APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 118

iulie - august 2009

AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIA}IEI GENERALE

A ~NV|}|TORILOR DIN ROMNIA

Reforma politic\
din `nv\]\m`nt

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

n perioada 27 30 august, la Bucure[ti se desf\[oar\

cel de-al XXX-lea Congres al Asocia]iei Generale a
~nv\]\torilor din Romnia, un congres al cadrelor
didactice, sub patronajul MECI, ce va fi g\zduit `n
amfiteatrele, c\minele [i cantina Universit\]ii
Politehnice din Bucure[ti.
Principalul scop al Congresului va fi dezbaterea
proiectelor legislative din domeniul educa]iei. Timp de
trei zile, congresul va analiza pe departamente [i `n
plen, cu sprijinul exper]ilor din MECI [i din partea sindicatelor, proiectele deja puse `n dezbatere [i proiectele
pe care MECI le va elabora p`n\ `n 27 august. ~n 30 august, congresul va aproba prin vot aceste documente [i propunerile de
ameliorare ale respectivelor proiecte. Legitimitatea [i reprezentativitatea congresului vor fi asigurate prin participarea la congres a
900 delega]i din partea tuturor celor 58 asocia]ii / sucursale
jude]ene / de sector [i din str\in\tate, membre AGIRO, structurate `n 15 organisme [i departamente specializate [i prin expertiza unor personalit\]i `n [tiin]ele educa]iei din mediul academic [i
din structurile MECI.

Se vor dezbate [i alte acte normative, ordonan]e de Guvern,

curriculum, se vor propune noi proiecte educa]ionale [i se va
desf\[ura un stagiu de formare profesional\. Nu vor lipsi conferin]e ale speciali[tilor `n [tiin]ele educa]iei.
Jude]ul Neam] va fi reprezentat la acest eveniment de o delega]ie condus\ de profesorul Gheorghe Amaicei, pre[edintele
Asocia]iei ~nv\]\torilor Neam], format\ din: Chindea Ana,
Corneanu {tefan, S\il\ Vasile, Grigoric\ George, Vadana
Gheorghe, Vasilca Dumitri]a, Antonovici Constantin, Ursache
Dan, Tom[a Constantin, Cozma Maria, Lupu Doina, G`rbea
Tatiana.
De asemenea, `n calitate de invita]i, vor mai participa:
Lumini]a V`rlan Inspector [colar general al ISJ Neam],
Florin Dimon Inspector [colar `nv\]\m`nt primar, Rodica
V\deanu Inspector [colar `nv\]\m`nt preprimar, Elena Ciurea
Inspector [colar cu educa]ia adul]ilor [i imagine, Mihai L\c\tu[u
coordonator regional ARACIP.
Gabriela GRIGORE secretar general
al Sindicatului din ~nv\]\m`nt
[i Cercetare Neam]

REFORME REFORME
up\ Decembrie '89
s-a `nlocuit un sistem cu multe
lacune pe care
dasc\lii `l acceptau
`n mod tacit, cu unul
`n care libertatea e
confundat\ cu libertinajul. Dac\ citeai
c`ndva elevilor de
clasa a V-a din
Odiseea, acum nu mai e chip.
Pu[tanii nu te mai ascult\. E[ti
demodat. Ast\zi cititul e `n
recul, auto vizualul are un
avans considerabil. ~nainte de
'89, dac\ doreai s\ scrii
despre Gh. Asachi figur\
luminoas\ a trecutului nostru
cultural, era musai s\ `ncepi cu
c`teva citate din plenarele partidului. N-o f\ceai, nu aveai
verde. Asta era [pilul.
Paradoxal, ast\zi cuv`ntul
na]ional e rostit tot mai rar.
Unii `l pronun]\ cu re]inere,
sau, dimpotriv\, renun]\ la el.
De ce? Ne este mai modern s\
zicem Michael Jackson dec`t
Stefan cel Mare. Pe vremea
regimului Ceau[escu, istoria a

fost folosit\ ca un fel de justificare a nebuniei dinastiei

comuniste, mai ales `n ultimii
ani ai cuplului diriguitor. C`nd
muza Clio a fost `nlocuit\ cu
nimicuri, praful s-a ales de
toate. Fel de fel de manuale au
f\cut talme[ balme[ din
[tiin]a istoriei. Sub pretextul
conex\rii istoriei romnilor `n
istoria Europei, s-au eliminat,
s-au retras multe episoade
notabile ale istoriei noastre. La
noi reforma a `nsemnat s\
scoatem ore de la anumite
materii ( ed. fizic\). {i `nc\
ceva: am copiat termeni bombastici nu [i realit\]i. Cum po]i
preg\ti for]a de munc\ a
]\rii, c`nd nu [tii `ncotro se
`ndreapt\ Romnia? Chiar
a[a, cum? {ti]i dumneavoastr\
`ncotro merge scumpa noastr\
]\ri[oar\? Ce meserii au
viitor? C\ la Medicin\ se intr\
f\r\ concurs, cu tax\! Vai de
capul lor bolnavi! Nu se mai
]ine cont de intelect, talent [i
fizic. Banii conteaz\!

eforma din `nv\]\m`nt st`rne[te

controverse politice. Vasile Pruteanu, pre[edintele
Consiliului
Jude]ean Neam], a
amintit c\ la
Cotroceni a fost
semnat, `n urm\ cu
ceva timp, un pact
pentru educa]ie.
{i-au pus semn\tura at`t partidele politice, c`t [i organiza]ii
non-guvernamentale, sindicate. De asemenea, mai
exist\ `ntre PDL [i PSD semnat [i un pact politic, dar [i un
parteneriat pentru Romnia.
Iar liberal democra]ii spun c\
demersurile f\cute de ministrul
Ecaterina Andronescu pentru
reformarea `nv\]\m`ntului s`nt
o `nc\lcare a acestor pacte
politice. De ce? Explica]ia a
fost dat\ de inspectorul [colar
general adjunct, Liliana
Georgescu: "~nv\]\m`ntul are
nevoie de o reform\ structural\. Elevii, p\rin]ii, comunit\]ile
locale s`nt `n a[teptarea unei
strategii care s\ ac]ioneze pe
3 planuri: legislativ, al form\rii
cadrelor didactice [i al
finan]\rii.Constat\m c\ s`nt
dou\ viziuni diferite privind
structura sistemului de
`nv\]\m`nt. Una este cea a
comisiei preziden]iale care a
lucrat `n baza pactului pentru
educa]ie, iar alta a codului
educa]iei. Comisia preziden]ial\ propune ca [coala
obligatorie s\ aib\ 10 ani,
inclusiv clasa preg\titoare.
Apoi este ciclul primar cu
clasele 1-4 [i ciclul gimnazial
cu clasele 5-9. Astfe, ar cre[te
frecven]a elevilor la [coal\, ar

sc\dea rata abandonului.

Codul
pentru
educa]ie
prevede un `nv\]\m`nt obligatoriu de 12 clase. ~n primul
r`nd, r\m`ne de v\zut dac\
poate fi sus]inut financiar un
astfel de `nv\]\m`nt. Ar putea
duce [i la cre[terea abandonului [colar, `n condi]iile `n
care ]inta noastr\ este reducerea abandonului p`n\ la 5%.
~n cazul `nv\]\m`ntului obligatoriu de 10 clase, s-a pus problema mi[c\rilor de personal.
Credem c\ aceast\ problem\
ar fi rezolvat\ dac\ s-ar face
consor]ii [colare, care s\
cuprind\ at`t gr\dini]\, [coal\
general\ [i liceu". Ea a fost
completat\
de
Vasile
Pruteanu: "PDL a venit cu un
punct de vedere clar. S`ntem
deschi[i oric\rei discu]ii pentru
`mbun\t\]irea acestui cod. Noi
punem pe primul plan elevii,
p\rin]ii [i profesorii". PDL
sus]ine c\ PSD nu respect\
pactul pentru educa]ie prin
prezentarea acestui cod de
c\tre ministrul Andronescu:
"Se pare c\ PSD `ncalc\ regulile, dup\ ce a semnat c\ le va
respecta. Ar putea schimba
anumite reguli, `ns\ numai cu
acordul partenerilor de
guvernare. La nivel central trebuie s\ se ia o decizie `n privin]a acestor `nc\lc\ri. Coali]ia
exist\ pe h`rtie, dar nu se
respect\ `n via]a politic\ [i
administrativ\. Dup\ cum
vede]i, aceste declara]ii
`mpotriva coali]iei vin de la o
parte din liderii PSD, iar PDL
doar r\spunde la temele ridicate de PSD", a conchis
Gheorghe {tefan.
Marius GHEGHICI

~n aceste momente de steril\ h`rjoneal\ politic\, de debusolare moral\ [i de

r\t\cire a criteriilor de identificare a valorilor autentice, ne dorim, cu ocazia noului
an [colar, s\ avem, `mpreun\, puterea de a ignora r\ul, puterea de a ne d\rui total
[colii, menirii noastre de apostoli. Este o datorie sacr\ pe care o avem fa]\ de
pruncii [i viitorul acestei na]ii.
Biroul S.L.L.I.C.S. - NEAM}

Dumitru RUSU

{ASE LUNI NEGRE PENTRU ~NV|}|M~NTUL ROMNESC

ilan]ul primelor [ase luni de guvernare PDL-PSD

prezentat de PRIMUL MINISTRU AL ROMNIEI, domnul Emil Boc, `ntr-o manier\ triumfalist\", este o
dovad\ indubitabil\ de IPOCRIZIE.
Pentru ~NV|}|M~NT, cele [ase luni care au trecut
de la alegerile parlamentare au fost cele mai negre din
istoria post-decembrist\ pentru c\:

1. La 30 iunie 2009 a expirat data p`n\ la care

GUVERNUL a promis c\ va finaliza LEGEA
SALARIZ|RII UNITARE A PERSONALULUI BUGETAR. Proiectul legii este `ns\ departe de a fi realizat de[i MINISTERUL EDUCA}IEI a `naintat c\tre MINISTERUL MUNCII propunerile pentru o gril\ de salarizare a angaja]ilor din `nv\]\m`nt
negociat\ cu sindicatele reprezentative pe parcursul a 3 luni.
Revolt\tor este faptul c\ de[i `n ACORDUL `ncheiat `n 6 mai
2009 `ntre reprezentan]ii federa]iilor sindicale din `nv\]\m`nt [i cei
ai Guvernului se convenise ca `n PROIECTUL LEGII
SALARIZ|RII UNITARE A SISTEMULUI BUGETAR, personalul

didactic s\ fie plasat c`t mai aproape de v`rful ierarhiei, `n realitate, grila de salarizare a fost MUTILAT| din proprie ini]iativ\ de
MINISTRUL MUNCII, MARIAN SRBU [i de secretarul de stat,
VALENTIN MOCANU, prin diminuarea f\r\ nici un fel de analiz\
[i fundament, a coeficien]ilor de ierarhizare, cu circa 40%. Astfel
categorii importante de personal didactic, cum ar fi: PROFESOR
II; INSTITUTOR; ~NV|}|TOR, EDUCATOARE, ANALIST PROGRAMATOR, LABORANT, PEDAGOG, SECRETAR DE
{COAL|, etc. vor avea veniturile salariale mai mici fa]\ de cele
actuale, contrar principiului agreat al NEDIMINU|RII VENITURILOR. Este inadmisibil ca printr-o lege care avea ca principal
obiectiv eliminarea inechit\]ilor legate de salarizarea `n sistemul
bugetar, practic, acestea s\ se accentueze.
2. Dup\ ce `n campania electoral\ cele dou\ partide care
formeaz\ actuala coali]ie de guvernare `nfierau" Guvernul
T\riceanu pentru refuzul de a aplica Legea 221/2008 cu privire la
cre[terile salariale ce se vor acorda personalului din `nv\]\m`nt,
MIN}IND c\ vor aplica retroactiv aceast\ lege, (aprobat\ `n sep-

tembrie 2008 [i promulgat\ `n octombrie 2008), `n realitate, AU

BLOCAT APLICAREA EI prin adoptarea O.U.G. nr. 1/2009 ce
modific\ actele normative care reglementau salarizarea profesorilor `n 2008 [i 2009.
~n luna iunie `ns\, CURTEA CONSTITU}IONAL| scoate `n
afara legii Ordonan]ele nr. 151/2008 [i O.U.G. nr. 1/2009 ce se
refereau la salarizarea personalului din `nv\]\m`nt, declar`ndu-le
NECONSTITU}IONALE.
~n consecin]\, Federa]ia Sindicatelor Libere din `nv\]\m`nt
solicit\ aplicarea Legii 221/2008 de majorare a salariilor personalului didactic, `ncep`nd cu 01 octombrie 2008. ~n caz contrar,
F.S.L.I. se va adresa Organiza]iei Interna]ionale a Muncii (O.I.M.)
[i Cur]ii Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) de[i paradoxal,
fiecare organiza]ie jude]ean\ are pe rolul instan]elor judec\tore[ti
c`te un proces `n care se judec\ aceast\ cauz\.
Gabriela GRIGORE
SECRETAR GENERAL
S.L.L.I.C.S. - NEAM}
(Continuaare `n pag. 3)

PRIMIM DE LA ROMAN
Elevii au prins gust
de schimbare
iscu]iile pe marginea mult controversatului Cod al
Educa]iei `n vederea finaliz\rii proiectului Legii
`nv\]\m`ntului preuniversitar [i a celorlaltor legi din
pachetul supus dezbaterii publice i-au adus `n prin
plan [i pe beeneeficciarii actului educa]ional care, astfel, doresc s\ aib\ o prezen]\ mai animat\ `n via]a
sistemului educa]ional. Tentative de acest fel,
absolut fire[ti dealtfel, se reg\sesc `nc\ din primii
ani de dup\ 1990 `ns\, din p\cate, reprezentativitatea elevilor a r\mas sub]iricc\, iar acolo unde
poate fi remarcat\ are mai mult un rol dee decor
dac\ este s\ analiz\m afirma]iile f\cute la unison de c\tre
elevi, mai cu seam\ de c\tre liceeni. Ca s\ nu piard\ trenul
legifer\rilor care vor fi adoptate cu aceast\ ocazie, Alian]a
Na]ional\ a Organiza]iilor Studen]e[ti din Romnia (ANOSR)
a prezentat recent Statutul Elevului document propus `n
numele Consiliului Na]ional al Elevilor pe care `l reprezint\
organiza]ia studen]easc\ statut prin care se definesc drepturile [i obliga]iile celor care urmeaz\ cursurile `nv\]\m`ntului
preuniversitar. Printre drepturile pe care elevii ar fi dorit s\ le
reg\seasc\ `n noua lege se num\r\ [i unele asortate cu
tendin]ele de-acum evidente care se manifest\ la acest nivel.
De pild\, una dintre dorin]ele (oarecum Sf-iste !) din pachetul
de propuneri este [i aceea ca elevii s\-[i reprezinte colegii `n
Consiliul de Administra]ie al [colii, drept dealtfel existent ([i)
`n prezent. Chiar dac\ seam\n\ mai peste tot cu
reprezent\rile de pe vremea UTC-ului, `n aceste demnit\]i
fiind ale[i, de regul\, yeesman-iii, dintre silitorii [colii, care
numai majoritatea nu o reprezint\, prin `ns\[i atitudinea lor.
Ce te faci `ns\ c\ aceast\ propunere este condi]ionat\ de faptul c\ reprezentarea, mai precis poten]ialul reprezentant, se
dore[te a fi acceptat f\r\ ca acesta s\ fie puricat la CV,
respectiv la fi[a rezultatele [colare?! Simplu de dedus, f\r\
comentarii! {i cum una ca asta trebuia... completat\ de un
dreept care s\ asigure controlul deplin al... mediocrit\]ii, ba[ca
zburdalnicii `ntr-ale buchiselii mai propun s\ aib\ ([i) dreptul
de a-[i evalua dasc\lii, a[a, pe bune, inchizitoriu adic\, nu pe
saitul acela unde se pun note a[a, la [to, cum se amuz\
majoritatea care trec [i petrec pe www.calificativ.ro. De
asemenea, `ndrept\]it, a[ spune, elevii `[i revendic\ dreptul
legat de proprietatea intelectual\ a materialelor realizate la
cursuri, dar mai solicit\ [i dreptul de a sesiza sub anonimat
(?!) un abuz sau o nereegul\ `n proccesul educca]ional .
Eeeeeee, aici e aici, pentru c\ solicitarea aceasta este
`nso]it\, `n completare, de una care spune tot despre
democra]ia din [coli, respectiv dreptul de a fi ocroti]i de orice
repercusiuni negative care s-ar putea exercita asupra celui ce
sesizeaz\. Una peste alta, tendin]ele sunt evidente: `nv\]\ceii
vor s\ reevolu]ioneezee sistemul, cu prec\dere acolo unde-i
doare cel mai tare, doar c\ unele propuneri previzioneaz\
cobor`rea [tachetei calitative a actului educa]ional, pesemne
inspira]i de tergivers\rile `nregistrate de-a lungul celei mai
lungi reforme din sistemul educa]ional na]ional. Ceea ce se
dovede[te a fi cert `n tot acest story este faptul c\, `n ton cu
mersul [chiop\t`nd al sistemului, viitoarele legi vor trebui s\
fie acordate ([i) dup\ mofturile ucenicilor pu[i nevoie mare pe
schimb\ri. ~n bine sau `n r\u, vom vedea peste ceva zeci de
ani...

Ni]\ Ghi]escu sau Ghi]\ Ni]escu?!

i]\ Ghi]escu sau Ghi]\ Ni]escu,
aiasta-i `ntrebarea ?! Un fel de to
be, or not to be al dramei evidente `n care se prezint\ reforma
f\r\ sf`r[it a sistemului
educa]ional, care iac\t\-l aflat `n
criz\ cum majoritatea dintre
actorii s\i, dasc\li, p\rin]i [i, mai
ales, elevi, nu au mai pomenit !
Un teren alunecos, de unde nu
prea era a[a de solid din motive
binecunoscute tuturor, numai bun
pentru connsolidare din temelii. Numai c\
solu]ia extrem\, aceea de a reduce din posturi, pare a fi salvatoare doar pentru a (se)
trece puntea. Cine pleac\, cine r\m`ne ?!
Dirigiuitorii au anun]at cifrele, se fac
comas\ri, `n eterna [i fascinanta Romnie se
inchid [coli c\rora abia de li s-au t\iat panglica de inaugurare, contribuabilii, abandona]i [i
dezam\gi]i, amenin]\ c\ nu-[i mai dau copiii
la [coal\, `ns\ totul se pune pe seama mai
binelui at`t de mult r`vnit de supu[i mai ales
de c`nd a devenit refren na]ional

e d\ o poz\, veche, a[a cam de

13 ani, cu un bunic, Gicu lu Dinu,
om de fruntea gospodarilor din
Dulce[ti, cu copii bine arenja]i pe
la casele lor, `n care pensionarul
seme], provizoriu pe post de
d\dac\, ]ine de m`n\ un bo] de
feti]\ cu chipul `nv\luit `n c`rlion]i,
timid\ [i firav\ precum un `nger
din icoan\... Apoi, se d\ o alt\
poz\, cu o elev\ cu alur\ de Miss
Romnia, `mbr\cat\ ca pentru
ora de sport, care ]ine `n m`ini o cup\, iar la
g`t poart\ o medalie str\lucitoare foc, precum salbele acelea pentru care au drept de
folosin]\ numai reginele. Pe fug\, n-ai zice
c\ e una [i aceea[i, [i
asta nu c\ or fi trecut at`]ia ani, ci,
mai cu seam\
p e n t r u
aceea c\
domni[oara
care-[i
prezint\ trofeul ca pe o
prad\ de
r\zboi pare
s\ nu mai
aib\ nimic din
zg`tia timid\ de
odinioar\ ci, dimpotriv\, mai degrab\
pare a fi o amazoan\ pus\ s\ `nfrunte orice
adversar, chiar dintre cei mai temu]i
A[a se prezint\, acum, Georgiana
Alungoaie, sportiv\ de performan]\, atleta a
c\rei vitrin\ deja pare din ce `n ce mai
str`mt\ pentru trofeele adunate `n `ntrecerile
atletice de sprint, specialitatea ei `nc\ de
c`nd a `nceput s\ se lupte cu ar\t\torul

Pe la col]uri se [u[ote[te chiar c\ s-ar

face liste cu partinicii, pe culori, a[a, drept
criteriu de asanare a
sistemului innfestat ,
zice-se, de necalifica]ii
care abia dac\ ob]in
c`te un 5 tras de p\r la
examenele pentru ocuparea posturilor. Aceia[i
care au dus p`n\ acum
greul pe te miri ce
coclauri de care cei cu
licen]\ [i masterat nici
nu vor s\ aud\. {i mi se
pare chiar normal: la
mofturi!
a[a lefuri, a[a m
Dup\ cum se arat\
situa]ia, balamucul este gata s\ `nceap\,
acu[ica, pe la `nceput de an [colar. Duc\-se
pe pustie, numai c\ n-ar fi prima dat\ c`nd o
s\ trebuiasc\ s\ mai treac\ ceva s\pt\m`ni
p`n\ ce elevii, ultimii cai de b\taie ai sistemului, ace[ti ucenici deloc vr\jitori dup\ cum se
prezint\ la terminarea studiilor, vor a[tepta
oarece vreme ([i tratative !) p`n\ ce vor

vedea urm\ de dasc\l la catedr\. Buni, bunicei, se va vedea, c\ doar urma alege ~ns\
cum cei dispu[i s\ ia coclaurile `n piept pe
bani de r`su lumii, ba[ca concediu f\r\ plat\
prestat la clas\, nu sunt cu plutoanele,
chiar dac\ m\surile anun]ate au un evident iz
milit\resc! {i ?! {iiiiiii o s\ vin\ alte examene, na]ionale fire[te, mai mult sau mai pu]in
retro, `n care iar o s\ d\m cu banul s\
vedem dac\-i Ni]\ Ghi]escu sau Ghi]\
Ni]escu, [i uite-a[a mai trece un an din reforma cu nnu sunnt banni, dar nici dasc\li demni,
buni de scos c\ru]a din noroi. Iar c`nd o s\
tragem linia, nu la bani, ci la ceea ce ne-am
procopsit dup\ at`ta economie, fac pariu c\
nu prea o s\ avem de unde alege, [tiut fiind
faptul c\ cei care o dau bine cu buchiseala `[i
iau zborul spre z\ri pe unde mai umbl\ c`inii
cu colaci `n coad\, iar pentru cei care (mai)
r\m`n e totuna dac\ proful, primarele sau
chiar ministrul este Ni]\ Ghi]escu sau Ghi]\
Ni]escu. C\ doar pe la noi talenntul triumf\,
`ntotdeauna, precum `n basmele de adormit
pruncii, cu din ce `n ce mai mul]i zmei [i cu
Fe]i-Frumo[i care este!

necru]\torului cronometru. Am `nceput s\

practic atletismul `nc\ din clasa a VI-a, c`nd
am participat la un concurs cu [coala. Atunci
m-au v\zut domnii antrenori de la Clubul
Atletic Roman (CAR), care m-au selectat [i
apoi m-au `ncurajat s\ vin regulat la antrenamente. Primul meu maestru a fost domnul
profesor Mircea {erbanescu (trecut de c`]iva
ani `n lumea cea f\r\ de dor, n. red.). A trecut un an, dup\ care am fost preluat\ `n
grupa domnului profesor Traian Macovei, cu
care m\ preg\tesc [i acum, `mpreun\ cu
care am ob]inut toate performan]ele at`t la
nivel na]ional, c`t [i cele interna]ionale,
m\rturise[te cople[it\ de emo]ii t`n\ra atlet\.

ochii str\lucind de lumini]e juc\u[e a[a ca

dup\ marile ei victorii c`nd bucuria este f\r\
de margini.
Niciodat\ nu i s-a p\rut c\ ceea ce face
o poate `ntoarce din drumul ei pavat deacum cu bronz, cu argint dar [i cu cel mai
pre]ios metal care ultima oar\ i-a str\lucit la
g`t cu pu]in\ vreme `n urm\, `n vacan]a
mare, c`nd a ie[it campioan\ balcanic\ `n
proba de 4x100 de metri, `n Turcia, cu
echipa Romniei de juniori II unde este deacum om de baz\, cu perspective dintre cele
mai str\lucitoare. Asta a[a, ca o r\zbunare
pentru argintul care n-a vrut s\ fie aur, doar
pentru c`teva zecimi de secund\, tot la
Balcaniad\, `n 2008. {i pentru ca totul s\ fie
a[a ca dup\ munca depus\, tot `n vacan]a
mare din acest an fetele de aur care au
`nvins la Ankara s-au `ntors acas\ [i cu o
pre]ioas\ medalie de bronz ob]inut\ la
Campionatul Mondial de juniori II din Italia.
Toate acestea se adaug\ colec]iei, deloc
s\rac\, de p`n\ acum, iar pentru 2009 nici c\
se putea mai mult, dup\ spusele antrenorul
sportivei care este elev\ `n clasa a XI-a la
Grupul {colar Vasile Sav din Roman. Prin
valoarea cu care s-a impus la lotul na]ional [i
prin munca deosebit\ depus\, Georgiana a
reu[it s\ aduc\ pentru CAR cea mai str\lucitoare medalie din palmaresul pentru anul
2009. O medalie pre]ioas\ ob]inut\ la un
concurs de mare anvergur\, cum au fost
cele din var\, din Turcia [i Italia, a constituit
`ntotdeauna pentru clubul nostru un vis care,
iat\, s-a `mplinit prin performan]a acestei
feti]e de aur care, dincolo de performan]a `n
sine, ne-a f\cut tuturor o surpriz\ cum nu
speram de pl\cut\, a spus maestrul cu care
Geo culege lauri dup\ lauri, de c`]iva ani
buni

O vacan]\ de aur!

Mereu `n vitez\,
f\r\ vacan]e

Pentru c\ visele spre care ]inte[te

Georgiana se pot `mplini doar cu mari sacrificii, a[a ca-n basmele cu Ilene Cos`nzene
cu care ai zice c\-i rud\ de gradul `nt`i, eleva
maestrului Traian Macovei nu are niciodat\
vacan]\. ~mp\r]it\ mereu `ntre competi]ii mai
mari sau mai mici [i [coala pe care niciodat\
n-a dat-o la spate, Geo, cum o alint\ cei
dragi, trage din greu pentru a mai p\c\li
secundele, uneori chiar c`te o f\r`m\ de
clip\, cel mai adesea hot\r`toare pentru a
stabili, la final, str\lucirea medaliei. C`nd am
`nceput s\ particip la competi]iile mari, la
nivel de ]ar\, eram junioar\ III. ~n primul an
am ocupat locul IV, `n ambele sezoane,
respectiv cel de iarn\ [i cel de var\. Asta [i
din lipsa experien]ei competi]ionale, dar [i
pentru c\ am concurat cu fete mai mari, astfel fiind `n dezavantaj, `ns\ `n anul urm\tor
am reu[it s\-mi iau revan[a, a spus Geo, cu

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Tineeri, cu miccrobul calcculatorului dob`ndit `ncc\ de pe vreemeea
c`nd al]ii se juccau cu puzzlee [i cu ma[inu]ee, doxa de cartee dar [i
dee praccticc\ `n fa]a monitorului, cu to]ii eleevi sau absolveen]i la
Grupul {colar Vasilee Sav din Roman, pu[i `n unanimitatee pe
faptee mari `n domeeniul IT
{coal\ pentru (o) via]\
cesta este, `n linii mari, portretul de grup al academicienilor care, cu `ncepere din 2008, au urmat cursurile
Academiei CISCO `nfiin]at\ `n cadrul liceului de-acum
binecunoscut din Bulevardul Republicii. Am `nceput
prima serie anul trecut, c`nd am avut 24 de elevi
`nscri[i, din care `ns\ au absolvit cursurile doar 12,
deoarece parcurgerea celor dou\ module IT de baz\
nu este o treab\ deloc u[oar\, a m\rturisit
L\cr\mioara Vl\du], cadru didactic de specialitate la
Vasile Sav [i profesor instructor la Academia CISCO.
Deloc u[or, pu]in spus, poate, de vreme ce pentru cei ce privesc dinafar\ o astfel de aventur\ IT totul
pare s\ semene mai degrab\ cu klingoniana din serialele SF de la televizor. Apoi, de unde s-a pus temelia, a venit [i
experien]a [i apetitul altor z\be[ti `ntrale calculatorului, 12 la
num\r `n seria 2009 care au absolvit in corpore cele dou\
sec]iuni. Ultimii, recent, `n vacan]a mare ce st\ s\ se-ncheie. Ba
chiar au fost, dintre ei, care [i-au f\cut de cap, sus]in`nd o
mul]ime de examene `n c`teva zile, la record, cum numai ei, academicienii de la Vasile Sav sunt `n m\sur\ s\ o fac\. ~n topul

Pag. 2

listei temerarilor s-a plasat, deodat\, Denis Cioat\, acum `n clasa

a XII-a D la Vasile Sav, profil Tehnic\ de Calcul, care a sus]inut,
`n doar 3 zile (!!!), 14 examene pentru modulul II - IT, plus examenul final! N-a fost deloc u[or, `n condi]iile `n care la acest nivel
`nt`lne[ti mul]i termeni noi precum [i programe pe care nu le
`nt`lne[ti zi de zi. ~ntr-un cuv`nt, se dep\[e[te cu mult nivelul de la
cursurile de liceu, `ns\ [i satisfac]ia este pe m\sur\ mai ales c\,
odat\ absolvite cele dou\ module, automat dob`nde[ti compe-

Academicienii
de la Vasile Sav
ten]e pentru tehnician de re]ea. Dup\ acestea mai sunt CCNAurile, care se fac la facultate, de pe urma c\rora po]i s\ ob]ii dreptul de a profesa ca inginer `n re]ele de rang metropolitan. Vreau
s\ merg mai departe pentru c\ este pasiunea [i munca mea,
doresc s\ m\ perfec]ionez [i sper s\ ajung `ntr-o zi s\ muncesc
afar\, a spus Denis.
Un microb pentru care nu exist\ vaccin !
Ca el sper\ s\ ajung\ [i al]i studen]i ai Academiei CISCO
crescu]i sub `ndrumarea profesoarei L\cr\mioara Vl\du], mai
ales c\ CV-ul `i recomand\ pentru un astfel de nivel de performan]\ `n domeniul IT, `nc\ de pe b\ncile liceului. Ovidiu {erban

APOSTOLUL

Trofin, spre exemplu,

absolvent al clasei a
XII-a dar [i al
Academiei
CISCO
la
Vasile Sav, a
ob]inut locul II
la
faza
na]ional\ a
Olimpiadei de
Tehnic\
de
Calcul, `n 2008,
iar `n 2009 a
ob]inut locul I. Cu
patalamaua la m`n\, cum
se spune, a luat calea celui mai
r`vnit [i, zice-se, b\nos domeniu, urm`ndu-le, astfel, celor 12
absolven]i din prima serie, cu to]ii `n prezent studen]i ai facult\]ilor
de Automatiz\ri [i Calculatoare `n diferite centre universitare
(deocamdat\) din ]ar\ ! Iulian Buhlea, la fel, cu un loc V tot la
acela[i nivel al olimpiadei de tehnic\ de calcul, sau Gelu Lucian
Simion, absolvent `n vara aceasta, [i al]ii [i al]ii ca ei Iar cum
microbul, abia luat, nu d\ semne deloc cum c\ ar sl\bi, aventura IT de la [coala din Bulevardul Republicii continu\ sub bagheta
magic\ a profesoarei cu nume de floare care nici prin cap nu-i
trece ca [i pe viitor studen]ii s\i minuna]i s\ nu rup\ gura t`rgului.
La Roman sau pe aiurea, pe unde se vor... teleporta ace[ti t\tici
`ntr-ale calculatoarelor, cu min]ile lor parc\ alc\tuite din CIP-uri
Pagin\ realizat\ de A. OPRI{

iulie - august 2009

{COALA NEM}EAN|, LA ZI
~nv\]\m`ntul sub vremi, nu `n pas cu vremea!
up\ '89, v`ntul de libertate a adus de
toate. {i mai bune, [i
mai rele, dar mai mult
rele. ({i nu mai
sc\p\m de ele!!)
Peste toate, acum au
mai venit [i criza [i
recesiunea.
Zile
negre pentru [coal\
[i pentru dasc\li.
Salarii
mici,
s\r\cie lucie, unii dintre noi vor
r\m`ne [i f\r\ aceste salarii
mici, `n voia soartei [i-n b\taia
v`ntului.
Acum nu mai avem altceva
de f\cut dec`t o alt\ Lege a
Educa]iei, un alt Cod al
Educa]iei. {i nu oricum. Aceste
legi, fundamentul societ\]ii, vor
fi aprobate prin asumarea
r\spunderii guvernamentale,
f\r\ a fi consulta]i partenerii
sociali, f\r\ a fi dezb\tute de
dasc\li, de p\rin]i [i de alte
institu]ii [i organisme implicate

direct `n aceste probleme. Nimic

mai grav, nimic mai gre[it.
Orgoliul unui Pre[edinte
adus de valuri [i incon[tien]a
unui Guvern bazat pe [antaj [i
interese meschine vor arunca
din nou ~nv\]\m`ntul, {coala la
marginea societ\]ii, [i o vor robi
intereselor politice.
Morala, Adev\rul, educa]ia
nu au nimic cu politicul, s`nt `n
afara politicului [i trebuie s\
r\m`n\ dincolo de marasmul
politic. Ce Lege [i ce Cod al
Educa]iei pot da un Guvern
politic, dac\ nu o lege politic\ a
educa]iei, PSD-ist\ sau PDList\ ?!
Pe de o parte afirm\m [i
sus]inem c\ politica nu are ce
c\uta `n [coal\, iar pe de alt\
parte politicienii ne fac [i ne v`r\
pe g`t Legea [i Codul Educa]iei.
Nu mai exist\ nici o baz\
fundamentat\ [tiin]ific\, pe care
se cl\desc `nv\]\m`ntul [i
[coala. De-acum, tot ce se

"Educa]ie rutier\
- educa]ie pentru
via]\"
olegiul tehnic "Gheorghe Cartinu"
a fost, `n perioada 20 - 24 iulie,
gazda etapei na]ionale a concursului pe teme de educa]ie pentru
siguran]a rutier\ "Educa]ie rutier\
- educa]ie pentru via]\". La
deschidere, participan]ii la concurs au defilat de la Colegiul
Tehnic "Gheoghe Cartianu" p`n\
la Turnul lui {tefan cel Mare. La
ora 18.00, pe platoul din pia]a
Turnului a avut loc adunarea festiv\. La eveniment au participat 41
de echipaje a c`te 4 elevi (doi b\ie]i [i dou\
fete) `ndrumate de c`te un cadru didactic,
care s-au `ntrecut `n 3 probe teoretice [i
sportiv aplicative, demonstr`ndu-[i, pe parcursul a 5 zile de concurs, cuno[tin]ele [i
abilit\]ile acumulate `n domeniul educa]iei
rutiere. "Organizatorii concursului s`nt
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Inov\rii,
Ministerul Administra]iei [i Internelor [i
Inspectoratul General al Poli]iei Romne prin
Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Neam].
Men]ion\m c\ [i-au adus aportul la sprijinirea acestei manifest\ri Consiliul
Jude]ean, Prefectura, Prim\ria Piatra Neam],
ACR Neam], Serviciul Jude]ean de
Ambulan]\ Neam], Grupul {colar "Gheorghe
Cartianu", [coala nr. 1 Piatra Neam], Palatul
Copiilor [i LPS Roman", a precizat Georgeta
Lumini]a V`rlan, inspector [colar general.

cl\de[te ziua se d\r`m\

noaptea, de aceea [coala a fost
demolat\,
de
aceea
`nv\]\m`ntul a ajuns `n aceast\
stare, la cheremul oricui [i de
r`sul lumii.
Zadarnic sindicatele din
`nv\]\m`nt, zadarnic chiar [i cei
de bun\ credin]\ din M.E.C. se
zbat [i se bat pentru adev\r [i
dreptate. Adev\rul bate la ochi,
`l vede [i-l `n]elege oricine.
{coala trebuie s\ serveasc\
politica [i politicienii, [coala nu
mai `nseamn\ carte [i valoare ci
fals, bani, interes [i minciun\
(vezi situa]ia `nv\]\m`ntului universitar-Spiru Haret-, situa]ia
diplomelor de bacalaureat false,
a examenelor aranjate [i
cump\rate).
Nu ne da]i bani, dar l\sa]i-ne
m\car `n s\r\cia noastr\ s\ ne
facem datoria [i meseria a[a
cum am `nv\]at [i cum o [tim.
Nu v\ mai amesteca]i nici `n
[coal\, nici `n clas\, nici `n

Jude]ul Neam] a fost reprezentat de

echipajul [colii cu clasele I-VIII Galu - Poiana
Teiului, alc\tuit din elevii Iuliana Petronela
Zugr\vescu, Mihai Iftimie, Raluca Bianca
G\in\ [i Alexandru Andrei Platon, `ndruma]i
de prof. Radu Chirilianu.

Elevi nem]eni
premia]i
~n perioada 3-7 august, la Bra[ov, a avut
loc Concursul Na]ional de Fizic\ - Chimie
pentru elevii din mediul rural "Impuls
Perpetuum". Cei trei reprezentan]i ai
jude]ului Neam] s-au `ntors de la Bra[ov cu
rezultate mai mult dec`t onorabile. Trebuie
men]ionat c\ cei trei s`nt de la Liceul
Teoretic "V. Alecsandri" din S\b\oani, fiind
`ndruma]i de profesorii Angela V\caru [i
Ani[oara Sc`rlat. Astfel, Eduard Victor Robu
[i Mihaela T\rn\ au ob]inut premiul I. Eduard
este elev `n clasa a VII-a, iar Mihaela `n clasa
a VIII-a a acestui liceu. De asemenea, Otilia
Ciobanu, mezina grupului, fiind elev\ `n
clasa a VI-a, a ob]inut o men]iune. Are tot
timpul, `n anii ce urmeaz\, s\ urce pe podiumul concursului.

Ansamblu
folcloric b\tr`nesc
Persoanele de v`rsta a treia care au avut
ca pasiune dansul au ocazia s\ `[i petreac\
timpul `ntr-un mod mai mult dec`t pl\cut.

abecedar, nici `n aritmetic\ sau

gramatic\. L\sa]i-i pe cei care
s-au preg\tit [i au `nv\]at pentru
aceasta, s\ lucreze [i [coala va
fi din nou [coal\.
~n acest sens, pentru aceste
deziderate drepte ale [colii [i
ale dasc\lilor, trebuie, s\ ne
unim glasurile [i for]ele to]i slujitorii [colii, to]i p\rin]ii [i to]i
ceilal]i oameni care `nc\ mai
doresc binele acestei ]\ri.
Asocia]ia ~nv\]\torilor, sindicatele din ~nv\]\m`nt protesteaz\ vehement pentru imixtiunea grosolan\ a politicului `n
destinele [colii [i ale `nv\]\m`ntului [i nu vor accepta coduri
[i legi impuse cu for]a.
Dorim ca aceste legi majore
s\ fie dezb\tute public o
perioad\ suficient\ de timp, s\
fie dezb\tute de institu]iile competente, s\ fie fundamentate
[tiin]ific [i s\ a[eze [coala
acolo unde a fost [i merit\.
{tefan CORNEANU

Conducerea Centrului pentru Cultur\ [i Arte

"Carmen Saeculare" [i propune s\ nfiin]eze
un ansamblu folcloric b\tr`nesc similar celor
existente n cadrul ansamblurilor "Junii
Sibiului" sau "}ara Vrancei". Forma]ia va fi
alc\tuit\ din aproximativ 10-12 dansatori [i
va avea n repertoriu dansuri specifice zonei
Neam], a[a cum s`nt, de exemplu,
"cor\gheasca", "b\tr`neasca" sau "b\tuta".
Doritorii se pot nscrie la sediul Centrului
pentru Cultur\ [i Arte "Carmen Saeculare"
din Pia]a {tefan cel Mare, nr.3, sau la nr. de
tel./fax 0233.214.026 [i 0233.231.888. Limita
de v`rst\ este de minimum 50 de ani. S`nt
a[tepta]i s\ se nscrie mai ales b\rba]i (dar
nu exclusiv). nscrierile se vor face p`n\ 30
august, pe 1 septembrie institu]ia dorind s\
demareze deja repeti]iile.

Bacalaureat de
toamn\
La cea de a doua sesiune a bacalaureatului 2009 au fost `nscri[i 584 de candida]i.
La fiecare prob\, num\rul candida]ilor a fost
diferit. Au participat la toate probele doar cei
care nu au intrat p`n\ acum la bac: cei corigen]i pe var\ anul acesta [i cei elimina]i la
bacalaureatul anterior.
Dintre cei 584 de `nscri[i, 132 au fost
din serii anterioare, iar 452 din seria
curent\. Pentru acest examen de bacalaureat au fost mobiliza]i 70 de profesori `n
comisiile de evaluare [i `nc\ 50 `n cele de
supraveghere.
Marius GHEGHICI

{ASE LUNI
NEGRE PENTRU
~NV|}|MNTUL
ROM~NESC
(urmaare din pag. 1)
~n urma rectific\rii bugetare din luna aprilie,
~NV|}|M~NTULUI i-au fost luate, `n mod
samavolnic [i incon[tient, peste 1,4 miliarde de
lei de la investi]ii [i cheltuieli de personal, ceea
ce a generat grave disfunc]ionalit\]i `n sistemul
educa]ional:
`nt`rzieri `n plata salariilor;
reducerea cu 50% a sumelor alocate
pl\]ii examenelor na]ionale (tezele cu subiect
unic [i Bacalaureatul);
sistarea pl\]ii ajutorului de 100 Euro pentru cadrele didactice prev\zut de Legea nr.
315/2006, privind stimularea achizi]ion\rii de c\r]i sau programe educa]ionale necesare `mbun\t\]irii calit\]ii actului
didactic;
sistarea finan]\rii de la buget a activit\]ilor de perfec]ionare a cadrelor didactice `n anul 2009;
reducerea substan]ial\ a num\rului de manuale
[colare ce ar trebui retip\rite `n 2009;
sistarea/diminuarea investi]iilor `n educa]ie.
Lipsa de interes a GUVERNULUI pentru constituirea
COMISIEI DE MONITORIZARE a modului `n care s-au
realizat [i se vor realiza cheltuielile alocate investi]iilor,
demonstreaz\ politica netransparent\ de cheltuire a banilor publici, ceea ce ne determin\ s\ credem c\ o parte a
acestor fonduri vor finan]a campania electoral\ pentru
alegerile preziden]iale sau vor fi dirijate c\tre unele ministere agreate" care `[i permit s\ arunce sume considerabile pentru organizarea de ac]iuni cu puternic iz electoral.

3.

4. Elaborarea `n regim de urgen]\ a unor ordonan]e ce

`ncalc\ prevederi constitu]ionale este o practic\ pe care o
dezavu\m. Apreciem astfel c\ adoptarea `n 17.06.2009 a
O.U.G. nr. 71/2009 prin care se e[aloneaz\ pe o perioad\
de 3 ani plata drepturilor salariale ob]inute de bugetari prin
hot\r`ri judec\tore[ti, reprezint\ o grav\ imixtiune `n
activitatea instan]elor judec\tore[ti [i limiteaz\ dreptul
fundamental de acces liber la justi]ie. Federa]ia
Sindicatelor Libere din `nv\]\m`nt a solicitat AVOCATULUI
POPORULUI
sprijin
`n
sesizarea
CUR}II
CONSTITU}IONALE `n vederea verific\rii
CONSTITU}IONALIT|}II prevederilor din aceast\ ordonan]\.
Suntem con[tien]i c\ `n plin\ criz\ economico - financiar\ sunt necesare politici de austeritate, `ns\ acestea
trebuie aplicate f\r\ excep]ii, `n toate sectoarele de activitate, c\ci nimeni nu este mai presus de lege".
~n acest context, aten]ion\m `ntreaga clas\ politic\ c\
eventualele ac]iuni de protest ce vor fi declan[ate `n toamna acestui an, NU TREBUIE ETICHETATE CA AV~ND
CONOTA}IE POLITIC| SAU LEG|TUR| CU VIITOAREA
CAMPANIE ELECTORAL|.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Preludiu

e pe 8 iulie [i p`n\ pe 12 iulie 2009,

municipiul Piatra Neam] a g\zduit cea
de a XXXVIII-a edi]ie a uneia dintre
cele mai cunoscute [i reprezentative
manifest\ri culturale ale locului,
Festivalul Vacan]e Muzicale la Piatra
Neam].
Organizat de Consiliul Jude]ean
Neam] [i Centrul pentru Cultur\ [i
Arte Carmen Saeculare Neam]
(director Ionu] Cucoar\), `n parteneri-

iulie - august 2009

Vacan]e Muzicale la Piatra

Neam] - Edi]ia XXXVIII

at cu Teatrul Tineretului [i Complexul Muzeal

Jude]ean, c\rora li s-au al\turat `n calitate de
finan]atori [i Consiliile locale ale ora[elor Piatra
Neam], Roman [i T`rgu Neam], festivalul l-a avut
ca pre[edinte pe prof. dr. Theodore Coresi.
Juriul Concursului de interpretare - canto a
fost format din: Jose Arean, dirijor, director
general al Operei din Mexico City - pre[edinte,
prof. dr. Theodore Coresi, Artcor Artists Agency
- Viena, Volker Piefke, CICADA con Agentur &
Management - Berlin, prof. Carmen Daniela
Gililov - Koln [i prof. Cristina Cotescu Bucure[ti.
De asemenea, `ncep`nd de pe 6 iulie, au
func]ionat patru cursuri de Masterclass la canto,
pian, vioar\ [i muzic\ de camer\ [i oper\, conduse de Theodore Coresi, Carmen Daniela
Gililov, Mario Seriakov (Austria) [i Cristina
Cotescu.

G`nduri [i inten]ii

Despre semnifica]ia acestei edi]ii, pre[edintele festivalului, prof. dr. Theodore Coresi, a
spus:
Este pentru mine o mare bucurie s\
prezidez aceast\ edi]ie a festivalului de la Piatra
Neam]. Este timpul ca dup\ at`]ia ani `n care s-a
dob`ndit o experien]\ important\, s\ se fac\ un
nou pas `nainte [i s\ cre\m la Piatra Neam] un
festival de renume interna]ional, pentru a promova at`t talentele muzicale romne[ti, c`t [i
acest minunat ora[.
Ionu] Cucoar\, directorul Centrului pentru
Cultur\ [i Arte Carmen Saeculare, [i-a exprimat la r`ndu-i convingerea c\ manifestarea va fi
una de ]inut\: Acesta este un eveniment, consider eu, de importan]\ major\ `n via]a ora[ului,
a jude]ului [i, implicit, a Romniei. Cresc`nd cu
acest festival, cred c\ nota general\ trebuie s\

APOSTOLUL

fie una elitist\.

Preg\tit\, conform spuselor organizatorilor,
cu jum\tate din bugetul tradi]ional, edi]ia de
criz\ a Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam] [i-a
propus s\ nu fie cu nimic mai prejos dec`t cele
anterioare, ba, mai mult, s\ aduc\ un plus de
originalitate `n abordarea ei.
Ioan AMIRONOAIE
(ccontinuaare `n pag. 4)

Pag. 3

ROMNIA LUI POPA

Ortodoxia
romneasc\ `ntre
Bruxelles [i Paris
n cadrul comunit\]ii ortodoxe romne[ti existente la Bruxelles se tr\ie[te cu adev\rat
credin]a str\bun\. Aici exist\ dou\ biserici ortodoxe, una cu hramul Sf`nta Ecaterina, iar a doua
cu hramul Sf`ntul Ierarh Nicolae. Cea de a doua,
av`nd doar trei ani de la `nfiin]are, `[i desf\[oar\
cultul divin public `ntr-o catedral\ romanocatolic\, loca[ ce a fost ap\rat de c\tre credincio[ii ortodoc[i.
~n cadrul Bisericii Sf`ntul Nicolae, copiii
romni beneficiaz\ de lec]ii de limba romn\,
istoria [i geografia patriei noastre desf\[urate la
[coala parohial\ de s`mb\t\, pe l`ng\ educa]ia catehetic\, derulat\ cu regularitate s\pt\m`nal. Romnii din
Bruxelles au [i o publica]ie lunar\ `n limba romn\, intitulat\ Univers Romnesc, `n care sunt prezentate evenimentele importante din cele dou\ state, articole privind
via]a [i activitatea romnilor stabili]i `n Belgia, diverse informa]ii de ordin economico-administrativ uzuale romnilor,
precum [i articole, eseuri sau reportaje din Romnia etc.
P\rintele Patriciu Vlaicu, parohul Bisericii Sf`ntul
Nicolae, este cel care coordoneaz\ aceste activit\]i milit`nd
pentru unitatea romnilor [i p\strarea credin]ie noastre
ortodoxe. El a fost cel care a pus bazele comunit\]ii ortodoxe din Limours, localitate a[ezat\ `n apropierea
Parisului. Luna aceasta, pentru cele dou\ comunit\]i
romne[ti din Fran]a [i Belgia, a fost o mare bucurie, prilejuit\ de sfin]irea bisericii romne[ti din Limours (Fran]a),
care a avut loc s`mb\t\, 11 iulie 2009.
Construit\ din lemn, `n stil maramure[an, biserica are
hramul Soborul Maicii Domnului [i Sf`ntul Prooroc Ilie
Tezviteanul. Loca[ul a fost ridicat de o echip\ de me[teri
romni din Valea Izei [i transportat `n Fran]a, unde a fost
asamblat. Pictura a fost realizat\ de c\tre un student al
Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Cluj-Napoca.
Slujba de sfin]ire a fost oficiat\ de un sobor de ierarhi
[i preo]i, `n frunte cu Prea Fericitul P\rinte Patriarh Daniel.
Din delega]ie au f\cut parte [i ~nalt Prea Sfin]itul Mitropolit
Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Romne a Europei
Occidentale [i Meridionale, `mpreun\ cu Prea Sfin]itul
Episcop Marc Nem]eanul, vicarul acesteia, ~nalt Prea
Sfin]itul Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, Prea
Sfin]itul Ioachim B\c\uanul, episcop vicar al Episcopiei
Romanului. La slijb\ au participat romni din Fran]a, c\rora
li s-au al\turat mai mul]i romni veni]i din Romnia, Belgia,
Italia [i Spania, care au dorit s\ fie prezen]i la un asemenea eveniment.
Biserica romneasc\ din Limours apar]ine Mitropoliei
Ortodoxe Romne a Europei Occidentale [i Meridionale.
Cunoscut fiind faptul c\ lemnul are bogate semnifica]ii
at`t `n tradi]ia cre[tin ortodox\, c`t [i `n cultura
romneasc\, biserica de la Limour aminte[te credincio[ilor
[i vizitatorilor despre spiritualitatea romneasc\ `n decursul
istoriei. A[ezat\ `ntr-un loc binecuv`ntat de Dumnezeu prin
frumuse]ea natural\, Biserica une[te prin turla `nalt\ omenescul cu spiritualul, ar\t`nd trec\torilor c\ via]a
p\m`nteasc\ constituie o preg\tire pentru via]a ve[nic\.
Drd. Mihai FLOROAIA

Me[terul din T`rpe[ti, la 90 de ani

e 13 august, Neculai Popa a `mplinit 90 de ani. C`teva zile mai devreme, adic\
pe 9 august, aproape toat\ suflarea din cultura nem]ean\ s-aa adunat la
T`rpe[ti ca s\-ll aniverseze. O s\rb\toare pus\ la cale de Centrul pentru
Cultur\ [i Arte Carmen Saeculare, Consiliul Jude]ean Neam] [i, desigur, de
`ntreaga familie Popa. Au venit s\-ll serbeze pe Neculai Popa oameni de
vaz\ [i oameni simpli, romni [i str\ini, intelectuali [i ]\rani, copii [i b\tr`ni.
To]i s-aau str`ns `n curtea me[terului ca s\-ii arate respectul, admira]ia [i
dragostea.

Dac\ talentul este dat `n

grij\ de la Dumnezeu pentru
om, nu trebuie `ngropat
Am pus prima dat\ piciorul `n curtea
domnului Popa acum dou\ luni. L-am g\sit
pe me[ter nevoindu-se cu ni[te m\[ti. Ce
mai face]i domnule Popa? Ce s\ fac...,

uite, mai facem ni[te m\[ti. So]ia

me[terului spunea c\ nu mai sunt aproape
deloc `n muzeu. Au tot venit turi[ti [i le-au
luat. Acum trebuie s\ facem altele, c\ tot
asta cer c`nd vin aici.
Curtea lui Neculai Popa e desprins\
parc\ din pove[ti. Asemenea unui demiurg, a creat o lume, f\r\ seam\n, cu personaje pestri]e, caractere simbolice.
Poarta, sau spi]a neamului cum o
nume[te me[terul, reprezint\ familia. Tata,
mama [i fiul sunt reprezenta]i de trei st`lpi
mari, iar `ntre ei sunt sculpta]i [i ceilal]i
membri. Apoi, `n curte reg\sim daci [i
romani, haiduci, povestea lui Pene[
Curcanul, G`nditorul, Ileana Cos`nzeana,
Statu-Palm\-Barb\-Cot, Voinicul lupt`ndu-se
cu un balaur, o femeie cu un copil, un
mo[neag.
Dragostea pentru obiceiurile populare
a avut-o `nc\ din copil\rie, atunci c`nd lua

cojoacele tat\lui s\u [i le transforma `n

m\[ti de ur[i pe care le juca apoi, dup\
ritualuri specifice locului, `mpreun\ cu
tovar\[ii de joac\. Nu [tia atunci c\ o
simpl\ joac\ va deveni, mai apoi, un destin. Adev\rat este c\ dac\ talentul este dat
`n grij\ de la Dumnezeu pentru om, nu trebuie `ngropat. Din tinere]ea mea am luat-o
cu folclorul, cu datinile, cu tradi]ia care, `n
momentul de fa]\, a pierit. ~mi aduc aminte
de c`teva cuvinte de-ale lui Nicolae Iorga :
na]iunea, mare sau mic\, cum va fi ea,
dac\ nu p\streaz\ datinile, tradi]iile [i obiceiurile, cu timpul poate s\ se [tearg\ de
pe hart\, s\ dispar\. Eu am c\tat prin ce-a
fost posibil s\ `nmul]esc acestea, `nc\ din
copil\rie, din tinere]e, dup\ cum vede]i [i
s-a v\zut. Am m\[ti pe pere]i, m\[ti `n
muzeu, mii de m\[ti.
Tradi]ia l-a urmat mereu `n via]\. I-a
devenit meserie, pasiune, i-a adus faima [i
i-a adus-o `n dar [i pe cea cu care avea s\
fac\ leg\m`nt la bine [i la r\u. Pe so]ia
mea am luat-o din forma]iunile de teatru
popular. A fost `n]eleg\toare [i s-a dat
`ntocmai dup\ mine cu tot ce-am f\cut eu
aici. Am avut noroc de o femeie care mi-a
fost al\turea [i m-a ajutat din toate
punctele de vedere. {i frumu[ic\ am zis
eu... O fost frumu[ic\, spune Neculai
Popa, z`mbind [\galnic. ~[i aminte[te apoi
cum a `nceput colec]ia din muzeu.
Umblam cu nevast\-mea, iarna, cu sania,
prin frig, ca s\ adun\m obiecte vechi de la
oameni. Muzeul s-a n\scut din mii de
obiecte str`nse din gospod\riile oamenilor
sau donate de ]\ranii din `mprejurimi.
G\se[ti acolo, de la obiecte de menaj, p`n\
la ou\ `ncondeiate, de la costume populare
[i m\[ti p`n\ la instrumente de lucru
tradi]ionale, de la o colec]ie numismatic\
impresionant\ p`n\ la vestigii ale culturilor
neolitice. Un petec de Romnie pe care a
luptat din r\sputeri s\-l construiasc\ [i mai
ales, s\-l p\streze.

r\nit pe front, temni]ele comuniste, incendiile care i-au cuprins gospod\ria. Acum 50
de ani am ars, `n primii ani de la Revolu]ie
am ars... M\rturise[te c\ Dumnezeu l-a
s\rutat cu rele dar nu l-a omor`t; a f\cut-o
doar ca s\ devin\ mai umil. ~mpotriva lui
Dumnezeu nu poate s\ steie nimeni, c\ci
ce face Dumnezeu e mai presus de orice.
~n perioada 1952-1957, din pricin\ c\
era `nscris `n Partidul }\r\nesc [i pentru
c\ a luptat `mpotriva comunismului, a fost
arestat [i condamnat pe motive politice. Au
urmat petele de s`nge din istoria neamului
romnesc : Aiud, Pite[ti, Gherla, Poarta
Alb\, Jilava. S-a `ntors apoi ca s\
demareze s\p\turile arheologice, pe care
le-a f\cut `ntre 1952 [i 1965, [i care au dus
la descoperirea unor importante vestigii
neolitice. A publicat patru c\r]i `n care [i-a
istorisit `ntreaga via]\: Cartea vie]ii mele,
Lumea satului datini [i obiceiuri pierdute; T`rpe[tii de alt\dat\, Din lumea
vazut\ [i cea nev\zut\, De la lume
adunate.
Pe 13 august m-a
a mu[cat
un c`ine turbat
Neculai Popa, la 90 de ani, este la fel
ca `n tinere]e. De ziua lui a `ncins o hor\,
[i-a recitat versurile proprii [i [i-a povestit
via]a. Oaspe]ii l-au cinstit cum se cuvine.
La plecare, mul]i i-au s\rutat m`na.
13 august e o zi mare pentru istoria cultural\ a romnilor. Desigur, una important\
pentru artistul popular nem]ean, dar nu
numai pentru c\ atunci s-a n\scut. La 13
august m-a mu[cat un c`ine turbat, la 13
august am fost r\nit pe front, la 13 august
m-am logodit cu so]ia mea.
Ramona MANCA{

Dumnezeu m-a
a s\rutat
cu multe rele,
dar nu m-a
a omor`t
Neculai Popa a tras multe `n via]\. Dar
cum Dumnezeu nu d\ omului mai mult
dec`t poate duce, nu se pl`nge. ~[i aduce
aminte de grelele cumpene c`nd a fost

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 3)
Intrarea pe podium

iercuri sear\, la ora 21,00, `n Pia]a Turnului din

municipiul Piatra Neam] au r\sunat acordurile inaugurale ale celei de a XXXVIII-a edi]ii a Festivalului muzical din cadrul tradi]ionalei manifest\ri Vacan]e
Muzicale la Piatra Neam].
Dup\ festivitatea de deschidere, locuitorii municipiului au putut savura, `n tihna serii [i a nop]ii, pagini
de mare popularitate din crea]ia c`torva din cei mai
reprezentativi [i totodat\ populari compozitori ai
Vienei:
Johann

Strauss, Joseph
Strauss,
Franz
Lehar,
Robert
Stolz [i Emmerich
K a l m a n .
Protagoni[tii
Concertului vienez
programat
`n
deschiderea
Vacan]elor au fost

Pag. 4

Orchestra simfonic\ a Filarmonicii Moldova din Ia[i, la pupitrul

c\reia s-a aflat dirijorul mexican Jose Arean [i soli[tii: Catarina
Coresi, Heinrich Schopf (Austria), Vigh Julia Ibolya [i Orest P`slariu Ranghilof (Romnia).
Principalul merit al concertului - [i pentru care organizatorii
merit\ toat\ aprecierea, `n special pentru eforturile depuse - este
acela de a fi adus, pentru dou\ ore, spiritul vienez `n ora[ul de la
poalele Pietricic\i.

Vacan]e Muzicale la Piatra

Neam] - Edi]ia XXXVIII
Dirijorul, orchestra...
Unul dintre cei mai reprezentativi dirijori ai genera]iei sale,
Jose Arean, n\scut `n Mexico City, este absolvent al {colii
Na]ionale de Muzic\ din Mexico [i al Conservatorului din Viena.
Prezen]a sa la pupitrul orchestrei la debutul triumf\tor al lui
Rolando Villazon la Bellas Artes Theatre `n anul 2000 [i producerea unicei opere a lui Carlos Chavez, The Visitors, a c\rei `nregistrare a primit Premiul Anului din partea Asocia]iei Mexicane a
Criticilor, a contat de bun\ seam\ `n numirea sa, `n 2007, ca

APOSTOLUL

director general al Operei Bellas Artes - Opera Na]ional\ Mexico.

Filarmonica de Stat Moldova din Ia[i a avut concertul inaugural la 9 octombrie 1942, sub bagheta lui George Enescu. ~n
1953, prin str\daniile lui George Pascu [i Achim Stoia, ia fiin]\
Corul Gavriil Musicescu, ce va fi dirijat din 1958 de Ion
Pavalache. ~n 1962, la pupitrul orchestrei filarmonice ie[ene vine
Ion Baciu, cel care va crea o adev\rat\ echip\ simfonic\ ce va
cunoa[te succese r\sun\toare at`t pe podiumul propriu c`t [i `n
numeroasele turnee din ]ar\ [i str\in\tate.
... [i o protagonist\
~naintea Concertului vienez din deschiderea celei de a
XXXVIII-a edi]ii a Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam], una dintre protagoniste, soprana Catarina Coresi-Lal, ne-a `mp\rt\[it
primele impresii despre colaborarea `n premier\ cu Orchestra
simfonic\ a Filarmonicii Moldova din Ia[i: Mi-ar fi pl\cut s\
avem mai mult timp, s\ fim un pic mai relaxa]i, poate s\ avem
timp s\ ar\t\m un pic oaspe]ilor Capitala Moldovei, dar din
p\cate, n-a fost timp. A trebuit s\ lucr\m `mpreun\ doar c`teva
ore, `n dup\ amiaza zilei de mar]i, 7 iulie. ~n concert am preluat `n
mare parte programul orchestrei de la Palatul Hofburg din Viena,
ai c\rei soli[ti s`ntem noi, eu [i colegul meu Heinrich Schopf.
(ccontinuaare `n pag. 5)

iulie - august 2009

OAMENI CARE AU FOST

OLIMPIA TEODORU-OLTEA
o via]\ d\ruit\ [colii (I)

n prim\vaaraa anului 1992,, disstinssul professor [i om de cultur\ Emiliaan Petresscu

ne-aa `nccredin]aat un manusscriss care purtaa semn\turaa: Olimpiaa Teodoru-O
Olteaa
[i eraa alcc\tuit dintr-oo sumaar\ ,,Scchi]\ autobiograaficc\ (paatruzecci [i cincci de
paagini dintr-uun caiet dicctaando,, scrisse la M\n\sstireaa V\raatecc `n zilele de 23
24 deccembrie 1960),, `nsso]it\ de numeroaase alte conssemn\ri: disscurssuri la
diferite fesstivit\]i [colaare,, conferin]e pe teme literaare [i religioaase suss]inute
de autoaare de-aa lungul vie]ii,, file de jurnaal `n ceaa mai mare parte notaa]ii pe
coli disspaaraate referitoaare la muncca sa de dasc\l `n Piaatraa-N
Neaam],, Romaan,,
Hunedoaaraa, Buccure[ti,, Timi[oaaraa, Lugoj loccuri pe unde au purtaa-oo evenimentele tulburi din primaa jum\taate de veaac a seccolului treccut. Pe alte foi,,
unele dataate,, altele nu,, sunt multe referiri,, mai ample sau fulguraante,, la fapte
[i oameni cu care a intraat `n contaact,, mul]i dintre cei din urm\ perssonaalit\]i
notorii ale `nv\]\m`ntului [i culturii romne[ti. Nou\ ne-aau parvenit `nssemn\ri din anii
1900,, 1901,, 1905,, 1918,, 1921,, 1928,, 1929,, 1932,, 1934,, altele c`tevaa nedaataate [i un
m\nuncchi de ,,Amintiri scrisse la Mr. Agaapiaa `ntre anii 1954 -11960 pe foi A5 [i,, `n mare
paarte,, cussute cu grij\ `ntr-uun volumaa[. Cu certitudine,, Olimpiaa Teodoru-O
Olteaa a f\ccut
sumaare `nssemn\ri an de an,, `nccep`nd cu 1900,, sau mai dinaainte,, dar ce s-oo fi `nt`mplaat
cu cele din anii lipss\ `n `n[iruireaa de mai suss n-aavem cuno[tin]\. Chiaar [i a[aa, manusscrissul exisstent are o reaal\ valoaare,, motiv pentru care am soccotit c\ trebuie publiccat
m\ccar par]iaal pentru a fi cunosscut de slujitorii de azi ai catedrei `n fa]aa c\roraa prinde
contur chipul un dasc\l exemplaar,, animaat de fierbin]i sentimente patrioticce,, dediccat nu
numaai [colii,, ci [i scrissului,, ca [i actelor de caritaate at`t de neccessare atuncci,, ca [i acum.
Mul]umessc pe aceaast\ cale revisstei ,,Aposstolul care a acceptaat g\zduireaa unor
selecc]iuni din acesste cr`mpeie de viaa]\ [i-ii asigur pe cititori c\ vor desscopri de-aa lungul
leccturii un suflet minunaat,, dasc\l [i intelecctuaal cu multiple preoccup\ri,, scriitor,, publiccisst,,
un `naaintaa[ demn de stimaa tuturor celor care au `mbr\]i[aat nobilaa ei messerie.
Adress\m,, totodaat\,, celor care au cunosscut-oo rug\minteaa de a ne traanssmite [i alte
Olteaa.
informaa]ii desspre disstinssa Olimpiaa Teodoru-O
Constantin CUCU

~nceputuri
~n ,,Schi]a autobiografic\ scris\, cum
spuneam mai sus, `n noaptea de 23 spre
24 decembrie 1960 `n M\n\stirea
V\ratec, Olimpia Teodoru-Oltea nota: ,,~n
manuscrisul meu: Amintiri din ]ar\ [i
str\in\tate (din care vom publica o mare
parte `n numerele viitoare ale revistei, n.r.)
se g\sesc multe amintiri din copil\ria
mea. Aici (adic\ `n ,,Schi]a autobiografic\, n.r.) dau c`teva note esen]iale [i
`ncep cu nenorocirile ab\tute deodat\
asupra casei noastre. Zestrea mamei se
cuprindea `n mo[ia bunicilor mei:
Sbiere[ti, mai sus de Piatra-Neam], spre
Buhu[i. Bunica mea, Maria, c\s\torit\ cu
Gh. Dumitriu, era fiica Anicu]ei, m\ritat\
cu Ioni]\ Boian. Anicu]a era n\scut\
Gherghel. D`nsa [i cu Ioni]\ Boian erau
,,Hagii, c\l\toriser\ la Ierusalim [i `n
1803 au zidit biserica din piatr\ de pe
mo[ia lor, Sbiere[ti.
Dup\ cum se poate vedea, autoarea
Amintirilor descindea dintr-o famile
`nst\rit\. ~n scurt\ vreme `ns\ averea se
irose[te `n plata unor datorii sau `n urma
`n[el\ciunii unor profitori. Tat\l, de
asemenea, avea o func]ie important\,
judec\tor, care-l situa `ntre notabilit\]ile

ora[ului Roman [i ale jude]ului. Lipsit `ns\

de studii universitare (avea doar
Academia Mih\ilean\ din Ia[i) conform
unei noi legisla]ii este nevoit s\-[i dea
demisia, iar `n urma unor uneltiri [i
r\zbun\ri pierde [i bruma de avere, l\s`nd
`n urm\ o v\duv\ cu o cas\ plin\ de copii
([apte - dintre care doi b\ie]i `n [coli la
Bucure[ti). La scurt timp, tat\l moare
,,departe [i `nstr\inat de casa lui.
S\ ne `ntoarcem `ns\ la primii ani de
via]\ ai Olimpiei, c`nd copil\ria `i era
ocrotit\ de cei dragi, iar multele `ncerc\ri
nu se ab\tuser\ `nc\ asupra familiei.

Era un copil ca to]i ceilal]i. Poate mai

sensibil\, mai vis\toare, dar mai ales mai
aplecat\ `nspre carte. Sunt gr\itoare, `n
acest sens, `nsemn\rile despre primii ei
ani de [coal\, `n care s-a distins ca un
elev eminent, mereu premiant\, cu un
bagaj de cuno[tin]e mult peste media
celorlal]i. Iat-o `n clasa I: ,,La Cr\ciun,
citeam toate c\r]ile cu pove[ti [i gravuri
darurile de Sf S\rb\tori iar la Pa[ti
r\sfoiam cartea de citire din clasa III,
urm\rind cu sete istorioarele [i pe
Domnitorii din Moldova [i Muntenia. ~n
clasele urm\toare, a treia [i a patra,
citeam ziarele tatei `ntreb`ndu-l: ,,Cine
sunt burii?, ,,Unde e Transvalul? Ce
`nseamn\ ova]ii, aplauze furtunoase?
(...) ,,Ziua de 29 iunie, cu s\rb\toarea
Sf.Apostoli Petru [i Paul, aduna ora[ul
`ntreg la solemnitatea premiilor. ~n
Roman, ,,Gr\dina mare, din fa]a g\rii,
era locul destinat: chio[c pentru muzica
militar\; tribune pentru oficialit\]i [i public;
b\nci pentru [colari. In prima tribun\,
Primarul striga: ,,{coala No. 1 fete! etc.
B\ie]i! etc. Premiul I cu cunun\. Muzica
c`nta pe un ,,allegro, foarte iubit de
[colari: ,,Ta...ra...ra...ta! Primarul `ncununa fruntea premiatului, cu o coroan\ din
frunze de stejar [i flori, `nc\rc`ndu-l
cu c\r]i [i alte daruri, oferite [i de
p\rin]i (...) ,,Premiul I cu cunun\!
M\ ridic pe tribun\; (primarul) `mi
pune coroana pe frunte; muzica
c`nt\; publicul aplaud\ [i cobor cu
teancul de c\r]i la piept
Mic\ [i nejutorat\ fiind, to]i din
familie o iubeau [i o ocroteau. A[a
cum reiese din amintiri, se pare c\
tat\l `i era cel mai lipit de inim\:
,,Inteligen]\ sclipitoare, str\lucit
povestitor, talentat orator, corect
cu oricine, integru magistrat [i
inim\ de aur! C`nd i se `nf\]i[a un
proces `ntre un s\tean [i un
mo[ier sau un arernda[ evreu, cu
proptele la cei mari, dar cu dreptatea
s\teanului, am`na procesul; chema pe
s\tean acas\ la noi; `i f\cea pl`ngerea, `l
sf\tuia cum s\ se apere `i da, pe deasupra, o carboav\ pentru timbre, drum [i
cheltuieli, iar la noul termen de judecat\,
s\teanul c`[tiga procesul (...) ,,Sfaturile,
`ndrum\rile lui [i educa]ia din copil\rie
cu pl\mada sufleteasc\ mo[tenit\ de la
mama ne-au fost p`rghiile morale [i
c\l\uza `n via]\; eu, ad\postit\ `n internatul din Ia[i; fra]ii, f\r\ alt acoperi[ dec`t
cerul, croindu-[i singuri drumul [i rostul `n
lume (Va urma).

PROPUNERI PENTRU
UN NOU SISTEM
DE BACALAUREAT
n momentul actual, o diplom\ de liceu se ob]ine fie
cu 12 ani de [coal\ la liceul curs de zi, fie cu 13 ani,
la liceul seral, la frecven]\ redus\ sau la a[a numita rut\ progresiv\, dup\ [coala profesional\.
Aceste forme de `nv\]\m`nt nu au acela[i grad
de dificultate, de[i sunt concepute pe acelea[i baze
curriculare, dar exigen]a pedagogic\ scade pe
m\sur\ ce ne `ndep\rtm de v`rsta [colariz\rii,
ajung`ndu-se deseori `n situa]ia deloc comod\ ca
magistrul s\ dea lec]ii unor `nv\]\cei care ar
putea prea bine s\-i fie cel pu]in p\rin]i. Oric`t\
obiectivitate [i-ar autoimpune, profesorul aflat `n atare postur\
cedeaz\ `n fa]a transpira]iei de pe t`mplele c\runte.
S\ nu se `n]eleag\ cum c\ seralistul sau fefistul sunt
absolven]i second hand. ~ntr-o prea lung\ experien]\ pe care
a[ putea-o denumi carier\ didactic\, am `nt`lnit personalit\]i
remarcabile [i la aceste forme de `nv\]\m`nt, cam pu]ine, e
drept. Face parte din logica vie]ii ca asemenea absolven]i s\
provin\ din r`ndul celor care au e[uat din punct de vedere
[colar, sau au traversat alte valuri, neput`nd face [coala la timpul ei. A[a-i via]a, fiecare cu destinul s\u.
Societatea este `ns\ interesat\ `n cel mai `nalt grad de
realizarea unor juste ierarhii, `n conformitate cu principiul
OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT. De aceea se impune
o restructurare a sistemului examenului de bacalaureat.
ACTUALUL SISTEM ELIBEREAZ| ACEEA{I DIPLOM|,
pentru to]i cei care au sus]inut [i promovat examenul, `n
condi]iile legii. Nu ar fi nimic r\u `n acest sistem, dac\ examenul `nsu[i nu ar produce, volens-nolens, tot felul de contamin\ri [i interferen]e de la sf`nta copiu]\ p`n\ la negocieri de
felul: C`t dai s\-]i spun rezolvarea?, candida]ii st`nd `n b\nci
dup\ alfabet.
Desigur, este mai comod s\ h\r]uim supraveghetorii,
cer`ndu-le s\ aib\ 100 de ochi, precum miticul Argus, dar UN
BAC PE NIVELURI DE ~NV|}|MNT ar fi la fel de necesar [i
ra]ional A{A CUM ESTE ~NSU{I SISTEMUL DE
{COLARIZARE. Totodat\, s-ar impune ELIMINAREA PROBELOR ORALE care constituie un ve[nic pretext de disput\
pe tema obiectivit\]ii `n actul de evaluare.
Mult\ lume crede c\ PROBELE SCRISE TREBUIE CONCEPUTE CA GRILE, simplific`ndu-se procedeul de
CORECTARE, elimin`nd CONTESTA}IILE [i d`nd candidatului
un instrument de AUTOEVALUARE, de reglare a efortului [i
de diminuare a stresului.
Propunem, a[adar, DOU| TIPURI DE BACALAUREAT,
unul pentru liceul curs de zi, altul pentru absolven]ii celorlaltor
forme de `nv\]\m`nt, f\r\ probe orale, sus]inut pe baz\ de
grile.
PROBA DE EDUCA}IE FIZIC| AR TREBUI ~NREGISTRAT| VIDEO, iar evaluarea s\ se fac\ ulterior, `n prezen]a
unor evaluatori obiectivi.
Acestea ar fi mijloacele prin care s-ar reface `ncrederea
`ntr-un examen care a intrat `n derizoriu.

Prof. dr. D.D. URSACHE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 4)
Un regal cameral
rogramat s\ aib\ loc pe estrada din Pia]a Turnului, din
cauza vremii incerte, concertul Cvartetului Voces a fost
mutat intempestiv - [i cam pripit dup\ p\rerea noastr\,
vitregind astfel multe zeci sau poate sute de spectatori
de a fi martorii unui recital de excep]ie - `n sala de
spectacole a Teatrului Tineretului. Care s-a dovedit a fi
ne`nc\p\toare. Lucru firesc [i previzibil, de altfel, dac\
]inem cont de valoarea forma]iei camerale ie[ene [i de
con]inutul, s\-i spunem popular, al repertoriului
anun]at. A[a cum s-a sim]it dator s\ precizeze violonistul Bujor Prelipcean, convertit `n moderator cu
priz\ la public, dup\ cum s-a putut constata, concertul
a fost verificat `n mai multe ocazii anterioare.
De la Mica serenad\ mozartian\ la Mar[ul vienez de Fr.
Kreisler, de la Haydn la J. Strauss sau de la Albeniz la C.
Dimitrescu, trec`nd prin mul]i al]i compozitori ai genului, Cvartetul
Voces a dovedit `nc\ o dat\ c\ r\m`ne, `n continuare, o forma]ie
de v`rf a teritoriului cameral romnesc.

Acas\ la Celibidache
Ziua de vineri, 10 iulie 2009, a fost consacrat\ omagierii celui

iulie - august 2009

care a r\mas `n istoria contemporan\ a muzicii drept unul dintre

cei mai mari [i valoro[i [efi de orchestr\ ai lumii, Sergiu
Celibidache. Era firesc ca o asemenea reconsiderare omagial\ s\
se petreac\ chiar `n ora[ul natal al marelui muzician, Roman. Mai
mult dec`t at`t, prin aceast\ extindere a spa]iului manifest\rii, cel
de al doilea ora[ al jude]ului a fost integrat, cu succes credem noi,
`n structura func]ional\ a festivalului, lucru care nu poate fi dec`t
benefic `n ceea ce prive[te accesul la cultur\ [i la manifest\ri

Vacan]e Muzicale la Piatra

Neam] - Edi]ia XXXVIII
muzicale de calitate a publicului larg. C\ spa]iul roma[can este
avid de asemenea evenimente de ]inut\ a dovedit-o prezen]a
cople[itoare a locuitorilor `n Pia]a Roman Mu[at, vineri, la
c\derea nop]ii.
Partea teoretic\
Pentru a nu fi v\duvit complet de aportul Vacan]elor, vineri la
ora 11,00, la Muzeul de Art\ din Piatra Neam] a avut loc un simpozion care, sub titlul Muzica `ntre tradi]ie [i contemporaneitate
a adus la masa discu]iilor c`]iva `ndrept\]i]i comentatori ai
fenomenului muzical contemporan printre care s-au aflat Prof.

APOSTOLUL

univ. dr. Mihai Cosma [i prof. univ. dr. Vasile Vasile. Cu acest prilej
a avut loc [i lansarea volumelor datorate prof. dr. Theodore
Coresi Dramaturgie [i retoric\ `n muzica de cult cre[tin\ [i
Capodopere muzicale inspirate din liturghie.
Manifest\rile de la Roman au fost deschise cu un alt simpozion dedicat personalit\]ii omagiate. Sub titlul Sergiu
Celibidache, personalitate marcant\ a culturii muzicale
romne[ti, manifestarea de la Muzeul de Istorie din Roman a
adus la masa discu]iilor pe prof. univ. dr. Vasile Vasile, prof. univ.
dr. Mihai Cosma, prof. Gheorghe A.M. Ciobanu.
(ccontinuaare `n pag. 6)

Pag. 5

LEC}IA DE ISTORIE
ZIUA MARINEI:

Apa trece,
belelele r\m`n
e la munte sau din vreun b\r\gan oarecare, unde
d\ cu sapa-n praf tot anul, sim]ind satisfac]ia muncii cum `i curge pe [ira spin\rii, romna[ului i-a
pl\cut Marea Neagr\, c\reia tot el, cu elanul s\u
creator [i mioritica lui inteligen]\, i-a `nchinat tot
felul de c`ntecele, pun`nd ban peste ban pentru a
se putea l\f\i c`teva zile pe plaj\. Dragostea lui
pentru aceste ]inuturi [i mai ales pentru mi[c\torul
continent al apelor, s-a reflectat `n denumirile cu
care a dezmierdat aceste locuri: Mamaia, Eforie,
Constan]a, tot feminine cu rezonan]\, ca ni[te
[oapte dulci, de amor
Frumoas\, aniversarea Zilei Marinei! Flota maritim\ [i cea
comercial\, cu carenele proasp\t vopsite a[teapt\, la ancor\,
semnalul de ac]iune. Publicul se v`nzole[te ner\bd\tor,
oblig`nd jandarmii s\-[i foloseasc\ mu[chii [i alte corpuri contondente, din dotare. ~nalte oficialit\]i `[i fac [i ele apari]ia, se
aplaud\, se strig\ lozinci, se flutur\ steaguri, e[arfe, benere.
Pre[edintele Romniei ]ine un scurt discurs, explic`ndu-ne
c`t de bine este dotat\ flota noastr\, care trebuie s\ apere
litoralul [i nu numai de un poten]ial inamic, despre care nu-i
bine s\ vorbe[ti, ca despre Ucig\-l Toaca. Tocmai s-au
cump\rat ni[te vechituri de la englezi [i urmeaz\ s\ se mai
dea o vopsea peste ni[te rable ruse[ti din Al Doilea R\zboi.
Nimeni nu `ndr\zne[te nici m\car s\ piuie despre cele 364 de
nave care alc\tuiau flota comercial\ a Romniei, ceea ce ne
situa pe locul, aten]ie, al patrulea `n lume dup\ num\rul de
tone-capacitate pe cap de locuitor. Asta era situa]ia pe c`nd
pe[tele era m`ncarea s\racului, iar Cea[c\ ne sf\tuia de bine:
nici o mas\ f\r\ pe[te, cum scria pe pere]ii alimentarelor [i pe
etichetele conservelor marca Delta-Tulcea.
Pe c`nd `nc\ nu era prim marinar, oratorul, care ne oblig\
s\ tr\im bine c\ci altfel e vai de noi, era Consul al Romniei
la Anwers, conduc`nd apoi Ministerul Transporturilor, de
aceea habar nu are pe unde [i pe sub ce pavilioane de complezen]\ plute[te flota romneasc\.
Zeul m\rii, b\rbosul Neptun, cunoa[te cel mai bine
situa]ia, c\ doar este parohia lui, dar nu ne va spune nici `n
acest an nimic, de[i a primit deja invita]ia de participare la
Ziua Marinei.
Ni[te sirene b`rfitoare, care s-au `mb\tat mang\ anul trecut, dup\ festivit\]i, ar fi spus c\ Bossul nu spune nimic pur [i
simplu, de fric\, na! Tace chitic!
Cum adic\ de cine s\-i fie fric\, haide de, nu-mi face pe
neznaiul! P\i, la c`te averi are b\tr`nul `ngropate, pe ici pe
acolo, f\r\ nici o justificare, m\car o m\tu[\, ceva de ochii
lumii, cum s\ nu-i tremure barba, `l `nha]\ DNA-ul c`t ai zice
pe[te.
Frumoas\ zi de s\rb\toare, Ziua Marinei, ea ne `nva]\ c\
ce e ca[caval, ca valul trece, c\ flota s-a dus pe apa s`mbetei,
c\ cine-a pescuit `n apele tulburi ale Revolu]iei a prins pe[tele
cel mare, care acum, `l `nghite pe cel mic.
Dar de ce s\ ne stres\m? Mai bine o l\s\m a[a, `n coad\
de pe[te. Acum e cald [i bine, fanfara militar\ c`nt\ Valurile
Dun\rii [i apa trece, trece Da, dar belele r\m`n!

Prof. dr. D. D. URSACHE

EROI AU FOST EROI SUNT ~NC|

el care avea s\ devin\ un
adev\rat erou pentru armata
romn\ s-a n\scut la 16 iunie (29
iunie pe stil nou) 1884, `n comuna C\ciule[ti. Actualmente satul
C\ciule[ti face parte din comuna
Girov, jude]ul Neam].
Dup\ terminarea liceului, Liceul
Petru Rare[, `n 1906, de[i manifestase `nclina]ii speciale pentru
matematic\, sim]ind o chemare
pentru meseria armelor, se
prezint\ la examenul de admitere
la {coala de Ofi]eri de Artilerie [i Geniu din
Bucure[ti. Din septembrie 1906 dateaz\
`nceputul unei cariere militare ce avea s\ se
deruleze pe o perioad\ de aproape patru
decenii. Dup\ reu[ita la examen,
D\sc\lescu, se integreaz\, se contope[te
trup [i suflet, vie]ii de osta[. De acum el nu
va mai putea avea via]\ personal\, separat\
de via]a o[tirii romne, cu care se consider\
cununat.
~n r`ndurile urm\toare vom evoca prin
medalii, distinc]ii [i aprecieri activitatea militar\ [i nu numai a ,, generalului soldat
Nicolae D\sc\lescu. Prezentarea carierei
sale de excep]ie va fi structurat\ astfel:
1906-1919, 1920-1941, 1941-1945.
La 1/14 iulie 1908, Nicolae D\sc\lescu
absolv\ [coala cu gradul de sublocotenent,
fiind clasificat al treilea din 30 de elevi. ~n timpul [colii a fost distins cu Medalia Jubiliar\
Carol I Pentru Munc\, cu ocazia unei
inspec]ii a regelui la [coal\. Este repartizat,
pentru stagiu, ca sublocotenent la
Regimentul 8 Artilerie din Roman. A fost
numit comandantul bateriei de tunuri de 75
mm, func]ie pe care a `ndeplinit-o timp de un
an. ~n caracterizarea `ntocmit\ la sf`r[itul
primului an de activitate, comandantul regimentului, locotenent colonelul V. Antonescu
scria: Inteligent [i cu bun sim], disciplinat [i
demn, posed`nd sim]ul datoriei [i al onoarei,
autoritar, dar comand`nd cu tact inferiorii, [i
fiind un bun camarad, posesor al unei mari
puteri de munc\ [i dovedind curaj militar,
precum [i curajul r\spunderii.
Colonelul Orezeanu, comandantul
Brig\zii 7 Artilerie, `n anul 1909, scria: Este
rar ca un ofi]er at`t de t`n\r, abia ie[it din
[coal\, s\ se disting\ a[a `nc`t s\ poat\ fi
notat `n mod absolut din toate punctele de
vedere, cum se poate face pentru sublocotenentul D\sc\lescu.A[a se face c\ `n
anul 1909, sublocotenentul Nicolae
D\sc\lescu a fost trimis la Bucure[ti, la
{coala de Aplica]ie Artilerie. Absolv\ cursurile [colii speciale cu media 8,35, iar pe
caracterizarea `ntocmit\ la `ncheierea studiilor comandantul [colii, locotenent-colonelul
Dumitru {tef\nescu noteaz\: Ofi]er eminent, se propune a fi `naintat la alegere, [i
la 30 iulie/12 august 1911 Nicolae
D\sc\lescu este avansat la gradul de
locotenent. Revine la Regimentul 8 Artilerie,
unde se impune ca cel mai d\ruit ofi]er,

f\c`nd ca bateria sa s\ fie cea mai bine

preg\tit\.
~n anul 1913 se declan[eaz\ al doilea
r\zboi balcanic. Pentru modul cum s-a achitat de sarcinile care-i reveneau `n calitate de
comandant al Bateriei a 3-a, locotenentul
Nicolae D\sc\lescu a fost propus pentru
decorare cu ordinul Coroana Romniei
clasa a V-a. Tot `n aceast\ perioad\, locotenentul N. D\sc\lescu `[i dovede[te [i aptitu-

GENERALUL
EROU
NICOLAE
D|SC|LESCU
(1884 - 1969)

dinile didactice, sus]in`nd cursuri la {coala

Plutonierilor de Corp [i ca profesor de fortifica]ii la elevii de an II ai {colii Militare. Este
distins cu Medalia Av`ntul }\rii Pentru Fapte
de Arme.
Anul 1914 aduce cu el [i prima conflagra]ie mondial\ a acestui secol. ~n 1915, `n
]ar\, se declan[eaz\ mobilizarea contingentelor 1909-1915. Colonelul Dumitru Carda[ `l
propune pentru `naintarea excep]ional\ la
gradul de c\pitan [i pentru acordarea
ordinului Coroana Romniei. ~n aprilie
1916, proasp\tul c\pitan D\sc\lescu este
transferat la Regimentul 4 Artilerie din
Bac\u, av`nd comanda unei baterii.
Pentru faptele sale de arme [i eroism pe
c`mpul de lupt\, ( 1916-1917 ) Nicolae
D\sc\lescu a fost `naintat excep]ional la
gradul de maior la `nceputul lunii septembrie
1917 c`nd se afla la comanda Divizionului 1
de 75 mm din Regimentul 4 Artilerie. Tot
pentru faptele sale de arme, guvernul Rusiei
l-a decorat cu Ordinul Sf`nta Ana, clasa a
3-a. ~n primele dou\ luni ale anului 1918,
maiorul D\sc\lescu, urm`nd cursurile {colii

de Tragere a Armatei la B`rlad, se distinge `n

mod deosebit, astfel `nc`t este re]inut [i
`ns\rcinat cu direc]ia {colii de Comandan]i
de Sec]ii de la Tecuci. Comandantul
Regimentului 4 Artilerie, colonelul {tefan
Grigorescu scria `n acea perioad\ despre
D\sc\lescu `ntr-o caracterizare la adresa
acestuia: ~l propun pentru `naintarea la
gradul de locotenent-colonel `n mod
excep]ional, `ntruc`t este un element de valoare, care trebuie s\ ajung\ c`t mai repede
pe treptele de sus ale ierarhiei militare.~n
decembrie 1918, maiorului D\sc\lescu i se
confer\ ,, Crucea Comemorativ\ a r\zboiului
1916-1918 cu baretele Ardeal, Carpa]i,
Bucure[ti, T`rgu Ocna.
~n 1919 armata romn\ particip\ la
interven]ia `mpotriva Republicii Sovietice
Ungare. Comandantul Regimentului 4
Artilerie, colonelul {tefan Grigorescu
noteaz\ `n aceast\ perioad\: ~n urm\rirea
inamicului () infanteria noastr\ a pus at`ta
`ncredere c`nd ei [tiau c\ maiorul
D\sc\lescu conducea tragerea de artilerie;
erau siguri c\ pozi]ia de rezisten]\ va c\dea;
func]ia de ajutor, ce `ndeplinea pe l`ng\ subsemnatul, a `ndeplinit-o mai presus de orice
laud\, ceea ce a f\cut ca trupa [i calul s\ nu
sufere, ci din contr\, s\ tr\iasc\ `n condi]ii c`t
se poate de bune; av`nd direc]ia instruirii
contingentului 1919, contingent v\rsat de
regimentele de infanterie, prin zelul [i
deosebit\ activitate ce a depus a f\cut ca
acest contingent numai `n c`teva luni s\ fie
preg\tit mai presus de orice laud\; av`nd
conducerea {colii de Sergen]i, contingentele
1918 [i 1919, gra]ie muncii sale s-a reu[it s\
avem sergen]i care s\ corespund\ situa]iei
[i menirii ce o au.Printr-un `nalt decret, emis
`n septembrie 1919, i se confer\ Coroana
Romniei clasa a IV-a, cu spade, `n gradul
de ofi]er, cu panglica de Virtute Militar\ pentru bravura [i destoinicia cu care [i-a condus
unitatea `n luptele cu maghiarii la H\dat [i
Also-Sopor la 16-17 aprilie 1919.
Astfel se `ncheia o etap\ a carierei militare a unui ofi]er caracterizat ca un comandant bl`nd [i totodat\ autoritar cu inferiorii
c\rora le insufla nu numai respect, dar [i
dragosteun comandant dominat `ntotdeauna de sim]ul drept\]ii ce dovedea `n
opera]iuni mult s`nge rece,nefiind influen]at
de nimic `n aplicarea solu]iei ce [i-a propuso [i totodat\ un excelent camarad, care
[i-a c\p\tat `ncrederea subalternilor ce-i
comand\ [i respectul [efilor.
Dup\ `ncetarea opera]iunilor militare de
pe front, din timpul primului r\zboi mondial,
armata romn\ reintr\ `n regimul de
preg\tire aferent perioadei de pace. Maiorul
Nicolae D\sc\lescu `[i continu\, pentru
scurt timp, activitatea `n cadrul Regimentului
4 Artilerie Bac\u, `n calitate de comandant al
acestui regiment.
Va urma
Prof. Vasile CIUBOTARU
{coala Girov

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 5)
Roma[canii `n Agora
anifestarea muzical\ a fost sus]inut\ de Orchestra
simfonic\ a Filarmonicii Moldova din Ia[i, condus\ de
la pupitru de c\tre dirijorul mexican Jose Arean [i de
Corul Heruvimii al Parohiei Sf. Ioan Botez\torul din
Piatra Neam], condus de prof. Marius Ioan Corug\.
Programul concertului, destul de preten]ios pentru
o manifestare ca cea de la Roman, a cuprins Uvertura
tragic\ de
Johannes
Brahms,
Panis
angelicus de Cesar
Franck, `ntr-un aranjament inedit pentru
bas, cor [i orchestr\
datorat
maestrului
Rinaldo Muratori, [i
Simfonia III Eroica
de
Ludwig
van
Beethoven.

Pag. 6

O bun\ impresie a produs Corul Heruvimii al Parohiei Sf.

Ioan Botez\torul din Piatra Neam], condus de prof. Marius Ioan
Corug\. F\r\ a fi o forma]ie profesionist\, cei dou\zeci de membri ai micii forma]ii religioase, anima]i de o profund\ dragoste pentru c`nt, au oferit un mic repertoriu de gen [i au sus]inut cu bun\
inten]ie partea coral\ din Panis angelicus de Cesar Franck.

Vacan]e Muzicale la Piatra

Neam] - Edi]ia XXXVIII
Seara discret\
S`mb\t\ sear\, `n sala Teatrului Tineretului
din Piatra Neam] a avut loc serata muzical\
oferit\ de participan]ii la cursurile de m\iestrie
interpretativ\ de la clasele de instrumente [i
canto. Dac\ majoritatea interpre]ilor nu au
reu[it s\ fie conving\tori - ori prin nereprezentativitatea repertoriului, ori prin lipsa de
sus]inere artistic\, `n leg\tur\ cu care ne
ab]inem a mai face comentarii - revela]ia serii

APOTOLUL

a fost, f\r\ nici un dubiu, pianistul or\dean Nicolae Mih\il\ care,

`n ciuda v`rstei `nc\ fragede a dovedit `n Scherzo-ul de Chopin,
mult nerv, cantabilitate, coordonare [i o tr\ire superioar\ a discursului melodic. Tot `n acest cadru ]inem s\ remarc\m gestul de
suflet al actorului Cornel Nicoar\ prin care a ]inut s\ aduc\ `n
aten]ia publicului pietrean un t`n\r care, nefiind [colit, de]ine
totu[i toate datele unei frumoase voci de tenor. O sole mio a lui
di Capua a f\cut din Octavian Bordeianu obiectul unei calde
manifest\ri de solidaritate local\, de altfel, binemeritate.
(ccontinuaare `n pag. 7)

iulie - august 2009

DASC|LI DE ALT|DAT|
REMEMOR|RI
IULIE -

1/1924, s-a deschis la Piatra-Neam] Colonia de

a Casei {coalelor, cu 100 de normaliste din

Vacan]\
toat\ ]ara. A func]ionat `n fiecare an, p`n\ `n 1932,

seria I (iulie), seria a II-a (august). Aici s-a creat un

Imn al coloniei un omagiu adus ora[ului PiatraNeam].
1/1933, s-au deschis, la {coala Normal\ de
Fete din Piatra-Neam], cursurile de limb\ francez\ ale
studentelor de la Universitatea ie[ean\, conduse de
prof. univ. Nicolae {erban, la care au predat profesori
francezi.
1-3/1912, la Roman, a avut loc al XI-lea
Congres al ~nv\]\torilor. S-au remarcat, prin interven]iile lor,
nem]enii: Gheorghe Nicolau, Leon Mrejeriu, G. V. Ungureanu [.
a.
2/2007, d. Piatra-Neam], Traian Cicoare, profesor, publicist, prezen]\ activ\, `n ultimele patru decenii, la toate marile
evenimente culturale din jude]ul Neam]; colaborator al publica]iei
noastre, `n fiecare num\r, ini]iator [i autor al acestei rubrici p`n\
`n luna premerg\toare plec\rii sale la cele ve[nice.
4/1914, n. Piatra-Neam], Nichita Bistriceanu (d. 30. 12.
1997), `nv\]\tor timp de 17 ani (la Tarc\u, Ardelu]a, Crac\uNegru [i Bistri]a), ziarist (Flac\ra [i Ceahl\uldin Piatra-Neam],
Steagul Ro[u din Bac\u).
6/1958 n. Topoli]a Grum\ze[ti, jud. Neam], Adrian Alui
Gheorghe, poet, dr. `n filologie, autor a numeroase volume de
poezie, proz\, teatru, membru al Uniunii Scriitorilor, de]in\tor al
mai multor premii pentru crea]ia literar\, distins cu Meritul
Cultural `n grad de cavaler (2004).
9/1946, n. Cluj-Napoca, Mircea-R\zvan Ciac`ru, pictor,
autor a multor expozi]ii personale la Piatra-Neam], `n ]ar\ [i peste
hotare (Israel, Olanda, Germania), participant la numeroase
expozi]ii de grup.
13/1883, n. Tazl\u, I. I. Mironescu (d. 27. 07. 1939,
Tazl\u), prof. univ., medic, publicist, scriitor.
13/1936, n. B`rlad, {tefan Cuco[ (d. 22. 11. 1992), arheolog, dr. `n istorie, cercet\tor al unor obiective eneolitice, a prelucrat, interpretat [i a publicat multe materiale despre observa]iile
f\cute. A fost director al complexului Muzeal Jude]ean Neam],
17/1934, n. com. {agani, jud. Cetatea Alb\ (Basarabi)
Veronica Filip, absolvent\ a Liceului Pedagogic de Fete din
Piatra-Neam], sec]ia educatoare, afirmat\ `n mod str\lucit `n
`nv\]\m`ntul pre[colar.
23/1950, n. Petro[ani, Lucian Strochi, prof. dr. `n filologie,
scriitor, critic literar [i de art\, autor a peste dou\zeci de volume
de proz\ scurt\, romane, poezie, teatru, teorie [i critic\ literar\,
membru al Uniunii Scriitorilor [i al Uniunii Arti[tilor Plastici din
Romnia.
26/1932, n. Piatra-Neam], Iulian Antonescu (d. 24. 01.
1991), prof. univ., istoric, publicist. A fost directorul Muzeului de
Istorie [i Art\ din Bac\u [i director al Direc]iei Generale a
Muzeelor din Consiliul Culturii, func]ii care i-au permis s\ contribuie la `nfiin]area unor muzee din Neam] (Bicaz [i T`rguNeam]) [i la `nzestrarea celorlalte. A donat statului casa `n care
func]ioneaz\ Muzeul de {tiin]ele Naturii din Piatra-Neam].
30/1931, n. Gala]i, Dumitru Buznea (d. 15. 08. 1989),
absolvent al Facult\]ii de Istorie-Filozofie din Ia[i, scriitor (romanul Noi [i p\m`ntul), scenarist de film (Din nou `mpreun\,
1978; R\m`n cu tine, 1982), gazetar, la Flac\ra (Moine[ti) [i
Ceahl\ul (Piatra-Neam]).

n centrul satului
}ibucanii de Jos, `n
apropierea bisericii,
se distinge o cas\
mai veche [i foarte
`ngrijit\, cu o arhitectur\ deosebit\,
av`nd dou\ aripi
deschise
spre
miaz\zi ce cuprind
`ntre ele o livad\ cu
pomi roditori [i
str\juit\ la drum de un gard viu,
de liliac. Aceast\ cas\, ce confer\ locului un aer de noble]e [i
elegan]\, a atras dintotdeauna
un respect deosebit din partea
locuitorilor a[ez\rii de pe malul
p`r`ului Umbrari, datorit\ celor
care au `n\l]at-o, au locuit [i
locuiesc `n ea. Este vorba de
regreta]ii `nv\]\tori de odinioar\ Safta [i Gheorghe
B\hneanu,
omagia]i `n
hrisoave, iar acum, de succesorii lor, pe care `i elogiem
ast\zi, dasc\li la r`ndul lor,
Maria [i Petru B\hneanu, to]i
laolalt\ find model [i reper
elocvent de conduit\ [i `n]elepciune pentru comunitate.
Chiar dac\ sunt de ceva
vreme pensionari, chiar dac\
localul [colii pe care l-au construit [i `n care au func]ionat
peste patru decenii nu mai este
plin de copii, so]ii Maria [i Petru
B\hneanu sunt prezen]i la
toate evenimentele ob[te[ti din
comun\, festive ori religioase ca oameni de r`nd, cred ei `ns\ mereu primi]i [i privi]i de

cei din jur ca vrednici sfetnici [i

pov\]uitori... {i pe bun\ dreptate. Domnul [i Doamna, cum
sunt numi]i de toat\ suflarea
satului, au scos la lumin\
peste zece genera]ii de elevi,
`ncep`nd cu perioada colectiviz\rii, dar, spre m`ndria lor,
nu a existat copil ne[colarizat
sau care nu a dus p`n\ la cap\t
cele opt clase generale. Ba mai
mult, nu a r\mas nimeni cu at`t,

doamnele Maria Butnaru,

Eugenia Dumitriu, ori doamna
Speran]a Br`nzan, venit\ tocmai din centrul Capitalei dup\
terminarea studiilor universitare
[i, `n ciuda a[tept\rilor, a
r\mas uimit\ de c`t\ seriozitate
se pune pentru `nv\]\tur\ [i
educa]ie `ntr-un sat de care nu
ar fi [tiut c\ exist\ dac\ soarta
reparti]iilor n-ar fi adus-o aici.
C`t despre elevi nu putem s\ ne

S \ r b \ t o a re l a } i b u c a n i

Maria [i Petru B\hneanu,

la aniversar\
to]i au continuat o [coal\ mai
departe, de la profesional\,
liceu p`n\ la studii superioare.
{coala cuprindea an de an
peste 150 de elevi, iar localul
construit pe timpul `nainta[ilor
lor, Gheorghe [i Safta
B\hneanu, nu mai f\cea fa]\
cerin]elor. A[a c\, `n anii 1970 1971, cel care a devenit director de [coal\, `nv\]\torul Petru
B\hneanu, cu optimism [i cu
sprijinul comunit\]ii s\te[ti, a
m\rit [i consolidat cl\direa,
pentru a d\inui `n timp. M\
bucur c\ am reu[it s\ continui
tradi]ia p\rin]ilor mei, chiar
dac\ am prins o alt\ or`nduire.
Am avut colegi de catedr\
serio[i, foarte bine preg\ti]i,
precum regreta]ii Manole
Dumitru [i Gheorghe Airinei,

pl`ngem de unul m\car, pentru

c\ nimeni nu a f\cut satul de
r`s, `ns\ merit\ s\ m\ m`ndresc
`n mod deosebit cu cei care au
str\lucit. Fra]ii Octav [i
Marioara Luchian, Ion Ciurea,
Neculai
Zaharia,
fra]ii
Constantin [i Ion Dumitriu,
surorile Maria [i Ana Ciurea,
fra]ii Veronica [i Petru Ciurea,
Elena
Savu,
Gheorghe
Dumitriu, Gheorghe Br`nzei,
Minodora [i Adriana Isac, Maria
Adumitresei, Elena Dumitriu,
nume pe care unii cititori ai
revistei Apostolul cred c\ le
cunosc [i s\ m\ ierte ceilal]i pe
care nu mi i-am amintit acum.
Oricum, tr\im un sentiment de
m`ndrie pentru [coala pe care
am slujit-o [i cu mintea, dar [i
cu sufletul.

REMEMOR|RI
d. Piatra-Neam], Ion C`rnu (n. 19. 12. 1947,
2/2006,
satul Borni[, com. Dragomire[ti, jud. Neam]), poet,
prozator, publicist, colec]ionar de monede, discuri,

c\lim\ri, manuscrise, ini]iator al unor manifest\ri culturale.

4/1931, n. satul B\lu[e[ti, com. Dochia, jud.
Neam], Nicolae Ciobanu (d., 27. 11.1987, Bucure[ti),
critic [i istoric literar.
8/117, d. ~mp\ratul Traian, s\ditorul [i p\rintele nostru.
8/1907, n. Borca, jud. Neam], Gheorghe I.
Cartianu (d. 26. 06. 1982), inginer, prof. univ. docent,
om de [tiin]\, membru corespondent al Academiei Romne,
creator de [coal\ `n domeniul radiocomunica]iilor.
8/1940, n. satul Burle[ti, com. Onteni, jud. Boto[ani,
Vasile Oro[anu (d. 12. 01. 1995), profesor de limba [i literatura
romn\, muzeograf, publicist, redactor [i redactor [ef al ziarului
Ceahl\ul.
10/1960, d. Hangu, jud. Neam], Gavriil Galinescu (n.
Hangu, 16. 12. 1883), profesor la Conservatorul din Ia[i, `ntemeietorul Gimnaziului din Hangu, muzicolog, compozitor, folclorist.

Acum vizit\m [i privim cu

nostalgie localul [colii gol. Nici
un copil de-al nostru, Magda,
inginer [i Gheorghe, ofi]er, nu
au continuat tradi]ia familiei,
pentru c\ a[a au venit timpurile... Copiii din sat, c`]i mai
exist\, sunt transporta]i cu
microbuzul la [colile din satele
vecine, Davideni ori }ibucanii
de Sus. ~mi aduc aminte cum
mergeam pe jos, la gimnaziu,
la R\zboieni, peste 20 de kilometri dus - `ntors pe zi, dar eu
eram aproape, fa]\ de al]ii care
veneau din Davideni sau
P\str\veni [i str\b\teau c\te
40 kilometri dus - `ntors pe zi ca
s\ `nve]e carte... S-au schimbat
mult timpurile..., a m\rturisit
`nv\]\torul [i fostul director de
[coal\, Petru B\hneanu.
Acum peste jum\tate de
secol, tinerii Maria Gavril, din
Cr\c\oani [i Petru B\hneanu,
din }ibucanii de Jos, erau colegi la {coala Pedagogic\ din
Piatra Neam]. Un joc fericit al
destinului i-a unit, `n casa de la
[osea, `mbr\cat\ `n lumin\,
unde au f\cut o nunt\ ca-n
pove[ti `ntr-o duminic\ de
august a anului 1959.
Dumnezeu le-au d\ruit copii [i
nepo]i [i au slujit o [coal\,
vreme de patru decenii. {coala
spre care, privind cu speranta
`n viitor, nu va disp\rea. {i ar
merita pe drept un nume propus, {coala B\hneanu.
Maria STUPCANU

AUGUST -

24/1921, n. Hangu, jud. Neam], nepotul lui Gavriil

Galinescu, Teoctist Galinescu (d. 10 noiembrie 2008, Hangu),
`nv\]\tor, culeg\tor de folclor, p\str\tor al tradi]iilor locale, autor
al mai multor c\r]i (Pluta[ii pe Bistri]a, antologie; }ara Hangului,
pagini de monografie).
11/1930, ziaristul Filip Brunea-Fox (n. 18. 01. 1898,
Roman) a ]inut la radio o conferin]\ Insula {erpilor, p\m`nt
str\bun romnesc donat Uniunii Sovietice, `n 1945.
14/1891, n. Roman, Mihail Jora (d. 10. 04. 1971,
Bucure[ti), profesor, muzician, membru al Academiei Romne.
27/1917, d. Ia[i, `nmorm`ntat la C`nde[ti, jud. Neam],
Anton Naum (n. 17. 01. 1829, Ia[i) prof. univ., poet, prozator [i
traduc\tor.
28/1886, n., Pipirig, jud. Neam], V. A. Gheorghi]\ (d. 22.
08. 1966, T`rgu-Neam], `nv\]\tor (profesor), folclorist, sculptor.
28/1917, d. Roman, Calistrat Hoga[ (n. 19. 04. 1847,
Tecuci)
30/1934, preotul Constantin Matas\, `ntemeietorul
Muzeului de Istorie din Piatra-Neam], a transmis, la
Universitatea Radio, conferin]a Cetatea-Neam].

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 6)
Nici nu [ti]i ce a]i pierdut!...
e o soart\ ingrat\ a avut parte spectacolul de balet
oferit `n Pia]a Turnului de elevii Colegiului Na]ional de
Art\ Octav B\ncil\ din Ia[i, condu[i de Cristina
Iuriciuc, [i de balerini soli[ti ai Operelor Na]ionale din
Ia[i [i Bucure[ti. Spunem asta pentru c\ spectacolul
s-a dovedit a fi unul de `nalt\ clas\, care demonstreaz\ un reviriment al Moldovei fa]\ de [coala clujean\ de
coregrafie. ~n
ciuda ploii cu
g\leata, care
a afectat `ntr-o
oarecare m\sur\ evolu]ia
balerinilor nevoi]i s\ [i
renun]e la poante, spectacolul a fost un regal
coregrafic alert [i expresiv, plin de culoare [i
imagina]ie, desf\[urat
at`t pe cunoscute [i consacrate partituri clasice

iulie - august 2009

ale genului c`t [i pe sonorit\]i contemporane. Cele c`teva zeci de

spectatori care s-au `nvrednicit a ad\sta sub umbrelele n\p\dite
de [uvoaie de ap\ se pot considera privilegiate.

Vacan]e Muzicale la Piatra

Neam] - Edi]ia XXXVIII
{i a fost...
Ultimul act din cadrul celei de a XXXVIII-a edi]ii a
Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam] s-a petrecut
duminic\, 12 iulie, seara. Vremea potrivnic\ a f\cut
ca spectacolul final, conceput a fi prezentat `n spa]iul
generos al Pie]ei Turnului, s\ fie mutat `n sala de
spectacole a Teatrului Tineretului. Prima parte a
manifest\rii a fost dedicat\ festivit\]ii de `nchidere a
festivalului, `n cadrul c\reia au fost `nm`nate diplome
de excelen]\, de participare, [i au fost conferite premiile Concursului Interna]ional de canto. Trebuie s\
recunoa[tem c\ cei trei laurea]i ai Concursului {tefan-Marian Pop (Premiul I), Alexandru Aghenie

APOSTOLUL

(Premiul II) [i Marius Bolo[ (Premiul III) - au dovedit cu prisosin]\

c\ juriul prezidat de Jose Arean, director general al Operei din
Mexico City, [i-a f\cut cu profesionalism [i competen]\ datoria.
Cei trei laurea]i au dovedit c\ dispun de calit\]i certe pentru o carier\ solistic\ de anvergur\.
A[tept\m s\ ne re`nt`lnim, s\n\to[i, cu Vacan]ele... la anul.
{i, de ce nu?... la mul]i ani!

Pag. 7

Zig - Zag
UN ALTFEL
DE BACALAUREAT
ltimul bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2009 nu
a adus nici un plus de calitate, promisiunile f\cute
de managerii na]ionali r\m`n`nd, ca multe altele,
suspendate `n proiect. E drept c\, `n anul trecut
guvernau ni[te amatori, aventurieri `n politica
`nv\]\m`ntului, ori, anul acesta, e cu totul altceva.
La aflarea hot\r`rii de a reduce la jum\tate costul presta]iilor, unii nici nu s-au prezentat, a[a c\ au
existat comisii f\r\ pre[edin]i, f\r\ supraveghetori,
f\r\ corectori Dar bacul s-a desf\[urat, dup\
modelul : d\-i `nainte cu tupeu. Treaba aceasta a
dat ap\ la moar\ infrac]iunilor de tot soiul, merg`nd
p`n\ la incredibil de adev\rata situa]ie a ,,negocierilor directe,
dup\ principiile celei mai pure economii de pia]\. Rezultatul se
vede `n statisticile Ministerului: unit\]i [colare de duzin\, unele
chiar depunctate de evaluatorii externi ai ARACIP, au listat medii
astronomice, cre`nd false ierarhii [i ridic`nd mari semne de `ntrebare asupra seriozit\]ii examenului dar [i asupra calit\]ii moralprofesionale a examinatorilor.
Tevatura organizatoric\ a securiz\rii [i a controlului a fost [i
de aceast\ dat\ o fars\ de prost gust, de parc\ nu ar [ti nimeni
cine strig\ cel mai tare: ,,Prinde]i ho]ul! Instruc]uini peste
instruc]iuni, agajamente scrise, semnate [i parafate, priviri
`ncruntate [i suspiciuni voalate :
- Declara]i c`]i bani ave]i, pune]i suma `n punga de plastic,
`mpreun\ cu telefonul mobil [i preda]i-o pre[edintelui comisiei.
Sub semnul corectitudinii, cadrele didactice se conformeaz\
de ochii lumii, dar cine rezist\ tenta]iei c`nd vede `n func]iune
caruselul mitei? ~ntoarce pe dos buzunarele goale, pleac\ fruntea, ro[e[te [i `ntinde m`na. Dasc\limea este cea mai s\rac\
dintre categoriile socio-profesionale, nici m\car un bon valoric
pentru alimente nu a primit, dar i se cere s\ fac\ sacrificii. A pierdut din pu]inele drepturi salariale pe care le avea, dar nu a blocat activitatea, a[a cum al]ii, cu salarii de 15 -20 ori mai mari, au
comis-o `ndat\ ce le-a fost deranjat\ magnificien]a.
~nv\]\mintele acestei sesiuni de bacalaureat?
Pentru elevi [i pentru marea majoritate a p\rin]ilor, este
bine. Bine c\ te po]i `nv`rti ca s\ scapi cu obrazul curat, vorba
aceea, dai un ban [i stai `n fa]\!
Pentru pu]inii s`rguincio[i, capabili [i one[ti, care cred c\
LABOR IMPROBUS ONIA VINCIT, c`t [i pentru neferici]ii lor
p\rin]i, un pumn `n gur\, fiindc\ logica acestui tip de bac face ca
cel din urm\ s\ fie cel dint`i, cel care sfideaz\ [coala,
dispre]uie[te munca [i pe intelectualul calic, tocmai acesta,
gunoiul clasei, [i-a cump\rat un loc frunta[.
Pentru clasa (sic!)politic\ ar trebui s\ fie un cutremur de
con[tiin]\, c\ci `mpinge cu bun\ [tiin]\ la dezastru, continu`nd
s\ men]in\ `n umilin]\ material\ [i moral\ cea mai important\ [i
mai valoroas\ parte a intelectualit\]ii, cea care are `n responsabilitate cea mai important\ resurs\ a societ\]ii, copiii na]iunii.
~n [coli e lini[te. C`te un r\t\cit casc\ gura la vitrina
avizierului.
Pe listele `ng\lbenite de soarele verii se mai pot citi rezultatele. Insul prive[te, `[i face cruce [i scuip\ de deochi

Zig - Zag

Anul [colar 2009-2010 va avea 35 de s\pt\m`ni

nul [colar 2009 - 2010 va avea 35 de s\pt\m`ni de
cursuri, `nsum`nd 173 de zile lucr\toare, potrivit unui
ordin al ministrului Educa]iei.
Prin derogare pentru clasa a IX-a de liceu - filiera
tehnologic\, `nv\]\m`nt de zi - durata cursurilor va fi de
39 de s\pt\m`ni, din care 36 s\pt\m`ni de cursuri [i
trei s\pt`m`ni de stagii de preg\tire practic\, `n conformitate cu prevederile planurilor-cadru.
Pentru clasa a X-a de la [coala de arte [i meserii,
pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologic\, ruta
direct\ de calificare [i pentru clasa a XIII-a de liceu filiera tehnologic\, ruta progresiv\ de calificare durata cursurilor
va fi de 36 de s\pt\m`ni, `nsum`nd 178 de zile lucr\toare. A 36-a
s\pt\m`n\ prev\zut\ de planul-cadru va fi alocat\ instruirii practice/stagiului de preg\tire practic\ pentru dob`ndirea experien]ei
`n condi]ii reale de munc\, iar orele prev\zute pentru aceast\
s\pt\m`n\ vor fi planificate de fiecare unitate de `nv\]\m`nt `n
parte, `n func]ie de prevederile contractului/conven]iei de colaborare cu partenerii sociali.
Potrivit ordinului, pentru clasa a XI-a - anul de completare [i
pentru `nv\]\m`ntul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior
al liceului, filiera tehnologic\, durata cursurilor va fi de 37 de
s\pt\m`ni, `nsum`nd 183 de zile.
Ultimele dou\ s\pt\m`ni de cursuri pentru aceste clase, 1425 iunie 2010, vor fi s\pt\m`ni de stagiu de preg\tire practic\.
Pentru clasa a XI-a de liceu - filiera tehnologic\, ruta direct\
de calificare [i pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologic\,
ruta progresiv\ de calificare, durata cursurilor este, `n func]ie de
prevederile planurilor-cadru, de 37 de s\pt\m`ni, `nsum`nd 183
de zile, respectiv de 38 de s\pt\m`ni, `nsum`nd 187 de zile.
Ultimele dou\, respectiv trei s\pt\m`ni de cursuri pentru aceste
clase, 14-25 iunie 2010, respectiv 14 iunie-2 iulie 2010, vor fi
s\pt\m`ni de stagii de preg\tire practic\.
Pentru `nv\]\m`ntul postliceal ([coal\ postliceal\ [i [coal\ de

mai[tri), durata cursurilor va fi cea stabilit\ prin planurile de

`nv\]\m`nt `n vigoare.
Anul [colar 2009-2010 `ncepe pe data de 1 septembrie 2009,
se `ncheie pe data de 31 august 2010 [i se structureaz\ pe dou\
semestre, dup\ cum urmeaz\: semestrul I cursuri - luni, 14 septembrie 2009 - vineri, 18 decembrie 2009.
~n perioada 2 - 8 noiembrie 2009, clasele din `nv\]\m`ntul primar [i grupele din `nv\]\m`ntul pre[colar sunt `n vacan]\.
Vacan]\ va mai fi [i de s`mb\t\, 19 decembrie 2009, p`n\
duminic\, 3 ianuarie 2010. Din nou cursurile vor `ncepe luni, 4
ianuarie 2010 - vineri, 29 ianuarie 2010.
Vacan]a intersemestrial\ va dura de s`mb\t\, 30 ianuarie
2010 p`n\ duminic\, 7 februarie 2010, iar cursurile semestrului al
doilea de luni, 8 februarie 2010, p`n\ vineri, 2 aprilie 2010.
Elevii vor mai avea vacan]\ de s`mb\t\, 3 aprilie 2010, p`n\
duminic\, 11 aprilie 2010, apoi se vor `ntoarce din nou la cursuri
de luni, 12 aprilie, p`n\ vineri, 11 iunie 2010.
Vacan]a de var\ va `ncepe s`mb\t\, 12 iunie [i va ]ine p`n\
duminic\, 12 septembrie 2010.
"~n zilele libere prev\zute de lege nu se organizeaz\ cursuri",
precizeaz\ ordinul de ministru.
Tezele de pe semestrul I al anului [colar 2009-2010 se vor
sus]ine de regul\, p`n\ la data de 18 decembrie 2009, iar cele de
pe semestrul al II-lea, p`n\ la data de 14 mai 2010.
~n situa]ii deosebite, bine fundamentate, `n func]ie de
condi]iile climaterice locale speciale [i de specificul [colii, inspectoratele [colare pot aproba, la cererea conducerii unit\]ilor de
`nv\]\m`nt, modific\ri ale structurii anului [colar stabilite prin
prezentul ordin.
"Aprobarea modific\rii structurii anului [colar se va acorda `n
condi]iile asigur\rii num\rului de zile de cursuri, precum [i a posibilit\]ii ca to]i elevii s\ participe, f\r\ restric]ii, la examenele de
bacalaureat [i de absolvire", precizeaz\ acela[i ordin.

Pietreanc\ premiat\
pentru sprijinul semenilor

ihaela Ti[e - Tureschi, deosebite, am fost propus\ la Gala

fondatoarea Centrului de Oamenilor pentru Oameni, organiAjutor pentru Via]\ zat\ de Camera de Comer] ameriInima lui Iisus, din can\, unde am fost premiat\ la
Persoan\
Fizic\.
Piatra Neam], pentru sec]iunea
asisten]a
victimelor Principesa Margareta, mul]umit\ de
violen]ei `n familie, a ceea ce a v\zut, mi-a prelungit
p\[it `n cel de-al zecelea pentru `nc\ un an sponsorizarea
an de activitate, iar pentru c\ aveam cinci angaja]i la
rezultatele muncii ei sunt funda]ie, unde num\rul membrelor
din ce `n ce mai fruc- cre[tea pe zi ce trece. De trei ani
tuoase, fapt pentru care `ncoace `ns\ am lucrat singur\,
de cur`nd a fost desemnat\ de p`n\ la `nceputul acestui an, c`nd
c\tre revista Avantaje, Femeia mi s-a al\turat sora mea, Valentina
Anului 2008 pentru ini]iativa `n spri- Lucanu - Tureschi [i m\ bucur c\
p`n\ acum am salvat 174 de mame
jinul semenilor.
Totul a `nceput `n anul 2000, `mpreun\ cu copiii lor de la dispec`nd o angajat\ de la firma pe care rare, a m\rturisit fondatoarea
Mihaela o conducea atunci a Centrului Inima lui Iisus.
Activitatea acestui centru
r\mas `ns\rcinat\ [i, la [ase luni,
cu tot riscul, voia s\ avorteze umanitar se desf\[oar\ `ntr-o cas\
copilul. A convins-o pe t`n\r\ s\ nou construit\, cu 12 camere, pronu fac\ acest gest necre[tinesc, prietate a familiei Eduard Tureschi,
fratele Mihaelei [i al Valentinei,
sprijinind-o moral [i material.
Am urm\rit pe mam\ [i pe unde locuiesc mamele cu copiii lor
copil, am mers la maternitate [i `n condi]ii pe care nu le-au visat.
apoi l-am botezat. Am observat c\ Din femei r\t\cite, aici, via]a lor s-a
`n maternitate sunt multe cazuri schimbat radical, pentru c\ funda]ia
c`nd mamele disperate `[i aban- are la baz\ terapia religioas\.
doneaz\ copiii [i am hot\r`t s\ m\
Maria STUPCANU
dedic acestora [i cu ajutorul lui
Dumnezeu s\ le aduc pe calea
cea bun\. Am fost [i sunt sprijinit\ Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
mereu de medici pediatri [i preo]i
catolici [i ortodoc[i deopotriv\.
La `nceput, am f\cut un
proiect, [i trei ani am fost sponsorizat\ de principesa Margareta,
perioad\ `n care am f\cut [ase
cursuri de specializare `n acest
REVIST| EDITAT| DE
domeniu. Pentru rezultate

Prof. dr. D.D. URSACHE

c\zut cortina peste `nc\ o
edi]ie a bac-ului. Ici colo
c`te un picat sau eliminat, ca
s\ fac\ bine la statistic\.
Vremea c`nd dasc\lii `i
secerau pe candida]i f\r\
mil\ a r\mas amintire.
F\r\ putin]\ de t\gad\,
examinatorii au fost de
partea candida]ilor la
marea confruntare. I-au
sprijinit c`t au putut. ~n unele
jude]e promovabilitatea a fost mai mult
dec`t p\rinteasc\: 98,19 % (Mehedin]i).
Asta nu `nseamn\ c\ bac- ul n-a produs perle prin viu grai sau pix. {tiu ce
ve]i `ntreba: mai este cazul s\ facem
haz pe seama perlelor c`nd au gafat [i
oamenii mari? Cei care au `ntocmit
subiectele, oamenii MECI-ului? Hai
totu[i s\ amintim c`teva perle produse
de candida]ii care s-au g`ndit mai mult

Zig - Zag

la gelul din p\r dec`t la subiectele

picate.
La limba [i literatura romn\, unde
au fost cele mai multe contesta]ii, candida]ii nu s-au dovedit exege]i `n
dragoste. Un domeniu `n care nar tre-

Filosofia a fost caracterizat\ drept o

[tiin]\ care g`nde[te alambicat , iar la
istorie a fost jale mare. Un Bul\ de la
Gala]i a gr\it cam a[a: Ambele armate
au luptat p`n\ s-au `mpotmolit `n timp
ce un soldat avea misiunea special\ de
a beli ochii la avioane. De ce
l-am f\cut Bul\ pe candidat? Era
din Gala]i, jude] cu cel mai mic
procent de promovabilitate
(59,97 %).
Concluziile le trag candida]ii.
Primul: B\i, ce s\ mai fac preg\tire 4
ani? Mai bine str`ng bani, cump\r
bac- ul [i gata! Al doilea: 1,60 la
mate, 2,50 la romn\, 10 la sport. Sunt
tare. Oricum nu-mi pas\: plec `n
Anglia. La ce? `ntreb\m noi, curio[i. Al
treilea: Ai v\zut, m\? Au picat [i \ia
ce se d\deau mari cu premii pe la
olimpiade. Mai merit\ s\ `nve]i?

PERLE DE LA BAC
bui s\ fie str\ini. Iat\ cum e definit\ de
o candidat\: Iubirea e un sentiment
unic care lumea de obicei `l simte f\r\
s\ vin\ ( sic). Greu de `n]eles, nu? La
aceea[i disciplin\, un licean pornit l-a
pus pe Lucian Blaga la zid. Cum l-a
caracterizat? Beste unul dintre
poe]ii mode[ti, dar complexat. O explica]ie n\ucitoare a scris un elev `ntr-un
eseu. Citi]i : Patima s-a legat de
oameni ca curcanul de curcan (?!).

Dumitru RUSU

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.
prof. dr. D. D. URSACHE, Carmen DASC|LU (secretar), Dorian

Pag. 8

APOSTOLUL

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

iulie - august 2009