APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 121

noiembrie 2009

15 ani de CSDR, s\rb\tori]i la Neam]

ineri, 20 noiembrie, cu
`ncepere de la ora 9.00, la
hotel Ceahl\u, a avut loc
`ntrunirea Consiliului Na]ional al CSDR, una dintre cele
mai importante [i mai vechi
forma]iuni sindicale din
Romnia. Pre[edintele Confedera]iei Sindicatelor Democratice din Romnia,
Iacob Baciu, a vizitat [i anumite institu]ii `n care CSDR
are reprezentan]i `n consiliile de administra]ie. ~ntrunirea g\zduit\ de jude]ul
nostru a fost una cu at`t mai special\, cu
c`t `n 2009 se `mplinesc 15 ani de la
`nfiin]area acestei organiza]ii. De altfel,
lucr\rile au `nceput cu un moment festiv, `n amintirea celor 15 ani de sindicalism. Au fost [i cuvinte grele, [i acuza]ii
aduse la adresa unor oameni care, la
vremea respectiv\, se d\deau sindi-

cali[ti, dup\ care au tr\dat, devenind

oameni politici. Oameni care urm\reau
s\ foloseasc\ sindicatele doar pentru a
scoate bani.
"Am dorit un parteneriat cu
autorit\]ile, cu patronatele, dar un
parteneriat real, bazat pe respect", a
spus Iacob Baciu, care a explicat [i de
ce manifestarea s-a ]inut la Piatra
Neam] [i nu la... Bucure[ti, spre exemplu. "~n jude]ul Neam] am avut un simbol pentru Bucure[ti, unul al sindicalismului. {ti]i despre cine vorbesc... (n.r.
Florin Florescu). Tot la Neam] s-a constituit Confedera]ia din ~nv\]\m`nt.
Mi[carea sindical\ nem]ean\ a avut o
contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea
sindicalismului `n Romnia. Acestea ar
fi doar c`teva din motivele pentru care
am `nclinat spre Piatra Neam]". Ar mai fi
[i alte motive: una dintre cele mai
importante federa]ii afiliate la CSDR

este Federa]ia Sindicatelor Libere

din ~nv\]\m`nt, din care face parte
[i Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam].
Mai mult dec`t at`t, pre[edintele
sindicatului nem]ean, Gabriel
Plosc\, este vicepre[edinte al FSLI.
Oarecum umbrit de finalul campaniei
pentru
preziden]iale,
Consiliul Na]ional al CSDR este
unul dintre evenimentele majore pe
care le g\zduie[te, anul acesta,
jude]ul Neam]. La manifestare erau
a[tepta]i `n jur de 120 de invita]i.
Numai c\ num\rul acestora este
ceva mai mic, aproximativ 100,
deoarece unii au anun]at c\ s`nt
bolnavi [i nu pot participa. Mai grav
este c\ o delega]ie ce venea spre
`ntrunirea de la Piatra Neam] a avut un
accident `n jude]ul Hunedoara, membrii
delega]iei anun]`nd din spital c\ vor lipsi
de la eveniment.

75 de ani de la "na[terea"

n noiembrie 1934, a ap\rut, la

ini]iativa unor dasc\li nem]eni,
anima]i de C. Luchian, V.
Gaboreanu... primul num\r al
revistei Apostolul, foaie
didactic\ [i literar\. ~n decembrie 1943, `n marasmul
r\zboiului, publica]ia [i-a
`ncetat apari]ia.
~n martie 1999, revista a

ROMAN

triste]ea de a constata c\, ast\zi, valorile

morale [i spirituale `n care au crezut, laolalt\ cu `nainta[ii, se pr\bu[esc, pe timp
de pace, mai abitir dec`t `n vremuri de
r\zboi.
Oricum, cu speran]a c\ pas\rea
PHOENIX exist\, ur\m Apostolului
cele necesare pentru iluminare [i
supravie]uire.
Mircea ZAHARIA

{coli `n s\rb\toare...

ciplina Matematica, la Religie, precum [i la un concurs de

fotografii, sau cel de desene destinat prichindeilor de la clasele
I IV. Cu ocazia acestor ample manifest\ri a fost lansat [i volumul intitulat Juc\rii de vorbe, acesta fiind practic produsul final
al unui proiect derulat `n anul [colar trecut, la ini]iativa institu]iei
s\rb\torite, la care au participat [coli din toat\ ]ara. Titlul volumului, coordonat de Nelu Dumbrav\, cadru didactic [i consilier
cultural la [coala din Horia, a fost inspirat de Cartea cu juc\rii a
lui Tudor Arghezi, un aport deosebit av`ndu-l la aceast\ realizare
[i studen]ii de la Facultatea de Filologie din cadrul Universit\]ii
Bacovia Bac\u, care au asigurat sprijinul `n ceea ce prive[te
jurizarea celor peste 120 de lucr\ri primite din ]ar\, de la elevi din
ciclul gimnazial [i primar.
A. OPRI{
(Continuaare `n pag. 2)

]umirea este clar\: profesorilor li se cere

s\ vin\ la [coal\, s\ predea, `ns\ tot li

Marius GHEGHICI
(Continuaare `n pag. 3)

Modelul
omului frumos

Apostolului

ren\scut [i s-a reeditat, la ini]iativa profesorului Florin Florescu, sub patronajul

Sindicatului din ~nv\]\m`nt, `n colaborare
cu Asocia]ia ~nv\]\torilor, Inspectoratul
{colar [i Casa Corpului Didactic din
jude]ul Neam].
Fondatorii seriei noi au `ndr\zneala s\
cread\ c\ nu au tr\dat idealurile celor care
au aprins tor]a Apostolului, pentru
luminarea norodului [i a lor `n[i[i. {i au

n ultima lun\ de zile, o serie de unit\]i de `nv\]\m`nt

din Roman [i nu numai au fost `n s\rb\toare, marc`nd,
astfel, momente deosebite din istoria evolu]iei acestora. Tonul `n acest sens l-au dat, aproape de finele lunii
octombrie, cei de la Grup {colar Vasile Sav, care au
marcat Zilele [colii printr-o serie de ac]iuni culturaleducative `n contextul c\rora s-au remarcat at`t elevi,
c`t [i cadre didactice. Dup\ s\rb\toarea liceului din
Bulevardul Republicii, manifest\rile s-a mutat peste
r`ul Moldova, `n chiar ultimele dou\ zile din luna trecut\ c`nd {coala din comuna Horia a `mplinit 118 ani
de la `nfiin]are. Agenda acestei de-acum tradi]ionale s\rb\tori a
fost, ca de obicei, foarte `nc\rcat\, protagoni[ti fiind elevii, de la
cei mai mici, p`n\ la cei din ciclul gimnazial, care s-au `ntrecut cu
aceast\ ocazie `n cadrul unor concursuri de perspicacitate la dis-

Unul dintre subiectele asupra c\ruia

s-au aplecat at`t pre[edintele CSDR, c`t
[i cel al sindicatului nem]ean din
`nv\]\m`nt a fost m\sura de trimitere
for]at\ acas\ a profesorilor. Nemul-

n r`ndurile ce
urmeaz\ `ncerc
s\ v\ provoc la o
medita]ie asupra
mesajului transmis de lucrarea lui
Dan Puric, Omul
frumos, ap\rut\ la
Editura Compania
Dan Puric, 2009.
C a r t e a
reprezint\ o antropologie cultural\ `n care

se contureaz\ un vis, `n care

se portretizeaz\ un tip de om
a[a cum ar trebui s\ fie.
Astfel, visul lui Dan Puric
apare ca o speran]\ luminoas\ pus\ `n fa]a unei
na]iuni. Acest model este
unul afirmativ, pozitiv, nefiind
`ndreptat `mpotriva unui alt
model [i nici impus, ci sugerat `n mod c`t se poate de
elegant, dorit, n\zuit. Actorul
Dan Puric modific\ structural
tiparul existent [i face acest
gest `n virtutea unui tipar
verificat `ndelung, tipar ce a
servit drept un model de via]\
acreditat `n decursul istoriei,
o matrice ce se opune
tendin]elor haotice actuale.
Este o propunere de perspectiv\ asupra omului, la
care ar fi bine s\ ne g`ndim ,
un posibil un reper pentru
conduita [i comportamentul
fiec\ruia dintre noi.
Drd. Mihai
FLOROAIA
(Continuaare `n pag. 3)

La mul]i ani Colegiului Na]ional "Petru Rare["!

40 de ani de tradi]ie [colar\ s`nt aniversa]i anul acesta de c\tre Colegiul Na]ional "Petru Rare[". 140 de ani
pentru care elevii [i profesorii de la aceast\ unitate de
`nv\]\m`nt au preg\tit o serie de manifest\ri,
desf\[urate `n perioada 23 - 27 noiembrie. Normal,
punctul culminant este 27 noiembrie, ziua `n care la
Colegiul Na]ional "Petru Rare[" a sunat, pentru prima
oar\, clopo]elul. Mihai Obreja, directorul acestei [coli,
retr\ie[te momentele de glorie ale Colegiului: "Ce tr\iri
[i c`t\ responsabilitate la elevii [i profesorii anului
1897 c`nd, al doilea gimnaziu real din ]ar\, la 1878,
devine Liceul real Piatra Neam], sau la cei ai anului 1969, care
s\rb\toreau centenarul [i `n 2000, c`nd devine Colegiul Na]ional
Petru Rare[!
~n aceste momente aniversare, bun\-cuviin]a, `n]elepciunea
[i spiritul nobil al Rare[ului ne `ndeamn\ s\-i cinstim pe cei care,
din pozi]ia de elevi, profesori, directori sau reprezentan]i ai comunit\]ii, au fost cu inima, cu g`ndul cel bun [i cu fapta aproape de
[coal\. Nu exist\ bucurie [i satisfac]ie mai mari pentru truditorii

din sala de clas\, dec`t acelea de a preg\ti sufletele [i a lumina

min]ile, `nc`t genera]iile de absolven]i s\ intre pe calea
des\v`r[irii.
Urm`ndu-l pe profesorul Gr. Cap[a, exprim\m convingerea c\
acest liceu a fost favorizat de soart\. Aflat `ntr-un ora[ cu cea mai
frumoas\ pozi]ie natural\, sc\ldat de apa curat\ [i r\coritoare a
Bistri]ei, parfumat de aerul brazilor cu verdea]\ `n tot timpul anului, liceul a atras profesori distin[i care i-au f\cut gloria.
Absolven]ii Rare[ului, de ieri [i de azi, au f\cut s\ se vorbeasc\
cu respect [i considera]ie `n universit\]ile din ]ar\ [i str\in\tate.
Nu din Rare[ a plecat cel care avea s\ fie apreciat, la un moment
dat, cel mai mare t`n\r matematician din lume? Daniel T\taru,
c\ci despre el aducem vorbire, exprim\, poate, cel mai bine
crezul nostru: Cultur\, Noutate, Performan]\, Realism.
La ceas aniversar s\ ne bucur\m `mpreun\, elevi, p\rin]i,
profesori [i to]i cei care a]i fost, sunte]i, sau ve]i fi rare[i[ti,
neuit`nd nici o clip\ vorba cronicarului: Nasc [i la Moldova
oameni!
M.G.

PRIMIM DE LA ROMAN
Prietenii naturii,
mereu de veghe...

ncepnd din aceast\

toamn\, drumul comunal de pe raza
localit\]ii S\b\oani a
prins via]\, fiind deacum `nsufle]it cu
100 de puie]i de tei,
gra]ie proiectului
educativ
intitulat
Prietenii naturii
ini]iat de c\tre prof.
Mihaela Munteanu,
la nivelul gimnazial
al Liceului Teoretic Vasile
Alecsandri din localitatea aflat\
la circa 15 kilometri de municipiul
Roman. Este vorba despre un
proiect care a demarat `nc\ din
luna octombrie 2009, cnd am
stabilit echipele pentru fiecare
activitate, participan]ii fiind elevii
claselor V - VIII din [coala noastr\, sub coordonarea dirigin]ilor.
Ini]ial, am organizat `ntlniri prin
care au fost `nsu[ite detaliile
necesare privind tehnica s\dirii
puie]ilor, dup\ care am trecut la
munca efectiv\ `n teren unde am
beneficiat de sprijinul partenerilor
no[tri. Toat\ lumea a participat
cu un entuziasm deosebit, uneltele, precum [i locul destinat
s\dirii puie]ilor, fiind puse la dispozi]ie de c\tre Prim\ria
S\b\oani, `n vreme ce materialul
s\ditor ne-a fost asigurat de
Ocolul Silvic Roman. Scopul
acestui proiect, care se va finaliza la sfr[itul anului 2010 este
unul educativ, `n mod deosebit,
cu consecin]e directe legate de
protec]ia mediului `nconjur\tor.
Pe parcursul derul\rii proiectului
Prietenii naturii mai sunt
cuprinse o serie de activit\]i
didactice [i artistice, ocazie cu
care vom marca evenimente
deosebite cum ar fi apropiatele
s\rb\tori de iarn\, Ziua P\mntului, Ziua p\s\rilor [i arborilor,

precum [i Ziua Mediului, ne-a

declarat prof. Mihaela Munteanu,
ini]iatoarea acestui proiect.
Angela Totu, Vasile C\runtu,
Angela Vacaru, Irina Pal, Mihaela
Ciobanu, Ana C\t\lina Gavril\,
Steriana
P\duraru,
Iulian
P\duraru, Anisoara Scirlat,
L\cr\mioara Gherasim, Maria
Robu, Aurora Ostafe, Gabriela
Ciocoiu, Olga Ciobanu sau Maria
Asiei, adic\ dirigin]ii elevilor participan]i la activit\]ile deja
desf\[urate, al\turi de elevii din
ciclul gimnazial [i de conducerea
Liceului
Teoretic
Vasile
Alecsandri, cu to]ii sunt semnatarii unui act civic ale c\rui
roade se vor sim]i `n timp, genera]ii bune de-acum `nainte. {i,
cine [tie, poate c\ dintre ace[tia,
sau, mai trziu, copiii [i nepo]ii
celor care au `mpodobit drumul
comunal 52 A S\b\oani - E 85,
spre Roman [i spre Mirce[ti, to]i
cei [tiu]i sau cei care vor veni,
vor poposi la umbra teilor `nflori]i,
loc de reculegere sufleteasc\ [i,
de ce nu, [i de poezie, avnd `n
vedere faptul c\, nu departe, un
tei celebru d\inuie `nc\ `n Istoria
literaturii romne...
Iar ca totul s\ fie pe deplin
conturat `ntr-un lucru bine f\cut,
spre pilda genera]iilor ce vor
urma, `n cadrul proiectului `n
discu]ie se au `n vedere ac]iuni
repetate de urm\rire a evolu]iei
materialului s\ditor [i de
`nlocuire a puie]ilor, acolo unde
va fi nevoie, activit\]i prev\zute
att `n prim\vara ct [i `n toamna
anului viitor, protagoni[ti fiind to]i
cei care [i-au pus [i pn\ acum
amprenta pe acest proiect parc\
menit s\ marcheze `nceputul
unui veac ce are nevoie ct mai
des de astfel de ini]iative...

Felicit\ri pentru toate ocaziile, via e-mail...

avignd zilele acestea pe internet
(ocazie cu care am
mai intrat prin ni[te
conturi mai vechi)
m-am... `mpiedicat
de cteva aplica]ii
online numai bune
de z\bovit prin ele
acum, `n prag de
s\rb\tori. Desigur,
ve]i spune, dar noi
mai scriem `nc\ felicit\ri la plic,
a[a ca pe vremea bunicii... Nimic
r\u `n asta, mai ales c\ obiceiul
este pe cale de dispari]ie, `ns\
solu]ia cu expedierea unei ilustrate via online prezint\ infinit
mai multe avantaje.
Ca s\ nu z\bovesc prea
mult asupra acestui aspect
(deoarece e ceva de vorbit la
acest capitol) a[ remarca doar
faptul c\, optnd pentru internet,
numai multitudinea modelelor
puse la dispozi]ie, care de care
mai deosebite, deci numai dup\
asta dac\ ar fi s\ ne lu\m [i tot

merit\ `ncercat. Despre abilit\]i,

ce s\ mai zicem, vede]i [i dumneavoastr\ (m\ refer la cei care
`nc\ se mai... sperie s\ pun\
mna pe mouse), scotoci]i-v\ de
ceva m\run]i[, din bugetul acesta ciuntit din toate p\r]ile, [i
nepotul sau copilul va fi bucuros
s\ v\ sar\ `n ajutor deoarece,
subliniez `nc\ o dat\, merit\ din
plin. Eeeeiiiiiiiiiiii, ve]i mai spune,
de parc\ noi n-am fi [tiut c\
putem trimite felicit\ri la diverse
ocazii, via e-mail. Doamne
fere[te, cine a spus c\ am
descoperit eu roata, `ns\ `mi
spune inima c\ nu [tiu c]i dintre
dumneavoastr\ a]i accesat vreodat\ saitul http://felicitari.tfm.
ro/felicitari/ care, pe lng\ o
sec]iune de [tiri [i una de wallpapere, ne propune o bogat\
colec]ie de felicit\ri virtuale
gra]ie unui proiect 100 % romnesc. De aici ave]i de unde
alege dintre nu mai pu]in de 22
de categorii, de la felicit\ri zilnice, la cele dedicate marilor
s\rb\tori cre[tine ale anului, sau

alte categorii interesante precum

onomastice, s\n\tate, diaspora [i chiar carduri specifice
pentru situa]iile `n care trebuie
s\ aducem condolean]ele noastre. Colec]iile sunt realizate `ntr-o
grafic\
excep]ional\,
iar
ilustra]iile, cel pu]in cele
prezente `n colec]ia dedicat\
s\rb\torilor de iarn\, sunt, f\r\

excep]ie, ca-n basme, deci v\

pute]i asigura de un efect 100 %
pozitiv la destina]ie. Alte solu]ii
valabile `n preajma s\rb\torilor
mai propun, de regul\, marile
saituri cum ar fi www.youtube.
com sau www.trilulilu.ro care
ofer\ op]iuni de sezon `n acest
sens, astfel c\ sta]i cu ochii pe
ele.

Ceva [i mai... cooolllllll !

intre toate op]iunile deosebite,
una mi-a atras aten]ia `n mod
excep]ional, prin complexitatea
ei [i utilitatea ce decurge din faptul c\ putem s\ trimitem felicit\ri
personalizate, foarte bine garnisite cu fel de fel de efecte,
`ncepnd de la imagini clipart [i
pn\ la clipuri/filme preluate de
pe youtube. V\ spun drept c\ am
ajuns la aceast\ superb\
aplica]ie, pe care o pute]i accesa
la adresa http://www.postalz.com, datorit\
unei semnal\ri de care am avut noroc s\ dau

A. OPRI{

(urmaare din pag. 1)

De aici, v\ distra]i la butoanele afi[ate,

iar dac\ socoti]i c\ e prea greu, nu uita]i de
bac[i[ul pentru copil sau nepot, dup\ caz
De meritat, merit\ din plin. V\ ve]i putea
convinge de asta imediat ce compozi]iile astfel create vor fi recep]ionate de c\tre destinatari. Mai vorbim, iar dac\ nu s\ nu-mi mai
zice]i mieeee Nicoleta !!! Apropo: s\ nu
uita]i de Necula[, abia v-am dat ni[te ponturi
cooollllll Hai, la butoane, c\ Mo[ul e pe
drum. S\rb\tori cu tihn\ [i s-auzim numai de
bine !
Prof. Drd. Nicoleta DANCI
Liceul Teoretic Vasile Alecsandri S\b\oani

{COLI ~N S|RB|TOARE...

n sf`r[it, cortina peste balul

[colilor roma[cane a c\zut la
`nceput de noiembrie c`nd
Colegiul Tehnic Danubiana
Roman a `mplinit 35 de ani de
existen]\, fiind, `n prezent, institu]ia cea mai reprezentativ\
pentru profilul alimentar din
zona Moldovei. Cum se [i
cuvenea pentru o astfel de
aniversare, calendarul acesteia
a fost plin cu activit\]i care de care mai...
apetisante. Astfel, fiecare elev [i profesor
a `ncercat s\ fac\ ceva `n contul acestei

pe saitul www.cnet.ro pe care abia vi l-am

prezentat `n Apostolul trecut. Practic, este
vorba despre o aplica]ie gratuit\, care cere
drept... pre] crearea unui cont, fapt care presupune s\ v\ `nregistra]i cu o adres\ de email valid\ (la care ve]i primi, dup\ `nscriere,
un link de confirmare) [i cu o parol\. Chiar [i
f\r\ `nscriere, dup\ ce a]i accesat pagina
principal\, iar, de acolo, a]i dat click pe create postcard, `n fereastra urm\toare care se
deschide (pentru `nregistrare) da]i click, din
nou, la pozi]ia 1 unde scrie As an anonymous user (No signup required) [i
gataaaaaaa

s\rb\tori, `ntre alte ini]iative deosebite

remarc`ndu-se `ncercarea de a crea un arc
peste timp, respectiv fo[ti elevi ai [colii,
actuali profesori, `n vreme ce la atelierele
de instruire practic\ s-au conceput produsele care au f\cut deliciul expozi]iilor
organizate cu acest prilej. Cea mai pastelat\ dintre acestea, o miniexpozi]ie intitulat\ sugestiv Culorile toamnei a fost
organizat\ de Cercul ecologic din [coal\,
la care s-au ad\ugat o expozi]ie a
cl\titelor precum [i expozi]ia culinar\
organizat\ de atelierul de tehica servirii,
exclusiv cu produse specific moldovene[ti,
din care n-au lipsit p`inea de cas\, dar nici
p`rjoalele sau binecunoscuta alivanc\. Iar

pentru c\ a b\tut ceas aniversar peste

r\ceala toamnei de-afar\, cu aceast\
ocazie se cuvine s\ fie rostite numele a doi
mari dasc\li care au f\cut ca [colile unde
[i-au l\sat amprenta profesional\ s\
creasc\ dup\ 1989 precum F\t-Frumos
din poveste. Este vorba despre prof.
Leonard Vacaru, de la Danubiana, dar [i
despre prof. Dan Zaharia, de la Vasile
Sav, oamenii care, prin tot ceea ce au
f\cut `n anii ce au urmat revolu]iei, au scris
istorie `n institu]iile recent s\rb\torite,
l\s`nd, astfel, pild\ celor care, ast\zi, le
urmeaz\ `n aceast\ perpetu\ `ntrecere,
marcat\ mai ales de un sim] al datoriei [i
de o `nalt\ r\spundere profesional\...

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Cenaclul literar EUROCULTIN: Ultima or\, dar nu ultima oar\...

u toate condi]iile dificile din
Republica Moldova, [i anul acesta,
Revista de Cultur\ [i Crea]ie
Literar\ a Tinerei Genera]ii, Clipa
(sideral\), a organizat cea de-a XI-a
edi]ie a Concursului Na]ional de
Crea]ie Literar\ Iulia Hasdeu.
Competi]ia deschis\ elevilor de
gimnaziu [i liceu s-a desf\[urat pe
4 sec]iuni: Poezie, Proz\, Eseu [i
Debut sideral. Ca [i la edi]iile anterioare au fost invita]i s\ participe
tineri
din Republica Moldova,
Romnia [i din `ntreaga diaspor\ romneasc\.
Dac\ la poezie [i proz\ tematica a fost
liber\, la eseu, participan]ii de gimnaziu au
fost invita]i s\ mediteze asupra uneia din
urm\toarele teme: Suferin]a este mai necesar\ dec`t orice pl\cere `n formarea unui caracter, Sunt un dic]ionar de antonime iar
liceenilor li s-au propus temele: C\derea este
colectiv\, salvarea este individual\ ,
Nonconformi[tii nu distrug , Te doare doar
atunci c`nd dore[ti.
Lucr\rile au fost jurizate de personalit\]i

Pag. 2

ale culturii din Basarabia av`nd ca pre[edinte

pe doamna profesoar\ Iulia Iord\chescu, director al revistei [i coordonator de proiect,
al\turi de care s-a aflat redactorul-[ef al Clipei

Premiile ob]inute de elevii de la cenaclul

amintit au fost `n num\r de 12. Num\rul premiilor ob]inute de nem]eni a `nsemnat, dup\
cum aprecia pre[edinta juriului, o lovitur\ , `n

CUVINTE CU ARIPI DE PAS|RE

poeta Aurelia Borzin. Ambele au depus eforturi considerabile pentru a p\stra anvergura
competi]iei, chiar dac\ nu au mai g\sit posibilit\]ile materiale pentru a aduna `n spa]ii
familiare [i familiale pe to]i laurea]ii, au f\cut
demersurile
necesare pentru
tip\rirea
diplomelor [i publicarea unor texte semnate
de laurea]i `n ultimul num\r al revistei, urm`nd
ca celelalte s\ vad\ lumina tiparului `n
numerele ulterioare.
{i la aceast\ edi]ie, au fost prezen]i
membrii Cenaclului Literar Eurocultin, care au
participat la sec]iunile concursului `n calitate
de actuali sau fo[ti elevi ai [colii noastre,
ast\zi liceeni la colegii na]ionale de prestigiu.

cel mai generos sens al cuv`ntului.

Iat\ [i rezultatele: sec]iunea POEZIE
elevi de gimnaziu: premiul I - Pantazi Cristiana
Berenice clasa a VI- a B, premiul II- Irina Nu]u,
clasa a VII -a E, premiul III - Ionescu Theodora
Ilinca clasa a VI- a A, men]iune - Mocanu
Andra clasa a VI- a B [i - Ro[u Mihnea Flavian
clasa a VIII -a ; sec]iunea POEZIE liceeni:
premiul II - Ilca Drago[ clasa a IX- a; sec]iunea
PROZ| elevi de gimnaziu: men]iune - Claudiu
Nohai clasa a VI- a A; sec]iunea PROZ|
liceeni: men]iune - Ilca Drago[ clasa a IX- a;
sec]iunea ESEU elevi de gimnaziu: Premiul II Irina Nu]u, clasa a VII- a E; premiul III - Ionescu
Theodora Ilinca- clasa a VI- a A [i Claudiu Nohai

APOSTOLUL

clasa a VI- a A; sec]iunea ESEU liceeni:

men]iune- Oana Ojic\ clasa a IX- a.
Juriul a acordat o diplom\ de excelen]\
[i temerarei profesoare de Limba [i Literatura
Romn\, Monica Marilena Cristea, pentru
deschiderea [i larghe]ea spiritual\ de care a
dat dovad\ pe parcursul celor 11 edi]ii ale concursului [i... care, `mpreun\ cu discipolii
Domniei Sale, a `nmul]it clipele siderale...
~n ultimul num\r al revistei, care a beneficiat de o prezentare impecabil\, au fost tip\rite
lucr\ri semnate de c`]iva dintre elevii laurea]i.
Astfel, dintre premian]ii no[tri au fost publicate
poezii semnate de Cristina Berenice Pantazi [i
Theodora Ilinca Ionescu, eseul Suferin]a mai
necesar\ dec`t orice pl\cere de Irina Nu]u [i un
alt eseu C\derea este colectiv\, salvarea
este individual\ de Oana Ojic\. 4 pagini din
num\rul laurea]ilor au fost rezervate celor de la
Eurocultin. ~n num\rul 6 al Clipei, care o s\
apar\ peste dou\ luni, vor vedea lumina tiparului [i crea]iile altor premian]i de dincolo [i de
dincoace de Prut. (Red.)

noiembrie 2009

{COALA NEM}EAN|, LA ZI
15 ani de CSDR, s\rb\tori]i la Neam]

(urmare din pag. 1)

e taie 15,5% din

salariu, pentru a se
face economie la
bugetul de stat.
"Dac\ mai mult de
50% plus 1 vor spune
c\ doresc s\ fac\
grev\ general\, vom
relua protestele suspendate dup\ greva
de pe 5 octombrie.
Nu va fi o grev\ pe
perioad\ nelimitat\.
Am stabilit ca perioada de grev\
s\ fie exact cea `n care ni se
propune s\ pred\m f\r\ a fi
pl\ti]i, mai exact 7 zile: 26-28
noiembrie, apoi este week-end,
apoi s\ fim `n grev\ p`n\ pe 7
decembrie. Situa]ia este una
extrem de delicat\. Exist\ riscul
s\ ni se opreasc\ [i banii pe
grev\ [i pe cei 15,5%", a subliniat Gabriel Plosc\.
Culmea este c\ nu faptul c\
se opresc cei 15,5% din salariu
determin\ aceast\ grev\ iminent\, ci decizia guvernan]ilor
de a-i chema la munc\ pe profe-

sori, f\r\ s\ `i pl\teasc\: "Poate

c\ alta ar fi fost situa]ia dac\ ne
spuneau, cinstit, corect, c\ trebuie s\ venim la munc\, f\r\ s\
fim pl\ti]i. A[a este o aiureal\.
Poate c\ erau unii colegi care nu
aveau nici o problem\ major\
dac\ st\teau acas\ [i li se luau
ace[ti bani. Dar s\ fii chemat la
munc\ [i s\ nu fii pl\tit, este o
aiureal\", a mai spus Gabriel
Plosc\. Pre[edintele CSDR,
Iacob Baciu, a punctat: "S\ vin\
omul la lucru [i s\ nu primeasc\
bani este o abera]ie. Nu s-a mai
pomenit a[a ceva `n ultimii 20 de
ani. Se creeaz\ un precedent
periculos. Ne `ntreb\m [i noi,
munc\ pentru cine? Pentru ce
se munce[te `n ]ara asta?".
Iar aceast\ `ntrebare a fost
completat\ de Gabriel Plosc\,
acesta subliniind un alt aspect
trist al `nv\]\m`ntului nem]ean:
"La Neam] au avut loc reduceri
de personal, tocmai pentru a se
face economii. Au fost blocate
posturile libere, au fost
comasate clase, [coli. Dar
nimeni nu vorbe[te de aceste
economii, care s-au realizat. S\

ni se spun\: e nevoie de o
reducere a cheltuielilor cu at`t.
Voi a]i realizat at`t [i mai trebuie
s\ economisi]i at`t".
~n orice caz, trimiterea `n
concediu for]at f\r\ plat\ a
bugetarilor este stabilit prin lege.
"A devenit lege, deci trebuie aplicat\. Indiferent la ce m\suri de
protest ne g`ndim noi", a spus
Gabriel Plosc\. De altfel, [i liderul CSDR a subliniat: "Nu po]i
face grev\ pentru modificarea
unei legi, ci pentru a solicita anumite drepturi". ~ns\ tot Gabriel
Plosc\ a amintit de o `ntrebare
pe care a primit-o de la unii
membri de sindicat: "Corect,
este lege, deci trebuie s\ o
respect\m. dar legea 221,
privind major\rile salariale ale
cadrelor didactice de ce nu a
fost respectat\, aplicat\?". "S\
dai o lege [i s\ nu o aplici, tu
Guvern, putere, este o c\lcare
`n picioare a statului de drept", a
subliniat [i Iacob Baciu.
Liderii de sindicat au amintit
[i de o adres\ considerat\ aberant\ a Ministerului Educa]iei,
conform c\reia profesorii ar tre-

Despre Demnitate...

emnitatea e o tr\s\tur\ de caracter specific\ romnului, ce ne-a fost insuflat\ din fraged\ pruncie. Am fost
`nv\]a]i c\ orice ni se `nt`mpl\ `n via]\, trebuie s\
primim cu demnitate. Cu demnitate [i bun sim] am
primit tot ceea ce ni s-a dat `n ultimii ani, adic\ nimic;
sau, ca s\ privim `ntr-un mod realist, ni s-a dat un
ultim loc `n toate. Un ultim loc `n grila de salarizare am
primit [i acum.
Am crezut cu adev\rat [i am a[teptat apari]ia legii
de majorare a salariilor [i am tr\it cu to]ii
dezam\girea neaplic\rii ei. Am `n]eles c\ trecem cu
to]ii printr-o perioad\ de criz\ [i am a[teptat apari]ia
legii unice de salarizare. Rezultatul a fost un ultim loc `n gril\ [i
deci un nou sacrificiu pentru noi.
Dar ne `ntreb\m: De ce numai noi trebuie s\ facem sacrificii? {i c`te sacrificii mai putem face? De ce trebuie s\ fim
amenin]a]i de disponibiliz\ri, de concedii f\r\ plat\, de diminuarea veniturilor salariale?
De ce numai noi trebuie s\ r\spundem elevilor [i p\rin]ilor

bui s\ aib\ zilele nepl\tite `n

vacan]a de iarn\ a elevilor. "Se
`mping zilele acestea `n perioada noastr\ de concediu, ceea ce
contravine legii. De asemenea,
adresa MECI contravine legii [i
pentru c\ se spune ca toate cele
7 zile s\ fie luate `n decembrie,
c`t timp `n lege se spune clar c\
nu pot fi trimi[i bugetarii acas\
mai mult de 4 zile pe lun\. Mul]i
colegi aveau planificat concediul
de odihn\ `n acea perioad\. Iar
planific\rile pentru concediu se
fac, conform contractului colectiv de munc\, la `nceputul anului
calendaristic. Nu `i po]i lua unui
om dreptul la concediu,
trimi]`ndu-l acas\ f\r\ plat\", a
mai spus Gabriel Plosc\.
~n orice caz, aceste m\suri
ale guvernan]ilor vor atrage [i
numeroase ac]iuni `n instan]\
din partea celor care s`nt victimele "economiilor la buget". "O
solu]ie ar fi ca toate persoanele
afectate de aceast\ m\sur\ s\
dea, `n nume personal, `n judecat\ Guvernul. ~ns\, astfel, se
blocheaz\ Justi]ia", a conchis
Iacob Baciu.

despre toate schimb\rile care apar [i care creeaz\ un adev\rat

haos?
De ce trebuie s\ lucr\m `n [coli care nu au autoriza]ie de
func]ionare pentru c\ nu `ntrunesc condi]iile igienico- sanitare
minime?
De ce trebuie s\ lucr\m cu num\r at`t de mare de elevi `ntr-o
clas\ pentru c\ se dore[te comasarea [colilor, comasare care `n
final va duce la disponibiliz\ri `n r`ndul cadrelor didactice?
De ce? De ce? De ce? {i ar mai fi multe `ntreb\ri la care,
din p\cate, nu ne r\spunde nimeni. {i dac\ cineva simuleaz\ c\
ar r\spunde, `n realitate nu d\ niciun r\spuns exact.
{i atunci, revenind la demnitate, v\ rog, cu demnitate s\
cerem, s\ fim auzi]i, s\ fim consulta]i `n deciziile care se iau
pentru noi, s\ fim respecta]i, pentru c\ nu dorim dec`t s\ tr\im
decent [i s\ ne d\ruim profesiilor noastre de dasc\li [i educatori, profesii pe care le exercit\m cu drag [i pe care nu le-am
ales din considerente financiare.
Daniela UNGUREANU
Institutor {coala Gher\ie[ti

Excursiile [colare [i gripa nou\

xcursiile [colare s`nt afectate

de
virusul
AH1N1.
Conducerea inspectoratului
[colar cere directorilor de [coli
s\ fie foarte pruden]i atunci
c`nd aprob\ astfel de excursii.
De asemenea, se solicit\
am`narea sau chiar anularea

unor excursii deja programate: "~n contextul `n care `n unele jude]e [i zone din
]ar\ se confrunt\ cu apari]ia unor cazuri
de grip\ cu virusul AH1N1, Inspectoratul
{colar al Jude]ului Neam] recomand\
directorilor de [coli [i cadrelor didactice
modificarea programului excursiilor
[colare [i pre[colare, `n sensul evit\rii

traseelor [i zonelor cu risc victimal pentru copiii [i cadrele didactice, am`narea

sau chiar suspendarea unor excursii
planificate", se arat\ `ntr-un comunicat
semnat de inspectorul [colar general,
Lumini]a V`rlan.
M.G.

Dasc\li nem]eni
de alt\dat\

(a XXI-a
a
evenit\ tradi]ional\,
activitatea organizat\ de Complexul
Muzeal Jude]ean
Neam], `n colaborare cu Asocia]ia
~nv\]\torilor Neam]
[i Funda]ia {tiin]ific\
"Constantin
M\tase", a avut loc la
Casa ~nv\]\torilor,
din strada Mihail
Sadoveanu, `n ziua de vineri,
20 noiembrie, orele 11 a.m.
Au participat peste 50 de
cadre didactice de v`rste
diferite, de la viitoarele `nv\]\toare (eleve ale Liceului
Pedagogic Piatra Neam]), la
t`mplele c\runte ale nonagenarului dr. Costache Andone,
prof. univ. Victor T\n\sescu
(Bucure[ti), prof. Gheorghe
Amaicei, prof. Jean Cr\ciun
(fost inspector general), prof.
Maria U]\ (fost inspector general) [i oameni ai [colii de
ast\zi, prof. Dan Mih\ilescu
(muzeograf), prof. Elena
Preda, inspector [colar.
~n prima parte, s-au
prezentat [apte lucr\ri:
1. Prof. Mihaela Gherghelescu, Carmen Florea, Piatra
Neam]- Un pedagog de
renume, prof. Ioan Dr\gan;
2. Prof. Elena Cojocariu, prof.

edi]ie)
Gheorghe Amaicei, Piatra
Neam]- Un om al [colii- profesorul Grigore Cap[a;
3. ~nv\]\tor Pompilia P\tr\[canu, `nv. Rodica Ciurea,
Piatra Neam]- Un dasc\l
pasionat- `nv\]\tor Constantin
Tutoveanu;
4. Prof. Maria Apetrei, Lucre]ia
Ciurea- Piatra Neam]- Un
`mp\timit al [colii- `nv\]\torul
Ioan Luca;
5. Prof. univ. Victor T\n\sescu,
Ludovica T\n\sescu, Bucure[ti - Titlu rezervat;
6. Prof. Constantin Antonovici,
Gheorghe }ig\u, Piatra Neam]
- Din via]a [i activitatea
`nv\]\torului Grigore Ungureanu;
7. Ing. Viorel Nicolau, Piatra
Neam]- Liceul Petru Rare[ `n
cartofilie.
A doua parte a fost rezervat\ dezbaterilor [i discu]iilor
libere, `ntr-o atmosfer\ destins\. Ne propunem s\ public\m `n revista noastr\, num\r
de num\r, cele mai valoroase
[i interesante comunic\ri [i,
dac\ va fi posibil, s\ edit\m [i
o culegere antologic\ cu
lucr\rile prezentate `n edi]iile
anterioare.
prof. {tefan
CORNEANU

Modelul omului frumos

(urmaare din pag. 1)
onfigurarea Omului frumos de c\tre artistul Dan Puric are
implicit un urcu[ spre stadiul moral [i religios, pres\rat [i
`nso]it de smerenie, fiindc\ are de `nvins vr\[ma[i redutabili
precum uitarea, oportunismul, la[itatea, ipocrizia, slug\rnicia, indiferen]a, ignoran]a, sfidarea valorilor autentice, arogan]a, zeflemeaua, b\[c\lia [i, mai ales, ateismul. A[adar,
suntem chema]i cu to]ii spre rea[ezarea virtu]ilor [i
aspira]iilor curate, fapt ce presupune cultivarea unei atitudini
ferme [i curajoase, plin\ de responsabilitate [i spirit de
jertf\. Omul frumos este acela care z`mbe[te `n mod natural
[i firesc, iar nu crispat sau pref\cut, care va vorbi limba
curat\ romneasc\ [i nu cea murd\rit\ de mitocani, analfabe]i, incul]i etc.
Problema identita]ii este abordat\ `n mod analitic [i din
mai multe puncte de vedere, insist`nd asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus d\inuire [i eternizare ori permanentizare [i
`nve[nicire, apoi exterminare [i excludere versus t\ria [i icluziunea
credin]ei cre[tine. Na]iunea [i neamul ori poporul `n cuprinsul acestui discurs sunt una [i, `mpreun\, constituie o valoare suprem\ pentru noi, dar
care poate fi, cum sugereaz\ el, f\r\ orgoliu, o pild\ pentru al]ii, demn\ de
luat `n seam\.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Cum se va desf\[ura
anul acesta Bac-ul?
valu\rile din timpul anului, pentru examenul de
Bacalaureat, ar putea deveni foarte impotante `n vederea `ncadr\rii `n munc\, de[i nu se primesc note
pentru acestea. Bacalaureatul 2010 reprezint\ o nou\
premier\ `n `nv\]\m`nt. Nu vor mai exista probe orale
`n timpul Bac-ului, `ns\ vor exista 3 evalu\ri, la limba
romn\, limb\ str\in\ [i competen]e digitale (concret cum se descurc\ elevul la calculator). Pentru cele 3
evalu\ri vor fi puse niveluri de competen]\, `n locul
notelor sau a calificativelor. Spre exemplu, `ncep\tor,
avansat [i experimentat. "Elevii vor fi evalua]i f\r\
ghilotina notelor. Nu vor fi elevi admi[i sau respin[i. Am
primit semnale c\ `n unele [coli s`nt colegi profesori
care spun elevilor: "Vei da cu mine aceste examen [i nu vei promova". Acest tip de agresiune pe care unii colegi `l au fa]\ de
elevi nu `[i are justificare. Este o amenin]are care nu se poate
reg\si `n realitate", a subliniat Lumini]a V`rlan, inspector [colar
general. ~n schimb, trebuie subliniat c\ elevii care au absolvit
liceul `n anii preceden]i, `ns\ nu au dat BAC-ul, vor fi nevoi]i s\
participe, anul acesta, la cele 3 evalu\ri, dup\ cum a precizat
inspectorul [colar general adjunct, Liliana Georgescu: "To]i candi-

noiembrie 2009

da]ii trebuie s\ se supun\ metodologiei din acest an. ~ns\ to]i trebuie s\ `n]eleag\ c\ la aceast\ prob\ nimeni nu pic\, ci ob]ine un
anumit nivel de competen]\. {i cei din anii preceden]i vor trebui
s\ dea aceste probe de evaluare". Liliana Georgescu subliniaz\
totu[i importan]a celor trei evalu\ri: "Angajatorii nu mai s`nt,
acum, at`t de interesa]i de nivelul de cuno[tin]e. S`nt unii tineri

BACALAUREAT 2010
care, dup\ Bacalaureat, doresc s\ se angajeze, nu s\ `[i continue
studiile. Pentru ace[tia, competen]ele lingvistice [i digitale vor
avea o importan]\ mai mare dec`t notele la matematic\ ob]inute
la Bacalaureat. Aceste niveluri de competen]\ vor fi trecute pe
diploma de bacalaureat".

~n ce constau cele 3 probe

de evaluare?

La proba de limba [i literatura romn\, oral, se vor urm\ri

competen]ele de `n]elegere [i comunicare ale elevului. Proba se
va da `n perioada 15 - 17 februarie. Se va evalua capacitatea de
receptare a unui mesaj transmis `n form\ scris\, [i reproducerea

APOSTOLUL

acestuia oral, sub form\ de discurs. Textul trebuie s\ fie citit c`t
mai expresiv, dup\ care s\ se scoat\ [i ideile principale. Nivelurile
de competen]\ vor fi mediu, avansat [i experimentat. Evaluarea
competen]elor lingvistice la limba str\in\ va avea loc `n perioada
31 mai - 4 iunie. Elevul are voie s\ opteze pentru oricare din limbile str\ine pe care le-a studiat `n liceu. De asemenea, poate cere
echivalarea competen]elor, dac\ a ob]inut certificat [i diplom\ `n
urma sus]inerii unui examen na]ional de recunoa[tere sau evaluare. La aceast\ evaluare vor fi 3 probe. Prima, de 10 - 15 minute
va fi oral. Va urma o prob\ scris\, de 90 de minute [i una de 20
de minute, de `n]elegere a unui text audiat.
Proba de evaluare a competen]elor digitale se va desf\[ura
`n perioada 19 - 29 aprilie. La aceast\ prob\ vor fi analizate
abilit\]ile copilului `n a folosi sistemul de operare, modul `n care
lucreaz\ cu fi[ierele, cu editoarele text. La aceast\ prob\ se vor
acorda puncte. Astfel, `ntre 0 [i 25 de puncte este vorba de nivelul
`ncep\tor, 26 - 50 puncte nivel mediu, 51 - 74 puncte pentru nivel
avansat [i 75 - 100 puncte pentru nivelul experimentat.
Comisii de evaluare vor fi `nfiin]ate la nivelul fiec\rei unit\]i de
`nv\]\m`nt, pre[edintele comisiei urm`nd a fi directorul sau directorul adjunct. Probele se sus]in `n prezen]a profesorului de la
clas\ [i a `nc\ unui profesor din [coal\, care are aceea[i specializare. ~n cazul `n care `n [coal\ nu exist\ doi profesori cu
aceea[i specializare, va fi adus un cadru didactic din alt\ unitate
de `nv\]\m`nt. (Marius GHEGHICI)

Pag. 3

{COALA DE L~NG| {COAL|

PALATUL COPIILOR PIATRA NEAM}
(Fragmente)

alatul Copiilor, `ntr-o zi de s`mb\t\...

Este s`mb\ta care `ncheie
S\pt\m`na Educa]iei Globale.
Ac]iunea, ajuns\ la a 13-a edi]ie, este
lansat\ de Uniunea European\ [i se
organizeaz\, an de an, `n cea de a
treia s\pt\m`n\ a lunii noiembrie. Tot
Uniunea European\ dicteaz\ [i
tema. Anul acesta, subiectul manifest\rilor a fost "Hran\ pentru to]i".
Iar Palatul Copiilor a punctat prin
expozi]ii de fotografii [i art\ plastic\ (prof.
Cristina Sp`nache, Lucian Gogu Craiu, Ioan
Gafi]a; au participat 60 de elevi de la cercurile
de pictur\ [i fotocineclub), competi]ii sportive (prof. Adriana
Vernica,
Andreea
Gu[\,
Constantin Vernica- au participat
elevi de la cercurile de tenis de
mas\, orientare- turism montan,
ecoturism), drume]ii (prof.
Adriana
Vernica,
Vasile
Dumitreasa; au participat elevi ai
cercurilor de orientare [i ecoturism),
expozi]ia
"Micii
colec]ionari" (prof. Adriana Gu]u;
au participat elevi ai cercului de
construc]ii electronice), un concurs gen "Cine [tie c`[tig\", din
domeniul civic [i drepturile copilului (prof.
Daniela Dr\ghiceanu; au participat elevi ai cercurilor ecologie, karting, crea]ii- confec]ii,
fotocineclub, automodele, construc]ii electronice), o mas\ rotund\ cu tema Parteneriatul
educativ- factor de cre[tere a dezvolt\rii comunitare prin educa]ie, precum [i un stagiu de formare animatori de timp liber (prof. Constantin
Vernica; au participat 16 cadre didactice al
Palatului [i 20 de parteneri educa]ionali, elevi ai
[colii "Alexandru Ro[ca" [i Palatului Copiilor).

Afi[ul ac]iunii a fost realizat de cercul de pictur\fotocineclub (prof. Cristina Sp`nache), iar
forma]iile cultural- artistice ale Palatului (prof.
Anda Coroi, Zoe {ram, Lucian Darie) au sus]inut
spectacolul "Culorile Toamnei".
~n aceea[i s\pt\m`n\ a Educa]iei Globale,
copiii [i profesorii lor s-au `nt`lnit cu un nutri]ionist, pentru a r\spunde la `ntrebarea "Ce [tim
despre s\n\tatea echilibrat\?" Ac]iunea, coordonat\ de prof. Daniela Dr\ghiceanu (au participat elevi de la cercurile de ecologie, crea]iiconfec]ii, construc]ii electronice, automodele,
karting) a fost urmat\ de o expozi]ie de produse
culinare s\n\toase.
Luna noiembrie nu a `nsemnat doar

S\pt\m`na Educa]iei Globale la Palatul Copiilor.

Institu]ia a fost implicat\ [i `n Programul
Multiculturalitate prin tradi]ii [i ecoturism, ini]iat
de {coala "Elena Cuza", cu care are un vechi
parteneriat. Ac]iunea a constat `n vizita unor
elevi [i profesori din Italia [i Bulgaria la Piatra
Neam]. Ace[tia au participat la mai multe activit\]i ale Palatului [i s-au declarat `nc`nta]i de
`nv\]\m`ntul extra[colar pietrean. Gazdele lor
le-au oferit un minispectacol cu dansuri moderne [i populare, o proiec]ie video cu cele mai
importante aspecte din activitatea ecoturistic\, iar la final,
jocuri de caban\ [i distractive, la
care nu au mai fost doar spectatori [i care i-au distrat copios.
Perioada urm\toare, p`n\
la sf`r[itul anului, va fi a spectacolelor. Dup\ o reprezenta]ie de
Halloween, micii arti[ti se vor
`ntoarce la Mall Galeria, pe 16
decembrie, c`nd vor urca pe
scen\ forma]iile de dansuri,
muzic\ vocal- instrumental\ [i
teatru de p\pu[i. ~n parteneriat
cu Teatrul Tineretului [i {coala
Popular\ de Art\, pe 10 decembrie, Palatul Copiilor va sus]ine
un spectacol cu protagoni[ti de

toate v`rstele, de la
pre[colari [i p`n\ la v`rstnici.
Se preg\tesc, de
asemenea, manifest\rile
dedicate Zilei Na]ionale [i
s\rb\torilor de iarn\.

Palatul Copiilor nu
a fost ocolit de criz\. Valul
restr`ngerilor l-a l\sat f\r\
o norm\ didactic\, dar
s-au g\sit solu]ii s\ nu se
reduc\ num\rul de activit\]i. Acestea au fost
concentrate `n 16 cercuri, pe care vi le
prezent\m mai jos:
Pictur\- prof. Lucian Gogu Craiu, prof.
Cristina Sp`nache;
Crea]ii confec]ii, atelierul fanteziei, modelling- prof. Iuliana Costan;
Redac]ie pres\- tv, majorete- prof. Zoica
{ram;
Dans modern- prof. Lucia Cojocaru, Zoica
{ram;
Clubul Curio[ilor- prof. Lucia Cojocaru;
Informatic\- prof. Maria Rusu;
Muzic\ vocal- instrumental\- prof. Lucian
Darie;
Automodele, tehnoredactare calculatorprof. Mihai Grosaru;
Foto- cineclub- prof. Cristina Sp`nache, Ioan
Gafi]a;
Construc]ii electronice, Micii colec]ionariprof. Adriana Gu]u;

Ecologie, Sanitarii pricepu]i- prof. Daniela

Dr\ghiceanu;
Orientare turistic\- prof. Constantin Vernica,
Vasile Dumitreasa;
Turism montan, {coal\ animatori de turismprof. Constantin Vernica;

Dansuri populare, soli[ti muzic\ popular\prof. Anda Maria Coroi;

Teatru de p\pu[i, teatru- prof. Iuliana
Diaconescu;
Karting, educa]ie rutier\- prof. Mihai
Bocancea;
Tenis de mas\- prof. Andreea Mihalcea
Gu[\.
De c`]iva ani, Palatul Copiilor trebuie s\
fac\ fa]\ concuren]ei mai multor cluburi private.
Aceasta nu poate dec`t s\-i motiveze [i mai mult
pe profesorii celei mai mari unit\]i de `nv\]\m`nt
extra[colar din jude].
"Nu ne temem de concuren]\", confirm\
directorul Palatului Copiilor, prof. Constantin
Vernica. "Cu c`t mai multe activit\]i pentru copii,
cu at`t mai bine. Astfel, scad riscurile ca ace[tia
s\ ajung\ `n anturaje [i situa]ii care le pot
d\una. Palatul Copiilor are avantajul c\ activit\]ile s`nt gratuite [i are un sediu propriu".
Palatul are [i un parteneriat cu un club,
Artis, [i nu s-ar spune nu altor
oferte. Cea mai veche [i bun\
colaborare este `ns\ cea cu
[colile din Piatra Neam] [i mai
multe comune, dar [i cu majoritatea institu]iilor din mediul
educa]ional.
Dintr-un parteneriat, cel
cu Centrul de Prevenire,
Evaluare [i Consiliere Antidrog
al jude]ului Neam], s-a concretizat un proiect finan]at de
Direc]ia pentru Tineret. Denumit
"Tineri pentru comunitate",
acesta a constat `ntr-un curs de
`nv\]are a acces\rii de fonduri.
30 de tineri au `nv\]at cum s\
realizeze proiecte cu [anse de
reu[it\ la finan]are, pentru tineret `n general [i
anti-drog `n special.
Proiectul s-a `ncheiat cu un dublu schimb de
experien]\ `ntre tineri din Neam] [i Boto[ani.
Mihaela DR|GOI
Foto: Cercul FOTO CINECLUB

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n cur`nd, se vor `mplini
dou\zeci de ani de la evenimentele din decembrie 1989,
c`nd speran]ele romnilor,
spulberate `n prezent, aveau `n
vedere... Dar acesta este alt
subiect.
~n acest interval de dou\
decenii, `n care s-a n\scut o
nou\ genera]ie, s-au scris [i
s-au publicat multe c\r]i ce au
ca autori pe unii dintre
supravie]uitorii holocaustului
ro[u (despre care, `n treac\t fie spus, nu
se prea comenteaz\??!!) sau al c\ror
subiect este via]a unora dintre ace[ti
adev\ra]i martiri ai neamului.
O asemenea carte a ap\rut recent, sub
emblema de-acum cunoscutei Edituri
Cetatea Doamnei din Piatra-Neam] (director ing. Viorel Nicolau) [i poart\ semn\tura
profesorului de limba [i literatura romn\,
publicistul Dorel I. Rusu. Eseul distinsului
profesor din Poiana Teiului, C`ntecul speran]ei [i al libert\]ii sau Via]a lui Grigore
Caraza, are ca personaj pe t`n\rul
`mb\tr`nit `n `nchisorile comuniste, `n cei 21
de ani de temni]\ grea [i 2 ani de domiciliu
obligatoriu, perioad\ prezentat\ `n cartea

Pag. 4

sa Aiud `ns`ngerat, ajuns\, `n acest an, la

a treia edi]ie, `n toat\ hido[enia torturilor
`ndurate, dar [i cu extraordinara demnitate
de care a dat dovad\ acest simbol al
romnismului `n fa]a c\ruia cum spune
prof. Dorel Rusu este firesc s\ ne
`nclin\m.
Cartea pe care o

al\turi la `ntemeierea Schitului ~n\l]area

Sfintei Cruci [i a Mausoleului Martirilor
Aiudului de la R`pa Robilor.
Tot un omagiu adus celor care s-au
jertfit, precum Grigore Caraza, este [i scurta postfa]\ semnat\ de prof. dr. Daniel

Note de lector:

Golgotei, Din nou `n libertate, Din nou

acas\), completat\ cu o bogat\ anex\
documentar\ (30 de pagini), cu o bibliografie, un index de nume, o hart\ a
localit\]ii Poiana Teiului [i a `mprejurimilor
[i cu arborele genealogic al familiei
Caraza, la care se adaug\

C N T E C U L S P E R A N } E I { I A L L I B E RT | } I I
SAU VIA}A LUI GRIGORE CARAZA
de Dorel I. RUSU

prezent\m acum beneficiaz\ de un cuv`nt

`nainte semnat de arhimandritul Iustin
P`rvu, stare] al M\n\stirii Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavril de la Petru Vod\, cel care l-a
cunoscut pe Grigore Caraza `nc\ din anii
c`nd pe Valea Muntelui `ncepuse mi[carea
de rezisten]\ anticomunist\ coordonat\ de
elita satelor de munte din anii 1948-1950,
pe care, apoi, la `nt`lnit `n celulele Aiudului,
unde spune p\rintele am cunoscut mai
bine bucuria suferin]ei, [i care i-a fost

Dieaconu, t`n\r c\rturar, `ntors de la studii,

`n mijlocul muntenilor de pe meleagurile
natale despre care afirm\ c\ au fost peste
tot `n lume oameni aprigi [i aspri, c\li]i de
traiul greu [i primejdiile locurilor [i c\ printre ei se num\r\ [i Grigore Caraza, un om,
un cre[tin, un romn, unul dintre cei pe
care comuni[tii nu i-a `ngenunchiat.
Eseul monografic semnat de Dorel I.
Rusu, bine elaborat [i structurat `n patru
capitole (Copil\ria [i tinere]ea, Pe drumul

o colec]ie iconografic\ r\sp`ndit\ `n cele

peste [aizeci de pagini de text, eseul,
a[adar, este important din mai multe puncte
de vedere.
~n primul r`nd pentru c\ autorul are
meritul de a fi abordat, f\r\ re]inere [i f\r\
prejudec\]i, un segment din istoria noastr\
na]ional\ mi[carea legionar\ de rezisten]\ `n fa]a holocaustului ro[u, subiect
despre care pu]ini sunt cei care se
`ncumet\ s\ se pronun]e. ~i avem `n vedere

APOSTOLUL

chiar [i pe cei considera]i nume de rezonan]\ `n cercetarea [i scrierea istoriei.

Apoi, ]in`nd seama de documentele
cercetate de autor `n arhive (avem `n
vedere calitatea sa de cercet\tor autorizat
`n arhivele C. N. S. A. S.), de parcurgerea
unor publica]ii, din ]ar\ [i din str\in\tate,
cercetate (pentru perioada 1990-2009), dar
[i a unor lucr\ri publicate dup\ 1989, apreciem reu[ita lui Dorel I. Rusu `n prezentarea
avatarurilor vie]ii de de]inut politic a lui
Grigore Caraza considerat de]inut foarte,
foarte periculos , a odiseei celui care s-a
num\rat printre cei 56 de de]inu]i politici
care au rezistat reeduc\rii comuniste [i nu
[i-au tr\dat neamul romnesc, dar [i
modul `n care portretul acestui martir este
completat cu `nsu[irile deosebite ale omului
care anul acesta a `mplinit venerabila v`rst\
de 80 de ani.
Cartea lui Dorel I. Rusu, scris\, pe
alocuri, [i cu har literar, este, `n acela[i
timp, o lec]ie veritabil\ de patriotism pentru
genera]iile prezente, dar, mai ales, pentru
cele ce vor veni, care nu au cunoscut
perioada dictaturii comuniste `n toat\ monstruozitatea ei.
Constantin TOM{A

noiembrie 2009

NIHIL SINE DEO

Educa]ia, `n concep]ia Sfin]ilor Trei Ierarhi

fin]ii Trei Ierarhi (Sf`ntul Vasile

cel Mare, Sf`ntul Grigorie de
Nazians [i Sf`ntul Ioan Gur\
de Aur), pe l`ng\ bogata [i
rodnica activitate pastoral
misionar\ au avut [i un rol
important `n pedagogia [i psihologia [colar\, contribuind
semnificativ la educa]ia
tinerelor genera]ii.
Sf`ntul Vasile cel Mare
(330 379) arhiereu, liturgist,
`ntemeietor de a[ez\minte sociale [i
monahale a fost un mare pedagog [i om
de [tiin]\.
~n ceea ce prive[te educa]ia,
reprezentative sunt urm\toarele opere:
Regulile morale, Etica, Cuv`nt c\tre
tineri, Constitu]iile ascetice [i Regulile
mari, Regulile mici, acestea din urm\
ordon`nd via]a c\lug\rilor.
Recomand\ arta [i cultura profan\,
laic\, filosofia greac\ etc. Pentru a se
purifica, omul are nevoie de rug\ciune,
activitate [i post. (ora et labora). Citirea
literaturii laice constituie o preg\tire pentru `n]elegerea celor sfinte. Dup\ cum
vopsitorii [i-au preg\tit mai `nt`i prin
oarecare lucr\ri p`nza ce va trebui s\
primeasc\ vopseaua [i numai apoi o pun
`n purpur\ tot a[a [i noi, dac\ dorim
ca icoana virtu]ii s\ r\m`n\ ne[tears\ tot
timpul, dup\ `nv\]area acestor
cuno[tin]e pe din afar\ va asculta de
cele sfinte [i pline de taine .
Recomand\ cultura general\ a tineretului: tot omul inteligent `[i d\ seama c\
cel mai mare bun pe care `l purt\m noi,
[tiin]a, este principalul. {i nu spun numai
aceast\ [tiin]\ mai nobil\, care este a
noastr\ dar [i pe cea dinafar\, pe
care mul]i cre[tini r\u informa]i o detest\
ca perfid\, periculoas\ [i propice s\
`ndep\rteze de Dumnezeu .
Idealul educa]iei religioase, dup\
Sf`ntul Vasile, este realizarea unei personalit\]i moral - religioase, cultura iubirii
pentru Dumnezeu [i pentru semeni.
Pentru aceasta este necesar\
cunoa[terea Vechiului [i Noului
Testament. Sf`ntul Vasile se dovede[te a
fi un foarte bun psiholog c`nd analizeaz\
influen]ele [i determinantele educative
ale vie]ii `n comun, ale grupurilor. Copiii
sunt influen]a]i foarte u[or de modelele
din jur, `n mod special de modelul educatorului. Trebuie educat\ [i voin]a care
are un rol major `n comportament.
Avanseaz\ o serie de m\suri cu
privire la somn, priveghere, calitatea,
cantitatea [i peridiocitatea hranei, cu
privire la `ngrijirea trupului, f\c`nd o com-

para]ie `ntre arta pedagogului [i

me[te[ugul medicului. Patimile apar precum valurile, iar dac\ omul st\ deasupra
lor este c`rmaciul sigur al vie]ii.
Sf`ntul Grigorie de Nazianz (329 390), personalitate cu o vast\ g`ndire [i
preg\tire teologic\, a pus bazele unei
pedagogii, un adev\rat `nceput al pedagogiei profesionale. A fost un om cu
dragoste [i c\ldur\ pentru credincio[i,
milit`nd pentru ajutorarea s\racilor, manifest`nd mil\ [i iertare. Avea darul de a
sim]i inima fiilor duhovnice[ti [i ]inea
seama de fr\m`nt\rile suflete[ti ale
fiec\ruia. Cu alte cuvinte, era un bun psiholog [i pedagog.
~n ceea ce prive[te preg\tirea teologului (a celui ce va propov\dui cuv`ntul

lui Dumnezeu), Sf`ntul Grigorie consider\ c\ acesta trebuie s\ fie un bun

cunosc\tor [i p\str\tor al valorilor, s\
dispun\ de o cultur\ bogat\ [i s\ fie un
exemplu pentru ceilal]i. Ca [i Sf`ntul
Vasile cel Mare, prescrie [i cunoa[terea
culturii p\g`ne, care o completeaz\ pe
cea teologic\. Sf`ntul Grigorie sus]ine c\
nu putem vorbi despre Dumnezeu, `n
orice vreme [i oricui. Trebuie s\ ]inem
cont de particularit\]ile ascult\torilor, de
gradul de dificultate al cuno[tin]elor, de
continuitatea `nv\]\turii etc.
Familia [i [coala au un rol hot\r`tor
`n formarea omului. ~n familie se `nva]\
primele precepte religioase aliment`ndu-se conduitele sociale.
Cultura are un rol purificator. Ea ne
`nva]\ [i ne `nnobileaz\ conduc`ndu-ne

spre drumul autoperfec]iunii. Cultura

poate fi dob`ndit\ prin contactul cu
[coala, cu c\r]ile [i cu cei `nv\]a]i.
Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur (344 - 407)
este personalitatea cre[tin\ care nu
intereseaz\ numai Biserica ci [i [coala
cu a[ez\mintele ei educative trat`nd
problema educa]iei `n toat\ complexitatea ei. {i-a `nscris `ntreaga via]\
chem\rii M`ntuitorului ajung`nd un mare
ierarh, un mare p\stor de suflete. A
explicat aproape `ntreaga Sf`nt\
Scriptur\.
Opinii cu privire la educa]ie afl\m din
`ntreaga sa oper\, dar mai cu seam\ `[i
explic\ concep]iile `n Despre gloria
de[art\ [i cum trebuie s\ creasc\ p\rin]ii
pe copii, adev\rat tratat de pedagogie.
Educa]ia este esen]ial\ pentru omenire
c\ci or`nduirea `ntregii lumi at`rn\ de
educa]ie
afirma el, iar a educa
`nseamn\ a avea grij\ de copii `n ceea
ce prive[te cur\]enia sufleteasc\, a-i
cre[te morali, drep]i [i a-i forma pentru
Hristos.
~n via]a omului, Sf`ntul Ioan distinge
patru etape: copil\ria, adolescen]a,
maturitatea [i b\tr`ne]ea. A fost preocupat [i de psihologie, disting`nd v`rsta
educabilit\]ii de restul v`rstei omului
matur [i b\tr`n. Pleda pentru o educa]ie
religioas\ `nc\ din v`rsta copil\riei,
educa]ia copiilor fiind ac]iunea cea mai
nobil\ deoarece face r`nduial\ `n suflete,
formeaz\ caractere, cu alte cuvinte este
mai necesar\ dec`t orice bun al vie]ii
omene[ti. Recomand\ p\rin]ilor s\ le
permit\ copiilor s\ se preg\teasc\ pentru o anumit\ profesie.
Motiva]ia educa]iei deriv\ [i dintr-o
ra]iune dictat\ de psihologia v`rstei,
`ntruc`t copilul e lipsit de experien]\, de
judecat\: un copil f\r\ educa]ie este
du[man [i vr\jma[ comun al tuturor [i al
lui Dumnezeu [i al naturii [i al legilor [i a
vie]ii de ob[te a noastr\ a tuturor.
~ntre educa]ie [i suflet trebuie s\
existe o str`ns\ leg\tur\. Educa]ia prin
bl`nde]e, laude [i alint\ri are efectele
cele mai benefice. Unul dintre mijloacele
puternice ale educa]iei copiilor este
Sf`nta Scriptur\. De aceea el sf\tuie[te
pe educator s\-i obi[nuiasc\ pe elevi cu
citirea Bibliei. Cere totodat\ ca pedagogul s\ fie virtuos, vrednic [i destoinic.
Dasc\lul s\ dispre]uiasc\ m`ndria [i
invidia, s\ fie un exemplu de des\v`r[ire
moral\. Nimic nu-i mai r\u dec`t un
dasc\l care este filosof numai `n cuvinte,
iar nu [i `n fapte; acesta nu-i dec`t un
f\]arnic .
Drd. Mihai FLOROAIA

MEMORIA DOCUMENTELOR

Biblioteca
M\n\stirii Neam]

xist\ la M\n\stirea
Neam] o tradi]ie a
ospitalit\]ii
c\rtur\re[ti. Aici au
cercetat `n trecut
tezaure de c\r]i [i
documente,
orient`ndu-se
`n
studiile lor, Al.
Odobescu, N. Iorga,
Ghenadie En\ceanu
de la R`mnicu V`lcea
[i al]i oameni ai c\r]ii.
Vechi a[ez\m`nt monahal,
cu bogat\ via]\ cultural\ `n trecut, M\n\stirea Neam] este [i
ast\zi de]in\toarea unei valoroase biblioteci documentare.
Peste 15000 de volume legate
`n piele de culoarea castanei
coapte ofer\ posibilitatea unor
studii laborioase nu numai `n
domeniul literaturii biserice[ti, ci
[i `n alte sectoare de activitate
spiritual\, lucr\ri dogmatice [i
de ritual, tratate de economie
politic\, medicin\, astronomie,
arte, geografie. Tot aici se
g\sesc colec]ii complete sau
par]iale de periodice rare, lexicoane, dic]ionare [i albume. Se
poate aprecia c\ biblioteca
M\n\stirii Neam] ilustreaz\
`ntreaga evolu]ie a scrisului
nostru, `ncep`nd cu secolul al
XIV-lea [i p`n\ `n zilele noastre.
Existen]a bibliotecii este
men]ionat\ pentru prima dat\
`ntr-o hot\r`re a mitropolitului
Iosif Mu[at al Moldovei referitoare la unificarea m\n\stirilor
Neam] [i Bistri]a. Cu aceast\
ocazie, documentul de pe vremea domnitorului Alexandru cel
Bun, din 1407, pomene[te [i de
darea `n primire a unor c\r]i.
Scrise de m`n\, acestea certific\ arta me[terilor caligrafi [i
miniaturi[ti ai vremurilor respective, `n r`ndul c\rora un loc de
frunte `l de]inea Gavril Uric. De
la el ne-au r\mas at`t
Evangheliarul de la 1429 ,
p\strat ast\zi `n muzeul din
Oxford, c`t [i Evangheliarul din
1436 ferecat `n argint [i suflat `n
aur de p`rc\labul La]cu C`ndea
de Ha]eg. Tot aici, la M\n\stirea
Neam], a muncit la transcrierea
unei pravili Ilarion, ucenicul lui

Gavril Uric. Volumul umilului

c\lug\r odihne[te l`ng\ un
Liturghier din 1502 scris pe
pergament de un necunoscut.
~n a doua jum\tate a secolului al XVIII-lea, num\rul
manuscriselor cre[te sim]itor.
Un catalog publicat `n 1862 de
tipografia m\n\stirii arat\ c\
existau 4430 de manuscrise.
Ast\zi se mai p\streaz\ din
acestea aproximativ 500.
Dar fondul de baz\ nu-l
constituie colec]ia de manuscrise, ci cartea imprimat\.
Biblioteca posed\ tip\rituri din
secolul al XV-lea, dintre care
merit\ amintite Atthanasii
Episcopii Alexandrini Opera din
1522, prefa]at\ de Erasmus de
Rotterdam, Sacra Biblia a lui
Sebastianis de Castillia din
1564. Lucr\rile aflate aici s`nt
redactate `n latin\, ebraic\,
greac\,
slav\,
german\,
francez\.
Cartea romneasc\ veche
este bogat reprezentat\ `n biblioteca m\n\stirii Neam]. Printre
documentele de aici pot fi enumerate Pravila de la T`rgovi[te
din 1652, Cheia `n]elesului de la
Bucure[ti, Biblia lui {erban
Cantacuzino, prima traducere `n
romne[te a M\rturisirii de
credin]\ a lui Petru Movil\ ,
diverse tip\rituri ale lui Antim
Ivireanu ap\rute la Snagov,
prima traducere a Descrierii
Moldovei a lui Dimitrie
Cantemir, publicat\ `n tipografia
m\n\stirii `n 1825, sub titlul
Scrisoarea Moldovei etc.
Titlurile citate nu epuizeaz\
nici pe departe lista operelor de
valoare din aceast\ bibliotec\.
Lor li se adaug\ periodicul
Foaia duminicii din Bra[ov,
Gazeta Transilvaniei dintre anii
1842-1844, Icoana lumii din Ia[i
[i multe altele. Ele demonstreaz\ grija permanent\ [i activitatea neobosit\ a oamenilor
de aici pentru p\strarea acestui
avut
na]ional,
pentru
men]inerea `n bune condi]iuni a
celei mai vechi biblioteci din
]ar\.
Prof. Gh. RADU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
roiectul HRAN| PENTRU TO}I reprezint\ un pas
curajos spre deschiderea [i democratizarea lumii [colii
[i se situeaz\, din punct de vedere al domeniului, la confluen]a mai multor tipuri de educa]ie. Astfel, proiectul
reune[te creativ [i ofer\ premise sus]inute pentru
punerea `n fapt a mai multor deziderate ale universului
[colar, cum ar fi: domeniul [tiin]\-comunicare [i
Educa]ia pentru dezvoltare personal\, domeniul civic [i
Educa]ia pentru drepturile omului (`n special ale copilului), domeniul dezvolt\rii comunitare [i Educa]ia pentru
dezvoltare comunitar\.
Proiectul HRAN| PENTRU TO}I apare drept
structur\ logic\ `n condi]ia actualului an, declarat ca An
al Libert\]ii de alegere `ntre autohton [i cel importat. Viziunea
Reprezentan]ei UNICEF `n Romnia asupra PROIECTULUI PENTRU S|PT|MNA EDUCA}IEI GLOBALE, av`nd ca tem\ general\ HRAN| PENTRU TO}I, este aceea a unei platforme care, dincolo de a asigura o participare efectiv\ a elevilor `n procesele
decizionale ale [colii, ofer\ posibilitatea elevilor de a se implica
`ntr-un exerci]iu de solidaritate, de ac]iune civic\, pentru promovarea [i protejarea comun\ a drepturilor lor, inclusiv ale colegilor
lor din cele mai vulnerabile [i s\race comunit\]i, urm`nd principiile
Conven]iei pentru Drepturile Copilului: principiul interesului superior
al copilului, principiul nediscrimin\rii, principiul particip\rii [i principiul supravie]uirii [i dezvolt\rii copiilor.
Nutri]ia corespunz\toare [i sportul sunt ingredientele de baz\

noiembrie 2009

pentru o via]\ s\n\toas\.

~n perioada 14-22 noiembrie 2009,la {coala cu clasele I-VIII
Ruginoasa s-au desf\[urat `n cadrul acestui proiect activit\]i educative astfel:
S\ m`nc\m s\n\tos-(prezentare power point);

S|PT|MNA EDUCA}IEI
GLOBALE LA {COALA
RUGINOASA

to]i,con[tientizarea importan]ei nutri]iei corespunz\toare [i sportului

pentru un stil de via]\ s\n\tos, cunoa[terea de c\tre elevi a culturii
[i alimenta]iei altor popoare [i con[tientizarea provoc\rii globale
referitoare la s\n\tate.
Pentru realizarea activit\]ilor [i-au adus aportul elevii claselor
I-VIII [i cadrele didactice din `nv\]\m`ntul primar [i gimnazial.
Activit\]ile au fost coordonate de consilierul educativ, doamna
institutor Mar]olea Maria Daniela, [i directorul [colii, prof.Bajura
Carmen.

M`ncarea natural\-s\n\tate pentru organism (`nt`lnire cu

medicul de familie)
Minte s\n\toas\ `n corp s\n\tos-concursuri sportive;
Cum ne hr\nim pentru a fi s\n\to[i -concurs de realizare a
unor desene;
Hai s\ d\m m`n\ cu m`n\-concurs de realizare a unor afi[e,
postere, cu scopul de a populariza o alimenta]ie s\n\toas\ global\.
~n cadrul acestor activit\]i s-au urm\rit ca obiective: formarea
deprinderilor de alimenta]ie s\n\toas\,asumarea de roluri [i
responsabilit\]i `n via]a social\ de c\tre elevi [i cadre didactice,
realizarea dreptului la o alimenta]ie ca o realitate tangibil\ pentru

APOSTOLUL

Pag. 5

PARTE DE CARTE
PARTICULARIT|}I ALE RECEPT|RII
TEXTULUI LIRIC ~N GIMNAZIU

Antologia "Apostolul"

~NV|}|TORULUI

ai sunt apostoli pe-aacolo pe unde

~[i spun ursita ]\rii: r`ul, ramul.
Mai sunt `nv\]\tori `n Romnia,
Prin [coli, spre viitor mai trece neamul.
Mai vin priviri curate s\ te `nve]e
~nt`ia lupt\ din abecedare
De oboseal\ [i de b\tr`ne]e,
Ca fost `nv\]\tor, se mai [i moare.

Se mai cultiv\ plante curioase

~n suflete mici [i f\r\ pat\.
{i se mai intr\ luminos prin case
S\ fie ]ara-]]ar\ `nv\]at\.
Se mai `nva]\ demnitatea-nn [coal\,
Se mai `nva]\ bunul sim], salutul.
Nu pete de cerneal\ se mai spal\,
Ci alte pete: r\ul [i ur`tul.
D\, [coal\, m`ng`ierea ta cea bl`nd\
{i aspra ta, fireasca ta rigoare.
Copiilor, suflare tremur`nd\
~nva]\-ii mici ce este omul mare!
~nva]\-ii s\ r\m`n\, totdeauna
Copii ai unei [coli f\r\ finaluri,
Cu con[tiin]a lor s\ fie una
Necompromi[i de pasiuni [i valuri!
S\ nu uit\m, afl`ndu-nne oriunde,
~nt`ia raz\ [i `nt`ia carte!
S\ d\m, pios, omagiul firii noastre
~nv\]\torului f\r\ de moarte!

Adrian P|UNESCU

perele literare sunt grupate pe

genuri, dup\ structur\ [i
tr\s\turi, literatura de specialitate
preciz`nd trei genuri literare fundamentale: liric, epic [i dramatic.
Teoria modern\ a genurilor
are caracter orientativ [i descriptiv. Nu exist\ genuri pure, iar
interferen]ele, uneori, sunt destul
de frecvente. Apreciem c\
evolu]ia genurilor depinde de
forma nou\ a unor opere literare,
`n expresie, desigur. Se g\sesc `ns\ tr\s\turi
evidente care pot particulariza un gen literar,
chiar la prima vedere.
Elementele de teorie literar\ care se studiaz\ `n [coal\ `nlesnesc interpretarea
corect\ [i temeinic\ a unei opere literare.
Arta literar\ este o form\ de cunoa[tere.
Prin intermediul operelor literare se poate
cunoa[te universul spiritual al omului, se pot
descifra taine ce nu pot fi rostite `n vorbe
obi[nuite (Lev Tolstoi).
Temperamental diferi]i, arti[tii au fa]\ de
lumea `nconjur\toare atitudini [i sentimente
diferite. Ca atare, apar variate mijloace de
expresie utilizate `n transfigurarea artistic\.
~n ansamblul literaturii, genul liric ocup\
un domeniu artistic numit poezie.
Lirica este domeniul confesiunii. Poetul
se comunic\ pe sine iar rostul poeziei este
de a trezi emo]ii estetice. Compozi]ia
urm\re[te desf\[urarea g`ndurilor [i sentimentelor exprimate de artist. Se succed st\ri
de spirit ce sporesc treptat `n intensitate,

provoc`nd emo]ii.
Opera liric\, prin natura ei, `nt`mpin\ `n
[coal\ dificult\]i de `n]elegere. Textul pare
cifrat, limbajul poetic fiind construit prin intermediul figurilor de stil. Imaginile poetice au la
baz\ cuv`ntul, dar opera uime[te prin expresia poetic\ atipic\. Cuv`ntul se `nal]\, se
[lefuie[te, se nuan]eaz\ [i devine, prin trud\
[i talent bijuterie artistic\, adic\ metafor\.
De multe ori `n]elegerea este dincolo de
vers, de cuv`nt; inefabilul nu este `n vers, ci
deasupra versului.
~n biseric\, duminica, la slujba liturgic\,
preotul cite[te un text evanghelic, apoi
explic\ semnifica]ia celor rostite, aflate dincolo de povestea `n sine (conotativ / denotativ). Similar acestuia, profesorul caut\
modalit\]i de atragere a elevului spre citirea
[i `n]elegerea operei lirice. ~i `nva]\ pe elevi
s\ g\seasc\ cheia mesajului cifrat [i s-o
foloseasc\ spre binele sufletului lor. De
aceea, metodic, sunt necesari pa[i obligatorii f\r\ de care nu se poate p\trunde `n
esen]a [i frumuse]ea celor comunicate de
scriitori. Se impune, mai `nt`i, o acomodare a
elevului cu textul liric solicit`nd s\ se
citeasc\ poezia, apoi s\ noteze ce prezint\
textul, ce sentimente transmite .Se va solicita, de asemenea, s\ se observe dac\ este
(u[or) accesibil sau nu, s\ `n]eleag\ semnifica]ia titlului. Este ceea ce un francez ar
numi cremage, adic\ sm`nt`nirea textului.
Dup\ aceste informa]ii c\p\tate, elevul
va citi din nou textul [i va c\uta s\ ajung\ la

rostirea nuan]at\ care s\ concorde cu

mesajul [i st\rile suflete[ti ale eului liric.
Un al doilea pas ar urma firesc, prin precizarea speciei [i prin identificarea
tr\s\turilor specifice ale acesteia, raportate
la text. Se vor observa [i motiva afirma]ii cu
privire la existen]a descrierii ca mod de
expunere, la apari]ia eului liric .
Pe baza celor observate, elevul va trece
u[or la al treilea pas alc\tuind enun]uri
privind tema, ideea poetic\ central\, semnifica]ia titlului .
Profesorul poate determina elevul s\
`n]eleag\ c\ `ntre aceste trei elemente
exist\ `ntotdeauna o leg\tur\ [i ele constituie funda]ia construc]iei operei literare.
~n al patrulea pas, urmeaz\ analiza
structurii compozi]ionale prin prezentarea
aspectelor relevante. Argumentele vor fi
`nso]ite de versuri.
~n continuare, elevul poate urm\ri elemente de versifica]ie, aspecte legate de
lexic, morfologie [i sintaxa poetic\ stabilind
`n acest moment [i forma poetic\ (clasic\
sau modern\).
~n final, se poate emite o concluzie eviden]iind, `n acela[i timp, aspectele care au
impresionat.
Cu tact [i metode de lucru adecvate, `n
timp, profesorul poate ob]ine satisfac]ii, constat`nd c\ mare parte din elevii cu care
lucreaz\ [i-au `nsu[it competen]e lingvistice
de comunicare cu privire la aprecierea unui
text poetic.
profesor Leonard ROTARU

Pedagogia [i medicina
e leg\tur\ are
pedagogia cu medicina? ~ntrebare al
c\rei r\spuns `l
g\sim `n cartea
recent
ap\rut\
"Elemente de pedagogie medical\", de
G h e o r g h e
Scripcaru [i colaboratorii,
Editura
Junimea, Ia[i. Cartea este un
ghid [tiin]ific, se adreseaz\
elevilor, studen]ilor, dar [i
cadrelor
didactice
din
`nv\]\m`ntul preuniversitar [i
universitar. Elevul, studentul
`nva]\. Activitatea de `nv\]are
este dirijat\ de principii pedagogice.

Personalitatea uman\ este

o ma[in\ cibernetic\ vie,
extrem de complex\. Se
impune
cu
necesitate
cunoa[terea principiilor fundamentale ale pedagogiei,
mijloacele didactice audiovizuale, docimologia general\.
Cartea se adreseaz\ `n mod
general la vectorii `nv\]\rii,
`nv\]at [i `nv\]\tor, [i `n mod
special la specificul pedagogiei
medicale.
Ideile ilu[trilor psihopedagogi romni [i de peste hotare
constituie fundamentul [tiin]ific
al lucr\rii.
Elevul, studentul `[i
`nsu[e[te un bagaj de informa]ii, dar [i tr\s\turi specifice

personalit\]ii, aptitudini, temperament, caracter. Profesorul

este un model pentru elev [i
student nu numai prin volumul
de informa]ii, dar mai ales prin
tehnologia pred\rii, prin comportamentul pedagogic. Medicina vindec\ durerea fizic\, dar
[i cea psihic\. Omul are nevoie
de `ngrijire medical\, dar [i de
tratament psihic. Pedagogia
medical\ implic\ ata[ament,
`n]elegere, `ncredere, speran]\. Profesorul are nevoie de
preg\tire pedagogic\, pe l`ng\
cea de specialitate. Omul este
un membru al societ\]ii, el se
integreaz\ `n mod inteligent `n
via]a social\. Calit\]ile pedagogice s`nt prioritare, au rol

formativ `n pedagogia medical\. Medicamentul vindec\

suferin]a fizic\, cuv`ntul, gestul, atitudinea `nnobileaz\ psihicul.
Sofia BURCULE}

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

C u l t u r a [ i m a t e m a t i c a - Academicianul Solomon Marcus la Piatra Neam]

cademicianul Solomon
Marcus a conferen]iat,
pe 10 noiembrie, la
Piatra Neam], o tem\
care a st`rnit numeroase
controverse de-a lungul
timpului: Cultura [i
matematica. Cum era
de a[teptat, el [i-a
sus]inut propriul punct
de vedere, respectiv c\
am fi avut o cultur\ mult
mai s\rac\ f\r\ matematic\, aceast\ [tiin]\
fiind parte component\ a culturii. Mai
mult, academicianul a m\rturisit c\
pentru el nu este un simplu punct de
vedere, ci cel mai important pariu pe
care l-a pus `n via]\: s\ conving\
oamenii de importan]a matematicii.
Solomon Marcus a fost invitat la
Piatra Neam] de prof. univ. dr. Vasile
Postolic\, pentru a deschide o serie
de manifest\ri pe care Inspectoratul
{colar dore[te s\ le organizeze,
`nt`lniri `ntre personalit\]ile culturale
[i [tiin]ifice ale ]\rii, cu cadre didac-

Pag. 6

tice din Neam]. "Ne afl\m `ntr-un

moment important - spunea Lumini]a
V`rlan, inspector [colar general.
Inspectoratul {colar `ncearc\ s\
ofere cu generozitate, unui public
avizat, o prezen]\ excep]ional\, domnul academician Solomon Marcus.
Domnia sa se afl\ aici, la Piatra
Neam], datorit\ diligen]elor f\cute de
domnul prof. univ. dr. Vasile
Postolic\, [i domnia sa o personalitate [tiin]ific\ extrem de cunoscut\ `n
mediile academice din ]ar\ [i
str\in\tate. Inspectoratul {colar
`ncepe seria manifest\rilor culturale
excep]ionale
`ncerc`nd
s\
dovedeasc\ faptul c\ aceast\ institu]ie nu este una doar administrativ\,
ci [i cultural\. Ne face o deosebit\
onoare ca ast\zi, la Piatra Neam], s\
`ncepem s\ decern\m o medalie de
excelen]\ `n cultur\ [i educa]ie. Vom
decerna aceast\ medalie distinsului
nostru invitat. De asemenea, o
diplom\ de excelen]\, pentru activitatea pe care a depus-o de-a lungul
timpului. Domnia sa a acceptat s\

deschid\ [i Cartea de onoare a

Inspectoratului {colar al Jude]ului
Neam]".
De[i matematica este parte din
via]a sa, c`nd a venit la Piatra Neam],
primul g`nd al academicianului a fost
spre literatur\: "M\rturisesc c\ primul
meu g`nd c`nd vin spre Piatra Neam]
este amintirea faptului c\ scriitorul

care a marcat cel mai puternic

copil\ria mea este tocmai acel mare
scriitor care provine de pe aceste
meleaguri - Ion Creang\. Acest scriitor m-a fascinat. Pentru mine, toat\
aceast\ zon\ a Neam]ului e marcat\
de personalitatea lui Ion Creang\.
De-a lungul anilor am descoperit
numeroase alte valori ale acestei

APOSTOLUL

zone. De la Neam] au venit unii dintre

cei mai buni profesori de matematic\
pe care `i avem `n Romnia. Acum,
simpaticul meu prieten, Vasile
Postolic\, m-a "corupt" [i nu am putut
s\ nu r\spund invita]iei sale. ~mi pare
bine c\ am venit s\ ]in conferin]a pe
tema propus\ de domnul Postolic\,
la care am aderat imediat: Cultur\ [i
matematic\. Este o tem\ foarte controversat\. Mul]i cred c\ `ntre cultur\
[i matematic\ nu este nici o leg\tur\
[i c\ nu are rost s\ le amestec\m.
Pariul meu de o via]\ `ntreag\ este
s\ ar\t c\ matematica este o parte
integrant\ a culturii [i c\ f\r\ matematic\ am avea o cultur\ mult mai
s\rac\". Academicianul a fost vizibil
`nc`ntat [i de medalia [i diploma
oferite de ISJ Neam]: "V\ m\rturisesc
c\ aceste distinc]ii m\ bucur\ mai
mult dec`t cele academice de rang
superior, deoarece ele s`nt o
recunoa[tere a unui proiect pe care `l
urm\resc de vreo 50 de ani, anume
s\ schimb ideea societ\]ii despre
matematic\. O imagine departe de
cea real\. Matematica este privit\

chiar [i de oamenii de cultur\ cu

r\ceal\, uneori cu spaim\ r\mas\ din
perioada [colariz\rii. Trebuie s\
facem tot ce e posibil pentru a schimba acestei situa]ii care nu relev\
adev\rul despre matematic\. Tinerii
trebuie s\ descopere, stimula]i de
noi, dar prin propriile lor for]e, de ce
este palpitant\ matematica [i de ce
e[u`nd `n `nv\]area matematicii te
lipse[ti de una dintre marile bucurii
pe care ]i le poate oferi via]a".
Vasile Postolic\ a dezv\luit
modalitatea `n care l-a convins pe
academician s\ vin\ la Piatra Neam]:
"Dorin]a organiz\rii unei astfel de
`nt`lnire, pentru o vizit\ a domnului
academician la Piatra Neam]! Acum
am avut [ansa unei excelente colabor\ri cu doamna Lumini]a V`rlan.
C`nd am v\zut c\ domnul academician este extrem de ocupat, i-am spus
c\ "Piatra Neam] merit\ s\ `i oferi]i 24
de ore din timpul dumneavoastr\". {i
domnul academician mi-a oferit
ocazia s\ `i spun Bine a]i venit!"
Marius GHEGHICI

noiembrie 2009

Zig - Zag
Zilele [colii- Girov,
5-7 noiembrie 2009
Fost-a
au to]i, cu mic
c, cu mar
re,
La a [colii anive
ersar
re...
e valea larg\ a
Crac\ului [i la
r\scruce de drumuri, este a[ezat\
una dintre frumoasele comune
ale jude]ului Neam],
comuna Girov.
~n
aceast\
comun\ binecuv`ntat\ de Dumnezeu, se p\streaz\
bine credin]a, obiceiurile [i
tradi]iile. Starea cultural\ este la
`n\l]ime, iar mijloacele massmedia sunt la ele acas\.
{coala din Girov are o
vechime destul de mare, `nc\
din 1865.
Localul actual al [colii din
Girov a fost ridicat prin munca
voluntar\ a tuturor locuitorilor
`ntre anii 1949-1951.
{coala satului a devenit o
mare familie a performan]elor.
Putem vorbi acum de fii ai satului [coli]i la licee [i facult\]i,
realiz`nd cariere intelectuale, dar
[i `nv\]\tori [i speciali[ti, ce s-au
ridicat la `n\l]ime [i ofer\ motive
de m`ndrie s\tenilor din r`ndul
c\rora provin.
Ei, to]i, sunt Biruin]e ale
[colii din Girov,unde au `nv\]at
s\ scrie, s\ socoteasc\ [i s\ se
comporte frumos.
~n data de 5 noiembrie 2009,
doamna director,prof. Georgeta
Florentina Molc\lu], a deschis
festivitatea, ur`nd oaspe]ilor un
c\lduros Bun venit! [i a
prezentat un scurt istoric al [colilor de pe raza comunei Girov,
argumentat de un frumos filmule] reprezent`nd, `n paralel,
[coala de ieri [i de azi la ceas
aniversar.
Au urmat prezent\rile
primului num\r al revistei [colii,
Z`mbetul {colii,al revistei pe
teme ecologice, Genera]ia
Eco, al unui alt fel de calendarCalendarul religios al Naturii [i
nu `n ultimul r`nd, primul num\r
al revistei de matematic\,
Epsilon.
La deschiderea acestor
manifest\ri au participat doamna
inspector, prof. Ioana Moga
Tudoran, directori de la alte
c`teva unit\]i [colare din jude],
primarul comunei Girov, domnul
Vasile Olaru, viceprimarul, domnul Vasile Guriuc, doamnele
doctor Beatrice Corfu [i
Dumitri]a Andronache, preo]ii
Gheorghe Lupa[cu [i {tefan
Zaharia, [eful postului de poli]ie,
Mihai
Rotaru,
comitetul
reprezentativ al p\rin]ilor.
~ntr-o ambian]\ pl\cut\, de
s\rb\toare, elevii de ast\zi ai
[colii [i-au etalat artistic, plastic,
literar [i muzical, aptitudinile [i
talentele.
Atmosfera clipelor petrecute
`mpreun\ a fost una de mare
tr\ire emo]ional\.

~n a doua zi, protagoni[tii

manifest\rilor au fost elevii,
`ndruma]i de `nv\]\torii [i profesorii lor. Astfel, s-au desf\[urat
diferite activit\]i, cum ar fi
[ez\tori literare, `ntreceri
sportive `n parcul de distrac]ii,
Cine [tie c`[tig\, Noi [i
p\durea, activitate de parteneriat, Spiritele Toamnei, Crosul
Toamnei pentru elevii de 10-14
ani.
Elevii care s-au remarcat `n
`ntrecerile sportive sau alte concursuri au fost r\spl\ti]i cu
diplome.
~n a treia zi, zi de toamn\
t`rzie, fiii satului au revenit la
[coal\, chema]i de dorul
copil\riei [i la invita]ia doamnei
director, profesor Florentina
Molc\lu]. {coala i-a a[teptat
`mbr\cat\ `n straie de
s\rb\toare - asemeni unei case
romne[ti primitoare.
~nt`lnirea dintre genera]ii a
fost deschis\ cu un Te-Deum oficiat de c\tre preo]ii Gheorghe
Lupa[cu [i {tefan Zaharia,
urmat de o slujb\ de pomenire a
tuturor celor trecu]i `n cele
ve[nice dintre cadrele didactice
care au func]ionat la [colile din
Girov.
A urmat prezentarea [colilor
din comun\, scurtul lor istoric,
dar `n acela[i timp [i realiz\rile
ob]inute de-a lungul anilor.
S-au adus mul]umiri tuturor
dasc\lilor pensionari pentru
`ntreaga lor activitate. Le-au fost
oferite diplome de onoare [i florile recuno[tin]ei `nm`nate chiar
de fo[tii lor elevi-ast\zi cadre
didactice sau speciali[ti la
locurile lor de munc\.
S-au dep\nat amintiri, s-au
transmis g`nduri [i ur\ri, s-a tr\it
intens emo]ia clipei.
Elevii de ast\zi ai [colilor din
Girov au prezentat c`teva dintre
cele mai frumoase momente
artistice: scenete, dansuri populare, coruri, dansuri moderne. ~n
aceste momente de adev\rat\
tr\ire, parc\ [i timpul ar fi vrut s\
stea pe loc, pentru ca, mari [i
mici, `nl\n]ui]i `ntr-un spectacol
de zile mari, s\ poat\ exclama:
Clip\, mai stai, e[ti at`ta de frumoas\!
Dar cum toate `nceputurile
au [i un sf`r[it, noi, cei prezen]i
la prima edi]ie a Zilelor {coliiGirov, ne-am luat r\mas bun de
la [coala noastr\ drag\ [i `n
ur\ri de s\n\tate, via]\ lung\,
bucurii [i `mpliniri personale,
ne-am dat `nt`lnire pentru anul
viitor, la edi]ia a doua a acelea[i
manifest\ri.
Doamne ajut\!
~nv\]\tor,
Ana LUPA{CU
{coala GIROV,
jude]ul Neam]

Zig - Zag

S-a modificat schimbarea

\ `nv\]\m`ntul romnesc a ajuns un
poligon de `ncerc\ri,
nu mai este un
secret pentru nimeni.
Dup\ dou\ decenii
`n care aerul tare al
libert\]ii ne-a z\p\cit
complet, constat\m
c\ `nv\]\m`ntul a
fost forfecat `n fel [i
chip, `nc`t confuzia
pare s\ fie starea sa de permanen]\. Sub consemnul deja arhicunoscut, acela de aliniere la
standardele europene", [coal\
noastr\ care `[i crease un prestigiu `n Europa, actualmente `i
bulverseaz\ pe copii, pe educatori, pe p\rin]i, pe mini[tri. De
ce? {coala produce t`mpi]i,
spunea nu de mult cineva
mare", nu-i spun numele. S\ nu
uit\m c\ [i noi am terminat
aceea[i scoal\. Adev\rul este
c\ nu exist\ an [colar s\ nu se
modifice schimbarea. S\ nu fie
introdus ceva nou, care face
valuri. Exemple? Fie un examen, fie structura de preg\tire,
fie con]inutul programelor
[colare, fie num\rul anilor de
studiu. A[a `nc`t deruta este
maxim\.
D\sc\limea care [i-a dat
sufletul la catedr\ a trecut prin
multe provoc\ri. A pus note
ruse[ti - de la 4 la 5, calificative

la ]`ncii de la primar\, note normale la restul lumii. A acceptat `mp\r]irea anului [colar `n
p\trare, trimestre, semestre. A
asistat la metamorfoza examenului terminal numit c`nd de
maturitate, c`nd bac cu grile.
Cea mai nou\ g\selni]\ este
bac-ul digital, inventat [i aprobat de eternul ministru Ecaterina
Andronescu
(Abramburica).
B\[c\lio[ii l-au botezat a[a,
dup\ proba practic\ pe care
candida]ii o vor da cu calculatorul. De fapt este o evaluare a
competen]elor digitale. La
respectiva prob\ nu exist\
reu[i]i [i tr`nti]i. Nu se pun note,
nici calificative. Este o simpl\
`nc\lzire `naintea bac-ului
propriu-zis. Liceanul care trece
prin proba practic\ a calculatorului prime[te o h`rtie, o
atestare a dexterit\]ii sale digitale. Spusele unora cu privire la
angajarea liceenilor pe baza
atest\rilor primite sunt simple
fabula]ii. Alte informa]ii corecte,
`n litera legii, g\si]i pe site-ul
www.subiecte2010.edu.ro. Tot
aici afla]i ce este Permisul
European de Conducere a
Calculatorului [i `n ce condi]ii se
ob]ine. Abia acesta este
recunoscut pe plan interna]ional.
Se ob]ine cu mare trud\.

Zig - Zag
De r`sul curcilor:

}u]urel [i Bimbiric\
up\ modelul murphysmului:"Dac\ nu-i po]i l\muri,
atunci...z\p\ce[te-i", dep\n\m aceast\ povestire SF,
spre lauda celor care-o citesc `n rezumat.
Era odat\ o ]ar\ bogat\, care avea aur [i grne,
petrol [i p\duri, lacuri [i mare, ce-i drept cam Neagr\,
ba chiar [i o insul\, ce-i drept a {erpilor, dar mai avea
[i copii olimpici [i bunici `n]elep]i.
Aceast\ patrie era invadat\ din 4 `n 5 ani de ni[te
primejdii de ne`nchipuit. Pe lng\ cele vechi- frica,
foamea, minciuna, s\r\cia, nedreptatea, care-i bntuiau pe oameni de vreo 60 de ani-, au ap\rut [i cele noi:
prostitu]ia, consumul de droguri u[oare, traficul de
armament, aviara, canina, AH1N1. Ct despre primejdia `nc\lzirii globale, nici nu mai poate fi vorba, pentru c\ ei nu s-au
mai v\zut calzi, niciodat\.
Ce le-ar mai fi lipsit?
~n timp ce b\[tina[ii se c\lcau `n picioare la moa[te, sau mureau
t\cu]i `n silozurile lor `ntunecate de griji, din cutiu]e muzicale,
prev\zute cu antene, aterizau invadatorii, extratere[trii! Ei erau
`mbr\ca]i `n costume multicolore: ro[ii cu cocori albi sau galbene cu
s\ge]i albastre sau portocalii cu fluturi vernil. Erau cam agita]i: vorbeau to]i odat\, ]ipau [i se acuzau zilnic, reciproc: de fraud\, furt,
mit\...
Acum ar fi trebuit s\ v\ spun c\ doar unii vor tr\i ferici]i pn\ la
adnci b\trne]i, dar nu mai [tiu care, a[a cum nu-mi amintesc nici
cum `i cheam\, dar nu-i grav... c\ nici ei `n[i[i nu mai [tiu, de vreme
ce `[i zic ]u]urei [i bimbirici.
Ce co[mar, ce dezam\gire, strig\ bie]ii locuitori dezarma]i [i
deruta]i! S\ ne ap\r\m, s\ rezist\m, s\ fugim sau s\ lupt\m? S\
vot\m, strig\ invadatorii din to]i bojogii, c\ suntem cu to]ii vinova]i [i
cu to]ii vom fi victorio[i. Ateriza]i pe scene luminate, cu voci r\gu[ite
[i obosi]i de propriile inep]ii, url\ cu ultimele sfor]\ri: "Dragii no[tri, fi]i
mndri - AM ~NFRNT!"
Cititorii sunt invita]i ca `n num\rul viitor al revistei s\-i identifice,
pentru c\ doar a[a `i vom putea trimite acolo de unde au c\zut. Nu
din cer???

Viespea Dida

Dumitru RUSU

TT: FESTIVALUL DE(~N) CRIZ|?

luat sf`r[it, la coada
lunii trecute, cea de-a
XXIV-a
edi]ie
a
Festivalului de Teatru
de la Piatra Neam]. Un
juriu (Iulia Popovici,
critic
de
teatrupre[edinte;
{tefan
Peca, dramaturg [i
Laszlo Beres, regizor)
[i-a data cu p\rerea
asupra valorii spectacolelor din sec]iunea
"Pledez
pentru
tine(ri)"selec]ioneri- Mihaela Michailov
pentru "{coli de teatru" [i Olti]a
C`ntec, pentru profesioni[ti
(Am publicat `n num\rul
trecut repertoriul integral al
festivalului). Anul acesta,
sec]iunea "Regal teatral"
nu a avut oxigen; au fost `n
schimb invitate c`teva
ghidu[ii de la Chi[in\u [i
una de la "Hyperion" pe
care nu le lu\m `n seam\.
Pentru cine n-a ciulit
urechile, preciz\m c\
repertoriul festivalului e
propus de doi selec]ioneri
(dou\ f\tuci?) care n-au,
cu Teatrul Tineretului, dec`t
leg\turi de stim\ [i prietenie- asumarea r\spunderii
institu]iei care organizeaz\
festivalul
duc`ndu-se
bini[or la vale, spre zero [i sub. Na[ putea paria c\ nu exist\
selec]ioneri mai buni sau mai
pro[ti. Oricum vor fi fiind ei, TT ar
trebui, dac\ tot m\tur\ prin curte,
s\-[i ]in\ de coad\ propriul instrument.
A lipsit din acest festival
atmosfera de s\rb\toare, morg\,

eveniment. Lucrurile au fost cam

`nghesuite, reprezenta]iile la
gr\mad\, c`te dou\, trei pe zi.
Toat\ vara, teatrul a fost `n fiecare
sear\, chiar [i c`nd nu erau spectacole, feeric iluminat; `n festival trebuia s\-l depistezi cu harta `n m`n\,
iar programul spectacolelor c\utat
cu lum`narea. ~n]eleg c\ nu s`nt
bani, dar de o rochie de sear\, de
un frac, de o prezentare elegant\ a
spectacolului se poate face rost pe
orice criz\- `n afara celei de
blazare.
Din ce a ar\tat acest maraton
teatral, re]inem ca puncte de real

interes ultimele trei premiere ale

TT-ului: "Cu dragostea nu-i de glumit" de Alfred de Musset (regia
Alexandru Dabija), "Solda]ii" de
Zalan Tibor (regia Szabo K. Istvan)
[i "Herr Paul" de Tankred Dorst
(regia Radu Afrim).
Dincolo de valoarea dramaturgiei [i personalitatea viziu-

nilor regizorale, cele trei spectacole

au demonstrat o performan]\
demn\ de invidiat- TT are, din nou,
o valoroas\ trup\ t`n\r\ care
aminte[te de cele mai bune vremuri ale sale. Nu pot cita integral
dar, l`ng\ vechea gard\ din care se
deta[eaz\ Cezar Antal, Tudor
T\b\caru, Daniel Be[leag\ [i
Victor Giurescu, se afirm\ `n for]\
[i f\r\ t\gad\ Andreea Gavriliu,
Isabela Neam]u, C\t\lina Ie[anu,
Drago[ Ionescu, Horia Suru...
Aceste fiind zise, premiul de excelen]\ oferit pentru `ntreaga trup\ de
c\tre BCR la sf`r[itul festivalului mi dramaturgi, ziari[ti, protocol, veniri,
se pare un gest sensibil [i plec\ri, renun]\ri, reveniri, `nlocuiri,
juriu, oficialit\]i, sponsori, coremotivat.
Un festival de o sponden]\, telefoane etc. Partea
asemenea
amploare vizibil\ a aisbergului este repertorimi[c\ o ma[in\rie uria[\ ul teatrului, programele care `l
de profesioni[ti care tre- `nso]esc [i toate vorbele bune pe
buie s\ dea la cheie spec- care Gen]iana Ionescu, secretar littacolul `n fiecare sear\. Ei erar al TT, le risipe[te pentru a
s`nt organizatori, ma[i- pune `n lumin\ teatrul de care e
ni[ti, ilumini[ti, sonoriza- `ndr\gostit\. E at`ta risip\ de
tori, recuziteri, t`mplari, inteligen]\, talent, inventivitate,
croitori, feroneri[ti etc, poezie [i cultur\ `n ultimele tip\rioameni care n-au voie s\ turi ale TT, `nc`t ar fi de a[teptat ca
gre[easc\, oameni din fenomenul s\ devin\ molipsitor.
Chiar [i `n teatru.
spatele scenei.
Mult mai pasionant,
Mircea ZAHARIA
mai riscant [i mai periculos este `ns\ s\
stai `n fa]a scenei,
Textele se pot trimite [i pe adresa
s-o aperi, s-o protejezi [i s-o pui `n valoare...
revista_apostolul@yahoo.com
Este sarcina secretarului literar. Un om despre a c\rui
existen]\ cei mai mul]i dintre spectatori nici nu au
habar. La secretariatul literar se adun\ aisbergul informa]iilor despre repertoriul
REVIST| EDITAT| DE
festivalului, invita]i, critici,

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE, A OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
nCarmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

APOSTOLUL

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U

noiembrie 2009