Vous êtes sur la page 1sur 12

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]


La triada clasic\ - o cas\, un pom [i
un copil, pe care `ncearc\ s\ o zideasc\
fiecare - am vrut s\ ad\ug\m deschi derea c\tre ceilal]i dasc\li [i apoi comuniunea de g`nd cu ei.
Sper\m s\ fi reu[it.
Florin FLORESCU, Mircea ZAHARIA

APOSTOLUL
REDIVIVUS

olicitat\ s\-mi
`mp\rt\[esc
amintirile, fiind
cea mai veche
colaboratoare `n
via]\ a revistei
didactice [i literare Apostolul, la
a 75-a aniversare,
[i ca membr\ a
Asocia]iei ~nv\-

]\torilor din jude]ul Neam]


(din prima sa faz\), `mi
n\v\lesc `n minte imagini [i
tr\iri de mai bine de [apte
decenii [i, odat\ cu acestea,
un melancolic vers al lui Ion
Pillat: S-au scurs, pe r`ul
vie]ii, to]i anii mei, bu[teni...
Prima colaborare se
datore[te particip\rii, la
sf`r[itul ciclului primar, la un
concurs de compunere [i
desen, organizat `n jude]ul
Neam],
de
revista
Apostolul, `n ziua de 26 mai
1935.
Acest concurs s-a reali-

zat la sugestia `nv\]\torului


Teofan
Macovei,
din
S\vine[ti, cu sprijinul mai
multor membri inimo[i ai
Asocia]iei ~nv\]\torilor [i al
celor doi directori ai [colilor
normale (Eufrosina S\vescu
[i Ioan Dr\gan), membri ai
comisiei de evaluare a
lucr\rilor.
Din cele trei subiecte
pentru compunere ilustrat\
prin desen, propuse de
comisie chiar cu o or\
`naintea concursului, eu lam ales pe primul: De ce
pomenim `n fiecare an pe
Eroii Neamului? Citisem
istorie din mai multe c\r]i,
tr\ind-o ardent la lectur\,
dar cel mai puternic m-a
impresionat
Istoria
r\zboiului pentru `ntregirea
Romniei de C. Kiri]escu
(prima edi]ie). Mi-am mai
amintit apoi [i de o fascinant\ cuv`ntare, ]inut\ de
Ziua Eroilor la Bicaz, de
Mihai Av\danei, fost
pre[edinte al Asocia]iei
~nv\]\torilor din jude]ul
Neam] [i devenit, ulterior,
profesor universitar la Ia[i.
Dar [i `n familia mea,
istoria se tr\ise [i se retr\ia
din plin, c\ci erau mul]i cei
care fuseser\ `n linia I, `n
campaniile din 1877- 1878 [i
`n cele din 1916- 1919,
fiecare cu `nt`mpl\rile [i
amintirile lui...

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 114


martie 2009

{COALA CA O CATEDRAL| DE CUVINTE

Dum
mneze
eu a creat mai `nt``i cuv``ntul [i
apoi oam
menii pentr
ru ca ace[tia
s\ nu se sim
mt\ sin
ngur
ri [i s\ r\m
m`n\
mereu `n leg\tur
r\ cu EL prin
n rug
g\c
ciun
ne.

coala ca institu]ie, dar nu numai ea, se bazeaz\ pe


cuv`nt. Acesta nu este doar un grup de sunete cu
o anumit\ semnifica]ie (fond [i form\), ci este mai
mult, pentru c\ el devine un vehicul purt\tor de
energie. Cum altfel am putea explica via]a pe care
o cap\t\ cuv`ntul atunci c`nd transmite informa]ia
de la dasc\l la discipol? Exist\ un suflet al cuv`ntului, picurat `n ad`ncul vorbei de cel care alege
spusa. Cuvintele pot fi moarte sau vii `n func]ie de
ceea ce vehiculeaz\. Dac\ cel care le folose[te
pune `n ele o parte de suflet, ele cap\t\ via]\.
Se poate asem\na acest lucru cu lumina din noaptea

~nvierii. Fiecare cuv`nt - o lum`nare, dar numai acela care a


primit [i d\, la r`ndul lui, lumin\ are capacitatea de a vesti
ceva, de a transmite un mesaj.
Lum`n\rile (cuvintele)
neaprinse nu pot `mpr\[tia `ntunericul, vorbele care nu au
suflet nu reu[esc s\ aline, s\ `nve]e, s\ educe.
Cuvintele sunt ca florile, pentru c\ au darul de a ar\ta
frumuse]ea din jurul nostru.
Cuvintele sunt precum gloan]ele, pentru c\ pot ucide ca
[i cea mai sofisticat\ arm\.
Cuvintele sunt tari ca pietrele, pentru c\ te pot ajuta s\
treci peste pr\p\stii de durere [i dezam\gire.
Cuvintele sunt ca stelele care te `nv\luie `n lumina lor,
protej`ndu-te de `ntunericul [i frigul sideral al timpului `n care
tr\ie[ti.
prof. Monica CRISTEA
(Continuaare `n pag. 6)

A{A A FOST ACUM ZECE ANI

ram c`]iva care ne


adunam de c`te ori
era nevoie, ne
adunam [i chema]i
[i nechema]i (Dida,
Mircea,
nenea
Ghi]\, nenea Edi,
Florin,
{tefan,
Mircea, Alina, Dan [i
mai veneau [i
al]ii...). Mai beam
c`te o cafea, chiar [i
c`te un pahar, dar comb\team
de zor, nu ne l\sam deloc.
T\ceam [i o luam de la cap\t,

uneori mai tare [i mai ap\sat.


E nevoie, mai mult ca orice,
e nevoie de o revist\, o revist\
pentru to]i, [i pentru sindicat [i
pentru C.C.D., [i pentru
Asocia]ia ~nv\]\torilor, o revist\
care poate face c`t un sindicat
`ntreg. {i pentru asta o s\ ne
batem p`n\ la cap\tul puterilor
[i eu ({tefan) [i Florin [i o s\
determin\m colegii no[tri din
Consor]iul Jude]ean al sindicatului s\ aprobe finan]area.
Ce sf`r[it de iarn\ [i `nceput
de prim\var\ a mai fost atunci...

Biroul directoarei C.P.D. (d-na


Dida) era ne`nc\p\tor. Ne
a[ezam care pe unde apucam.
Nimeni nu se formaliza, fiecare
`[i c\uta un loc.
Se discuta `n doi, se discuta `n grupuri, se intersectau
replici, [i, din c`nd `n c`nd, se
f\cea [i lini[te. Era mereu fierbere. Unii spuneau s\ fie un
s\pt\m`nal mai mult pe probleme sociale, al]ii pledau pentru
o revist\, eclectic\, pe probleme de didactic\ [i pedagogie,
de perfec]ionare dar [i pe prob-

Prof. Veronica
MIH|ILESCU
(ccontinuaare `n pag. 12)

S\ ne tr\ie[ti,
APOSTOL drag

S`nt ur\rile celor pesste 8.500 de sindiccali[ti ai SLLIC Neaam]


traanssmisse cu prilejul aniverss\rii celor 10 ani de la reaapaari]ie.
~n numele lor,, Biroul Operaativ feliccit\ Conssiliul de Adminisstraa]ie
[i Conssiliul de Redaac]ie pentru devotaamentul,, muncca [i st\ruin]aa
depusse pe parccurssul celor zecce ani.
Ne asum\m,, `n continuaare,, suss]inereaa revisstei pe care o vrem
maai frumoaas\,, mai bogaat\ [i mai plin\ de fapte [i evenimente.
Ur\\m cu acest prilej cititorilor [i colaboratorilor c`t mai mult\\
inspira]ie [i bucurie, al\\turi de copilul lor drag, APOSTOLUL,
Laa mul]i ani!
Biroul Operativ SLLIC Neam],
pre[edinte Gabriel PLOSC|

martie 2009

DE 10 ORI 10
10 ani de la `nfiin]area seriei
noi a revistei Apostolul (15
martie 1999- de Buna Vestire)
2) 10 ini]iatori: Florin
Florescu, Dumitri]a Vasilca,
Mircea
Zaharia,
{tefan
Corneanu, Vasile Postolic\,
Puica Vulc\nescu, Gheorghe
Amaicei, Constantin Tom[a,
Alina Pamfil [i Eduard Covali.
3) 10 colaboratori de
n\dejde: Valerian Perc\,
Dumitru Rusu, D.D. Ursache, Mihai
Floroaia, Adrian G. Romila, Stelu]a C\lin,
Iosif Covasan, Monica Cristea, Constantin
Gherghelescu [i Traian Cicoare.
4) 10 prieteni apropia]i: Gabriel

1)

leme cultural artistice mai largi.


Oricum ar fi revista, ea va fi
finan]at\ de Sindicatul nostru [i
deci va trebui s\ dezbat\ [i
problemele sindicale. Sindicatul
nostru este un sindicat liber,
revista noastr\ e [i ea liber\ de
constr`ngeri de orice natur\.
B\iie]ii, o reviistt\ a cadrreloor
diidaactice a mai fostt la noi `n
Neaam],, zice neneaa Ghii]\. Ea se
numeaa APOSTOLUL [i a
ap\rrutt p`n\ `n treiizecci [i cevaa,
`nttre cele dou\ r\zbboaie mondii ale. Eu chiiar a[ putteaa face rostt
de c`ttevaa numerre de la ni[tte
daascc\lii mai vecchii, dac\ v\
intterreseaaz\. {i ne-a interesat.
{i am v\zut [i citit c`teva
numere din Apostolul- vechi.
Ne-au pl\cut. Nu numai c\
ne-au trezit curiozitatea pentru
ceea ce g`ndeau [i f\ceau
`nainta[ii no[tri din `nv\]\m`nt
pe aceste meleaguri, dar chiar
ne-au trezit luarea- aminte.
Dac\ ei au fost `n stare de
asemenea lucruri temeinice [i
pline de miez, noi trebuie s\
avem datoria de a duce mai
departe `nceputurile lor. {i
apele au `nceput s\ se
limpezeasc\ [i s\ se
lini[teasc\. Vom reedita revista
`nainta[ilor no[tri, o vom numi
tot Apostolul, dac\ a[a le-a fost
lor drag.
{tefan CORNEANU
(Continuaare `n pag. 4)

SCURT INVENTAR SENTIMENTAL


Plosc\, Gabriela Grigore, Niculina Ni]\,
Dan Agrigoroae, Cezar }ucu, Cristina
Popa, Lumini]a Moscalu, Carmen
Corl\]eanu, Gheorghe Radu, Puiu
Vadana.
5) 10 rubrici permanente: starea sindicatelor, starea cancelariei, arte [i meserii,
interviuri, recenzii, jurnal cultural, revista
presei, comemor\ri nem]ene, istoricul
`nv\]\m`ntului nem]ean, pamflete.
6) 10 jude]e care au auzit de noi [i ne
citesc.
7) 10 unit\]i [colare care s-au r`nduit
`n a ne trimite num\r de num\r materiale
publicabile.
8) 10 elevi insera]i `n paginile trimestrialului supliment literar [i artistic.

9) 10... mii de g`nduri, `ndoieli [i speran]e c\-l vom duce mai departe... p`n\ la
Revederea din 2018.
10) Nota 10 (zece) cu felicit\ri
Sindicatului Liber al ~nv\]\m`ntului din jud.
Neam] pentru efortul de a finan]a [i
sus]ine aceast\ frumoas\ trud\.
N.n.: Fiind sentimental, inventarul e [i
subiectiv, dar e `ntocmit de un martor ocular, care a folosit drept criteriu l\murirea
shakesperian\: ... depinde [i de ochiul
care vede!
La mul]i ani! - 27 martie 2009
Prof. Dumitri]a VASILCA

PRIMIM DE LA ROMAN
Sindicatele Da,
dasc\lii, mai vedem!
n contextul... serialului legat de lefurile cadrelor didactice, este de-acum binecunoscut\ ideea avansat\ de
sindicate conform c\reia cadrele didactice din
`nv\]\m`ntul preuniversitar ar urma s\ fie evaluate,
anual, `n dou\ etape, la mai multe nivele, `ncep`nd de
la [eful de catedr\, p`n\ la consiliul de administra]ie al
unit\]ii [colare unde este `ncadrat cel `n cauz\. Cum
`ns\ toat\ povestea aceasta urmeaz\ a se derula pe
mioriticele plaiuri ale eternei [i (de nevoie !) fascinantei Romnii [i chiar dac\ `n baza acesteia ar urma s\
fie stabilite criteriile de performan]\ la nivelul
men]ionat, scepticismul celor viza]i este cople[itor.
Dincolo de solu]ii tehnice gen evaluare colegial\ sau alte re]ete
deja consacrate, cum ar fi autoevaluarea, cei care pe baza unor
astfel de dovezi prezentate vor primi [i calificativul final au mereu
o... jen\ la care ]in mor]i[ [i care nu prea d\ `n acord cu ceea ce
au propus sindicatele. Potrivit acestora, rezultatele evalu\rii vor
avea consecin]e imediate la nivelul salariz\rii precum [i al contractului de munc\. De pild\, la ob]inerea calificativului general
satisf\c\tor, salariul va r\m`ne la nivelul anterior, p`n\ la
urm\toarea evaluare; `n cazul celor ce vor ob]ine calificativul general bine sau foarte bine, performan]a astfel ob]inut\ cic\ va
conduce la major\ri salariale (ce vor fi negociate cu angajatorul).
Eeeeeeee, acu-i, acu ! Se mai spune la docomente cum c\
ob]inerea calificativului nesatisf\c\tor va duce la `nscrierea
obligatorie a cadrului didactic respectiv `ntr-un program de formare adecvat pentru corectarea punctelor slabe identificate,
repetarea evalu\rii dup\ un semestru [i reluarea procedurii.

La m`na... norocului !
onform cu statutul profesiei, se spune c\ dasc\lii vor fi
observa]i la clas\, `n cadrul activit\]ilor extracurriculare, la activit\]ile cu p\rin]ii sau cu al]i purt\tori de
interese de la nivelul comunit\]ii. De asemenea, performan]a profesorilor va reie[i [i din ancheta f\cut\
elevilor, prin chestionar sau interviu, una din hibele
care-i cam las\ reci pe cei ce nu sunt deloc entuziasma]i de o astfel de judecat\. Asta `n contextul `n care
este [tiut faptul c\ cea mai mic\ adiere de... exigen]\
din partea dasc\lilor, din partea ucenicilor acestora nu
face dec`t s\ li se pun\ pata, Liceenii, cu tradi]ia aferent\, apus\ de mult [i foarte adesea ceau[ist\ fiind,
`n cel mai bun caz, doar un film cool [i at`t ! Frisoane la fel de profunde mai vin [i dinspre pilele care, indiferent de sistem, completeaz\ fauna celor care, chiar dac\ sunt offline, nu au niciodat\
pricin\ s\ se sperie de vreo evaluare. ~n fine, scenarii ar mai fi,
precum cel cu [efa de catedr\ nem\ritat\ [i Don Juanul catindat
la... titularizare, sosit la ]anc la locul care trebuie, sau, cu voia
dumneavoastr\ ultimul pe list\, scenariul `n care por]i culoarea
(politic\) la mod\, ceea ce se puncteaz\ mult mai bine chiar dec`t
varianta `n care ai norocul sau ghinionul, dup\ caz, s\ fii rud\ cu
directorul adjunct care, conform tradi]iei ultimilor ani, este mult
mai sigur pe post... Doar c\ cine va tr\i s\ ia leaf\ dup\ propusele evalu\ri colegiale [i dup\ voturile ciutanilor chiti]i mai
mereu pe chiuleal\ va trebui s\ se g`ndeasc\ de dou\ ori `nainte
s\ spun\ Da. Adic\ la unison cu propunerile sindicale, altfel
foarte prietenoase `ns\ nepotrivite cu eterna criz\ din telenovela
st`njenitor de... miorotic\ a sistemului na]ional de educa]ie.

CORPUL PROFESORAL TREBUIE S| DEVIN|


UN CORP AL ELITELOR
Au treccut at`tea
epissoadde din tellenovella reformei sisstemullui educca]ionall
din Romnia [i `n
locc s\ avem foarte
mullte
problleme
rezollvate, iat\ foarte
mullte problleme de
rezollvat ! C`t credde]i
c\ se mai poate
merge a[a?
- Este momentul s\ se
`n]eleag\ faptul c\ dou\ lucruri
s`nt importante `n via]a unui
om: s\n\tatea [i educa]ia.
Toate celelate nu reprezint\
altceva dec`t consecin]e ale
celor dou\. Eficientizarea sistemului de `nv\]\m`nt, prin
investi]ii corespunz\toare at`t `n
resursa uman\, c`t [i `n baza
material\, presupune oarece
costuri. Dar s-a `ntrebat cineva
care s`nt costurile (pe care am
`nceput deja s\ le pl\tim!),
deoarece nu [tim, nu vrem sau
nu putem s\ ne valoriz\m to]i
copiii, `n func]ie de propriile lor
posibilit\]i?! Cu siguran]\,
aceste costuri, pierderile
inevitabile pe care tot noi le
vom suporta, s`nt infinit mai
mari [i abia au `nceput s\ se
arate, de aceea cred c\ nu este
prea t`rziu s\ facem ceva pentru a l\sa o mo[tenire solid\!
- Av`ndd `n veddere faptull c\
deja sunt mullte resstan]e de
rezollvat, ce-ii de f\ccut:
schimb\m professorii sau siss temull?
- Nu spun c\ `ntreg
`nv\]\m`ntul romnesc, c\ to]i
formatorii, prin activitatea lor,
tr\deaz\ idealurile pedagogului. Dimpotriv\ ! Avem foarte
mul]i profesori minuna]i,
preg\ti]i [i devota]i [colii [i
copilului, `ns\ `ngrijor\tor este
faptul c\ num\rul acestora a
`nceput s\ scad\ `ntr-un ritm
destul de alert. Asta, din simplul
motiv c\ nu avem `n sistemul
de educa]ie suficien]i profesori,
pedagogi adev\ra]i, respecta]i,
proteja]i [i `ncuraja]i s\ se
dedice numai interesului copiilor. Dac\ nu se intervine, prin
m\suri imediate [i energice,
sistemul educa]ional se poate
sufoca de at`tea inten]ii [i

strategii minunate, dar care nu


pot fi puse `n practic\ `n mod
egal [i eficient, de la cel mai
cunoscut liceu din Bucure[ti, de
pild\, p`n\ la cea mai mic\
[coal\ [i gr\dini]\ din cel mai
`ndep\rtat col] al ]\rii...
- Mai nuan]at, cum a]i traducce aceasst\ idee?
- P\rerea mea este c\ noi,
formatorii, chiar societatea
romneasc\ `n ansamblul ei,
chiar [i acum `nc\ s`ntem
preg\ti]i s\ abord\m educa]ia
numai din perspectiva ordinii
specifice statului totalitar,
bazat\ pe o educa]ie [i
instruc]ie suficient\ nevoilor
potenta]ilor, dar, `n acela[i timp,
s\ nu se `ndep\rteze de comportamentele acceptate, cerute

departe cei ressponssabilli de


soarta sisstemullui doar vor
mima reforma, f\r\ a se gr\bi
cu m\ssurille sallvatoare, cam la
ce trebuie s\ ne a[tept\m?
- Este foarte important s\
ne raport\m mai atent la valoarea oamenilor, ca [i criteriu fundamental `n alegerea acestora.
De multe ori amatorismul [i
indiferen]a adul]ilor creeaz\
premise ideale pentru e[ecul
copiilor! Trebuie [tiut faptul c\
acei copii care nu s`nt ajuta]i s\
`nve]e [i care nu `n]eleg ce
`nva]\ [i de ce `nva]\, devin
vulnerabili `n cadrul grupului.
Aceast\ vulnerabilitate poate
s\ produc\ efecte nedorite
asupra dezvolt\rii [i evolu]iei
copilului, de aceea el trebuie

Interviu cu prof. Leonid


Benone Damian, directorul
Centrului de Educa]ie Incluziv\
Roman
[i mai ales potrivite cu normele
societ\]ii. Din p\cate, aceasta
este o ]int\ mult prea dep\rtat\
de cea real\, potrivit\ acestui
context, respectiv aceea de a
forma indivizi cu ini]iativ\, cu
reac]ie, capabili s\ intre `n competi]ia pentru resurse, s\ fac\
fa]\ unei lumi a muncii, cu
ostilit\]ile [i agresivit\]ile ei.
- Dacc\ a[a stau luccrurille, ce
risscuri majore p`nddessc `n acesst
context?
- ~n goana dup\ succes nu
prea b\g\m de seam\ c\ acesta se realizeaz\ cu pre]ul prea
multor insuccese! Mul]i copii nu
se `nt`lnesc cu succesul [colar
deoarece de foarte multe ori nu
avem disponibilitatea s\-i
abord\m a[a cum s`nt ei, ci a[a
cum am vrea noi s\ fie, sc\p`nd
din vedere faptul c\ fiecare
individ trebuie valorizat `n
func]ie de ceea ce poate el s\
fac\. Dac\ nu vom [ti s\ contabiliz\m [i s\ ne asum\m,
al\turi de succese, [i e[ecurile,
pentru a le putea evita, e posibil
ca `ntr-o perioad\ nu prea
lung\ de timp s\ nu mai avem
ce contabiliza `n dreptul succesului...
- Admi]`ndd c\ [i pe mai

ajutat s\ r\m`n\ pe val, s\ [tie


s\... `noate `n oceanul social.
Pentru aceasta, trebuie s\ fie
sprijinit pentru a-[i `nsu[i o
sum\ de cuno[tin]e, priceperi [i
deprinderi, astfel `nc`t s\ nu-i
fie ru[ine de el `nsu[i.
Problema este c\ foarte mul]i
ajung `n acest\ situa]ie
deoarece, `ntr-un anumit
moment al vie]ii, nu s-au `nt`lnit
cu un profesionist, cu un
adev\rat pedagog, care s\-i
poat\ pune un diagnostic
corect [i, mai ales, la timp...
- Dacc\ intr\m conccret `n
[ccoall\, ce fell de surprize am
putea `nt`mpina din acesst puncct
de veddere?
- Dac\ pornim de la evaluare, de pild\: nota acordat\ trebuie s\ aib\ acoperire real\ `n
cuno[tin]e [i priceperi. Aceasta
nu trebuie s\ fie rodul presiunilor ierarhice, financiare sau
chiar politice ! Dac\ profesorularbitru distorsioneaz\ ierarhia
valorilor, prin note f\r\ acoperire, atunci marja de eroare `n
sistemul de formare [i `nv\]are
a tinerilor nu este de plus/minus
2-3 la sut\, ca-ntr-un banal
sondaj de opinie. ~ntr-o astfel
de situa]ie, marja de eroare

poate s\ ajung\ la procente


`ngrijor\toare, de 30-40 la sut\,
ceea ce face/va face ca incompeten]a [i mediocritatea s\ fie
promovate numai pentru c\
acele creiere mediocre se sprijin\ pe resursele financiare ale
p\rin]ilor sau pe rela]ii de tot
felul. Este o modalitate pervers\ de a schimba destinele
oamenilor, cu efecte devastatoare asupra comunit\]ilor [i a
societ\]ii `n general.
- Dup\ opinia dumneavoasstr\, care ar fi dezidderatelle
demne de urm\rit, de `nf\ptuit
`n praccticc\?
- {coala romneasc\ trebuie s\ poat\ asigura [anse
egale [i reale de dezvoltare
pentru to]i copiii, indiferent
unde s-ar afla ei. Trebuie s\
g\seasc\ acele solu]ii [i
modalit\]i de ac]iune care s\
poat\ valoriza poten]ialul tuturor acestora, pentru a-i abilita
cu acele cuno[tin]e, priceperi,
deprinderi, at`t de necesare
viitorului adult, pentru a fi competitiv. Pentru asta este nevoie
de recunoa[terea competen]elor dob`ndite `n [coal\.
Acesta este un motiv `n plus
pentru ca [coala s\ fie
sus]inut\ efectiv [i nu numai
declarativ, pentru ca aceast\
institu]ie s\-[i poat\ juca cu
profesionalism [i onestitate [i
rolul de arbitru `n formarea [i
promovarea valorilor, printr-o
evaluare corect\ a copiilor [i a
tinerilor studio[i `n general.
- Pentru c\ tot este t`rziu [i
sunt at`tea luccruri de f\ccut,
cunoa[te]i o formull\ magicc\
pentru o cheie a succcessullui?
- Cheia succesului r\m`ne
tot omul ! Asupra lui trebuie s\
se `ndrepte toat\ aten]ia.
Corpul profesoral trebuie s\
devin\ un corp al elitelor, profesorul trebuie re`nc\rcat cu
autoritatea [i respectul cuvenit,
absolut necesare `n procesul
de formare [i modelare a copiilor. ~n concluzie, sistemul de
`nv\]\m`nt, [coala romneasc\, nu trebuie s\ (mai) fie
mama tuturor r\ni]ilor, `n sensul c\ cine nu `ncape `n alt\
parte poate fi bun pentru a
preda copiilor!

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Mister PI a cucerit Romanul!


n ultimii patru ani, data de 14 martie a constituit prilej de
s\rb\toare pentru Grupul {colar Vasile Sav, singura
{coal\ Pi din Roman. Cu `ncepere din 2009, gra]ie promov\rii f\cut\ `n municipiu `n mod deosebit de c\tre
reprezentanta acestei institu]ii, prof. Adriana Petrovici, liceului din Bulevardul Republicii li s-au al\turat Colegiul Na]ional
Roman Vod\ (CNRV) precum [i Colegiul Tehnic Petru
Poni. Astfel, toate cele trei [coli Pi au organizat separat, `n
premier\,
cea de a
VII-a edi]ie
a tradi]ionalului concurs na]ional de
matematic\ aplicat\ pe
calculator recunoscut
`n lumea `ntreag\ sub
numele de Mister Pi.
Este primul an
c`nd elevii romanvodi[ti au ocazia s\ ia
parte la acest concurs
organizat chiar de
c\tre [coala unde
`nva]\. Prezen]a la

Pag. 2

aceast\ edi]ie a fost remarcabil\ at`t `n r`ndul reprezentan]ilor


claselor de gimnaziu, c`t [i `n r`ndul liceenilor. Cu acest prilej,
`mpreun\ cu colegii de la catedrele de Matematic\ [i
Informatic\ implica]i `n organizarea acestui eveniment, am
hot\r`t ca `ncep`nd din noul an [colar s\ organiz\m chiar un
Cerc Pi `n [coal\. Astfel, vom veni `n `nt`mpinarea elevilor care
vor dori s\-l cunoasc\ pe Mister Pi `n vederea rezolv\rii unor
probleme pe care le-am sesizat la edi]ia din acest an, a
declarat Vasile Munteanu, profesor de Informatic\ la CNRV [i
Director de {coal\ Pi `n cadrul proiectului ce se deruleaz\ la
nivelul acestei institu]ii.
Concursul na]ional de matematic\ pe calculator Mister Pi,
sus]inut de MECT, cu sprijinul Asocia]iei Romne de Resurse
Educa]ionale (ARRE), este o modalitate prin care matematica
poate fi adus\ mai aproape de mintea [i sufletul elevilor, de preocup\rile lor extra[colare, ziua de 14 martie fiind recunoscut\
drept Ziua Mondial\ a num\rului Pi (3,14...). ~ntrecerea se
desf\[oar\ pe mai multe sec]iuni, iar cele mai bune lucr\ri
desemnate la nivelul fiec\rei [coli particip\ la `ntrecerea
reprezentan]ilor [colilor Pi din toat\ ]ara, c`[tig\torii fiind recompensa]i de c\tre ARRE cu premii `n obiecte. La edi]ia a V-a
a concursului reprezentan]ii Grupul {colar Vasile Sav au
ob]inut un premiu `n valoare de 2.000 de lei, const`nd `n lucr\ri
enciclopedice de mare valoare, elevii acestei [coli num\r`ndu-se
de-acum, an de an, printre protagoni[tii fazei na]ionale a concursului.

APOSTOLUL

Pagin\ realizat\ de A. OPRI{

martie 2009

{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Programe
europene
n luna octombrie 2008, ca
urmare a Apelului European
prezent pe site-ul Agen]iei
Na]ionale pentru Programe
Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii Profesionale,
unit\]ile [colare din `ntreaga ]ar\
au avut posibilitatea s\ se
`nscrie `n concurs cu unul sau
mai multe proiecte din domeniul
pred\rii [i `nv\]\rii limbilor
str\ine. ~n urma evalu\rii
proiectelor au fost desemnate
nou\ unit\]i [colare c`[tig\toare ale
Premiului European Language Label 2008.
Liceul cu Program Sportiv Roman s-a clasat
pe locul al doilea la nivel na]ional cu proiectul Utilizarea noilor tehnologii informa]ionale
pentru o mai bun\ cunoa[tere a culturii,
tradi]iilor [i rela]iilor interumane `ntre ]\rile
europene, cu finan]are primit\ de la
Comisia European\ prin Programul
Comenius [i Lifelong Learning Program.
Tema proiectului include promovarea dialogului [i implicit a educa]iei interculturale `n

r`ndul profesorilor, elevilor, [colilor


partenere [i al Comunit\]ilor Locale.
Produsul final al acestui proiect este platforma educa]ional\ WWW.COMENIUSLPS.RO, realizat\ de elevii Liceului cu
Program Sportiv, care d\ posibilitatea tuturor elevilor, cadrelor didactice [i celor interesa]i s\ studieze [i `n afara orelor de curs
sau chiar de la domiciliu, materialele postate
pe site at`t `n limba romn\ c`t [i `n limba
englez\, greac\ [i turc\.
Certificatul European Label pentru
proiecte din domeniul pred\rii [i `nv\]\rii
limbilor str\ine este o ini]iativ\ a Comisiei
Europene care se acord\ anual [i `[i propune s\ eviden]ieze [i s\ recompenseze cele
mai inovatoare [i creative proiecte din acest
domeniu. Certificatul este semnat de
Comisarul European pentru Educa]ie,
Formare, Cultur\ [i Multilingvism [i de
Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i Inov\rii.

Cultur\
[i civiliza]ie
`n Romnia
La `nceputul lunii martie s-a desf\[urat
concursul interdisciplinar Cultur\ [i civiliza]ie `n Romnia, etapa jude]ean\, la
Liceul de Art\ Victor Brauner Piatra
Neam]. Au fost prezen]i la concurs elevi de
la Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[,
Colegiul Na]ional {tefan cel Mare Tg.
Neamt, Grup [colar Bicaz, Liceul Teologic
Cuvioasa Parascheva. Lucr\rile prezentate au abordat teme de cultur\ [i civiliza]ie
din zona Neam]ului [i au fost prezentate `n
mod creativ de elevi.
Locul I a fost ob]inut de elevii Grupului
{colar Bicaz, cu lucrarea Plut\ritul,
prezentat\ de echipa format\ din elevii
Zafton Anca, Fluiera[u Octavian [i Fluiera[u
Nicu[or sub `ndrumarea profesorului Mihai
Apopei. Locul al II - lea a fost ob]inut de
echipajul Liceului Teologic Cuvioasa
Parascheva Agapia. Elevele Timofte
Geanina, Nechifor Oana Manuela [i Ple[ca
Ana, cu lucrarea Salonul literar de la
Agapia, au `nc`ntat juriul cu o prezen]\
parc\ desprins\ din saloanele literare de
alt\dat\.
Locul al III - lea a fost ob]inut de echipajul format din elevele Grama Alexandra
Polo[an Nicoleta [i Pantea Alina, cu
lucrarea {ez\toarea, coordonate de prof.
Xenia S`rbu, iar pe locul al IV lea, cu punctaj egal, s-au clasat Colegiul Na]ional
Calistrat Hoga[ cu echipajul: Cosma Alice
Petronela, Ciobanu Otilia, Coroam\ Codrin,
sub `ndrumarea d-nei prof. Bogos Elena,
lucrarea av`nd ca tem\ Alma[ -sat al
tradi]iei romne[ti [i Colegiul Na]ional
{tefan cel Mare Tg Neam] cu o lucrare
foarte interesant\ despre localitatea
R\zboieni -R\zboieni-arc peste timp.
Echipajul a fost format din elevii Alexandru
Oana, Afloari Mihai [i Ilie Maria M\d\lina,
sub `ndrumarea d-nei prof. dr. Adina Cuco[.

M\rg\rit\rele
pentru suflet
Liceul Teoretic Vasile Alecsandri
S\b\oani va organiza, pe 27 aprilie,
Concursul Na]ional M\rg\rit\rele pentru
suflet. Concursul se adreseaz\ [colarilor
mici, elevilor de gimnaziu [i liceu din `ntreaga ]ar\ [i are ca tem\ prim\vara [i florile
prim\verii `n viziunea artistic\ a elevilor.
Pentru elevii din clasele primare concursul
se va axa pe desene, picturi dar [i poezii.
Cei de gimnaziu vor trebui s\ realizeze compuneri pe temele impuse de organizatori, `n
timp ce liceenii vor trebui s\ scrie eseuri.
Organizatorii au precizat c\ obiectivele
manifest\rii s`nt valorificarea poten]ialului
creator al elevilor, cu privire la capacitatea

acestora de a crea, a concepe [i a realiza


poezii, compuneri, eseuri, picturi, desene.
De asemenea, se dore[te cultivarea
dragostei [i admira]iei, dezvoltarea gustului
pentru frumosul de natur\. Nu `n ultimul
r`nd, se urm\re[te implicarea activ\, consecvent\, `n ac]iuni de `mbog\]ire a
cuno[tin]elor despre creatorul pastelului `n

literatura romn\.
To]i participan]ii trebuie s\ [tie c\ toate
compozi]iile plastice vor fi realizate pe
suport A4, cu materiale la alegerea [i `n
tehnica dorit\, respect`nd tema concursului.
Lucr\rile care nu se `ncadreaz\ `n tema
dat\ vor fi descalificate. Compozi]iile realizate de elevi vor fi trimise po[tal, `ntr-un plic
format 16/22, pe adresa Liceului Teoretic
Vasile Alecsandri din S\b\oani. Termenul
limit\ de trimitere a lucr\rilor este 12 aprilie.

Elevi maturi

50 de nem]eni, de diferite v`rste, s-au


`nscris `ntr-un program care urm\re[te
[colarizarea celor care nu au reu[it s\ termine nici m\car [coala general\. {coala nr.
5 din Piatra Neam] a `nceput procedura de
intervievare a celor care s-au `nscris, `nc\
din luna ianuarie, pentru completarea studiilor la cele dou\ clase din cadrul programului A doua [ans\. Este vorba de o clas\
pentru cei care doresc s\ termine
`nv\]\m`ntul primar [i una pentru cel gimnazial.
Proiectul `n cauz\ este o component\ a
programului PHARE Acces la educa]ie
pentru grupuri dezavantajate, este implementat de Ministerul Educa]iei, cu sprijin
financiar de la Uniunea European\, [i se
adreseaz\ persoanelor de orice v`rst\ care,
din diferite motive, nu au finalizat cursurile
`nv\]\m`ntului primar, clasele I-IV, respectiv
secundar inferior, clasele V-X.
Foarte interesant la acest program este
flexibilitatea lui ca durat\, adaptabilitate la
nevoile de formare ale cursantului. Mai ales
c\ s`nt recunoscute [i competen]ele
dob`ndite de elevii maturi `n afara [colii,
fiind luat\ `n considerare orice experien]\
educativ\.

Marius GHEGHICI

CAII {I JOCHEII
vrika! S-a g\sit solu]ia! Nici vorb\ de m\riri salariale, c\ci nu s-ar mai putea suplimenta de trei [i
patru ori cheltuielile ale[ilor [i nici cele pentru
recompensarea camarillei, a yesmenilor [i a
r\sp`ndacilor electorali. Nu mai demisioneaz\
[efa, sindicatele au luat un pumn zdrav\n `n gur\,
criza paralizeaz\ ini]iativa, iar d\sc\limea ofuscat\ se freac\ la ochi, nevenindu-i s\ cread\ c\
este posibil\ at`ta impertinen]\: `n locul frumoaselor promisiuni, suntem amenin]a]i cu un
nou sistem de evaluare, pe baza c\ruia, cine face
performan]\ are, cine nu, nu are!
Frumoas\ ini]iativ\, numai c\ ea scoate la suprafa]\ unul din
n\ravurile regimurilor iliesconstantinescb\sesciene: dublul
standard. Se nume[te astfel practica de a pretinde c\]elului
ceea ce nu pretinzi dul\ului, sau de-a fi pentru unii mum\, iar
pentru al]ii, cium\. C`nd se umfl\ salariile magistra]ilor, deputa]ilor, agamanilor, barosanilor din fepeseuri, agen]ii, sepeseuri , sereiuri [i alte sereleuri de partid [i de stat degeaba pe
bani publici, - fura]i de la gura prostimii -, cine pune crosa la
patin\? Nici vorb\ de criz\, de infla]ie, destabilizarea
economiei, ba chiar dimpotriv\: s\ le m\rim salariile - [i a[a,
fabuloase - pentru ca nu cumva, mititeii de ei, stresa]i cum
sunt de privilegii [i inamovibilit\]i, s\ nu cad\ prad\ valizelor
cu ,,m\lai, cadourilor de mer]an sau viloaice, unor conturi
insulare, sau cine [tie c\ror tenta]ii, cu care-i ademene[te
vicleana lume interlop\. Maic\, care m-ai f\cut! Pe ce fel de
lume tr\im, oameni buni ? ~n loc s\-l pedepsim pe ho], `l rug\m
frumos s\-[i fac\ datoria, s\-[i respecte jur\m`ntul [i s\ mai
primeasc\ [i o recompens\!?
Doar nu o s\-i zg`nd\rim, tocmai acum, c`nd s-au copt
dosarele marilor jafuri, s\ ne urc\m `n cap Justi]ia, mai bine
aplic\m algoritmul: o m`n\ spal\ pe alta, am`ndou\ spal\
obrazul...
Dublul standard func]ioneaz\ perfect la cadre didactice [i
personalul din `nv\]\m`nt.
Sunt cumin]i, supu[i, mode[ti, cam naivi de felul lor,
creduli, dac\ ne lu\m dup\ c`te `nghit, u[or de dus cu
z\h\relul, cu o sut\ de parai pentru c\r]i, cu un salariu sau o
grada]ie de merit. Dup\ 40 de ani `n slujb\, pr\fui]i, cu dou\
perechi de ochelari, unul peste cel\lalt, are fix 1960 lei lunari,
baz\ de calcul pentru o pensie de 950 lei ron. Ar vrea s\ mai
tr\iasc\ c`]iva ani, f\r\ frica necompensatelor [i a gigacaloriei,
dar se duce de r`p\ economia lui Is\rescu, din cauza cererilor
sale. A[a c\ trebuie s\ le tragem o evaluare, de s\ le piar\
cheful, s\ vad\ c\ se poate [i mai r\u.
Acolo, sus, nu se [tie c\ evaluarea `n domeniu dispune
deja de un sistem, de o structur\ teritorial\ [i na]ional\ format\ din Agen]ii de Evaluare, - cu personal, regulamente etc.
- precum [i de cel al perfec]ion\rii curente, graduale [i continue, de care s-au ocupat , - cu cheltuiala corespunz\toare, gugu[tiucii Reformei.
Pentru c\ v-a]i dumirit cine [i ce melodie c`nt\, s\ mai
punem gaz pe foc amintind cum c\ educa]ia nu se schimb\ la
fel de rapid precum mini[trii ei. Ba mai mult, aici este ca la
hipodrom, unde jocheul nu c`[tig\ cursa dec`t dac\ vrea calul.
Rezult\, logic recomandarea : pentru educatori de top, v\
rug\m s\ produce]i numai elevi de top !
- Nu te pune, domnule, cu guvernan]ii ace[tia, c\, cine [tie
ce le-o mai trece prin cap!
- Aferim, `mi iau vorba `napoi ...
Prof. dr. D. D. URSACHE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Motto:

Pe
e Hanse
el l-a
a]ii omor`t,
Dar cu Gre
ete
el
ce-a
a]ii avut?
(c`ntec popular albanez)
ine`n]eles c\ acest
motto n-are nici o
leg\tur\ cu titlul spectacolului, a[a cum nu
are nici o leg\tur\ titlul
spectacolului cu aceast\ versiune scenic\ a
pove[tii fra]ilor Grimm.
Am zis [i m-am
m`ntuit. Pentru pricino[i o s\ adaug c\
aventurile celor doi
clovni
({TIETOTLoredana Grigoriu; HABARNAMLucre]ia Mandric) se limiteaz\ la a
r\sfoi o carte de pove[ti [i a
comenta cele petrecute pe scen\;
mi-a sc\pat o interven]ie activ\ a
lor `n deturnarea pove[tii, iar
debutul spectacolului `n care ni se
poveste[te cam cum se
desf\[oar\ ([i s-a desf\[urat)
C\l\toria fantastic\ e mai

degrab\ menit s\ adoarm\ pruncu[orii, dec`t s\ incite asupra


viitoarei pove[ti. Dar tot ce am
scris p`n\ aici s`nt mofturi de fat\
b\tr`n\.
Salvarea spectacolului e
spectacolul `nsu[i, reac]ia copiilor
`ns\[i va dicta ce trebuie amputat,
scurtat, modificat. O ultim\
nedumerire: dac\ decorul [i costumele nu au o identitate precis\,
fix`nd prin efecte de lumin\ mai
degrab\ un spa]iu de joc al basmului dec`t unul determinat
geografic, dac\ muzica bate `n
[lag\r recognoscibil, de ce s-a mai
modificat numele pove[tii? Nu
s`ntem `n curtea m\tu[ii M\rioara
de la Humule[ti, nu ne fug\rim pe
C\lu[ari, nici nu ne leg\n\m cu
Fetele de la C\p`lna. Ce ave]i,
fetele mo[ului, cu Hansel [i
Gretel?
De fapt acest spectacol mi-a
pl\cut foarte mult. Are haz, e
dinamic [i incitant, merg`nd pe
linia bun\ a spectacolelor TT-ului,
de la Afar\-i vopsit gardu... la
cele dou\ bijuterii semnate de
Alexandru Dabija dup\ Cartea cu

martie 2009

juc\rii de Tudor Arghezi.


Bucur\ prichindeii `ntr-un grad
maxim [i-i `mboln\ve[te de
teatru, asigur`nd schimbul de

vizionare) impresia c\ actorii se


simt bine [i le place ceea ce faccel pu]in `n cazul Adinei Suciu
(VR|JITOAREA) [i al lui Victor

Premier\ la TT

C|L|TORIE FANTASTIC|

Av e n t u r i l e c e l o r d o i c l o v n i ` n
lumea pove[tilor. Episodul
4: Ionu] [i M\riuca
m`ine al spectatorilor.
Plin\ de lumin\ [i culoare,
reprezenta]ia semnat\ de Gina
Gulai aduce pe scen\ un scenariu
articulat [i coerent (nu e vorba de
o dramatizare pur [i simplu!) [i o
distribu]ie m`nat\ de o bun\ poft\
de joc (condi]ie esen]ial\ `n
`nf\ptuirea unui spectacol de
asemenea factur\). Am avut (la

Giurescu ({TRUMFULICA...)inventivi,
mobili,
expresivi,
acord`ndu-[i (`nc\) bini[or fantezia
[i creativitatea cu tonul general al
spectacolului. Andreea Gavriliu
(M|RIUCA) [i Horia Suru
(IONU}), dou\ nume proaspete `n
trupa TT, trebuie re]inute [i aplaudate. Absolven]i ai [colii de teatru
de la Cluj, ambii st\p`nesc bine [i

APOSTOLUL

articulat limba romn\, au farmec,


nuan]\ [i aplomb, s`nt extrem de
tineri [i lucrul \sta nu le d\uneaz\.
Au ritm, se mi[c\ bine [i danseaz\
excelent. De altfel, tot ei semneaz\ [i coregrafia, dovedind
clas\ [i umor.
Dan
Grigora[
(TAT|L)
frecventeaz\ scena c`nd e nevoie,
e bl`nd [i palid, dup\ cum o cere
rolul: Gina Gulai ca MAM| VITREG|, elegant\, cochet\,

gra]ioas\ nu prea a reu[it s\-mi


trezeasc\ repulsia unei ma[tere.
Poate cu copiii o s\ aib\ mai mult
noroc. Directorul teatrului, dl. Liviu
Timu[,
`mi
spunea
c\
inten]ioneaz\ s\ plimbe acest
spectacol [i `n jude] sau mai
departe. Are dreptate. E o bucurie
care trebuie `mp\rt\[it\ cu c`t mai
mul]i copila[i.

Mircea ZAHARIA

Pag. 3

LA ANIVERSAR|...
MATEMATICA
{I CERCETAREA
{TIIN}IFIC|
Interviu cu concitadinul nostru,
profesorul
universitar, doctor
`n [tiin]e matematice, Vasile Postolic\
ed.: Domnule profesor, v\ rog s\ preciza]i cele mai
importante
mo mente traversate de
matematic\ p`n\
ast\zi.
V.P.: Nu exist\
o
defini]ie
a
matematicii, nici a
artei. Traseul parcurs de matematic\
`n diferite civiliza]ii a
luat startul de la
prima accep]iune istoric\ de
Muzic\ a ra]iunii, a continuat cu
recunoa[terile ulterioare, mondiale
ca Regin\ a tuturor [tiin]elor
respectiv Fundamentul [tiin]ei [i
tehnologiei moderne, cu ultima
apreciere [tiin]ific\, interna]ional\,
unanim\ de Limbaj universal al
[tiin]elor actuale, `n cel mai
cuprinz\tor sens. Referitor la
matematica [colar\, domnul academician Solomon Marcus concluziona, cu triste]e, `n secven]a
intitulat\ Singur\tatea matematicii
[colare din discursul de recep]ie la
Academia Romn\, 27 martie,
2008: Matematica [colar\ tr\ie[te
de un secol [i jum\tate `ntr-o
nemeritat\ singur\tate. Dincolo de
unele amelior\ri locale [i temporare, la v`rsta de 11, 12, 13 ani se
produce ruptura de pe urma c\reia
cei mai mul]i elevi resping matematica [i o consider\ un fel de
pedeaps\. Iat\ un e[ec educa]ional consemnat [i `n sec]iunea
La ora pa[ilor peste grani]e din
discursul precedent, unde se
men]ioneaz\ c\ Matematica este
aruncat\ `n derizoriu de modul `n
care se face educa]ia ei [i de percep]ia ei public\
Red.: Care sunt motivele?
V.P.: Deciziile nu sunt totdeauna luate de persoane competente
sau m\car prin consultarea valorilor pe care Romnia le mai are [i
`n acest domeniu. Urmeaz\ o
execu]ie `n teritoriu, justificat\
mereu prin aser]iunea fals\ A[a
ne cere Comunitatea European\.
~n orice ]ar\ civilizat\, cu c`t e[ti
mai umil [i lipsit de verticalitate, cu
at`t e[ti mai desconsiderat. Urm`nd
re]ete,
f\r\
asemenea
discern\m`ntul cel pu]in informa-

Din Timi[oara, CU DRAG {I BUCURIE

a un `mp\timit, `ndr\gostit al
locurilor `n care m-am n\scut, am
crescut [i m-am format `n s`nul
familiei, al profesorilor [i al
`nv\]\torilor nem]eni, am urm\rit
cu mare pl\cere [i interes, num\r
de num\r, revista Apostolul, prin
bun\voin]a bunilor mei prieteni de
la Asocia]ia ~nv\]\torilor din
Neam].
M-am bucurat de realiz\rile
cadrelor didactice [i ale `ntregii
intelectualit\]i nem]ene, relevate

cu mare competen]\ [i dragoste `n aceast\


revist\, serie nou\, ajuns\ ast\zi la zece ani
de la apari]ia ei.
Apreciez c\ revista Apostolul, `n care este
oglindit\ activitatea intelectualit\]ii nem]ene,
este de calitate, de ]inut\ intelectual\, cu articole de mare diversitate, interesante [i totodat\ uneori cu inspira]ie [i `ntr-un stil curat [i
atractiv.
Revista este frumos ilustrat\ cu diverse
imagini ale minunatelor meleaguri nem]ene,
schituri, m\n\stiri dar [i ilustra]ii reu[ite ale
expozi]iilor de pictur\ ale unor recunoscu]i pic-

tori nem]eni.
Ast\zi, c`nd revista s\rb\tore[te zece ani
de la reapari]ia ei `n serie nou\, din Timi[oara,
de unde eu `mi desf\[or activitatea [i v\
urm\resc cu drag [i bucurie, v\ rog s\ primi]i
cele mai frumoase g`nduri [i sentimente din
partea mea, s\ felicit Consiliul de Administra]ie
[i Consiliul de Redac]ie al revistei, s\ v\ urez
ani mul]i, vou\ [i revistei [i realiz\ri depline!

Prof. dr. Nicolae FR|SINEL


Univ. de Medicin\,
Univ. de Vest Timi[oara

UN G~ND BUN, LA CEAS ANIVERSAR!

Motto:
Unirea face putere
]ional adecvat, [i `nv\]\m`ntul cu
con]inut matematic a devenit
alc\tuit din suficiente segmente [i
experimente produse prin imitarea
[i asamblarea unor elemente recomandate cu permisiune oficial\ sau
nu ca apar]in`nd sistemelor de
`nv\]\m`nt din alte ]\ri, ignor`nd
par]ial sau `n totalitate creativitatea,
originalitatea [i tradi]iile educa]ionale proprii, romne[ti. Parteneriatul educa]ional general a fost
pierdut `nt`i datorit\ competen]ei
profesionale a evaluatorilor de
moment. Astfel, [i `n inspec]iile
efectuate pentru acordarea gradului didactic I, am constat c\
dasc\lilor li se cer multiple suite
inutile de documente, `n detrimentul unor solide document\ri
metodico-[tiin]ifice
necesare
preg\tirii efective a lec]iilor. Inter [i
transdisciplinaritatea caracteristice
[i at`t de necesare cunoa[terii
umane sunt profund afectate, iar
efectele pot fi vizionate oric`nd `n
lec]iile curente, reprezentativ\ fiind
debusolarea cognitiv\ [i utilitar\
a tinerilor elevi sau studen]i.
Red.: Referitor la cercetarea
[tiin]ific\?
V.P.: Faptul c\ adev\rata
matematic\ nu este reductibil\ ci,
dimpotriv\, foarte departe de actualitatea reprezentat\ [i prin planurile de `nv\]\m`nt, programele
[colare `n vigoare, diversele manuale [i publica]ii impuse, criteriile
de evaluare - argumente ce sus]in
afirma]iile anterioare - este cel mai
bine dovedit de cercetarea
[tiin]ific\ fundamental\ respectiv
aplicativ\, care-[i urmeaz\ evolu]ia
prin veritabile contribu]ii [tiin]ifice,
prob`nd efemeritatea izol\rii
matematicii `n contextul uria[ei universalit\]i permanente, cu un spectru cultural pe m\sur\.
Red.: V\ mul]umesc.
A consemnat
Mircea ZAHARIA

dat\ cu re`nfiin]area
Asocia]iei
~nv\]\torilor din jude]ul
Neam], `n anul 1990,
care cuprinde `n
prezent cadre didactice de la educatoare
la profesori universitari, g`ndurile noastre
au zburat [i la reeditarea revistei APOSTOLUL.
Cu mult\ `nsufle]ire, cu
munc\ [i cu unire, un grup de
ini]iativ\ format din: Florin
Florescu- lider sindical; Alina
Pamfil - inspector [colar;
Dumitri]a Vasilca- director CCD;

Gheorghe Amaicei- pre[edintele


Asocia]iei ~nv\]\torilor, au format
un Consiliu de Administra]ie pentru reapari]ia revistei Apostolul.
Din acest grup de ini]iativ\
au f\cut parte [i bunii no[tri colegi, Mircea Zaharia, secretar
general de redac]ie la ziarul
CEAHL|UL [i profesorul {tefan
Corneanu, lider sindical care au
pus bazele Consiliului de
Redac]ie al seriei noi a revistei
Apostolul.
~n numele colegilor din
Asocia]ia ~nv\]\torilor [i al meu
personal mul]umesc tuturor celor
care au venit al\turi de noi, celor
care au publicat (`n APOSTOLUL), pentru ca revista s\
ajung\ la apar]ia celor 114
numere [i la v`rsta de 10 ani.

Nu trebuie s\ uit\m [i membrii fondatori ai seriei vechi ai


revistei: Vasile G\bureanu,
Vasile Scripcaru, Mihai Stamate,
I. Rafail\ [i Mihai Avadanei, care
`n noiembrie 1934 scoteau
primul num\r.
Deci, putem spune c\ ast\zi
avem o dubl\ aniversare:
s\rb\torim 75 de ani de la
apari]ia primului num\r din seria
veche a revistei APOSTOLUL
(luna noiembrie 1934) [i 10 ani
de la apari]ia primului num\r,
seria nou\ (martie 1999).
~nchei cit`nd o recomandare
adresat\, `n mai 1909, cadrelor
didactice de c\tre D. Toni, fost
pre[edinte al Asocia]iei Generale
a ~nv\]\torilor din Romnia, `n
revist\ Asocia]ia ~nv\]\toarelor [i

~nv\]\torilor din Romnia:


~nv\]\torii [i profesorii s\ se
fereasc\ a se `nscrie `n cluburi
politice (partide politice).
Pe calea aceasta necinstit\,
c`]iva numai, [i nu dintre cei mai
de valoare, `[i vor c`[tiga o
situa]ie mai bun\: iar dac\ e ca
`ntreg corpul `nv\]\toresc s\-[i
`mbun\t\]easc\ soarta, atunci
s\ se solidarizeze, s\ caute a
forma un singur corp, cu un singur suflet [i atunci vor cuceri,
r`nd pe r`nd, toate drepturile ce li
se cuvin pentru munca lor de ridicare a ]\rii.
Urez revistei APOSTOLUL
s\ aib\ acelea[i rezultate frumoase [i `n viitor pe care le are
[i `n prezent!
Pre[edinte A.J.N.
Prof. Gh. AMAICEI

A{A A FOST ACUM 10 ANI

(urmare din pag. 1)

m putea spune multe `n aceast\


revist\, pentru dasc\li [i pentru
to]i cei ce vor s\ citeasc\. Am
putea spune despre [coal\, [i
bune [i rele, despre dasc\li,
despre via]a [i preocup\rile lor
(s\ facem cunoscut [i altora
munca noastr\, succesele
noastre, rezultatele la catedr\ [i
dincolo de catedr\), despre
c\r]ile care apar sau pe care le
citim, despre expozi]ii, filme [i
spectacole, despre dasc\lii no[tri de alt\
dat\, adic\ s\ `mpr\[tiem `ntre semenii
no[tri s\m`n]a luminii [i iubirii a[a cum au
f\cut-o Apostolii.
Acum e clar pentru to]i: revista se va
numi APOSTOLUL. {i a[a a ap\rut `n
martie 1999 seria nou\ a revistei, editat\
de SLLIC Neam] `n colaborare cu
Inspectoratul {colar, CCD [i Asocia]ia
~nv\]\torilor cu un Consiliu de
Administra]ie format din Florin Florescu,

Alina Pamfil, Dumitri]a Vasilca, Gheorghe


Amaicei iar Colegiul de redac]ie: Mircea
Zaharia- redactor [ef, {tefan Corneanured. [ef adjunct, Valerian Perc\
(Subredac]ia Roman).
Dou\ articole sub semnul redac]iei
`ncearc\ s\ explice: De ce APOSTOLUL? [i
s\ fixeze problematica [i direc]iile revistei.
~n primul num\r au semnat to]i cei
care s-au zb\tut [i au muncit pentru
apari]ia ei (Dumitri]a Vasilca, Vasile
Postolic\, Florin Florescu, Adrian Alui
Gheorghe, C. Alupului- Rus, Traian
Cicoare, Ed. Covali, Violeta Dinu, {tefan
Corneanu, Alina Pamfil, Ovidiu M\nt\lu]\,
Ghe. Amaicei, Stelu]a C\lin, Constantin
Bostan, ochelarist- Nicolae Sava). Acesta
a fost primul num\r, `nceputul, un `nceput
bun, sub semne bune, c\ci num\r de
num\r, colaboratorii no[tri au crescut, au
c`[tigat experien]\ `n ale scrisului, l`ng\
noi au venit mul]i al]ii din toate zonele
jude]ului, `nc`t dup\ zece ani, revista a
adunat 114 numere [i peste 150 de colaboratori, de toate v`rstele [i de toate spe-

cialit\]ile, din jude] [i din alte jude]e.


Revista a c\p\tat prestan]\, o bun\ parte
dintre colegii no[tri o citesc [i se intereseaz\ de ea, difuzarea ei `n momentul de
fa]\ se face gratuit, prin po[t\, pentru
toate unit\]ile [colare. Colaboratorii no[tri
c`[tig\ puncte `n sistemul de evaluare a
activit\]ii.
{i totu[i, toate aceste zbateri [i
eresuri, ar fi r\mas doar vise dac\ nu s-ar
fi a[ternut, cu litere mai mari sau mai mici
pe coli de h`rtie, ordonate [i `ncadrate `n
pagini sub m`ng`ierea tastelor, cu h\rnicie
[i profesionalism. Iat\ de ce se cuvine s\
aducem acestora, oamenilor, care din
punct de vedere tehnic, ne-au ajutat lun\
de lun\ s\ tip\rim revista, mul]umiri [i
recuno[tin]\: dlui Dorian Radu, d-lor
Tatiana Tureschi, Mihaela Dr\goi.
Vorbe bune [i mul]umiri tuturor
colegilor no[tri care, prin Consiliul
Jude]ean [i Biroul Operativ au `n]eles [i
sprijinit organizatoric [i financiar editarea
revistei,
difuzarea
revistei
[i
`mbun\t\]irea ei.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Stagiunea artistic\ a Facult\]ii de Muzic\ Piatra Neam]

RECITAL
EXTRAORDINAR
oi, 26 februarie, a avut loc `n
Rotonda Bibliotecii jude]ene G.T.
Kirileanu Piatra Neam] un recital
extraordinar, sus]inut de Aurel
Marc - oboi [i Octavia Marc pian. ~n program s-au aflat
cuprinse piese de J.W. Kalliwoda
- Morceau de salon opus 288
pentru oboi [i pian, L. VAN
BEETHOVEN - Sonata Andante
con variazioni op. 26 Andante con
variazioni. Scherzo - Allegro
molto, Marcia funebre sulla morte
dun Eroe Allegro, JOHANN
SEBASTIAN BACH - Partita `n la
minor pentru oboi solo BWV1013, Sarabanda,
Boure Anglaise, FRANZ LISZT - Studiu transcendental - Chasse neige, AMILCARE
PONCHIELLI - Capriccio pentru oboi [i pian.
Pianista OCTAVIA MARC s-a n\scut pe 3
iulie 1987 la Cluj-Napoca [i este student\ `n
anul III la Academia de Muzica Gh.Dima din
Cluj-Napoca, clasa de pian a conf. univ. dr.

Pag. 4

Daniel Goiti. Pianista a sus]inut numeroase


recitaluri [i concerte at`t `n ]ar\, c`t [i `n
str\in\tate. ~n calitate de solist\ a colaborat cu
dirijorii: Petre Sb`rcea, Kang Chang Woo
(Coreea), James Grossmith (Scotia), Ciprian
Para, Gheorghe Victor Dumanescu, Emil Aluas,
in compania unor orchestre precum Orchestra
de Camer\ a Operei Romane Cluj, Orchestra
Liceului de Muzica S.Toduta Cluj, Orchestra
Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj,
Orchestra de Camer\ a Festivalului de la
Edinburgh, Orchestra studentilor anii III-IV a
Academiei G.Dima din Cluj. A participat la
cursuri de m\iestrie sus]inute de piani[ti precum Vincenzo Balzani (Italia), Peter
Florian(Germania), Ian Jones (Scotia), Ninuca
O[anu-Pop
(Cluj-Napoca),
Theodor
Paraschivescu (Paris), Andrei Deleanu
(Constanta), renumitul Cvartet Voces (Iasi),
Dieter Weitz (Germania), Mariusz Adamczak
(Polonia), Anke Schittenhelm (Austria).
AUREL MARC, pre[edintele Academiei de
muzic\ Gheorghe Dima din Cluj Napoca s-a
n\scut la 17 martie 1947 `n satul Ruse[ti,
comuna M\ri[el, jude]ul Cluj, este absolvent al
Conservatorului de Muzic\ Gheorghe Dima
Cluj-Napoca [i doctor `n Muzic\, din anul 2005,
cu distinc]ia Summa cum Laude. Este laureat al

Festivalului Prim\vara studen]easc\ clujean\


edi]iile 1969 [i 1970, laureat al Festivalului
Na]ional de Interpretare Muzical\ a Institutelor
de Art\, edi]ia 1971 - Timi[oara, `n 1983 a
ob]inut Premiul A.T.M., pentru realizarea integralei discografice a Concertelor Regale de
Fr. Couperin (cu Collegium Musicum
Academicum). Aurel Marc a ob]inut distinc]ii
prestigioase la concursurile interna]ionale de
interpretare muzical\ de la Praga (1974),
Markneukirchen (1974 [i 1976), Premiul special
al juriului pentru cea mai bun\ interpretare la
Concursul de la Markneukirchen (1974). ~n anul
1989 este distins cu titlul de Lector emerit de
c\tre Ministerul ~nv\]\m`ntului, `n 2004 este
distins cu Ordinul Meritul pentru ~nv\]\m`nt `n
grad de Ofi]er, acordat prin decret preziden]ial,
este Cet\]ean de onoare al comunei M\ri[el,
iar `n 2009 - Senior al Cet\]ii - Cluj-Napoca.
Ca [ef de promo]ie, `n baza reparti]iei ministeriale nr. 16683, din 1971 este f\r\ `ntrerupere
cadru didactic al Conservatorului (Academiei)
de Muzic\ Gheorghe Dima Cluj-Napoca,
urm`nd gradele universitare de asistent stagiar,
iar prin concurs cele de asistent titular, lector
(1981), iar din 1990 cel de profesor. A ]inut cursuri
de m\iestrie la Bayreuth (1976),
Pommersfelden (Germania - 1979), Bra[ov

(1994), Chi[in\u (1998, 2004), Bucure[ti


(1999), Osnabrck (Germania - 2003), Ia[i
(2006), Cluj-Napoca (2007), a fost membru `n
numeroase jurii na]ionale [i interna]ionale de
interpretare muzical\, este membru fondator al
forma]iei de muzic\ veche Collegium Musicum
Academicum, membru al ansamblului de
muzic\ contemporan\ Ars Nova, prim-oboist
`n prestigioase ansambluri camerale [i simfonice na]ionale [i interna]ionale, solist `n
numeroase concerte camerale [i simfonice `n
]ar\ [i peste hotare. Repertoriul s\u, de la pre-

APOSTOLUL

clasic p`n\ la modern, este concretizat `n peste


1000 de concerte [i recitaluri (din care aproximativ 200 s`nt prime audi]ii din literatura de
specialitate universal\ [i autohton\) `n ]ar\ [i
peste hotare (Ungaria, Cehoslovacia, Austria,
Germania, Fran]a, Olanda, Polonia, Republica
Moldova, Spania, Italia, fosta URSS, Grecia,
Elve]ia, Belgia, Sco]ia, Portugalia) `n calitate de
solist sau membru al unor prestigioase ansambluri muzicale.
N.S.

martie 2009

T
T
O
O
S
S
L
L
O
O
U
U
P
P
L
L
A
A
LITERAR {I ARTISTIC

PRIMUL DECENIU AL APOSTOLULUI


`nd am aflat de existen]a ,,Apostolului eram elev la
Petru Rare[, iar pe atunci mai credeam c\ bibliotecile
sunt ferestre prin care po]i vedea Binele [i Adev\rul
umbl`nd prin gr\dinile Paradisului. L-am g\sit `n
,,Fondul Kirileanu, nemaiv\zut\ aglomerare de c\r]i,
ziare, reviste, stivuite p`n\ la tavan , `n dou\ c\m\ru]e,
dintr-un imobil situat pe strada ,,{tefan cel Mare.
Cerberul acestei comori era un personaj interesant,
trecut de a doua tinere]e, domnul Iorga. M-a privit cu
suspiciunea-i obi[nuit\, dar a cedat la aflarea recomand\rii profesorului de literatur\, [i nu a mai `ntrebat
nimic, cufund`ndu-se `n lectura unor terfeloage.
Am g\sit colec]ia revistei sprijinit\ de un perete [i
vara aceea a trecut printre vrafurile cu iz de mucegai, din care
`nviau oameni [i fapte, pe nedrept trecute sub pecetea t\cerii.
Comuni[tii aruncaser\ anatema peste tradi]iile culturale
,,burgheze , iar intelectualii de felul lui Leon Mrejeru, fondator al
,,Apostolului, mai apoi primar de Piatra [i prefect de Neam], erau
eticheta]i ca na]ionali[ti, antisemi]i [i legionari .
~n anul urm\tor, profesorul de literatur\, conduc\tor al
Cenaclului Literar, [i-a luat r\spunderea public\rii, `n revista liceului, ,,Flori de munte, a unui articol pe care l-am numit ,,Apostolul.

Seria nou\ a revistei cadrelor didactice din Jude]ul Neam] s-a


n\scut prin efortul unor entuzia[ti care i-au `n]eles oportunitatea,
dar [i cu sprijinul financiar al Sindicatului. Colaboratorii sunt, `n
genere, cadre didactice cu experien]a [i `n]elepciunea, sau cu talentele lor literar - artistice, oglindite `n ,,Suplimentul, cu apari]ie
trimestrial\.
Revista a `mplinit zece ani de apari]ie ne`ntrerupt\. Are un tiraj
de mas\, fiind cunoscut\ [i `n afara jude]ului. {i-a p\strat rectitudinea, a crescut calitativ, are rubrica]ie bogat\ [i atractiv\, o
prezen]\ grafic\ personalizat\. Se adreseaz\ unei elite intelectuale, f\r\ a fi elitist\, c\ci este deschis\ opiniilor, f\r\ conformisme, f\r\ slug\rnicii politice sau de alt fel, f\r\ false ierarhii,
curajoas\, cu m\sur\, privind lucrurile cu seriozitate, pentru c\
educa]ia este ceva foarte serios.
Pu]ine sunt publica]iile care pot face fa]\ economiei de pia]\ [i
derivei gustului public . ~n universul noetic, cuv`ntul scris a c\zut la
marginea interesului, timpul tihnei de folos z\bava dat\ cititului
sub]iindu-se, `ngr\m\dit `ntre divertismente, dar ,,Apostolul continu\ s\ tr\iasc\ prin cititorii s\i, oamenii c\r]ilor, oamenii [colilor.
Lor li se cuvine cea dint`i respectuoas\ plec\ciune.

DOAMNA ~NV|}|TOARE
ARE VOIE ...

S\ `mb\tr`neasc\,
S\ se enerveze, dac\ o scoatem din s\rite,
S\ treac\ printre b\nci f\r\ s\ vad\ c\ un elev e trist,
S\ stea `n concediu medical, chiar dac\ trebuie s\
fac\ o opera]ie,
S\ aib\ probleme `n familie,
S\ `i sl\beasc\ vederea de la miile de pagini corectate,
S\ `i sl\beasc\ auzul dup\ ce ani de-a r`ndul a
ascultat larma asurzitoare din pauze,
S\ nu [tie toate c\r]ile ap\rute
pe Terra,
S\ nu cunoasc\ descoperirile
f\cute de om `n toate domeniile,
S\ uite c`nd este ziua de
na[tere a fiec\rui copil din clas\,
S\ se pl`ng\ c\ `i lipse[te
ceva,
S\ nu [tie c`nd un copil e trist,
pentru c\ s-au desp\r]it p\rin]ii,
S\ vin\ la [coal\ cu paltonul [i
cizmuli]ele de anul trecut,
S\ nu [tie c\ m\ simt singur
pentru c\ nu am un fr\]ior sau o
surioar\,
S\ pl`ng\, dec`t de fericire (adic\
de dragul nostru).
Dar mai ales NU ARE VOIE,
DAR CU NICI UN CHIP NU ARE
VOIE s\ moar\, pentru c\ `nv\]\torii
tr\iesc ve[nic,
NU-I A{A?

S\ z`mbeasc\ mereu,
S\ ne ierte
tot timpul,
S\ corecteze
r\bd\toare caietele,
S\ ne predea, `ntr-un mod
c`t mai juc\u[:
matematica, romna, geografia, istoria, cunoa[terea
mediului, engleza,
religia,
muzica,
educa]ia fizic\, arta
plastic\ [cl.

DOAMNA ~NV|}|TOARE
NU ARE VOIE...
S\ fie trist\,
S\ o doar\ m\seaua,
S\ aib\ fire de p\r alb,
S\ fie obosit\,
S\ aib\ temperatur\,

O REVIST| ETALON
\ numesc Gabriela
Tablan [i sunt profesor de limba [i literatura romn\ la
Grupul
{colar
E c o n o m i c Administrativ
din
Piatra-Neam]. Citesc
revista Apostolul de
aproape un an,
devenind `ntre timp [i
colaborator al acesteia, cu dou\ articole
publicate `n numerele din decembrie [i ianuarie. Consider c\
aceast\ revist\ este de o `nalt\
]inut\ profesional\, r\spunde aspira]iilor mele de aprofundare a
cuno[tin]elor de specialitate [i `n
domeniul cultural-artistic, astfel c\
a[tept cu ner\bdare apari]ia ei

num\r de num\r. Am apreciat `n


mod deosebit articolele adecvate
diverselor evenimente, ca de
exemplu cele referitoare la
omagierea poetului nostru na]ional
Mihai Eminescu sau la dispari]ia
prematur\ a maestrului Grigore
Vieru, la s\rb\torirea celor 31 de
ani de existen]\ a {colii cu clasele I-VIII nr. 8 (fost\ 27) sau
`mplinirea a 91 de ani de la Marea
Unire.
Urm\resc cu deosebit interes
[i paginile dedicate [tirilor din
domeniul sindical, recenziile de la
rubrica Revista presei literare, precum [i suplimentul literar Tinere
condeie nem]ene `n care `[i
g\sesc loc poeziile tinerilor no[tri
elevi. ~ncerc pl\cuta surpriz\ de a
constata faptul c\ se scrie poezie

martie 2009

de calitate `nc\ de pe b\ncile [colii


generale, c\ lectura [i scrisul sunt
activit\]i pl\cute elevilor [i mai
ales c\ munca lor este `ndrumat\
[i apreciat\ de cadre didactice
competente [i pasionate.
Dintre colaboratorii revistei
Apostolul care mi-au atras aten]ia
se afl\ prof. Dr. D. D. Ursache, at`t
prin calitatea c`t [i prin cantitatea
articolelor, precum [i Dumitru
Rusu, ambii remarc`ndu-se prin
spirit critic [i limbaj ironic.
Sugestii pentru revist\ nu am,
c\ci este destul de bogat\, dovada
o constituie faptul c\ textele sunt
culese cu caracter de 9 sau chiar
mai pu]in (de[i se respect\ limitele
de tehnoredactare, minimum 8
maximum 12), poate chiar r\m`n
materiale de la un num\r la altul.

~mi doresc la liceul `n care activez


s\ re`nnoiasc\ abonamentul la
revista Apostolul, o s\ sus]in
aceast\ idee `n fa]a direc]iunii.
Personal am utilizat la clas\ cu
titlul demonstrativ numere din anul
2008, pentru a ilustra no]iunile de
revist\ literar\, recenzie, cronic\
artistic\ [.a. [i le-am vorbit la
clas\ elevilor despre posibilitatea
de a-[i publica poeziile `n suplimentul literar al revistei.
{i cum revista `mpline[te
zece ani de existen]\, `nchei cu
ur\ri de via]\ lung\, iar revista s\
se bucure de aprecieri tot mai
bune din partea c`t mai multor cititori. La mul]i ani!
R\m`n a dvs. fidel\ cititoare,
prof. Gabriela
TABLAN

APOSTOLUL

martie
2009

Reviste [colare
GENERA}IA 9 - 14/2009

Ajuns\ la num\rul 14, revista


elevilor de la {coala nr. 2 Piatra
Neam], care a mai fost `n aten]ia
noastr\ `n c`teva r`nduri, are [i de
data aceasta un sumar foarte
bogat. Dup\ un cuv`nt pentru citi-

Prof. Dr. D. D. URSACHE

Profesor
Monica S. CRISTEA

Anul 7
nr. 25

tor cu un titlu inspirat ({coala ca o


catedral\ de cuvinte), semnat de
Monica Cristea (coordonatorul
revistei), [i un autograf de la celebrul matematician Solomon
Marcus, afl\m care va fi imnul
[colii (text - Coman Monica,
muzic\ Marcel Iorga) [i cum
g`nde[te Fata Babei (din povestea
lui Creang\), dintr-un interviu,
desigur imaginar, luat de Cosmina
Balu[ din clasa a IV-a D. Am mai
descoperit c`teva nume de viitori
poe]i `n textele semnate de Ana
Rotaru, Irina Nu]u, Mugur Iustin
Rusu, Bogdana Aioanei, ne-am
delectat cu evenimentul num\rul
unu al toamnei trecute, Balul
bobocilor (reporter Irina Nu]u) [i
am admirat laurea]ii concursului
de miss [i mister din aceast\
[coal\.

OGLINDA OGLINZILOR 3/2008

Pu]ini [tiu c\ elevii de la


{coala de arte [i meserii din satul
Oglinzi, comuna R\uce[ti,
editeaz\ de c`]iva ani, sub coordonarea profesorilor Gigel B`rliba,
Maria B`rg\oanu [i Ionela
B`rg\oanu, o frumoas\ revist\
lunar\ (chiar dac\ ea apare o dat\
la dou\ sau trei luni, probabil `n
func]ie de volumul de materiale [i
de... buget). Bucur`ndu-se la
fiecare num\r de c`te un cuv`nt
introductiv pe potriva anotimpului
`n care apare, revista g\zduie[te
crea]iile elevilor dar [i ale unor
cadre didactice. Frumoase versuri
[i proz\ citim `n acest num\r din
septembrie - octombrie 2008 sub
semn\tura elevilor Andreea
Obreja, Mihaela Bogos, Casiana
B`zu, Ana Maria Ionic\, Bianca
{alaru, Georgeta Cos\u, Miruna
Sava, Flavian Mih\il\, Elena
Iftode, Adnana Istrate, Iustina
cristescu, Georgiana Boboc,
Daniel L\c\tu[u, Maria Ticu,
`nv\]\torii Ioan Ichim [i Maria
Craiu, profesorul Alexandru
Marian. Revista g\zduie[te `n

acest num\r un amplu interviu cu


poetul Nicolae Sava. O revist\ frumoas\ care trebuie s\-[i afle mai
mult prezen]a prin bibliotecile
[colare din tot jude]ul. {i n-ar fi lipsit de interes ca toate [colile din
jude] care editeaz\ reviste proprii
s\ fac\ schimb de exemplare `ntre
ele [i, de ce nu [i de experien]\.
Mai cu seam\ c\ `n multe localit\]i
rurale apar reviste [colare demne
de interes.

UNIVERSUL CURIO{ILOR 1,2,3/2008

Cele trei numere ale revistei


elevilor de la {coala 3 Piatra
Neam], care beneficiaz\ de o
tehnoredactare profesionist\, au
de toate pentru to]i copiii de v`rst\
[colar\: de la jocuri enigmistice

pentru v`rsta lor [i desene inspirate, p`n\ la adev\rate compuneri


literare `n proz\ [i versuri. Am
re]inut din cele trei numere ale
revistei numele unor elevi cu talent: Matei Rugin\, Ruxandra
Maria M`ndru, Iulian Stahie (un
colaborator foarte harnic), Carla
Coroam\,
Maria
Clopo]el,
Mihaela Pomeanu, Petronela
Doican, Andrada Florentina
Gherasim, Cristiana Maria Dedu,
Andra Maria Ojic\, Ana Maria
Manca[, Ema Rotaru [i al]ii. O
revist\ frumoas\, foarte ingenios
alc\tuit\ [i bogat\ `n materiale din
cele mai diverse, deosebit de
atractiv\, care are darul de a
cre[te pe viitorii creatori de literatur\ sau jurnali[ti de m`ine. Dar,
mai ales, are darul s\ `mbog\]easc\ cuno[tin]ele tinerilor ei
cititori de acum. Felicit\ri alc\tuitorilor ei! (N.S.)

Pag. 5

TINERE CONDEIE NEM}ENE


Cenaclul EUROCULTIN, {coala nr. 2 Piatra Neam]
Prim\vara

Spa]iu [i timp

arna rece [i geroas\


A zbughit-o de pe coast\
{i-a l\sat `n urma ei
Un c`mp alb de ghiocei.
-Ce faci ghiocel ginga[ ?
A-ntrebat un copila[.
-Am stat iarna la st`mtoare
{i acum m\-ntind la soare,
Ascult p\s\ri care c`nt\
{i urechile-mi `nc`nt\,
M\-nc\lzesc [i eu la soare
Poate c\ voi cre[te mare.
-Pentru c\ e[ti frumu[el
Eu te-a[ pune-n buche]el
S\ te d\ruiesc cu drag
C`nd voi trece-al mamei prag.

Spa]iul plute[te `n timp,


Timpul plute[te `n spa]iu...
Numai omul,
Numai el, r\stignit `ntre am`ndou\...
Sufletele respir\ min]i,
Te-absorb prin proprii pori [i...
Le z`mbe[ti cu gura lor.
Ai p\catele pe undeva, pe sub unghii,
Unii cred c\ e mizerie.....nu!
Sunt p\cate!
De-aia `mi tai mereu unghiile,
Dar n-am vrut s\ le pierd,
A[a c\ le-am pus pe creier...

~ntreb\ri...

Mihai GLIGA
clasa a III- a

Ai fugi cu mine prin ploaie?


Pl`ngi, dac\ pl`ng [i eu?
Ai avea r\spuns la toate `ntreb\rile
mele?
Ai accepta, dac\ te-a[ cere EU `n
c\s\torie?
Ai a[tepta oric`t pentru mine?
Mi-ai decora p\rul cu stele [i flori?
Ai picta tavanul cu m`na mea dreapt\?
Mi-ai suporta nebunia de toate zilele?

{COALA CA O CATEDRAL|
DE CUVINTE
(urmaare din pag. 1)

uvintele sunt prieteni sau du[mani, sunt tandre sau dure, ele sunt
scrisoarea de dragoste care `]i readuce `ncrederea `n tine, ori
sentin]a la moarte dat\ de tribunalul suprem.
Cuvintele sunt liturghiile prin care oamenii se m\rturisesc [i se
iart\, se smeresc [i se `nduhovnicesc.
Cuvintele sunt treptele unei sc\ri nev\zute care ne ajut\ s\
ajungem p`n\ la Cel de Sus.
Ca s\ putem `n]elege mai bine puterea lor, s\ ne amintim de
Turnul Babel (poveste at`t de semnificativ\). Crez`ndu-se puternici, oamenii [i-au pus `n g`nd s\ ridice un turn at`t de `nalt, `nc`t
s\ ajung\ p`n\ la Dumnezeu. V\z`ndu-le trufia, Cel de Sus nu i-a
pedepsit altfel dec`t `ncurc`ndu-le limbile [i - nemaiput`ndu - se
`n]elege `ntre ei- construc]ia a e[uat.
Dragostea mamei pentru copil se manifest\ tot prin cuvinte. Chiar `nainte
de a `n]elege, pruncul percepe `nc\rc\tura cuvintelor [i se lini[te[te dac\ i se
spun vorbe bune!
Cuv`ntul are o `nc\rc\tur\ energetic\ pe care oamenii au descoperit-o `nc\
din vremurile vechi de aceea toate ritualurile erau `nso]ite de vorbe, iar
desc`ntecul are semnifica]ii aparte.
S\ nu uit\m c\ Iisus ~nsu[i vindeca prin cuvinte-vii, adic\ vorbe `nc\rcate
cu credin]\.
G`ndul omului se `nve[m`nteaz\ `n cuvintele care, la r`ndul lor, se transform\, la receptor, `n g`nd, `n imagine, `n sentiment.
Cuv`ntul poate `nvinge [i timpul, [i spa]iul. Iat\ de pild\, Epopeea lui
Ghilgame[ a fost pl\smuit\ de un neam care a disp\rut de mult (asirobabilonienii). Civiliza]ia lor, c`ndva `nfloritoare a disp\rut, ora[ele lor s-au d\r`mat,
au fost cotropite de nisip, n-a mai r\mas nimic din puterea [i m\re]ia de
alt\dat\. Deasupra de[ertului de nisip, cumva `n aer, ca un miracol, se ridic\
totu[i CUVNTUL. Construc]ia f\cut\ din vorbe, doar ea n-a murit!
Toate `nt`mpl\rile trecutului `nvie `n prezent, c`nd le transport\ din vremuri
de mult apuse cuv`ntul. Catedrala de cuvinte (opera) e mai rezistent\ dec`t construc]ia de piatr\!
{coala se bazeaz\ pe cuv`nt, societatea se bazeaz\ pe cuv`nt, Dumnezeu
`nsu[i se bazeaz\ pe cuv`nt, c\ci prin el ne-a transmis `nv\]\turile [i poruncile
Sale.
{tim s\ respect\m acest dar f\cut anume omului, `n]elegem cu adev\rat
puterea lui?
Cum ar fi via]a noastr\ f\r\ de cuv`nt ?! (prof. Monica S. CRISTEA)

~mi fac din ele c\rare spre lacul viselor


nemuritoare.
M\ `mbarc `n luntrea speran]ei,
F\r\ s\ v\d cum apa dezam\girii
p\trunde
Printr-o fisur\ de suferin]\.
Ce frumos `mi mai `nec amarul,
~n luna [i `n stelele de dup\ valuri.

TUCREDIN}|TR|DARE
Secunde duble de tr\dare
~n care simpatia o las... prad\ uit\rii.
{i te blamez pentru orice `mi trece prind
g`nd.
Poate c\ tu...
Chiar acum g`nde[ti ceva,
Despre mine...
Te pictez ca pe-un blestem,
Te v\d ca pe-un ho] de g`nduri!
Se poate `ns\ c\ tu
Chiar acum s\ z`mbe[ti cuceritor,
{i u[a dinspre Rai mai larg ]i se deschide.
F\ ce vrei...
Dar...
Nu cumva s\ ui]i de mine!
Oana OJIC|
clasa a IX a

CALCULE {I
PROBABILIT|}I

Ai renun]a la mine pentru tine?


Dar la tine pentru mine?
Mi-ai accepta motanul, chiar dac\ `l
cheam\ Cap P\trat?
Ai `nv\]a s\ c`n]i la pian pentru mine?
Te-ai picta `n galben ca s\ fii soarele
meu?
Dac\ da,
E[ti un mincinos!

Bogdana AIOANEI

clasa a VIII- a

GLISANDO

Alunec pe muchii de iatagane ale timpului,


M\-mpiedic de fr`nturi de cuvinte,
Pe care le asamblez cum vreau eu `n
puzzel!

Bun venit `n via]a grea,


}ara unde
Banii ajung la cei deja boga]i,
Iar vidul la cei cu deja prea mult nimic,
Cu curent `n ... contul curent.
Nimic e doar relativ;
Mereu ai un hamster fericit
Pe planet\.
Bun venit `n ziua de m`ine,
}ara unde
Doar autoritatea cu fitil
Prime[te felia de p`ine
{i unde lini[tea
Poate deveni un lux.

MONODIALOG
-Ce faci ?
-Sunt pe medicamente,
Sunt prietenul nepotului bunicului t\u,
Sunt urma[ul lui Burebista.
Traian m\ ur\[te,
Sunt un slogan dinamic,
Nu o reclam\ ieftin\

{i....nu `mi plac merele. M\ `n]elegi ?


-Nu....stau prost pe scaun.

Flavian RO{U

Clasa a VIII- a

POVESTE

A fost odat\ ca niciodat\ o noapte


~n care eu eram Ileana Cos`nzeana.
Priveam cerul [i a[teptam ca F\tFrumos AL MEU
S\ coboare dintre stele.
C`nd `n sf`r[it a sosit odat\ cu
Luceaf\rul,
S-a scufundat `n irisul meu inundat de

pove[ti nespuse,
~n oceanul de secrete al unei simple
priviri de fat\.
{i F\t-Frumos s-a `necat.
Citise `n pupila neagr\ cum am scris
`ntr-un jurnal
C\ povestea noastr\ va avea un alt
final.

DEPENDENT|
Nu sunt dec`t o fum\toare de iubire,
Prins\ `n capcana
Unei p`nze de p\ianjen a sute de priviri
[i minciuni.
Sunt doar o alt\ dependent\.
Ai devenit drogul meu de fiecare zi...
Ieri m-ai `nv\]at cum s\ m\ `mb\t cu
tine.
Te fumez, te beau, te prizez [i totu[i...
Te mai [i IUBESC !
Sunt minor\, dar major\-n sentimente.
Cu toate astea,
Dragostea mea nu e... LEGAL| .

Irina NU}U

clasa a VI- a

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Sanda [i Vlad Stolojan
S| NU PLEC|M
TO}I ODAT|
Amintiri din Romnia
anilor 50
n amurgul vie]ii, cea
care a fost unul dintre
catalizatorii
exilului romnesc
de la Paris, cea
care i-a povestit
avatarurile `n volume pline de via]\ [i
culoare, se `ntoarce
asupra propriului
s\u trecut, asupra
timpului ie[it din
matc\ pe care l-a tr\it `n
Romnia anilor 50, `naintea
plec\rii definitive din ]ar\.
Al\turi de ea, so]ul ei, Vlad
Stolojan, a[terne pe h`rtie propriile sale amintiri despre acei
ani petrecu]i `n `nchisoare sau
`n ve[nica fug\ de h\ituiala

r\m`ne mereu vie, dureros de


vie, nostalgia dup\ peisajele
copil\riei, dup\ un timp al normalit\]ii care `nt`rzie s\ se
`ntoarc\.

Pag. 6

merul. ~n principiu, rostul lui


este mnemotehnic: a nota ce
se petrece cu tine [i `n jurul t\u
sau ce `]i trece fugar prin
minte, fie din preocupare de
tine, fie pentru a-]i servi mai

NOU LA HUMANITAS

Securit\]ii. Asemenea unui


diptic, volumul alc\tuie[te un
tablou conving\tor al celei mai
`ntunecate perioade a dictaturii
comuniste, a[ez`nd `n oglind\
via]a din `nchisorile regimului [i
via]a din `nchisoarea larg\ `n
care acela[i regim transformase `ntreaga ]ar\. Dincolo
`ns\ de amintirea fricii, a mizeriei [i a umilin]elor `ndurate,

Livius Cioc`rlie
CU DIN}II DE L~N|
Jurnal 1978- 1983
Premiul Na]ional pentru
Literatur\ decernat de Uniunea
Scriitorilor
~ntrebarea este `n ce
condi]ii poate fi salvat jurnalul,
adic\ poate fi adus `n stare de
oper\ durabil\, ceea ce
reprezint\ aproape o contradic]ie `n termeni, c`t\ vreme
jurnalul consemneaz\ efe-

APOSTOLUL

t`rziu. Pentru a afla mai t`rziu


ce ai uitat. Jurnalul apar]ine
unei jurnalistici sui generis, de
uz propriu. Devenit carte, se
cite[te `n acela[i spirit, [i
sinonimia jurnal- ziar nu e
`nt`mpl\toare. Se cite[te la fel
ca ziarul, cu un interes mai
aprins [i totodat\ mai superficial dec`t o carte de literatur\,
fiindc\, la fel ca ziarul,
cuprinde numai nout\]i, numai
informa]ii ce st`rnesc curiozitate, f\c`ndu-te s\ afli ceea ce
altcum n-ai putea [ti
Livius CIOC~RLIE
Gabriel Chindea
PARADOXUL
TRANSCENDEN}EI
DE LA ARISTOTEL
LA PLOTIN
(...) Interesat\ nu doar
istoric, ci [i filosofic de g`ndirea

Antichit\]ii grece[ti, lucrarea


de fa]\ pleac\ de la o
nedumerire fireasc\ pentru
cineva care nu vrea doar s\
`nregistreze, ci [i s\ `n]eleag\,
ori chiar s\ justifice- chiar dac\
nu apologetic, ci hermeneuticfilosofiile trecutului. ~ntr-adev\r, cum se face c\ g`nditori
importan]i, precum Aristotel
sau Plotin, nu au sesizat impasul paradoxal al transcenden]ei despre care am vorbit
mai sus, ci, dimpotriv\, au
c\utat s\ elaboreze doctrine [i
teorii `ntemeiate, `ntr-un fel sau
altul, pe ideea transcenden]ei?
S\ fie oare vorba de o eroare
fatal\ [i totu[i banal\, de o
prejudecat\ profund\, dar
incon[tient\, sau pur [i simplu
de neglijen]\ ori sofistic\?
Gabriel CHINDEA

martie 2009

TINERE CONDEIE NEM}ENE


Revista Universul curio[ilor, {coala nr. 3 Piatra Neam]
PREZENT CONTINUU
entru mine, p\rintele Luceaf\rului nu este doar un poet de
geniu, ci [i un r`u fermecat, curg`nd la deal, spre sufletele
`nsetate de cunoa[tere [i armonie.
Eu am descifrat taina literelor [i am pip\it ad`ncul vorbelor pe versurile sale, `nc\ `nainte ca [nurul ghiozdanului
s\-mi taie umerii pl\p`nzi. ~n aceast\ z\bav\, i-am sim]it
privirea, triste]ea [i bucuria `n modul cel mai fizic cu putin]\.
Numai a[a `mi pot explica suprema [ans\ de a-l fi visat pe
Mihai Eminescu.
M\ f\ceam `ntr-un codru ad`nc, cu crengile p`n\ la
p\m`nt. Era o lini[te deplin\, f\r\ ploaie, f\r\ v`nt. Doar
un fream\t lin trecea din ram `n ram, st`rnind un miros
adormitor.
Se `nsera. Eu eram un izvora[ a c\rui ap\ suna `nceti[or...
Deodat\, frunzi[ul se desface, naltul ierbii se pleac\ sub pasul lin
al unui b\iet cu ochii mari c`t istoria noastr\, care se a[eaz\ g`nditor
l`ng\ izvor, `[i pune bra]ul drept sub cap [i, `ng`nat de-al valurilor glas,
las\ pleoapele peste raiul de basme, luminat de argintia cea]\
v\rsat\ de luna peste ape.
Dulcea]a unui bucium, sun`nd tot mai aproape, une[te `ntr-o tainic\
chemare sufletul omului cu sufletul p\durii.
Vr\jit de-o tain\ necuprins\, teiul vechi din preajm\ se deschide.
Din el iese o t`n\r\ cr\ias\, cu ochii mari, plini de vise [i dor, plutind
`n lacrimi, cu gura abia `nchis\, cu p\rul blond [i moale ca m\tasa.

~NV|}|TOAREA MEA
rivesc cu nostalgie
albumul
cu
fotografii. Este o
parte din via]a mea
acolo: colegii mei,
`nt`mpl\ri deosebite
[i
doamna
`nv\]\toare. Mai e
foarte pu]in [i va trebui s\ ne spunem
La revedere!
Se zice c\ via]a
fiec\ruia e suma `nt`mpl\rilor
cu ceilal]i.
Sunt un copil norocos. Am

`nt`lnit numai oameni care


mi-au d\ruit clipe minunate. Cu
siguran]\ eu a[ fi devenit
altcineva dac\ doamna mea
`nv\]\toare nu s-ar fi numit
Marineta Ionescu, pentru c\
experien]a de via]\ c\p\tat\ de
la primul dasc\l este piatra de
temelie a fiec\ruia dintre noi.
~n ochii ei, albastru- verzui
mi-am cl\tit privirea ca-ntr-o
mare lini[tit\, cinci zile pe
s\pt\m`n\. Dac\ stau bine s\
socotesc a luat de multe ori
locul mamei, pe care o v\d mult
mai pu]in `n cursul unei zile.
M-a `nv\]at s\ descifrez tainele
lumii, s\ analizez lucrurile `n
profunzimea lor; toate cele pe
care le [tiu i le datorez.
Se apropie sf`r[itul clasei a
patra: diplome, ochi `n lacrimi,
alte fotografii...
Peste ani, chipul ei de
lumin\ `mi va z`mbi `n amintirile
copil\riei mele fericite.
Cu toat\ c\ldura sufletului
meu,

Sim]indu-m\ sleit de uimire, poetul `mi desc`lce[te undele cu m`inile


sale, [optind: Nu-]i fie team\, izvora[ule! Sufletul [i mintea `]i aduc orice
dac\ `]i dore[ti destul de mult. Cea mai mare avu]ie a omului este ceea
ce nu [tie `nc\, dar vrea s\ afle!
C\lc`nd pe v`rful micului picior, trupul ei cel alb deplin se mi[c\
`ncet- `ncet, ca-n somn, venind din cer, spre t`n\rul troienit de vise.
~n acea clip\ suprem\ de lini[te, mai ad`nc\ dec`t via]a `ns\[i, fo[netul
straiului de tort sub]ire al `ngerului blond m-a atins suav [i m-am
trezit `nfiorat.
~ntunericul nop]ii `mi sun\ necru]\tor `n limpezimile de cristal ale min]ii. Acum puteam da deplin\ dreptate lui Marin Sorescu: Eminescu n-a
existat. Au existat numai o ]ar\ frumoas\, la o margine de mare [i
ni[te ape ca ni[te copaci curg\tori, `n care luna `[i avea cuibar rotit, [i
ni[te oameni simpli, [i ni[te codri ad`nci, [i ni[te tei. A mai existat [i
un t`n\r, care trecea b\tut de g`nduri din cartea chirilic\ `n cartea vie]ii,
tot num\r`nd plopii luminii, ai drept\]ii, ai iubirii. {i pentru c\ toate acestea trebuiau s\ poarte un nume, un singur nume, li s-a spus Eminescu.
Pentru mine toate verbele care se refer\ la Mihai Eminescu nu
cunosc dec`t un singur timp, prezentul. De aceea, `ndr\znesc s\-l consider pe marele poet PREZENTUL CONTINUU al culturii romne[ti.

Matei RUGIN|,

clasa a V-a

COPIL|RIA - UN
BASM F|R| SF~R{IT
opil\ria este un t\r`m magic;
nu [tim cum `ncepe sau cum
se termin\. Este o lume
duioas\, `n care orice se
poate `nt`mpla. ~n orice clip\
putem fi fa]\-n fa]\ cu balaurul cu [apte capete, cu
zgrip]uroaica cea hain\,
putem fi vr\jitori, eroi din
filme, putem vizita cu ochii
min]ii orice loc din lume [i s\
credem cu t\rie c\ am fost
acolo...
A[a `mi petrec [i eu zilele libere; cu o
carte de pove[ti pe bra]e, intru pe r`nd, `n
rochia Cenu[\resei, care se preg\te[te de
mers la bal, sau a Albei ca Z\pada, prins\
`n bra]e de F\t- Frumos. {i cu Ileana
Cos`nzeana `mi place s\ m\ `nt`lnesc; ore
`ntregi putem vorbi despre coafuri sau despre `ntre]inerea p\rului.
C`nd `ncepe copil\ria? Dar c`nd se termin\?
Ascult cu drag pove[ti despre copil\ria p\rin]ilor mei; au crescut
cu respect sub `nv\]\turile bunicilor, p\rin]ilor, f\r\ jocuri pe calculator,
cu respect fa]\ de dasc\lii care le-au pus condeiul `n m`n\, f\r\ a alerga pe holurile [colii, cu mobilul `n m`n\.
Vom ajunge la o v`rst\ la care vom dori s\ arunc\m peste um\r
un pumn de speran]e, pentru a `nflori sub m`ng`ierea z`nelor cu trup de
m\rgean [i a piticilor cu barb\ de cle[tar, spre a le putea vorbi
nepo]ilor no[tri despre o copil\rie cum nu a mai fost

Carla COROAM|
clasa a IV-a

Maria CLOPO}EL
clasa a IV-a

PRIMUL FULG
DE NEA
far\
ninge
ca-n
pove[ti.
B\tr`na iarn\ a
sosit `n ]ar\ cu alaiul ei
de
albine
albe.
P\m`ntul a `mbr\cat o
hain\ nou\. O plapum\ alb\ [i fin\ ca
spuma laptelui a
amor]it
p\durea.
Obosi]i de lunga
c\l\torie, fulgii poposesc pe
p\m`nt pentru o odihn\ binemeritat\. Iarna, prin]esa cu inima de
ghea]\, `i a[az\ `n troiene
pufoase.
Merg`nd spre [coal\ am auzit
un glas care spunea:
- Te rog, nu m\ c\lca!
Mirat\ de ce am auzit, m-am
uitat `n jos [i am v\zut un fulg de nea. L-am `ntrebat:
- Cum po]i vorbi?
- Eu sunt un fulg de nea obi[nuit. Pe mine m-a trimis
Cr\iasa Z\pezii s\ `]i spun c\ te a[teapt\ la ea.
- Dar cum s\ ajung la ea?
Dintr-o dat\, crengile g\tite cu beteal\ s-au transformat
`ntr-un iaz de oglind\, iar fulgul de nea mi-a spus s\-l urmez.
Am ajuns `ntr-un castel magic care era `nve[m`ntat `n alb.
~n fa]a mea era Cr\iasa Z\pezii, `nconjurat\ de mii de fluturi
lucitori.
Ea mi-a spus:
- Bine ai venit!
- Mul]umesc, dar de
unde m\ cuno[ti?
- Te urm\resc de
c`nd te-ai n\scut, cum te
jucai, micu]\ fiind, iarna
pe afar\.
- De ce m-ai chemat
la tine?
- Deoarece mi se
pare c\ e[ti o fat\ de
treab\ [i vreau s\ devii
o prin]es\ la fel ca mine.
- Uimit\ de ceea ce
v\d [i aud, accept cu
mare pl\cere.
Surprinz\tor am auzit un strig\t, care spunea c\ e timpul
s\ merg la [coal\. M-am trezit uimit\ de ce am visat.
Anotimpul alb este cel mai frumos sezon al anului!
Andrada Florentina GHERASIM
clasa a V-a

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Mariana Conovici
}ARA, LEGIUNEA,
C|PITANUL
Mi[carea legionar\ `n
documente de istorie oral\
ntre 1993 [i 2003,
un
grup
de
cercet\tori de la
Centrul de istorie
oral\ a Societ\]ii
Romne
de
Radiodifuziune a
avut ideea de a
consemna
pe
band\ magnetic\ o
istorie din interior
a
Mi[c\rii
Legionare. Etosul mi[c\rii,
selec]ia [i ini]ierea ideologic\
`n interiorul Fr\]iilor de Cruce,
spirala violen]ei [i rela]iile
legionarilor cu autorit\]ile,
experien]a lamentabil\ a
guvern\rii, rebeliunea [i represiunea, exilul [i `ncerc\rile de

vor sta, de acum `nainte, `n


arhive,
la
dispozi]ia
cercet\torilor.
Vladimir
Tism\neanu
FANTOMA LUI
GHEORGHIU -D
DEJ

reorganizare de dup\ cel de-al


Doilea R\zboi Mondial erau
conservate `ntr-o memorie
extinct\, pe care nimeni nu se
`ncumetase nici s\ o exploreze
[i nici s\ o trateze cu
precau]iile cu care trebuie
tratate povestirile exemplare.
92 de interviuri `nsum`nd 146
de ore de `nregistrare [i circa
2500 de pagini de transcriere

martie 2009

{oc`nd prin noutatea [i


prospe]imea cu care navigheaz\
un spa]iu al g`ndirii ce-i fusese
sistematic interzis intelectualului romn, analizele lui Vladimir
Tism\neanu s`nt excep]ionale
studii de filozofie politic\.
Fantoma lui Gheorghiu -Dej
este un posibil nucleu al unei
`ntreprinderi mult mai vaste.
Dar descoperim `n ea, `ntr-o
veritabil\ mise-en-ab`me, liniile
de for]\ ale unui discurs care
`ncearc\ s\ coboare la
r\d\cina lucrurilor. Complicit\]ile vinovate, spaimele

comune [i complexele de inferioritate, `mp\rt\[ite de c\tre


majoritatea membrilor elitei
politice romne[ti postbelice,
`[i g\sesc explica]iile `n abile
cobor`ri `n ad`ncimile, adeseori
insondabile, ale unor spirite
confiscate de magia neagr\ a
comunismului. Volumul de fa]\
poate fi citit [i ca un tratat de
demonologie politic\.
Mircea MIH|IE{

APOSTOLUL

Pierre Du Bois
CEAU{ESCU
LA PUTERE
Anchet\ asupra unei
ascensiuni politice
Traducere din francez\ de
Ioana Ilie
Cartea de fa]\ este o incursiune temerar\ `n istoria comunismului romnesc, cu un
accent special asupra unuia
dintre episoadele cele mai tulburi
[i
controversate.
Regretatul profesor Pierre Du
Bois, reputat politolog elve]ian,
specializat `n rela]ii interna]ionale, a dorit s\ cerceteze
[i s\ `n]eleag\ un moment crucial din dinamica intern\ a dictaturii neclintit staliniste de la
Bucure[ti- lupta pentru succesiunea
lui
Gheorghe
Gheorghiu- Dej [i modalit\]ile
prin care cel mai t`n\r membru
al Biroului Politic al CC al PMR,

secretarul cu cadrele, Nicolae


Ceau[escu, a reu[it s\ acapareze puterea absolut\.
R\d\cinile de familie ale
autorului au jucat fire[te un rol
`n decizia de a porni aceast\
fascinant\ investiga]ie privind
universul de intrigi [i manipul\ri care explic\ cum se structureaz\ rela]iile de putere `n
asemenea momente de criz\.

Pag. 7

ZIG-ZAG ZIG-ZAG ZIG-ZAG ZIG-ZAG


URSITOARELE
SAU EMINESCU PERPETUA METAFOR|
~n noaptea aceea de pomin\, la capul pruncului,
adunatu-s-au ursitoarele una mai frumoas\ dec`t alta:
poate o Domni[oar\ Pogany, poate o Giocond\ davincian\ sau o Olimpya rupt\ din Jeu du pomme, mai
cur`nd o fat\ frumoas\ desprins\ din p`nzele grigoresciene...
... Pe dansul lor nebun, universul vibra pe muzica lui
Bethoven, Enescu sau dup\ Balada de la Stupca.
... Din c`nd `n c`nd se mai auzeau pocnete de bici,
clinchete de clopo]ei sau fr`nturi din Steaua str\luce[te/
{i lumii veste[te...
... Frumoasele ursitoare, diafan `mbr\cate,
`ncinser\ hora romneasc\ `n jurul scaldei, ating`ndu-l
fiecare, cu crengu]e de v`sc, de laur, de busuioc, zic`nd:
... Mihai s\-]i fie numele [i-n fiecare opt al lui Brumar s\ `l cinsti]i...
... dintre lunile tale, alege
jum\tatea lui Gerar...
... din toate locurile de
ba[tin\, alege Ipote[ti- at`t de drag
]ie!
... s\-]i str\luceasc\ steaua
treizeci [i [ase de ani!
... iar opera m\iastr\-]i, s-o
scrii doar numai `n [aptesprezece
ani!
... restul timpului, irose[te-l ca
bibliotecar, sufleur sau profesor!
... s\ h\l\duie[ti prin poieni,
pe la st`ni [i s\ pui buciumul s\
sune cu jale...
... s-alegi dintre florile c`mpului, pe cea albastr\, simbol al iubirii
pure...
... s\ faci din Epigonii o microistorie literar\...
... s\ rupi un nuf\r galben din Lacul codrilor albastru!
... s\-]i pice o lacrim\ la morm`ntul lui Aron Pumnul, profesorul
t\u, zic`nd: ~mbrac\-te `n doliu, frumoas\ Bucovin\!
... s\-l la[i pe Iosif Vulcan s\ te boteze a doua oar\!
... dintre to]i pomii, s\ iube[ti teiul ce te-a-mb\tat cu aroma florilor
sale!
... s-alegi doina de `nstr\inare a unui neam De la Nistru p`n la
Tisa...
... s\ faci din opera TA- o lacrim\ de spirit a neamului romnesc...
... s\-]i p\leasc\ steaua `n Cire[arul lui 89 lu`nd cu tine
dragostea ta- pe Veronica [i pe b\dia Ion, povestitorul din
Humule[ti...
Iar ultima ursitoare adaug\:
... s\ domini ve[nicia `n chip de Luceaf\r, str\lucind ca un ultim
romantic european [i s\ ridici medita]ia la rang de spiritualitate!
Celelalte z`ne ursitoare blestemar\ `n chip c\linescian:
{i numai atunci c`nd ape vor seca `n albie [i peste locul
`ngrop\rii tale va r\s\ri p\dure [i c`te o stea va vesteji pe cer `n
dep\rt\ri, acest p\m`nt `[i va str`nge toate sevele, ridic`ndu-le `n
teaca sub]ire a altui crin, ca t\ria parfumurilor tale.
A[a s\ se `mplineasc\ `n pururea veacurilor! Amin!
P.S.: Coco[ul mai c`nt\ o dat\. Z`nele disp\rur\. ~n Univers
r\zb\tea p`n\ la mine:
LA STEAUA CARE...
Prof. Gh. MATEI

ADIO, DOMNULE PROFESOR

oat\ lumea `l cuno[tea. Era suficient s\ `ntrebi `n gar\, sau pe


strad\, doi - trei or\[eni, la un
chio[c de ziare, la un butic din
pia]\ sau un oarecare, [i aflai
negre[it, unde-l po]i g\si pe Dom
Profesor.
Toat\ lumea `l c\uta, dac\
avea cumva, vreun t`n\r, care
dorea s\ intre la o facultate de
elit\. Unii, nici m\car nu-l
cuno[teau dup\ numele din
buletin, fiindc\ to]i `l [tiau de
Profesorul.
Cu toate acestea, pu]ini l-au cunoscut `n
persoan\, fiindc\ era un retras, un tip pu]in
ciudat, despre care se [tia c\ refuza s\
cunoasc\ p\rin]ii celor pe care `i preg\tea, ca
s\ nu fie influen]at de pozi]ia lor social\, a[a c\
puteai ajunge la el doar printr-un intermediar, o
cuno[tin]\ bun\ sau un coleg mai apropiat,
c\ci prieteni avea foarte pu]ini [i ace[tia erau la
fel de reticen]i ca [i el, cine se aseam\n\... se
adun\..., se spune.
Era tare selectiv, nu-l momea nimeni cu
nici un fel de favoruri, refuza pe neaveni]i, oric`t
i s-ar fi oferit, dar accepta candida]i chiar foarte
slab preg\ti]i, dac\ i se p\rea c\ au
dispozi]ie. Nu `l interesa mama sau tata, era
dispus s\ fac\ chiar [i alfabetizare dac\ era
cazul, dar la final, candida]ii sp\rgeau recorduri
de excelen]\ fiindc\ Dom Profesor avea [tiin]a
`n degetul cel mic, iar absolven]ii lui umpleau
lumea pe la Oxford [i pe la Sorbone cu ideile

magistrului, ob]in`nd Magna Cum Laude. Unii


`[i aminteau de mintosul provincial, trimi]`ndu-i
felicit\ri de Pa[te [i de Cr\ciun, dar
Magistrul `[i continua munca anonim\, f\r\ s\ fac\ nici un caz de
`nalta lui abilitate. Unii au `ncercat
s\-l cunoasc\, de curiozitate, sau
pentru a-i mul]umi cumva, dar
pu]ini au reu[it, iar ace[tia au fost
profund dezam\gi]i:
- Un banal, un cenu[iu, ar fi
putut face avere, ar fi avut lumea la
picioare dac\ [tia s-o speculeze,
to]i greii erau gata-gata s\-i pupe
m`na, numai s\-i intre-n gra]ii, eu
`nsumi i-a[ fi dat luna de pe cer s\-mi
bage ploada la facultate, nu-mi
venea s\ cred c\ poate cineva s\-i
bage cartea-n cap, nu aveam nici o
autoritare, c`t sunt eu de barosan,
c`nd colo, ce s\ spun, s\ am pardon, o fi ceva, [i cu
,,petagogiaasta...
Domnul a fost, dar nu mai
este, fiindc\ a ie[it la pensie. Nu a
fost nici `nsurat nici copii nu a avut, `n afar\ de
tratatele pe care le-a scris. A tr\it c`]iva ani ca
un necunoscut, plimb`ndu-se `ntre cas\ [i sala
de lectur\ a Bibliotecii, unde `[i a[eza p\l\ria [i
bastonul `ntr-un cuier, p\r`nd c\ `ntinere[te, cu
fa]a luminat\ de un z`mbet fericit, str`ng`nd la
piept mald\rul de c\r]i cu titluri ciudate, ca pe
ni[te copii frumo[i. Avea dou\ perechi de
ochelari, ad\uga]i, pentru notele de subsol,

scrise cu litere mici, pe care le citea cu nasul


ating`nd foaia, ca [i cum ar fi vrut s\ le simt\
mai bine, mirosindu-le cerneala
uscat\ de vreme... Era vioi ca un
[oricel `nfometat, c`t timp avea
c\r]ile sub nas, dar bibliotecara
`l b\tea pe um\r, anun]`ndu-i
`ncheierea programului [i atunci
se petrecea strania schimbare:
se
g`rbovea,
dintr-odat\
devenind mo[negu]ul, pr\fuitul,
banalul.
Se ridica, oft`nd, m`ng`ia terfeloagele cu o privire melancolic\, ca [i cum [i-ar fi luat adio,
morm\ia ceva de ne`n]eles,
t`r`ia pa[ii p`n\ la cuier, redevenind pensionarul f\r\ nume.
De la un timp nu l-a mai
v\zut nimeni. Se internase la un
azil. Acolo d\dea pensia contra
mas\, cas\ [i asigurare sanitar\. Frumos [i civilizat. Un
halat, ca o zeghe, papuci de
p`sl\, diet\ [i singur\tatea
colectiv\. O fereastr\, un ochi deschis c\tre
lumea care nu mai are nevoie de tine. Un cimitir al epavelor pe care nu le revendic\ nimeni.
O a[teptare care doare la nesf`r[it. Uitat, cu
speran]ele moarte. Un singur lucru i-a mai
r\mas: o voce care-i r\sun\ `n creier, dar din
care nu poate distinge dec`t ultimele cuvinte:
- Adio, Domnule Profesor!
Prof. D. D. URSACHE

LATINISTUL
n fiecare [coal\
exist\ cel pu]in un
profesor sever, ciufut, hiperexigent care
se r\fuie[te cu
loazele
ce
dispre]uiesc cartea.
De obicei, profii r\i
sunt da]i mintena[
uit\rii, r\m`n`ndu-le
doar
poreclele
inscrip]ionate prin
W.C- urile liceelor:
C\pc\unul, Dictatorul, Mussolini, H`r. Pe vremea mea am
avut de a face cu tot felul de
dasc\li, unii tr\sni]i r\u, al]ii
bestiali. Niciodat\ `ns\ nu-l voi
uita pe Latinistul. Un pedagog
[colit la Blaj, uns cu toate alifiile.
Era chel, rotofei, de statur\
potrivit\, cu ochi de viezure.
Carte [tia cu carul `nc`t nu puteai

s\-l prinzi `n ofsaid. Intra `n clas\


val v`rtej, surprins de debandada
g\sit\ datorit\ pauzei prelungite.
Odat\ reinstaurat\ lini[tea striga
catalogul: tare, tacticos, cu o
pio[enie de credeai c\ cite[te
din Biblie. Punea absen]e celor
prezen]i [i c`te un 4 celor
absen]i. S\ fie [i s\ se
g\seasc\, de[i pe atunci ritmicitatea not\rii nu era luat\ `n
serios. La prima or\ de latin\ te
interoga: al cui e[ti, c`]i ani ai,
dac\ mama ta e frumoas\, `n ce
schimb lucreaz\ tata, dac\ bea?
Era burlac convins, cam fustangiu. C`nd constata c\ ora e
pe sf`r[ite `[i scotea ochelarii, `i
[tergea cu cravata [i-l asculta pe
cel mai obraznic elev. Pedeapsa
c\dea ca o sabie: Zi declin\rile,
a treia impara silabic! Loaza,
luat\ prin surprindere, era b`t\.

Spunea de obicei declinarea


a-nt`ia. Gongul final? Nota trei
cu urarea silva, silvae, la
toamn\ tataie! Iar toamna `i promova pe to]i dup\ ce le spunea
un dicton latinesc. Nu purta
s`mbetele nim\nui.
{i mai avea o meteahn\
dom profesor. Vara se plimba cu
o celebr\ biciclet\ f\cut\ din
buc\]i: cadrul rusesc, ro]ile italiene, farul german. Cu bicicleta
`ntre picioare o t\ia la plaj\ pe
malurile Bistri]ei. C\uta un loc
lini[tit, se dezbr\ca la chilo]el
dup\ care adormea la soare.
Vacile de pe ima[ `i morfoleau
hainele buc\]i. Se `ntorcea
acas\ `n slip, pe biciclet\.
Evident, `n r`setele v\duvelor
trecute de a doua tinere]e.
Duminica, Latinistul avea program de r`s. La ora 10,00 era

prezent la poarta Spitalului de


Boli Psihice din ora[. Nebunii
nepericulo[i erau `nvoi]i la plimbare. Unul din ei poreclit
Nudistul, cum ie[ea pe poart\,
se dezbr\ca la pielea goal\, `[i
lua hainele subsuoar\ [i se
ducea direct la Cinematograf.
Latinistul, prezent la circ, savura clipa [i aplauda frenetic.
Neav`nd familie, proful nostru se
declara public, om liber. Ceea ce
pe vremea comuni[tilor era
destul de periculos. Cum pe
dasc\lul caracterizat `l chema [i
Antonescu, b\ie]ii de la Secu `l
s\ltau s\pt\m`nal pentru
discu]ii: amicale. ~ntr-o zi nu s-a
mai `ntors din vizit\. L-am
regretat mult timp. Latina a fost
`nlocuit\ cu limba lui Ilici.
Dasfidania!

Dumitru RUSU

Stimularea creativit\]ii elevilor prin orele de abilit\]i practice


ocietatea actual\ are mare nevoie, pentru a progresa, de
inventator `n toate domeniile, de designeri, de creatori de
frumos. Inventatorul de m`ine, artistul, este cel care ast\zi,
cu m`nu]e tremur\toare, pline cu plastelin\, lut sau past\
de lipit, `ncearc\ s\ realizeze noi forme, juc\rii, construc]ii.
~n orele de abilit\]i practice [i educa]ie tehnologic\,
prin intermediul juc\riilor, realiz\m o punte c\tre sufletul
copiilor, punte pe care se strecoar\ tiptil emo]ii, cuno[tin]e,
dorin]a de a realiza lucruri noi, frumoase, utile.
Din experien]a acumulat\ la catedr\ am constatat c\
mul]i elevi au descoperit prin propriile lor eforturi de observa]ie, de imagina]ie [i g`ndire, o `nsu[ire mai pu]in vizibil\
a unui obiect, un aspect al unui fenomen sau proces, au
g\sit o solu]ie nou\ unei probleme, toate acestea put`nd fi considerate
forme de manifestare a creativit\]ii care se cer stimulate [i dirijate prin
`mbinarea metodelor [i procedeelor folosite `n lec]ii cu mult\ r\bdare,
consecven]\, talent pedagogic.
~n domeniul dezvolt\rii creativit\]ii prin orele de abilit\]i practice
sau educa]ie tehnologic\ s-a scris pu]in, de aceea, nou\, `nv\]\torilor
ne este greu s\ alegem obiectul corespunz\tor temelor din program\,
obiect pe care s\-l planific\m [i apoi s\-l realiz\m cu copiii.
Eu am cerut elevilor s\-[i imagineze anumite obiecte realizabile
din materialul impus de mine.
Exemplu: Ce obiect pute]i realiza la orele de abilit\]i practice dintr-un
ou golit de con]inut? Ce alte materiale mai pute]i folosi? Descrie]i modul
de lucru prin aplica]ii sau desen.
Rezultatele au fost surprinz\toare. Unii elevi cu nivel foarte bun de
cunostin]e au propus obiecte originale: un glob p\m`ntesc dac\ oul
este mai mult rotund dec`t oval,o moar\ de v`nt, dac\ oul este mai mult

oval dec`t rotund; un pepene; un ceas; o g\rg\ri]\; un om de z\pad\;


un cap de pisic\.
Dintre elevii cu nivel mediu de cuno[tin]e numai unul [i-a imaginat un obiect cu adev\rat de remarcat (un elefant) restul mul]umindu-se
s\ indice obiecte care seam\n\ foarte mult ca forma cu oul: un cap de

Mo[ Cr\ciun; un cap de elev; un cap de p\pu[\.


Voi prezenta `n continuare o juc\rie imaginat\ [i apoi realizat\ de
copii, procesul tehnologic cu etape de lucru.

APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC

Pag. 8

Moara de v`nt
Materiale: un ou golit de con]inut, h`rtie colorat\ maro [i neagr\, o
bucat\ de carton, o rol\ goal\ de h`rtie igienic\, past\ de lipit, foarfec\,
cu]it, l`n\ verde tocat\ m\runt.
Proces tehnologic:
1. Din rola goal\ de h`rtie igienic\ se taie (cu un cu]it) un inel de 2
cm `n\l]ime care se `mbrac\ `n h`rtie maro. ~n acest suport se lipe[te
oul astfel `nc`t s\-[i p\streze pozi]ia vertical\.
2. Din h`rtie neagr\ se decupeaz\ un cerc cu raza de 4 cm din
care se scoate 1/4 restul de 3/4 lipindu-se sub forma unui con care va
deveni acoperi[ul.
3. Dintr-un p\trat de h`rtie colorat\ cu latura de 4 cm se ob]ine
mori[ca prin procedeul cunoscut. Mori[ca se ata[eaz\ oului la 3/4 de
baz\.
4. Sub mori[c\, pe suportul maro se aplic\ u[a pictat\ cu acuarele
sau decupat\ din h`rtie colorat\.
5. Bucata de carton se unge pe toat\ suprafa]a cu aracet [i se preseaz\ cu l`n\ verde tocat\ m\runt ap\s`nd u[or pentru a se lipi.
6. Moara se lipe[te pe suportul ob]inut la punctul 5.
Imagina]ia creatoare a elevilor nu are limite.
Realitatea este c\ dac\ noi dasc\lii, asigur\m un climat [colar
pl\cut, dominat de voio[ie [i `ncredere, dac\ `n]elegem n\zuin]ele
elevilor, manifest\m interes fa]\ de preocup\rile lor intime, `ncerc\m
s\ promov\m un stil de lucru bazat pe conlucrare [i dialog, avem toate
[ansele s\ influen]\m dezvoltarea lor creativ\.
Lucrurile nu sunt greu de f\cut. Ceea ce este greu cu adev\rat,
este de a ne pune `n starea de a le face. (Constantin Br`ncu[i)

`nv. Mihaela BLAJ


Liceul teoretic Vasile Alecsandri S\b\oani

COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A; {tefan CORNEANU ;


Ilustra]ia num\rului - reproduceri dup\ sculpturi de prof. Viorel Cute - Petric

APOSTOLUL

martie 2009

{COALA DE L~NG| {COAL|


alatul Copiilor din Piatra Neam] a fost
[i este o destina]ie preferat\ a copiilor [i tinerilor `n c\ut\rile lor dup\
`mplinirea unei pasiuni sau a unei
curiozit\]i. Cu o activitate de peste
cinci decenii, desf\[urat\ `ntr-unul
din cele mai frumoase imobile
pietrene, adev\rat palat, institu]ia
ofer\ tuturor elevilor, liceenilor [i
pre[colarilor numeroase alternative
de petrecere a timpului liber. Aici, pot
veni copii [i adolescen]i de la cele mai mici
v`rste [i p`n\ la majorat. Cercurile Palatului, 20
de toate, acoper\ domenii diverse, care s\
trezeasc\ interesul oric\rui t`n\r. Este locul ideal
`n care copiii `[i pot pune `n valoare inteligen]a [i
creativitatea, ori talentul. Cele 20 de cercuri
desf\[oar\ cursuri cultural- artistice, sportive [i
tehnico aplicative.
~n continuare, vi le prezent\m, cu cele mai
importante evenimente din primul semestru al
anului [colar 2008-2009 :

Palatul Copiilor v\ a[teapt\


toamn\, Cupa Marii
Uniri, Cupa vacan]ei

Radiogo(prof.
nometrie
Bogdaan Buzoiaanu):
Ziua
radioului,
Trofeul Ceahl\ul,
Campionatul
Na]ional de RTG pe
echipe (locul III),
Campionatul
Na]ional
de
Radiotelefonie.
Dans modern (prof. Luccicca
Cojoccaru) : Testa]iv\ cuno[tin]ele de
cultur\ general\, ~n
a[teptarea lui Mo[ Nicolae, Cr\ciun fericit.

Cultur\ [i civiliza]ie
spaniol\ (prof. Ioaan Baltaag)concursul Cine [tie c`[tig\,
~nva]\
s\
selectezi,
Hispanitatea- parte integrant\ a culturii [i civiliza]iei
spaniole.

(prof.
Danielaa

Ecologie
Dr\ghicceaanu): Alimenta]ie s\n\toas\, Cupa
toamnei- concurs de referate [i comunic\ri,
excursii, seminar antidrog, carnaval etc.
Orientare turistic\ (prof. Vasile
Dumitreaasa) : Cupa speran]elor- concurs, Ziua
mersului pe jos, Cupa Ceahl\ul, Cupa Unirii,
Cupa Toamnei, Vine Mo[ Nicolae !, Carnavalul
fulgilor de nea.
~not (prof. Valentin Gavril) : Cupa Bra[ov,
Campionate Na]ionale, excursii etc.
Automodele (prof. Mihaai Grossaru) :
Hallowen, concursuri.

Carting (prof. Mihaai


Boccancceaa): Cupa Marii Uniri,
Aten]ie vine Mo[ Nicolae!
Tenis de mas\ (prof.
Gheorghe Buruiaan\) : Cupa
Speran]elor, Ziua Na]ional\
Sportul pentru to]i, Cupa de

Foto- cineclub (prof. Ioaan Gafi]aa) :


expozi]ii foto.
Construc]ii electronice (prof. Adriaanaa
Gu]u): Ziua Radioului, S\pt\m`na educa]iei
globale, Ziua Na]ional\ a Romniei - expozi]ie
filatelic\, Luceaf\rul poeziei romne[ti etc.
Informatic\ (prof. Florin G\l\]eaanu):
Concursuri de programe [i informatic\.
Pictur\ (Lucciaan Gogu Craaiu): expozi]ii
concurs.
Pictur\ (prof. Crisstinaa Sp`naache) :
proiec]ie de filme, expozi]ie de art\, expozi]ie
de fotografie, campanie social\ etc.
Redac]ie pres\ Tv (prof. Zoicca
{raam) : Spectacole de Ziua Na]ional\,
Cr\ciun, Mo[ Nicolae etc.

Dansuri populare (prof. Ioaan


Corfu) : Festivalul Na]ional Emanuel
Elenescu, spectacole, Festivalul
Datinilor [i Obiceiurilor de iarn\.

Muzic\ vocal- instrumental\ (prof.


Lucciaan Darie) : spectacole cu ocazia
s\rb\torilor de iarn\.

Crea]ie confec]ii (prof. Iuliaanaa


Cosstaan): Carnavalul m\[tilor [i costumelor de Hallowen, Drepturile copilului- concurs de cultur\ general\,
Culorile toamnei- parada modei [i
expozi]iei etc.

Ecoturism (prof. Adriana Vernica) :


Sportul pentru to]i, Cupoa Ceahl\ul, Cupa
Toamnei, S\pt\m`na educa]iei globale.
Orientare turistic\ (prof. Consstaantin
Vernicca) : Sportul pentru to]i, Festivalul
sportului rural, Cupa Ceahl\ul, Cupa Unirii,
S\pt\m`na educa]iei globale.

Dansuri populare (prof. Andaa


Coroi): Spectacole, concursul Emanuel
Elenescu.

Foto: FOTO CINECLUB


Prof. Cristina PETRARIU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
~n revista ARCA din
Arad, poetul Gheorghe
Mocu]a vorbe[te despre o a[a zis\ list\ a
lui Mincu: Tr\im o
vreme a istoriilor [i a
listelor, a ner\bd\rii
autorilor de a intra `n
istorie [i `n manuale.
Ca [i cum dup\ apari]ia
acestora ar urma
potopul. Marin Mincu
propune, `n ciuda unor
repro[uri care i se aduc (ignorarea
importan]ei lui Eminescu [i a influen]ei sale, excluderea din antologie
a unor nume grele precum Ana
Blandiana, Mircea Dinescu sau
Mircea B`rsil\, evitarea altora precum Vasile Dan, Romulus Bucur,
Aurel Pantea sau Adrian Alui
Gheorghe) o viziune provocatoare,
`n peisajul critic `n care au ap\rut
deja c`teva istorii literare [i sinteze
mai mult sau mai pu]in impresioniste, mai mult sau mai pu]in subiective. Iar apari]ia u[or precipitat\ a
acestei antologii, `n timp ce Istoria
critic\ a lui Nicolae Manolescu se
afl\ sub tipar, echivaleaz\ cu
scoaterea sabiei din teac\. Cea mai

martie 2009

bun\ ap\rare a criticului e atacul.


~n revista VIA}A nr. 12/2008
din Arad, criticul LUCIAN GRUIA
scrie despre pozia lui Nicolae Sava.
Articolul se `ncheie elogios:
Neput`nd cita toat\ cartea, a[a
cum ar merita aducerea unui modest omagiu celui care a fost poetul
de excep]ie Nicolae Sava, trebuie
s\ ajungem la c`teva concluzii
inevitabile. (...) Nicolae Sava a fost
un singuratic, av`nd voca]ia prieteniei eterne. A fost o privighetoarea
ars\ de c`ntec. Plec`nd dintre noi, a
l\sat `n urm\ conturul unei fiin]e
aeriene, c\rei i ne putem spovedi
ca unui prieten. De acolo, din `nalturi, ne va asculta - Articolul, de
aproape dou\ pagini, este un frumos omagiu adus poeziei lui Sava.
Singurul repro[ care i se poate face
autorului este doar faptul c\ a pus
verbele la timpul trecut. Cel `n
cauz\ `nc\ mai respir\ la Piatra
Neam]. Cum o fi ajuns acest zvon
cu plecatul dincolo la Arad `nc\ nu
se [tie...
Universitarul Petru Ursache
scrie `n revista ARGE{, nr. 2/2009,
despre Paul Goma: Nu cunosc alt
scriitor romn c\ruia s\ i se fi impus

o gril\ de receptare mai nedreapt\


[i mai de nep\truns `n propria-i cultur\, spre cititorul de acas\, ca lui
Paul Goma. Nu vorbesc de proba
grea, ca form\ de verificare a
poten]ialului valoric. ~n privin]a asta
scriitorul din Mana - Orhei [i maimult-dec`t-exilatul de la Paris s-a
dovedit totdeauna a fi puternic [i
capabil s\ inspire deplin\

o `n]elegem par]ial!
Poetul George Vulturescu
din Satu Mare `[i aminte[te cum a
cunoscut mi[carea poetic\ de la
Neam]: Curios pentru un fost student al Clujului (`n care nu am
devenit echinoxist), m-am `nt`lnit
cu optzeci[tii `ntr-o zon\ moldav\:
la Colocviile de poezie de la Tg.
Neam], unde Daniel Corbu aduna,

Revista presei literare


`ncredere. Opera `ntins\ [i masiv\
st\ `n fa]\, iar cine [i-a propus s-o
parcurg\, fie [i par]ial, poate
depune m\rturie `n favoarea creatorului ei. Am `n vedere, cu
`ntristare, opreli[tile ridicate `n cale,
la comand\, din interes partizanal
ori din incon[tien]\, chiar de c\tre
ai s\i, interpret\rile tenden]ioase,
`nvinuirile `nchipuite, minimaliz\rile,
marginaliz\rile p`n\ la limita tragic\
a asasinatului scriitoricesc [i moral.
Peste ani, autorul ]ine s\
aminteasc\, nu f\r\ cuvenitul
repro[, perioada zbuciumat\ ca s\

toamna, poe]i, `ndeosebi din Ia[i


sau Bucure[ti. Dezbaterile, conduse de Marin Mincu, Lauren]iu
Ulici, erau jerbe ale discursului textualist, motiv\ri ale autoreferen]ialit\]ii, exorciz\ri, faceri [i
`nscen\ri, deconstruc]ii, semiotic\
[i perspectiv\ arhetipal\, lecturi
interminabile, ironie [i ars combinatoria, o solid\ rezisten]\ la realitatea ceau[ist\ prin cultur\. Port de
atunci o mare pre]uire [i un interes
real pentru poezia unor Aurel
Dumitra[cu, Nichita Danilov, Adrian
Alui Gheorghe, Lucian Vasiliu, Liviu

APOSTOLUL

Antonesei, Gellu Dorian, Nicolae


Sava, Cassian Maria Spiridon,
Vasile Baghiu, de care m\ simt
legat [i prin `nt`lnirile admirabile de
la Tg. Neam], Piatra Neam], Ia[i,
Boto[ani.
~n dialog cu Dora Pavel, cel
mai important critic literar pe poezie
`n via]\, Gheorghe Grigurcu,
poveste[te `n CAFENEAUA LITERAR|, nr. 2: M-am desp\r]it teribil
de greu de v`rsta paradiziac\ - a[a
a fost cu adev\rat pentru mine
copil\ria - ru[in`ndu-m\ nespus c\
am `mplinit paisprezece sau cincisprezece ani. Blaga socotea
copil\ria un trofeu pe care via]a `l
smulge mor]ii `ntr-o mare b\t\lie al
c\rei sf`r[it nu se cunoa[te, `ns\
pentru mine copil\ria se confrunta
nu cu moartea ci cu via]a. Perioada
incert\ a tranzi]iei m\ tulbura, m\
punea `n dificultate fa]\ de mine
`nsumi, precum o impostur\. ~n
raporturile cu proximitatea, a ap\rut
o timiditate `n unele `mprejur\ri
paralizant\. Deoarece `nv\]am bine
(ce mai `ncoace-`ncolo, eram premiantul `nt`i, cu toate c\ azi regret

eforturile depuse `n acel timp al


receptivit\]ii maxime pentru
`nsu[irea `nd`rjit\ a unor materii ce
nu mi-au slujit prea mult, `n clasele
sec]iei reale a liceului, c\ci alta nu
fiin]a pe atunci `n Oradea),
c\p\tasem un mic prestigiu `ntre
colegi, care `mi atenua `ntruc`tva
st`njeneala. C`t de greu mi-a fost s\
intru `n pielea v`rstei mature! A
urmat criza tinere]ii. ~n ce sens?
~nf\]i[area mea juvenil\ (mult timp
nu mi se d\dea v`rsta adev\rat\),
firea emotiv\, n\r\va[ inadaptabil\,
m\ ]ineau oarecum pe tu[\, `ntr-un
provizorat la care contribuia
bine`n]eles, de la un punct, suferin]a de-a nu avea un serviciu legat
de aspira]iile mele, de-a nu putea
publica nimic. P`n\ a fi numit redactor la revista Familia, `n preajma
v`rstei de treizeci de ani, tr\iam
senza]ia unei pr\bu[iri totale, a
unei rat\ri f\r\ sc\pare. Astfel c\
tinere]ea mi s-a mistuit `n bun\
parte `n durere [i umilin]\. Angoasa
pe care am `ncercat-o `nc\ din adolescen]\ s-a amplificat.
OCHELARIST

Pag. 9

BISERICA {I {COALA
MEDITA}IUNI
`r[it bini[or `n (des)c`ntarea ideilor [i alintarea vorbelor, cu apari]ii frecvente `n pres\ (o vreme a fost [i
redactor la Credin]a neamului), Ioan Gherasim,
debuteaz\ `n volum la editura Conta cu o carte care
nu trebuie doar citit\, ci [i, `ndelung, rumegat\.
Petru Pogonat, medita]iunile unui c\lug\r
surghiunit este un op care cuprinde de fapt, dou\
c\r]i: cea a medita]iunilor c\lug\rului Petru Pogonat
[i cea a medita]iilor preotului Ioan Gherasim. Prima
este o scriere senin\, lucid\, izvor`t\ din pacea monahal\, menit\ s\-l `mpace pe cititor cu lumea [i pe autor
cu Dumnezeu; a doua, polemic\ de[i calm\, cu o misiune asumat\ de[i nedeclarat\, cu st\ri emo]ionale
intense, dar `ndeajuns de bine controlate este o z\bav\ asupra
paginilor p\rintelui Pogonat [i o privire asupra istoriei pe care tocmai am tr\it-o.
N\scut la B`rlad (1880), Petru Pogonat urmeaz\ Dreptul la
Bucure[ti, ia un doctorat la Paris (1909), se `ntoarce `n ]ar\, pred\
la Facultatea de Drept a Universit\]ii Al. I. Cuza din Ia[i. Intr\ `n
politic\- e primar, apoi prefect de Ia[i [i, `n Parlament, ajunge p`n\
la func]ia de vicepre[edinte. Dup\ instalarea regimului comunist, e
ascuns de prietenul s\u Mihail
Sadoveanu (`n 1947 acesta era
pre[edintele Marii Adun\ri
Na]ionale) la M\n\stirea Neam].
Moare aici, zece ani mai t`rziu, `n
1957.
Cele 38 de pagini ale medita]iunilor sale, ajunse la autorul
c\r]ii din m`n\ `n m`n\, precum
lumina ~nvierii de Pa[te trebuiau s\ fac\ parte dintr-un
Pateric, pe care urma s\-l scrie
p\rintele, sau `l avea scris, dar nu
mai este. Legat de vremurile acelea, totul este posibil s\ se fi
`nt`mplat. {i conchide, altundeva, pr. Ioan Gherasim: Tot ce
avea s\ ias\ de sub condeiul
c\lug\rului Petru Pogonat s`nt
descoperiri, adev\rate revela]ii
pe care el le tr\ie[te doar pentru el `nsu[i cu ochii unui copil, c\ruia
i se descoper\ lucruri noi. El redescoper\ un drum pe care l-a
p\r\sit `n copil\rie... {i mai departe:
C`nd s-a trezit la m\n\stire- nu este nici o form\ de exprimare
metaforic\ atunci c`nd afirm c\ eroul nostru s-a trezit- viitorul
c\lug\r `[i ia adio de la tot ce semnificase pentru el via]a. Odat\
intrat `n m\n\stire, el a p\r\sit-o, a murit pentru lumea `n care
tr\ise [i s-a trezit `n alt\ lume. El se obi[nuise a vie]ui `n sih\strie
ca un monah ce devenise, a[a cum Pavel apostolul `l urmeaz\ pe
Hristos atunci c`nd i se desprind solzii de pe ochi...
Ziceam la `nceputul acestei vorbiri c\ scrierea p\rintelui
Gherasim reprezint\ [i o misiune nevehement asumat\. E greu
totu[i s\ fii martor neimplicat `ntr-o istorie (isterie?) `nc\ prezent\.
~ntre 1954 [i 1959, ca elev al Seminarului Teologic de la Neam],
Ioan Gherasim i-a cunoscut pe c\lug\rul Pogonat, pe Sadoveanu
(la a c\rui `nmorm`ntare a [i participat) [i a avut ca profesori, `n
acele vremuri tulburi, dasc\li eminen]i cu doctorate la Roma,
Strasbourg, Viena, Berlin... Au beneficiat `mpreun\ de
desmierd\rile regimului comunist [i [i-au g\sit sc\pare [i alinare `n
credin]\ [i `n c\r]i. Cea a p\rintelui Gherasim reabiliteaz\ `ntr-o
societate debusolat\ nevoia de modele, respectul pentru semen [i
cultur\, `ndeamn\ la reverie [i medita]ie. Totul pe un ton u[or
retoric, vag ironic [i mai tot timpul doct, uz`nd de un lexic colorat [i
pres\r`nd peste amintiri [i revolte ceea ce, cu invidie numesc,
minunatul parfum al dulcelui stil clasic.
Mircea ZAHARIA

O via]\ dedicat\ `nv\]\m`ntului religios


nul dintre cei mai distin[i
dasc\li
ai
`nv\]\m`ntului teologic
romnesc, ce a urcat
deja la v`rsta biblic\,
este cunoscutul profesor - arhidiaconul loan
Ivan. Dincolo de ceea
ce `nseamn\ osteneal\ [i durere cum
spunea psalmistul,
aceast\ v`rst\ este, [i
pentru clerici, o v`rst\
binecuv`ntat\
de
Dumnezeu, care i-a `nso]it totdeauna pe venerabilii s\i slujitori.
Suntem con[tien]i pe deplin
c\ Biserica lui Hristos nu a putut
deveni [i nu s-a putut men]ine o
for]\ `n misiunea ei moral\ [i cultural\, f\r\ aceste f\clii ce au
str\lucit de-a lungul timpului `n
structura ei.
O asemenea f\clie a fost
p\rintele profesor loan Ivan,
Patriarhul diaconilor din Moldova,
c\reia Editura Trinitas `i preg\te[te
un volum omagial la `mplinirea
v`rstei de 94 ani.
Subscriu `ntru totul la cuvintele
ce sintetizeaz\ omul [i opera sa,
pronun]ate de P. S.
loachim al Hu[ilor: `n Prea
Cucernicia sa am descoperit omul
de `nalt\ cultur\, inclusiv cea teologic\, de tr\ire spiritual\ [i de
cur\]ie moral\ la care priveam ca
la un far luminos spre care doreau
s\-mi orientez via]a. Personalitatea P\rintelui Ivan constituie
pentru noi un pisc greu de escaladat, iar cel ce reu[e[te acest lucru,
se poate considera a[ezat `n v`rful
unei piramide pe care se `nscrie
istoria, cultura, arhitectura [i arta.
`nainta[ilor no[tri.
P\rintele I. Ivan era un profesor excep]ional, un pedagog [i un
educator de mare voca]ie, director
model [i mai presus de toate un
om `ntre oameni. A[a a fost, a[a a
r\mas [i a[a va fi p`n\ va face
pasul `n lumea ve[niciei. M\ v\d [i
acum b\ie]elul mic [i sl\bu], torturat de vitregia vremurilor, cu p\rintele `n `nchisorile comuniste, c`nd
am p\[it pragul Seminarului
Teologic din M\n\stirea Neam].
Ne-a `nt`mpinat, cine altcineva
dec`t cel ce era o prezen]\ peren\,
P\rintele Ivan?
M-a
chestionat
din
cuno[tin]ele mele religioase
[ubrede [i modeste, mi-a testat
calit\]ile vocale [i m-a anun]at c\
peste dou\ s\pt\m`ni trebuie s\
m\ prezint la concursul de
admitere. Prima impresie - o figur\
bl`nd\, dar autoritar\. {i mic [i
ghibridic, cum spunea Creang\,
am venit la concurs f\r\ s\ fiu a[a

de sigur pe ce [tiam, c\ a[a sunt


elevii, prind cuno[tin]ele cu chiu
cu vai, dar pasul cel greu, e s\
prinzi siguran]a [i exactitatea
cuno[tin]elor, nu `ng\imarea lor.
Se vede c\ ceea ce [tiam [i felul
cum am r\spuns l-au convins pe
p\rintele Ivan s\ consemneze `n
dreptul numelui meu - admis.
Eu veneam de la B\hn\[eni,
Bac\u unde l\sasem o `ntreag\
via]\ de numai 13 ani [i o mam\
`ndurerat\ care nu [tia din ce
surse va fi pl\tit\ bursa [colar\.
Am explicat p\rintelui Ivan c\ tat\l
meu, preotul Alexandru Mazilu e

de]inut politic [i c\-mi va fi greu s\


pl\tesc bursa. Om face noi ceva
copile, numai cuminte [i s`rguincios s\ fii. Cu vorbele lui de
`mb\rb\tare, voi intra `n p\m`nt [i
cred c\ nu le voi uita niciodat\. Am
ajuns dup\ foarte mul]i ani [i eu
profesor la acela[i Seminar [i sunt
nevoit s\ privesc la acest mare
`nainta[ `n ale d\sc\liei ca la un
Luceaf\r. M\ `ntreb adesea c`t din
dimensiunea personalit\]ii sale am
putut [i eu s\ o cap\t. R\spunsul
cred c\ este foarte pu]in. {tiam
cu to]ii c\ mai mic\ not\ de 8 nu
d\dea niciodat\. Am fi putut sta
lini[ti]i, relaxa]i pentru ora de
Istorie [i Noul Testament. Nu s-a
`nt`mplat niciodat\ s\ m\ prezint a
doua zi f\r\ lec]ia `nsu[it\ la punct
[i virgul\. Ast\zi, ca profesor, sunt
exigent la notare, elevii mei `ns\
nu-[i onoreaz\ obliga]ia `ntotdeauna, cum o f\ceam noi atunci. Care
va fi fost misterul, acestei m\iestrii
pedagogie a p\rintelui Ivan, nu l-am
descifrat nici p`n\ ast\zi.
Asemenea legendarului rege
Midas, care schimba toate
obiectele atinse de m`na sa `n aur,
P\rintele Ivan schimba `n lumin\ [i
str\lucire cuno[tin]ele de istorie
veche romneasc\. Ne schimba

pe noi, elevii s\i, `n p\tima[i


iubitori ai trecutului nostru romnesc.
~mi amintesc [i ast\zi dup\
foarte mul]i ani c\ p\rintele Ivan a
fost un om al datoriei [i cu un
deosebit spirit al observa]iei punea
diagnosticul exact pe calitatea
noastr\ de elevi. Glasul s\u era
bl`nd [i lini[tit, reu[ind s\ ne fac\
totdeauna s\ fim aten]i la ceea ce
trebuia, s\ ne `nsu[im din
con]inutul lec]iei comunicate. Prea
Cucernicia sa ne-a creat
deprinderile pentru un adev\rat
slujitor al Altarului, spun`ndu-ne
adesea:este necesar ca cei ce
preg\tesc pentru misiunea
preo]easc\, `nc\ din familie [i
[coal\ s\ deprind\ moralitatea [i
religiozitatea cre[tin\, s\ li se insufle iubirea [i respectul fa]\ de biseric\ [i cele biserice[ti, s\ fie
deprin[i cu modestia, cu
rug\ciunea permanent\, cu postul
[i cu `nfr`narea pornirilor rele.
Preotul, mai spunea P\rintele
Ivan, nu trebuie s\ se ia dup\
mul]ime, ci mul]imea s\ mearg\
dup\ el. Pentru aceasta preotul
trebuie s\ se lepede de cele
lume[ti. Fi]i aten]i, re]ine]i [i v\
conforma]i, adev\ratul preot,
odat\ ce a c\lcat pragul Bisericii,
devine nu alt om; `n el se prefac
g`ndurile [i sim]irile `n a[a fel c\
toate cele lume[ti pentru el trebuie
s\ r\m`n\ str\ine.
P\rintele Ivan s-a distins
printr-o neobosit\ activitate didactic\, prin noble]ea caracterului s\u,
prin remarcabilele sale `nsu[iri
morale, precum [i ca un mare slujitor al bisericii noastre str\bune. El
va r\m`ne prin ceea ce a realizat `n
plan spiritual [i cultural, unul din
st`lpii de n\dejde ai Bisericii [i ai
`nv\]\m`ntului religios. De[i pensionar de mai mult\ vreme, el
men]ine [i ast\zi o str`ns\ leg\tur\
cu seminarul nostru, iar noi beneficiem din plin de sfaturile sale
`n]elepte [i pertinente.
Ori de c`te ori `l `nt`lnesc, `i
spun cu toat\ sinceritatea c\ Prea
Cucernicia sa a fost pentru noi un
p\rinte bun [i bl`nd, cu cei ce `l
ascultau, exigent, at`t c`t trebuia,
cu cei ce `ncercau s\ se sustrag\
de la `ndatoriri, iert\tor cu cei ce se
c\iau de faptele lor. De fiecare
dat\ ne-a `nv\]at cum s\
`ndrum\m poporul, cum s\-i
`nt\rim credin]a [i iubirea fa]\ de
Dumnezeu, Biseric\ [i Patrie.
Replica adesea: Am fost un
simplu dasc\l care a `ncercat doar
s\-[i fac\ datoria. Smerit\ replic\!
Ca pedagog, P\rintele I. Ivan
era omul cu voca]ie cert\.
Educa]ia a fost, pentru Prea

Cucernicia sa, un act de devotament [i jertf\. ~[i petrecea mai tot


timpul `n [coal\, urm\rindu-ne
activitatea cu r\bdare [i `n]elegere.
Cultiva cu elevii raporturi de
`ncredere reciproc\ [i de ocrotire
p\rinteasc\. Cu pre]ul unor riscuri
mari a luptat s\ nu-[i risipeasc\
turma. Unii dintre noi eram cu a[a
zis\ origine social\ neconvenabil\
pentru regimul comunist de atunci.
Preotul Al. Mazilu, tat\l meu,
isp\[ea ani grei de `nchisoare pentru credin]a sa. {tiu c\ s-a dorit
eliminarea mea din [coal\. Am
r\mas totu[i, numai gra]ie p\rintelui ocrotitor. ~i mul]umesc [i
ast\zi pentru gestul s\u. Cei care
l-au cunoscut `ndeaproape, au
putut u[or observa c\ p\rintele
Ivan ]inea mult la estetica vestimentar\. El `nsu[i se `mbr\ca decent, curat [i elegant, cert`ndu-ne
adesea c`nd constata ]inuta noastr\ neglijent\: De c`nd nu ]i-ai mai
lustruit pantofii, domnule elev?!
Eram totdeauna preocupat ca
elevii s\-[i desf\[oare activitatea
`ntr-o ambian]\ pl\cut\ [i
s\n\toas\. S\lile de clas\ s\ fie
curate [i bine aerisite, frumos [i cu
bun gust ornate. Vizita foarte des
s\lile de clas\ [i dormitoarele, ce
mai, era o prezen]\ permanent\
printre noi. Tot timpul st\tea de
vorb\ cu elevii [i le d\dea sfaturi
p\rinte[ti. Momentele acestea se
transformau, de cele mai multe ori,
`n pre]ioase lec]ii de `nalt\
educa]ie moral\, civic\, patriotic\.
~n `ncheiere pot afirma c\
p\rintele Ivan r\m`ne pentru fo[tii
s\i elevi un model, un suflet mare,
un str\lucit profesor [i `ndrum\tor.
Poate am mai spus-o, dar `mi
place s\ o repet.
P\rintele este cel care, `n vremuri vitrege a reorganizat
`nv\]\m`ntul teologic seminarial,
concept`nd [i un program unitar de
desf\[urare a cursurilor.
P\rinte Profesor, nu vom uita
niciodat\ orele de curs at`t de
atractive care ne trezeau regretul
c`nd auzeam clopo]elul ce vestea
pauza. Bl`nde]ea [i p\rinteasca
bun\voin]\ de care a]i dat dovad\,
ne vor fi, p`n\ la sf`r[itul vie]ii noastre o veritabil\ c\l\uz\ pe calea
at`t de anevoioas\ vie]ii.
V\ mul]umim din inim\ [i
dorim s\ tr\i]i `nc\ mul]i, mul]i ani.
Preot Profesor
Radu Mazilu
Seminarul Teologic - M\n\stirea
Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Educa]ia religioas\ `n [coala romneasc\ - analize [i perspective


n cadrul pred\rii
religiei
se
deosebesc dou\
laturi: latura subiectiv\ (tr\irea religioas\) [i latura
obiectiv\ (con]inuturile educa]iei religioase). Din acest
motiv, pentru o
realizare optim\ a
educa]iei religioase este necesar ca profesorii de religie, cei
mai importan]i factori `n educarea [i formarea caracterelor,
s\ corespund\ anumitor
cerin]e: voca]ia (acea sim]ire
launtric\,
daruit\
de
Dumnezeu), dragostea fa]\ de
elevi, smerenia, r\bdarea
(deoarece rezultatele muncii
sale nu se v\d imediat dec`t
`ntr-o foarte mic\ m\sur\),
bl`nde]ea, profesionalismul

Pag. 10

(s\ fie un bun psiholog, s\ aib\


tact pedagogic, s\ posede o
bogat\ cultur\ general\ [i de
specialitate),
sinceritatea,
bun\tatea, evlavia, umorul [i
optimismul.
Profesorul de religie constituie un reper pentru elevii s\i,
care sunt `n c\utarea unui
model de via]\, evalu`nd comportamentul [i atitudinea
cadrului didactic. Puterea
exemplului
este
mare
deoarece exemplul ac]ioneaz\
direct asupra vie]ii copilului.
~ntrebarea dac\ este necesar\ studierea religiei `n [coli,
consider c\ nu-[i mai are rostul, deoarece r\spunsul este
foarte clar: DA. Care au fost [i
care sunt consecin]ele lipsei
unei educa]ii s\n\toase din
punct de vedre moral - religios,
nu e greu de observat, mai

ales `n contextul actual.


Analiz`nd `n am\nunt scopurile
urm\rite
prin
studierea
educa]iei religioase, pornind
de la un studiu al gradului `n
care este perceput\ [i tr\it\
spiritualitatea contemporan\,
se observ\ clar necesitatea
acesteia at`t din perspectiva
viitoarelor familii cre[tine, c`t [i
din unghiul viitoarei societ\]i.
Necesitatea educa]iei religioase rezult\ [i din nevoia
copilului de echilibru [i certitudine. Ac]iunea pedagogic\
exercitat\ asupra copilului trebuie s\ `nceap\ odat\ cu
primele `nfirip\ri ale con[tiin]ei
sale. Educa]ia religioas\ `[i
atinge scopul insufl`ndu-i elevului o stare de religiozitate.
Imediat dup\ reintroducerea studierii educa]iei religioase `n `nv\]\m`ntul preuni-

versitar romnesc, entuziasmul care ne caracteriza pe to]i


pun`ndu-ne mari speran]e `n
rezultatele prognozate, s-a mai
diminuat `n timp at`t din cauza
evolu]iei (sau mai bine zis a
involu]iei) societ\]ii noastre, c`t
[i, din p\cate cu regret o
spunem, din cauza activit\]ii
prestate de c\tre unii (ce-i
drept pu]ini la num\r) dintre
confra]ii no[tri de la catedr\.
La aceasta a contribuit [i
vechea mentalitate a multor
persoane din cancelarie, care
erau produsul perioadei de
dinainte de 1989 [i au r\mas
tributare acelei epoci.
A vorbi despre o criz\ a
societ\]ii contemporane, pare
s\ fi ajuns drept o stereotipie,
un [ablon, care, din nefericire,
are consecin]e grave pentru
noi to]i.

APOSTOLUL

Credin]a prezint\ `ns\ [i


un aspect social [i na]ional.
Dou\ elemente au concurat la
p\strarea fiin]ei na]ionale:
limba romn\ [i credin]a ortodox\. Iar dac\ aceast\
credin]\ ne-a ap\rat aproape
dou\ milenii, s\ fim siguri c\ ea
ne va ap\ra [i de aici `nainte.
Analiz`nd resursele umane
care asigur\ predarea educa]iei
religioase la nivelul jude]ului
Neam], putem afirma cu m`ndrie,
`n adev\ratul sens al cuv`ntului,
c\ toate cadrele implicate `n
actul educa]ional sunt calificate
[i au reale tr\s\turi psihopedagogice, urm\rind cu adev\rat
formarea caracterelor morale `n
r`ndul tinerilor.
Pentru a `mbun\t\]i
predarea religiei, este greu de
fixat o anumit\ ordine a priorit\]ilor, dar privind global prob-

lemele, nu trebuie ocolite


urm\toarele aspecte: posibilitatea extinderii educa]iei religioase prin activita]i at`t formale c`t [i extra[colare, profesionalizarea didactica a tuturor
celor cadrelor implicate `n
predarea religiei, restructurarea
manualelor pentru toate clasele, revizuirea unor con]inuturi
din perspectiva conturarii unei
largi
culturi
religioase,
realizarea unor abord\ri interdisciplinare [i a unui consens
axiologic. A realiza o educa]ie
religioas\ nu `nseamn\, cum
gre[it s-a `n]eles de c\tre unii, a
face prozelitism, deoarece libertatea fiecarei persoane de
a-[i practica `n mod liber cultul
este garantat.

Drd. Mihai
FLOROAIA

martie 2009

LEC}IA DE ISTORIE
O ISTORIE CARE TREBUIE CUNOSCUT|

CASA COPIL|RIEI LUI CREANG|


onstruc]ia
casei
dateaz\ din 1830 [i a
fost f\cut\ pe cheltuiala
lui
Petre
Ciubotaru, bunicul lui
Ionic\ dinspre tat\. La
c\s\toria fiului s\u,
{tefan, cu Smaranda
David
Creang\,
locuin]a le-a fost dat\
ca zestre, dup\
datin\.
Casa `mpreun\
cu ograda [i locul dimprejurul ei cu
gr\dina, ocup\ o suprafa]\ de
7000 mp [i era compus\ dintr-o
singur\ odaie [i o tind\. De jur
`mprejur se afla- ca [i ast\zi- o
prisp\ de lut. Pere]ii casei sunt din
b`rne, lucrate `n cheotori, lipi]i,
tencui]i [i v\rui]i ca mai toate casele din zon\, iar acoperi[ul din
drani]\ ([indril\). Men]ion\m faptul
c\ prima drani]\ a fost b\tut\ cu
cuie de lemn de tis\ (specie lemnoas\ foarte rezistent\), a doua
oar\ cu cuie de fier lucrate pe
nicoval\ [i dup\ al]i 30- 40 ani, cu
cuie de fabric\.
Interiorul era pe c`t de curat,
pe at`t de s\r\c\cios. Pe jos lut [i
c`teva rogojini, o sob\ cu cuptor,
vatr\, cotru]\ [i nelipsi]ii motocei
lega]i de st`lpul hornului. Un pat
mare din sc`nduri b\tute pe pari de
lemn, `ntr-un col] un blidar, o
m\su]\ cu sc\unele cu trei
picioare. Spre r\s\rit, icoana
`mpodobit\ cu un [tergar [i cu
nelipsitul busuioc. ~ntr-o astfel de
`nc\pere, descris\ sumar, au v\zut
lumina zilei Ionic\ [i cei 7 fra]i ai
s\i.
Preciz\m c\ dup\ moartea
mamei Smaranda, survenit\ `n
anul 1863, `n cas\ au locuit fiicele
Maria [i Elena (tat\l a murit `n anul
1858, `n satul Prigoreni, jude]ul
Ia[i). Prin 1906, Elena, sora mai
mic\ a scriitorului, d\ruie[te casa
cu acte `n regul\, nepoatei Sofia.
Ea s-a c\s\torit cu Anton Grigoriu.
Buni gospodari [i `ntreprinz\tori au
ad\ugat noi construc]ii, disp\rute
ast\zi, au b\tut du[umele `n
camer\ [i tind\, au m\rit dimensiunile geamurilor etc., spre a corespunde noilor cerin]e [i preten]ii,
a[a cum mi-a m\rturisit domnul
Antonic\
Grigoriu,
ultimul
str\nepot al lui Creang\, care a
murit la venerabila v`rst\ de 92 ani.
Apropiindu-se anul `n care se
`mplineau 100 de ani de la
na[terea marelui lor `nainta[, intelectualitatea humule[tean\ s-a
hot\r`t s\ marcheze mai deosebit

evenimentul. Au `nfiin]at un
Comitet de Organizare, din care
f\ceau parte familiile `nv\]\torilor
Ioan Papuc, Nicolae Bancea, Ion
S\vinescu [i preotul Constantin
Cosma, fiu al satului etc, care au
decis- printre altele- s\ str`ng\ laolalt\ obiecte ce au apar]inut scriitorului sau care s\ aminteasc\ de
acea perioad\.
S-au str\duit [i au reu[it s\
adune numeroase piese de mobili-

Merit\ consemnat faptul c\,


pentru a exista o Cas\ Memorial\
Ion Creang\ [i un muzeu `n interiorul ei, s-a dus o lupt\ permanent\ cu mai marii vremii, mai ales
c\, prin 1950, Creang\ nu prea era
studiat `n [coal\, considerat fiindprintre altele- fiu de chiabur care a
avut sl\nin\ `n pod [i f\in\ `n
lad\.
Dup\ 1956 lucrurile au `nceput
s\ se mai limpezeasc\, s\ intre pe

er, `mbr\c\minte, Ceaslov cu


semn\tura lui Creang\, manuale
[colare al c\ror coautor era [i
`nv\]\torul Creang\, [i multe altele
despre care- poate- voi avea prilejul s\ scriu.
A[a se face c\ `n anul 1937, la
aniversarea celor 100 de ani de la
na[terea scriitorului, casa ar\ta
primenit\, gata s\ primeasc\ pe
numero[ii oaspe]i. Dup\ serbarea
ce a `nc`ntat, poate a [i umezit
privirile spectatorilor, cei prezen]i
au avut prilejul s\ admire valoroasele obiecte, ce au constituit
punctul de plecare `n organizarea
Muzeului de mai t`rziu.
Acesta a func]ionat- dup\
`mprejur\ri- fie `ntr-o camer\ din
chilia bisericii `n care au `nv\]at
Ionic\ [i Sm\r\ndi]a primele buchi
de la preotul Ioan Humulescu [i
b\di]a Vasile, fie `n una din clasele
frumoasei [coli din Humule[ti, ori
`n cafasul bisericii unde au fost
ad\postite `n timpul r\zboiului,
`ntre anii 1941- 1945.
Multe ar fi de spus, de scris.
Unele sunt consemnate `n
Monografia aflat\ `n manuscris, al
c\rui coautor este [i preotul
Constantin Cosma, altele [tiute de
mai pu]ini vor fi luate cu ei acu[acu[, pe drumul f\r\ de
`ntoarcere...

un f\ga[ mai aproape de normal,


[i El s\ fie redescoperit ca unul
din clasicii literaturii noastre, [i deci
interesul pentru Casa Muzeu Ion
Creang\ s\ creasc\. Tot `n acea
perioad\ a venit din prizonierat
Zahei Grigoriu, un alt str\nepot
de-al lui Creang\ (acesta a fost
judec\tor la Rezina, jude]ul Orhei
din Romnia de peste Prut [i de
aici a fost ridicat `n 1940, odat\ cu
ocuparea Basarabiei, dus prin
ghe]urile Siberiei unde a stat prizonier aproape 15 ani). Venit `n
]ar\ s-a retras la casa b\tr`neasc\,
dar, g\sind-o ocupat\, [i-a
`njghebat din [andramaua aflat\ `n
spatele casei un chilier (`nc\pere
mic\ [i joas\), ce s\-l fereasc\ de
vitregiile vremii [i vremurilor...
Nu [i-a p\r\sit c\su]a cu toate
presiunile, intimid\rile venite de la
nivel republican, regional, raional
etc. Neav`nd `ncotro, organele `n
drept, pe l`ng\ numirea pe postul
de custode, au acceptat `n 1964
s\-i dea ajutor spre a-[i face o
cas\, `n gr\dina de pe p\m`ntul
p\rin]ilor la c`]iva zeci de metri de
Casa Memorial\.
O renovare ce a urm\rit
reconstituirea
c`t
mai
asem\n\toare cu cea de pe vremea copil\riei povestitorului, care
s\ redea `nf\]i[area [i atmosfera

consemnate `n Amintiri, a avut loc


prin 1975. Interiorul a fost `n a[a fel
amenajat `nc`t s\ creeze `ntreaga
ambian]\ a acelor vremi, dar s\
foloseasc\ [i scopurilor prezente.
Din p\cate, `n prezent nu se
mai g\sesc printre exponate multe
obiecte din acea vreme printre
care men]ion\m: Ceaslovul cu
semn\tura lui Creang\ datat 1796,
un Minei din 1871 (carte bisericeasc\ `n care sunt indicate pe luni
[i zile slujbele religioase), diferite
c\r]i al c\ror autor a fost [i Ion
Creang\, dou\ c\r]i po[tale scrise
de la Sl\nic Moldova c\tre mo[ul
s\u, preotul Gheorghe Creang\ [i
datate 1888 (destule au fost
donate de tat\l meu, preotul
Constantin I. Cosma). Multe din
ele au fost f\cute pierdute sub pretextul inventarierilor, verific\rilor, a
trecerii `n p\strare la Arhivele
Statului, filiala Neam], a[a cum st\
scris `ntr-un proces- verbal de dat\
mai recent\. Eu cred c\ cineva trebuie s\ `ncerce s\ mearg\ pe fir
`n sus [i-n jos ca s\ le g\seasc\
pentru c\ unii din cei care le-au
luat sunt printre noi!...
Posed un inventar, `ntocmit
`mpreun\ cu str\nepotul lui Ion
Creang\, Zahei Grigoriu, `n calitate [i de custode din care rezult\
toate c`te au fost adunate cu mult\
trud\ [i perseveren]\ `n timpul
zecilor de ani [i care ast\zi s-au
f\cut pierdute de cei str`ng\tori...
~n timpurile noastre acei care
r\spund de tot ce apar]ine de Casa
Memorial\, se str\duiesc s\ fac\
fa]\ cu mult\ pricepere [i
bun\voin]\, tuturor solicit\rilor
venite din partea zecilor de mii de
vizitatori care poposesc `n aceste
locuri. Ei doresc s\-i fac\ s\-[i
formeze o imagine corect\ [i
`ntreag\ legat\ de locurile din
Amintirile copil\riei... Este bine de
men]ionat [i c\ `n 2008 au p\sit
pragul casei `n jur de 100.000 de
vizitatori.
Sper c\ toate cele prezentate
au reu[it s\ trezeasc\ `n mintea [i
`n inima celor care au z\bovit pe
prispa casei, sau celor care citesc
aceste r`nduri, un z`mbet [\galnic,
venit din vremi numai de ei [tiute...
{i nu uita]i! Pe 1 martie 2009,
s-au `mplinit 172 ani de la na[terea
celui care trebuie s\ `nsemne,
m\car din c`nd `n c`nd, `ntoarcerea
spre copil\rie...
Prof. Constantin
COSMA

REMEMBER
MARTIE 2009

~n luna martie 2009, se `mplinesc zece ani de la


apari]ia primului num\r al revistei Apostolul (seria
nou\), editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i
Cercetare Neam].
1/1837, n., la Humule[ti, Ion Creang\.
5/1939, Nicodim Munteanu (n. la Pipirig)
este `ns\rcinat cu locotenen]a de Patriarh, la
moartea lui Miron Cristea. Instalat oficial ca
Patriarh (10 iunie), va p\stori p`n\ la 27 februarie
1948.
7/1879, n., la Holda (Bro[teni), `nv\]\torul
folclorist Simion Teodorescu- Kirileanu, fratele c\rturarului G.
T. Kirileanu.
8/1911, n., la Piatra-Neam], compozitorul [i muzicologul Emanuel Elenescu.
8/1922, n., la Piatra-Neam], pictorul Eugen Cr\ciun.
10/1904, n., la Roman, compozitorul D. D. Botez, profesor la Conservatorul din Ia[i.
12/1995, d., la Bucure[ti, prof. univ. dr. Dumitru Alma[
(pseudonimul lui Dumitru Ailinc\i), istoric, scriitor, n. `n satul
Negre[ti (`n prezent, comun\) din jude]ul Neam] (19 octombrie
1908).
14/1893, n., la T`rgu-Neam], Vasile C. Vasiliu, preot
(Biserica Sf`ntul Ioan Botez\torul din Piatra-Neam]), profesor
(Liceul Petru-Rare[, {coala Nr. 1 di Piatra-Neam]), publicist.
14/1937, n. Bozienii de Sus, jud. Neam], prof.
Gheorghe Apostu, artist plastic.
18/1894, la Academia Romn\ este omagiat Episcopul
Melchisedec (n. `n ziua de 16. 02. 1823, la G`rcina - d. 29. 05.
1892).
23/1912, n., la Piatra-Neam], actorul Geo Barton, cel
care a avut o activitate repertorial\ bogat\, at`t pe scena
Teatrului Na]ional din Bucure[ti, c`t [i `n arta cinematografic\.
Amintim rolul Lic\ S\m\d\ul din Moara cu Noroc (1956), dar
[i `n Dacii, {tefan cel Mare, Fra]ii Jderi [i multe altele (d. 10
iunie 1982, Bucure[ti).
22/1905, n., la Roman, poetul [i pianistul Virgil
Gheorghiu (d. 7 martie 1977).
25/1872, n., la Holda, G. T. Kirileanu, c\rturar, editorul
celei mai complete edi]ii a operei lui Ion Creang\ (1939), a
donat Bibliotecii Jude]ene Nean] (1956), care ast\zi `i poart\
numele, peste 25. 000 de volume.
25/1925, n., la Roman, prof. Gheorghe A. M. Ciobanu,
autor a numeroase volume de eseuri, cronici muzicale, literare
[i de art\ (Scrieri, I-V), colaborator al mai multor reviste de cultur\.
31/1924, n., la Tarc\u, Iulia H\l\ucescu, artist plastic,
doamna acuarelei romne[ti (d. 18 decembrie 2007, la PiatraNeam]). Membr\ a Uniunii Arti[tilor Plastici din Romnia; mul]i
ani a de]inut func]ia de pre[edinte al Filialei Neam] a UAP;
multiple expozi]ii `n jude]ul Neam], `n ]ar\ [i `n str\in\tate;
operele sale plastice se afl\ `n numeroase colec]ii muzeale [i
particulare din Romnia [i de peste hotare. ~n anul 2004,
datorit\ dona]iei sale - 115 acuarele, picturi, ceramic\ de valoare muzeal\, icoane vechi [i piese de mobilier muzeal - s-a
inaugurat Muzeul de Art\ Iulia H\l\ucescu din Tarc\u.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

EPISCOPUL MELCHISEDEC {I CRONICA SA DESPRE ROMAN {I EPISCOPIA DE ROMAN


rintre personalit\]ile
culturii romne din
secolul al XIX-lea [i
din toate timpurile, la
loc de cinste, [i-a
`nscris numele [i
E p i s c o p u l
Melchisedec (Mihai
{tef\nescu, n. `n ziua
de 16. 02. 1823, la
G`rcina, jud. Neam],
`n familia preotului
Petru {tef\nescu), cel care, la
dou\zeci de ani, a `mbr\cat
haina monahal\ [i care, trecut
prin mai ,,multe [coli `nalte, a
fost profesor la Seminarul de la
Socola, director [i profesor la cel
din Hu[i; a slujit Biserica
Ortodox\ Romn\ [i ca membru
`n diferite delega]ii cu misiuni
diplomatice (Petersburg - 1868,
Bonn - 1875), ca Episcop al
Dun\rii-de-Jos (1865-1879) [i al
Romanului (1879 - 1892, anul
c`nd a decedat). A fost deputat `n

martie 2009

Divanul ad-hoc (1857) [i un


sus]in\tor al reformelor lui Cuza,
un militant pentru Independen]\
[i pentru unificarea bisericeasc\,
v\z`nd `n aceasta un mijloc de

prestigiu, a elaborat manuale


pentru `nv\]\m`ntul teologic, a
publicat numeroase studii, dintre
care se disting cele dou\
Chronici: a Episcopiei Hu[ilor [i a
Romanului [i a Episcopiei de
Roman.

Ghideanu de la Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Ia[i,
cel care a `ngrijit edi]ia, a asigurat
transliterarea, a `ntocmit notele [i
comentariile pentru editarea
lucr\rii Chronica Romanului [i a
Episcopiei de Roman, compus\

Note
e de lector
r

sus]inere a unit\]ii noastre


na]ionale.
Ca istoric [i c\rturar de mare

~ntreaga
sa
activitate
c\rtur\reasc\ [tiin]ific\ a constituit argumentul primirii `n
Academia Romn\ / Societatea
Academic\ Romn\ (1870, apoi,
dup\ retragerea din 1873,
realegerea sa `n 1879).
Toate aceste date despre
via]a [i opera Marelui Episcop
[i `nc\ multe altele le-am aflat din
studiul introductiv Autocefalia premis\ a Patriarhiei Bisericii
Ortodoxe Romne semnat de
prof. univ. dr. emerit Tudor

dup\ documente na]ionalromne [i str\ine, edite [i inedite


de Episcopul Dun\rii-de-Jos
Melchisedec, edi]ie ce apare cu
binecuv`ntarea [i sprijinul
Preasfin]itului dr. Ioachim
B\c\uanul, la `mplinirea a 600 de
ani de atestare documentar\ a
Episcopiei Romanului [i la o
sut\ treizeci [i cinci de ani de la
prima edi]ie (vol. I, 1874; vol. II,
1875). Cartea pe care o semnal\m a fost tip\rit\ sub emblema Ed. Mu[atinia din Roman

APOSTOLUL

(Director: Emilia }u]uianuDospinescu), editur\ devenit


cunoscut\ nu numai `n municipiul
de la confluen]a r`urilor Moldova
[i Siret, ci [i peste grani]ele acestuia. {i de aceast\ dat\, Ed.
Mu[atinia `[i `nscrie `n palmares o carte de excep]ie,
ap\rut\ `n condi]ii grafice [i
tipografice de excelente.
Volumul la care ne referim
con]ine o prim\ parte - Chronica
Romanului [i a Episcopiei de
Roman, de la anul 1392 p`n\ la
anul 1714 - structurat\ `n mai
multe capitole, a c\ror importan]\
poate fi constatat\ fie [i numai
prin
transcrierea
titlurilor:
Vechimea ora[ului Roman [i
cet\]ile sale, T`rgul Romanului,
administra]ia, locuitorii s\i,
comer]ul [i d\rile din vechime,
Bisericile vechi ale Romanului,
~nceputul ierarhiei biserice[ti `n
Moldova,
Arhiepiscopia
Ochridei [i jurisdic]ia ei canonic\

asupra Bisericilor din Dacia,


Conflictul
Moldovei
cu
Patriarhia,
Documentul
Mitropolitului Georgie despre
Autocefalia Bisericii Moldovei.
Cea de-a doua parte ,,Chronica
Episcopiei de Roman, de la anul
1714 p`n\ `n zilele noastre (18741875) , dup\ dou\ capitole `n
care descoperim informa]ii
despre Vechea Biseric\ a
Episcopiei de Roman [i
Mitropolia sau Episcopia de
Roman, sunt prezentate date
despre 48 de Mitropoli]i [i
Episcopi de Roman, ce s-au
ostenit `n acest a[ez\m`nt de
credin]\ [i de cultur\, de la
Calist, cel dint`i Episcop de
Roman (conform unui document
din timpul lui {tefan cel Mare,
1445), la Isaia Dioclias Vicol,
ultimul men]ionat, ales `n 1873.
Constantin TOM{A
(continuare `n num\rul viitor)

Pag. 11

Zig - Zag
NE MODIM, NE MODIM
n 2003, Ecaterina Andronescu - ministrul Educa]ieiaflat\ atunci la prima domnie, a `nfiin]at cu surle [i
tr`mbi]e, [colile de arte [i meserii. Buuun! Dup\ [ase
ani de la eveniment, aceea[i E.A. `ntoars\ la c`rma
MECI propune desfiin]area acestor [coli, ca necorespunz\toare. Este dovada cea mai conving\toare c\ `n
Educa]ia noastr\ ce este azi valabil, m`ine se
anuleaz\. Adic\, lipse[te continuitatea. Mini[trii care
s-au perindat pe la conducere nu numai c\ n-au fost
de acord cu reformele predecesorilor, au respins p`n\
[i propunerile lor. Jalnic\ situa]ie. A[adar, SAM dispare din planul de [colarizare dup\ toate
probabilit\]ile din anul viitor. Dovezi? Prin HG. Nr. 77
din 11 februarie 2009 nu s-au mai alocat locuri pentru [colile de
arte [i meserii. Elevii, mai ales cei din mediul rural, aga]\ cartea
`n cui. O leag\ de gardul d\r\p\nat al [colii.
Asta nu `nseamn\ c\ [coala romneasc\ nu evolueaz\? Se
reformeaz\ zi de zi. Ministerul Educa]iei a dispus mai pu]ine ore
de sport, chimie, art\, limbi str\ine, de informatic\ [i de romn\.
Evident, de la anul. Programul elevilor va fi redus la 30 ore
s\pt\m`nal, de la 33-34 c`t au `n prezent. E bine, e r\u? E dreptul dumneavoastr\ s\ comenta]i. Alt\ schimbare? Datorit\ crizei
financiare globale pia]a medita]iilor s-a pr\bu[it. Mediatorii se
pl`ng c\ numai la matese mai fac preg\tiri; restul, pauz\. 50 de
lei [edin]a. Istoria, geografia [i romna se `nva]\ singure. Cic\
se reintroduce examenul de admitere clasic, la licee [i uniformele. S-au s\turat bie]ii profesori s\-i vad\ pe elevi `mbr\ca]i
precum pira]ii [i corsarii, cu cranii de mor]i pictate pe geci, cu belciuge [i cercei `nfipte `n nas. Bac-ul se va da doar la 3 materii
`n loc de 6. Ultima noutate? Au ap\rut: eleva porno, piticul porno,
elevul porno, mamaia porno...Exist\ [i un catalog al porno-i[tilor.
Ce mai, sunt `nnoiri epocale. A]i v\zut-o pe sticl\ pe Oana
Z\voranca spun`nd: Na]iunea romn\, vreau s\ devin\ o buc\!
Nu? Mai bine. P\zi]i plozii de influen]a vipurilor depravate.
Romnului `i plac chestiunile sordide pentru c\, fie nu are ce s\
pun\ `n locul lor, fie nu e atras de cultur\. {i nu trebuie s\ ne
mire. Uita]i -v\ `n jur [i trage]i singuri concluzia! E jalnic\. Unii
profi v\d criza financiar\ ca pe o chestiune pozitiv\. Elevii mai
pun osul la treab\ [i singuri, nu numai `mpin[i de la spate.
Consider c\, dac\ dasc\lul `[i face datoria la clas\ [i Gogu]\ e
atent, nu are nevoie de medita]ie. Just tov - ilor!

Dumitru RUSU

Zig - Zag

60 DE ANI DE LA DEBUTUL COOPERATIVIZ|RII


AGRICULTURII ROMNE{TI

-a `nt`mplat la c`]iva
ani dup\ Cel De-al
Doilea R\zboi. }ara
era `ntr-o grea
suferin]\, at`t din
pricina pierderilor
directe, `n oameni [i
resurse, c`t [i din
cauza
condi]iilor
dezavantajoase ale
`ncheierii
p\cii.
Intra]i sub tutela
sovietic\, nu mai eram st\p`ni
la noi `n b\t\tur\, dar ceea ce
agraveaz\ [i d\ noi semnifica]ii
moral - politice, este atitudinea
celor care s-au pus `n slujba
ocupantului. ~n alte ]\ri, ca
Fran]a, ei s-au numit COLABORA}IONI{TI. Au fost foarte
aspru pedepsi]i, mai `nt`i printrun oprobiu general, care i-a
lapidat moral [i material, cum
f\ceau romanii cu la[ii [i
tr\d\torii, pe care-i b\teau cu
pietre sau cu cioburi de oale. Li
s-au confiscat averile, au fost
arunca]i `n `nchisori [i neam de
neamul lor nu a mai putut
scoate capul `n lume.
Colabora]ioni[tii no[tri ar fi
suportat doar o interdic]ie de
zece ani de la via]a politic\. A[a
`[i propunea Proclama]ia de la
Timi[oara. Stalin i-a ur`t [i el pe
colabora]ioni[tii ucraineni [i nu
s-a mai `ncurcat s\-i judece,
a[a c\ i-a pus de-a dreptul `n
fa]a plutoanelor de execu]ie.

Ocupantul rus ne-a jumulit


sistematic, dar nu s-a mul]umit
cu at`t, oblig`ndu-ne s\ reorganiz\m economia dup\ modelul
s\u. Astfel, c\l\ul `[i atinge
maximul de cruzime [i performan]\, f\c`ndu-[i victima s\-i
semene `ntru totul. Procesul s-a
numit sovietizare [i a `nceput
prin cooperativizarea agriculturii. O p\c\leal\ de propor]ii
mai mari, nu s-a v\zut p`n\ la
acea dat\. Anterior marii
p\c\leli, se `nf\ptuise sub pre-

{efan B~RS|NESCU

coala, prin dasc\lii ei trebuie s\ intervin\


pentru a p\stra ceea ce a mai r\mas ca
m\rturie a trecutului.
Cred c\ noi, dasc\lii de ]ar\, tr\itori
ai satului, suntem datori s\ cunoa[tem
istoria locului unde tr\im [i mai ales s-o
facem cunoscut\ micilor [colari.
Noi, dasc\lii, `mpreun\
cu familia trebuie s\-i ferim
pe micii copii de ispitele [i
influen]ele de tot felul. Copii
sunt mici vl\stare care nu
trebuie l\sate la voia
`nt`mplrii, `n b\taia v`nturilor, c\ci vor
cre[te str`mb. Ca niciodat\, acum trebuie s\ le oferim copiilor o educa]ie bun\
`n sprijinul valorilor cre[tine[ti [i
na]ionale.
Iat\ de ce, am ini]iat un proiect
educa]ional, impreun\ cu elevii clasei a
III-a [i cu p\rin]ii lor. Am `nceput activitatea `n anul [colar 2007-2008 iar
proiectul se nume[te Muzeul folclorului
local [i am reu[it s\ atingem scopul
`nfiin]`nd un mic muzeu `n incinta [colii pe care l-am
intitulat Zestrea bunicii.
Ideea noastr\ a fost `mbr\]i[at\ [i de oamenii din
comunitate, care au donat lucruri deosebit de valoroase. Am adunat un material destul de bogat pe

jele la CAP, adic\ la cooperativ\, f\ceau cuno[tin]\ cu


,,organele, care-l etichetau
du[man al socialismului [i al
poporului s\u, spion capitalist, [i
agent imperialist. Urmarea era
la Gherla, Aiud, la Canalul
Dun\re - Marea Neagr\,`n Delt\
la stuf, sau undeva, `ntr-o min\,
de unde ie[eau cu picioarele
`nainte. A[a `nc`t cacealmaua a
mers strun\, `ncheindu-se prin
martie 1962, cu victoria deplin\
a Partidului Comunist Romn

siunea maselor de ]\rani, o


reform\ agricol\ radical\, prin
`mp\r]irea mo[iilor c\tre cei
care purtaser\ greul R\zboiului
[i c\rora `nsu[i Regele le
promisese aceast\ recompens\.
S-a bucurat tare ]\ranul,
crez`nd c\ l-a prins pe
Dumnezeu de un picior, dar nu a
durat mult. Cooperativizarea trebuia s\ debuteze cu o perioad\
de acomodare, pentru a
convinge prostimea de avantajele asocierii agricole, cu
mecanizarea lucr\rilor pe
suprafe]e mari chimizate [i irigate ,,[tiin]ific. Dar nu au mai
avut r\bdare, a[a c\ to]i cei ce
nu acceptau de bun\ voie s\-[i
dea p\m`ntul, animalele [i utila-

care l-am expus [i pe care `l admir\ to]i cei care


p\[esc pragul [colii noastre. Astfel am str`ns: furci de
tors, l\mpi pentru iluminat, costume populare pentru
femei [i pentru b\rba]i, `nc\l]\minte (opinci), lad\ de
zestre, blidare, vase, covoare, [tergare, n\frame,
l\ieere, icoane, broboade etc.
Acum,elevii se str\duiesc s\-l `ntre]in\ [i periodic
`l `mbog\]esc.
Muzeul din [coal\ este un loc de unde copiii pot
afla cum era portul str\mo[ilor, ce unelte foloseau
s\-[i confec]ioneze `mbr\c\mintea [i mai ales pot s\
`n]eleag\ progresul omenirii, evolu]ia obiectelor din
vechime p`n\ `n zilele noastre.
Cunosc`nd toate acestea, elevii apreciaz\,
`n]eleg [i-[i iubesc satul `n care tr\iesc [i-i admir\ pe

`nainta[ii care le-au l\sat mo[tenire at`tea lucruri


minunate f\cute de ei cu trud\ [i dragoste.

~nv. Aurora HUMULESCU

Dumbrava Ro[ie

`mpotriva propriului s\u popor!


Cooperativizarea a fost un
sistem de exploatare for]at\ a
muncii : dac\ nu vroiai s\ mori
de foame [i s\-]i pl`ng\ plozii pe
la u[ile altora, trebuia s\ execu]i
un num\r de ,,norme, adic\ de
lucr\ri agricole, transformate `n
zile-om. B\taia de joc era f\]i[\,
ca tot prostul s\ `n]eleag\ cine
face legea : Partidul [i colaboratorii s\i, fidelii `ngr\[a]i din
munca altora, delatorii, to]i
ling\ii [i gu[a]ii, vorba Poetului.
Am m`ncat [i n-am pl\tit, c\
sunt membru de partid, - a[a se
spunea pe timpul acela[i. Nici
ast\zi nu e clar dac\ `n glum\
sau foarte `n serios, dar certamente c\ nici p`n\ acum colabora]ioni[tii nu [i-au f\cut decon-

APOSTOLUL REDIVIVUS
(urmaare din pag. 1)

im]ind- cum poate


sim]i un copil
crescut
`ntr-o
asemenea
atmosfer\ fiorul
`n\l]imii [i al
duratei neamului
s\u- subiectul
concursului `mi
inund\ sufletul de
o c\ldur\ dumnezeiasc\. Peni]a
`mi
alerga
sprinten\,
povestind despre marile
dovezi de vrednicie, de rezisten]\ `n fa]a unor probe
necru]\toare, de capacitatea
de jertf\ a poporului nostru.
{i, crez`nd `n neamul meu,
credeam cu putere `n mine...
Compunerii mele i s-a
acordat
Premiul
I
excep]ional [i a fost publicat\ `n revista Apostolul nr.
8, din iunie 1935, la pagina
6.
Din aceast\ lucrare... se
poate vedea cum vibreaz\
un suflet de copil cu o construc]ie
sufleteasc\
excep]ional\, scria inspectorul [colar de atunci, Const.
Luchian, care g\sea [i
desenul meu admirabil: era

Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE; Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

APOSTOLUL

~n foto, pagina
1, de la st`nga la
dreapta, r`ndul
de jos: {tefan
CORNEANU,
Dumitri]a
VASILCA,
Constantin
TOM{A,
Alexandru
Iosif COVASAN;
r`ndul de sus:
Florin FLORESCU,
Carmen
DASC|LU,
Gabriel PLOSC|,
Gabriela GRIGORE,
Gheorghe
AMAICEI,
Mircea ZAHARIA.

Pacea `n chip de z`n\, la


morm`ntul unui erou, c\ruia i
se adresa: Eu m\ ridic prin
jertfa ta.
Interesul pentru educarea elevilor, bunele sentimente [i probitatea v\dite `n
organizarea acelui concurs,
`n toate momentele lui, mi-au
`nt\rit `ncrederea `n propriile
for]e, curajul [i voin]a de-a
urma exemplul dasc\lilor
v\zu]i `n acea zi.
La revista Apostolul am
mai colaborat, `n prima ei
faz\, cu poezie, iar `n a
doua- cu proz\.
Dedic acestor anivers\ri
rezultatele activit\]ii mele
didactice de o via]\.
Binecuv`ntate fie amintirea
`nainta[ilor no[tri [i exemplul
lor!
Urez Asocia]iei ~nv\]\torilor [i revistei Apostolul
ani mul]i, cu bune rezultate
`n educa]ia tinerilor,
prin
`mbinarea Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
adev\rurilor [tiin]ei
cu frumosul, cu
moralitatea [i cu
d`rzenia
`n
ap\rarea spiritualit\]ii neamului
REVIST| EDITAT| DE
nostru!

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea

Pag. 12

tul. ~n schimb, au pl\tit [i continu\ s\ pl\teasc\ cei care au


robit la CAP. S-au ales cu pensii,
dup\ 30-40 ani de munc\, al
c\ror cuantum indexat [i majorat de guvernan]ii postdecembri[ti, este de la 25 lei la 200 lei
lunar. S\ nu crede]i c\-i vreo
gre[eal\ de tipar, aceasta este
situa]ia la sf`r[itul primului deceniu din mileniul al treilea ! Ca
repara]ie f\r\ compensa]ie, li se
promite o pensie minim\ de 350
lei lunar. Mo[negii [i babele se
bucur\ de pe acum, de[i `[i dau
seama c\ [i aceasta este o
cacealma, poate ultima, dar de
aceea[i cruzime inuman\. Se
bucur\ f\c`ndu-[i planuri cum
s\-i `mpart\ `ntre medicamente,
lemne de foc, factur\ de energie
electric\, purcel, f\in\, ulei,
zah\r si adida[ii de `nnoit
nepo]ii, la Pa[te. Unii, ca
romnul, fript la ciorb\, sufl\ [i
`n iaurt :
- Las\-i taic\, m\car cu
bucuria asta s\ r\m`nem, s\
cread\ ei c\ ne-au p\c\lit !
Se `mplinesc, `n aprilie
2009, [aizeci de ani de la
debutul marii p\c\leli numit\
cooperativizarea agriculturii
romne[ti. Prin consecin]ele
materiale [i mentalit\]ile generate, marea p\c\leal\ nu s-a
`ncheiat.
Prof. dr. D.D.
URSACHE

M a re a p \ c \ l e a l \

Muzeul folclorului local


MOTTO: De mult timp lumea
repet\ cu dreptate c\ o [coal\
pre]uie[te at`t c`t valoreaz\
`nv\]\torul care lucreaz\ `n
cuprinsul ei.

Zig - Zag

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U

martie 2009