APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

Eminesscu este un
faapt intim al sufletului
nosstru `n tot ceeaa ce are
el mai curaat [i mai ninss.
El nu este o staatuie,, el
esste amintireaa noaastr\
din copil\rie,, draagossteaa
noaastr\ de a vissa, putereaa noaastr\ de a fi tri[ti
(...). Nu trecce zi [i nu
trecce noaapte `n care
firessc cum resspir\m,, s\
nu-ii ziccem [i lui numele
ca pe cevaa sigur al tuturoraa [i sigur al fiecc\ruiaa dintre noi (...).
At`taa vreme c`t noi suntem,, el este. At`taa vreme c`t el este,, noi
nu putem s\ credem c\ am puteaa s\ murim vreodaat\. Ce iarn\
frumoaas\ la 15 ianuaarie! O, tu,, suflet al apei care ningi cu fulgi
de z\paad\! (...). Eminesscu este numele acesstei ]\ri. Romniaa
esste numele lui Eminesscu!
Nichita ST|NESCU

Cei din urm\

pa[i pe p\m`nt
romnesc...

LUCEFERI ~N IANUARIE

oi am fost uni]i din totdeauna,

dinainte ca
Istoria s\ o
recunoasc\ . Am avut doine [i
balade, o Miori]\ , o Biblie [i o
Cazanie,
un
Ien\chi]\
V\c\rescu , cu o comoar\ de
limb\, care-o pl`ng [i care-o
c`nt\, pe la casa lor, ]\ranii, dar
mai ales pentru c\ a fost
Eminescu, adun`nd o ]ar\ [i un
popor `n versul s\u. De aceea,
mai `nainte de tot veacul, am fost uni]i `n
cuget [i sim]ire.
Am fost uni]i prin r\d\cini de codri seculari, ]esute ca un giulgiu peste oasele
str\mo[ilor c\zu]i sub vremuri, prin
Carpa]i [i prin b\r\ganuri, ]in`nd neclintite
hotarele ]inuturilor care au fost casa
romnilor, unde ei s-au cununat cu luna
[i stelele [i le-au fost nunta[i brazi [i
p\ltina[i. A[a simte [i cuget\ romnul,
prin trupul c\ruia curge s`ngele
neat`rna]ilor Burebista [i Decebalus per
Scorilo, dar [i al altor Dumitru, Ion,
Ghiorghe, Vasile, al Ilenei Cos`nzeana [i al

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 112

ianuarie 2009

desc\lec\torilor Mu[atini. Nici nu s-au

pierdut cu firea `n fa]a unui Darius al lui
Istaspe, a hunilor, a solimanilor sau a
cazacilor, c\ci vi]a lor de cremene `ngenunchea zimbrii, lovindu-i cu buzduganul
`n moalele capului. ~n r\stimpul dintre un
R\zboieni [i un C\lug\reni, erau pe la
casele lor, ridic`nd biserici [i m`n\stiri cu
turle ca lujerul crinului, pe care s-au sprijinit vreme de milenii bolta stelar\, oprind-o
s\ se pr\bu[easc\ peste lume, cu foc [i
cu pucioas\. Nu am avut academii
medievale, nici o[ti de mercenari, pentru
c\ n-am r`vnit la p`inea altuia, ba chiar am
rupt de la noi ca s\ d\m altor urgisi]i.
Bun\tatea [i ospitalitatea ne-au pl\tit-o
unii cu dispre], f\c`ndu-se st\p`ni la noi `n
cas\. Noi nu ne-am `mp\unat cu decora]ii
de tinichea, nici cu z\ng\nitul armelor,
de[i istoria ne este prea plin\ de termopile
[i rubicoane, de la Posada p`n\ la Oarba
de Mure[ , unde ne-am pr\p\dit nu sute,
ci sute de mii. Am `nvins, dar `nvin[ilor nu
le-am pr\dat avutul, nu le-am ucis copiii, ci
ne-am mul]umit s\ le punem opinca pe

v`rful Parlamentului...
La marile noastre bucurii nu scoatem
s\bii [i cu]ite, nu v`ntur\m cuvinte
r\zboinice, [i nu defil\m cu c`ntece de
r\zbunare, ci doar ne primenim `n straiul
cu i]ari [i cu alti]\, juc`nd Hora Unirii.
- Unde-i unul, nu-i putere, la nevoi [i la
durere... iar Unirea n-am f\cut-o ca s\
asuprim pe al]ii, ci ca s\ putem suporta,
`mpreun\, r\ul lumii.
Romnul nu-[i duce patria pe talpa
pantofului [i nu spune: patrie dec`t locului
unde `l a[teapt\ p\rin]ii [i bunicii, neamul
lui, care s-a petrecut prin veac.
C`nd Anul Nou scap\t\ peste culmea
nop]ii, pe cerul patriei mele r\sar doi
Luceferi, d`ndu-ne sens [i speran]\ de
via]\, ref\c`nd, de fiecare dat\, echilibrul
precar al lumii. Este steaua lui Eminescu [i
cea a Unirii Romnilor. Ne limpezesc orizonturile, ne ajut\ s\ trecem peste
cumpenele destinului. Cu stele-f\clii pe
umeri, ca ni[te `ngeri p\zitori, drumul nostru `n Istorie nu mai este pustiu!
Prof. dr. D. D. URSACHE

~n aceea[i limb\
Toat\ lumea pl`nge...

i Dumnezeu pl`nge, dar lacrimile Lui s-au transformat `n fulgi de nea care `mbrac\ `n alb `ntregul
p\m`nt romnesc `ndoliat.
Maestre GRIGORE VIERU, pentru to]i romnii
[i pentru noi cei care te-am `nso]it pentru ultima dat\
pe p\m`nt romnesc, vei tr\i ve[nic. Dumnezeu nea iubit at`t de mult c\ci ne-a dat bucuria s\ te
cunoa[tem.
~ntr-una din zilele lunii octombrie 2008, s-a scris
la {coala V`n\tori - Neam] o fil\ de istorie. Elevii
au tr\it clipe unice `n via]\... l-au cunoscut [i au vorbit cu cel care a luptat cu toate puterile sale pentru
limba romn\, GRIGORE VIERU. At`ta emo]ie [i bucurie, at`ta
s\rb\toare a fost timp de dou\ zile `n compania maestrului Vieru
`nc`t mult timp vom mai tr\i cu amintirile.
M-au topit copiii de la Ansamblul {ez\toarea cu c`ntecele
lor de suflet - acestea au fost cuvintele spuse printre lacrimi de
MARELE ROMN GRIGORE VIERU. Dar [i noi ne-am topit
atunci c`nd am auzit chiar din gura poetului poeziile pe care
le-am `nv\]at din manualul nostru: Pui[orii, Limba romn\,
Frumoas\-i limba noastr\ etc.
A fost un dialog adev\rat cu poetul, o adev\rat\ `ntrecere `n
a recita poeziile sale pe care le-am `ndr\git chiar din primii ani
de [coal\.
{i apoi s-a prins maestrul `n hora noastr\ romnesc\ [i a
dansat al\turi de elevi [i a c`ntat cu at`ta foc c`ntecele noastre de
suflet.
Baasaraabie romn\.
Haai s\ d\m m`n\ cu m`n\ !
{i-]]i aduccem pe]itori,, pe]itori,,
Sf`ntul nosstru triccolor !
Baasaraabie frumoaas\
Te-aa[tept\m din nou acas\ .......
Ne-a invitat apoi s\ venim `n Basarabia romn\ s\
d\m un spectacol [i s\ bucur\m [i romnii de dincolo de Prut.

~nv\]\toare, Angelica I A}E{EN

S.A.M. V`n\tori - Neam]
(Continuaare `n pag. 2)

Frate
Grigore,

Octombrie 2008, V`n\tori-N

Neam]
u trecut alegerile, s-a
format
coali]ia
majoritar\, contrar
tuturor previziunilor
(PDL- PSD- 70%), s-a
format chiar [i un
Guvern pe principii,
criterii,
algoritm
politic [i de func]ii,
dar
problemele
tr`mbi]ate `nainte de
alegeri au r\mas
acelea[i [i tot nerezolvate. Cele dou\ probleme
grele au devenit [i mai grele.
Legea votat\ de Parlament [i
promulgat\ de pre[edinte,
privind cre[terea salarial\ din
`nv\]\m`ntul preuniversitar, cu
aplicabilitate de la 1 octombrie
2008 declan[eaz\ zi de zi noi [i
noi runde de dialog [i negocieri
`ntre sindicali[ti [i guvernan]i.
De asemenea, [i cea privind
majorarea pensiilor cu 25% [i,
respectiv 50%, pentru gradele I
[i II de munc\. Vorbe bune [i
frumoase din partea partidelor

de coali]ie, din partea parlamentarilor [i guvernamentalilor, dar

NU S~NT BANI.
Febra campaniei electorale
a `ntunecat ra]iunea cea dreapt\
[i promisiunile de[arte au triumfat din nou `mpotriva adev\rului
crud [i dureros - agonizarea

QUO
VADIS?
economiei romne[ti pe fondul
crizei mondiale.
Ultima solu]ie a Guvernului
love[te tot `n cei s\raci [i lipsi]i
de posibilit\]i materiale. De data
aceasta `n toate categoriile de
bugetari, pensionari, cei mai
mul]i din domeniul `nv\]\m`ntului. Ea prevede imposibilitatea
cumul\rii pensiei cu salariul,
de[i peste 6500 de posturi
didactice s`nt ocupate de pensionari, iar posibilit\]i de a fi ocu-

pate de cadre calificate nu

exist\. Consecin]ele vor fi foarte
grave, sute de mii de elevi, mai
ales din mediul rural vor fi lipsit
de dreptul de a primi o instruc]ie
[i educa]ie de calitate, la fel ca [i
ceilal]i elevi ai ]\rii. De fapt,
Ordonan]a a fost declarat\
neconstitu]ional\. Dar din nou
oamenii [colii `n loc s\-[i
preg\teasc\ lec]iile [i s\-[i `nnobileze sufletele cu dragoste [i
lini[te, stau mereu `ntr-o stare
de `ncordare [i surescitare, pentru a fi gata oric`nd s\ ias\ din
nou `n strad\, pentru a-[i ap\ra
drepturile [i interesele.
Nu credem, totu[i, c\ un
pre[edinte `nvestit cu votul
`ntregii na]iuni [i un parlament
ales `n condi]ii similare ar fi `n
stare s\-[i anuleze propriile legi.
Credem `n dreptate [i adev\r.
Credem c\ nimeni nu poate construi nimic pe minciun\, de
aceea credem c\ legea va fi
lege.
{tefan CORNEANU

~ n a c e s t n u m \ r : ZIUA SPIRITUALIT|}II ROMNE{TI EMINESCU LA ROMAN IADUL

ETIC, IADUL ESTETIC RETROSPECTIVA ACTIVIT|}ILOR SLLICS NEAM} ~N 2008 ~N
INSTAN}| PENTRU DREPTURILE DUMNEAVOASTR| {COALA NEM}EAN| AZI UNIREA UN VIS AL ISTORIEI IACA URMA{II LUI SPIRU HARET! 2009 - AN ANIVERSAR ALBERT
EINSTEIN ARENA DIN VERONA

Cu ]ara `n g`nd,
Desp\r]it `ntre ore,
Mai stai doar un r`nd,
Frate Grigore!
Cu Prutul ne[ters,
Din h\r]i mincinoase,
Mai stai doar un vers,
Mult-ccuvioase!
Intra-vvei `n Rai
Acum, c`nd treci vama.
~n dulcele grai
S\rut-oo pe mama!
S\-ii duci lui Mihai
O vorb\ de-aacas\.
Credin]a s\-ii dai
C-oom fi to]i `n cas\.
S-aavem ce ai vrut
{i-nn veci ne r\m`n\
Un Rai f\r\ Prut
{i limba romn\!
Nelu DUMBRAVA

LUCEFERI ~N IANUARIE
Cei din urm\ pa[i
pe p\m`nt romnesc...
(urmaare din pag. 1)

u
fost
multe
dest\inuiri ale poetului at`t la biblioteca din comun\, c`t
[i `n `nt`lnirea cu to]i
elevii [colii.Ne-a
ascultat c`ntecele
noastre [i mereu a
pl`ns...
Mi-au
dat
lacrimile ascult`nd
ace[ti copii deosebi]i,
cu
totul
deosebi]i, o spun cu sinceritate. Am pl`ns de multe ori `n
via]\ dar de trei ori am pl`ns
cu adev\rat: prima dat\ c`nd
am fost mic [i eram pus la
muncile casei, mama fiind
v\duv\ [i bolnav\. Aveam zece
ani[ori c`t ave]i voi acum [i
aduceam lemne din p\dure cu
s\niu]a, sl\bit dup\ foamete,
mi-era frig, opincu]ele g\urite
prin troiene, pl`ngeam... A doua
oar\, am pl`ns c`nd a murit
m\icu]a mea. A treia oar\ am
pl`ns acum, c`nd v-am ascultat
pe voi, chiar am pl`ns de
bucurie, mi-am amintit de
copil\ria mea. M\ g`ndeam c\
eu dac\ a[ fi avut
`nv\]\tori ca cei
din
V`n\tori Neam] [i c\r]ile
voastre, a[
fi
ajuns un poet
mare...
Am
z`mbit,
bine`n]eles, g`ndindu-ne, c`t
de
mare?
Nu vom uita
Imnul limbii romne pe care l-a
scris [i l-a c`ntat de
multe ori cu lacrimi,
dar cu bucurie
chiar dac\ era
obosit [i bolnav.
L-am `nso]it la
M\n\stirea Neam],
unde `n catedrala
~n\l]area Domnului i-a fost
decernat Premiul
Opera Omnia al
Serilor de Poezie
de la V`n\tori
Neam], edi]ia a Xa. Apoi `n C\minul
cultural
Mihail
Sadoveanu a avut

loc lansarea c\r]ii Taina care

m\ ap\r\
scoas\ prin
str\dania poetului v`n\torean
Daniel Corbu. Al\turi de preo]i,
monahi, elevii seminarului teologic, ofcialit\]i din comun\ [i
din afar\, am fost martorii unui
moment unic din via]a noastr\.
Copiii din Ansamblul
{ez\toarea i-au fost al\turi `n
tot pelerinajul pe meleagurile
v`n\torene. ~n ultima sear\, c`nd
Fuego a c`ntat c`ntece pe versurile poetului Vieru, au primit
un frumos cadou, un manuscris
cu un c`ntec compus `n acele
zile, special pentru ei [i au fost
ruga]i s\-l `nv\]e dup\ ce vor
primi [i muzica tot de la
maestru.
Vom
a[tepta
mereu
aceast\ melodie pe care ne-ai
promis-o, distinse maestre !...
De acolo din ceruri c`ntecul
nostru va fi cel mai frumos dintre toate c`te le-ai compus
vreodat\...
Dumnezeu s\ v\ odihneasc\ `n pace...
Exist\ frunze care nu cad,
oric`t de puternic ar fi v`ntul;
exist\ clipe, oameni [i fapte
care nu se uit\ chiar dac\
uitarea este o lege a firii.

ZIUA SPIRITUALIT|}II ROMNE{TI

u fiecare IANUARIE, sufletele romnilor purificate de
lumina tainic\ a na[terii M`ntuitorului Iisus [i `nc\rcate
de speran]\ la trecerea `ntr-un An Nou au bucuria de
a rememora na[terea la 15 ianuarie a Domnului
Eminescu- primul mare Mihai al Moldovei. Dac\ lunile
anului au suflet, atunci ianuarie este luna unui r\sf\]at
suflet, cel al lui Eminescu.
Iat\ de ce, `n fiecare ianuarie, la pu]in timp dup\
Botezul apelor acestui p\m`nt, avem datoria de suflet
s\ ne amintim de cel care a fost numit sf`ntul preacurat al ghersului romnesc, deschiz`nd drum spre
farmecul [i mirajul poeziei, pentru c\ Eminescu se identific\ `n
con[tiin]a literar\ romneasc\ cu poezia.
Garabet Ibr\ileanu `l numea statuia vie a `ntregii na]ii, Iorga,
pedagogul neamului iar Octavian Goga l-a considerat cea mai

EMINESCU LA ROMAN

rintre miile de u[i, ale miilor de

ani ce vor veni, romnii au o
cheie cu care vor deschide
veacurile [i vor intra `n ele cu
fruntea sus, cu frunte de
Luceaf\r. Avem `n Eminescu
pa[aportul f\r\ dat\ de expirare
al romnilor spre univers,
spunea un mare ierarh c\rturar
la o sut\ de ani de la moartea
poetului.
Pa[ii Luceaf\rului au trecut
[i prin Roman. C`t\ cinste pentru
vechea cetate a Mu[atinilor! {i iat\ c\ ora[ul
`[i adun\ ast\zi pulberea de stele r\mas\ de
pe urmele pa[ilor s\i, strig`ndu-i numele,
pomenindu-i g`ndurile.
Trupa lui Tardini Vl\dicescu, pe care o
urm\rea cu pasiune, a plecat din Cern\u]i
spre Bra[ov la 17/29 mai 1864. Drumul
str\b\tea latura vestic\ a Moldovei:
Boto[ani, F\lticeni, Roman, Foc[ani... La
jum\tatea lui septembrie `n acela[i an, trupa
se va `ntoarce pe aceea[i cale, urm`nd s\
`nceap\ un al doilea turneu la 18/30 noiembrie 1864. Anul urm\tor va c\l\tori din nou
cu trupa de teatru de la Cern\u]i spre
Bra[ov, ajung`nd `n ora[ul transilvan la 3/15
ianuarie 1865. Va fi trecut din nou prin
Roman. Avea doar 15 ani, pe atunci...
Mai t`rziu prietenia poetului cu
roma[canii V. Gh. Mor]un, Petru Th. Missir [i
al]ii `l va atrage din nou la Roman. ~n cei doi
ani c`t a fost revizor [colar pentru jude]ele
Ia[i [i Vaslui a primit delega]ie s\ inspecteze
[i {coala nr. 1- de fete- din Roman. Din
raportul `ntocmit cu acest prilej, la 26 martie
1876, Eminescu surprinde lipsurile materiale
existente aici, precum [i slaba organizare [i
preg\tire metodic\ din `nv\]\m`ntul acelor
vremuri. El men]ioneaz\, de asemenea c\
frecven]a era slab\, c\ la clasa a II-a citirea
mergea bini[or, toate celelalte obiecte `ns\
r\u. La aritmetic\, nu sunt sigure `n
numera]iune [i `nmul]ire.

str\lucit\ `ncarna]ie a geniului romnesc, paznic suprem al

sufletelor noastre.
Nu am fost de mult\ vreme `n Ipote[ti. Dar Agapia, V\ratec,
Humule[ti, Pa[cani, F\lticeni, M\lini, Boto[ani, Ia[i s`nt tot at`tea
repere moldave spre Eminescu. G`ndul spre Eminescu s-a
repetat [i se repet\, genera]ii dup\ genera]ii. {i de fiecare dat\citindu-l- lucruri noi ni se dezv\luie sufletului [i min]ii.
{i an de an, la ceas de ianuarie, c`nd z\pezile se a[az\ cu
albul lor `ntre dealurile moldave, pornim cu g`ndul spre Eminescu,
pentru cre[terea limbii romne[ti [i-a patriei cinstire, av`nd cu
to]ii `ncredin]area c\ ziua de na[tere a celui pe care }u]ea l-a
numit Suma liric\ de voievozi este ziua Spiritualit\]ii
romne[ti.
Prof. Valerian PERC|

Revizorul [colar critica lipsurile semnalate `n predarea gramaticii, la care

copilele [tiu numai unele defini]iuni, nu `ns\

cuno[tin]\ vie [i curat\ a p\r]ilor cuv`ntului.

El combate, de asemenea, `nv\]\tura pe de
rost- `nv\]\m`ntul mecanic ce caracteriza
[coala. Dar acest fapt nu era o particularitate, deoarece, conchide Eminescu
`nv\]\m`ntul mecanic este cel mai general
`n [colile noastre, de vreme ce lipsa de
cuno[tin]e e, asemenea general\.
Despre starea `nv\]\m`ntului roma[can
din acea vreme (sec. XIX) afl\m importante
detalii dintr-un memoriu `ntocmit de c\tre
George Radu Melidon (el `nsu[i fiu al urbei),
intitulat: Starea [colilor din Moldova, ap\rut
la Ia[i la 11 ianuarie 1862. Acela[i autor va
publica ulterior, tot la Ia[i, la 5 octombrie
1870, `n Secolul, poezia Eminentul poet
Eminescu, fiind printre primii oameni de cultur\ din ]ar\ care a intuit geniul poetului.

Pagini cu adev\rat semnificative din

opera lui V. Gh. Mor]un s`nt amintirile legate
de vizitele pe care marele poet le-a f\cut la
Roman, unde locuia pe Strada Mare (ast\zi
{tefan cel Mare), `ntr-o cas\ boiereasc\.
Mor]un organizeaz\ `n ora[ [i un cenaclu
literar `n casa fostului s\u `nv\]\tor Nanu.
Una din vizitele lui Eminescu la Roman
este cea din penultimul an al vie]ii sale1888- eveniment consemnat `n Addenda la
volumul Proz\. Versuri sub `ngrijirea lui
Florin Radu: Vasilic\ scrisese c\ vine cu
Eminescu [i c\ o s\ ia masa cu noi. ~ntr-adev\r, pe `nserat, c`nd to]i cei pomeni]i mai sus
[i cu cucoanele lor [i al]ii erau `n p\r, am
v\zut pe Mor]un deschiz`nd porti]a de la cerdac [i poftind pe un domn potrivit [i bine
legat. Mai t`rziu nu mi-am putut dezlipi ochii
de la omul acela care, cam sfios [i stingherit, st\tea `ntre tata [i Vasilic\ Mor]un. Era
Eminescu. Om frumos. Avea p\rul negru ca
abanosul [i lucios. Musta]a groas\, fruntea
boltit\, fa]a alb\, smead\ [i tras\. P\rea trist
ori bolnav. Uit\-te bine la dumnealui- i-a
spus gazdei Mor]un- [i s\ nu ui]i norocul de
a-l fi cunoscut. E domnul Mihai Eminescu,
cel mai mare poet al ]\rii noastre [i om tare
`nv\]at...
Va mai trece un an dup\ acest popas la
Roman [i Eminescu va poposi `ntre stele,
devenind Luceaf\rul romnilor. Eminescu
este darul romnilor f\cut Universului. El [i-a
ales limba romneasc\ pentru a putea
spune lumii ceva despre frumuse]ea originar\. A[trii `l salut\, sear\ de sear\, c`nd
apare, iar [i iar, pe bolta noastr\
romneasc\.
S\ fim ferici]i c\ `l avem pe Eminescu. ~n
anii ce au trecut de c`nd el s-a pref\cut a
pleca, s-a ad\postit `n fiecare dintre noi. El e
`n noi [i noi `n el, ca `ntr-o cuminecare. El
este tot ceea ce este noi `n noi, a spus,
axiomatic, Nichita St\nescu.

Lector univ. dr. Florin }U{CANU

Protopop de Roman

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ea mai recent\ cartea
a lui Adrian Alui
Gheorghe, cu titlul
men]ionat mai sus
(Ed. Timpul, Ia[i,
2008) st`rne[te interesul cititorului de la
cele trei note liminare
(v. man[etele interioare [i coperta a IVa), care con]in, ideile
esen]iale din acest
volum, alc\tuit din
r\spunsurile con]inute de treisprezece interviuri acordate de-a lungul anilor prietenilor care l-au
chestionat (1999-2008) [i la cele
nou\ anchetele realizate de c\tre
unele reviste (2006-2008).
Cea mai consistent\ parte a
c\r]ii, cea care con]ine dialogurile,
este precedat\ de un text ce
con]ine o `ntrebare care l-a preocupat [i `l preocup\ pe Adrian
Alui Gheorghe [i care `[i va g\si
multe r\spunsuri pe parcursul
celor aproape trei sute de pagini:
...ce face scriitorul cu omul din el?
Sau ce face omul cu scriitorul din

Pag. 2

el?

Autorul consider\ aceste dialoguri eseuri interpretate, dar,

citite cu aten]ie, indiferent cine
le-a provocat, sunt dialogurile lui
Adrian Alui Gheorghe cu sine sau,
cum spune chiar el, dialoguri `ntre
eu [i tu, rezultat al unei
cr`ncene lupte interioare, simbolic\ [i lucid\ a individului. Acest
text este doar o introducere `n
amplul rechizitoriu la adresa societ\]ii romne[ti din ultimii cincizeci
de ani ai secolului trecut [i din
primii ani ai mileniului trei, cu
referire, `n mod special, la cultura
romn\ actual\ pe care o
amendeaz\ calific`nd-o ca fiind
una a dezordinii. Nealeas\. Fals
idolatr\. (...) acultural\, amoral\ [i
atemporal\. Cauze? Lipsa cultiv\rii valorii [i excesul de
etichete, m\rfurile literare fiind
expuse ca `ntr-un talcioc de
mahala. Factorii care contribuie la
aceast\ stare de lucruri, conform
autorului, sunt mai mul]i, inclusiv
cititorul care pare s\ nu mai aib\
nici un cuv`nt de spus, deoarece

`n vremurile noastre, `ns\, nimeni

nu a demonstrat c\ literatura ar
mai fi bun\ la ceva, iar [coala,
ultima redut\ a culturii, e mai

anchet\ [i un text cu titlu ce a fost

`mprumutat acestui compartiment); II. - Cititorul de consum
(dialoguri [i anchete); III. - Pipa

Note de lector:

IADUL ETIC,
IADUL ESTETIC

de Adrian ALUI GHEORGHE

nevolnic\ dec`t un zid de lut forfecat de [oareci [i v`nt. Parc\, vr`nd

s\ ne consoleze, autorul ne spune
c\ fenomenul nu e nou, `n sprijinul
afirma]iei, citeaz\ dintr-un text de
la 1904 al filosofului [i moralistului
Constantin R\dulescu-Motru (v.
pp. 9-10).
Cartea Iadul etic, iadul estetic con]ine trei p\r]i: I. - Un
broscoi tulbur\ apa (interviuri, o

domnului Smith sau Deriziunea

care ne m\n`nc\, amplu eseu
care sintetizeaz\ afirma]iile din
primele dou\ p\r]i, ad\ug`nd [i
alte constat\ri, idei, reflexii. Eseul
are un moto inspirat [i sugestiv:
Dac\ printr-o calamitate poporul
romn ar disp\rea [i ar veni al]ii
pe acest p\m`nt, s-ar transforma
tot `n poporul romn. (Mircea
Vulc\nescu)

APOSTOLUL

La `nceputul c\r]ii, la sf`r[itul

p\r]ii a doua [i `n `ntreaga parte a
treia, Adrian Alui Gheorghe, f\r\
s\ fie intervievat, r\spunde unor
`ntreb\ri, care, parc\, ar fi dorit
s\-i fie adresate, sau i-au fost
adresate, dar acum, la alc\tuirea
volumului, crede c\ mai are ceva
de ad\ugat pentru a l\muri mai
bine sintagma iadul etic, iadul
estetic. Volumul con]ine citate
decupate de autor dintr-un bagaj
livresc bogat [i bine alc\tuit `n
timp, ajut`nd cititorul umblat pe
acelea[i c\r\ri s\-[i reaminteasc\ de propria zestre sau
pun`nd la dispozi]ia celui aflat la
`nceput de drum o bibliografie cu
lecturi esen]iale.
Cartea pune la dispozi]ia
curio[ilor date importante din biobibliografia lui Adrian Alui
Gheorghe (data [i locul na[terii,
anii copil\riei, debutul absolut [i
cel editorial, precum [i multe dintre avatarurile devenirii sale ca
scriitor, mai ales umilin]ele ce
le-a suportat din partea editorilor
pe care-i consider\ zerouri cultu-

rale).
Cititorul este surprins `n mod
pl\cut de faptul c\ Adrian Alui
Gheorghe, ajuns la jum\tatea
vie]ii (el are `n vedere c\ Noe a
tr\it o sut\ de ani), este con[tient
de valoarea operei sale de p`n\
acum, consider`nd c\ numai
apreciind valoarea celorlal]i po]i
dezvolta `n tine sim]ul unei corecte
autoevalu\ri, [i fiind convins, c\
doar pro[tii se tem de infla]ia... de
valori. Pot fi descoperite [i unele
sentin]e tran[ante (Autorul
romn, fie el clasic, post clasic,
modern sau chiar postmodern
pare a fi un altoi rebel pe un vrej
european...; Un F\nu[ Neagu ar
fi putut fi un Marquez al Europei,
a[a n-a r\mas dec`t acea mare
promisiune ne`mplinit\; mai sunt
[i altele [i mai [i.) pe care nu se
sfie[te s\ le fac\, cu riscul de a
provoca dezaprobarea colegilor
de breasl\, convins c\ t\cerea
este, `n cele mai multe cazuri,
complicitate cu r\ul din jur.

Constantin TOM{A
(cconttinuaare `n num\rrul viitor)

ianuarie 2009

O TRIBUN| DE LUPT|
RETROSPECTIVA ACTIVIT|}ILOR SINDICALE - 2008
-a `ncheiat `nc\ un an plin de evenimente, marcat de
numeroase accente `n clar - obscur ce ne-au conturat
direc]iile de ac]iune sindical\. Este momentul s\
derul\m principalele cadre ale agendei sindicale 2008
pentru a putea proiecta viitorul calendar sindical, la
completarea c\ruia pute]i contribui [i dumneavoastr\
cu propuneri, sugestii, idei.
19 decembrie 2007
- PICHETAREA GUVERNULUI pentru adaptarea
`n Parlament a m\ririi cu 10% a salariului de baz\
pentru personalul didactic cu gr. II, definitivat sau
debutan]i.
Ianuarie - aprilie 2008
- adun\ri generale de alegeri la nivelul grupelor sindicale
din fiecare unitate [colar\ cu personalitate juridic\ din jude]ul
Neam].
Martie 2008
- participare la schimbul de experien]\ organizat de F.S.L.I
`n colaborare cu SINDICATUL NA}IONAL DIN
~NV|}MNTUL SECUNDAR din FRAN}A ( S.N.E.S).
- seminar REVENDIC|RI {I NEGOCIERI organizat la
Predeal `n perioada 3 - 7 martie 2008.
- elaborarea lucr\rii GHIDUL LIDERULUI DE SINDICAT
(coautori).
- participarea la schimbul de experien]\ `ntre conducerile
C.S.D.R [i Confedera]ia Sindicatelor din Egipt.
3 - 7 aprilie 2008
- participarea la EUROMITINGUL organizat de CONFEDERA}IA EUROPEAN| A SINDICATELOR , la LIUBLIANA SLOVENIA.
21 - 25 mai 2008
- participarea la PROGRAMUL DE PERFEC}IONARE
DIMENSIUNILE ~NV|}|RII organizat de Departamentul
~nv\]\m`nt preprimar [i primar al FSLI.
Iunie 2008
-organizarea Conferin]ei Jude]ene de bilan] [i alegeri a
Sindicatului Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i Cercetare

{tiin]ific\ Neam].
-alegerea organelor de conducere
-organizarea departamentelor din cadrul Consiliului
Jude]ean al S.L.L.I.C.S Neam].
-elaborarea STRATEGIEI privind activitatea organiza]iei `n
urm\torii cinci ani.
Iulie - august 2008
- solu]ionarea cererilor de bilete odihn\ [i tratament.
Septembrie 2008
-participarea la negocierile FSLI - MECT privind index\rile
pentru 2008 - 2009
-`nt`lnirea cu liderii organiza]iilor sindicale pe zone.
-Lansarea GHIDULUI LIDERULUI DE SINDICAT, Ia[i ,5
septembrie 2008.
Octombrie 2008
-organizarea Zilei Mondiale a Educa]iei ( 5 octombrie) `n
Piatra Neam] [i Roman.
-Bucure[ti 15 octombrie, MITING DE PROTEST pentru
nerespectarea Legii 221/ 2008 ce prevede majorarea salariilor
din `nv\]\m`nt.
-Interven]ii `n Comisia de Dialog Social.
Noiembrie 2008
-participare `n delega]ia FSLI care depune PETI}IE `mpotriva Ordonan]ei de Urgen]\ a Guvernului nr. 136 / 2008 [i OUG
nr. 151 / 2008 la Parlamentul European de la Bruxelles.
-21 - 23 noiembrie, participare la SEMINARUL DE FORMARE TINERI LIDERI pe tema Drepturi sindicale organizat
de C.S.D.R [i Funda]ia Friedrich Elbert, la Sinaia.
Decembrie 2008
-preg\tirea negocierilor noului CONTRACT COLECTIV DE
MUNC| LA NIVEL DE RAMUR| ~NV|}|M|NT.
-DEZBATERI pe tema CRITERIILOR DE EVALUARE A
CADRELOR DIDACTICE.
Gabriela GRIGORE
Secretar general al S.L.L.I.C.S - Neam]

PROMISIUNEA - INSTRUMENT ELECTORAL

a noi, la por]ile Orientului,
promisiunea este un simplu
act, care nu trebuie [i nici nu
este luat `n serios de cei cu
picioarele
pe
p\m`nt.
Particular\ sau public\, ea nu
leag\ nici material, nici moral
pe cel care o debiteaz\,
con[tient de impactul ei psihologic [i mai pu]in practic.
Valoarea special\ a promisiunii
se manifest\ `n toat\ grandoarea ei, la
vreme electoral\, c`nd demagogia devine
cod de comunicare. Curioas\ r\m`ne atitudinea aleg\torilor, care accept\ jocul
pervers al delirului verbal [i `i dau curs de
fiecare dat\. De ce? Din naivitate sau
autoiluzionare? Cert este c\ cei care vor
s\ ajung\ la putere se amuz\ de vorbe[tiind de la bun `nceput c\ nu vor face
niciodat\ ce spun dar anima]i de entuziasm- vibreaz\ la cauza interesului pu-

blic [i a nenorocirilor ]\ri[oarei noastre.

La fel s-a `nt`mplat [i `n 2008, spre
sf`r[itul anului, `n acest domeniu al interesului electoral, educa]ia av`nd, desigur,
aici, o pozi]ie prioritar\. {coala are sub
arcadele sale c`teva sute de mii de cadre
didactice, mai multe milioane de p\rin]i,
sensibili la f\g\duieli, to]i cu drept de vot.
Fiecare echip\ (s\ nu zic partid) s-a suit
la tribuna propagandei pentru a momi
masele cu fraze despre noile perspective,
despre viitorul european, angajamente
fa]\ de educa]ie, despre valoarea [i
importan]a ei. Texte precum: {coala va fi
prioritatea zero dac\ ajungem la
guvernare, din prima secund\ vom aplica legea privind major\rile salariale...,
noi `ntotdeauna am fost preocupa]i de
binele `nv\]\m`ntului, au curs de-a
valma `ntr-un fluviu nesf`r[it. Au ]ipat [i
unii [i al]ii, pentru c\ noi d\sc\limea, nu
am `ncetat s\-i aplaud\m [i s\ le b\g\m

voturi `n urn\. {i au ajuns la guvernare [i

unii [i ceilal]i, rostind vorbe sonore [i
promisiuni, pentru ca dup\ un timp foarte
scurt, s\ uite tot imediat ce s-au v\zut
`nvesti]i cu demnit\]i publice. La fel vor
face [i data... viitoare. Dar ce importan]\
are? Poporul, spre deosebire de ei, are
r\bdare, acord\ la nesf`r[it circumstan]e
atenuante, uit\ [i iart\. Profesorii s`nt
incorigibili. Peste o vreme, cei care ne-au
dus cu vorbe la t`rgul de momeli [i
`n[el\ciuni vor veni din nou, proaspe]i [i
optimi[ti, ne vor propune un viitor luminos, promisiunile vor ]ine de domeniul
trecutului, dep\[ite azi de priorit\]i mai
mari iar noi, cei care slujim `nv\]\m`ntul
romnesc, vom tr\i `n continuare condi]ia
umilitoare de a fi obiect de licita]ie la taraba politicii.
Minodora LEMNARU
lider sindical- Roman

~N INSTAN}|,
PENTRU DREPTURILE
DUMNEAVOASTR|
untem obi[nui]i, c`nd auzim de sindicat, s\ ne g`ndim la
nemul]umirile, la drepturile noastre, la modul `n care
putem s\ ob]inem ceea ce ne dorim. Atunci c`nd drepturile ne sunt `nc\lcate ne `ndrept\m privirea spre liderii
no[tri [i `ntreb\m: CE A F|CUT SINDICATUL PENTRU
NOI, PENTRU PROTEC}IA NOASTR|?
Iat\ motivul pentru care `mi propun s\ v\ prezint
ast\zi o parte din activit\]ile SINDICATULUI
~NV|}|M~NT NEAM} ce au avut ca principal scop
RESPECTAREA {I APLICAREA LEGISLA}IEI `n vigoare
privind `nv\]\m`ntul.
Este cunoscut faptul c\ metodologiile de aplicare a
legilor dup\ care func]ion\m au dat posibilit\]i de interpretare [i - pentru c\ `ntotdeauna interpret\rile au fost `n defavoarea
salaria]ilor - am fost nevoi]i s\ solicit\m instan]elor de judecat\
rezolvarea acelor situa]ii.
~n anul 2008, SINDICATUL ~NV|}|M~NT NEAM} a avut pe rol
7 procese, unele finalizate altele `n curs de judecare. Asfel, prin:
- DOSARUL 43/103/2006 [i 289/103/2008 se solicita
Reducerea normei didactice de predare a `nv\]\torilor, educatorilor,
institutorilor, cu vechime mai mare de 25 de ani [i grad didactic I, cu
2 ore s\pt\m`nal, f\r\ diminuarea salariului (art. 45 din Legea
128/1997). Ambele procese au fost finalizate cu hot\r`ri
judec\tore[ti definitive, executorii [i irevocabile `n favoarea
salaria]ilor, de prevederile c\rora a beneficiat un num\r de 869 cadre
didactice din 126 unit\]i [colare;
- DOSARUL 5095/103/2007 a vizat Aplicarea contractului
Colectiv de Munc\ Unic la Nivel Na]ional pe anii 2007 - 2010 privind
salariul minim brut pentru angaja]ii cu studii superioare, din 157
unit\]i [colare, dar ac]iunea a fost respins\ de CURTEA DE APEL
BAC|U;
- DOSARUL 4204/103/2008 are drept cauz\ Acordarea
tran[elor suplimentare de vechime, pentru cadrele didactice cu o
vechime de 30, 35 [i 40 ani de activitate `n `nv\]\m`ntul preuniversitar (art. 50, alin. 1 [i 2 din Legea nr. 128/1997). Se constituie parte
`n proces 1786 cadre didactice din 148 unit\]i [colare. Aceast\
ac]iune se afl\ pe rol, ultimul termen de judecat\ 09.01.2009;
- DOSARUL 2432/103/2008 solicit\ acordarea sporului de 15%
pentru condi]ii periculoase sau v\t\m\toare, personalului didactic
auxiliar (bibliotecar, documentarist, redactor) conform art. 51 alin. 3
din Legea nr. 334/2002, republicat\ cu modific\rile [i complet\rile
ulterioare. Procesul se afl\ pe rol, ultimul termen de judecat\,
16.01.2009.
- DOSARUL 3091/103/2008 formuleaz\ cerere de chemare `n
judecat\ a Consiliului Local P~NCESTI pentru nerespectarea Legii
128/1997 cu modific\rile la zi - art. 14, alin. 3 - 3 (1) prin Legea
108/19.04.2007, privind decontarea cheltuielilor de transport
(navet\) la [i de la locul de munc\ `n localitatea de re[edin]\. Proces
pe rol, ultimul termen 23.01.2009.
- Nerespectarea Legii 221/2008 care prevede majorarea salariilor cadrelor didactice prin modificarea de la 1 octombrie 2008 a coeficientului de multiplicare de la 299,933 la 400, reprezint\ motivul
pentru care `n 12 decembrie 2008 SINDICATUL ~NV|}|M~NT
NEAM} a depus la TRIBUNALUL NEAM} cerere de chemare `n
judecat\ `n numele a 5897 cadre didactice din 151 unit\]i [colar\
arondate la 82 consilii locale prin care se solicit\ calculul [i plata
diferen]elor de drepturi salariale neacordate `ncepnd cu 1 oct. 2008,
actualizate `n func]ie de coeficientul de infla]ie, p`n\ la data efectiv\
a pl\]ii. Indiferent de deciziile politice ce vor urma, SINDICATUL
~NV|}|M~NT NEAM} `[i va men]ine ac]iunea `n instan]\ p`n\ la
solu]ionare.

Secretar general al S.L.L.I.C.S.Neam],

Gabriela GRIGORE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Poetul
Nichita
Danilov, `ntr-un dialog
cu Dumitru Augustin
Doman de la revista
ARGE{, nr. 12/2008,
afirm\ c\ cenaclul
Junimea de la Ia[i nu
a avut nici o influen]\
aspra form\rii sale ca
scriitor [i nici asupra
altor poe]i ie[eni:
Noua Junimea de la
Casa Pogor a avut, dup\ opinia
mea, un rol modest `n acest
sens. F\r\ Bucure[ti nu ne-am fi
impus. ~n ce m\ prive[te, nu
prea m\ `nghesuiam s\ merg pe
la Pogor, cum nu m\ `nghesui
nici acum. Cenaclul Junimea nu
a avut nici un rol `n formarea
mea. M-am format b\tnd `n
lung [i `n lat Ia[ii, disec`nd firul `n
patru. M-am format citind enorm
de mult\ literatur\ `ntre patru
pere]i ai camerei unde locuiam,
[i m-am format discut`nd cu tine
[i cu al]i doi-trei tineri, `n contradictoriu, diverse subiecte literare. M-am format mai degrab\ la

Rar\u [i Corso sau chiar la

BJATM, unde am lucrat, `nconjurat de mald\re de fiare, ca
economist. Liviu Ioan Stoiciu nu
datoreaz\ nici el nimic Noii
Junimi, [i nici Cassian Maria
Spiridon, care a fost privit acolo
ca un paria. Despre restul n-a[
putea spune mare lucru. Poate
Lucian Vasiliu, Mariana Codru],
Dan Movileanu, e posibil ca ei s\
se fi format la Noua Junime. Ei
erau st`lpii cenaclului. De altfel,
criticul literar Daniel Dimitriu,
mentorul Junimii, m-a primit cu
mult\ rezerv\.
Despre Cartea anului
2008, dar [i despre necesitatea
istoriilor literare `n general, discut\ cu criticul literar Eugen
Negrici
ziarista
Victoria
Anghelescu `n ADEV|RUL
LITERAR {I ARTISTIC din 7
ianuarie 2009: O istorie a literaturii nu este, dar un adjuvant al
oric\ror ini]iative de acest soi ar
putea fi. Pe post de ceas
de[tept\tor, de aparat de sem-

ianuarie 2009

nalare a infla]iei epitetelor, de

instrument de calibrare [i recalibrare, cartea [i-ar avea locul pe
masa de lucru a autorilor de
istorii. {i nu numai de istorii literare. Mecanismul psihologic al
compens\rii-idealiz\rii se pune
la fel `n mi[care [i cu acelea[i
consecin]e `n toate domeniile
culturale. Am publicat exact

noi indic\ limitele fizice ale autorilor lor. Postura lor e psi-hanalizabil\, c\ci e imposibil s\ nu ne
gndim la puterea de hipnoz\ [i
de `nrurire `n timp a modelului
C\linescu. Cei ce s-au `nh\mat
la o asemenea munc\ nutresc
idealuri m\re]e [i vise de
continuatori. Numai c\ aceast\
str\danie a lor nu a luat `n calcul

acum
dou\
decenii
o
Sistematic\ a poeziei. `ntr-un
fel [i cartea aceasta este o sistematic\, o sistematic\ a
iluzion\rii. - Mai sunt actuale
istoriile literare `ntr-o perioad\ `n
care `n Occident s-a renun]at de
mult la asemenea proiecte
industrioase cu un singur autor
[i sunt preferate dic]ionarele [i
enciclopediile, `n timp ce la noi,
`n ultimele dou\ decenii, genul a
fost resuscitat? - Ca s\ nu spun
c\ sunt anacronice, voi zice c\
nu mai sunt actuale. Ultimele
`ntreprinderi de acest fel de la

dou\ elemente. Nu a ]inut

seama de faptul c\ G. C\linescu, la 1941, se afla `n fa]a unei
produc]ii literare romne[ti nu
`ntr-att de bogate `nct s\ nu
poat\ fi acoperit\ [i de faptul c\
`nainta[ul ce le-a strnit ambi]ia
avea geniu.

REVISTA PRESEI LITERARE

De citit neap\rat un dialog

memorabil acordat de Doina
Cornea lui Adalbert Gyuris `n
CONVORBIRI LITERARE nr.
12/2008. La `ntrebarea dac\ a
meritat sacrificul ei din perioada
anilor 80-90 ai secolului trecut,

APOSTOLUL

ea r\spunde: `n primul r`nd a

meritat c\ au fost c`tiva oameni
`n tar\ c\rora le-am dat efectiv
sperant\. Afirm acest lucru, c\,
dup\ 1990, au venit la mine si
mi-au spus: Doamn\ va mul]umim c\ ne-ati dat n\dejde!.
C\ majoritatea romnilor n-au
recep]ionat nimic din textele
mele e o alt\ problem\. Dac\
doi oameni sau unei persoane,
prin cele 31 de texte le-am dat o
f\r`m\ de speran]\, eu zic c\ a
meritat. Apoi a meritat [i pentru
mine, pentru c\ ace[ti ani de
lupt\ m-au format. Eu m-am format `n ace[ti ani [i `n continuare
m\ formez. `n fiecare zi un om
are ce `nv\]a [i forma. Dac\ o
persoan\ a `nv\]at din experien]a mea: e bine! Chiar dac\
nimeni n-ar fi `nv\]at nimic, eu
am `nv\]at multe. Ce ar trebui
neap\rat s\ fac\ un OM `ntr-o zi,
`n fiecare zi? `n general s\-[i
propun\ s\ r\m`n\ el `nsu[i de
diminea]\ p`n\ seara. S\ nu-[i
tr\deze propriile aspira]ii, `ns\

trebuie s\ aib\ acele aspira]ii. `n

al doilea r`nd, avem obliga]ia ca
`n fiecare zi s\ n\zuim s\
devenim fiin]e umane [i s\ ne
ridic\m spiritual. Dac\ `n fiecare
zi facem un lucru bun putem s\
dormim lini[ti]i. F\c`nd un lucru
bun facem un serviciu altora [i,
implicit, [i nou\. Dac\ a venit
cineva la mine s\-[i cear\
iertare? Nu, n-a venit nimeni, nici
n-am a[teptat s\ vin\ cineva
s\-si cear\ iertare. Dimpotriv\,
dup\ 1990 m-au f\cut mincinoas\. Unii au spus c\ nu m-au
b\tut. Eu nu am cum s\
dovedesc, acum, c\ m-au b\tut.
Am avut certificat medical `n
care era scris c\ am v`n\t\i,
toate leziunile pe care mi le-au
provocat. `ns\ nu [tiu unde e
acest certificat, cred totu[i c\
mai am o copie. Am trimis atunci
la radio Europa Liber\. Din
p\cate unii oameni uit\ [i prefer\ s\ arunce cu pietre, e mult
mai u[or. Asta e.
OCHELARIST

Pag. 3

{COALA NEM}EAN|, AZI

Va fi
grev\ general\?
adrele didactice nem]ene ar putea evita o grev\ general\,
datorit\ faptului c\ Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam] a `naintat ac]iune `n instan]\ pentru punerea `n aplicare a legii 221
privind cre[terile salariale. La Neam], s-ar putea s\ nu
ajungem la aceast\ form\ de protesc, prin grev\ general\.
Nu [tiu ce se stabile[te la Federa]ie. Dar noi avem deja
ac]iune `n instan]\ pe legea 221 privind cre[terile salariale.
Ast\zi (20 ianuarie n. red.) am primit cita]ia, cu termenul 13
februarie. Practic, noi ne judec\m, nu ar fi nevoie s\ facem
grev\. Dar, repet, totul depinde de ce se va stabili la nivelul
Federa]iei. Pentru c\ Neam]ul nu este singurul jude] care a
`naintat ac]iune `n instan]\. S\ vedem cum va decurge [i
procesul, a declarat Gabriela Grigore, consilier al Biroului
Operativ al Sindicatului din ~nv\]\m`nt. Oricum, o decizie
final\ `n acest sens va fi luat\ abia dup\ consult\rile de la Bucure[ti.
~nc\ se discut\ contractul colectiv de munc\, m\ririle salariale. Nici
m\car nu am f\cut [edin]\ de birou sau de colegiu na]ional. Greva
`ncepe `n momentul `n care Ministerul de Finan]e nu va aproba bugetul
Educa]iei. Ministerul Educa]iei a trimis propunerea de buget la Finan]e,
cu acordarea a 6% din PIB. Este posibil ca Finan]ele s\ nu acorde acest
procent, iar atunci noi vom porni ac]iunile. Noi putem relua protestul,
direct cu greva general\. Noi doar am suspendat conflictul, cu greva de
avertisment, nu l-am `ncheiat. Sper\m s\ nu ajungem, totu[i, la grev\
general\. Men]ionez c\ am str`ns semn\turi de la aproximativ 60% dintre sindicali[tii nem]eni, pentru `nceperea grevei generale. Dar vom face
un nou referendum, dac\ vom ajunge la situa]ia de grev\ general\. Data
trecut\ [i-au dat acordul `n jur de 4500 din cei 8000 de sindicali[ti, a
mai spus Gabriela Grigore.

ECO-ART la Horia
{coala cu clasele I-VIII din comuna Horia, `mpreun\ cu Centrul
Carpato-Danubian de Geologie Bucure[ti [i cu Agen]ia de Protec]ie a
Mediului Neam], a invitat to]i copiii s\ participe la un concurs intitulat
ECO-ART, `n cadrul Proiectului Continuarea tradi]iei prin reciclarecreatoare.
Concursul se adreseaz\ elevilor creativi din `nv\]\m`ntul pre[colar,
primar [i gimnazial. Manifestarea este structurat\ pe 3 sec]iuni:
m\r]i[or, felicit\ri de M\r]i[or sau de Ziua Femeii [i produse de artizanat. Toate obiectele confec]ionate de tinerii ce doresc s\ se `ncrie la
acest concurs trebuie s\ fie realizate exclusiv din materiale reciclabile.
Printre obiectivele concursului se num\r\: `nsu[irea no]iunilor de
de[euri [i materiale refolosibile; crearea unui sistem integrat de
colectare selectiv\, gestionare [i valorificare a de[eurilor refolosibile,
eficient din punct de vedere ecologic [i profitabil economic; valorificarea
materialelor refolosibile `n cadrul orelor de Abilit\ti practice [i
Educatie tehnologic\ `n ciclul primar; cre[terea gradului de con[tientizare a copiilor privind problemele de mediu.
Trebuie men]ionat c\ taxa de participare la concurs este de 10 lei
pentru fiecare lucrare trimis\. Suma va fi folosit\ pentru premierea
c[tig\torilor, editarea diplomelor, amenajarea expozi]iei,
inscrip]ionarea CD-urilor, expedierea premiilor. De asemenea, cei care
doresc s\ participe la concurs, trebuie s\ depun\ lucr\rile [i taxa (chiar
[i prin po[t\), la [coala din Horia, p`n\ la 1 martie.

Avem pu]ini profesori

pensionari
Dac\ nu ar fi fost declarat\ neconstitu]ional\, ordonan]a prin care
pensionarii nu mai pot beneficia, cumulativ [i de un salariu, nu ar fi afectat foarte mult `nv\]\m`ntul nem]ean. ~n jude]ul Neam] nu s`nt dec`t 39
de profesori pensionari cu norm\ `ntreag\. Ceilal]i, `n jur de 100, erau
pl\ti]i [i p`n\ acum la or\. Gabriel Plosc\, liderul Sindicatului din
~nv\]\m`nt Neam], spune c\ num\rul mic de pensionari cu norm\

`ntreag\ nu avea cum s\ afecteze sistemul educa]ional: Nu cred c\

poate fi o problem\ pentru `nv\]\m`nt. Acest act normativ a fost dat
`ntr-un cadru general. Sigur c\ ar fi avut efecte [i `n `nv\]\m`nt, dar `n
acest sistem nu avem at`t de mul]i pensionari care cumuleaz\ salariul
cu pensia. Avem mai mul]i care s`nt pl\ti]i `n sistem de plat\ cu ora.

Absen]e mai pu]ine

Num\rul absen]elor adunate de elevii nem]eni `n luna decembrie a
anului trecut a sc\zut la 35.141, fa]\ de peste 96 de mii, c`t adunaser\
`n noiembrie. Asta nu `nseamn\ c\ elevii au fost mai atra[i `n ultima lun\
a anului de b\ncile [colilor, ci doar c\ a fost o lun\ `n care s-a `nv\]at
mai pu]in. Au fost liberi de Ziua Na]ional\, apoi vacan]a de s\rb\tori. Am
putea spune c\ situa]ia este chiar alarmant\. ~n noiembrie, absen]ele
fuseser\ str`nse de 3484 elevi, `n timp ce `n decembrie, performan]a a
fost realizat\ de numai 1603 elevi. ~n schimb, r\m`ne constant num\rul
elevilor care nu s-au prezentat `n acest an [colar la unitatea de
`nv\]\m`nt nici m\car o or\, respectiv 987. ~n noiembrie, erau 990. Cei
3 elevi `n minus nu au revenit la [coal\, dup\ ce au lipsit c`teva luni, ci
pur [i simplu au anun]at c\ se retrag din sistemul educa]ional. Cel mai
probabil, `n cazul acestor 987 de elevi putem vorbi despre abandon
[colar `n loc de absenteism, mul]i dintre ei plec`nd cu p\rin]ii `n
str\in\tate. Numai c\ ace[ti elevi nu [i-au rezolvat situa]ia [colar\, nu
au anun]at c\ se retrag de la cursuri, caz `n care ei nu `[i pot continua
studiile nici `n afara ]\rii. Iar ei figureaz\ `n catalog, li se pun absen]e,
motiv pentru care [i suma total\ a absen]elor adunate de elevii nem]eni
este at`t de mare.
Trebuie men]ionat c\ absen]ele din decembrie au fost contabilizate
la 1603 elevi (printre care se num\r\ [i cei cu abandon [colar), ace[tia
reprezent`nd 2,27% din totalul de 70330 de elevi `nscri[i. De asemenea,
`n statistica absen]elor realizat\ de Inspectoratul {colar au fost inclu[i
doar elevii care au `nregistrat peste 10 absen]e nemotivate.

~nscrierile la gr\dini]e
Inspectoratul {colar a anun]at perioada `n care se vor face `nscrierile pentru ocuparea locurilor din gr\dini]ele din jude]ul Neam] pentru
anul [colar 2009 - 2010: 15 mai - 15 iunie 2009. De[i p\rin]ii au la dispozi]ie o lun\ pentru a g\si un loc la gr\dini]\ pentru copil, este recomandat ca `nscrierile s\ se fac\ `n prima perioad\ a acestui termen
anun]at de ISJ. Altfel, exist\ riscul ca la gr\dini]ele din apropierea domiciliului s\ se ocupe toate locurile.
Unit\]ile [colare vor transmite p\rin]ilor obliga]ia `nscrierii cu prioritate a copiilor ce locuiesc `n apropierea gr\dini]elor, `n limita locurilor
disponibile [i `n acord cu planul de [colarizare. ~n acest sens [i pentru
asigurarea transparen]ei privind procesul de `nscriere `n `nv\]\m`ntul
pre[colar, fiecare unitate va afi[a, `ncep`nd cu 1.05.2009: perioada de
`nscriere, propriile criterii de departajare a dosarelor, precum [i graficul
derul\rii acestor etape (finalizarea `nscrierilor, analizarea dosarelor, termen de contesta]ii, afi[area rezultatelor `n urma contesta]iilor). Periodic,
`n intervalul 15.05 - 15.06.2009, se vor actualiza informa]iile privind
locurile disponibile. Cererile nesolu]ionate vor primi r\spuns motivat, `n
scris, a declarat inspectorul [colar gerenal, Mihai L\c\tu[u. ~n condi]iile
`n care se va actualiza zilnic lista cu locurile disponibile `n gr\dini]e, este
evident c\ principalul criteriu de `nscriere va fi primul venit, primul
servit. ~n Piatra Neam] nu s`nt mari probleme `n ceea ce prive[te asigurarea locurilor pentru copiii pre[colari. ~n schimb, `n fiecare an au fost
probleme din acest punct de vedere `n zona T`rgu Neam].

Consumi
p`n\ te consum\
Clasa a XI-a B de la Colegiul Na]ional Petru Rare[ a ob]inut locul
I pe ]ar\ `n cadrul Campaniei sociale pentru liceeni Alcoolul nu te face
mare. Proiectul c`[tig\tor al elevilor a fost intitulat Consumi p`n\ te
consum\. Concursul Alcoolul nu te face mare este `nscris `n calen-

ASOCIA}IA
~NV|}|TORILOR
NEAM}
\ inform\m c\ `n ziua de 5 februarie 2009, orele
11,00 va avea loc la sediul asocia]iei, sala de
[edin]e, Adunarea General\ a Asocia]iei
~nv\]\torilor, cu urm\toarea ordine de zi:
1. Raport de activitate pe perioada februarie
2007- 2009;
2. Raportul Comisiei de Cenzori pe aceea[i
perioad\;
3. Modific\ri la Statutul Asocia]iei;
4. Programul de obiective [i activit\]i pe
perioada urm\toare;
5. Alegerea noilor structuri de conducere;
6. Diverse.
Invit\m pe aceast\ cale pe to]i membrii asocia]iei s\ fie
prezen]i la adunare.

Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]

darul activit\]ilor educa]ionale ale MECT. La concurs au participat cu
proiecte elevi liceeni din toat\ ]ara. Inspectoratul {colar Jude]ean
Neam] felicit\ elevii [i cadrele didactice de la Colegiul Na]ional Petru
Rare[ pentru calitatea proiectului c`[tig\tor `n cadrul acestui concurs,
a declarat Mihai L\c\tu[u, inspectorul [colar general.
~ns\ campania nu s-a `ncheiat aici, aceasta fiind doar o etap\. La
Ia[i a fost organizat un curs de formare a cadrelor didactice din zona
Moldova, iar acestea au avut obliga]ia s\ transmit\ cele `nv\]ate `n
[coli, la orele de dirigen]ie. ~n func]ie de num\rul de clase la care a fost
implementat\ campania, profesorii respectivi au primit diploma de
ambasador. Iar cei care se vor implica `n continuare `n aceast\ campanie vor primi diploma de master. Acelea[i etape s`nt [i `n cazul
inspectorilor [colari care vor coordona implementarea proiectelor `n
jude]e. La fel ca `n cazul elevilor, cei mai buni inspectori de la nivel de
]ar\ vor beneficia de un premiu.

Au fost
zilele Colegiului Na]ional
de Informatic\
Colegiul Na]ional de Informatic\ a aniversat, la finele lunii decembrie, 40 de ani de la `nfiin]are institu]iei de nv\]\m`nt. Manifest\rile dedicate acestui eveniment s-au desf\[urat `n perioada 15-19 decembrie
2008. Elena Genoveva Irimia, directorul acestei unit\]i de `nv\]\m`nt
ne-a declarat: Patruzeci de ani reprezint\ o v`rst\ a maturit\]ii, a
`mplinirii, a bilan]ului de reu[ite [i g`nduri `nf\ptuite, dar [i un moment `n
care se fac planuri de viitor. Parcursul acestora a consolidat dorin]a de
a deveni cei mai buni, cei mai moderni, de a contribui la des\v`r[irea
unor idealuri, dar mai presus de orice- de a modela OAMENI. ~ntr-o
`ncercare de definire a profilului psihologic al colegiului, dumneaei a
ad\ugat: Cine s`ntem? O familie care une[te experien]a [i devotamentul profesorilor cu spiritul inovator [i curajul tinerilor. S`ntem unul din
pilonii educa]iei din ]ar\, din fiecare familie ce alege s\ p\[easc\ cu noi,
dincolo de cunoa[tere, dincolo de esen]e [i provoc\ri, um\r l`ng\ um\r,
`n marea `ncercare de a reu[i, at`t `n plan social, personal, dar, mai ales,
profesional.
Marius GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

EDUCA}IA TEHNOLOGIC|-DISCIPLIN| A VIITORULUI

MOTTO:Lumea se schimb\, [i cu ea [i locul omului `n

aceast\ lume. ~n `ntreaga Europ\, responsabilii
`nv\]\m`ntului caut\ s\ atenueze divor]ul dintre educa]ia
primit\ [i via]a profesional\ viitoare. A[a s-a
a n\scut
educa]ia tehnologic\, integrat\ progresiv `n programele
[colare [i devenit\ o noua disciplin\ a ciclului mediu
(Yves, Deforge, 1969).

duca]ia tehnologic\ nu este

`nv\]\m`nt profesional tehnic [i
nici `nv\]\m`nt teoretico-[]iin]ific `n sens strict, ci o disciplin\
ce are un caracter specific
interdisciplinar [i totodat\ dual:
teoretic si practic, [tiin]ific [i
tehnologic. Pentru fiecare t`n\r
este punctul de plecare important pentru identificarea propriul
sistem de valori `n vederea
autoevalu\rii [i baza autodescoperirii voca]iei.
Includerea Educa]iei tehnologice `n planurile de
`nv\]\m`nt pentru ciclul gimnazial, printr-o e[alonare corespunz\toare,
poate conduce la realizarea progresiv\ a
multiplelor sale obiective educative [i s\

Pag. 4

fac\ din aceast\ disciplin\ una din cele mai

interesante [i atractive activit\]i ale procesului instructiv-educativ.
Programa actual\ pune un accent
deosebit pe educa]ia pentru calitate. Studiul
calit\]ii produselor [i serviciilor, precum [i
educa]ia consumatorului [i a produc\torului,
permit dezvoltarea unor atitudini prin
asumarea de valori care vizeaz\ calitatea.
Programa de Educa]ie tehnologic\ pune
accent pe dezvoltarea la elevi a
competen]elor antreprenoriale, a spiritului de
ini]iativ\.
Dezvoltarea tehnologic\, progresele
[tiin]ifice [i tehnice, trecerea de la societatea
industrializat\ la cea postindustrial\,
informatizat\, marile probleme globale create de civiliza]ie [i cu care omenirea se confrunt\ determin\ o aten]ie corespunz\toare

educa]iei tehnologice. Lumea noastr\ este

un amestec de promisiuni excep]ionale [i de
perspective nelini[titoare, de evolu]ii
dezirabile [i izbucniri tehnologice necontrolabile, tehnologia fiind poten]ial ambivalent\,
de om depinz`nd sensul evolu]iei: spre progres, ordine [i perfec]iune sau spre autodistrugere - fapt ce trebuie s\ impun\ o `nalt\
moralitate [i responsabilitate `n utilizarea
imenselor energii [i `naltelor tehnologii de
care azi omul poate dispune.
Educa]ia tehnologic\ vizeaz\ cultivarea
unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei,
formarea unei atitudini active morale si
responsabile `n raport cu dezvoltarea si
exploatarea acesteia . Ea urm\re[te dezvoltarea unor:
Abilit\]i de cunoa[tere [i `n]elegere:
utilizarea adecvat\ a termenilor [i a limbajului grafic specific diferitelor tehnologii `n
comunicare, cunoa[terea reglement\rilor
referitoare la calitatea mediului, protec]ia
consumatorului, observarea sistematic\ [i
descrierea modului de execu]ie a anumitor
opera]ii, realizarea de schi]e, referate, colaje, fotografii, colec]ii etc.;
Abilit\]i de explicare [i interpretare:

citirea [i interpretarea corect\ a schemelor

constructive [i func]ionale, a instruc]iunilor,
prospectelor, etichetelor [i altor materiale de
promovare a produselor, stabilirea de
corela]ii `ntre propriet\]ile materialelor [i
opera]iile tehnologice, corelarea evolu]iilor
din domeniul tehnologiei cu dinamica pie]ei
muncii etc.;
Abilit\]i de evaluare [i g`ndire critic\:
aprecierea calit\]ii produselor `nainte de
cumpararea lor, identificarea de solu]ii originale pentru valorificarea optim\ a spa]iului
din locuin]\, clas\, [coal\, examinarea implica]iilor utiliz\rii aditivilor `n ob]inerea produselor alimentare sau a celor petroliere,
luarea deciziei profesionale lu`nd `n considerare specificul domeniului dar [i abilit\]ile [i
interesele proprii etc.;
Abilit\]i aplicative: proiectarea [i
realizarea unor produse simple prin valorificarea resurselor materiale din mediul apropiat [i cu respectarea NTSM [i PSI, `ntocmirea
unui buget personal de venituri [i cheltuieli
sau de utilizare a timpului, a unei fi[e tehnologice, utilizarea unor instrumente, scule sau
a unor ustensile, efectuarea unor mici
repara]ii, utilizarea calculatorului [i a altor

APOSTOLUL

mijloace moderne de comunicare efectuarea

unor opera]ii tehnologice simple.
Educa]ia tehnologic\ trebuie `n]eleas\
[i ca o provocare pentru a stimula interesul
privind cre[terea eficien]ei actului
educa]ional in ansamblu. Acest obiectiv
major putem spune c\ a fost atins la {coala
Oglinzi, deoarece elevii no[tri au participat `n
utimii 7 ani la toate fazele Olimpiadelor
[colare la aceast\ disciplin\ ob]in`nd `n
fiecare an numeroase premii [i men]iuni la
fazele jude]ene [i na]ionale (peste 20 de
premii I ; II ; III [i men]iuni). Amintim doar
elevii participan]i la fazele na]ionale din
ultimii ani: Bogos Vasile -2003, Hum\
Gabriel-2004, M\riu]a Daniel -2005, Filip
Andreea -2006, Filip Maria -2007, Ticu Maria
-2008, unii fiind studen]i sau viitori studen]i.
Toate aceste rezultate au contribuit din plin
la cre[terea prestigiului [colii [i localit\]ii
Oglinzi-R\uce[ti, demonstr`nd dac\ mai era
necesar c\ [i `n mediul rural se presteaz\ un
`nv\]\m`nt de calitate cu mult\ d\ruire [i
pasiune de c\tre toate cadrele didactice
implicate `n procesul de `nv\]\m`nt.
Prof.ing. Filip Gheorghe

ianuarie 2009

LEC}IA DE ISTORIE
UNIREA - UN VIS AL ISTORIEI

storia are un farmec aparte: ea

este oglinda vie]ii unui neam, a
tuturor neamurilor, oglind\ prin
care privim trecutul [i ne l\s\m
purta]i printre secole de glorie,
printre ceremonii fastuoase prin
care voievozi [i regi au preluat
c`rma unui ]inut, a unei ]\ri, printre
r\zboaie `n care cavaleri demni de
laud\ au luptat [i [i-au dat via]a
pentru demnitatea unui neam.
Din acest motiv este important
ca urma[ii no[tri s\ [tie c`te ceva
din trecutul unui neam, al neamului romn:
care ne sunt str\mo[ii, cine a r`vnit la bog\]ia [i
frumuse]ile ]inutului nostru, care domnitori [i
regi ne-au adus glorie [i au f\cut ca neamul
nostru s\ reziste `n timp.
Asemenea viteji, min]i luminate care au
`ndrumat o[tile romne spre victorie sunt
Mircea cel B\tr`n (1386-1416) domn al }\rii
Romne[ti. El a [tiut cum s\-[i apere mai bine
]inutul de armatele otomane care doreau s\-[i
impun\ suprema]ia . Cea mai cunoscut\ confruntare e lupta de la Rovine (10 octombrie
1394/mai 1395) `mpotriva armatei otomane,
condus\ de Baiazid Ild`r`m supranumit
Fulgerul, `ncheindu-se cu victoria romnilor.
Marele voievod al Transivaniei, Iancu Corvin de
Hunedoara (1441-1456), prin victoria de la
Belgrad (1456) a salvat Cheia Europei
Centrale `n fa]a armatei otomane a lui

Mahomed al II- lea. Pentru ca personalitatea sa

s\ d\inuie `n istorie, pe piatra morm`ntului s\u
au fost a[ternute urm\toarele cuvinte: S-a
stins lumina lumii. S\ nu uit\m nici de Vlad
}epe[(1456-1462), domnitor al }arii
Romne[ti care a r\mas `n istorie prin cruzimea cu care pedepsea nelegiuirile, tr\g`ndu-i
`n ]eap\ pe cei care gre[eau, dar [i prin celebrul atac din noaptea dintre 16/17 iunie 1462
de la T`rgovi[te, c`nd a provocat panic\ `n
tab\ra otoman\ trimi]`nd o[teni romni
`mbr\ca]i `n straie turce[ti. Cel mai str\lucit
conduc\tor al Moldovei este, f\r\ `ndoial\
{tefan cel Mare(1457-1504), care `n cei 47 ani
de domnie [i-a ap\rat ]ara cu demnitate [i
credin]\.El a fost ca o st`nc\ `n fa]a
numeroaselor o[ti ce au r`vnit la frumuse]ea
Moldovei `n lupte precum: cea de la 10 ianuarie 1475 desf\[urat\ la Vaslui- Podul ~nalt,
unde a `nfr`nt oastea condus\ de SolimanPa[a sau cea de la R\zboieni din 1476. A
d\ruit Moldovei m\n\stiri renumite precum
Putna, Vorone] care [i azi `nc`nt\ prin frumuse]ea [i tr\inicia cu care au `nfruntat timpul.
Dorin]a cea mai arz\toare a poporului romn,
UNIREA, a fost `mplinit\ pentru scurt timp de
Mihai Viteazu(1593-1601) `n 1600 c`nd a reu[it
s\ uneasc\ pentru prima dat\ Moldova, }ara
Romneasc\ [i Transilvania sub un singur
sceptru.
O alt\ minte luminat\ c\reia `i dator\m un
eveniment ce avea s\ marcheze existen]a

Piatra Neamt, 15 ianuarie 2009

poporului romn este Alexandru Ioan Cuza

prin Unirea Moldovei cu }ara Romneasc\ de
la 24 ianuarie 1859, eveniment pe care `l vom
s\rb\tori c`t de cur`nd. Aceast\ unire a pus
bazele, putem spune, Marii Uniri de la 1
decembrie 1918. Dac\ atunci, `n acea zi,
aceast\ unire a fost primit\ cu bucurie [i
entuziasm, toate concretizate `n Hora Unirii,
hor\ a `mplinirii unui vis ce a mocnit `n sufletele
romnilor secole de-a r`ndul, vis `mplinit care
nu se va mai destr\ma. Pia]a din Ia[i, unde a
avut loc adunarea ad-hoc, o adunare a speran]ei, a unui ideal, `n care s-a proclamat
Unirea, a primit numele dePia]a Unirii `n cinstea acestui eveniment. Noul stat a primit
numele care `l poart\ [i ast\zi,`n 1862. Dac\
pe atunci totul a fost primit cu o imens\ bucurie,
acum `n zilele noastre pu]ini romni mai privesc
acest eveniment `n profunzimea sa, pu]ini mai
con[tientizeaz\ importan]a lui, c\ci el a pus
baza ]\rii `n care azi tr\im. ~n 1918 a fost primit\ cu bucurie [i Transilvania care a `ntregit ]ara
noastr\.
Acestea sunt motivele pentru care trebuie
s\ pre]uim istoria. ~n istorie const\ identitatea
noastr\, privind `n trecut ne reg\sim pe noi
acum c`teva secole lupt`nd pentru libertatea
noastr\, pe noi care ne-am `nf\ptuit, dup\
multe veacuri de st\ruin]\ un vis arz\tor, cel de
a tr\i sub un singur nume.
~nv. Teodora B~ZU

DEMNITATEA UMAN| {I CEA NA}IONAL|,

VALORI SUPREME ~N ORIZONTUL ISTORIEI

v`nd
la
baz\
cunoa[terea
romnului [i a societ\]ii romne[ti, consider c\ demnitatea
na]ional\
trebuie
`nf\ptuit\ prin cultur\, g`ndire global\,
prin implementarea
valorilor generalumane [i democratice, prin `n]elepciune [i prin edificarea
virtu]ilor morale [i religioase,
av`nd la baz\ ideea divinit\]ii
omului. Acest drum trebuie parcurs cu credin]\ `n Dumnezeu,
`n ]ar\ [i `n neam. E strict necesar s\ re`ntoarcem `ncrederea
cet\]eanului Romniei `n propriul stat, `n propriile for]e. Avem
nevoie de demnitate na]ional\,
de un spirit de solidaritate puternic, spirit at`t de necesar
romnilor. Dar pentru aceasta
este primordial\ o schimbare a
mentalit\]ii oamenilor.
Demnitatea na]ional\ este
valoarea superm\ a oric\rui

popor. Ea este legat\ de trecutul

istoric, de adev\r [i, desigur, ea
motiveaz\
[i
determin\
d\inuirea unui popor `n istorie. E
un adev\r care nu are cum ocoli
nici ]ara noastr\.

Patriotismul nu este numai

iubirea de ]ar\, ci [i iubirea tre cutului, c\ci f\r\ cultul trecutului
nu este iubirea de ]ar\
Mihai EMINESCU
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat primul pas
pe calea `nf\ptuirii statului
na]ional romn unitar. Atunci a
intervenit rolul istoric al lui
Alexandru Ioan Cuza [i al genera]iei pa[optiste `n `nf\ptuirea
Unirii [i a Romniei moderne.
Opera sa politic\ trebuie
m\surat\ cu dimensiunea epocii
c\reia el [i poporul roman i-au
dat via]\ [i `n care totul era de
`nf\ptuit: o larg\ reform\ care s\
asigure dreptul la vot, la proprietate [i la instruc]ie, pentru categoriile sociale `n trecut defa-

vorizate. ~n continuarea ei,

bun\starea general\ nu se
putea cl\di f\r\ a `ntemeia
creditul public, a deschide drumuri, a face poduri, a `mpodobi
[i a s\n\t\]i ora[ele, a l\rgi porturile, a `nflori comer]ul, a `ncuraja industria... a `ntinde linii de
drumuri de fier... a dezvolta toate
stabilimentele
publice.
Totodat\, era de consolidat statul na]ional abia `nf\ptuit `ntr-o
politic\ de eficace autonomie [i
de chibzuit\ a[ezare pe drumul
independen]ei depline.
~n ceea ce m\ prive[te, consider c\, pentru a ne p\stra
demnitatea [i verticalitatea
noastr\ na]ional\, s`ntem datori
s\ ne ap\r\m [i s\ dezvolt\m
statalitatea noastr\, `n contextul
integr\rii `n institu]iile europene
[i ader\rii la valorile europene [i
mondiale. ~n acest context,
avem nevoie de o g`ndire larg\,
global\, de un intelect universal,
de o limpezire, o precizare c`t
mai clar\ a locului [i rolului nostru `n lume. Toate acestea tre-

buie s\ ne `ndemne s\ edific\m

o societate caracterizat\ nu
numai prin prosperitate economic\, ci [i prin rela]ii sociale
armonioase [i pline de demnitate. Firesc, se pune problema
cum s\ facem acest lucru, cum
s\ purific\m rela]iile umane,
cum s\ implement\m morala
binelui, morala datoriei fa]\ de
neam, de patrie, fa]\ de stat [i,
desigur, fa]\ de semenii no[tri.
~n viziunea mea, acest lucru
se poate realiza prin introducerea [i respectarea, pe de o
parte, a virtu]ilor morale [i religioase, iar pe de alt\ parte prin
perfec]ionarea [i respectarea
cadrului legislativ. A[adar, cultur\, educa]ie [i iar educa]ie!
~n]elepciune, divinitate [i
inteligen]\! Consider c\ doar `n
acest fel vom contribui la edificarea unei lumi `n care at`t omul,
c`t [i `ntregul popor, vor tr\i [i se
vor dezvolta `n prosperitate [i `n
demnitate.

Drag\ Mihai,
or `nflori iar\[i salc`mii; teii vor sta, a[tept`ndu-te,
parc\, s\ crape `n floare; marea t`nguindu-se te
cheam\ spre alinare - anu \sta e bolnav\, Mihai,
[i nici noi nu ne sim]im prea bine.
Ce bucurie trebuie s\ fi sim]it tu cnd natura
era totuna cu via]a [i via]a totuna cu dragostea!
Doamne, Mihai, ce s-au amestecat unele cu
altele, bunele cu relele [i iubirea cu ura! (...)
Drumul nostru cel mai b\t\torit a fost pe `nalt.
Ne-au ar\tat-o [i voievozii, [i ]\ranii no[tri `n chip
de magi.
M\ doare sufletul s\-]i spun, dar tu [tii
adev\rul, acum parc\ nici ochii nu-i mai ridic\m la cer,
dar\mite inima [i sufletul...
{i iar `mi vin `n minte gndurile tale aproape profetice:
U[or traage prezentul la cntaarul/ ~n]elepcciunii... [i ea-ii fericireaa.
Of! M-ai crede tu dac\ ]i-a[ spune c\ totul e-n regul\ cu
noi ca popor, c\ nu mai putem de bine, c\ ne l\f\im `n cultur\
[i-n dragoste unii c\tre al]ii?
De acolo de unde e[ti, le vezi [i le [tii pe toate. A mea e
nevoia de tine, de tnguire. De fapt, nici nu mai am cui s\ m\
plng dect la icoane. Cei ca mine o duc [i ei foarte greu, iar
celorlal]i nu are nici un rost s\ m\ jelui. ~mi ung [i eu sufletul
cu nepricepute rug\ciuni [i cu rndurile tale s\-mi treac\ de
ap\sare [i uneori de triste]e [i plec apoi la lucrul meu ca dup-o
dulce binecuvntare:
C\cci minteaa ceaa de-nn]elepcciune goaal\,,/Oricct de multe
adev\ruri [tire-aar/Izvor de am\rre-ii [i de boaal\.
~n lad\ aur oricct gr\m\dire-aar/Cu aur nu se stinge-nn vecci
amaarul/{i pace numaa-nn inim\ g\ssire-aar.
Fiindc\ veni vorba de pace, trebuie s\ [tii c\ privesc la
sursu-]i r\mas `nc\ viu genera]ii dup\ genera]ii de elevi, la
chipul t\u `nr\mat [i v\d sufletu-]i candid prin spa]iu cum
trece..., trebuie s\ [tii c\ tuturor ne-ai fost de alinare ca iarba
de leac.
Cu ce cuvinte s\-]i r\spund la Scrisoarea I? Vezi, tu nici nu
a[teptai vreun r\spuns - la tine erau toate `ntreb\rile [i cheile.
Nici la Scrisoarea III nu [tiu ce ]i-a[ putea r\spunde - doar
printr-o confirmare de primire [i de permanent\ actualitate.
S\ nu te mnii pe noi c\ te citim att de rar [i att de `n
treac\t, acum cnd, vorba prietenului t\u [i al nostru, timpul,
parc\, nu mai are r\bdare. Ba a[ `ndr\zni, dac\ nu ]i-ar fi cu
sup\rare, s\ te rog s\ mijloce[ti [i pentru sufletele noastre la
poarta raiului.
Dac-ai f\cut att de mult pe p\mnt pentru cei de o limb\
cu tine, n\d\jduiesc c\ nu prege]i cu rug\min]i la Cel ce ne are
`n grij\.
N-a[ vrea s\ te `ntristez cu rndurile mele, ci doar s\
`n]elegi c\ printre pu]inele noastre bucurii cu adev\rat mari
este [i aceea c\ Dumnezeu ni te-a d\ruit `ntru cuvnt.
{i n-a[ putea s\ `nchei f\r\ s\-]i fac o m\rturisire: `ntr-una
din dimine]ile verii trecute, trezindu-m\ mai devreme ca s\
ascult privighetoarea, ]i-am v\zut urmele pa[ilor prin iarba
`nl\crimat\ de rou\ [i pn\ seara te-am a[teptat sub salcm.
{tiu c\ treci adesea pe potecile gndurilor noastre, `ndulcindu-ne visele ca o raz\ fugit\ din chaos lumesc; vino mai
des, Mihai, ne e mai u[or cu tine, ne e foarte, foarte frumos.
Cu dor, cu mult dor,

Prof. Anca- Loredana

SCOR}ESCU

Mirela ROBU
Clopo]el

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

1)

Mai `nt`i, Mihai Jora. A venit la

Ministerul ~nv\]\m`ntului `n ianuarie 1990, c`nd `ncepe marea
criz\ a [colii romne[ti de
tranzi]ie pe care au numit-o
reform\. Personalitate cunoscut\ `n mediile intelectuale, el
este mai degrab\ ministrul
deconstruc]iei, el este cel care

ianuarie 2009

IACA URMA{II LUI SPIRU HARET!

a introdus `n `nv\]\m`ntul romnesc ideea

de libertate, a[a cum era interpretat acest
concept `n 1990. Adic\- am f\cut ce am
crezut fiecare, ce era mai bine [i mai avantajos. Am vrut s\ d\m afar\ profesorii din
universit\]i? I-am dat (adic\ studen]ii). Am
vrut `nv\]\m`nt particular? S-au `nfiin]at
SRL-uri [i funda]ii.
Ce s-a mai realizat? {coala de 8 ani,
`mp\r]irea claselor pe din dou\, crearea de
noi catedre, titularizarea a zeci de mii de
cadre didactice. Se contura un termen la
mod\: REFORMA.
2) Au urmat Gheorghe {tefan (nu primarul de la Piatra Neam]) [i Mihai Golu. Ei
au gestionat aceea[i situa]ie, `n care nici o
idee directoare nu a prins contur.
3) Al patrulea ministru: Liviu Maior.
Ardelean desc\lecat din universitatea clujean\, specialitatea istorie. Mandat complet
de 4 ani, p`n\ `n decembrie 1996. Singurul
care a rezistat at`t. Cu el `ncep, practic,
primele m\suri de implementare a reformei,

legea `nv\]\m`ntului `n 1995. Cu el a `nceput

[i procesul de politizare a structurilor de conducere ale `nv\]\m`ntului.
4) {i a urmat, dup\ prima rota]ie a alternativei la guvernare, Virgil Popescu, universitar bucure[tean. Practica l-a terminat pe
domnul Ministru. Certurile cu secretarul de
stat, greva elevilor... i-au exasperat pe ai lui
[i domnul Ministru Petrescu a fost `nlocuit.
5) Cu Andrei Marga, rostirea ideii de
reform\ a devenit mai coerent\. Meritul rectorului clujean este de a fi construit no]iunea
de reform\. Dac\ n-ar fi avut ambi]- politicd-nul Ministru [i-ar fi adus oameni noi.
6) La sf`r[itul anului 2000 s-a schimbat
culoarea politic\ a guvern\rii. ~n fruntea
Ministerului a fost a[ezat\ doamna
Ecaterina Andronescu. Cati, cum o alintau
prietenii- devenit\ Ambramburica- dup\
c`rcota[i, cu o experien]\ anterioar\ de
secretar de stat- doamna Ecaterina p\rea
bine plasat\ pe post. Devenea [i primul ministru al educa]iei, cuno[tea destul de bine

situa]ia [i problemele `nv\]\m`ntului preuniversitar, o problem\ critic\ pentru to]i mini[tri

postdecembri[ti. Doamna [i-a erodat imaginea pornind de la un gest neconven]ional:
cearta pe marginea manualelor alternative
de liceu... p`n\ c`nd partidul [i primul ministru, care era totuna cu partidul, au dispus s\
fie `nlocuit\.
8) Urm\torul ministru al educa]iei,
Alexandru Athanasiu, nu a fost vizibil prin
nimic `n reforma `nv\]\m`ntului - de fapt ca [i
urm\torul, f\r\ sim]ul responsabilit\]ii
politice- admirat pentru un singur gest: acela
de a demisiona `n semn de protest fa]\ de
un proiect de buget propus de guvernul din
care f\cea parte. Apreciem aici sindicatele
din `nv\]\m`nt cu acea grev\ memorabil\,
care a zguduit societatea romneasc\, ceea
ce a suplinit la[itatea ministrului.
9) C`t despre urm\torii mini[tri, dr. Mihai
H`rd\u [i domnul Adomni]ei, deja au intrat `n
anonimat
10) {i iat\-ne- anul de gra]ie 2008. ~n
fruntea Ministerului ~nv\]\m`ntului se

APOSTOLUL

`ntoarce doamna Ecaterina Andronescu.

Ne oprim aici, f\r\ nici un comentariu.
~ntre timp reforma `nv\]\m`ntului s-a diluat [i
s-a banalizat. ~n asemenea condi]ii - apari]ia
[i afirmarea doamnei Ecaterina Andronescu,
pun`ndu-[i amprenta asupra [colii romne[ti
- este posibil\.
Valerian PERC|

Pag. 5

CONTINU|RI DIN NR. 111

AST|ZI
V| PREZENT|M
AGIRO
nainte de instaurarea regimului comunist, AGIRO
avea un patrimoniu uria[. Liderii AGIRO au sf`r[it
`n `nchisorile comuniste. AGIRO avea imobilele
sale (case ale `nv\]\torului) `n toate jude]ele
Romniei, libr\riile sale, case de odihn\. Nici o alt\
breasl\ din ]ar\ nu se poate l\uda p`n\ `n 1945 cu
o mai mare organizare dec`t cea `nv\]\toreasc\.
Nimeni altcineva din afara AGIRO nu avea omul
s\u p`n\ [i `n cel din urm\ cartier [i p`n\ `n cel mai
izolat sat, fiindc\ [i acolo unde nu func]ioneaz\
vreo alt\ institu]ie a statului exist\ un `nv\]\tor `n
singura cl\dire cu steag din localitate- [coala satului.
Conform statutului Membrii Asocia]iei Generale a
~nv\]\torilor din Romnia se asociaz\ `n scopul cultiv\rii spiritului de solidaritate, al ridic\rii prestigiului [colii [i al cadrelor
didactice, al recuper\rii tradi]iei asociative `nv\]\tore[ti
`nceput\ la 1869 [i patrimoniului istoric al asocia]iei, al
cre[terii eficien]ei actului educativ prin dezvoltare profesional\, ameliorarea legisla]iei, a programelor, a manualelor [i a
materialului didactic, al promov\rii [i ap\r\rii drepturilor [i
libert\]ilor omului, al progresului comunit\]ii din care fac parte
[i al comunit\]ii romnilor de peste hotare [i al promov\rii
intereselor morale, sociale [i materiale ale membrilor.
AGIRO ader\ la Asocia]ia Cadrelor Didactice Europenepartener al Comisiei Uniunii Europene. Cit\m din mesajul
Secretarului General al AEDE Jean- Claude Gonon c\tre congresul nostru: Num\rul militan]ilor dvs., calitatea personalit\]ilor pe care a]i [tiut s\ le reuni]i dovedesc importan]a
manifesta]iei dvs. [i importan]a pe care dvs. o acord\
Educa]iei [i `n special Educa]iei pentru Europa. V-a]i exprimat
dorin]a unei uniuni mai apropiate `ntre noi ca membru asociat. Cererea dvs. este o onoare pentru noi.
Din cea de a doua jum\tate a sec. XIX-lea asocia]ia
`nv\]\torilor [i-a schimbat `n c`teva r`nduri sediul [i numele,
`ns\ niciodat\ asumarea apostolatului prin marcarea anual\ a
Zilei ~nv\]\torului `n 30 iunie c`nd Biserica Ortodox\ Romn\
are `n calendar Soborul Sfin]ilor 12 Apostoli, iar Biserica
Romn\ Unit\ cu Roma are `n calendar Adunarea celor 12
Sfin]i Apostoli. ~n 1927 autentificarea statutului AGIRo s-a
f\cut premeditat `n 30 iunie. Sediul din perioada interbelic\ a
Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilor din Romnia a fost ([i
sper\m c\ legiuitorul s\ `l restituie asocia]iei noastre) pe strada Sfin]ii Apostooli la nr. 14. Din perioada interbelic\ [i p`n\
azi, Ziua ~nv\]\torului (asimila]i fiind aici [i educatoarele [i
profesorii) s-a s\rb\torit f\r\ `ntrerupere la 30 iunie. Pu]ine
s\rb\tori au r\mas neclintite `n calendare at`t sub monarhie
c`t [i sub regimul comunist c`t [i sub guvern\rile post- decembriste.
Binecuv`nta]i s\ fie cei ce ne-au deschis drumul [i dorim
tuturor colegilor de azi [i de m`ine s\ nu lase prad\ `nt`mpl\rii
acest monolit din care au f\cut, fac [i vor face parte to]i cei
ale[i de Dumnezeu s\ lumineze neamul romnesc!

Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]

UNIREA DE LA 1859 OGLINDIT| ~N LITERATUR| (II)

2. - Vasile Alecsandri
(1818-11890) - poet,
prozator, dramaturg,
om al timplui s\u exprimase ideea Unirii
Principatelor Romne
`nc\ din 1848, c`nd, cu
prilejul Revolu]iei, circula pe foi volante poezia
De[teptarea Romniei:
Scula]i, fra]i de-acela[i
nume, iat\ timpul de
fr\]ie! / Peste Molna,
peste Milcov, peste Prut,
peste Carpa]i / Arunca]i bra]ele voastre c-o puternic\ m`ndrie / {i de-acum
pe vecinicie / Cu to]i m`inile s\ da]i! //
Hai, copii de-acela[i s`nge! Hai cu to]i
`ntr-o unire / Libertate acum sau
moarte s\ c\t\m, s\ dob`ndim. / Pas,
romni! Lumea ne vede...Pentru-a
patriei iubire, / Pentru-a mamei desrobire / Via]a noastr\ s\ jertfim!
De altfel, cu doi ani `nainte de
Unirea de la 24 Ianuarie 1859, `n
poemul Moldova `n 18557, Alecsandri
scria c\ e scris\-n ceruri sf`nta unire!
/ E scris\-n inimi cu foc ceresc, poetul devenind astfel purt\torul acestui
mesaj patriotic ce anima pe to]i
romnii, fie ei moldoveni, munteni sau
ardeleni, ce visau la ...ziua mult
dorit\, / {i de pace, de t\rie [i de glorie iubit\/ Pentru-acest s\rman
popor (Anul 18555).
Ap\rut\ `n 1856, Hora Unirii
`ncununeaz\ eforturile lui Alecsandri
desf\[urate `n slujba realiz\rii marelui eveniment de la 24 Ianuarie 1859,
Unirea Principatelor Romne, poezia
fiind reluarea, `n noi `mprejur\ri, a
mai vechii scrieri Hora Ardealului,
scris\ `n 1848 [i publicat\, ca [i
De[teptarea Romniei, `n revista
Foaie pentru minte, inim\ [i literatur\.
Hora Unirii, prin versurile ei solemne,
dar mobilizatoare, prin simplitatea
imagisticii [i valorificarea unor elemente de `n]elepciune popular\, este
`n felul ei cea mai str\lucit\
contribu]ie a literaturii romne la
propagarea
idealului
unit\]ii
na]ionale. Punerea ei pe note muzicale de c\tre compozitorul Mikuli i-a
sporit
capacit\]ile
emotive,
asigur`ndu-i semnifica]ii mereu
actuale: Hai s\ d\m m`n\ cu m`n\ /
Cei cu inima romn\, /S\-nv`rtim
hora fr\]iei / Pe p\m`ntul Romniei!
Vasile Alecsandri ilustreaz\ scriitorul tribun care, ca protagonist al
evenimentelor, scrie o adev\rat\
cronic\ `n imagini poetice a procesului istoric de `n\l]are a neamului.
1.3. Grigore Alexandrescu
(1810-11885). La 8 februarie 1859, cu
prilejul venirii lui Alexandru
Ioan Cuza la Bucure[ti, Grigore
Alexandrescu `i adreseaz\ oda
M\riei-ssale domnitorului Alexandru
Ioan I, `n care aclam\ dubla alegere a
lui Cuza ca domnitor al Moldovei [i al
Munteniei: Timp dorit, zi de speran]e,
/ Fiu al ]\rii, salutare! / Romnia
`nvestit\ / ~n ve[minte de serbare, / ~]i
dore[te, `]i ureaz\ / De mari fapte

1.

via]a plin\, / {i se-nchin\ stelei tale /

Ce str\luce de lumin\. // [...] / }ara te
salut\, prin]e, / Cu pl\cere [i iubire, /
{i-]i `ncrede viitoru-I / Z`mbitor de fericire.
Ideea unirii r\zbate [i din versurile solemne ale poeziei Unirea
Principatelor, dedicat\ viitorilor deputa]i ai Romniei, chema]i a nu mai
repeta gre[elile din trecut, c`nd ale
lor restri[ti au fost izvor de
desp\r]ire, de care au profitat
str\inii, [i de a `nf\ptui idealul unirii:
Romni! Dulce e unirea! Asculta]i
...glasu-i r\sun\... /De la fiii Romniei
cere patria comun\...
1.4. Gheorghe Asachi
(1788-11869) a scris o pild\ `n
versuri plec`nd de la proverbul
latinesc Crescunt parvae res
concordia. (Lucrurile mici cresc
prin unire.), intitulat\ ~n unire
st\ t\ria. Apropiindu-se de
moarte, un b\tr`n, vr`nd a-i uni
pe fiii s\i, i-a pus pe r`nd s\
rup\ trei d\rzi unite printr-o
`mpletitur\, lucru pe care cei trei
fii nu l-au reu[it, oric`t de puternici erau. B\tr`nul a dezlegat
apoi d\rzile [i le-a fr`nt cu
u[urin]\, de[i nu mai avea
aproape deloc putere `n bra]e,
sf\tuindu-i astfel:
Fie-v\ de [tire / C\ puterea st\-n unire / Deci [i voi, fiii
mei, / ~ntr-un cuget fi]i tustrei.
Dup\ moartea b\tr`nului
tat\, mo[tenitorii [i-au `mp\r]it
`ntre ei averea, care `n scurt
timp s-a `mpr\[tiat. Deveni]i
acum s\raci, cei trei fii [i-au
adus aminte de pilda tat\lui lor,
dar era prea t`rziu pentru ei s\-i mai
urmeze bunul sfat.
1.5. Dimitrie Bolintineanu (18251872), `n poezia La Unire inclus\ `n
volumul Reverii, realizeaz\ o medita]ie pe tema unirii, c\reia i se prezice
un viitor luminos. Unirea va cre[te `n
inimile romnilor precum un r`u care
la `nceput e mic, dar trec`nd prin v\i
se umfl\, se l\]e[te [i `n mare se
revars\: A[a [i tu vei cre[te cu timpul, o, Unire! / Pieri-vor [i tiranii, [i
robii demni de ei, / Ursita `]i p\streaz\
`n viitor m\rire, / {i via]\, [i putere s\
dai la fra]ii mei.
1.6. Ion Creang\ (1839-11889)
este autorul a dou\ povestiri anecdotice intitulate Mo[ Ion Roat\ [i Unirea
[i Mo[ Ion Roat\ [i Vod\ Cuza. ~n
prima din aceste povestiri `nt`mplarea
se petrece `n anul 1857, pe c`nd fierbea Unirea, la Ia[i, unde sunt
chema]i [i c`]iva ]\rani frunta[i, c`te
unul din fiecare jude], pentru a lua [i
ei parte la facerea acestui m\re] [i
nobil act na]ional. Dup\ ce sunt
`mbr\ca]i frumos, cu c\m\[i albe [i
cu[me noi, un boier `ncepe s\ le
explice ]\ranilor, pe `n]elesul lor,
despre necesitatea [i binefacerile
unirii `ntre fra]ii moldoveni [i munteni
care, de[i au la fel statura, vorba,
hrana, `mbr\c\mintea [i toate obiceiurile, sunt desp\r]i]i de Milcov `n

dou\ ]\ri surori [i cre[tine. La observa]ia ]\ranului Ion Roat\ c\ Unirea e

treaba boierilor, nu a ]\ranilor, care
[tiu a folosi sapa, coasa [i secerea,
nu [i condeiul, boierul mai explic\ o
dat\, cu mult\ bun\voin]\, c\ vremurile acelea au trecut, c\ de-acum
to]i, de la vl\dic\ la opinc\, trebuie
s\ ia parte la nevoile [i fericirea ]\rii.
Pentru a se face [i mai bine `n]eles,
`ncearc\ s\ le dea tuturor un exemplu
practic: `l pune pe mo[ Ion Roat\ s\-i
aduc\ un bolovan mare din gr\din\
[i, cum acesta nu poate, `i trimite `n
ajutor al]i trei-patru ]\rani. ~n loc s\

priceap\ din aceast\ pild\ c\ unde-s

mul]i puterea cre[te / {i du[manul nu
spore[te, b\tr`nul ]\ran observ\ c\,
de fapt, situa]ia ]\ranilor nu s-a
schimbat prea mult, dec`t c\ de acum
`nainte vor fi chema]i a purta `mpreun\ povara greut\]ilor, f\r\ ajutor din
partea boierilor.
Tema [i personajul principal sunt
reluate `n povestirea Mo[ Ion Roat\ [i
Vod\ Cuza. ~ntre ]\ranii frunta[i care
au luat parte cu boierii [i cu mitropolitul ]\rii la Divanul Ad-hoc din
Moldova `n 1857, se afla [i mo[ Ion
Roat\, care a `ndr\znit s\-l roage pe
un boier din cei tineri, cu `nv\]\tur\ `n
str\in\tate, s\ vorbeasc\ moldovene[te, pentru a `n]elege [i el - un
biet ]\ran - sensul discu]iilor. Boierul
s-a r\stit la el, l-a f\cut mojic [i
ghiorlan, iar ]\ranul i-a replicat
acestuia c\ boierii tr\iesc tot de pe
urma muncii ]\ranilor, c\ privesc cu
nep\sare cum str\inii sug s`ngele ]\rii
[. a. La aceste vorbe, mul]i dintre
boieri s-au sim]it atin[i, mai ales c\
mo[ Ion Roat\ a fost felicitat personal
de `nsu[i colonelul Alexandru Ioan
Cuza, care a dat m`na prietene[te cu
]\ranul. C`]iva ani mai t`rziu, trec`nd
domnitorul Cuza spre Bucure[ti [i
poposind la Adjud, ascult\ chiar din
gura lui mo[ Ion nenorocirile care s-au
ab\tut asupra lui din partea acelui

t`n\r boier pe care a `ndr\znit s\-l

`nfrunte. Nu numai c\ l-a s\r\cit,
aduc`ndu-l la sap\ de lemn, dar l-a
mai [i ru[inat, scuip`ndu-l `n obraz
pentru neobr\zarea de a fi cerut
dreptate. Ascult`ndu-l cu bun\voin]\
pe mo[ Ion Roat\, domnitorul Unirii,
Al. I. Cuza, i-a d\ruit dou\ f`[icuri cu
napoleoni pentru a mai putea ie[i din
nevoi, iar ca s\-i spele ru[inea l-a
s\rutat pe obrazul pe care boierul `l
scuipase.
~n cele dou\ povestiri semnate
de Ion Creang\, Vod\ Cuza apare `n
ipostaza de domnitor al norodului,
sensibil la nevoile acestuia, apreciind
`n]elepciunea, curajul, h\rnicia [i cinstea ]\ranilor, a c\ror figur\ simbolic\
reprezentativ\ este mo[ Ion Roat\.
1.7. Mihail Sadoveanu (18801961). Unirea de la 24 Ianuarie 1859
este refectat\ [i `n opera scriitorilor
din perioada interbelic\, ca o dovad\
a permanen]ei spiritului Unirii [i a
p\str\rii `n con[tiin]a ]\ranilor a
amintirii binefacerilor domnitorului Al.
I. Cuza. Un exemplu gr\itor este
povestirea lui Mihail Sadoveanu,
Cuza Vod\. Nevoit s\ poposeasc\
peste noapte la un ]\ran, Dumitru
Vamanu, naratorul ascult\ de la
b\tr`nul socru al acestuia, mo[
Grigore, cum l-a `nt`lnit de dou\ ori pe
Cuza Vod\, ce umbla prin ]ar\
`mbr\cat nu `n haine domne[ti, ci `n
straie de negustor. Afl`nd de la ]\ran
de multele nedrept\]i pe care le
`ndur\, Vod\ cere l\murire de la vornic, restabilind dreptatea. A doua
`nt`lnire s-a petrecut mai t`rziu, c`nd
se zvonise `n ]ar\ c\ sicriul fostului
domnitor este adus din str\in\tate
pentru a fi a[ezat `n p\m`nt romnesc, la Ruginoasa. La fel ca sute de
romni, mo[ Grigore `[i prezint\ [i el
omagiile, pl`ng`ndu-l pe domnitorul
binef\c\tor, care le-a dat p\m`nt [i
le-a f\cut dreptate.
II.Concluzii. Marele eveniment
istoric de la 24 Ianuarie 1859, Unirea
Principatelor Romne, a constituit o
important\ surs\ de inspira]ie pentru
scriitorii romni, mai ales pentru cei
din perioada pa[optist\, care, de[i nu
au creat opere literare de mare valoare literar\, impresioneaz\ genera]ii
`ntregi de cititori prin capacit\]ile
emotive ale mesajului profund patriotic ce r\zbate din versurile solemne
ale unor poezii precum Hora Unirii [i
De[teptarea Romniei [.a. Mul]i ani
dup\ `nf\ptuirea Unirii, spiritul ei [i al
`nf\ptuitorului acesteia a r\mas viu `n
inimile poporului, impresionat de
imaginea domnitorului norodului Alexandru Ioan Cuza, devenit subiect
de legend\. Scriitori din perioada
interbelic\ au preluat tema Unirii `n
operele lor, printre ace[tia
num\r`ndu-se [i Mihail Sadoveanu.
Unirea din 1859 va r\m`ne astfel
peste veacuri `n cugetul [i sim]irea
tuturor romnilor.
Prof. Gabriela TABLAN
Grupul {colar EconomicAdministrativ Piatra-Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

PREDAREA INTEGRAT| A LIMBII

ROMNE LA CLASELE I-IV

a clasa I fiecare lec]ie de limba [i literatura

romna integrat\ reprezint\ o unitate didactic\, un microsistem `n care se `mbin\
comunicarea oral\ cu cea scris\, elevii
`nva]\ s\ citeasc\, s\ scrie, s\ comunice
oral [i scris. ~nc\ din timpul conversa]iei se
re]ine un enun] care contribuie la realizarea
obictivelor de referin]\ ale lec]iei. Prin metoda fonetic\ se analizeaz\ [i se sintetizeaz\
propozi]ia `n care se afl\ sunetul, respectiv,
litera de `nv\]at. Analiza fonetic\ este
urmat\ de sintez\, prin refacerea unit\]ii
cuv`ntului [i respectiv, a propozi]iei ini]iale.
Metodei fonetice analitico-sintetice i se
adaug\ metoda explica]iei, metoda demonstra]iei sau a
jocului didactic [i chiar a jocurilor de mi[care. ~nsu[irea
sunetului este corelat\ cu `nv\]area literei care `l red\. ~n
primele lec]ii de citire, cadrul didactic trebuie s\ le
citeasc\ elevilor pentru a le oferi un model (de intonare,
de articulare). ~n lec]iile urm\toare vor descifra mai `nt`i
elevii, citind fiecare `n [oapt\, prin efort propriu. ~n etapa
`n care s-a format deprinderea cititului, elevii vor ajunge
s\ citeasc\ `n g`nd lec]ia, prin efort `ndelungat, con[tient.
At`t exerci]iile de citire, c`t [i exerci]iile de scriere s`nt
urmate de discu]ii sau jocuri didactice pentru a li se per-

Pag. 6

mite elevilor s\ se relaxeze [i pentru a pre`nt`mpina

instalarea monotoniei. ~n func]ie de etapa din procesul
de `nsu[ire a citit-scrisului `n care se afl\ elevii, exercitiul
de scriere poate consta `n redarea de litere, silabe,
cuvinte sau propozi]ii simple din dou\ cuvinte, trei
cuvinte [i apoi din mai multe cuvinte. ~n fiecare lec]ie se
realizeaz\ feedbackul care direc]ioneaz\ activitatea
didactic\ `n continuare [i asigur\ evaluarea curent\, formativ\, care relev\ nivelul de performan]\ al fiecarui
elev. Pentru a-[i consolida deprinderile formate [i pentru
a se asigura continuitatea `nv\]\rii elevii trebuie s\
citeasc\ [i acas\, adic\ [i `n alt climat educa]ional dec`t
cel institu]ionalizat.
Lec]ia de limb\ [i literatur\ romn\ integrat\ se
poate `ncheia printr-un joc de relexare sau prin alt mod
de interac]iune comunicativ\ cum ar fi cea non-verbal\,
imagistic\, sonor\.

~nv. Adela Gherasim

Inst. Daniela Domnica
{coala nr. 10 Piatra Neam]

Bibliografie: Metodica pred\rii limbii [i literaturii

romne `n `nv\]\m`ntul primar - Caroni Cecilia
Metodica limbii romne `n `nv\]\m`ntul primar-Ilinca
Anton.

APOSTOLUL
~N DIALOG CU CITITORII
olicit\m colegilor no[tri, care citesc revista, celor care colaboreaz\ la revist\ sau vor
s\ devin\ colaboratori, s\ r\spund\ cu sinceritate `ntreb\rilor noastre. V\ asigur\m
c\ r\spunsurile Dumneavoastr\ ne vor fi de un real folos pentru orientarea viitoare a
revistei [i pentru cre[terea calit\]ii ei. R\m`nem deschi[i oric\rui dialog cu cititorii [i
colaboratorii no[tri [i v\ mul]umim pentru sugestiile [i observa]iile Dumneavoastr\.
1. Citi]i revista Apostolul?
2. Ce [ti]i despre aceast\ revist\?
3. Lucra]i `n domeniul `nv\]\m`ntului? ~n ce calitate? La ce [coal\?
4. Revista r\spunde aspira]iilor Dumneavoastr\: propfesionale, cultural- artistice,
sindicale, de specialitate?
5. Cum ajunge]i la revist\: prin abonament direct, prin sindicat, cu bun\voin]a
altor colegi?
6. A]i fi de acord s\ v\ abona]i la revist\? Costul unui abonament anual este de 12 lei.
7. Colabora]i la revist\? A]i dori s\ colabora]i? Ce v\ `mpiedic\?
8. Care s`nt aspectele sau problemele ce vi se par cele mai interesante din revist\?
9. Ce nume dintre colaboratorii no[tri v-aau st`rnit aten]ia sau interesul `n mod deosebit?
10. Ce aspecte [i probleme lipsesc din revist\ [i a]i dori s\ fie prezente pe viitor?
11. O apreciere general\ a revistei (calificativ).
Redactor [ef adjunct, {tefan CORNEANU

APOSTOLUL

ianuarie 2009

APEL LA MEMORIE
REMEMOR|RI NEM}ENE - I A N U A R I E

Ianuarie 1854, se deschide prima [coal\ de fete la PiatraNeam].

ianuarie 1936, `n Revista Apostolul a fost publicat articolul lui Constantin Luchian, actual [i ast\zi, Ce
poate realiza [coala.
1/1432 d. voievodul Alexandru cel Bun,
`nmorm`ntat la M\n\stira Bistri]a.
1/1881, `ncepe publicarea capodoperei Amintiri
din copil\rie de Ion Creang\, `n revista Convorbiri
Literare.
1/1934 este numit director al {colii Normale
Gheorghe Asachi din Piatra-Neam] renumitul profesor
de pedagogie, cu studii la Viena, Ioan Dr\gan.
2/1890, este `nmorm`ntat Ion Creang\, `n Cimitirul
Eternitatea din Ia[i.
4/1929, n., `n comuna Horia, jude]ul Neam], esteticianul Ion
Iliescu, profesor la Universitatea din Timi[oara, doctor `n filosofie. A
publicat lucrarea Mihai Eminescu - Ion Creang\.
9/1896, n., la Piatra-Neam], Aurelia Ghia]\, renumit\ plastician\, o perioad\, profesoar\ de desen la {coala Normal\ de
`nv\]\toare din Piatra-Neam].
10/1925, n., la Bac\u, Emil Leahu, profesor de limba [i literatura romn\ (la Liceul Calistrat Hoga[), inspector [colar, publicist,
autor de manuale [colare.
11/1933, G. T. Kirileanu prezint\, la Radio Bucure[ti, conferin]a Eminescu inedit.
12/1995, d., la Piatra-Neam], profesorul Vasile Oro[anu, director al cotidianului Ceahl\ul.
10/1998, d. Piatra-Neam], Constantin D. Bor[ (n., 13 mai
1912, Piatra-Neam]) (v. fi[a pentru luna mai 2008)
11/1943, Ziarul Viforul din Piatra-Neam] public\ articolul profesorului Panaite Crive] de la Liceul Petru Rare[, intitulat Ioan G.
Duca din care cit\m: Democra]ia e grea dac\ ea caut\ s\ `nfr`neze
pornirile nes\n\toase, dac\ vrea s\ ridice stavil\ ra]iunii `n fa]a pasiunii.
12/1972. d., la Bucure[ti, Eugeniu Speran]ia (n. 1888), eseist,
poet, romancier (Casa cu nalb\), originar, prin bunic, din Neam], o
vreme profesor la Roman.

17/1829, n. la Ia[i, poetul Anton Naum (d. 27. 08. 1917), profesor la Ia[i, proprietar la C`nde[ti (Neam]),unde e `nmorm`ntat `n
biserica pe care a ctitorit-o.
17(29)/1918, d., la Paris, dr. C. I. Istrati (n. 17. 09. 1850, la
Roman), profesor universitar, academician, autor de manuale folosite
[i `n Fran]a. Ministru al ~nv\]\m`ntului (09. 01 - 07. 07. 1900).
18/1898, n., la Roman, Brunea-Fox Filip (pseudonimul lui Filip
Brauner); (d. 12. 01. 1977), ziarist, traduc\tor, supranumit prin]ul
reportajului.
22/1878, n., `n satul R\pciuni, comuna Hangu, jude]ul Neam],
preotul profesor Constantin Matas\ (d. 03. 11. 1971), `ntemeietorul
Muzeului de Istorie din Piatra-Neam].
23/1885, n., la C`nde[ti, distinsul profesor de matematic\
Grigore Cap[a (d. 1971).
24/1909, [colile din Piatra-Neam] au participat la un spectacol prilejuit de amplele manifest\ri organigzate de Guvernul
Romniei, `n ora[, ca omagiere a Unirii Principatelor [i a Elenei
Cuza care tr\ia aici.
24/1938, s-a inaugurat etajul al doilea la cl\direa {colii
Normale de ~nv\]\toare din Piatra-Neam].
24/1991, d. profesorul universitar, arheologul, muzeograful
Iulian Antonescu (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neam]), cel care a donat
statului cl\direa `n care func]ioneaz\ Muzeul de {tiin]ele Naturii din
Piatra-Neam].
24/2006, d., la Ia[i, academicianul Gheorghe Platon (n. la
Buhu[i, pe atunci `n jude]ul Neam]), absolvent al {colii Normale
Gheorghe Asachi din Piatra-Neam], profesor de istorie la
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia[i.
25/1916, n., la Cr\c\oani, Constantin Filimon, merituos cadru
didactic, autor al unei opere memorialistice (`n manuscris) despre
participarea Armatei Romne `n Al Doilea R\zboi Mondial.

29/1990, apare, la Piatra-Neam], cotidianul, apoi

s\pt\m`nalul Ac]iunea, la ini]iativa unui grup format din Constantin
Bostan, Emil Nicolae [i Dumitru Simionescu.
31/1882, n., la Piatra-Neam], Sidonia Hoga[ (d. 19. 04. 1976),
profesoar\, compozitoare, dirijoare, autoarea c\r]ii Tataia - amintiri
din via]a scriitorului Calistrat Hoga[.

Dr. D. CANTEMIR, Un om pentru oameni

onsider\m c\ ne facem o
pioas\ datorie fa]\ de rememorarea celui ce a fost dr. D.
Cantemir, considerat pe drept
cuv`nt `ntemeietorul medicinii
moderne din jude]ul Neam], [i
a[a cum rezult\ din documentele vremii, acesta a
reprezentat pentru locuitorii de
la poalele Pietricic\i, un om
pentru oameni. Cel ce s-a
n\scut `n comuna Roznov,
acum 160 de ani, la 19 aprilie 1848, a
urmat cursurile primare la {coala
Domneasc\ nr. 1 de b\ie]i din urbea
Piatra, dup\ care la recomandarea distinsului director al [colii amintite, Neculai
Vicol, a fost trimis `n 1862 la {coala
Na]ional\ de Medicin\ [i Farmacie
Bucure[ti `nfiin]at\ la 29 iulie- 10 august
1857, la ini]iativa dr. general Carol Davilla,
ca unul din cei mai buni elevi nem]eni.
Prestigioasa institu]ie a aboslvit-o `n
1866, la v`rsta de numai 18 ani, cu gradul

de medic sublocotenent. Remarc`ndu-se

[i aici ca unul din cei mai distin[i elevi ai
acestei [coli (inteligent, perspicace [i
deosebit de disciplinat- n.n.), va fi trimis
ca bursier al statului romn la Facultatea
de Medicin\ din Turin- Italia, unde ob]ine
titlul de doctor `n medicin\ [i chirurgie,
`n 1869. ~n 1871, prin concurs, este numit,
medic primar al Spitalului Jude]ean
Neam], institu]ie pe care o va sluji, cu
devotament [i credin]\ p`n\ la moartea-i
prematur\, la v`rsta de numai 48 de animai precis 47 ani, 319 zile, `n data de 4
martie 1896.
~n memoria pietrenilor, doctorul
Cantemir a r\mas ca unul care ajuta cu
propriile lui mijloace bolnavii s\raci,
pl\tindu-le re]etele, ori d`ndu-le medicamente gratuit din depozitul spitalului inaugurat `n 1935, sub `nalta participare la
evenimentul amintit al Regelui Carol al IIlea, a prim ministrului Gheorghe
T\t\r\scu [i a Ministrului S\n\t\]ii, dr. Ion
Costinescu (fost pre[edintele liberalilor

nem]eni, la acea dat\ fiind Nicu Guradan.n.). A trecut `n ve[nicie, a[a cum
aminteam, la sf`r[it de veac XIX, prematur, la doar 48 de ani. Pe ultimul drum
a fost condus de mii de locuitori, de
oameni ai ora[ului dar [i din `mprejurimi
(sate [i comune rurale sau urbane, Tg.
Neam], Bicaz, Buhu[i etc.)
Totodat\, str\nepotul domnitorului
scriitor [i filozof, Dimitrie Cantemir, a
r\mas
`n
con[tiin]a
popula]iei
meleagurilor nem]ene [i ca unul care a
activat pe t\r`m cultural [i politic: a
`nfiin]at `mpreun\ cu Radu Lasc\r, Ion
Negre, Calistrat Hoga[ etc. `n 1881,
Societatea [i Revista Asachi, ca membru marcant al partidului liberal a fost ales
pentru prima dat\ `n 1884, deputat al
Colegiului III de Neam], iar cu un an
`nainte de moarte, 1895, a fost ales ca
senator la Colegiul I de Neam], `n
Parlamentul Romniei.
Prof. Gh. RADU

In memoriam

Prof. Traian
CICOARE

-a n\scut la 25 ianuarie 1925 (data real\), 9 februarie

1925, (data oficial\), `n comuna VGIULE{TI, jud.
Mehedin]i (azi, jud. Gorj)
P\rin]ii: Tat\l - {tefan, de profesie strungar, bun
meseria[, practica [i alte meserii; a f\cut moara cu ap\
a familie; bunicul dinspre tat\ - ]\ran, practica diverse
meserii; Mama - Elena; bunicul dinspre mam\,
`nv\]\tor.
Traian este primul b\iat n\scut `n familie, dup\ cele
trei surori: Sofia, Constan]a [i Elena; la diferen]\ de
zece ani, se na[te al doilea b\iat - Aurel, care a murit la
55 de ani. A urmat cursurile [colii primare `n V`giule[ti,
apoi pe cele ale Liceului Traian din Turnu-Severin,
absolvite `n 1944. Este trimis imediat la {coala de Ofi]eri
de Rezerv\, la P\uli[ (jud. Arad), de aici, pe front, pentru scurt\
vreme, deoarece, la pu]in timp, s-a `ncheiat r\zboiul.
~n 1945,se `nscrie la Facultatea de Filozofie din Bucure[ti. La
sf`r[itul anului IV, i se interzice s\-[i dea examenele, fiind dat afar\
din facultate. Motivul? P\rin]ii erau trecu]i pe lista chiaburilor, expropria]i [i muta]i, cu domiciliul for]at. ~n 1949, `[i `ncepe apostolatul,
intr`nd, prin concurs, `n `nv\]\m`nt, `n localitatea V`njule], jud.
Mehedin]i (azi `n jud. Gorj). ~n 1953, este trimis cu domiciliul for]at `n
reg. Bac\u [i, de aici, `n acela[i an, este trimis ca profesor suplinitor
la Dragomire[ti (Neam]), unde o `nt`lne[te pe t`n\ra `nv\]\toare
Valeria Clin, viitoarea sa so]ie. ~n 1956, se na[te singurul lor copil
Anca, actualmente medic. ~n 1957, student `n anul I al Facult\]ii de
Istorie a Universit\]ii Victor Babe[ din Cluj. Dup\ doi ani, nu i se mai
permite s\ urmeze cursurile, din acela[i motiv pentru care a fost
exmatriculat [i prima dat\; `ntre 1961-1964 pred\ `n `nv\]\m`nt la
Ivane[, com. Bicaz-Chei, unde va locui cu familia; din 1964, pred\ un
timp la Hl\pe[ti, com. Dragomire[ti (jud. Neam]), unde a fost [i director de [coal\; `n 1965, re`ncepe cursurile Facult\]ii de Istorie din Cluj,
lu`ndu-[i licen]a `n 1968, c`nd se mut\ cu familia de la Ivane[ la
Piatra-Neam], unde se va stabili; `n 1969, este numit inspector principal la Comitetul de Cultur\ [i Art\ al jud. Neam]; `n 1970 este profesor [i director adj. la Liceul Pedagogic din Piatra-Neam]. P`n\ `n 1979
va mai preda, pentru perioade mai scurte de timp, la {coala Nr. 9 [i
la Liceul Calistrat Hoga[ din Piatra-Neam]; din 1979 p`n\ la pensionare (1986) va func]iona ca profesor de istorie la Liceul Industrial
Nr. 3; din 1986 este prezent, mai mult ca p`n\ la ie[irea la pensie, la
activit\]ile culturale din ora[: colocvii, simpozioane, vernisaje, lans\ri
de carte, festivaluri de teatru, manifest\ri muzicale (Vacan]e muzicale
la Piatra-Neam]); frecventeaz\ Cenaclul Petrodava, iar din 2005,
devine mentorul [i sufletul grupului Convorbiri Culturale Petrodava [i
al Funda]iei Pro Basarabia [i Bucovina; public\ numeroase articole `n
ziarele locale: Ceahl\ul, Ac]iunea, Realitatea, Monitorul de Neam] [i
`n revistele de cultur\ nem]ene Asachi, Antiteze, Apostolul, }ara
Hangului, La Tazl\u, Anotimpuri, `n Anuarul Colegiului Tehnic
Gheorghe Cartianu, precum [i `n paginile unor publica]ii din alte
jude]e.
Duminic\ 1 iulie 2007, parc\, `n semn de... r\mas bun, se
fotografiaz\ l`ng\ statuia lui {tefan cel Mare, `n parcul din centrul
ora[ului Piatra-Neam], iar luni 2 iulie 2007 (ziua comemor\rii mor]ii lui
{tefan cel Mare), `n apropierea Turnului cu Clopotni]\ din preajma ctitoriei lui {tefan cel Mare, `nceteaz\ din via]\ cu pu]in timp `nainte de
a `ncepe concertul lui Gheorghe Zamfir din cadrul Vacan]elor
Muzicale la Piatra-Neam].

Not\: Prezentele date au fost ob]inute (telefonic) de poeta Maria

Diaconu de la doamna `nv\]\toare Valeria Cicoare.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

2009 - AN ANIVERSAR ALBERT EINSTEIN

130 DE ANI DE LA NA{TERE

90 DE ANI DE TEORIA RELATIVIT|}II

GENERALIZATE
ui Albert Einstein `i
pl\cea s\ spun\ c\
via]a
sa
este
`mp\r]it\ `ntre politic\
[i ecua]ii.
Poate mai important dec`t un mers
cronologic al vie]ii lui
Einstein
sunt
Uimirile sale: Ce
face ca norii s\ nu
cad\? Ce face ca
apa
s\
fiarb\,
plantele s\ fie verzi sau cerul
albastru?
Oare de ce Albert Einstein nu suport\ s\ nu cunoasc\
r\spunsul la asemenea `ntreb\ri - mai mult, aceast\ pornire a
sim]it-o cu at`ta intensitate, `nc`t propria-i via]\ a devenit o fug\

ianuarie 2009

de uimire.
S-a n\scut pe 15 martie 1879, `n Ulm, Germania, din p\rin]i
evrei nepractican]i: Herman [i Pauline Kock Einstein.
Ca adult recunoscut drept cel mai mare geniu [tiin]ific, de la
Newton `ncoace, Einstein a fost at`t de des `ntrebat cum se
deosebesc procesele sale mentale de ale majorit\]ii oamenilor,
`nc`t a reflectat mult asupra dezvolt\rii lor. De aceea, `[i amintea
cum a `nv\]at s\ vorbeasc\ abia `n jurul v`rstei de 2 ani - a luat
lec]ii de vioar\ 7 ani - p`n\ la v`rsta de 16 ani, dar a continuat s\
fie violoncelist p`n\ la b\tr`ne]e. Muzica `i aduce multe satisfac]ii,
conduc`ndu-l la prietenii interesante (`n 1911, prin intermediul
muzicii, cunoa[te regele [i regina Belgiei).
Prima amintire [tiin]ific\ o are de la v`rsta de 5 ani, c`nd tat\l
s\u `i arat\ o busol\, iar el s-a confruntat cu straniul fenomen al
acelor busolei, care [tiau `n ce direc]ie s\ indice nordul, de[i
nimic nu le atingea.
La 12 ani tr\ie[te a a doua experien]\ uimitoare - cite[te o
carte de geometrie plan\ euclidian\, unde `nt`lne[te afirma]ii deloc evidente - dar care puteau fi totu[i demonstrate cu asemenea certitudine, `nc`t nu `nc\pea nicio `ndoial\.
Nu exist\ dovezi c\ Einstein [i-ar fi impresionat vreun profesor cu `nzestrarea sa. Profesorii `l vedeau ca pe un copil vis\tor,

APOSTOLUL

f\r\ un viitor prea promi]\tor. ~n ansamblu, Albert Einstein a fost

un elev bun, nu mereu premiant, dar cu note bune. ~n 1894 este
exmatriculat pe motiv c\: prezen]a ta `n clas\ distruge respectul
elevilor - pozitivul acestei `nt`mpl\ri este c\ a sc\pat de armat\.
Tot cu aceea[i ocazie, renun]\ [i la cet\]enia german\ - avea
doar 16 ani.
La 16 ani [i jum\tate d\ admitere la Institutul Federal Elve]ian
Tehnic Zrich (E.T.H.), dar pic\. Dup\ un an la un liceu renumit `n
predarea [tiin]elor, `[i propune s\ se ocupe de [tiin]\ d`nd `n
acest sens declara]ia: Dac\ voi avea norocul s\ trec exemenele,
m\ voi duce la E.T.H. Zrich, voi sta acolo 4 ani, ca s\ studiez
matematica [i fizica. M\ `nchipui devenind profesor, `n aceste
ramuri ale [tiin]elor, aleg`nd partea lor teoretic\. Iat\ motivele
care m-au condus la acest plan. Mai presus de toate, este
`nclinarea mea pentru abstract [i g`ndire matematic\, lipsa mea
de imagina]ie [i `ndem`nare practic\. Dorin]ele mele mi-au inspirat [i ele aceea[i hot\r`re. Asta este foarte firesc, ne place s\
facem lucruri pentru care suntem `nzestra]i. Exist\ o anumit\
independen]\ `n profesiunea [tiin]ific\, iar asta `mi place foarte
mult.
Prof. Rodica MIHALACHE
(Continuare `n num\rul viitor)

Pag. 7

Zig - Zag
POPOR PRIMITOR
{I DARNIC
untem un popor primitor [i darnic, ceea ce nu-i pu]in
lucru `n lumea aceasta rea. Primitori am fost `ntotdeauna. Am primit per[ii, go]ii, ostrogo]ii [i to]i ho]ii veni]i de
prin pustie ca s\ ne ia pu]inul rod al muncii.
E drept c\ ne-au [i dat, fiecare ce a avut: sictir,
pe[che[, bac[i[ [i moft.
~n felul acesta, treptat am ajuns multiculturali, iar
dup\, ce mai recent, am primit [i Armata Ro[ie, am
devenit [i revolu]ionari multilaterali. Am ob]inut drept recompens\ secera [i ciocanul, etica [i echitatea [i o
mul]ime de tovar\[i, unul mai egal dec`t altul.
~n schimb, - c\ci totul cost\, am pl\tit cu ce-am avut
mai bun, cu r`ul de petrol [i ramul p\durilor seculare, cu
demnitatea [i onoarea noastr\ de popor cuminte.
De primit, am continuat s\ primim [i dup\ ce ne-am trezit din
mahmureala lui decembrie 1989. Acum primim `ns\ din cealalt\
parte, din vest, c\ a[a-i `n box [i `n politic\: `ncasezi [i din st`nga [i
din dreapta.
{i am primit: aderare, monitorizare, salvgardare, privatizare prin
lichidare.
~n schimb, - c\ci totul cost\, cum ziceam, - genero[i [i culan]i
cum am fost dintotdeauna, pl\tim f\r\ s\ ne t`rguim, c\ nu se cade,
faci imagine de neam prost. Am dat tot, tot, m\car s\ [tim una [i
bun\, ce-am avut [i ce-am pierdut, a[a c\ am r\mas din goi cu ...
pielea.
A fost `ns\ o mi[care inteligent\ cu care i-am f\cut mar] pe vestici, ba chiar pe ru[i [i pe turcale]ii care credeau c\ nu mai pot fi surprin[i cu nimic dup\ cacialmalele luate la Podul ~nalt, la R\zboieni, la
C\lug\reni [i prin alte sm`rcuri [i v\i r`poase.
Guvernele [i politicienii au acum cu ce se l\uda genera]iilor
viitoare, c\ci au g\sit solu]ia de a ne face ferici]i : dac\ nu ne-a mai
r\mas nimic, `nseamn\ c\ n-avem pentru ce s\ ne mai facem griji !
F\r\ cas\, f\r\ mas\, n-ai a te teme de ho]i ! Ce s\-]i fure, praful
de pe tob\ ?
Cea mai mare satisfac]ie este c\ i-am [mecherit pe gher]oii de
capitali[ti. Le-am dat `n primire r`ul - ramul, s\-[i bat\ ei capul c\ nu
puteau dormi de grija Eficien]ei, mama Calit\]ii [i nepoata
Productivit\]ii.
{i `n timpul acesta, noi picotim `n lini[te, pe plaiul nostru mioritic,
pe sub plopii f\r\ so], `n lini[tea serii, la marginea m\rii.
Vorbi]i `ncet, nu trop\i]i [i nu str\nuta]i !
Somn u[or, vise pl\cute ...
Prof. dr. D. D. URSACHE

Zig - Zag

Colinde cu Ansamblul Icoane Moldave

nsamblul de Muzic\
Tradi]ional\ Icoane
Moldave
a
fost
`nfiin]at `n 1998, `nc\
din primul an de
fiin]are al Facult\]ii de
Muzic\ din Piatra
Neam], de lector univ.
dr. Delia Stoian Irimie, care s-a dedicat `n totalitate
tradi]iilor romne[ti.
Ansamblul a `nceput
cu [ase studen]i, iar acum num\r\
40. ~n decembrie anul trecut, `n
Sala Tapiseriilor a Muzeului de
Art\ din Piatra Neam], Icoane
Moldave a sus]inut un concert din

repertoriul de colinde tradi]ionale

din Transilvania [i Moldova.
Colindele, ce au `nc`ntat asisten]a,
au fost acompaniate de instrumente de percu]ie [i fluier.
~n cursul lunii decembrie
Icoane Moldave a mai concertat [i
la One[ti, unde merg cu toate
spectacolele sus]inute la Piatra
Neam], dar [i la Ploie[ti [i Ia[i. De
opt ani ansamblul particip\, `n
luna decembrie, la Festivalul de
Datini [i Obiceiuri de la Bra[ov.
Icoane Moldave este fratele mai
mic al Ansamblului Icoane din
Cluj, coordonat de prof. univ. dr.
Ion Boc[a, mentorul Deliei Stoian Irimie. ~n calitate de solist\ vocal\,

tume negre; este configurat\ avant la lettre perioada cunoscut\ sub

numele de la Belle Epoque.
O lume prea legat\, de regul\, de aspecte materiale, apare suspendat\, tremur`nd la fiecare strig\t al Violettei.Un joc de lumini special, corul masculin [i orchestra completeaz\ tabloul.
Sacrificarea iubirii este dominant\ dramei de atunci [i de ast\zi. O
lume superficial\ ale c\rei tr\iri sunt doar perdele de fum.
Cople[i]i de superficialitate nu observ\m zidul interior pe care l-am
construit. Tiparul este perfect, `nchis etan[, nu-l mai poate str\bate nici

un fior de emo]ie. C`t despre dragoste - r\spunsul l-a dat chiar Violetta.
Alfredo Germont - aparent gentelmenul impecabil - este `nvins de
propriile frustr\rii [i nicidecum de jocul Violettei.
Tat\l lui Alfredo, Giorgio Germont este doar pretextul neputin]ei.
Interven]ia sa ini]ial\ explic\ ve[nica reac]ie de a-l condamna pe
cel\lalt. Revela]ia sa final\ nu mai intereseaz\ pe nimeni.
Iubim iubirea doar prin fantasme, `n realitate, doar imposibilitatea
ne obsedeaz\. Ne`mplinirea este cea care ne anim\. Bucuria victoriei
este paradoxal, chiar moartea femeii. Seniorul-b\rbat se `nclin\.
Aplauzele `ncheie spectacolul. O ironie a sor]ii - chiar artistul care
l-a interpretat pe Giorgio este ova]ionat la scen\ deschis\.
Este prea t`rziu...

Lumini]a MOSCALU

n Romnia veacului al [i v`rst\. Pe profi nu-i mai ascult\

XXI-lea dac\ e[ti nimeni cu evlavia [i admira]ia de
manierat ai necazuri. alt\dat\. De c`nd situa]ia asta? De
Toat\ lumea te ia peste pe vremea c`nd [antierul Educa]iei
picior. Motivul? Nu se era condus de Miclea, H\rd\u [i
mai poart\ Codul Adomni]ei. Dasc\lii pensionari sunt
bunelor
maniere. convin[i c\ avem mari [anse s\
Polite]ea, cinstea, cum- ajungem un popor de gregari dac\
sec\denia au fost extir- nu ne `ntoarcem la `nv\]\m`ntul
pate din jungla social\ curat, romnesc. Argumente?
`n care tr\im. A[a se
{coala nu mai ap\r\ limba,
explic\ atitudinea novatoare a unor istoria [i cultura na]ional\. Din
p\rin]i v`ntura]i prin Europa, de a contr\, se plocone[te extrem de
`nv\]a plozii lor s\ fie spartani. S\ suspect, `n fa]a str\inilor. Dasc\lii
dea din coate, s\ `njure zilnic, s\ sunt exagerat de permisivi. Admir\
`nfrunte pe oricine cu interoga]ia orice inep]ie venit\ de afar\. Se
Ce puii mei?. Ra]iunea acestei folose[te limbajul din cartierele r\u
educa]ii?
Numai
cei
duri famate, se admir\ elevele majorete
supravie]uiesc `n tranzi]ie. Numai `mbr\cate scurt [i sumar. Se
a[a ajungi `n r`nd cu lumea. Vrei s\ vorbe[te ca `n Bronx. A[a au ap\rut
ai viitorul asigurat, fii tupeist! Chiar [i expresiile celebre de genul: Ce puii
cu profii t\i. ~ntreab\-i impertinent: mei? Expresia devenit\ etichet\ a
Ce puii mei mi-ai pus 3 la mate, nu st\rii de fapt actuale. Care este. ~n
[tii c\ sunt fiul mamei?, Tu [tii ce puii mei. E trist s\ vezi zilnic at`]ia
ma[in\ conduce tata? {i proful se [colari prostindu-se f\r\ a fi inep]i.
`ng\lbene[te. De frica coptului `i Numai c\, prostia este mai
pune 10 (zece).
impun\tore ca inteligen]a [i mai
Unde se afl\ sorgintea gene- aproape de eternitate. De aceea
ra]iei Ce puii mei? ~n familiile cu probabil, simpaticii b\ie]i de la
[taif, care [tiu s\ cumpere orice, de Divertis Mall au n\scocit Gala
la diplome de studii p`n\ la jil]ul de Prostiei Na]ional [i Topul Pro[tilor.
politician. Loazele `n discu]ie cresc
Dumitru RUSU
cu maneaua `n gur\, sunt
descurc\re]i `n orice situa]ie.
Textele se pot trimite [i pe adresa
Violen]a din media le `ncurajeaz\ agresivitatea verbal\ [i
revista_apostolul@yahoo.com
fizic\. Zilnic v\d pe sticl\
prostituate, b\t\i cr`ncene,
crime. Moartea din Carpa]i a
devenit eroul lor na]ional.
Pild\ de urmat. Cum `n [coli
banca m\garilor pentru
elevii pozna[i s-a desfiin]at,
caftangiii clasei sunt privi]i cu
admira]ie. Indiferent de sex
SINDICATUL

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE; Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

lini[te sufleteasc\ [i s\ pun\ `n

continuare aceea[i pasiune `n
ceea ce fac, a spus Delia Stoian Irimie.
Ansamblul a editat acum 4 ani
un CD cu colinde tradi]ionale [i va
mai scoate unul anul viitor. Cu ani
`n urm\ Icoane Moldave a concertat [i la Televiziunea Romn\ [i la
Radio. Al\turi de studen]i, din
ansamblu mai fac parte [i c`]iva
absolven]i ai Facult\]ii de Muzic\.
Cei care au o voce bun\ [i
dorin]a de a `nv\]a c`t mai multe
despre muzica tradi]ional\
romneasc\ s`nt a[tepta]i la
Facultatea de Muzic\.
Angela BRUDARU

GENERA}IA CE PUII MEI

Nout\]i [tiin]ifice
Prestigiosul jurnal [tiin]ific Foundations of Computing
and Decision Sciences editat de Institute of Computing
Science Poznan University of Technology, Polonia a publicat
recent raportul [tiin]ific intitulat A Survey of Pareto Efficiency
in Infinite Dimensional Vector Spaces (O retrospectiv\
asupra eficien]ei de tip Pareto `n spa]iile liniare infinit dimensionale) realizat de concitadinul nostru, profesorul universitar, doctor `n [tiin]e matematice, Vasile Postolic\ [i expus la
al 65-aa Conferin]\ Interna]ional\ a Societ\]ii Interna]ionale
de Elaborare [i Studii privind Deciziile Multicriteriale, cu contribu]ii [tiin]ifice originale.

ea a c`ntat al\turi de profesorul

s\u Ion Boc[a, dar [i de regretatul
Dr\gan
Muntean,
Sofia
Vicoveanca [i mul]i al]ii. Am
`ncercat s\ duc mai departe ceea
ce prof. univ. dr. Ion Boc[a a
reu[it s\-mi transmit\ despre
tradi]iile populare `n anii de studen]ie. Studen]ii din ansamblu s`nt
iubitori de art\, de tradi]ii [i de folclor autentic. To]i fo[tii mei studen]i au [tiut s\ duc\ mai departe
muzica noastr\ tradi]ional\ [i
ceea ce au `nv\]at `n facultatea
noastr\. Acum, `n ajunul
s\rb\torilor doresc tuturor membrilor din ansamblu [i tuturor studen]ilor no[tri S\rb\tori fericite!,

NR: Materialele
publicate `n revist\
apar `n func]ie de adecvarea la eveniment,
originalitate, calitatea
document\rii. Regret\m faptul c\ din lipsa
spa]iului sau din suprapunere tematic\, r\m`n
materiale nepublicate.
Drept care, pentru
`nl\turarea suspiciunilor [i `ntre]inerii unui
dialog real, vom ini]ia `n
cur`nd o rubric\ de
PO{TA REDAC}IEI.

ARENA DIN VERONA

ece mii de spectatori aprind lum`n\ri pentru a omagia
actul artistic. O voce anun]\ spectacolul - Traviata - de
Giuseppe Verdi.
Aproape nimeni nu mai respir\. T\cerea este rupt\ de
intrarea arti[tilor, scena este invadat\ de o p\pu[\ gigant
dezbr\cat\, care ilustreaz\, probabil, frivolitatea Violettei
Valery. Eterna poveste a femeii u[oare de care se
`ndr\goste[te seniorul-b\rbat.
Valorizarea femininului reclam\ o doz\ - mai mult sau
mai pu]in rafinat\ de seduc]ie, conform prescrip]iilor de
gen. Eternul feminin este, `n acela[i timp, etern vinovat de
tenta]iile pe care le propune. Seduc]ia surclaseaza [i uneori chiar se substituie cu succes autorit\]ii.
~n ordinea simbolic\ a unei societ\]i tradi]ionale, autoritatea este
un concept masculin, corelat, `n general, puterii fizice. Atunci c`nd
manifestarea autorit\]ii revine, `n public, unei femei, se consider\ c\
pot fi anulate chiar reperele identitare. Singurul model acceptat este
femeia- decor recunoscut\ [i `n produc]iile de tip soap-opera.
Feminatatea este conceput\ `n logica dominant masculin\, ca obiect,
ca exterioritate, ca imagine dificil de controlat.
De[i desuet\, drama nu-[i va pierde niciodat\ magia. Fascina]ia
spectacolului este total\. ~ntre acte scena este schimbat\, un covor de
flori (`n form\ de inim\), c\r]ile de joc, `nlocuite `n final cu m\[ti [i cos-

Zig - Zag

APOSTOLUL

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U

ianuarie 2009