APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

Sindicatul din `nv\]\m`nt Neam] perspective pe termen scurt

Dialog cu Gabriel Plosc\, liderul
Sindicatului din ~nv\]\m`nt

Domnule Gabriel Plossc\,, ce activit\]i are `n prograam

sindiccatul,, pe termen scurt?
- Sindicatul nostru [i-a propus anumite obiective
pe termen lung, dar [i pe termen scurt.
Zilele acestea am avut `nt`lniri, cu liderii de sindicat, pe zone. Pe data de 17 februarie, la ora 17.00, a
fost la Roman, pe 18 februarie la ora 14.00 a fost la
Piatra Neam]. De asemenea, au avut loc `nt`lniri la
Ta[ca [i T`rgu Neam]. ~n cadrul acestor `nt`lniri,
inform\m liderii de sindicat [i, prin intermediul lor,
membrii no[tri de sindicat, despre negocierile salariale
care au fost foarte intense `n ultima perioad\, `nainte
ca bugetul s\ intre `n dezbaterea parlamentului. Noi am sus]inut
[i sus]inem `n continuare c\ trebuie s\ se acorde 6% din PIB pentru educa]ie. Vom vedea ce va ie[i din Parlament. De asemenea,
este vorba de legea 221 privind major\rile salariale. Nu mai vorbim de o majorare de 50%, pentru c\ o parte din bani i-am primit
`n 2008. Este vorba de aproximativ 34%. Este posibil s\ primim

aceste major\ri `n dou\ tran[e: 17% `ncep`nd cu 1 aprilie [i 17%

cu 1 octombrie. Vorbim de o lege care a fost aprobat\ de
Parlament, `ns\ depinde ce se `nt`mpl\ [i cu economia. V\ da]i
seama c\, dac\ economia merge mai prost dec`t acum, nu mai
putem vorbi de astfel de major\ri. Orice om con[tient realizeaz\
acest lucru.
De asemenea, `i inform\m despre contractul colectiv de
munc\. S`nt probleme [i acolo. Negocierea a fost reluat\. A fost
o `nt`lnire `ntre sindicate [i doamna ministru, `n care s-au rezolvat
cererile sindicatelor de principiu. Noi nu aveam cifrele bugetului,
partea ministerial\ nu vroia s\ fie de acord ca `n acest contract s\
fie trecute lucruri care exist\ `n lege.
Trebuie s\ informez c\ deocamdat\ nu s`nt `n pericol
sporurile cadrelor didactice.
Discut\m [i despre plata tezelor cu subiect unic. Iat\ c\ a
ap\rut un ordin care nu era a[a cum negociasem noi, dar a fost
retras. Tezele pe semestrul I vor fi pl\tite ca [i p`n\ acum, `ns\ la
cele pentru semestrul II noi am cerut o majorare cu 20 - 25% a
sumelor pentru orele celor implica]i `n aceast\ activitate.
A consemnat Marius GHEGHICI
(ccontinuaare `n pag. 3)

NU-MI AMINTI}I DE CARAGIALE

in noaptea furtunoas\, de 1
februarie 1912, c`nd a plecat s\
viziteze Eternitatea, am c\zut,
cu to]ii `ntr-o dilem\: s\ r`dem
sau s\ pl`ngem?
Nici p`n\ azi nu ne-am
putut hot\r`, fiindc\ b\[c\lia,
mitoc\nia, batjocura,
ridicolul, fanfaronada, falsitatea,
stupizenia, prostia impertinent\, oportunismul la[,
ipocrizia cras\, falsitatea
sfid\toare nu le-a putut lua cu el s\ le
arunce `n vreun col] de galaxie. Ni le-a
l\sat mo[tenire ca pe o hagiografie
na]ional\, un patrimoniu al penibilului, un
revers ruginit [i incomod, o urm\ acid\ pe
obrazul sulemenit, balcanico-fanariot.
Desc\rnat\ p`n\ la ultima vertebr\,
fiin]a noastr\ moral\ nu se mai poate

camufla. Maestrul nu
a inten]ionat s\ o
condamne
la
extinc]ie, ci doar s\ o
ru[ineze de toate
turpitudinile
ei,
crez`nd `n idealul
satiric al lui Juvenal:
Ridendo castigat
mores.
Moftul [i zeflemeaua lui au intrat `n
panteonul valorilor
na]ionale, creion`nd
un mental caracteristic,
pe
care-l
recunoa[te
toat\
lumea dar pe care-l trateaz\ ca pe ceva
comun, obi[nuit, ca o m\sea stricat\. Te
deranjeaz\, doare, `]i miroase gura, dar

evi]i suferin]a pe care dentistul ]i-ar

produce-o, pe cheltuiala ta.
Aproape c\ nu-]i pas\, c`nd [tii c\
al]ii au [i din]ii g\uri]i.
Maestrul a pierdut partida cu
idealul moral al satirei. Carnavalul
`n care ne-a aruncat, cu Conul
Leonida, `n Noaptea Furtunoas\ a
Scrisorii Pierdute, nu s-a `ncheiat
`nc\. {i acum ne zbucium\m pe
aceea[i muzic\, ne c\ut\m, rat`nd
repetat [i inocent.
Din c`nd `n c`nd pup\m to]i
pia]a endependen]i sau ne `ngrijor\m c\ se duce dracului giude]ul.
Nemul]umi]i de ce v\d numai
`n curtea vecinului, miticilor postdecembri[ti nu le convine s\-[i aminteasc\ de Caragiale.
V\ salutez, M ITIC|

Schimb de experien]\ `n Fran]a

ersonal am avut
deosebita ocazie s\
particip, al\turi de
profesori din Fran]a,
Belgia [i Turcia, la o
vizit\ de studiu, cu
titlul Validation des
aquis dans lenseignement suprieur franais, desf\[urat\ `n perioada
19 - 23 ianuarie
2009 la centrul
SUDES din cadrul Universit\]ii
Lille1, Fran]a. Aceasta face
parte din programul de formare
continu\ `nv\]area pe tot parcursul vie]ii, oferit de Agen]ia
Na]ional\ pentru Programe
Comunitare `n Domeniul
Educa]iei [i Form\rii Profesionale.
Activit\]ile au fost coordonate de c\tre doamna Martine
Carette de la Universit de Lille
1 - SUDES [i de c\tre JeanMarie Filloque din cadrul
Universit
de
Bretagne
Occidentale, Brest.
Pe durata celor 5 zile de
lucru, caracterizate printr-o
activitate intens\, dinamic\ [i
interactiv\, am aflat numeroase
nout\]i despre sistemul de
educa]ie din Fran]a, despre for-

marea profesional\ [i `nv\]area

pe tot parcursul vie]ii, exemplul
fran]uzesc oferindu-ne posibilitatea de a emite compara]ii,
analize [i judec\]i. Teritoriul
actual al Fran]ei este `mp\r]it `n
22 de regiuni administrative,
fiecare av`nd propriile legi
socio-administrative [i propria
politic\ de dezvoltare regional\.
To]i salaria]ii (angaja]ii) au
obliga]ia de a urma cursuri de
formare continu\, formare profesional\. Fiecare angajat este
obligat ca pe parcursul unui an
calendaristic s\ realizeze un
num\r de 20 de ore de formare
profesional\.
Legisla]ia cu caracter general acord\ autonomie fiec\rei
universit\]i. La momentul actual, Fran]a are 84 de universit\]i,
care ofer\ preg\tirea pentru
numeroase specializ\ri din
domeniile de licen]\ [i masterat.
Actele de studii (diplome,
certificate profesionale, titluri
profesionale) sunt emise de
c\tre trei ministere: Ministerul
Educa]iei Na]ionale, Ministerul
Muncii [i Ministerul Afacerilor
sociale.
~n vederea echival\rilor [i
recunoa[terii competen]elor

(experien]elor) dob`ndite, candidatul `[i `ntocme[te un dosar

(portofoliu) care este evaluat de
c\tre o comisie format\ din
cadre didactice universitare de
prestigiu, cu bogat\ experien]\
`n domeniu [i `n cercetare. ~n
func]ie de profil/specializare, din
comisii fac parte reprezentan]i
ai diverselor institu]ii publice,
`ntreprinderi, agen]i economici
etc. Evaluarea dosarului
vizeaz\ at`t competen]ele personale, c`t [i competen]ele profesionale, dar mai ales experien]a acumulat\ `n decursul
timpului. Astfel, de cele mai
multe ori, se impune [i o prob\
practic\. Hot\r`rea juriului
r\m`ne definitiv\ [i nu poate fi
contestat\.
Un rol foarte important `n
procesul de validare a competen]elor acumulate `l are persoana care consiliaz\ pe candidat `nainte ca acesta s\-[i
`ntocmeasc\ dosarul.
Universit des Sciences et
Technologie de Lille, prin
Centrul pentru formare continu\
SUDES are urm\toarele
atribu]ii: r\spunde cu politica de
evaluare [i echivalare a
diplomelor, certificatelor din

sectorul
educa]ional,
coordon`nd procesul de VAE din
regiunea de Nord a Fran]ei.
Am avut posibilitatea de a
intra `n contact direct cu
reprezentan]i ai institu]iilor de
`nv\]\m`nt din Fran]a, Belgia [i
Turcia, de a descoperi instrumente noi de lucru, ce vor putea
fi adoptate [i adaptate la specificul `nv\]\m`ntului romnesc.
~n urma acestei vizite de
studiu am g\sit r\spunsuri
pentru anumite `ntreb\ri din
domeniul asigur\rii calit\]ii `n
educa]ie [i `ntrev\d posibilitatea de a crea structuri de
colaborare care s\ valorizeze
experien]a dob`ndit\.
Drd. MIHAI
FLOROAIA

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 113

februarie 2009
De
r ` s u l c u rc i l o r

VIVA SIMONA SENSUAL!

ncep prin a v\
m\rturisi c\ m\
duc `n fiecare zi la
[coal\ ca s\-i mint
pe copii. N-am
sim]it niciodat\ ca
acum, cu at`ta
for]\ asta, nici
m\car pe vremea
dictatorului ([i cine
m\ cunoa[te [tie
c\ nu m\ num\r
printre nostalgici).
La Cultur\ civic\ le spun
c\, odat\ promulgat\ de
c\tre Pre[edinte o lege [i
publicat\ `n Monitorul Oficial,
ea devine efectiv\ `n 24 de
ore [i copiii m\ `ntreab\:
- Dar legea major\rii cu
50% a salariilor profesorilor,
votat\ `n unanimitate de
Parlamentul Romniei, pe 27
sept. 2008, de ce nu-ii
respectat\?
La Logic\ le spun c\ un
ra]ionament valid este acela
care adevere[te faptul c\ din
premise adev\rate rezult\ o
concluzie adev\rat\, iar ei
m\ `ntreab\:
- Dac\ to]i intelectualii
au f\cut o facultate, de ce
magistra]ii au o leaf\ de 340
mil., iar profii de 40 de ori mai
mic\?
La Psihologie le spun c\
empatia, adic\ proprietatea
de a te pune `n locul
celuilalt este necesar\ tuturor, dar este obligatorie pentru
actori [i profesori [i atunci m\
`ntreab\:
- Asta `nseamn\ c\ toat\
clasa politic\ de 19 ani
`ncoace ur\[te [coala?
La Economie le predau
faptul c\ exist\ [i concuren]\
loial\, iar ei m\ `ntreab\:
- ~n ce ]ar\, Doamna?
La Filosofie le spun c\
Stagiritul consider\ drept criteriu al drept\]ii MERITELE,
iar ei, obosi]i de-at`tea minciuni, r\spund blaza]i:
- I-aauzi! ([i astea-ss dou\
cuvinte).
Doar
de
dragul
exerci]iului utopic (vezi gr. utopos = f\r\ loc), ar trebui
ca cineva dintre diriguitori
s\-[i imagineze cum ar ar\ta
toate [colile f\r\ to]i profesorii....asta dac-am fi fost
m\car o dat\ `n stare s\ le
ar\t\m tuturor, m\car un an.
Dar te pomene[ti c\ `n

cinismul practicat de ei, ar

zice c\ n-ar fi nici un bai, cum
n-a fost nici c`nd la
`nv\]\m`nt a fost numit un
ministru-inginer de pavele, la
cultur\ un psihiatru, la finan]e
un metalurgist [i la s\n\tate
un economist...
~n Romnia, judec\toarele au voie s\ conduc\ bete
sau s\ pozeze goale pe
birou, procurorii au voie s\ se
sc\l`mb\ie pe You Toube
`mbr\ca]i `n zeghe, iar aviatorii au un spor de peste 50%
din magistrala leaf\ pentru...
cosmos (dup\ cum am fost
informa]i `n ultimele s\pt\m`ni de la posturile TV).
Profesorii au [i ei voie: s\
`nghit\ praf de cret\ 35 de
ani, s\ ling\ zilnic ni[te caiete `mb`csite de microbi, s\
fie umili]i de to]i cei care vin
`n control [i, mai nou, s\ fie
b\tu]i `n [coal\ de elevi [i
p\rin]i, sau t\ia]i cu sabia `n
timpul orei de religie de vreun
dezaxat al str\zii, f\r\ s\-i
pese prea tare nim\nui...
Dar de ce m-a[ mira,
dac\ emisiunile din care
`nva]\ tinerii no[tri au
s\rb\torit-o pe 15 ian. 2009
pe Simona Sensual [i nu
na[terea
Luceaf\rului
poeziei romne[ti - Mihai
Eminescu!?
Dac\ a[ mai putea practica naivitatea, a[ `ntreba a o
mia oar\: De ce ne ur`]i a[a
de mult?, dar pentru c\ am
`mb\tr`nit, v\ `ntreb doar at`t:
P`n\ c`nd, Domnilor?
{i ca s\ nu v\ mai suprasolicit neuronii, v\ dau un
sfat practic: dac\ vre]i s\
sc\pa]i de to]i profesorii
credincio[i [colii [i califica]i [i
titulari, atunci asuma]i-v\
riscul de a intra `n istoria contemporan\ a Romniei
[i...`mpu[ca]i-ne, iar noi v\
promitem c-o s\ ne doar\
mult mai pu]in!

P.S. Pentru cei cu sub 50

de c\r]i citite,, reaamintessc faptul c\ aceaast\ rubricc\ a
r\maas de la `nfiin]aare [i p`n\
azi doaar un biet pamflet,, dac\
`ng\dui]i argumentul metaafizicc: ...mu[cchiul umorului
esste creierul!
Viespea DIDA

~ n a c e s t n u m \ r : Mitropolitul Visarion Puiu - la

Roman Iadul etic, iadul estetic Un sindicat al pensionarilor din `nv\]\m`nt Anul Einstein Interviu cu
profesorul George Grigoric\ Adunarea general\ a
`nv\]\torilor din Neam] Revista presei literare
{coala nem]ean\, azi ~napoi la Dragobete! Antologia
revistei Apostolul: Grigore Vieru.

ULTIMA OR| LA ROMAN

PRIM|VARA
SPERAN}ELOR
NOASTRE

up\ fiecare schimbare la v`rf apar

inevitabilele
`ntreb\ri: Va fi mai
bine, va fi mai r\u?
{i cei care
a d r e s e a z \
`ntreb\rile cu voce
tare [i se a[teapt\
la un r\spuns [i cei
care se `ntreab\
doar `n g`nd, a[a c\
pentru ei, s`ntem
c\l\uzi]i de speran]\.
Pentru noi, oamenii de la
catedr\, mai bine `nseamn\ o
politic\ educa]ional\ care s\ nu
z\p\ceasc\
sistemul
de
`nv\]\m`nt [i care s\ corespund\ intereselor celor care au
datoria s\ instruiasc\ [i s\
educe, celor care beneficiaz\
de educa]ie [i de instruc]ie.
Din discursurile oamenilor
politici am `n]eles c\ vor fi
modific\ri `n sistemul de
`nv\]\m`nt. Dac\ modific\rile
vizeaz\ [i mult tr`mbi]ata
salarizare, cadrele didactice
`ncep s\ spere c\, dac\ la pasiunea pentru meseria aleas\ se
va ad\uga [i o motiva]ie pecuniar\, poate se va face ceva mai
mult\ carte `n [coli.
Tot pe linia declara]iilor care
aduc speran]\ se `nscrie [i
inten]ia unora de a se ocupa `n

mod deosebit de problemele

`nv\]\m`ntului preuniversitar, de
reabilitarea [colilor din mediul
rural, care au o real\ nevoie de
ajutor.
Speran]a noastr\ se
`ndreapt\ [i c\tre cei care au `n
administra]ie unit\]ile [colare.
Ace[tia, `n loc s\ mearg\ pe
unde pot deschide u[i pentru a
ajuta directorii, care de multe ori
nu s`nt dup\ chipul [i
asem\narea lor, stau `n unit\]ile
[colare [i constat\ c\ ploaia
p\trunde cu u[urin]\ prin
acoperi[uri [i tavane, c\ instala]iile electrice `mb\tr`nite nu
numai c\ nu suport\ modernele
mijloace de informare, ci constituie un adev\rat pericol pentru
elevi, sau c\ banala folie de
plastic nu poate `nlocui geamurile.
S`nt c`teva aspecte care ne
motiveaz\ s\ fim mai optimi[ti.
Din motive lesne de `n]eles nu
am amintit nimic din ce s-ar
putea s\ ne `ngrijoreze, pentru
a nu umbri speran]ele unei
prim\veri timpurii 2009.
Dac\ scopul discursurilor
privind `nv\]\m`ntul romnesc
este revigorarea lui, atunci este
vorba chiar de ve[ti bune [i de...
speran]e.

Prof. Valerian
PERC|

Unde s-a r\t\cit

INTERESUL NA}IONAL?
a `nt`lnirile cu electoratul (vezi cadre
didactice) `n lunile
octombrie [i noiembrie, ni se promitea
c\ noul pachet legislativ va fi prioritate
na]ional\. Cine ar fi
crezut c\ dup\
alegeri se va schimba ceva sau c\
marea mas\ a profesorilor va putea fi manipulat\, se
`n[ela. Noi, marea mas\ din
`nv\]\m`nt, consider\m c\ este
inadmisibil ca, dup\ negocieri
lungi [i dificile cu partenerii sociali
pe marginea unei legi ce a fost
adoptat\ de parlamentari (`n unanimitate),
promulgat\
de
Pre[edintele Romniei- s\ ia o
turnur\ cu 360 grade, pe baza
unor motiv\ri pe care noi le consider\m puerile. Noi, cei din
`nv\]\m`nt, mai credem c\ s`ntem
interes na]ional [i c\ ni se va
acorda importan]a cuvenit\.

A[tept\m cu ner\bdare ca
pachetul legislativ al educa]iei s\
fie completat cu o nou\ lege a
salariz\rii din `nv\]\m`nt, cu cele
dou\ componente esen]iale- una
legat\ de progresul `n carier\, iar
cealalt\ ]ine de progresul [colarpentru a fi acordat diferen]iat (sau
preferen]ial dup\ interesul directorului), astfel `nc`t dasc\lii tineri
s\ fie motiva]i s\ intre `n sistem [i
nu s\-l abandoneze.
Credem `n continuare `n
promisiunile f\cute de ale[ii no[tri
iar dac\ speran]ele noastre vor fi
`n[elate, vom [ti cum s\-i
sanc]ion\m.
Dac\ promisiunile nu vor fi
realizate, s\ nu ne mai mir\m de
ce colegii no[tri tineri p\r\sesc
sistemul [i nu vom reu[i pe viitor
s\ avem genera]ii mai bine educate [i instruite.

Prof. Gabriela
ALEXA

LPS Roman

BUGET NOU- PRIORIT|}I VECHI

nv\]\m`ntul romnesc s-a transformat `n anii reformei `ntr-o

adev\rat\ scen\ de lupt\ cu
dou\ tabere: [coala- prin
reprezentan]ii sindicatelor [i
Ministerul, fie al Educa]iei, al
Instruc]iei, al Cercet\rii [i mai
nou al Inova]iei. Un domeniu,
precum educa]ia, cu misiunea
educa]iei
[i
instruc]iei
temeinice, a dovedit de fiecare
dat\ c\ nu are un mare poten]ial
conflictual [i c\ se poate transforma `ntr-o
for]\ social\ redutabil\.
{i iat\ ce i-au fost oferite de c\tre cei
care au guvernat destinul: salarii mizere,
condi]ii de lucru dificile, o [coal\ rural\ la
limita supravie]uirii, o reform\ lipsit\ de
finalitate, un statut social ingrat pentru

cadrele didactice, frustr\ri de toate tipurileun sistem care `[i transform\ oamenii `n
victime. De fiecare dat\, punctul incandescent al conflictului l-au constituit banii din
`nv\]\m`nt sau lipsa lor [i dasc\lii au
`n]eles un lucru simplu: dac\ nu se vor
manifesta `n strad\, cu greu vor ob]ine
ceva de la guvernan]i. {i anul acesta
`nv\]\m`ntul va primi 6% din PIB. Dar
salariile cadrelor didactice? Mai discut\m
dup\ 15 aprilie 2009. Dar, l\s`nd la o parte
salariile promise [i neonorate, problemele
educa]iei s`nt tot at`t de multe [i complicate,
`nc`t noul buget nu va rezolva peste noapte
ce nu s-a f\cut `n zeci de ani. Nu ne putem
`nchipui c\ doamna Andronescu va fi `n
postura unui magician care va schimba
lucrurile cu bagheta ei fermecat\. Poate c\
[i-ar dori, dar, din p\cate, nu tr\im `n lumea

basmelor. Este o oper\ grea, de edificare,

care reclam\ strategie [i decizie. E timpul
ca `nv\]\m`ntul romnesc s\ intre `n normalitatea european\ la care are dreptul, s\
devin\ prioritate a echipei politice ce a venit
la guvernare. ~ntr-o lume cu tot mai mul]i,
cu demnitari putred de boga]i- pentru
mini[tri care se rotesc la patru ani- pentru
noi- oameni ai `nv\]\m`ntului romnescsingura [ans\ pentru milioanele de
inteligen]e vii este educa]ia. Tot `n educa]ie
st\ [i speran]a rena[terii morale a lumii
romne[ti. Cei care se afl\ `n fruntea
educa]iei, acum [i `n viitor, au o mare
responsabilitate `n fa]a societ\]ii [i `n fa]a
propriei con[tiin]e.
Prof. Gabriela PETCU
LPS Roman

MITROPOLITUL VISARION PUIU - LA ROMAN

{tiut este tuturor c`t

de mult ne place s\
ne r\scolim trecutul,
reflect`nd asupra
clipelor pl\cute, ca
[i a suferin]elor din
via]\.
De vreme ce,
din
voia
lui
Dumnezeu, am avut
[i rosturi felurite `n
slujba Bisericii Sale,
voi c\uta s\ dau c`teva jalon\ri
celor ce ar dori s\-mi cunoasc\
truda pus\ `n acele servicii.
A[a `[i `ncepea amintirile
trecutului, a[ternute `n scris, un
mare ierarh al neamului romnesc, un neobosit lupt\tor [i
ap\r\tor al credin]ei cre[tine [i
al unit\]ii poporului romnMitropolitul Visarion Puiu, de la
a c\rui na[tere se `mplinesc
anul acesta 130 ani [i 45 de ani
de la trecerea sa `n nefiin]\.
N\scut la 27 februarie 1879
`n Pa[cani, `ntr-o cas\ a C\ilor
Ferate din spatele Atelierelor,
l`ng\ vechea [coal\, f\cea
parte dintr-o familie cu mare
credin]\ `n Dumnezeu.
Tat\l s\u, Ioan Puiu, a fost
fiul preotului Ioan Puiu, din
comuna Girov, jude]ul Neam],
iar mama, Elena, fiica lui
Neculai [i Ecaterina Miron,
negustori din ora[ul Roman.
A urmat trei ani `nv\]\tura
primar\ la [coala primar\ mixt\
a C\ilor Ferate din Pa[cani,
clasa a IV-a termin`nd-o la
{coala nr. 3 de stat din Roman.

~n zona Pa[canilor a v\zut

`nt`ia oar\ deosebirile dintre
at`tea neamuri cre[tine [i evrei,
aici a v\zut deosebirile religioase dintre ortodoc[i, catolici,
armeni [i evrei, aici a v\zut, de
vreo trei ori pe regele ]\rii,
Carol I, cu primirile `mpodobite
pe care i le preg\teau nem]ii
sta]iei [i Atelierele C\ilor Ferate
din Pa[cani.
A avut norocul s\ `nceap\
`nv\]\tura c\r]ii cu metode pe
care foarte t`rziu le-a v\zut
introduse `n [colile noastre de
stat prin ]ar\, a `nceput a
cunoa[te lumea `mpestri]at\ [i
at`tea obiceiuri felurite de via]\,
tr\ind cumplite contraste de
via]\. {i dac\, peste toate
impresiile [i influen]ele, a
pre]uit st\rile vie]ii poporului
romnesc, cu toate `nt`rzierile
lui, aceasta se datore[te
lec]iilor [i l\muririlor pe care i le
d\deau mereu p\rin]ii s\i, `n
serile [i `n zilele slobode [i pentru d`n[ii, ca ni[te fo[ti
`nv\]\tori de [coal\ romn\.
A crescut `ntr-un mediu
curat spiritual, profund religios,
de care [i-a adus de multe ori
aminte cu mult\ duio[ie `n
`nsemn\rile sale. Mama sa a
avut o contribu]ie esen]ial\ `n
p\strarea r`ndurilor biserice[ti,
`ngrijindu-se ca cei trei fii ai s\i:
Visarion, Iancu [i Costic\ s\
asculte cu evlavie rug\ciunile [i
sfaturile preo]ilor [i ale
p\rin]ilor.
~n toamna anului 1888,

Visarion Puiu a p\r\sit [coala

nem]easc\ particular\ de la
Pa[cani, trec`nd la o [coal\ de
stat din ora[ul Roman.
Romanul era ora[ul anilor
de copil\rie ai mamei sale [i
anilor de `nv\]\tor ai tat\lui
s\u.
Prima oar\ a v\zut
Romanul `ntr-o zi de 6 august,
c`nd `n acest ora[ avea loc un
vestit iarmaroc anual. Cu acest
prilej, i s-a ar\tat [i localul [colii
primare de b\ie]i nr. 3, `n care
urma s\ termine clasa a IV-a,
lucru ce l-a bucurat mult
deoarece localul era mai mare
[i mai impun\tor dec`t [coala
modest\ a nem]ilor din
Pa[cani.
Tot atunci, tat\l s\u l-a dus
p`n\ la Episcopia Romanului,
unde l-a impresionat mult [i
clopotni]a Precistei- Mari, cu
enormul edificiu al spitalului,

apoi cel vecin, al seminarului

Sf. Gheorghe.
Dup\ terminarea clasei a
III-a la Pa[cani, mama sa l-a
readus la Roman [i a fost primit,
pe temei de examen (pentru c\
venea de la o [coal\ particular\) `n clasa a IV-a, condus\ de
`nsu[i directorul [colii: Teodor
Petrescu, om domol [i bun, dar
`n acela[i timp [i autoritar, av`nd
cea mai lini[tit\ clas\, f\r\ s\
foloseasc\ pedepse.
A stat `n gazd\ la doamna
Catinca Mih\ilescu, o v\duv\
religioas\, ce locuia pe strada
{tefan cel Mare, peste drum de
[coala profesional\ de fete [i
mergea deseori duminica la
biserica Precista Mare, unde
oficiau preotul b\tr`n Radu [i
unul mai t`n\r, Ilie Gavrilescu.
Acest lucru `i bucura mult pe
p\rin]ii s\i. La aceast\ gazd\ a
stat p`n\ `n martie 1889, c`nd
tat\l s\u, `mboln\vindu-se grav
de reumatism, iar C\ile Ferate
ale companiei nem]e[ti urmau
s\ treac\ `n proprietatea statului romn, s-au mutat cu totul
de la Pa[cani la Roman.
Au urmat apoi doi ani foarte
grei [i nepl\cu]i, deoarece tat\l
r\m\sese f\r\ serviciu, gospod\ria cu trei b\ie]i de crescut
era s\rac\, iar `ncerc\rile de a
urma cursul gimnaziului au fost
z\d\rnicite de `mboln\virea sa
de tifos repetat\.
Prof. Carmen- Elena
DIACONU
L.P.S. Roman

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din num\rul treccut)
u lipsesc nici analizele succinte
dar la obiect asupra realit\]ilor
care ne `nconjoar\ [i, nu de
pu]ine ori ne sufoc\ (Lumea
nu
evolueaz\,
lumea
b\lte[te). ~n fond, Adrian Alui
Gheorghe, prin tot ceea ce a
scris s-a considerat [i este un
poet `n agora (Dac\ nu ai
opinie [i atitudine fa]\ de ce se
`nt`mpl\ `n jurul t\u, nu tr\ie[ti
igienic). Cu umor, cu ironie,
uneori ajung`nd la cotele sarcasmului, amendeaz\ tot ceea
ce contravine normelor morale de
convie]uire, mai ales c`nd este vorba
despre civismul artistului, `n calitatea sa de
model pentru ceilal]i din jur... Chiar dac\
vehemen]a este prezentat\ cu ajutorul
instrumentelor din arsenalul blestemelor
argheziene, `n text dau bine, au autenticitate: ...con[tiin]a s\-i foarfece, s\-i chinuie,
s\-i biciuiasc\ pe din\untru. S\-i
fug\reasc\, s\-i `nece cu propriul scuipat.
S\-i fac\ s\ doarm\ sub pat, p`inea s\ li se
fac\ bolovan `n gur\. S\-i latre [i g\inile,
p`n\ [i c`inii vagabonzi s\ se ascund\ la
vederea lor, s\ refuze s\-i mu[te. S\-[i

Pag. 2

confunde m`na st`ng\ cu m`na dreapt\,

cuvintele s\ li se fac\ viermi[ori sub
limb\...
Aproape to]i cei care l-au intervievat s-au
oprit asupra c`torva probleme: genera]ia 80,
starea literaturii actuale [i p\trunderea `n marea familie a literaturii universale, rela]ia
provincie-centru `n via]a artistic\, statutul scriitorului acum
[i `n viitor, rela]ia art\-politic\,
succesul `n art\, clasific\rile
`n domeniul artei etc.
Urmare a acestor provoc\ri,
r\spunsurile nu sunt deloc de
neglijat. Pot fi descoperite defini]iile atribuite unor concepte sau
simple afirma]ii: absolutul (E
credin]a c\ fiecare gest, fiecare
ie[ire din curtea casei
declan[eaz\ o aventur\ a fiin]ei cu un final
imprevizibil.), curajul estetic (marca personal\ a fiec\rui autor), postmodernismul
(un produs european sau american second hand; Postmodernul este un modern care a `n]eles, `n sf`r[it, simbolismul...), critica (realizat\ de critici care
scriu despre c\r]i f\r\ s\ le citeasc\, f\r\ s\
mai citeasc\ ceva), poezia (poezia trebuie
ascuns\, s\ o caute numai cine crede c\
poate rezona cu ea; Poezia, ca orice art\

`n general, reprezint\ foaia de temperatur\

a unei epoci, a lumii `n procesul ei de t`r`re
spre un orizont presim]it, niciodat\ atins.);
terapeutica prin poezie; poetul; publicistica sa; pagini str\b\tute de un lirism aparte,

scap\ ochiului atent al scriitorului [i nici

prilejul de a stigmatiza impostura cu ajutorul
cuv`ntului care provoac\ `n]ep\tura discret\, fin\ dar sigur\, precis\, `n final,
rezult`nd o radiografie a felului de a fi al
romnului, alc\tuit\ din ...elementele care ]in lupta dintre
general [i particular `n ]ara
noastr\ `ntr-o form\ plin\ de
vesel dramatism(v. pp.
234-235, merit\ citite)
Cititorul este condus,
prin discursul acestei c\r]i, cu
grij\, mai ales ca s\ nu abandoneze lectura. Nu de pu]ine ori i
se adreseaz\ direct, introduc`nd
de Adrian ALUI GHEORGHE anumite sintagme, adev\rate
leit-motive (vorba p\rintelui
Ba[tavoi, matematica ne d\ s\
m`nc\m, iar poezia ne `nva]\ s\
precum [i cele pline de un umor autentic, tr\im; abia de iese din oul nedogmatic
suculent, `n maniera megie[uluis\u de la patern sau anumite ziceri parc\ desprinse
Humule[ti; problema existen]ei intelectualu- Creang\), introduce unele snoave mai
lui, a artistului din provincie (...e o vechi sau mai noi, puse pe seama unor priadev\rat\ aventur\ /sau nebunie?!/ s\ eteni sau colegi de breasl\, anecdote
tr\ie[ti [i s\ rezi[ti `n provincie...); nu este spumoase, viz`nd prostia, lipsa de cultur\,
uitat nici politicianismul (Destinele noastre totul spus `ntr-o limb\ f\r\ cusur, cu talentul
sunt dirijate de ni[te p\pu[ari netrebnici, [i harul celui care, dup\ cum m\rturise[te,
pro[ti, meschini [i vero[i, care joac\ a trudit mult [i cu folos, fie c\ a realizat o
]on]oroiul peste capetele noastre r\mase carier\ de cititor sau una de scriitor, care a
`ntr-o expectativ\ p\guboas\.). Nimic nu scris c`teva c\r]i (texte) cinstite, citibile...,

Note de lector: (2)

IADUL ETIC,
IADUL ESTETIC

APOSTOLUL

c\l\uzit de Borges: Nu m\ laud cu c\r]ile

care le-am scris, m\ laud cu c\r]ile pe care
le-am citit..
~nc\ o men]iune: am citit aproape toate
interviurile [i anchetele incluse `n acest
volum la vremea public\rii lor `n reviste,
precum [i textul cu care se `ncheie cartea
(Pipa domnului Smith sau Deriziunea care
ne m\n`nc\), eseu cunoscut deja dintr-o
carte anterioar\ a autorului, dar acum, c`nd
sunt la un loc, a[ezate nu `n ordinea public\rii `n reviste, ci conform unei tematici, e
altceva. Cartea ofer\, celui ce va duce lectura p`n\ la cap\t, concep]ia autorului
despre lume, despre via]\, despre art\, `n
general, [i despre literatur\, `n special, care
face, ar trebui s\ fac\, parte din existen]a
noastr\. Este o imagine, cu lumini, dar [i cu
umbre, a societ\]ii romne[ti din ultimii
[aizeci de ani. Nu-i pu]in lucru.
{i c`te nu ar fi de men]ionat [i de citat
din aceast\ splendid\ carte scris\ cu har [i
me[te[ug! Ne oprim cit`nd o fraz\ din finalul
volumului, o concluzie pe c`t de adev\rat\,
pe at`t de amar\: Deriziunea e sosul `n
care `not\m `n c\utarea punctelor cardinale
tot mai mi[c\toare, mai relative `n universul
nostru. Busola a fost ascuns\. Sau a fost
furat\?

Constantin TOM{A

februarie 2009

VIA}A SINDICAL|
Sindicatul din `nv\]\m`nt Neam] perspective pe termen scurt
(urmaare din pag. 1)
Mai s`nt [i alte aspecte pe care
dori]i s\ le transmite]i `n cadrul
acestor `ntruniri?
- ~ncerc\m s\ atragem fonduri
c\tre sindicat prin cei 2% din impozitul pl\tit de fiecare contribuabil [i
care pot fi redirec]iona]i c\tre
diverse organiza]ii. Noi am `ncercat
acest lucru `nc\ de acum 2 ani, `ns\
rezultatele au fost sub a[tept\ri.
Trebuie s\ ne implic\m mai mult
noi, cei din birou. Dac\ banii vin
spre sindicat este o direc]ie foarte
potrivit\, pentru c\, p`n\ la urm\, sindicatul
este cel care `i reprezint\ pe colegii no[tri din
[coli.
- Ce alte ac]iuni s`nt preg\tite?
- Urmeaz\ [i o competi]ie sportiv\, Cupa
Sindicatului din ~nv\]\m`nt la [ah. Fazele
zonale se vor desf\[ura pe 21 februarie la
Piatra Neam] [i Roman [i pe 1 martie la T`rgu
Neam]. Apoi va fi faza jude]ean\ la Piatra
Neam], la finalul c\reia se va `nm`na [i o cup\.
Primii 3 care c`[tig\ pe zone se calific\ la faza
jude]ean\. Am g`ndit c\, fiind perioad\ de
iarn\, [i cum `n general colegii no[tri joac\ cu
pl\cere [ah, s\ venim `n `nt`mpinarea lor cu
aceast\ competi]ie.
De asemenea, avem ac]iunile de formare
pe teme legate de negocieri, comunicare [i
tehnici de negociere. Aceste teme s`nt foarte
importante pentru to]i liderii no[tri de sindicat.
Nu cred c\ mai este cazul s\ subliniez de ce.
Aceste ac]iuni de formare vor fi organizate,
`mpreun\ cu Inspectoratul {colar, pe zone. Va
fi c`te o zi pentru Piatra Neam], Roman [i T`rgu
Neam]. Aceste ac]iuni se vor derula s`mb\ta, `n
a doua jum\tate a lunii martie. Dac\ nu vom
reu[i s\ finaliz\m activitatea `n luna martie, o
vom continua [i `n prima s\pt\m`n\ din luna
aprilie.
- Este o perioad\ destul de agitat\ `n ceea
ce prive[te sistemul de `nv\]\m``nt...
- Particip\m la toate activit\]ile care
privesc mi[carea personalului didactic. S-au
derulat deja etapele `n care s-a aprobat continuitatea `n activitate a unor colegi care urmau
s\ se pensioneze, dar conform statutului, dac\
`ndeplinesc condi]iile din articolul 128, legea
128, adic\ au gradul I [i performan]e
deosebite, pot continua pentru `nc\ 3 ani activitatea. Acum s`ntem `n plin\ desf\[urare a
procesului de evaluare pentru acordarea
grada]iei de merit. Vreau s\ subliniez, `n acest
context, faptul c\ noi colabor\m foarte bine cu
Inspectoratul {colar. Exist\ o transparen]\ `n
toate deciziile care se iau. Avem comisii paritare s\pt\m`nal, pentru c\ aceste `ntruniri
dese ale comisiei s`nt impuse [i de
metodologiile pentru activit\]ile de mi[care a
personalului didactic [i, desigur, ne `nt`lnim
mai `nt`i `n comisii paritare pentru a discuta,
pentru a c\dea de acord asupra unor principii
care apoi s`nt aprobate `n Consiliul de

Administra]ie al ISJ.
- Ave]i `n vedere atragerea de fonduri
europene?
- Pe 28 februarie preconiz\m c\ va avea
loc `ntrunirea Consiliului Jude]ean al
Sindicatului, `n cadrul c\ruia lans\m dou\
proiecte pe care dorim s\ le realiz\m. Unul se
refer\ la formarea personalului didactic, a liderilor de sindicat. Cel de al doilea proiect se
refer\ la educa]ia timpurie. Prin aceste proiecte
[i atragerea de fonduri, sper\m s\ `mbun\t\]im
baza material\ a unor [coli, dar chiar [i a sindicatului.
~n acela[i timp, `ncerc\m s\ fim parteneri
la un proiect mai mare al Federa]iei
Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt prin care se
urm\re[te acreditarea pe o activitate de formare, `n urma c\reia se pot acorda [i credite.
Noi, ca parteneri, trebuie s\ facem dovada
unor resurse materiale [i umane. Trebuie s\
d\m aceste date, iar dup\ verificarea lor, vom
deveni formatori la Neam].
Dorim s\ realiz\m o dezbatere legat\ de
finan]area unit\]ilor [colare din `nv\]\m`ntul
preuniversitar din jude]ele pilot. Ne-am dorit s\
realiz\m aceast\ activitate `n luna martie sau
aprilie.
- Nu este Neam]ul jude] pilot de prea mult
timp?
- Acest proiect cu jude]ele pilot este lansat
din toamna anului 2004. ~ntre timp, pe l`ng\
cele 8 jude]e incluse ini]ial `n proiect, au mai
venit `nc\ 6. Se dore[te ca acest lucru s\ se
generalizeze. Nu cred c\ exist\ drum de
`ntoarcere. Acesta va fi drumul, descentralizarea `nv\]\m`ntului. De fapt, se dore[te
descentralizarea deciziei, a r\spunderii:
fiec\rei [coli s\ i se dea o sum\ calculat\ pe
baza unor indicatori [i fiecare [coal\ s\ se gospod\reasc\ a[a cum [tie ea mai bine. ~n
acela[i timp, s\ `[i asume [i responsabilitatea.
- Pute]i s\ ne oferi]i detalii legate de biletele de
odihn\ [i tratament?
- Avusesem surpriza s\ descop\r c\
biletele de odihn\ erau scoase. Am f\cut
demersuri, s-a discutat inclusiv cu ministrul

Muncii, cu al]i responsabili din minister [i am

reu[it s\ reintroducem biletele de odihn\. Se
vorbe[te c\ din bugetul total acordat pentru
aceste bilete, 10% va fi pentru cele de odihn\.
~n ce prive[te biletele de tratament, [i aici se
vorbe[te de o mic[orare a num\rului de zile la
14 sau la 15. Vom `ncerca s\ determin\m ca `n
metodologia de acordare a acestor bilete s\ fie
o prevedere care spune c\ se acord\
propor]ional cu num\rul de poten]iali beneficiari.
Pentru c\ aceste bilete nu vor fi
`ndestul\toare, pentru a veni `n sprijinul
colegilor no[tri am contractat cu firme sta]iunea
Albena din Bulgaria la un pre] convenabil.
Chiar dac\ la un pre] mai mare, pentru familiile
care au copii sub 12 ani se acord\ anumite
facilit\]i. Spre exemplu, primul copil nu
pl\te[te, iar al doilea pl\te[te doar 50%, iar
condi]iile s`nt excep]ionale. Practic, am redus
pre]ul acestor bilete cu aproximativ 20%.
Comisionul, care ar fi trebuit pl\tit la agen]iile
de turism, dac\ nu aveam acest contract, a
disp\rut. Dar colegii no[tri se hot\r\sc greu, nu
avem educa]ia de a ne planifica un concediu
din timp. Noi a[tept\m `nscrieri pentru aceste
bilete p`n\ la 15 aprilie. Mai avem o alt\ ofert\
pentru Grecia. Contractul pentru Albena este
`ncheiat de sindicatul din Neam]. Dac\ noi vom
avea bilete `n exces, le vom da [i colegilor din
alte jude]e.
- Care vor fi rela]iile cu celelalte organizza]ii
sindicale?
- Vom avea `n mai-iunie un schimb de
experien]\ [i cu alte confedera]ii sindicale.
Trebuie s\ mai purt\m discu]ii [i cu
Inspectoratul {colar pentru a vedea ce organiz\m pe 5 iunie. Prin lege, pe 5 iunie este Ziua
~nv\]\torului. Dar, ministerul este cel care ar
trebui s\ dea tonul la aceste manifest\ri. Anul
trecut nu s-a `nt`mplat acest lucru. Noi am
a[teptat s\ vedem ce se `nt`mpl\, ce se va
organiza [i nu s-a `nt`mplat nimic. Noi am organizat Ziua Mondial\ a Educa]iei. Anul acesta
dorim s\ ne implic\m mai mult, poate vom urni
lucrurile.

DE CE UN SINDICAT
AL PENSIONARILOR
DIN ~NV|}|M~NT?
implu. Pentru c\ noi, dasc\lii, avem un specific al nostru.
Pentru c\ noi am f\cut parte p`n\ la pensie, dintr-un
Sindicat Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i pentru c\
noi vrem s\ continu\m [i `n aceast\ nou\ ipostaz\ a
existen]ei noastre, `n linii mari, acelea[i obiective [i
deziderate pentru care s-a `nfiin]at acest larg Sindicat al
Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt.
Un Sindicat al Pensionarilor din ~nv\]\m`nt nu
`nseamn\ un sindicat frondist, fa]\ de celelalte categorii
de pensionari, nu `nseamn\ o rupere de larga mi[care
sindical\, ci, mai ales, o identificare [i definire a specificit\]ii noastre.
Sindicatul nostru `[i propune s\ preia, an de an,
promo]iile de sindicali[ti, ce vor ie[i la pensie din Sindicatul Liber al
Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt, cu exprimarea liber\, necondi]ionat\, a
op]iunii lor, astfel contribuind nu numai la cre[terea numeric\ a sindicatului, ci [i la `nt\rirea lui, ca for]\ de exprimare [i afirmare pe plan
social, civic [i cultural.
{i pentru c\ noi dispunem altfel de bugetul nostru de timp ne vom
propune activit\]i [i ac]iuni specifice, de larg\ cuprindere [i cu o putere
de influen]are, mai ales pe plan afectiv [i ideatic a comunit\]ii pe linia
p\str\rii tradi]iilor noastre spirituale [i culturale, a experien]ei
`nv\]\m`ntului romnesc, a gospod\ririi [i organiz\rii vie]ii [i activit\]ii
comunit\]ii mai aproape [i `n concordan]\ cu aspira]iile [i dorin]ele
oamenilor.
Vom p\stra [i dezvolta rela]iile cu celelalte categorii de pensionari [i vom `ncerca s\ venim `n sprijinul colegilor no[tri, s\ d\m curs
ini]iativelor bune, dar s\ [i lu\m pozi]ie fa]\ de unele tendin]e voite de
def\imare, denigrare a `nv\]\m`ntului [i [colii romne[ti [i mai ales,
a slujitorilor ei. ~n acest sens s-a organizat un comitet de ini]iativ\ format din Amaicei Gheorghe, Vadana Gheorghe, Corneanu {tefan,
Antonovici Constantin, Baroi Constantin, S\il\ Vasile, Vasilca
Dumitri]a, care a organizat `n ziua de 5 februarie 2009 ora 12,00, `n
Sala de festivit\]i a Liceului de Art\, Adunarea de Constituire a
Sindicatului Pensionarilor din ~nv\]\m`nt Neam].
La adunarea de constituire au participat 36 din cei 54 de solicitan]i, prin adeziuni semnate, pentru `nfiin]area Sindicatului
Pensionarilor din ~nv\]\m`nt Neam].
~n aceast\ adunare de constituire s-a prezentat Proiectul de
Statut, articol cu articol, proiectul de obiective [i activit\]i, iar `n partea
a doua s-au ales structurile de conducere.
Consiliul de Conducere al Sindicatului Pensionarilor din
~nv\]\m`nt cuprinde 7 membri, dup\ cum urmeaz\:
Pre[edinte - Antonovici Constantin
Vicepre[edinte - Corneanu {tefan (purt\tor de cuv`nt)
Vicepre[edinte - Baroi Constantin
Secretar - S\il\ Vasile
Trezorier - Stupcanu Maria
Membri: Terbescu Dumitru; Cozma Haralambie
Cenzor - Davidescu Daniela
Adunarea de constituire a validat constituirea [i denumirea sindicatului, Proiectul de Statut, Proiectul de program [i Comitetul de
Conducere, `mputernicindu-l pe dl. Antonovici Constantin s\ fac\
toate demersurile legale pentru ob]inerea personalit\]ii juridice a
sindicatului.
Folosim acest prilej pentru a-i informa pe colegii no[tri pensionari, care doresc s\ se `nscrie `n Sindicatul nostru, c\ ne pot contacta la tel. 0233/228262 sau pot solicita direct adeziuni [i informa]ii la
imobilul Asocia]iei ~nv\]\torilor din Piatra Neam], str. Mihail
Sadoveanu, nr. 21, unde func]ioneaz\ [i sediul sindicatului nostru.
~n aten]ia noastr\ va sta cre[terea numeric\ a sindicatului nostru,
`nfiin]area de filiale `n zonele Roman, Tg. Neam], Valea Muntelui,
Bicaz [i corelarea activit\]ii noastre cu cea a S.L.L.I. Neam].

Prof. {tefan CORNEANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

2009 - AN ANIVERSAR ALBERT EINSTEIN (II)

130 DE ANI DE LA NA{TERE

90 DE ANI DE TEORIA RELATIVIT|}II

GENERALIZATE

(urmaare din num\rul treccut)

u [i-a scris c\r]i autobiografice. La v`rsta
de 67 de ani scrie
primul eseu autobiografic, unde n-a
pomenit
aproape
nimic despre via]a lui
personal\, eseul fiind
consacrat aproape `n
totalitate ideilor sale
[tiin]ifice.
Despre perioada
de la E.T.H. scrie:Am avut profesori excelen]i, astfel `nc`t a[ fi
putut c\p\ta o educa]ie matematic\ `ntr-adev\r profund\. Totu[i,
am lucrat cea mai mare parte a timpului `n laboratorul de fizic\,
fascinat de contactul direct cu experien]a.

februarie 2009

~n anul 1905 Albert Einstein public\ 3 articole de importan]\

crucial\ `n domeniul fizicii `n Annelen der Physic - vol. XVII.
~n primul articol demonsteaz\ c\ mi[c\rile haotice ale unor
particule aflate `n suspensie `ntr-un lichid constituie o func]ie
m\surabil\ [i predictibil\ a cineticii moleculare. Aceasta a servit
drept dovad\ virtual\ a existen]ei moleculelor - iar experimentele
de mai t`rziu vor confirma calculele lui Albert Einstein.
Tot atunci `i este acceptat\ teza de doctorat de c\tre profesorul Alfred Kleiner, de la Universitatea din Zrich. Fundamentul
tezei de doctorat a fost un experiment de chimie - solu]ie de zah\r
- difuzia moleculelor de zah\r `n ap\ va produce o presiune, care
poate fi m\surat\ prin introducerea unei foi]e sub]iri `n solu]ie, ce
va fi lovit\ de moleculele de zah\r.
Einstein a elaborat o teorie despre acest proces, prin care a
putut determina at`t m\rimea, c`t [i num\rul moleculelor de zah\r
din solu]ie. Calculul ini]ial al lui Einstein pentru acest num\r, publicat `n 1906, con]inea o gre[eal\, astfel ob]inuse numai 2,1 x 10.
C`nd a corectat gre[eala, c`]iva ani mai t`rziu, num\rul s-a dovedit mai apropiat de num\rul ob]inut experimental: 6,022 x 10
molecule/mol.
~n al doilea articol, Albert Einstein arat\ c\ un proces natural
fundamental este implicat `n remarcabila ecua]ie a radia]iei corpului negru sus]in`nd c\ poate demonstra c\ lumina `ns\[i este
un flux de particule de energie calculabil\ folosind num\rul numit

APOSTOLUL

constanta lui Planck (termenul de foton, pentru particulele de

lumin\ fiind inventat mai t`rziu) - confirmarea experimental\ a
venit peste un deceniu, pentru lumina vizibil\ [i pentru acest articol Einstein a primit Premiul Nobel `n 1921.
Al treilea articol - Despre electrodinamica corpurilor `n
mi[care - reprezint\ prima expresie a ceea ce ulterior avea s\
devin\ Teoria relativit\]ii restr`nse einsteiniene.
Teoria Relativit\]ii a fost elaborat\ de Einstein `n timpul primului r\zboi mondial, c`nd condi]iile nu erau propice experimentelor
[tiin]ifice. Einstein consider\ gravita]ia, `n 1915, nu doar o for]\, ci
ca o distorsiune a spa]iului-timp, produs\ de masa [i energia pe
care acesta le con]ine. Obiectele `ncearc\ s\ se mi[te `n linie
dreapt\, `n spa]iul-timp, dar, deoarece acesta este curbat [i
r\sucit, traiectoriile lor par s\ fie `ndoite. P\m`ntul `ncearc\ s\ se
mi[te `n linie dreapt\ `n spa]iul-timp, dar curbura produs\ de
masa Soarelui `l oblig\ s\ se mi[te dup\ un cerc `n jurul astrului.
Aceast\ teorie a putut fi verificat\ `n 1919 de o echip\ britanic\, cu ocazia eclipsei totale din 29 mai, de l`ng\ coasta
Camerunului. M\sur\torile f\cute de astrofizicianul britanic Arthur
Eddington, ce au ar\tat c\ lumina de la stelele `ndep\rtate, situate `n apropierea Soarelui, a fost deviat\, determin`nd apari]ia
stelelor `n pozi]ii u[or modificate, devia]iile au fost identice cu cele
propuse de Einstein.
Prof. Rodica MIHALACHE

Pag. 3

CEL CE G~NDE{TE SINGUR

CINE FUR|
LA SALARIU?

xist\ r\zboaie de
cinci zile, dar [i de o
sut\ de ani `n care
b\t\u[ii au uitat
cum se poate tr\i `n
pace [i armonie.
Astfel este [i
r\zboiul
dintre
Puterea Politic\ [i
poporul pe care-l
asupre[te. Cel mai
adesea, conflictul acesta ia
forma h\r]uielii dintre guvernan]i [i sindicate, p\r`nd o fatalitate postdecembrist\ aplicat\
romnilor de un spirit viclean,
pentru c\ nu a f\cut ce trebuia
f\cut la momentul potrivit. Se
lupt\ din greu, dar cu un arsenal
`nvechit.
Sindicatele arunc\ la lupt\
mai `nt`i comunicatele de pres\,
apoi amenin]\ voalat cu arsenalul greu, agit\ spiritele [i `n
cele din urm\ scoate trupele `n
strad\, mai blocheaz\ ceva drumuri, inund\ canalele tv [i `ndoliaz\ editorialele, cu proteste
salariale. Dar lumea obose[te
destul de repede, a[a c\ `ncep
s\ apar\ diziden]ele, unii fac
st`nga-mprejur scotocindu-se
`ngrijora]i `n portmoneu, `n cele
din urm\ radicalii de luni
diminea]a devin pacifi[tii de
vineri seara. R\zboinicii de la
centru simt degringolada,
`ncearc\ s\ redreseze moralul,
recurg`nd la muni]ia penetrant\,
dar folosesc mai `nt`i, din motive
umanitare, un foc de avertisment, greva japonez\. Se vede
c\ cei mai fideli servan]i [ov\ie
de frica diminu\rilor corespunz\toare de salarii. Sub presiunea evenimentelor guvernan]ii fac tot felul de eschive.
Impertinen]a merge p`n\ la
ordonan]e de guvern care
blocheaz\ legea aprobat\ de
Parlament, iar publicul este
mitraliat ca destabilizator al
economiei, creator de haos,
responsabil de infla]ie [i de
[omaj. Se apeleaz\ la cel mai
puternic explozibil social, criza
economic\ mondial\.
Puterea politic\ [i-a dovedit
`nc\ o dat\ capacitatea de a
denatura, deturna, de a truca

evenimentele. Metodele `nvechite au func]ionat la fel de bine

ca alt\dat\: promisiunea populist\, tergiversarea viclean\,
minciuna murdar\, lipsa de
scrupule, `ngro[area obrazului,
tr\darea electoratului. Poate c\
sindicatele au pierdut b\t\lia,
poate guvernan]ii au c`[tigat-o...
De fapt, perdantul este
`nv\]\m`ntul romnesc, `n
primul r`nd elevul [i studentul.
Dilema - performan]\ contra salarii - sau salarii contra
performan]\ s-a ad\ugat la cele
multe altele: `nc\rcarea orar\,
violen]a, drogurile [i prostitu]ia,
absenteismul, calitatea manualelor [i a suporturilor didactice,
a
managementului
institu]ional [i al resurselor, a
evalu\rii referen]ilor [i rezultatelor, a realiz\rii socio-profesionale a absolven]ilor. De sus
`n jos se crede c\ toate se vor
rezolva de la sine, c\ci, p`n\
acum, nu s-a f\cut nimic
preg\titor. Mai mult, rotativa
guvernelor panic\ personalul
din teritoriu, nimeni nu face
nimic, a[tept`nd schimb\rile.
Lipsa de rezultate se
mascheaz\ cu ordine, decizii,
adrese. Dac\ `ncerci s\ dai de
cap\tul firului, ajungi sus, sus
de tot, unde competen]ii `[i
tripleaz\ salariile prin sporuri,
de[i nu au reu[it s\ acceseze
dec`t 210 milioane din cele 3,5
miliarde euro, date gratis de
U.E. pentru proiecte [i programe specifice. Cum s\ [tii ce
nevoi are `nv\]\m`ntul, dac\
ministrul `nsu[i este un rateu de
[antier? Balamucul ho]iei de
fonduri bugetare este completat
de uria[a armie a celor care s-au
aciuat prin cotloanele aparatului
guvernamental, de la comun\
p`n\ la centru, pretext`nd c\ ne
fac via]a mai bun\ ca manageri
de proiecte, pe salarii astronomice.
Bani nemunci]i, bani fura]i,
bani niciodat\ recupera]i .
Prof. dr.
D. D. URSACHE

J U M | TA T E D E V E A C D E D R A G D E { C O A L |
Ce mai face celebrul domn professor
Grigoricc\?
- Nu mi-am
propus s\ fiu celebru `n aceast\ carier\, am fost doar
un modest dasc\l
[i dirijor de cor,
devotat misiunii
sale de lumin\tor.
Dac\ pe parcursul celor aproape 50 de ani
de activitate artistic\ m-am
f\cut `n]eles [i apreciat de
elevi, de cori[ti [i de colegi,
s`nt mul]umit.
- C`nd a]i puss primaa not\
`n cataalog [i la ce [coaal\?
- Nu mai ]in minte ziua.
{tiu doar c\ asta se `nt`mpla
`n toamna anului 1957 la
{coala Medie Mixt\ din
Petro[ani- Hunedoara, unde
am predat prima lec]ie de
muzic\, `n calitate de profesor. Ce not\ a fost? Nu mai
[tiu.
- S`nte]i orgaanizaatorul [i
dirijorul de deccenii al,, la fel de
celebrului Cor al Sindiccatului
din ~nv\]\m`nt.
- Este adev\rat c\ activitatea mea artistic\ din PiatraNeam] a fost legat\ [i de corul
Sindicatului ~nv\]\m`nt din
acest ora[. Nu am fost `ns\
unicul dirijor al acestei cunoscute forma]ii, care a luat fiin]\
`n anul 1902, din ini]iativa revizorului [colar Gheorghe
Nicolau (1858- 1925). Pe la
pupitrul dirijoral s-au perindat:
T.V. Ungureanu, Gheorghe
Dimitriev, Alberto Cirilo,
Constantin
Cazacu
[i
Constantin Alexandrescu. ~n
anul 1963 mi s-a `ncredin]at
mie coordonarea acestui cor
care, cu sprijinul conducerii
sindicatului [i sub bagheta
mea, a parcurs un drum
ascendent
`n
afirmarea poten]ialului artistic al
educatoarelor, `nv\]\torilor [i
profesorilor nem]eni.
Eu am p\storit acest cor
p`n\ `n anul 2002, c`nd [i-a
aniversat centenarul, Restul
e t\cere...
- A]i fosst reaaless membru al
Conssiliului
Direcctor
al
Assocciaa]iei ~nv\]\torilor din jud.
Neaam] [i al Clubului

Seniorilor,, care-[[i dessf\[oaar\

activitaateaa `n cl\direaa nou
dob`ndit\,, din str. M.
Saadoveaanu,, nr. 21... Ce v\
leaag\ de aceaast\ asocciaa]ie?
- Dac\ `n 1960, anul stabilirii mele `n Piatra- Neam], ar
fi existat aceast\ asocia]ie, cu
siguran]\ c\ atunci m\ `nscriam `n ea.
Odat\ cu re`nfiin]area
acestei asocia]ii, `n octombrie
1990, m-am al\turat echipei
de organizare, `n frunte cu
pre[edintele ei, Gheorghe

diferen]\. Este adev\rat c\ `n

cei aproape 50 de ani de profesorat ai mei, {coala
romneasc\ a trecut prin prea
multe a[a zis reforme, cu
rezultate discutabile, dac\ nu,
controversate.
Dup\ anul 1989, ar fi trebuit ca diriguitorii s\-[i
`ntoarc\ privirea c\tre cel mai
s\n\tos sistem de `nv\]\m`nt
din Romnia, cel impus de
ministrul Spiru Haret [i pentru
care eram invidia]i chiar de
occident. Dar, din p\cate, `nc\
nu ne reg\sim drumul [i identitatea, `ncerc`nd alte reforme
[i experimente exasperante.
Oamenii [colii de azi se
pl`ng de situa]ia dezastruoas\
din `nv\]\m`nt, de comportamentul libertin al elevilor, de
lipsa lor de autoritate [i dau
vina pe al]ii. Ace[tia uit\ c\
autoritatea se c`[tig\ prin
competen]\ [i har; ea nu se
impune pe c\i administrative.
Elevii trebuie, deci, determina]i s\ fie cum vrem noi, [i nu

Interviu cu dl. prof.

George GRIGORIC|
Amaicei, `ncerc`nd s\-mi aduc
modesta contribu]ie.
- V\ admir [i v\ invidiez
pentru at`taa energie [i vivaacitaate. Care-ii seccretul dumneaavoaastr\?
- Energie [i vivacitate la
v`rsta mea? Optimism, poate.
Acum, c`nd de doi ani nu mai
lucrez la catedr\, caut ca tot
timpul s\ am c`te ceva de
f\cut, s\ m\ mi[c pe c`t este
posibil, pentru a fi de folos
celor din jur, mai ales familiei
mele.
Proiecte? Dac\ timpul m\
va mai r\bda, inten]ionez s\
scriu ceva despre muzicienii
v\zu]i dincolo de portativ, ca
oameni.
- Cum `n]elege]i diferen]aa
aastronomicc\ dintre [coaalaa
romneaasc\ de la `ncceputul
carierei dvss. [i ceaa de la
ie[ireaa la penssie; sau nu s`nt
diferen]e majore?
- Nu-mi dau seama c`t de
astronomic\ este aceast\

obliga]i, constr`n[i.
Este dureros s\ aud tot
mai frecvent pe cei care se
pensioneaz\ acum, c\ se
bucur\, c\ au sc\pat, `n
sf`r[it, de [coal\ [i de elevi, c\
nu se mai putea de r\ul lor.
- Povessti]i-nne o seccven]\
haazlie din prodigioaasa dvss.
carier\,, c\ de trisste]i legaate de
[ccoaal\ auzim zilnicc.
- Scena care s-a petrecut
cu ocazia unui concurs coral
ce avea loc `n sala Radio, la
Bucure[ti, prin anii 70 ai secolului trecut, nu este doar
hazlie ci de-a dreptul tragicomic\.
Deoarece trebuia s\
intr\m `n scen\ imediat dup\
un alt cor, vr`nd s\ ajut la
aranjarea podiumului, tot
aplec`ndu-m\, am sim]it la
turul pantalonilor un p`r`it suspect. Nu era ce poate v\
`nchipui]i, ci chiar ruperea
cus\turii.
Am
`nlemnit.
Colegul meu, Petric\ Cazacu,

rugat s\ observe dimensiunea

dezastrului, m\ asigur\ c\
nu e mare ruptura [i c\ pot
intra `n scen\, cu condi]ia s\
nu ridic m`inile prea tare la
dirijat. Am intrat, deci, prudent
[i `ngrijorat de ce se putea
`nt`mpla, dac\ unul din cameramani (totul era televizat) ar
fi prins `n imagine locul cu
pricina, eu fiind cu spatele.
F\r\ a m\ pierde cu firea [i a
transmite corului o stare `ncordat\, am `nceput s\ z`mbesc
(numai eu [i Petric\ [tiam de
ce) [i s\ dirijez. Cori[tii,
crez`nd c\-i `ncurajez, s-au
destins [i au c`ntat dumnezeie[te, astfel `nc`t, la final,
am primit punctajul maxim,
100, din partea juriului.
Ce a urmat? Greu de
descris. Pre[edintele sindicatului, Neculai Bonta[, `mpreun\ cu b\rba]ii din cor, m-au
luat pe sus p`n\ la ie[irea din
sala de concerte, `n timp ce
eu strigam disperat: - Mai
`ncet c\ mi s-au rupt pantalonii la spate!
Abia mai pe urm\ au
`n]eles cu to]ii de ce eram a[a
de vesel pe scen\ [i c\ cele
o sut\ de puncte primite se
datorau, poate, [i acelei insolite `nt`mpl\ri.
- Da]i un sfaat `n]elept unui
professor t`n\r.
- Dac\ vreun astfel de
t`n\r profesor are toate
`nzestr\rile necesare: talent,
voca]ie, dragoste de meserie
[i de copii, precum [i
hot\r`rea ferm\ de a `nfrunta
vicisitudinile inerente, are
toate [ansele de a izb`ndi, a[a
cum am f\cut [i eu acum mai
bine de o jum\tate de veac.
Un sfat? Doar dou\
parafraze:
Ai
reu[it?
Continu\, nu ai reu[it?
Continu\ [i Nu te `ntreba ce
face ]ara pentru tine, `ntreab\te ce faci tu pentru ea (J.F.
Kennedy).
- La ce `ntrebaare a]i fi vrut
s\ r\sspunde]i [i n-aam avut
insspiraa]iaa s\ v-oo adressez?
- Dac\ ar fi s\ o lua]i de la
cap\t, tot pe acela[i drum a]i
merge?
- Da!
A consemnat
prof. Dumitri]a
VASILCA

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ILEANA
Principes\ de
Romnia
Arhiduces\ de Austria
TR|IESC DIN NOU
Traducere din englez\ de
Agra Baroti- Gheorghe
Prefa]\ de Al. Paleologu
Tr\iesc din nou este
istoria unei prin]ese
care devine o femeie
ca oricare alta,
`nv\]`nd s\ g\teasc\,
s\ spele vasele, s\
fac\
pia]a,
s\
munceasc\ pentru
hrana zilnic\ a copiilor ei, a[a cum
Dumnezeu a os`ndito `nc\ de la `nceputul
lumii.
Ca autoare, domni]a Ileana,
care nu a scris dec`t ca s\ explice
americanilor tot ce ace[tia ignor\
sau nu pricep din Europa, mai cu
seam\ din Romnia, dovede[te

Pag. 4

un talent
portretistic [i
un sim] de
observa]ie
prompt [i
infailibil, cu
expresie
percutant\,
definitiv\.
(...) Fa]\ de
r e g i n a
Maria, care
se dorea- [i efectiv era- o remarcabil\ scriitoare, domni]a Ileana
are `n plus o mai sigur\ privire
asupra politicului, o luciditate [i o
obiectivitate a judec\]ii care-i permit o perfect\ deta[are. (Al.
Paleologu)
Guy Gauthier
MISSY, REGINA
ROMNIEI
Traducere din francez\ de
Andreea Popescu
Nepoat\ a reginei Victoria,

dup\ tat\, [i a ]arului Alexandru al

II-lea, dup\ mam\, regina Maria a
Romniei- Missy pentru intimir\m`ne una dintre figurile cele mai
seduc\toare ale secolului XX.
Considerat\ cea mai frumoas\
regin\ a Europei acelor vremuri,
inteligent\, distins\, plin\ de
abnega]ie [i eroism `n anii Primul
R\zboi Mondial, fire optimist\ [i
comunicativ\, Missy i-a impresionat pe Carol al Romniei, pe
`mp\ratul german Wilhelm al IIlea, pe Eduard al VII-lea al
Angliei, pe Clemenceau, Poincare
sau Churchill, ba chiar [i pe Hitler.
G u y
G a u t h i e r,
magistrat [i
istoric
francez specializat `n
istoria
Romniei,
face portretul unei personalit\]i

care s-a remarcat `n politic\, literatur\ [i arte, dar [i `n r\zboi.

Mircea Ciobanu
CONVORBIRI
CU MIHAI I
AL ROMNIEI
Prezenta
edi]ie condenseaz\
cele dou\ volume de convorbiri
ale
scriitorului
M i r c e a
Ciobanu cu
Mihai I al
Romniei,
realizate `n primul an de dup\
c\derea regimului comunist [i
publicate pentru prima oar\ `n anii
1991- 1992 la Humanitas.
Empatice, profunde, grave,
`ntreb\rile marelui poet [i prozator `i prilejuiesc ultimului monarh

APOSTOLUL

al Romniei una dintre cele mai

frumoase c\r]i de confesiuni din
`ntreaga cultur\ romn\ [i de
asemenea unul dintre textele capitale pentru `n]elegerea istoriei [i
destinului nostru ca popor. Una
dintre acele extrem de rare c\r]i
dup\ lectura c\rora `n]elegi c`t de
s\rac ai fi fost `nainte de a citi.

Arthur Gould Lee

REGINA- MAM|
ELENA A ROMNIEI
Traaduccere din englez\ de
Liliaanaa Aleccu
Via]a reginei Elena, mama
lui Mihai I al Romniei, a fost o
via]\ de Cenu[\reas\ derulat\
invers. Descendent\ a ]arinei
Ecaterina cea Mare, a reginei
Victoria [i a lui Iacob I al
Angliei, nepoat\ de `mp\ra]i [i
fiic\ de regi, Elena p\rea sor-

tit\
unei
existen]e
senine de
suveran\. A
devenit, `ntradev\r,
regin\, dar
nu a domnit
niciodat\.
Tat\l, so]ul,
fiul [i fratele ei au fost for]a]i,
r`nd pe r`nd, s\ renun]e la
coroan\. A suportat umilin]e la
care femeile nu s`nt de obicei
supuse, [i cu at`t mai pu]in
reginele.
Prieten al familiei regale
exilate, Arthur Gould Lee,
autorul biografiei regelui Mihai
(Coroana contra secera [i ciocanul, Humanitas, 1998), a
reconstituit povestea regineimam\ baz`ndu-se pe propria ei
m\rturie.

februarie 2009

PREZENT {I PERSPECTIVE
ADUNAREA GENERAL| A ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR NEAM}

ala de festivit\]i Theodor Macarie a

Liceului de Art\ Victor Brauner, din
Piatra Neam], a fost gazda Adun\rii
Generale a ~nv\]\torilor din jude]ul
Neam], joi, 5 februarie, `ncep`nd cu
ora 11, `n prezen]a a peste o sut\ de
participan]i, membri ai corpului
didactic nem]ean, pensionari din
`nv\]\m`nt precum [i invita]i, printre
care profesor Mihai L\c\tu[u, inspector general [colar Neam], `nv\]\toarea Gabriela Grigore, secretar general al
Sindicatului Liber din ~nv\]\m`nt Neam],
profesorii Eugen Teir\u [i Rodica Leonte,
pre[edinte, respectiv vicepre[edinte al
Asocia]iei ~nv\]\torilor din Bac\u, profesor
C\t\lin Diaconu, membru `n conducerea
AGIRO (Asocia]ia General\ a ~nv\]\torilor
din Romnia) etc. {edin]a a fost codus\ de
profesor Gheorghe Vadana, vicepre[edinte al
organiza]iei nem]ene de cadre didactice, care
a transmis cuv`ntul de deschidere.

Darea de seam\
Profesorul Gheorghe Amaicei, pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor
din Neam], a citit darea de seam\, prin care a prezentat activitatea
Asocia]iei pe ultimii doi ani (2007 - 2008). S-a vorbit despre istoricul zbuciumat al acestei oragniza]ii, care dateaz\ din 1912, gra]ie fondatorului
s\u, ilustrul `nv\]\tor Leon Mrejeru. De la `nfiin]are, s-a constituit ca
persoan\ juridic\, cu scopul de a ajuta cadrele didactice dup\ modelul
Societ\]ii Corpului Didactic de toate Gradele din Romnia, care a
func]ionat `n perioada 1878 - 1898. La congresul din Ia[i din 1885, a luat
parte [i Ion Creang\, marele povestitor [i unul din `nv\]\torii cu care se
m`ndrea [i se m`ndre[te corpul didactic nem]ean, a subliniat profesorul
Amaicei. Asocia]ia ~nv\]\torilor din Neam] a func]ionat de-a lungul timpului cu intermiten]e, iar cl\direa construit\ din contribu]ia dasc\lilor
pentru a servi activit\]ii lor extra[colare, de pe strada Mihail
Sadoveanu, din urbea de la poalele Pietricic\i, a fost atribuit\ altor
unit\]i, ce nu aveau nici o leg\tur\ cu sectorul de `nv\]\m`nt.
Dup\ 1989, prin sentin]\ judec\toreasc\, Asocia]ia ~nv\]\torilor din
Jude]ul Neam] a fost reactivat\, iar cl\direa de pe strada Mihail
Sadoveanu, nr. 21, redob`ndit\, `ncep`nd cu data de 1 ianuarie 2007.
Gheorghe Amaicei a trecut apoi `n revist\ toate realiz\rile din ace[ti ul-

timi doi ani: repara]ii exterioare [i interioare, refacerea sistemului de `nc\lzire,

amenaj\ri de birouri, cluburi, cabinete, dormitoare, grupuri sanitare etc [i a amintit
sursele de la care au fost alocate fondurile.
Au fost cita]i la realiz\ri profesorul
Constantin Tom[a, care a scris o lucrare
numit\ Pagini din Istoria ~nv\]\m`ntului din
Neam], colectivul de redac]ie al revistei
Apostolul [i al suplimentului Apostolul literar [i artistic.
~n vederea cunoa[terii trecutului istoric
al `nv\]\m`ntului nem]ean au fost organizate simpozioane, schimburi de experien]\,
s\rb\torirea Zilei ~nv\]\torului precum [i
aniversarea a 95 de ani de la `nfiin]area
asocia]iei, toate acestea fiind amintite ca
`mpliniri [i `n mod special leg\tura str`ns\
cu Complexul Muzeal Neam], prin persoana bunului coleg, profesor Dan
Mih\ilescu. Dar pre[edintele Amaicei a
vorbit [i despre ne`mpliniri precum
[edin]ele ce nu s-au ]inut cu regularitate [i
nu s-a `ncasat cotiza]ia `n mod ritmic [i de
la to]i membrii. De asemenea, nu au fost
antrenate cadre didactice pensionare din
`nv\]\m`nt pentru a `mp\rt\[i din munca lor
de-o via]\, fapt pentru care o parte din ei au
cerut `nfiin]area unei organiza]ii sindicale,
cu scopul de a organiza timpul liber al acestora `n mod recreativ: excursii,
jocuri `n club, conferin]e, audi]ii muzicale [i, dac\ va fi posibil, organizarea unei forma]ii corale.
Directorul economic al Asocia]iei ~nv\]\torilor din Neam], profesor
Vasile S\il\, a prezentat apoi raportul financiar - contabil, cu lux de
am\nunte, toate cheltuielile [i provenien]a lor din aceast\ perioad\.
Amintim printre donatori Casa de Cultur\ a Sindicatelor, ACR,
Grupul {colar Forestier, Gr\dini]ele Filip [i F\rc\[anu, precum [i
cadrele didactice: Pobereznic, Bucure[teanu, Constantinescu, Tom[a,
Grigoric\, Hizanu, Ursu, Chindea, B`rjoveanu, Terbescu, Cuciureanu,
Pavalache, Tereza Gogu, medicul Floare[, datorit\ c\rora s-a alc\tuit o
colec]ie de c\r]i [i lucr\ri de art\. Dintre firmele de construc]ii amintim
pe cele ale domnilor Vulpe, Ciobanu [i Ouatu, a accentuat profesorul
S\il\.

Cuv`ntul invita]ilor

Profesorul Mihai L\c\tu[u [i-a exprimat `n primul r`nd sentimentele

de mul]umire pentru c\ a fost invitat la aceast\ adunare, unde are prilejul s\ revad\ `n sal\ oameni care i-au fost profesori [i l-au `nv\]at s\

munceasc\ cu d\ruire [i cinste, [i nu `n

ultimul r`nd pe domnul Gheorghe Amaicei,
care a depus un efort deosebit pentru a
redob`ndi o parte din spa]iile pierdute:
Ne-am zb\tut c`t am putut pentru ca
Ministerul ~nv\]\m`ntului s\ intervin\ s\
redob`ndim ceea ce a fost cl\dit cu
sudoarea frun]ii `nainta[ilor no[tri intelectuali, din pu]inul lor venit. Datorit\ dumneavoastr\, dasc\lilor, exist\m noi, cei de la
catedr\. Dumneavoastr\ s`nte]i cei care
au `ndrumat [i `ndrum\ mereu tineretul [i
nu numai, pe calea bun\ a existen]ei.
Sunte]i elementele cele mai valoroase, f\r\
de care oamenii ar tr\i `n `ntuneric [i c`t voi
fi printre dumneavoastr\, ca profesor `n
activitate sau c`nd voi fi pensionar, v\ asigur de tot sprijinul meu.
C\t\lin Diaconu, reprezentant AGIRO,
a transmis, printr-o scrisoare deschis\,
salutul pre[edintelui Asocia]iei Generale a
~nv\]\torilor din Romnia, Viorel Dolha: La
un `nceput de februarie 1898, se scria `n
{coala viitoare: ~nv\]\torii din Romnia au
ajuns la convingerea c\ at`t [coala ce le
este `ncredin]at\ spre a o conduce, c`t [i
`nv\]\torul ei, nu se vor putea ridica, p`n\
nu-[i vor da m`na cu to]ii, [i str`ns uni]i, `n
jurul unuia [i aceluia[i steag, s\-[i spun\
cuv`ntul din urm\. ~n continuare profesorul Dolha a amintit c\ a fost
oaspete `n 2007 la Piatra Neam] [i a r\mas cu o impresie deosebit\.
Profesorul Amaicei a fost ales `n Consiliul Director al Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din Romnia, iar Piatra Neam] va fi `n anul 2009
gazda congresului AGIRO.
Aceast\ propunere i-a surprins pe dasc\lii nem]eni, dar au fost de
acord `n unanimitate, hot\r`ndu-se s\ se desf\[oare `n luna august, cu
participarea a peste 600 de slujitori ai catedrei din ]ar\ [i str\in\tate.
S-a reamintit faptul c\, fiind membr\ fondatoare a Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din Romnia, organiza]ia nem]ean\ a participat
la Congresul al XXIX-lea (congres de constituire AGIRO), care s-a
desf\[urat la Bucure[ti, `n sala Parlamentului Romniei, `n zilele de 6 7 septembrie 2008, iar Asocia]ia ~nv\]\torilor din Neam], prima
re`nfiin]at\ dup\ 1989 este considerat\ cea mai puternic\ din ]ar\.
Cuvinte de apreciere pentru Asocia]ia ~nv\]\torilor din Neam] au
fost exprimate [i de c\tre invitatul de la Bac\u, Eugen Teir\u, pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul vecin, care a `mp\r]it
participan]ilor primul num\r din buletinul informativ cu titlul ~nv\]\torul
b\c\uan.
Maria STUPCANU

~n februarie

S-A STINS DOAMNA PROFESOAR| MUSTA}| ELENA

greu s\ nu surprinzi
valoarea unui profesor c`nd `l ai `n fa]\ zi
de zi `n calitate de
coleg, mentor, prieten. ~l vezi trec`nd
prin toate st\rile
umane, suferind,
transpir`nd
[i
model`nd cu r\bdare
[i migal\ crearea
personalit\]ilor [i formarea caracterelor de la cea
mai fraged\ v`rst\.

Era o d\sc\li]\ dedicat\

`nv\]\m`ntului, o coleg\ minunat\, o dirigint\ aspr\, ce cu o
m`n\ de fier `ntr-o m\nu[\ de
catifea a modelat caracterele a
patru genera]ii de elevi.
Indiferent de p\m`ntul `n
care [i-a avut r\d\cinile [i
indiferent de formarea sa
ini]ial\, acest om s-a dedicat
[colii [i elevilor mai mult dec`t
cei care s-au format ca profesori, dar nu au devenit profesori.

Ne-a l\sat sfaturile [i

g`ndurile bune, temele orelor de
dirigen]ie, revista clasei [i
parteneriatele desf\[urate,
diplomele de pe panoul de
onoare al [colii, cele mai multe
ob]inute la istorie [i cultur\
civic\ de elevi afla]i sub `ndrumarea ei.
Valoarea unui profesor st\
`n multe lucruri, dar, mai ales, `n
elevii lui, care de multe ori s`nt
copii f\r\ posibilit\]i, dar cu
drag de carte. St\ `n dorin]a de

a dep\[i anumite limite sau

complexe, de a dep\[i toate
greut\]ile... [i de a ajunge la
performan]\.
Amintirea ei e vie [i se va
perpetua [i prin oamenii care
fie au iubit-o [i admirat-o, fie au
invidiat-o [i concurat-o.
Aducem pe aceast\ cale un
pios omagiu d\sc\li]ei noastre.
Inst. Alina SUCIU

{c. Bicazzu Ardelean

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Ana a Romniei
UN R|ZBOI, UN
EXIL, O VIA}|

ia]a ultimei regine a

Romniei,
transcris\ de principele Radu de
HohenzollernVeringen, so]ul fiicei
sale, Margareta de
Romnia,
[i
prefa]at\ de so]ul
s\u, regele Mihai al
Romniei,
va

impresiona
`n mod cert
cititorul.
Este via]a
complicat\
[i tragic\ a
unei tinere
f e t e ,
n\scut\ `n
cel
mai

burghez arondisment parizian,

le seizieme, `n familia princiar\
de Bourbon- Parma, ca fiic\ a
principesei Margareta a
Danemarcei, educat\, asemeni tututor fetelor de familie
regal\, `n spiritul credin]ei,
muncii, devotamentului [i datoriei, devenit\, din chiar ceasul
c\s\toriei, [i r\mas\, pentru o
jum\tate de secol, Regina `n
exil a unei ]\ri nefericite.
O via]\ spectaculoas\...
prin statornicie, modestie,
firesc [i simplitate.
Paul Lindenberg
REGELE CAROL I
AL ROMNIEI
Traaduccere din germaan\ de
Ion Nastaasiaa
Via]a lui Carol degaj\ tot
parfumul de epoc\ al unui text
scris `n urm\ cu un secol.
Evocarea apar]ine, `n plus,

februarie 2009

cuiva care,
ca apropiat
al familiei
regale, a
stat `n preajma personajului s\u,
fiindu-i chiar
`nt`iului nostru monarh
un fel de fiu
spiritual, [i l-a putut percepe `n
dimensiunea lui uman\.
Aspecte din via]a de familie,
din copil\ria [i tinere]ea viitorului rege la curtea de la
Sigmaringen, [coala, c\l\toriile r\mase, la un secol distan]\, inedite, fac savoarea
acestei c\r]i pe care am puteao defini drept o biografie sentimental\. Paul Lindenberg [i-a
publicat pentru prima dat\
cartea `n limba german\, `n
anul 1906.

O carte de maxim interes

st\zi doresc s\ semnalez o ultim\ apari]ie editorial\ `n domeniul dreptului canonic. Este
vorba despre lucrarea Biserica [i institu]ia c\s\toriei. Condi]iile administr\rii c\s\toriei.
Studiu juridico - canonic, autor lector universitar doctor Iulian Mihai Constantinescu,
ap\rut\ la Editura Aius, Craiova, 2008.
Din perspectiva teologului [i a juristului, autorul, a realizat o abordare interdisciplinar\ [i interconfesional\, cu fundamente din teologia biblic\.
Cartea abordeaz\ problema c\s\toriei din perspectiva teologiei sistematice, istorice
[i practice, aduc`nd o nou\ viziune asupra subiectului. Cele 252 de pagini ale lucr\rii
trateaz\ domeniul matrimonial din punct de vedere canonic ortodox, dar [i din punctul
de vedere al tradi]iei romano - catolice, eviden]iind [i cadrul legislativ romnesc.
Este structurat\ `n dou\ mari capitole, alc\tuite la r`ndul lor din numeroase subcapitole. Probleme precum: c\s\toria `n Biseric\ [i `n reglement\rile autorit\]ii seculare, c\s\toria
`ntre legisla]ia bisericeasc\ [i autoritatea imperial\, institu]ia juridic\ a familiei `n legisla]ia civil\,
raportul dintre cununie [i c\s\toria civil\ `[i g\sesc r\spunsuri `n prima parte a c\r]ii, urm`nd ca `n
cea de a doua parte s\ fie tratate aspecte legate de condi]iile de fond [i form\ a ale cununiei [i
c\s\toriei, condi]iile celebr\rii cununiei `n catolicism, ortodoxie etc.
Structura [i modul de abordare al problematicii ne detrmin\ s\ consider\m studiul de fa]\ ca
fiind de un real folos teologilor, studen]ilor, speciali[tilor `n [tiin]e juridice [i drept eclesiastic, dar nu
`n ultimul r`nd, tuturor persoanelor interesate de bazele canonice ale c\s\toriei. Lucrarea constituie
[i un argument `mpotriva tuturor tendin]elor contemporane care `ncearc\ discreditarea acestei sfinte
taine minimaliz`nd rolul [i importan]a familiei `n societate.
Drd. Mihai FLOROAIA

APOSTOLUL

Pag. 5

{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Concursul {tefan Procopiu
iatra Neam] a fost, pe 24 [i
25
februarie,
gazda
Concursului Na]ional de
Referate [i Comunic\ri
{tiin]ifice {TEFAN PROCOPIU.
La acest eveniment,
organizat de Colegiul Tehnic
Gheorghe Cartianu, `mpreun\ cu Inspectoratul {colar,
Prim\ria Piatra Neam] [i
Casa Corpului Didactic, au
participat aproximativ 200 de elevi [i profesori din `ntreaga ]ar\, profesori universitari din Ia[i [i Gala]i. Este un eveniment la nivel na]ional. Ca de
fiecare dat\, a fost un concurs cu premii, realizat pe trei sec]iuni:
fizic\-gimnaziu, fizic\-liceu [i [tiin]a [i tehnic\-liceu. La fiecare
sec]iune s-au acordat 3 premii [i men]iuni. De asemenea, la
sec]iunea fizic\-liceu s-a acordat [i marele premiu. Este un premiu
care se acord\ de 3 edi]ii. Men]ionez c\ acest concurs este `nscris `n
agenda activit\]ilor extracurriculare a Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului. Vreau s\ mul]umesc sponsorilor [i
Consiliului Local pentru c\ ne-au sprijinit [i pentru acordarea premiilor. A fost un concurs cu o larg\ participare, cu un num\r mare de
elevi [i profesori din toat\ ]ara. Au fost prezen]i profesori universitari
de la mai multe facult\]i: Facultatea de Fizic\ Ia[i, Facultatea de
Electrotehnic\ Ia[i, dar [i de la Universitatea Dun\rea de Jos din
Gala]i. Un mare succes a fost [i la sec]iunea metodic\, adresat\ profesorilor. Rezultatele de la aceast\ sec]iune s`nt publicate pe un CD
cu ISSN, deci are caracter de lucrare [tiin]ific\, a precizat prof.
Mariana Paleu, directorul Colegiului Tehnic Gheorghe Cartianu.

Sindicali[tii caut\ dreptatea la Tribunal

Profesorii s`nt nevoi]i s\ apeleze la instan]ele de judecat\ pentru
a-[i c`[tiga diverse drepturi. Surprinz\tor este c\ e vorba de legi ce
stipuleaz\ clar aceste drepturi, numai c\ ele nu s`nt aplicate de c\tre
autorit\]i, de c\tre cei care au p`rghiile pentru respectarea legilor.
Gabriela Grigore, secretarul general al Sindicatului din ~nv\]\m`nt
precizeaz\ c\ toate ac]iunile `n instan]\ au fost ini]iate cu scopul de
a obliga factorii r\spunz\tori s\ aplice legile. Anul trecut am ini]iat 7
ac]iuni `n instan]\. Dou\ dintre ele au solicitat calculul [i plata drepturilor salariale pentru `nv\]\torii, institutorii [i educatorii cu gradul I [i
peste 25 de ani vechime, care beneficiau de diminuarea normei
didactice cu dou\ ore, ore care ar fi trebuit s\ fie pl\tite ca ore suplimentare. Termenul pentru care am solicitat aceste drepturi este
retroactiv pe 3 ani din momentul ini]ierii ac]iunii.
Iar exemplele de nerespectare a unor legi adoptate de Parlament
[i promulgate de pre[edintele ]\rii continu\: Am ini]iat un proces `n
vederea ob]inerii tran[elor suplimentare de vechime pentru cadrele
didactice care au peste 30 de ani vechime, care beneficiau de calculul unei tran[e suplimentare de vechime, `n coeficient de 1/25 din
tran[a anterioar\. De[i legea stipuleaz\ acest lucru, el nu a fost aplicat nici `n Neam] [i nici `n alte jude]e. Noi am solicitat s\ fie calculat
tot retroactiv pentru 3 ani de zile.

Excursie la Comisia European\

Inspectoratul {colar a anun]at unit\]ile [colare din jude] c\ unii
elevi nem]eni ar putea beneficia de o excursie de studiu la Comisia
European\. Nu va fi deloc u[or, pentru c\ de astfel de excursii nu vor
beneficia dec`t 10 [coli din Europa, `ns\ vor fi avantajate [colile care
deruleaz\ proiecte Comenius. Iar num\rul [colilor care deruleaz\
astfel de proiecte de colaborare cu unit\]i de `nv\]\m`nt din alte ]\ri
este destul de mare. V\ facem cunoscut c\ anul acesta se

deruleaz\ un program pilot `n cadrul c\ruia grupuri de elevi de la 10

[coli din Europa pot participa la o vizit\ de studiu la Comisia
European\. Comisia va acoperi cheltuielile prilejuite de aceast\
vizit\. Prioritate vor avea grupurile mixte, adic\ ar fi bine ca [colile
care au deja un proiect Comenius s\ profite de una din regiunile de
proiect [i s\ propun\ participarea la vizit\ a unui grup format din elevii celor dou\ sau mai multe [coli partenere. Men]ion\m c\ selec]ia
se va face pe principiul primul venit, primul servit! Este important ca
[colile s\ ac]ioneze cu rapiditate, `n cazul `n care s`nt interesate de
aceast\ oportunitate, a declarat inspectorul [colar general, Mihai
L\c\tu[u.

Pensionari `n `nv\]\m`nt
Cinci cadre didactice pensionare `[i vor continua activitatea `n
[coli [i `n urm\torul an de `nv\]\m`nt, cu toate c\ ini]ial fuseser\ invitate s\ se retrag\. 12 profesori afla]i `n aceast\ situa]ie au depus
contesta]ie la decizia de a nu mai fi primi]i `n `nv\]\m`nt din cauza
v`rstei. Dup\ reanalizarea dosarului, a fost acceptat un profesor de
educa]ie-fizic\, 3 de limba [i literatura romn\ [i unul de mecanic\.
~n luarea acestei decizii s-a ]inut cont [i de penuria de cadre didactice din anumite domenii. Spre exemplu, solicitarea pentru profesorul
de educa]ie-fizic\ [i sport este de la Clubul Sportiv {colar din T`rgu
Neam].
~n privin]a profesorilor de limba [i literatura romn\ situa]ia este
[i mai simpl\, Inspectoratul {colar tr\g`nd p`n\ acum numeroase
semnale de alarm\ `n ceea ce prive[te num\rul redus de profesori la
aceast\ materie. De asemenea, profesorul de mecanic\ a fost
reprimit la Colegiul Tehnic Ion Creang\ din T`rgu Neam], unitate cu
un profil special.

Absenteism la teza cu subiect unic

Prima prob\ a sesiunii speciale a tezelor cu subiect unic a fost o
surpriz\ nepl\cut\ din punct de vedere al prezen]ei. Este adev\rat c\
prima prob\ - ce a avut loc s\pt\m`na trecut\ - a fost destinat\ doar
elevilor de clasa a VIII-a, care nu au participat `n primul semestru la

teza la istorie sau georgafie, la alegere.

Astfel, `n baza prezen]ei din primul semestru, la istorie erau
a[tepta]i 7 candida]i `n mediul urban [i 12 `n rural. Dintre elevii care
`nva]\ la [coli de la sate, s-au prezentat doar 5 la teza la istorie, `n
timp ce un singur elev din mediul urban a fost prezent la tez\.
Normal, fiind un num\r at`t de mic de elevi, ace[tia nu au mai avut
cum s\ mi[te `n front, motiv pentru care nu au fost nici elimina]i.
Cei mai mul]i elevi erau a[tepta]i la proba de geografie, 30 `n
mediul urban [i 59 din rural. ~n schimb, s-au prezentat doar 12 elevi
de la [colile din ora[e [i 5 din rural. Cu alte cuvinte, prezen]a a fost
la fel de slab\.
Momentan, profesorii nu au g\sit o explica]ie pentru aceast\

situa]ie. Nu prea se poate vorbi de dezinteres, `n condi]iile `n care

elevii nu pot s\ `[i continue studiile, dac\ nu dau aceast\ tez\.
Reamintim, notele ob]inute la tezele din clasa a VII-a [i a VIII-a s`nt
foarte importante `n ceea ce prive[te admiterea `n unit\]ile liceale
sau `n [colile de arte [i meserii. Este posibil ca o parte dintre absen]i
s\ fi abandonat deja [coala, sau s\ fie lua]i de p\rin]i `n str\in\tate.

{i eu pot fi bun la mate

Prima edi]ie a concursului {i eu pot fi bun la mate, organizat
exclusiv pentru elevii din mediul rural, se bucur\ de un real succes.
Ieri, au fost afi[ate listele cu tinerii care s-au calificat la etapa
jude]ean\. Etapa local\ a avut loc pe 14 februarie, fiind organizat\ `n
30 de centre zonale. Etapa pe jude] va avea loc pe data de 28 martie la [coala din Moldoveni. Locul nu a fost ales `nt`mpl\tor, Petru
Dabija, directorul acestei [coli fiind, al\turi de Camelia Ne]a, ini]iator
al acestui concurs care `[i propune promovarea micilor matematicieni
din mediul rural.
Trebuie men]ionat c\ acest concurs are dou\ sec]iuni: pe l`ng\
concursul propriu-zis, va exista [i o sesiune de referate [i comunic\ri
pentru elevi, av`nd ca tem\ Matematicieni romni. Lucr\rile elevilor
participan]i trebuie s\ cuprind\ informa]ii despre un matematician
romn sau despre un eveniment important din istoria matematicii
romne[ti. Voi ncepe prin a felicita elevii [i profesorii care au participat la etapa local\ a concursului de matematic\ {i eu pot fi bun
la mate pentru num\rul mare de elevi [i pentru rezultatele bune
ob]inute, a declarat Camelia Ne]a.
Trebuie men]ionat c\, p`n\ acum, au fost trimise 77 de asemenea lucr\ri. De asemenea, la examenul de matematic\, la clasa a IVa s-au calificat pentru faza jude]ean\ 29 de elevi, de la clasa a V-a 25, 24 de la clasa a VI-a, 22 de la a VII-a [i 21 de elevi de clasa a
VIII-a.

Alege! Este dreptul t\u

Elevii nem]eni s`nt invita]i s\ participe la un concurs na]ional,
organizat de Ministerul Educa]iei, `mpreun\ cu Protec]ia
Consumatorului. Este vorba de competi]ia intitulat\ Alege! Este
dreptul t\u, manifestare aflat\ la prima edi]ie. Inspectoratul {colar al
jude]ului Neam] a transmis tuturor [colilor din jude] termenul limit\
pentru `nscrierea la faza jude]ean\ a acestei competi]ii, respectiv
data de 27 februarie. A[a c\ fiecare [coal\ mai are timp la dispozi]ie
s\ organizeze faza local\ a acestui concurs.
~ntrecerea se adreseaz\ tuturor elevilor, indiferent c\ s`nt `n
clasele primare, gimnaziale, sau de liceu. Cei din clasele primare [i
de gimnaziu trebuie s\ realizeze desene pe tema S\ m`nc\m
s\n\tos. Adic\ s\ se axeze pe desene privind hrana orientat\ spre
consumul de fructe [i legume, sucuri naturale [i cum trebuie evitat
consumul de hamburgeri, [aorme, chipsuri, cartofi pr\ji]i, maionez\,
sau alte alimente cu con]inut sc\zut de vitamine, minerale, fibre vegetale [i proteine. Nu putem [ti, dac\ un astfel de consurs, care
poate fi declarat [i o campanie `mpotriva hranei nes\n\toase va reu[i
s\ educe copiii... Pentru c\, de cele mai multe ori, vina apar]ine
p\rin]ilor.
Oricum, pentru tinerii din liceu, concursul are o alt\ structur\.
Ace[tia vor da [i un test din domeniul protec]iei consumatorilor, dar
vor trebui s\ scrie [i un eseu pe tema hranei s\n\toase. Pentru a fi
bine preg\ti]i, participan]ii la test vor trebui s\ citeasc\ toat\ legisla]ia
general\ privind protec]ia consumatorilor. De asemenea, eseul trebuie s\ fie scris pe calculator, s\ aib\ maxim 10 pagini [i s\ fie pe
tema Consumatorul romn - consumator european. Din fiecare
[coal\, la fiecare categorie de v`rst\, vor fi ale[i c`te 4 elevi care s\
participe la faza jude]ean\. La etapa pe jude], vor fi declara]i 10
c`[tig\tori, `ns\ la faza na]ional\ nu vor participa dec`t elevii de liceu.
Dintre cei 10, vor fi ale[i c`te doi pentru clasele IX-X, respectiv XI-XII.
Cu toate acestea, la faza na]ional\ vor participa doar 2 elevi, cei care
au fost considera]i de evaluatori cei mai buni la eseu.
Marius GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Tania Radu, `n Revista 22, ne
vorbe[te despre coresponden]a dintre Mircea Zaciu [i
Aurel Sasu dintr-o carte
aparut\ la Editura Paralela 45
sub titlul Amiaza cea mare:
Ce uime[te `n Amiaza cea
mare este locul infim ocupat
de Marian Papahagi, care
moare `n ianuarie 1998. Aurel
Sasu `l invoc\ la un an de la
dispari]ie, mai mult ca motiv
de ru[inare a celor care ar
`nt`rzia finalizarea Dic]ionarului Scriitorilor
Romni. Zaciu `l pomene[te ceva mai des
c`t era `n via]\, dar ca pe un boem,
ve[nic preocupat de multele sale probleme de familie. Despre cel\lalt ucenic, Ion
Pop, contextele sunt chiar mai dezavantajoase. Mai ales episodul marii tr\d\ri,
c`nd proaspatul [ef de catedr\ `i cere lui
Aurel Sasu s\ evacueze arhiva DSR dintr-o
c\m\ru]\ a Universit\]ii. A fost (...) de o
la[itate care m-a `ndep\rtat definitiv
suflete[te de el.

Despre Istoria lui Manolescu scrie

Ioan Lascu `n Ramuri, nr. 1-22/2009: Oric`t
de mult l-am aprecia pe Manolescu, nu

Pag. 6

putem s\ nu-l suspect\m de parti-pris-uri.

Ele se numesc scriitorii optzeci[ti de la
Cenaclul de luni, to]i bine [i temeinic analiza]i, spre deosebire, de pild\ de unii
provinciali sau (s-o spun `n acest context!) de Lucian Blaga, `n poezia c\ruia
Manolescu distinge o sumedenie de
ecouri (p`n\ [i din Top`rceanu!) [i r\m`ne
la un nivel de analiz\ a decorului. Alt lot
`ncadrabil la categoria parti-pris (par]ial, ca
toate celelalte, se sub`n]elege!) este cel de
la Romnia literar\. De ce Ioana P`rvulescu [i Adriana Bittel [i nu [i Daniel Cristea
Enache [i Cristian Teodorescu? Tot la
capitolul subiectivism sunt u[or de expediat Eugen Suciu, Liviu Georgescu [i C\lin
Vlasie. Finalmente, o serie de scriitori sunt
`ncadra]i, probabil pe motiv de literatur\
didactic\ ori de minorat, la Scriitori de
dic]ionar: Al. Piru, L. Ulici, Dan Cristea,
Eugen Uricaru, Dinu Fl\m`nd [.a.
Din revista Arge[ cit\m dintr-un
interviu acordat revistei de Adrian Alui
Gheorghe: Din prima clip\ `n care s-a
n\scut genera]ia 80 am [tiut de apari]ia ei.
Eram de fa]\. Priveam sau jucam un rol.
Jucam rolul privitorului. Sau al cititorului.
C`nd a ap\rut Ninsoarea electric\ a lui

Traian T. Co[ovei, am [tiut c\ nimic nu mai

poate fi ca `nainte `n poezia noastr\. Apoi
c`nd am cetit Ochii lui Homer a lui Petru
Romo[an, am tres\rit ca `n fa]a unei
ar\t\ri poetice[ti mai rar v\zut\ prin
coclaurii literari romne[ti. Am avut `n
Bucuria anonimatului, a lui Eugen Suciu,
un prieten la prima vedere. Sau Lec]ia de
anatomie a lui Emil Hurezeanu, ce stranie
apari]ie pe cerul `nnorat al patriei noastre

Revista presei
literare
literare!... Pe C\rt\rescu, care a izbucnit
ca vedet\ cu prima carte, l-am cetit convins c\ o s\-l pot contesta, dar n-am
reu[it. Dimpotriv\. Iaru, Vi[niec, {tefoi,
Mariana Marin, Ion Mure[an, Lucian
Vasiliu, Nichita Danilov, Gellu Dorian,
Marta Petreu, Aurel Dumitra[cu, Ioana
Dinulescu, Cassian Maria Spiridon,
Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae
Sava, Patrel Berceanu, Ioan Moldovan, ca
s\ numesc doar pe c`]iva care au ap\rut `n
primul val, i-am sim]it at`t de h\mesi]i de

glorie [i poezie, `nc`t le auzeam din]ii de

lupi tineri cl\n]\nind `n `ntunericul ideologic din jur. N-a fost o genera]ie spontanee,
a fost o genera]ie muncit\. Apari]ia [i
presta]ia Cenaclului de luni, a Echinoxului
de la Cluj, prin implica]iile culturale [i
morale pe care le-au generat, au fost printre
evenimentele culturale cele mai consistente
ale ultimului deceniu pre-revolu]ionar.
Vintil\ Horia vorbe[te despre
Gheorghe Calciu, `n 1980, `ntr-un interviu
luat de Nicolae Stroescu Stani[oar\: Da,
eu cred c\ p\rintele Calciu nu face altceva
dec`t s\ reprezinte vizibil o puternic\ linie
romneasc\ f\r\ de care nu se poate. El
este puterea vizibil\ a unei imense for]e
invizibile care este spiritualitatea
romneasc\. Ar trebui s\ revenim aicea
asupra elogiului pe care Blaga `l face satului romnesc. Nici o ]ar\ din lume, nici un
filosof vreodat\ n-a [tiut s\ ata[eze cultura
vizibil\ la cultura invizibil\ - asa cum a
f\cut-o Lucian Blaga. {i el a dat seama
perfect de aceast\ influen]\ profund\ [i de
aceast\ cauz\ permanent\ asupra
izb`nzilor istorice romne[ti, ca [i culturale
de mai t`rziu. P\rintele Calciu nu face dec`t
s\ se `nscrie `ntr-un fel de linie - cum a[

APOSTOLUL

putea-o numi? - Blaga g`ndirist\, pentru

c\ G`ndirea a fost mi[carea `n Romnia
care a dat cele mai str\lucite nume culturii
romne[ti dintre 1920-1940, tocmai pentru
c\ era axat\ pe cre[tinism. Aceast\ puternic\ tradi]ie n-a putut s\ fie `nvins\ `n
ultimii 40 de ani, [i p\rintele Calciu d\
dovad\ de aceasta. Eu i-am citit predicile
pe care le-a ]inut la Bucure[ti `nainte de a
fi arestat. S`nt texte admirabile din punct
de vedere teologic, filozofic, dar [i din
punct de vedere uman [i cultural `n general, pentru c\ `]i dai seama citindu-le c\
aceste scrieri sau aceste vorbiri ale p\rintelui Calciu, dup\ at`]ia ani de t\cere, fac
parte dintr-o dat\ sau pun `n vizibil dintr-o
dat\ o linie romneasc\ peste care nu se
poate trece. Cine a trecut peste aceast\
linie, cum a fost regimul comunist de la
noi, `nc\ o dat\, a sterilizat cultura
romneasc\. ~n acelasi fel `n care
disiden]ii `n toate p\r]ile, `n Rusia sau `n
Polonia [i `n alte p\rti, nu pot fi disiden]i,
adic\ nu se pot separa de cultura marxist\
dec`t proclam`ndu-se cre[tini, asta pentru
mine este un joc foarte clar - nu-i a[a? - nu
po]i s\ fii om, dac\ nu e[ti axat pe spiritual.
OCHELARIST

februarie 2009

APEL LA MEMORIE
FEBRUARIE 2008
1/1929, n. la Dochia, jud. Neam], profesorul de psihologie N.
Irimia, fost director al {colii Nr. 6 (Valea Viei), al Liceului
Pedagogic ,,Gheorghe Asachi [i inspector [colar. Decedat `n
2004.
2/1933, preotul-profesor Constantin Matas\, `ntemeietorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neam], prezint\ la radio
conferin]a ,,Balaurul (istorie, geografie, legend\).
2/1946, n., Ghigoie[ti, jud. Neam], poetul Nicolae
Boghean, absolvent al {colii Superioare de Ofi]eri, apoi al
Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza din Ia[i, din
1980, redactor la revista ,,Via]a militar\ (,,Via]a armatei, dup\
1989), autor al mai multor romane [i volume de versuri.
3/1931, n., la Poiana-Teiului, jud. Neam], prof. Gheorghe
(Puiu) Vadana, artist plastic. La mul]i ani!
4/1934, n., la Craiova, profesorul Marcel Dragotescu, licen]iat `n istorie, autor a numeroase c\r]i despre monumentele istorice [i de arhitectur\ din
jude]ul Neam].
9/1884, n., la Bac\u, Panaite Popovici (d. 21. 11. 1919, la PiatraNeam]), profesor de geografie, la [coli din jude]ul Neam], `ntemeietorul {colii
Normale ,,Gheorghe Asachi din Piatra-Neam] (15. 11. 1912), autor de manuale [colare.
10/1879, n., la Cot`rga[i, jud. Neam], Leon Mrejeru, `nv]\tor la PiatraNeam], revizor [colar, deputat, senator, autor de manuale [colare (d. 14. 05.
1945). La 17. 02. 1879, tot la Cot`rga[i, s-a n\scut [i so]ia sa Eugenia,
`nv\]\toare.
10/1950, n., la Bozieni-Neam], Alexandru Mih\il\, profesor de limba

~NAPOI LA TRADI}II:
e ce Dragobete [i nu
Valentines Day? Simplu:
Dragobetele este pur romnesc.
La 24 februarie, `n ziua
c`nd ortodoxia s\rb\tore[te
Aflarea capului Sf. Ioan
Botez\torul, spiritualitatea
popular\ consemneaz\ ziua
lui Dragobete, fiu al Babei
Dochia; Dragobete considerat
opusul ei, principiul pozitiv,
simbol
al
prim\verii.
S\rb\toarea de Dragobete este considerat\ echivalentul romnesc al s\rb\torii
Valentines Day, sau ziua Sf. Valentin,
s\rb\toare a iubirii. Probabil c\ 24 februarie `nsemna pentru omul arhaic `nceputul
prim\verii, ziua c`nd natura se treze[te,
ursul iese din b`rlog, p\s\rile `[i caut\
cuiburi, iar omul trebuie s\ participe [i el la
bucuria naturii.
Entitate magic\ asem\n\toare lui
Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferen]iaz\ de blajinitatea Sf`ntului Valentin
din tradi]ia catolic\, fiind un b\rbat chipe[,
un neast`mp\rat. Preluat de la vechii daci,
unde Dragobetele era un pe]itor [i un na[
al animalelor, romnii au transfigurat
Dragobetele `n protectorul iubirii celor
care se `nt`lnesc `n ziua de Dragobete,
iubire care ]ine tot anul, a[a cum [i
p\s\rile se logodesc `n aceast\ zi.
~n aceast\ zi satele romne[ti
r\sunau de veselia tinerilor [i de zicala:
Dragobetele s\rut\ fetele. Sunt multe
credin]ele populare cu referire le
Dragobete. Astfel se spunea c\ cine participa la aceast\ s\rb\toare avea s\ fie

romn\ `n jude]ul Neam] (1974-1989). ~n prezent, publicist `n Bucure[ti.

12/1894, n., Cotu-Vame[, Roman, Otilia - Cazimir (pseudonimul
Alexandrei Gavrilescu), poet\, prozatoare, remarcat\ de Garabet Ibr\ileanu
[i Mihail Sadoveanu, debuteaz\, `n 1912, la revista ,,Via]a Romneasc\.
13/1906, n., la Boghicea (fostul jud. Roman), prof. logician Ion
Didilescu, prof. la Liceul ,,Gheorghe Asachi din Piatra-Neam] (1940-1941)
iar `ntre 1956-1968 a `ndeplinit [i func]ia de director general `n Ministerul
~nv\]\m`ntului.

REMEMOR|RI
NEM}ENE
13/1937, n., la Tarc\u, jud. Neam], prof. univ. dr. `n geologie-geografie
Constantin Grasu, autor al multor lucr\ri [tiin]ifice [i al celor dou\ c\r]i intitulate sugestiv ,,Vacan]e pierdute (2005), Vacan]e recuperate (2007).
14/1916, n., la Piatra-Neam], `nv. Petru Zamfirescu, a predat mul]i ani
obiectul muzica, a fost directorul {colii Nr. 6 (Valea Viei) [i un mare animator
cultural; dirijor al corului {colii Normale ,,Gheorghe Asachi [i, `n ultimii 20 de
ani ai vie]ii, al Corului Veteranilor din Piatra-Neam]. A decedat la 19. 02. 1997.
14/1958, n., la Ver[e[ti-Girov, jud. Neam], prof. univ. dr. Vasile
Spiridon, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia. La mul]i ani,
acum la `mplinirea unei jum\t\]i de veac.
15/1823, n., la G`rcina, Mihail Melchisedec {tef\nescu, episcop, profesor, `ntemeietor de [coli, academician.
15/1834, n., la Piatra-Neam], V. A. Urechia, istoric al `nv\]\m`ntului,

profesor universitar, ministru al `nv\]\m`ntului, unul dintre fondatorii

Academiei Romne.
15/1886, n., la Hoise[ti, str\lucitul profesor de pedagogie [i director
al {colii Normale ,,Gheorghe Asachi din Piatra-Neam] - Ioan Dr\gan - cu
studii la Viena, autorul c\r]ii, actual\ [i `n prezent, ,,Du[manul nostru, copilul
(1929). D. 1937.
15/1955, n., la P\str\veni, jud. Neam], matematicianul Vasile Postlic\,
prof. univ. dr., participant la numeroase `nt`lniri interna]ionale de specialitate,
autor al mai multor lucr\ri [tiin]ifice publicate `n reviste din ]ar\ [i din
str\in\tate.
21/1864, n., la Rediu, jud. Neam], Panaite Criv\], profesor de limba [i
literatutra romn\ la Liceul ,,Petru Rare[ (1904 - 1933), publicist, autor de
c\r]i, unul dintre editorii revistei pedagogice pietrene ,,Preocup\ri didactice.
21/1901, n., la Tazl\u, `nv. pietrean Vasile G\bureanu, publicist, unul
dintre membrii fondatori ai revistei ,,Apostolul (1934-1944).
21/1925, n., la Romni, jud. Neam], profesoara de pedagogie Sofia
Burcule], distins\ cu titlul de profesor emerit, prima directoare a Casei
Corpului Didactic din jude]ul Neam].
24/1906, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], botanistul Constantin
Burduja, prof. univ. la Ia[i (d. 1983, la Ia[i).
24/1908, n., la Piatra-Neam], Harry Brauner, prof. univ., folclorist [i
muzicolog (m. 1989, la Bucure[ti).
26/1903, n., la Izvorul Alb, Constantin Turcu, profesor la Piatra-Neam],
arhivist la Ia[i. Biblioteca sa a `mbog\]it fondul documentar al Bibliotecii ,,G.
T. Kirileanu din Piatra-Neam] (d. 29. 11. 1980).
28/1882, I. L. Caragiale `[i `ncheia misiunea de revizor [colar pentru
jude]ele Neam] [i Suceava (cu sediul la Piatra-Neam], din 1. 10. 1881).

DRAGOBETELE [i BABA DOCHIA

ferit de bolile anului, [i mai ales de febr\,

[i c\ Dragobetele `i ajut\ pe gospodari s\
aib\ un an `mbel[ugat. Imbr\ca]i de
s\rb\toare, fetele [i fl\c\ii se `nt`lneau `n
fa]a bisericii [i plecau s\ caute prin p\duri
[i lunci, flori de prim\var\. ~n sudul
Romniei (Mehedin]i), fetele se `ntorceau
`n sat alerg`nd, obicei numit zbur\torit,
urm\rite de c`te un b\iat c\ruia `i c\zuser\
dragi. Dac\ b\iatul era iute de picior [i
ajungea una, iar fata `l pl\cea, `l s\ruta `n
v\zul tuturor. S\rutul acesta semnifica
logodna celor doi pentru un an, sau chiar
pentru mai mult. Dragobetele fiind un prilej
pentru comunitate pentru a afla ce nun]i se
mai preg\tesc pentru toamn\.
Nici omul mai `n v`rst\ nu st\tea
degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua `n
care trebuiau s\ aib\ grij\ de toate
or\t\niile din curte, dar [i de p\s\rile
cerului. ~n ziua aceasta nu se ]ese, nu se
coase, nu se lucreaz\ la c`mp; `n schimb
se face cur\]enie general\ `n cas\, pentru
ca tot ce va urma s\ fie cu spor. Nici animalele nu se sacrificau pentru c\ astfel s-ar fi
stricat rostul `mperecherii. Femeile
obi[nuiau s\ ating\ un b\rbat din alt sat,
pentru a fi dr\g\stoase tot anul. Fetele
mari str`ngeau de cu sear\ ultimile
r\m\[i]e de z\pad\, numit\ z\pada
z`nelor, iar apa topit\ din om\t era folosit\
pe parcursul anului pentru `nfrumuse]are
[i pentru diferite desc`ntece de dragoste.
Ca [i `n cazul altor s\rb\tori, cre[tinismul a suprapus `n calendar sfin]i [i
martiri peste zeii [i eroii p\g`ni, dup\ cum
Sf. Valentin (martir, episcop al Romei,
decapitat `n anul 270) i-a `nlocuit pe
Cupidon-Amor [i pe mai vechiul zeu

c`mpenesc F\unu[, sau cum la Roma,

statuia lui Traian (zeificat), din v`rful
columnei sale, a fost `nlocuit\ cu cea a
Sf`ntului Petru. La noi zeul dragostei n-a
fost `nlocuit, ci mai degrab\ uitat, de pe la
mijlocul secolului XX.
BABA DOCHIA - simbolizeaz\ unul
dintre cele mai importante mituri
romne[ti. Exist\ multe variante ale acestui mit, al c\rui nume pare a proveni din
calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra sf`nta Martir\ Evdokia.
Una din variante este varianta mitului
TRAIAN {I DOCHIA despre care celebrul critic George C\linescu spunea c\
este ,, rezultatul unei `ntregi experien]e de
via]\ a poporului romn. Se spune c\
Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal,
de care s-a `ndr\gostit Traian, cuceritorul
Daciei. Urm\rit\ fiind de trupele lui Traian, aceasta se
ascunde pe muntele sacru,
Ceahl\u, `mpreun\ cu oile.
Este ajutat\ de Maica
Domnului, care o transform\ `mpreun\ cu turma
sa `ntr-un complex de st`nci.
O
alt\
variant\
poveste[te despre Baba
Dochia care a avut un fiu,
pe numele s\u Dragobete,
care s-a c\s\torit `mpotriva
dorin]ei ei. Pentru a-[i
nec\ji nora, `ntr-o zi rece de
iarn\, i-a dat acesteia un
ghem de l`n\ neagr\ [i a
trimis-o la r`u s\-l spele,
spun`ndu-i s\ nu se
`ntoarc\ p`n\ c`nd l`na nu

devine alb\. Fata a `ncercat s\ spele l`na,

dar chiar dac\ degetele sale au `nceput s\
s`ngereze, culoarea l`nii r\m`nea tot
neagr\. De disperare, pentru c\ nu se
putea `ntoarce acas\ la so]ul iubit, a
`nceput s\ pl`ng\. Impresionat de durerea
fetei, Domnul Iisus Cristos i-a ap\rut `n
cale [i i-a dat o floare ro[ie, spun`ndu-i s\
spele l`na cu ea. Mul]umindu-i, fata a pus
floarea `n ap\, a sp\lat l`na [i a constatat
cu uimire c\ l`na s-a albit. Fericit\ c\ a
reu[it s\ duc\ la bun sf`r[it aceast\
sarcin\ grea, [i-a `ndreptat pa[ii spre
cas\, dar nu a fost primit\ bine, soacra sa,
din contr\, auzind povestea fetei aceasta
a acuzat-o c\ M\r]i[or (a[a `i spunea fata,
deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era
iubitul ei.Dup\ aceast\ `nt`mplare, Dochia
a pornit `mpreun\ cu turma sa spre

munte, fiind convins\ c\ prim\vara venise

deja, altfel de unde ar fi putut M\r]i[or s\
aib\ floarea? Pe parcursul c\l\toriei sale,
[i-a scos, r`nd pe r`nd, cele doisprezece
cojoace pe care le purta, p`n\ a r\mas
f\r\ nici unul. Dar vremea s-a schimbat.
Pe c`t de frumos fusese la `nceputul zilei,
pe at`t de ur`t se f\cuse acum. Ningea [i
totul `ncepuse s\ `nghe]e. Dochia a
`nghe]at `mpreun\ cu oile sale, transform`ndu-se, conform legendei, `n stan\
de piatr\. Rocile se pot observa [i ast\zi
pe muntele Ceahl\u [i sunt o m\rturie vie
a acestui mit romnesc.
,,~n drumul t\u, treci printr-o poart\ a
s\rutului... (Constantin Br`ncu[i)
A creat via]a din piatr\ [i a transpus
material forme `nsufle]ite. A cucerit [i a
controversat o lume `ntrag\ prin arta sa,
amalgam al tradi]iilor romne[ti [i al avangardei rafinate pariziene.
Simbol reprezentativ al obiceiului pur
romnesc sunt operele lui Constantin
Br`ncu[i, una dintre cele mai apreciate
opere ale sale S\rutul al\turi de elementul
esen]ial `nt`lnit pe Poarta S\rutului, cercul.
Dac\ `n prima sculptur\, dragostea era
reprezentat\ de dou\ trupuri `mbr\]i[ate,
s\rut`ndu-se, Poarta S\rutului ni se
`nf\]i[eaz\ sub o nou\ dimensiune, cu
simbolistica sintetizat\, forma perfect\ a
cercului (evocarea soarelui) red`nd dou\
jum\t\]i ale aceleia[i semin]e, fiind un
simbol al ochilor care se privesc etern.
Br`ncu[i explica: ,,Ce r\m`ne `n via]\
dup\ ce nu mai e[ti? Mai cu seam\
amintirea ochilor, a privirilor prin care ]i-ai
exprimat dragostea de oameni [i de
lume.
Teodora BZU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

AL. I. CUZA - O PERSONALITATE UITAT|

n anii interbelici savantul Dimitrie Gusti
lansase o anchet\, un
fel de referendum, pentru consultarea publicului cu privire la cea mai
important\ personalitate din Istoria noastr\.
A avut grij\ s\ procedeze [tiin]ific, ca
mare om de cultur\ [i
ministru ce era, asigur`ndu-se c\ vor fi luate
la socoteal\ p\rerile
tuturor p\turilor sociale, dar s-a convins `ndat\ c\ nici nu ar fi fost necesar\ acribia. Aceasta pentru motivul
c\ responden]ii erau gata-gata s\
ating\
unanimitatea,
prin
desemnarea lui Alexandru Ioan
Cuza drept primul `ntre romni.
Domnia lui Cuza este piatr\ de temelie a Statului na]ional, iar faptele
lui politice te fac s\ crezi `ntr-un spirit al Istoriei, un fel de ra]iune ordonatoare, care ]ine echilibrul lumilor, `mpiedic`ndu-le s\ se pr\bu[easc\ `n
haos. A fost o personalitate providen]ial\, lucru recunoscut nu numai de
capetele luminate ale vremii, dar a[a l-a v\zut poporul, care i-a dat cel
mai `nalt semn se recuno[tin]\, c`nt`ndu-l `n doine, balade, legende [i

februarie 2009

povestiri folclorice.
Totu[i, Domnul Cuza nu a tr\it o via]\ u[oar\, cei mai apropia]i
f\c`ndu-i at`tea zile negre, c\ nici m\car posteritatea, cu ve[nicia ei cu
tot, nu va putea s\ le [tearg\ vreodat\. Nu a fost om de stat mai contestat, mai sabotat [i de prieteni [i de du[mani, mai min]it, mai detestat, hulit
[i denigrat. Dac\ afli toate acestea, mai c\-]i vine , - vorba poetului -, s\-i

PRIMUL ROMN
`mpar]i `n dou\ cete, s\ dai foc la `nchisoare [i la casa de nebuni, din
moment ce to]i `i recuno[teau firea bl`nd\, iert\toare, conciliant\ [i pacifist\, sincer\ [i deschis\, ur`nd intriga, minciuna [i calomnia.Tocmai
aceste calit\]i i-au fost repro[ate, ca incompatibile cu politichia . Era prea
popular, juca stos cu slugile de la palat, [edea la mas\ cu doroban]ii,
glumea cu ofi]etii de gard\. Umbla pe str\zi noaptea, deghizat, precum
califul Bagdadului, Harun Al Raschid din pove[tile {eherezadei, vr`nd s\
afle ce g`nde[te plebea, de parc\ asta ar fi fost treaba domnului ! La ni[te
inunda]ii s-a av`ntat cu cal cu tot `n apele furioase, ca s\ dea curaj salvatorilor, `nlemni]i de sperietur\. Se b\ga prin pie]e [i prin hale, urechind
`n[el\torii la c`ntar, pedepsind negustorii care umblau cu bani calpi sau
f\ceau specul\ cu vreo marf\ rar\. Refuza protec]ia g\rzilor, demasca
abuzurile `nal]ilor func]ionari, nu pleca urechea la b`rfe, nu se temea de
confrunt\ri, era cinstit `n promisiuni, ferm `n decizii, m\re] `n atitudini,
cum `l arat\ celebrul tablou.

APOSTOLUL

Cuza a domnit pu]in dar a f\cut mai mult ca oricare altul, reu[ind s\
a[eze Romnia pe harta Europei, totu[i nu a fost ferit de umilin]a
abdic\rii. Kog\lniceanu spune `ns\ ceva care intrig\ : nu marile sale
gre[eli ci marile fapte, l-au pus `n situa]ia abdic\rii.
Istoria [tie cine i-a fost `mpotriv\. I-au pus pistolul la t`mpl\, cer`ndu-i
plecarea, f\r\ ca gestul `n sine s\ fie necesar, fiindc\ mai presus de
toate, Domnul se temea ca nu cumva s\-l b\nuiasc\ cineva c\ ar iubi
puterea [i de aceea repeta c\ o va p\r\si, atunci c`nd i se va cere.
Credea c\ astfel se ]ine departe de tenta]ie, dar cuzi[tii erau cu totul
deruta]i, interpret`nd cum c\ domnul e gata s\-i abandoneze, retr\g`ndu-se pe nepus\ mas\. Cuza credea c\ to]i oamenii sunt f\cu]i dup\
sufletul lui cel drept, loiali, credincio[i jur\m`ntului, dar politica `i
sanc]ioneaz\ pe creduli. A[a c\ a fost abanonat de proprii alia]i, ni[te
oportuni[ti, uni]i prin interese mici `ntr-o camaril\, care a cedat prea u[or
Monstruoasei Coali]ii a conservatorilor [i a liberalilor radicali.
Totu[i le era team\ de o revolt\, prea mare era popularitatea
Domnului. Se a[tepta o ie[ire `n strad\, nu numai a ]\r\nimii, c\reia i se
d\duse p\m`nt prin reforma agrar\, dar [i a altor categorii sociale.
Poporul [i-a iubit at`t de mult binef\c\torul, `nc`t nimeni nu l-a ap\rat.
Era un `nceput de prim\var\ cu zloat\, frig [i cea]\, poporenii prefer`nd
s\ [ad\ la gura sobei. Revoltele, la romni, se fac numai pe vreme bun\.
Altminteri, ce chichirez s\ mai aib\ ie[itul `n strad\ dac\ nu poate omul
s\ bea o ]uic\ [i s\ `mbuce, `n tihn\, c`]iva mititei, acolo, cu mu[tar, s\-]i
lase gura ap\! Deja se [tie c\ binele public are `n comun cu cel privat,
faptul c\ odat\ f\cut, produce amnezie.
Prof.dr. D. D. URSACHE

Pag. 7

Zig - Zag
SE ~NTORC ITALIENII

eribil de nedrept
acest `nceput de an!
Crime, violen]e, violuri, jafuri-toate ziua
`n amiaza mare.
Vremuri apocaliptice. Criza economic\ global\ ne
strive[te.
Austeritatea ne `mpinge
c\tre calicie. Care
calicie, deja `[i arat\
gingiile f\r\ din]i.
Sinistru, nu? Plou\ cu ve[ti
proaste. Una din ele? Se `ntorc
italienii, romnii care [i-au
c\utat salvarea prin Europa.
Nimeni nu mai are nevoie de ei.
Se `ntorc `n b\t\tura p\rinteasc\, [i ei, [i familiile lor. ~n
jude]ul nostru deja au fost contabiliza]i peste 300 de elevi,
reveni]i la patria-mam\. {colile
nem]ene `i reprimesc cu bra]ele
deschise. Sunt ai no[tri. Vom
trece [i peste asta, deoarece
avem exerci]iul supravie]uirii `n
condi]ii de criz\ etern\.
~ntoarcerea stranierilor
ridic\ mari probleme `n fa]a [colii
actuale. Elevii plimba]i prin opulentul Occident au mari necazuri
cu adaptarea. Sunt foarte greu
accepta]i `n colectivitate. Au uitat
s\ vorbeasc\ romne[te.
Bolmojesc o p\s\reasc\ greu de
decriptat. Un amestec pestri] de
cuvinte b\[tina[e cu vorbe
str\ine[ti auzite prin Europa,

`nv\]ate la plesneal\. Gramatica

este o grea piatr\ de `ncredere
pentru ei. Folosesc o punctua]ie
dubl\ [i cuvinte din toate limbile
p\m`ntului. Trebuie s\ `nve]e
romne[te din nou. Pentru ca s\
`n]elege]i situa]ia disperat\ a
acestor ]`nci `nstr\ina]i asculta]ii! La [coala unde am fost `nscris
nu `n]elegem nimic. Colegii vorbeau `ntr-o limb\ st`lcit\. To]i se
uitau la mine ca la un mar]ian.
Am avut noroc de `nv\]\tor
care... S\ nu uit\m c\ `n ]ara lui
Pericle clasa a V-a face parte din
cursul primar. A]i priceput?
Drama acestor micu]i iste]i
[i dulci e greu de descifrat.
Italienii par debusola]i, p\r\si]i,
ai nim\nui. Au pierdut fluen]a cu
care vorbeau limba natal\, iar
accentul italian e vizibil. Scrierea
[i exprimarea lor sunt jalnice. {i
mai tragic\ e situa]ia copiilor
proveni]i din familii mixte:
romno-italian\, romno-arab\... ~n aceste familii au loc
adev\rate ciocniri `ntre civiliza]ii.
Are [coala romneasc\ puterea
s\ rezolve aceste drame? M\
tem c\ nu. Politicienii care apar
pe sticl\ mai des dec`t reclamele
la iaurt, nu au treab\ cu [coala.
Nu-i intereseaz\. Nu aduce venituri. Probabil de aceea, melodia
Pu[ca [i cureaua lat\ / Ce
[coal\ aveam odat\! - e fredonat\ de to]i mioriticii.

COCONADA

e e aia? Un discret randevu. Un fel de `nt`lnire tainic\ a

doamnelor profesoare pensionate. A fostelor colege de
catedr\ de pe vremea c`nd umblau cu catalogul sub
bra]. Se `nt`lnesc lunar, la domiciliul uneia dintre ele,
prin rota]ie. Scopul urm\rit? S\ tr\iasc\ clipa, pentru c\
poate fi oric`nd, ultima. Ca pensionar, acum tr\ie[ti,
acum pleci. Ce fac cocoanele la Coconad\? T\if\suiesc. Ba despre nesuferita asta de criz\ din cauza
c\reia nu po]i respira de foame. Ba despre cum economia na]ional\ d\ ochii peste cap sau despre
samsarl`cul local [i na]ional. Se mai deap\n\ amintiri
cardinale din perioada juvenil\. Insist`ndu-se asupra
anilor de tinere]e, c`nd erau frumoase, curtate, iubite.
La ultima Coconad\ o prof\ de francez\ a recitat o
poezie de Grigore Vieru dedicat\ primului `nv\]\tor. Ciuli]i urechile!
C`t e[ti de bun dumneata / Drag `nv\]\tor / Doar m\icu]a e a[a /
Drag `nv\]\tor / M`ini o sut\ de-ai avea / Drag `nv\]\tor / Cu toate
m-ai m`ng`ia / Drag `nv\]\tor... La aceea[i sindrofie o
basarabeanc\ de-a noastr\ a narat cum f\cea mama ei cozonaci [i
ou\ ro[ii de Pa[ti. Cum le scotea `n curte [i le orienta cu fa]a spre
turlele bisericilor romne[ti de peste Prut. De la care a[teptau
sclipirea sfin]eniei. ~n satul lor, ru[ii d\r`maser\ biserica. Nu colaborau cu Dumnezeu.
La Coconad\ nu se `nt`rzie niciodat\. Vii pus la patru ace, cu
flori [i ceva bun `n saco[\, de[i amfitrioana te omene[te. B\rba]ii
sunt elimina]i din decor. Se duc la cr`[m\ pe [estache. La fiecare
[edin]\ se p\streaz\ un moment de reculegere `n memoria [i cinstea celui mai recent apostol plecat dintre noi. Evident, pe drumul
f\r\ `ntoarcere. Sunt rememorate p`n\ [i ultimele vorbe ale celor
lovi]i de nenorocire. Repro[ul cel mai des `nt`lnit? Ai plecat [i mai l\sat singur\! Sinistru, nu? Adev\rul e c\ to]i ajungem la ]intirim,
cu grade, f\r\ grade, cu decora]ii, f\r\ func]ii...Coroana depus\ de
colegi cu Nu te vom uita `n veci ! seam\n\ cu La revedere ! C\
singur\tatea e un mare blestem , [tim to]i cei care am mu[cat ad`nc
din via]\ .
Ce se mai [u[ote[te pe la Cuconad\? Despre ca[cavalul
`mp\r]it `ntre politicieni . Noi, pietrenii, am avut destui candida]i la
locale [i generale, au chixat eroic. De ce? Erau CELEBRI
NECUNOSCU}I. Un ciolan micu] tot au c\p\tat p`n\ la urm\. La
ora actual\ toate cadrele didactice din jude] a[teapt\ cu sufletul la
gur\ s\ vad\ cine va fi ales general dup\ profesorii Cr\ciun, U]\,
Gille, Creang\ ...Care vor fi capii I{J Neam]. Vrem s\ [tim cui `i
vom zice: Da [efu! ,Am `n]eles [efu! Bine [efu!, Se rezolv\
[efu !
Dumitru RUSU

Zig - Zag

Zig - Zag

ULTIMA LACRIM| A POETULUI

e Grigore Vieru mult\ lume l-a iubit, mult\ lume l-a

ur`t. De iubit l-au iubit cei cu inim\ romn\, socotindul ca pe un frate mai mare, d\ruit cu harul cuv`ntului
`ntemeietor de neam [i ]ar\. Il admirau at`t de mult,
c\-i s\rutau m`na `ncondeiat\ de Muza Poeziei. Pe
strad\, la manifest\rile publice, la `nt`lnirile
ocazionale, `l `nt`mpinau ca pe un `nv\]\tor, un p\rinte
[i un prin] al bl`nde]ii, iar el le r\spundea cu versurile
sale devenite c`ntece populare, nemuritoare ca
doinele, legenele [i baladele romnilor, aflate la
temelia con[tiin]ei noastre culturale. L-au iubit pentru
c\ era un om sfios, privind r\ut\]ile cu un z`mbet de
`n]elegere [i compasiune, parc\ s-ar fi rugat de Cel de Sus s\ le
ierte lor gre[eala cea de voie ...
Vorbea `n versuri, scria abecedare [i manuale de limba
romn\, poeme despre }ar\, despre cas\, despre mam\,
despre patria care nu este numai p\m`ntul [i apele cu cerul de
deasupra lor, ci mai cur`nd este mul]imea de oameni simpli,
`ncovoia]i peste brazda pe care-o seam\n\, adun`ndu-[i
bucatele [i cresc`ndu-[i copiii cu pove[ti despre un {tefan zis
Cel Mare pentru c\ a stat cu pieptul la hotare, ori despre un
Eminescu [i a sa Stea Polar\, la care e o cale-at`t de lung\, c\
mii de ani i-au trebuit luminii s\ ne-ajung\...
~[i `nv\]a compatrio]ii s\ cread\ `n libertatea neat`rnat\ [i `n
demnitatea de a supravie]ui prin limba romn\, prin portul, prin

obiceiurile str\mo[e[ti, prin credin]\ [i speran]\.

~l urau mul]i rusofoni, v\z`nd `n el cel mai vajnic lupt\tor pentru `ntregirea neamului, cel mai greu de `nfr`nt, un ultim cruciat
pentru gloria limbii romne[ti [i-a Patriei cinstire. For]a lui venea
din statornica credin]\ `n viitorul romnismului.
De fapt, `l urau pentru acelea[i motive care-i atr\geau
pre]uirea [i respectul celorlal]i. A[a este lumea `n care tr\im,
relativ\, contradictorie, aproape de ne`n]eles..
Unii cred c\ Grigore Vieru a murit, dar se `n[eal\. Pe cerul
nop]ilor de 15-16 ianuarie, al\turi de Luceaf\rul Poeziei, va
str\luci [i steaua sa, stea a speran]ei neamului nostru `ntr-un
viitor al Re`ntregirii, p\cii [i prosperit\]ii.
La funeralii s-a adunt mult\ lume, mare de oameni, de la
copii care nu au mers la [coal\ `n ziua aceea, p`n\ la mari
oameni politici. De mortibus nisi bene, chiar fo[tii denigratori l-au
vorbit be bine. ~n turpitudinea lor cea f\r\ margini, aveau o mare
problem\ : dac\ posteritatea `l va glorifica pe Vieru, n-ar da bine
ca lumea s\-[i aminteasc\ inamici]ia lor! Drept urmare, oficialit\]ile au dispus funeralii na]ionale. Serviciile le-au f\cut militarii armatei ruse, care au b\tut `n jurul sicriului faimosul lor pas
de g`sc\, `nconjur`ndu-l cu un ]arc de uniforme. S-au depus
mun]i de coroane. Erau scrise `n dou\ limbi, `n]eleg`ndu-se [i
f\r\ alte men]iuni din ce parte veneau. Nu te vom uita niciodat\
! Nikagda, nikagda...

Prof.dr. D. D. URSACHE

ANTOLOGIA REVISTEI APOSTOLUL

F|PTURA
MAMEI

Am s-aajung atuncce,, poaate,,

Laa mijloccul ei aproaape.
Ci s\ nu `ncchide]i carteaa
mi pleoaape.
Caa pe reccile-m

U[oaar\,, maicc\,, u[oaar\

C-aai puteaa s\ mergi c\lcc`nd
Pe semin]ele ce zboaar\
~ntre ceruri [i p\m`nt

S-oo l\ssa]i a[aa, desschiss\,,

C\ b\iaatul meu ori fataa
S\ citeaasc\ mai depaarte
Ce n-aa reu[it nicci tataa.

~n priviri c-uun fel de teaam\,,

Fericcit\ totu[i e[tiIaarbaa [tie cum te cheaam\,,
Steaauaa [tie ce g`nde[ti.

Iaar de n-aau s-aauz\ d`n[ii

Al str\vecchii slove buccium,,
A[ezaa]i-m
mi-oo ca pern\
Cu to]i codrii ei `n zbuccium.

LIMPEDE
CA LACRIMA

MIC| BALAD|

Lui Marin Soresscu

Lui Mihaai Cimpoi

Maam\ [i copil\ cr\iaas\Asstfel este Limbaa ceaa de-aacas\!

Maam\ [i regin\ [i Feccioaar\Asstfel este Limbaa ceaa din }ar\,,
Limbaa Romn\!
De depaarte vine- din colinde,,
Din Psaltiri [i din condeie sfinte.
Ei `i `ndr\gim `nt`i sc`nteiaa
{i doaar dup\ Ea iubim femeiaa.
Limbaa Romn\!
~n privireaa Ei `nt`iaa oar\
Am v\zut c-aavem [i noi o }ar\.
{i `n c`ntul Ei urcc`nd Parnaasul
Auzir\m }\rii noaastre glaasul.
~n Limbaa Romn\!
Daac\ hoaarde ne-aau pr\daat p\g`ne,,
Am g\ssit `n ea [i focc [i p`ine.
De-aar secca [i Mure[ul [i Prutul,,
Tot `n ea ne-aam dibui-nnceputul~n Limbaa Romn\!
C`ini de gheaa]\ [i dul\i de piaatr\
De din z\ri spurccate o mai latr\.
Ci `n zareaa Ei ce rouraat\
Maari o[tiri de lum`n\ri s-aaraat\~n Limbaa Romn\!

Priveghereaa- Ea. Tot Ea- [i somnul.

~n cuprinssul ei c`ntaam pe Domnul,,
Umplem vremii cu lucceferi h\ul
{i iubim [i ne-nnfrunt\m cu zm\ul.
~n Limbaa Romn\.
Ard pe crucce urmele de s`nge,,
Daar urcc\m [i caznaa nu ne fr`nge.
{i chem\m prin volburi viitorul
{i-nntrupaareaa lui e Ea. E dorul
Limbii Romne.
Nicciodaat\! {tim c\ nicciodaat\
Steaauaa Ei de aur n-oo s\ cad\,,
Pesste romnime-oo s\ lucceaasc\
Limbaa Romn\!

LEG|M~NT

Lui Mihaai Eminesscu

{tiu: c`ndvaa, la miez de noaapte,,

Ori la r\ss\rit de Soaare,,
Singe-m
mi-ss-oor ochii mie
Tot deaasupraa c\r]ii Sale.

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE; Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

APOSTOLUL

Pe mine
m\ iubeaau toaate femeile.
M\ sim]eaam puternicc [i sigur.
Caa Me[terul Manole,,
am cutezaat
s\ ridicc o consstrucc]ie
care s\ d\inuie ve[nicc.
Am `ncceput luccrul
[i le-aam chemaat la mine
pe toaate:
pe Mariaa, pe Anaa
Pe Alexaandraa, pe Ioaanaa...
Caare va ajunge `nt`i,,
Pe-aaceeaa-nn perete o voi zidi.
Daar din toaate femeile
A venit unaa singur\:
Maamaa.
- Tu nu m-aai strigaat,,
Fiule?
Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U

februarie 2009