Marelui Voievod. A impresionat corul elevilor pietreni condus de muzicologul George Breazul,
rectorul Conservatorului din Bucure[ti [i Gheorghe Dimitrie, profesor
la {coala Normal\ Gheorghe Asachi din Piatra-Neam].

Leg\tur\ de suflet
e data de 23 octombrie 2008 a avut loc vizita reprezenta]ilor Comitetului Na]ional Romn - Drepturile
Copilului la {colile din comuna Dolje[ti, zon\ afectat\
de inunda]iile din vara acestui an. Din componen]a
delega]iei au f\cut parte: Genevieve Colot, deputat `n
Parlamentul Fran]ei [i primar al localit\]ii Saint-Cyr
sous Dourdan, Hubert Hinschberger, pre[edinte al
Asocia]iei franceze Solidarite Roumanie, George
Calin, pre[edinte executiv al CNR-DC, Alecsandru
Lupu, secretar general al CNR-DC.
Printre darurile oferite celor peste 100 de elevi au
fost: `mbr\c\minte, `nc\l]\minte, materiale medicale,
rechizite, table [colare, materiale de dezinsec]ie, c\r]i, CD-uri
pentru `nv\]area limbii franceze, fulare, c\ciuli, s\pun lichid,
juc\rii etc.

La c\minul cultural din Dolje[ti, elevii {colii de Arte [i Meserii

Gh. P\tra[cu din Buruiene[ti au prezentat un mic spectacol
artistic (dansuri populare romne[ti, dansuri moderne franceze,
c`ntece [i poezii `n limba francez\), fapt ce a impresionat delega]ia.
Ac]iunea s-a desf\[urat cu sprijinul Prefecturii Neam]
(reprezentant Silvia Apostol), din partea Inspectoratului {colar
Jude]ean Neam] particip`nd domnii inspectori: Elena Ciurea,
Cristina Grigori [i Mihai Floroaia.
Consider`nd activitatea de un real succes, mul]umim pe
aceast\ cale tuturor celor care s-au implicat activ `n buna
desf\[urare a acesteia, alin`nd pentru un timp sufletele celor
n\p\stui]i.

Drd. Mihai FLOROAIA

DE CE PROSTUL E FUDUL
a medic e coad\,
nevoie mare. Unul
suspin\,
altul
tu[e[te, altul ofteaz\.
Un butoi de nervi.
~n cabinetul s\u,
doamna `n halat alb,
scrobit, pom\dat\ [i
fardat\, `[i prive[te
pacientul cu un sictir
f\r\
leac.
Mai
`ncearc\ s\-l alunge,
sorbind din cafelu]\,
dar mai r\u se enerveaz\, a[a
c\-i arunc\ asistentei c`teva
vorbe de dulce, fiindc\ este o
]oap\ proast\ c\reia nici zeama
asta de c\cat nu-i iese cum trebuie...
}oapa tace m`lc, cu capul `n
registrul `n care trece datele
pacientului: numele, prenumele,
v`rsta, domiciliul, locul de munc\.
Asiguratul `i `ntinde, cu o
m`n\ tremur`nd\, adeverin]a.
Are toate cotiza]iile la zi, a pl\tit
statului lun\ de lun\, este `n
regul\ [i crede c\ pentru suma
dat\ ar avea dreptul la un tratament regesc. Cu at`t mai mult,
acum, `n prag de pensionare,
c\ci n-a prea c\lcat pragul doctorilor. Ce s\-i faci, ma[in\ria s-a
uzat, i-ar trebui ni]ic\ `ngrijire,
poate [i un concediu medical,
dar nu se `ndur\, nu de bani, d\-i
naibii, c\ mai s\rac ca acum,
vorba lui Ion Creang\... Se

g`nde[te `ns\ la copii, la teze, la

`ncheierea mediilor, cum s\-i
lase el de izbeli[te?
Ofteaz\ [i-[i d\ jos paltonul,
]in`ndu-l `n bra]e, fiindc\ `n cuier
stau, claie peste gr\mad\, tot
felul de paporni]e. Iaca, el nu a
luat nimic de-acas\, de[i nevast\-sa i-a atras aten]ia, c\ nu
se cuvine, a[a, cu m`na
goal\...Atunci s-a repezit s\-i
zic\, ce, adic\ mie-mi aduce
vreun p\rinte sau vreun copil,
plocoane? El `[i face datoria [i
gata ! Ba nu, nu-i gata, dup\ c`t\
munc\ voluntar\ face, c\
oricum, bucata de suflet pe care
o d\ fiec\rei genera]ii, nu poate fi
pl\tit\ cu nimic.
Acum `ns\, i-a pierit
d`rzenia. Nu din pricina durerii,
c`t a privirii cercet\toare cu care
`l m\soar\ doamna, ]uguindu-[i
buzele [i sufl`nd `n cea[ca
aburind\. A auzit c\ rablagitul,
care se leag\n\ de pe un picior
pe altul, este profesor [i nu poate
sc\pa prilejul:
- Ce stai, domle, ca
pop`nd\ul? Las\-]i ]oalele pe
sc\unelul de acolo. A[a ! Ia
spune, [i zici c\ e[ti profesor?
- Da doamn\, de patruzeci
de ani.
- Ce spui, brava, ai apucat
ceva, - d\ din cap doamna,
[terg`ndu-[i, delicat, col]urile
guri]ei, tencuite cu ruj Chanel.

Doamna l-a privit mirat\, pe

- Halal s\ v\ fie, c\ nu v\
mai ajunge, am dat un purcoi de c`nd b\tr`nul dasc\l a suspinat :
- Ave]i dreptate, doamn\
bani pentru c\r]i [i rechizite,
echipamentul de sport m-a doctor, hodorogii aceia au gre[it,
uscat, - c\ al meu nu poart\ n-au f\cut ce trebuiau s\ fac\. {i
dec`t de firm\, - unde-i [coala eu am gre[it, crez`nd c\ vin la
gratuit\? Numai minciuni ! M\car doctor.
~n urma lui, doamna [i-a mai
dac\ s-ar `nv\]a, ca lumea, c\
turnat o cea[c\, morm\ind conm\ omor`]i cu medita]iile !
- {ti]i, eu sunt dasc\l de trariat\ :
- Uite cine-[i permite s\-mi
matematic\, a `ncercat s-o
dreag\ pacientul neinspirat, dar dea mie replici ! S-o fi trezind la
el, la clas\.
mai r\u a f\cut.
Dasc\lul coboar\ sc\rile
Tr`ntind, cea[ca de t\blia
mesei, doamna a bulbucat ochii, Policlinicii, `ncet, ]in`ndu-se de
s`ngele i s-a urcat la cap, balustrad\. Sur`de [i clatin\ din
cap. Trec\torii `l privesc cu inviexplod`nd :
- Aha, de matematic\ zici? die, crez`nd c\ cine [tie ce rezulP\i, al de tine mi-a]i m`ncat sufle- tat `ncurajator i-a dat doamna.
De fapt, b\tr`nul dasc\l se
tul. Matematic\ [i iar matematic\, fizic\, chimie, istorie, filo- g`ndea la altceva : oare de ce
sofie, la ce dracul or fi trebuind prostul trebuie s\ fie [i fudul !?
Oric`t\ matematic\ ar fi [tiut
toate, astea c\ mie nu mi-au fost
nu-l putea ajuta s\ rezolve
de nici un folos. M-au torturat to]i tot
ecua]ia.
hodorogii cu buchiseala unor
Prof. dr. D. D.
t`mpenii, iar acum veni]i s\ v\ fac
URSACHE
s\n\to[i, a[a-i c\ s-a `ntors
roata? Iaca, mi-a venit [i
mie apa la moar\!
Textele se pot trimite [i pe adresa
B\tr`nelul t\cea [i
revista_apostolul@yahoo.com
transpira. {i-a [ters
ochelarii cu aer absent, a
mototolit batista, privind `n
p\m`nt, parc\ `ncerca s\
numere pl\cile de gresie.
{i-a
netezit
chelia,
s\lt`ndu-[i paltonul pe
REVIST| EDITAT| DE
umeri.

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
Iosif COVASAN - dir
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE; Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustra]ia num\rului - Dumitru BEZ
ZEM

Pag. 8

APOSTOLUL

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
octombrie 2008