Scoala Postliceal Sanitar Carol Davila, Galai

Proiect Farmacologie

Medicamente
Antiinflamatoare

Elevi:
Bujor Mdalina
Davidoaia Andreea
Lovin Roxana
Patriche Cristina
Scarlat Florina

Prof.Indrumator:
D-na Nechita Manuela

Cuprins..
1.1 Definitia inflamatiei
1.2 Tipuri de faze ale inflamatiei
1.3 Clasificarea antiinflamatoarelor-Baze
farmacologice
1.4 Antiinflamatoare nesteroidiene
1.4.1 Farmacocinetica
1.4.2 Farmacodinamica
1.4.3 Farmacoterapie
1.4.4 Recomandari si precautii
1.4.5 Principii de utilizare
1.5 Antiinflamatoare nesteroidiene clasice

1.1

Definitia inflamatiei
Inflamatia este un proces biologic complex reprezentat de o
serie de fenomene homeostatice de reactie a organismului fata de
agresiuni de origine neimunitara (fizice,chimice,infectioase) sau
imunitara (autoimunitate,alergice).
Inflamatia poate fi impartita un trei faze:imflamatia
acuta,raspunsul imun si inflamatia cronica.

1.2

Tipuri de faze ale inflamatiei

a) Inflamatia acuta
Este raspunsul initial la agresiunea tisulara.Este mediata prin
eliberarea de autacoizi(ex.
Histamina,Serotonina,Bradikinina,Prostaglandine,Leucotriene)
si de obicei precede declansarea raspunsului imun.
b) Raspunsul imun
Se produce atunci cand celulele imunocompetente sunt activate
ca raspuns la microorganisme sau substante antigenice eliberate
in timpul raspunsului inflamator acut sau cronic.Rezultatul
raspunsului imun poate fi folositor organismului (de exemplu
ducand la fagocitoza si neutralizarea microorganismelor
invadatoare), dar poate fi nefavorabil daca duce la o inflamatie
cronica fara rezolvarea procesului lezional.
c) Inflamatia cronica
Implica eliberarea unui numar de mediatori care nu se remarca in
raspunsul acut : inerleukine-1,2 si 3, interferon , factorul tumor
necrotic (TNF), factorul de stimulare al coloniilor de
granulocite- macrofage(GM-CSF) .Una dintre cele mai
importante boli implicand acesti mediatori este poliartrita
reumatoida in care inflamatia cronica are drept rezultat durerea
si distructia osului si cartilagiului articular ducand la invaliditate

severa ,producandu-se de asemenea, modificari sistematice care

pot duce la scurtarea vietii.

1.3

Clasificarea antiinflamatoarelor-Baze farmacologice

Clasificarea acestor medicamente se ca face in functie de
criteriile terapeutic si chimic.
A.Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
Sunt substante care fac parte din grupa analgeziceantipiretice-antiinflamatoare,la care predomina efectul
antiinflamator ,fiind utilizate iun scop algezic si
antitinflamator.Ca antireumatice au efect imediat dar de scurta
durata dupa intreruperea administrarii.Au actiune simptomaticpatogenica,diminuand sau inlaturand unele simptome si semne
ale inflamatiei in bolile reumatice cronice,dar nemodificand
evolutia procesului patologic.
B.Antireumatice specifice
Au actiune lenta fara efect antiinflamator .Se utilizeaza
ca terapie de baza sau modificatoare a bolii in poliartrita
reumatoida.Efectul acestora apare dupa 2-3 luni si persista luniani dupa intreruperea administrarii,influentand unele
componente patogenice si modificand evolutia procesului
reumatic.Din pacate acestea pot fi mai toxice decat agentii
antiinflamatori nesteroidieni.

A. Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (generatia I)
Acizi carboxilici:
-Derivati de acid salicilic: Acid acetilsalicilic
Diflunisal
Benorilat.

-Derivati de acid acetic:

-derivati de acid fenilacetic - Diclofenac
Alclofenac
-derivati de acizi carbociclici - Indometacina
-Sulindac
-Tol- metina
-Lonazolac
-Ketorolac;
-Derivati de acid propionic - Ibuprofen
-Naproxen
- Ketoprofen
-Dexketoprofen;
-Derivati de acid fenamic (fenamati) - Ac. Flufenamic
- ac. Mefenamic
-ac. Meclofe-Namic
-ac. Niflumic
-ac. Tolfenamic
-Etofenamat;
Acizi enolici
-Pirazolone -Fenilbutazona;
-Oxicami:-Piroxicam
-Tenoxicam,
-Lomoxicam;
Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau
specifice de COX-2 (generaia a Il-a):
Blocante selective: meloxicam, nabumetona, etodolac,
nimesulid;
Blocante specifice (coxibe): celecoxib, rofecoxib,
parecoxib, etoricoxib.
B. Antireumatice specifice:
Compusi de aur: aurotiomalat de sodiu, auranofin;
Antimaiarice de sinteza: clorochina i hidroxiclorochina;
Derivati tiolici: penicilamina;
Imunodepresive: metotrexatul (si alte citotoxice), ciclosporina;
Sulfasalazina.

1.4

Antiinflamatoare nesteroidiene

1.4.1 Farmacocinetica
Diversitatea chimica a AINS are drept consecinta o gama larga
de caracteristici farmacocinetice.Desi exista multe deosebiri in
cinetica AINS acestea poseda unele proprietati generale
comune.Aproape toti compusii sunt acizi organici slabi(exceptie
face nabumetona care este un prodrog care este metabolizat la
principiul activ acid). Cele mai multe dintre aceste medicamente
sunt bine absorbite digestiv iar alimentele nu le modifica
substantial biodisponibilitatea. Cele mai multe AINS sunt
metabolizate in proportie ridicata,unele prin mecanism de faza I
si II,iar altele numai prin glucuronoconjugare directa (faza a-IIa).
Desi excretia renala este cea mai importanta cale de
eliminare,aproape toate sufera variate grade de excretie biliara si
reabsorbtie(ciclul enterohepatic). Gradul de iritare manifestat la
nivelul tractului intestinal inferior se colereaza cu cantitatea
implicata in acest ciclu.
Cea mai mare parte a AINS sunt legate in proportie mare de
proteinele plasmatice (peste 98%) de obicei de albumine
Unele(de exemplu Ibuprofen) sunt amestecuri racemice,in timp
ce altele(Naproxenul) se prezinta ca un singur esantiomer si
putine nu prezinta un centru chiral(Diclofenac).
Toate AINS pot fi gasite in lichidul sinovial dupa administrari
repetate.Medicamentele cu perioada de injumatatire scurta
persista in articulatii un timp mai indelungat decat poate fi
prevazut in functie de semiviata lor biologica ,in timp ce
medicamentele cu perioada de injumatatire lunga dispar din
lichidul sinovial cu o viteza proportionala cu acest parametru
farmacocinetic.

1.4.2 Farmacodinamie
Antiinflamatoarele nesteroidiene prezinta urmatoarele actiuni:
Actiunea antiinflamatoare (relativ mai redusa fata de
antiinflamatoarele steroidiene) variaza ca intensitate intre
diferitele substante;
Actiunea analgezica comparabila cu cea a acidului
acetilsalicilic sau a paracetamolului;
Actiunea antipiretica(nu este utila terapeutic);
Actiunea antiagreganta placentara (prezenta la acidul
acetilsalicilic,indometacina,fenilbutazona);
Inhibarea contractiilor uterine(acidul
acetilsalicilic,indometacina,fenilbutazona);
Favorizarea inchiderii canalului arterial la nounascut(indometacina).
1.4.3 Farmacoterapie
Antiinflamatoarele nesteroidiene reprezinta medicatia utila in grade
variate in tratamentul tuturor afectiunilor reumatismale (inflamatorii,
degenerative, articulare, extraarticulare). S-au dovedit utile, de
asemenea, in dureri postoperatorii, dureri neoplazice (metastaze
osoase).
a) In afectiuni reumatismale:
Tratamente de scurt durat (n perioade de acutizare) n artroze,
tendinite, tenosinovite, lumbago, dureri si inflamatii posttraumatice;
tratamente de lung durata in reumatisme inflamatorii cronice (in
special poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta), artroze
dureroase;
b) in afara afectiunilor reumatismale: angine, otite, colici nefretice,
tromboflebite, hemoroizi, dismenoree, unele afectiuni
stomatologice, esofagita de reflux si postiradiere, eritem nodos,
persistenta canalului arterial la nou-nascut.

1.4.4 Recomandri, precautii

Sunt de preferat AINS cu riscul cel mai mic pentru tratamentul initial,
la dozele cele mai mici. Nu se folosesc asocieri de AINS. Inhibitorii
selectivi ai COX-2 nu se folosesc de rutina in poliartrita reumatoida
sau artroze, ci se prefera fata de alte AINS numai cand sunt clar
indicate:
la bolnavii cu antecedente de ulcer gastroduodenal, perforaie,
hemoragie gastrointestinal, la care utilizarea lor trebuie atent
evaluat;
la bolnavi cu risc crescut de efecte adverse gastrointestinale
(vrsta peste 65 ani, asociere cu medicamente care cresc riscul
reactiilor adverse digestive, debili, bolnavi sub tratament
prelungit cu doze mari de AINS).
Efectele terapeutice ale inhibitorilor selectivi i specifici de COX-2
sunt diminuate de asocierea cu acid acetilsalicilic in doze mici, iar
asocierea cu antiacide gastrice nu este justificata.
1.4.5 Principii de utilizare

alegerea AINS in functie de indicatii;

principalul criteriu de alegere este tolerabilitatea clinica;
ritmul de administrare: de obicei o doza mai mare la inceput (3-7
zile) apoi una mai redusa;
de evitat calea injectabila;
protectia gastrica preventiva (alimentara, medicamentoasa) este
utila pentru AINS clasice.

Interactiuni
AINS cresc: - timpul de sangerare (in asociere cu alcoolul in cantitati
mari) si cresc riscul de sangerare (in asociere cu heparina si
anticoagulantele orale);
- Cresc toxicitatea fenitoinei si litiului.

Asocierea cu antihipertensive (tiazide, furosemid, captopril) scade

efectul diuretic si antihipertensiv. La bolnavii deshidratati pot produce
insuficienta renala acuta.
AINS nu se asociaza intre ele deoarece creste riscul ulcerogen si de
hemoragii digestive.

1.6 Antiinflamatoare nesteroidiene clasice

1.6.1

Acid acetilsalicilic

Indicatii terapeutice
Ca analgezic si antipiretic:
- combaterea durerilor de intensitate slaba sau moderata, n cefalee,
mialgii,
dureri reumatice articulare si periarticulare, nevralgii, dureri dentare,
dismenoree;
- combaterea febrei.
Ca antiinflamator:
- combaterea fenomenelor inflamatorii n reumatismul poliarticular
acut;
- atenuarea inflamatiei articulare n poliartrita reumatoida.
Doza si Mod de Administrare
Comprimatele se nghit ntregi, cu o cantitate suficienta de apa, de
preferinta dupa mese.
Adulti
Pentru efectul analgezic si antipiretic se administreaza 500 mg acid
acetilsalicilic (un comprimat Acid acetilsalicilic -Richter 500 mg),
repetnd doza n functie de necesitati la intervale de 4 ore.
Pentru efectul antiinflamator se administreaza 3 4 g acid
acetilsalicilic (6 8 comprimate Acid acetilsalicilic -Richter 500 mg)
pe zi, n administrare fractionata, la intervale de 6 ore.

 Copii sub 12 ani

Administrarea pentru efectele analgezice si antipiretice din cadrul
afectiunilor virale se face la indicatia medicului si sub stricta lui
supraveghere.
Copii peste 12 ani
Pentru efectul analgezic si antipiretic se administreaza cte 250 mg
acid acetilsalicilic (1/2 comprimat Acid acetilsalicilic -Richter 500
mg), repetnd doza n functie de necesitati la intervale de 4 8 ore.
Pentru efectul antiinflamator n reumatismul poliarticular acut se
administreaza 85 100 mg acid acetilsalicilic/kg si zi (fara a depasi 3
g pe zi), fractionat, la intervale de 4 6 ore, timp de 20 30 zile; n
continuare se administreaza 2/3 din doza de atac 10 20 zile, apoi 1/3 alte 30 40 zile.
Contraindicatii
hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alte antiinflamatoare
nesteroidiene sau la oricare dintre excipientii medicamentului;
ulcer gastric sau duodenal activ;
diateza hemoragica;
antecedente de astm bronsic indus de administrarea salicilatilor
sau a substantelor cu actiune similara, n special antiinflamatoare
nesteroidiene;
ultimul trimestru de sarcina;
insuficienta hepatica grava;
insuficienta renala grava;
insuficienta cardiaca necompensata.
Reactii adverse
Dozele mici de acid acetilsalicilic sunt, de regula, bine suportate.

Au fost semnalate sngerari diverse hematemeza, melena, hemoragii

digestive oculte (eventual cu anemie feripriva), epistaxis, gingivoragii,
purpura.
Riscul hemoragic chirurgical este crescut. Favorizarea hemoragiilor se
mentine timp de 4 8 zile dupa oprirea administrarii acidului
acetilsalicilic.
Fenomenele de iritatie gastrica (dureri abdominale, pirozis, greata,
varsaturi) sunt rare daca tratamentul se face corect. Au fost raportate
cazuri de activare a ulcerului gastro-duodenal.
Sunt posibile reactii alergice, manifestate ndeosebi prin urticarie,
edeme, rareori astm bronsic sau reactii anafilactice. Au fost semnalate
reactii de tip anafilactoid la pacienti idiosincrazici.
Au fost semnalate complicatii infectioase, inclusiv sindromul Reye
(encefalopatie si afectare hepatica), la copiii tratati cu acid
acetilsalicilic n scop analgezic si antipiretic.
Interactiuni
Asocierea urmatoarelor medicamente cu acidul acetilsalicilic impune
prudenta sau este contraindicata:
alte antiinflamatoare nesteroidiene risc de ulceratii si
hemoragii digestive;
glucocorticoizi risc de ulceratii si hemoragii digestive;
anticoagulante orale, heparine, ticlopidina si alte antiagregante
plachetare,streptokinaza si alte trombolitice, pentoxifilinadeoarece creste riscul hemoragic este necesara prudenta si
controlul parametrilor de coagulare si a timpului de sngerare;
metotrexat-asocierea este contraindicata absolut sau relativ
(pentru dozele de metotrexat _ 15 mg/saptamna, respectiv < 15
mg/saptamna), deoarece toxicitatea hematologica a
metotrexatului este favorizata (prin mecanism farmacocinetic);
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei risc de
insuficienta renala acuta;
interferon alfa; acidul acetilsalicilic poate inhiba actiunea
interferonului;
litiu creste concentratia plasmatica a acestuia, cu risc toxic;

 diuretice acidul acetilsalicilic poate sa scada eficacitatea

diureticelor;
uricozurice (de exemplu probenecid), datorita scaderii efectului
uricozuric(competitie pentru eliminarea acidului uric la nivelul
tubilor renali); se recomanda utilizarea altui analgezic;
antidiabetice orale; creste efectul antidiabeticelor orale; sunt
necesare informarea pacientului si controlul mai frecvent al
glicemiei.
Produse farmaceutice
Aspirina
1.6.2 Diclofenac
Indicatii terapeutice
Boli reumatice inflamatorii si degenerative cu componenta
dureroasa (poliartrita cronica, artroze, spondilartroze);
reumatisme ale tesuturilor moi;
Inflamatii postchirurgicale sau posttraumatice.
Administrare
Se administreaza la indicatia medicului.
Adulti doza zilnica este de o capsula de Diclofenac 75 mg.
Datorita substantei active nu este recomandabila administrarea la
copii si adolescenti. Capsulele se vor lua cu o cantitate mai mare
de lichid. Nu se vor sparge inaintea administrarii.
Diclofenac trebuie luat inainte de masa in cazul durerilor acute.
Durata tratamentului este stabilita de medic.
Contraindicatii
Diclofenac nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:

 hipersensibilitate la diclofenac;
pacienti cu tulburari hematopoietice;
pacienti cu ulcer gastric;
copii si adolescenti;
in ultimul trimestru de sarcina.
Diclofenac poate fi folosit dupa evaluarea stricta a raportului
risc/beneficiu terapeutic in urmatoarele situatii:
porfirie;
in primele doua trimestre ale sarcinii;
femeile care alapteaza (la doze zilnice mai mari de 150 mg/zi).
Cazuri particulare care necesita monitorizarea in timpul tratamentului
cu Diclofenac:
pacienti cu tulburari gastrointestinale sau cu antecedente de
natura inflamatorie ale stomacului sau intestinului (colita
ulceroasa, boala Crohn);
pacienti cu tulburari hepatice sau renale, hipertensiune arteriala
si/sau alte boli cardiovasculare;
la varstnici.
Diclofenac se poate administra numai cu anumite precautii la pacienti
care au in antecedente reactii alergice la antiinflamatoare nesteroidiene
sau analgezice, manifestate sub forma de crize de astm, eruptii
cutanate, rinite alergice. Bolnavii cu astm bronsic, cei cu bronsita
obstructiva, rinita alergica, vegetatii adenoide, sunt mai predispusi
dupa antiinflamatoare nesteroidiene la reactii alergice de tipul crizelor
de astm, iritatiilor locale ale pielii sau ale mucoaselor (edem
angioneurotic, edem Quincke) sau urticarie.
Reactii adverse
Pot sa apara simptome gastrointestinale, cum ar fi: greata si diareea. In
anumite cazuri pot aparea ulcerul gastric sau duodenal care pot fi
insotite de hemoragii sau perforatii. Informati de urgenta medicul dvs.
daca apar dureri epigastrice severe si scaune de culoare inchisa.
Ocazional pot sa apara tulburari la nivelul SNC: cefalee, iritabilitate,
nervozitate, insomnie, ameteli, fatigabilitate. S-au observat rar reactii
cutanate si urticarie.

Este posibila aparitia reactiilor alergice severe. Ele se pot manifesta

astfel: edeme faciale, edeme la nivelul cavitatii bucale si al faringelui
insotite de o constrictie a cailor aeriene. In cazuri rare, mai ales la
pacientii hipertensivi, poate aparea o tendinta de retentie a apei in
tesuturi (edeme periferice). In cazuri foarte rare pot sa apara tulburari
ale hematopoiezei. Primele simptome ale acestor tulburari sunt: febra,
dureri in zona faringiana, leziuni superficiale ale cavitatii bucale,
simptome tip gripa, oboseala pronuntata, epistaxis si hemoragii
subcutanate. In acest caz intrerupeti imediat tratamentul si adresati-va
medicului.
Interactiuni
Efectele unor medicamente pot fi influentate de administrarea
concomitenta a altor medicamente. De aceea, trebuie informat medicul
daca se ia o alta medicatie, daca s-a luat recent un alt tratament
medicamentos concomitent cu utilizarea acestui preparat. Trebuie
avute in vedere urmatoarele interactiuni intre Diclofenac si alte
medicamente: administrarea concomitenta a Diclofenacului si a litiului
sau a digoxinei poate creste nivelul plasmatic al acestora din urma;
administrarea concomitenta a Diclofenacului si a diureticelor ce retin
potasiul poate duce la o marire a concentratiilor plasmatice ale
potasiului (hiperkaliemie); administrarea simultana de glucocorticoizi
sau a altor antiinflamatoare creste riscul hemoragiilor
gastrointestinale; administrarea Diclofenacului cu circa 24 de ore
inainte sau dupa methotrexat poate spori concentratia methotrexatului
si potentialul sau toxic; administrarea concomitenta a acidului
acetilsalicilic scade nivelele plasmatice ale diclofenacului; testele
clinice au infirmat existenta unor interactiuni intre diclofenac si
anticoagulante: in orice caz este recomandabila monitorizarea timpului
de coagulare daca aceste medicamente se iau concomitent, ca o
masura de precautie.
Produse farmaceutice
Diclofenac

.6.3 Ibuprofen
Indicatii
Poliartrita reumatoida, osteoartrita, spondilita anchilozanta,
spondiloza cervicala.
Luxatii, contuzii, leziuni accidentale, traume operatorii.
Dureri lombare, fibrozita, sciatica, bursite, tendinite.
Dureri dentare, proceduri chirurgicale stomatologice si extractii
dentare.
Amigdalita, faringita, laringita, sinuzita, rinita, bronita, celulita
si alte afeciuni inflamatorii de origine infectioasa, ca adjuvant al
tratamentului de baza.
Afeciuni inflamatorii pelvine, dismenoree.
Administrare
La adulti: 2 comprimate (400 mg) de 3-4 ori pe zi (dupa mese)
cel mult 6 zile, apoi intretinere cu un comprimat de 3-4 ori pe zi.
La copii: 20 mg/kg corp/zi, fractionat. In artrita reumatoida
juvenila; pana la 40 mg/kg corp/zi, fara a depasi 500 mg la copii
sub 30 kg.
Contraindicatii
Bolnavilor cu ulcer digestiv activ sau cu antecedente de ulcer
digestiv sau alte boli ale aparatului digestiv, antecedente de
hemoragii digestive acutizate.
La astmatici si la cei cu teren alergic la derivatii acidului
fenilacetic.

 Nu este indicat in timpul sarcinii si la copii, la pacientii carora li

se administreaza alte medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene sau aspirina;
La pacientii cu boli hematologice sau insuficienta hepatica sau
renala grava; la gravide in primele 3 luni si ultimele 3 luni de
sarcina.
Reactii adverse
Digestive: inapetenta, greata, dureri epigastrice, diaree, varsaturi,
crampe intestinale, flatulenta; Nervoase: cefalee,
hiperexcitabilitate;
Cutanate: rash, prurit; Acustice: vertij; Metabolice: retentie
hidrosalina reversibila.
Interactiuni
Administrarea de ibuprofen in asociere cu acid acetilsalicilic sau
alte AINS poate avea ca rezultat cresterea riscului de producere a
ulceratiilor si fenomenelor hemoragice digestive.
Administrarea de ibuprofen in asociere cu glucocorticoizi poate
avea ca rezultat cresterea riscului de producere a ulceratiilor
digestive.
Administrarea de ibuprofen in asociere cu anticoagulante sau
antiagregante poate avea ca rezultat creterea riscului de
producere a fenomenelor hemoragice digestive.
Administrarea de ibuprofen in asociere cu diuretice poate avea
ca rezultat scaderea efectului diuretic.
Administrarea de ibuprofen in asociere cu beta blocante poate
avea ca rezultat scaderea efectului antihipertensiv.
Administrarea de ibuprofen in asociere cu digoxina, fenitoina
sau litiu poate avea ca rezultat cresterea concentratiilor
plasmatice ale acestora din urma, cu posibilitatea aparitiei
fenomenelor toxice.
Administrarea de ibuprofen in asociere cu metotrexat poate avea
ca rezultat cresterea toxicitatii acestuia din urma.

 Administrarea de ibuprofen in asociere cu ciclosporina poate

avea ca rezultat cresterea efectului nefrotoxic, mai ales la
varstnici.
Produse farmaceutice
Ibuprofen 400 600
.6.4 Indometacin
Indicatii terapeutice
Poliartrita reumatoida, coxartroza si alte forme de reumatism
articular sau extraarticular cu inflamatie si dureri marcate;
Criza de guta.
Unguentul se foloseste in inflamatii si dureri de natura
reumatismala, traumatica (contuzii, entorse, bursite, tendinite,
clacaj muscular la sportivi) sau circulatorie (tromboze varicoase,
sechele flebitice, degeraturi).
Administrare
Oral- initial o capsula (25 mg) de 2-3 ori/zi (dupa mese), la
nevoie se creste treptat pana la cel mult 8 capsule/zi;
Rectal, 1 supozitor (50 mg) dimineata si seara, la nevoie 2
supozitoare de 2 ori/zi.
Unguentul se aplica local, pe piele de 2-3 ori/zi.
Contraindicatii
Leziuni ulcerative gastrointestinale (ulcer gastroduodenal, colita
ulceroasa, enterita regionala), alergie sau intoleranta la
indometacina, alte inflamatorii ne steroidiene, salicilati;
Se va evita in timpul sarcinii, alaptarii si la copiii sub 14 ani;

 Se evita sau prudenta si doze mici la batrani; prudenta in

insuficienta renala si hepatica, insuficienta cardiaca,
hipertensiunea arteriala, la bolnavii cu tulburari de coagulare, la
psihotici, epileptici, parkinsonieni si in prezenta infectiilor.
Supozitoarele sunt contraindicate in caz de proctita sau
antecedente de proctita si de sangerari rectale recente.
Unguentul nu se aplica pe pielea lezata si pe mucoase.
Indometacina nu se asociaza cu acidul acetilsalicilic (risc mare
de hemoragii digestive) si cu triamterenul (risc de insuficienta
renala acuta);
Prudenta in asocierea cu anticoagulante (risc de hemoragii),
diferite diuretice antialdosteronice (retinere de potasiu crescuta),
litiu (creste litemia cu risc toxic); indometacina poate micsora
efectul diureticelor si antihipertensivelor (prin retinere de sare si
apa);
Probenecidul intarzie eliminarea indometacinei.
Reactii adverse
Relativ frecvent cefalee, ameteli (la inceputul tratamentului),
anorexie, greata, voma, dureri abdominale, diaree (uneori chiar
la doze mici), ulceratii ale mucoasei gastrointestinale (posibil
hemoragii), iritatie rectala (supozitoarele);
Uneori reactii alergice: crize astmatice, urticarie, eruptii
cutanate, edem angioneurotic;
Rareori tulburari de vedere prin depozite corneene, lezarea
retinei (la administrarea indelungata), hepatita toxica si icter,
nefrita interstitiala, sindrom nefrotic, reactii anafilactoide severe
cu asfixie sau colaps, anemie aplastica, anemie hemolitica,
agranulocitoza, leucopenie, trombocitopenie, tinitus, surditate,
somnolenta, confuzie mintala, stare depresiva, chiar tulburari
psihotice, convulsii, nevrita periferica, edeme, hipertensiune,
hematurie, alopecie, eritem nodos.
Reactiile adverse sunt relativ rare la dozele mici (50-150 mg/zi),
dar frecvente (35%) la dozele mari, impunand administrarea sub
supravegherea medicala si deseori (20%) oprirea medicatiei.

 Interactiuni
Este necesara supravegherea atenta in cazul asocierii indometacinului
cu urmatoarele produse medicamentoase:
antiinflamatoare nesteroidiene, risc de ulceratii si hemoragii
digestive;
acid acetailsalicilic scade concentratia plasmatica a acestuia, risc
de ulceratii si hemoragii digestive;
diflunisal creste concentratia plasmatica de indometacin-risc de
hemoragii digestive severe;
anticoagulante orale (cumarine) -risc de hemoragie (este
necesara monitorizarea timpului de protrombina i adaptarea
dozelor);
Heparine-risc hemoragic;
ticlopidina i alte antiagregante plachetare-crete riscul
hemoragiilor;
trombolitice (ateplaza, streptokinaza) risc hemoragic;
litiu crete concentraia plasmatic a acestuia, risc toxic;
metotrexat -crete toxicitatea hematologic;
diuretice i inhibitoare de ACE-risc de insuficien renal acut;
diuretice scade efectul diuretic, risc de hiperpotasemie la
diureticele antialdosteronice;
antihipertensive -tendina de retenie hidric, fiind necesar
monitorizarea tratamentului;
beta-blocante scade efectul antihipertensiv;
digoxina -crete concentraia plasmatic a acesteia n snge i
riscul toxic; tratamentul trebuie monitorizat;
desmopresina este potenat activitatea antidiuretic;
ciclosporina, compuii cu aur, medicaia nefrotoxic -cresc
concentraia plasmatic i efectele nefrotoxice;
zidovudina risc crescut de toxicitate hematologic;
medicaie fotosensibilizant apar efecte aditive de
fotosensibilizare.

 Produse farmaceutice
Indometacin capsule
Indometacin supozitoare
Indometacin unguent
.6.5

Naproxen
Indicatii
Este indicat n tratarea pe termen scurt a:
durerilor de cap;
durerilor dentare;
durerilor musculare;
durerilor de spate;
durerilor minore din artrite;
durerilor menstruale (dismenoree);
durerilor minore asociate cu rceal, febr.
Administrare
Fiecare doz trebuie nghiit cu ap.
Aduli
Un comprimat la fiecare 8-12 ore.
Uneori se poate observa c o doz iniial de 2 comprimate urmate de
un comprimat mai trziu (la nevoie) d un rezultat mai bun.
Doza maxim de 3 comprimate ntr-un interval de 24 de ore nu trebuie
depait.
Medicamentul nu trebuie administrat de mai mult de 7 zile pentru
tratamentul durerii i mai mult de 3 zile pentru tratamentul febrei.
Pacienii trebuie sfatuii s se adreseze medicului n cazul n care
durerea sau febra persist sau se agraveaz.
Vrstnici
A nu se depi 2 comprimate pe zi dac acest lucru nu a fost indicat de
doctor.

 Copii
Nu administrai acest medicament copiilor sub 16 ani, cu excepia
sfatului i supravegherii medicului.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substana activ sau la oricare dintre
excipienii produsului.
Pacienii la care aspirina sau alte AINS induc manifestri
alergice (datorit posibilitii sensibilitii ncruciate).
Naproxenul este contraindicat la pacienii cu sngerri gastrointestinale n antecedente, cu ulcer gastro-duodenal activ, cu
afeciuni cronice inflamatorii ale colonului (colit ulceroas,
boala Crohn),cu insuficien hepatic grav, cu insuficien
cardiac decompensat grav, cu insuficien renal grav
(clearance-ul creatininei <30 ml/min), cu angioedem, pe durata
terapiei intensive cu diuretice i la pacienii cu sngerri curente
i supui riscului hemoragic n condiiile tratamentului cu
anticoagulante.
Copiii sub 16 ani.
Reactii adverse
Cele mai frecvente reacii adverse raportate au fost disconfort
abdominal, epigastralgii, grea, vrsturi, pirozis, diaree, constipaie,
cefalee, ameeli, edeme periferice (medii), vedere dubl, vertij.
Urmtoarele efecte secundare sunt rare dar au fost raportate la doze
mai mari de prescripie a naproxen sodic (275 i 550 mg):
alopecie, reacii anafilactice la formulri de naproxen i
naproxen sodic, angiodem, anemie aplastic i hemolitic,
meningit aseptic, disfuncii cognitive, colit, convulsii,
pneumonie cu eozinofile, necroliz epidermic, eritem
multiform, hepatite fatale, sngerri gastro-intestinale i/sau
perforaii, granulocitopenie incluznd agranulocitoza, afectarea
auzului, hematurie, hiperkalemie, dificulti de concentrare,
insomnie, afectare renal, incluznd dar nelimitndu-se la nefrit
glomerular, nefrit interstiial, necroz papilar renal,

sindrom nefrotic i insuficien renal, ulceraii gastro-intestinale

non peptice, ulceraii peptice, reacii de fotosensibilitate,
incluznd cazuri rare n care pielea arat ca n porfiria cutanat
tardiv sau epidermoliz buloas, erupii cutanate tranzitorii,
sindrom Stevens-Johnson, trombocitopenie, stomatit ulcerativ,
vasculit, probleme vizuale.
Alte reacii adverse raportate n asociere cu tratamentul cu AINS
au fost palpitaii, hipertensiunea arterial i insuficiena cardiac.
De obicei la pacienii cu istoric de hipersensibilitate la aspirin,
alte AINS sau Aleve apar reacii anafilactice (anafilactoide), care
pot deasemenea aprea la pacienii fr o expunere anterioar
sau hipersensibilitate la aceti ageni.
Retenia sodat nu a fost raportat n studiile metabolice. Este posibil
ca pacienii cu funcia cardiac afectat sau compromis s fie supui
unui risc mai mare lund naproxen.
Interactiuni
Dac se administreaz regulat alte medicamente trebuie consultat
medicul sau farmacistul.
Administrarea naproxenului mpreuna cu alte AINS sau
glucocorticoizi nu este recomandat, din cauza riscului crescut de
ulcer i sngerri gastro-intestinale.
Datorit legrii puternice de proteinele plasmatice a naproxenului
pacienii care primesc simultan hidantoine trebuie atent monitorizai
pentru o eventual ajustare a dozei. N-au fost observate interaciuni cu
anticoagulante sau sulfoniluree n cadrul studiilor clinice, dar este
necesar precauie,deoarece au fost observate interaciuni cu alte
AINS din aceeai clas.
S-a observat inhibarea efectului natriuretic al furosemidului de
medicamente din aceast clas (AINS).
De asemenea s-a raportat scderea clearance-ului renal al litiului, legat
de o cretere a concentraiei plasmatice a litiului.
Aleve i alte AINS pot reduce efectul antihipertensiv al betablocantelor.Administrarea concomitent de probenecid crete nivelul

plasmatic al naproxen i crete semnificativ timpul de njumtire al

acestuia.Administrarea concomitent de Aleve i metotrexat trebuie
fcut cu precauie, deoarece s-a raportat,ca i la alte AINS, c
naproxen reduce secreia tubular de metotrexat n studiile pe animale
i acest lucru i poate crete toxicitatea.
Ca i alte AINS naproxen sodic poate crete riscul afectrii renale
asociat cu utilizarea inhibitorilor ACE.
De asemenea, este necesar pruden n cazul pacienilor aflai n
tratament cu ciclosporin, tacrolimus, diuretice de ansa, diuretice
tiazidice i digoxin.
Produse farmaceutice

Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice
Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice
Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice

Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice
Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice
Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice
Indicatii
Administrare
Contraindicatii
Reactii adverse
Interactiuni
Produse farmaceutice