Apostolul, Nr. 124 (2010)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
SERIE NOU|, ANUL XII, NR. 124

februarie 2010
Ne preg\tim de grev\?
ACTIVITATEA
ORGANIZA}IEI
JUDE}ENE
A SINDICATULUI
DIN ~NV|}|MNT
{I CERCETARE
{TIIN}IFIC| NEAM}
~N ANUL 2009
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
indicali[tii din `nv\]\m`nt nu exclud posibilitatea

declan[\rii unei greve generale `nainte de finele acestui an [colar. Motivele s`nt binecunoscute, doar detaliile schimb`ndu-se `n ultima perioad\. ~n primul r`nd,
sindicali[tii s`nt nemul]umi]i c\, `n ciuda promisiunilor
f\cute de guvern, salariile au fost mai mici `n ianuarie,
comparativ cu luna decembrie: "A avut loc, zilele trecute, o `ntrunire a biroului FSLI. Am analizat, `n primul
r`nd, aplicarea legii salariz\rii unitare a bugetarilor.
Este evident c\ salariile s`nt mai mici dec`t `n luna
decembrie a anului precedent, chiar dac\ acest lucru
nu este valabil pentru absolut toate cadrele didactice. Au disp\rut
salariile de merit, acel 2%, dar [i sporul de rural pentru personalul
didactic auxiliar. Este adev\rat c\ acest ultim spor se va acorda
[i anul acesta, `ns\ el va disp\rea definitiv din 2011. Noi am f\cut
presiuni ca de acest spor s\ beneficieze [i personalul didactic
auxiliar [i nu vom sta cu mìnile `n s`n nici de aici `nainte", a
declarat pre[edintele Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam], Gabriel
Plosc\.
Iar exemplele continu\. ~n `ncercarea de a reduce cheltuielile
bugetare, guvernul a luat [i sporul pentru condi]ii speciale,
care era acordat bibliotecarilor :"Iat\, prin abrogarea unui articol
din legea bibliotecarilor, ace[tia au pierdut 15% din salariu. S`nt o
serie de drepturi salariale care nu ni se mai acord\. Pe de alt\
parte, `n privin]a acestei sc\deri a salariilor, noi st\m mai bine
dec`t alte jude]e, pentru c\ nici nu am mers pe fantezii. S`nt jude]e
`n care s-au acordat tot felul de drepturi, f\r\ acoperire `n preve-
B|DIA CREANG|
martie 1837. Dat\
aniversar\ important\? A]i ghicit. E
data la care a v\zut
lumina zilei un bo]
de
hum\
din
Humule[ti, Nic\ a
lui {tefan a Petrei.
De[i
neast`mp\ratul care a furat
pup\z\ din tei [i a
culcat la p\m`nt c`nepa m\tu[ii
M\rioara e bine cunoscut de
to]i romnii, mai are [i secrete.
Vre]i s\ afla]i unul? Ciuli]i urechile!
Se spune c\ la 1 martie
1987,
Zoe
Dumitrescu
Bu[ulenga a vizitat Bojdeuca
din }ic\u, ultima locuin]\ a
povestitorului. Motivul? Se
`mplineau 150 de ani de la
na[terea
povestitorului
humule[tean. Voia s\ vad\
locul unde s-a cimentatcea
mai frumoas\ amici]ie din istoria literaturii romne, dintre
Creang\ [i Eminescu. {i a
ajuns `n dulcele t`rg. Sfioas\
ca un copil, a p\truns `n tinda
bojdeucii, a privit lutul de pe
jos [i a [optit: Uite, dragul de
el, cum tr\ia bunul [i minunatul
Creang\! Apoi, rotind privirea
`n jur l-a `ntrebat pe muzeograful principal dac\ [tia unde se
afl\ portretul unic al genialului
humule[tean. {i cum r\spunsul a fost negativ, a urmat
bomba: `n biroul meu de la
Academia Romn\. Explica]ii? L-a mo[tenit odat\ cu
biroul marelui critic George
C\linescu, un fan Creang\.
Cum a ajuns acolo?
Simplu. Printr un gest de gen-
derile legale. Normal c\ acele drepturi au disp\rut, iar acolo e

acum scandal mare".
Nemul]umiri s`nt legate [i de legea pensiei: "Nu cred c\ este
posibil, mai ales `n cazul femeilor, ca `n `nv\]\m`nt s\ fie limita de
pensionare la 65 de ani. Este drept c\, `n cazul cadrelor didactice,
este dreptul de pensionare cu 3 ani mai devreme, conform statutului personalului didactic. Dar s\ vedem, acum, cu legea
`nv\]\m`ntului, dac\ ni se va l\sa, `n continuare, acest drept". Dar
de ce nu se [tie ce va prevedea legea `nv\]\m`ntului `n acest domeniu? "Legea `nv\]\m`ntului este ]inut\ la secret. {i se pierde at`ta
timp `n efectuarea unei reforme a[teptate. La fel au f\cut [i cu legea
Marius GHEGHICI
(Continuaare `n pag. 3)
Tuturor
d\sc\li]elor
noastre,
o prim\var\
frumoas\!
La mul]i ani!
PRIVE{TE ~NAPOI
CU M~NDRIE
u fiecare an ce trece, Unirea Mic\ este mai aproape
de cei care ì pre]uiesc valorile [i ì `n]eleg marile
semnifica]ii. Atunci a fost momentul `n care
Dumnezeul Istoriei ne-a privit cu bun\voin]\,
deschiz`nd Romniei drumul spre civiliza]ie [i
bun\stare, parc\ ar fi vrut s\ r\spl\teasc\ poporul
nostru pentru nem\rginita lui r\bdare, pentru
suferin]ele [i `mpil\rile la care a fost supus.
Nu a vrut Bunul, s\ ne lase pe m`na r\pitorilor [i
ne-a dat `n dar un Nicolae B\lcescu, un Vasile
Alecsandri, un Mihail Kog\lniceanu, dar mai ales un
Domn [i Principe Romn, pe Alexandru Ioan Cuza.
Cu to]ii descindeau din vi]a b\rba]ilor ale[i s\ fie fala neamului lor, erau patrio]i adev\ra]i, oameni dintr-o bucat\, asemenea cu Horea [i Clo[ca [i Cri[an, ca [i cu al]i voievozi [i f\c\tori
de }ar\, Mu[atini [i Basarabi. Purtau pe umeri Luceferii `nvierii
neamului, erau con[tien]i de `nalta lor menire, [i au fost la
`n\l]imea sarcinii istorice, c\ci nu-i o alt\ epoc\ `n care s\ se fi
f\cut at`t de mult [i at`t de temeinic, `ntr-un timp at`t de scurt.
erozitate al unui elev seminarist care `l admira pe cel care a

scris Mo[ Nechifor Co]cariul.
Acesta a cump\rat portretul de
la Tinca Vartic, so]ia f\r\ acte
a...[i l-a donat Academiei
Romne. A]i re]inut? L-a
donat, nu l-a v`ndut la
suprapre]. ~n finalul discu]iilor,
distinsa doamn\ Z.D.B. a
`ntrebat sincer: Nu crede]i c\
portretul unic f\cut de un pictor-iconar, amic cu Creang\, ar
trebui s\ se `ntoarc\ `n
Moldova?. {i s-a `ntors cu
sprijinul dumneaei. De ce?
Doamna Z.D.B. era exeget
`n Creang\. ~i admira [i iubea
]inutul de legend\ al Neam]ului. Verile [i le petrecea la
Agapia [i V\ratec. ~n aceast\
zon\ a auzit un copilandru
recit`nd versurile:
Ion Creang\, dragii mei,/A

tr\it `ntr-un bordei/ {i-a scris
Pup\za din tei...
Dumitru RUSU
Prof. dr. D. D. URSACHE

Consecvent\ principiilor
statutare [i `n conformitate cu
STRATEGIA aprobat\ de
Conferin]a Jude]ean\, conducerea Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i-a stabilit
urm\toarele direc]ii de
ac]iune:
I.
DIVERSIFICAREA
SERVICIILOR FURNIZATE
C|TRE MEMBRII DE SINDICAT
~n
anul
2009
organiza]ia noastr\ a acordat
sprijin financiar unui num\r
mare de membri de sindicat
sub form\ de ajutor deces,
ajutor boal\, ajutor social, ajutor `n caz de calamitate. De
asemenea, am sprijinit organizarea unor activit\]i prilejuite
de evenimente speciale, `n
parteneriat cu Asocia]ia
~nv\]\torilor Neam] [i am
ini]iat CUPA SINDICATULUI
LA {AH, competi]ie adresat\
lucr\torilor din `nv\]\m`ntul
nem]ean. Am intervenit direct
`n multe cazuri pentru ca pensionarii din `nv\]\m`nt s\
primeasc\ cel pu]in dou\
salarii la pensionare precum [i
pentru acordarea unui salariu
mediu pe unitate la na[terea
fiec\rui copil.
~n urma negocierilor
purtate de CSDR [i FSLI la
Ministerul Muncii, Familiei [i
Protec]iei Sociale la care [i-a
adus contribu]ia [i pre[edintele SLLICS Neam], organiza]ia noastr\ a beneficiat `n
anul trecut de bilete de
odihn\ [i tratament subven-
]ionate, num\rul lor fiind `ns\

insuficient fa]\ de solicit\rile
membrilor no[trii. De aceea
ne-am preocupat de l\rgirea
ofertei prin `ncheierea de contracte avantajoase cu diver[i
operatori din ]ar\ [i str\in\tate, ob]in`nd bilete la
pre]uri accesibile `n sta]iunile:
Sl\nic - Moldova, Felix, Eforie,
Venus, Olimp dar [i `n
sta]iunile Paralia Katerini Grecia [i Albena - Bulgaria.
~n exercitarea atribu]iilor ce ne revin prin lege [i
statutul organiza]iei, am formulat `n temeiul dispozi]iilor
art. 28 din Legea Sindicatelor,
`n numele [i pentru membrii
no[tri de sindicat, ac]iuni `n
instan]\ ce au avut ca obiect
drepturi salariale reglementate de legisla]ia `n materie.
La nivelul organiza]iei noastre
am `nregistrat urm\toarele
cauze cu solu]ie favorabil\:
Plata retroactiv\ a
drepturilor salariale cuvenite
educatoarelor, `nv\t\torilor,
institutorilor cu grad didactic I
[i peste 25 de ani vechime
pentru orele prestate `n plus,
s\pt\m`nal, fa]\ de norma
didactic\ prev\zut\ de articolul 45 aliniatul 1 din Legea
nr. 128/1997. Beneficiari 869
membri de sindicat din 126
unit\]i [colare.
Secretar General al
SLLICS Neam],
Gabriela GRIGORE
Urbea lui Celibidache va avea un Liceu de Art\

el mai t`rziu cu `ncepere din anul [colar 2011 2012
elevii roma[cani cu `nclina]ii artistice nu vor mai fi
nevoi]i s\ plece pentru studiile de specialitate `n alte
localit\]i deoarece la Roman este posibil\ `nfiin]area
unui Liceu de Art\. Proiectul men]ionat are `n vedere
contopirea {colii de Art\ cu {coala nr. 7, rezultatul
preconizat urm`nd s\ fie Liceul de Art\ Sergiu
Celibidache, numele de botez al viitoarei institu]ii
fiind ales `n memoria marelui dirijor care a dus faima
urbei mu[atine pe toate meridianele lumii. Noua
structur\ este g`ndit\ s\ adune elevii roma[cani cu
aptitudini artistice de la clasa I la clasa a XII, clasele
astfel formate fiind planificate s\-[i desf\[oare activitatea `n
localurile ce apar]in {colii nr. 7 care g\zduiesc dealtfel [i activit\]ile {colii de Art\, `n actualul format.
~nafar\ de avantajele rezultate de pe urma comas\rii celor
dou\ unit\]i, legate de eficientizarea propus\, primarul Dan
Lauren]iu Leoreanu, profesor cu o bogat\ experien]\ managerial\, a spus pe drept cuv`nt c\ pentru Roman ar fi o lovitur\ de
imagine, `nfiin]area acestei institu]ii fiind motivat\ de rezultatele
deosebite ob]inute de-a lungul anilor `n cadrul {colii de Art\

roma[cane care, an de an, scoate la lumin\ noi talente din r`ndul
elevilor care, deocamdat\, din cauza lipsei unui cadru adecvat de
preg\tire voca]ional\, sunt nevoi]i `n prezent s\ urmeze practic
cursurile a dou\ [coli.
Activitatea viitorului Liceu de Art\ nu va putea demara sub nici
un chip din 15 septembrie 2010, chiar dac\ demersurile necesare
c\tre Ministerul Educa]iei vor fi f\cute `n scurt timp. Motivul este
legat de faptul c\ pentru un astfel de proiect este necesar\, mai
`ntì, ob]inerea autoriza]iilor necesare din partea Agen]iei Romne
pentru Asigurarea Calit\]ii `n ~nv\]\m`ntul Preuniversitar,
evalu\rile `n acest scop fiind de durat\. Chiar [i a[a `ns\, speran]ele `n acest proiect inedit pentru roma[cani sunt foarte mari, o
astfel de oportunitate fiind `n m\sur\ s\ valorifice `n plan local
zestrea nesecat\ de talente pe care municipiul Roman a dovedit
c\ o are `nc\ de la Richard Stein (1909-1992), autorul celebrelor
piese Sanie cu zurg\l\i [i }i-aam luat un m\r]i[or, despre care
`nc\ pu]ini roma[cani [tiu c\ are leg\tur\ cu urbea dintre Moldova
[i Siret...
A. OPRI{
ULTIMA OR| LA ROMAN

Premier\ la Roman
Prim\ri]\
`nc\ din clasa a IX-a !
nforma]ia din titlul de fa]\ este c`t se poate de real\, `n
contextul `n care elevii roma[cani [i-au ales la vreme
de F\urar primar [i vice, dup\ modelul seniorilor din
administrativul local. Evenimentul s-a produs cu ocazia
primei `nt`lniri a Consiliului Local al Tinerilor (CLT) din
Roman, structur\ `n premier\ `n municipiu desemnat\
prin vot de c\tre liceenii roma[cani, prima prim\ri]\
elev\ din urbea mu[atin\ fiind aleas\ Iulia Simona
Neculai, elev\ `n clasa a IX-a la Colegiul Na]ional
Roman Vod\. ~n cadrul aceleia[i `nt`lniri a mai fost
ales viceprimarul `n varianta licean\, `n persoana lui
Lucian Apetrii, de la Grupul {colar Vasile Sav, iar
Ema Larisa Medves, elev\ la Colegiul Tehnic Miron Costin, a fost
aleas\ ca purt\tor de cuv`nt al nou formatului Consiliu Local al
Tinerilor din care fac parte 23 de elevi reprezent`nd toate institu]iile
de `nv\]\m`nt liceal din ora[, ale[i de asemenea prin vot de c\tre
colegi. Pe ordinea de zi a primei `ntruniri a CLT a figurat [i stabilirea planului de lucru al acestei structuri, `ntre ac]iunile care se
vor derula `n viitorul foarte apropiat num\r`ndu-se Iube[te de
Dragobete, o contrareplic\ constructiv\ la Valentine's Day, precum [i o campanie de M\r]i[or, ocazie cu care tinerii roma[cani
sunt mobiliza]i s\ creeze m\r]i[oare ecologice, care vor fi apoi
comercializate pentru colectarea unor fonduri ce vor fi donate ulterior `n scopuri caritabile. ~n cuprinsul agendei ac]iunilor hot\r`te s\
aib\ loc `n viitor mai figureaz\ un proiect destinat copiilor sub zece
ani care vor s\-[i etaleze valoarea, intitulat Super Prichindel, precum [i proiectul educativ Carte versus internet, scopul acestuia
fiind acela de a le reaminti tinerilor rolul c\r]ii [i al lecturii `n procesul educa]ional. (A. OPRI{)
OTILIA CAZIMIR,
R|SF|}AT| LA COTU VAME{
n fiecare an, pe la mijloc de
F\urar, [coala din satul Cotu
Vame[, fream\t\ a s\rb\toare,
toat\ lumea, de la elevi la cadre
didactice, fiind preocupat\ de
aniversaarea poetei Otilia
Cazimir, cea care la 12 februarie 1894 a v\zut lumina zilei `n
a[ezarea de pe malul rùlui
Moldova.
Anul acesta, la ini]iativa
directoarei Maria Palade `n
parteneriat cu Inspectoratul {colar
Modernizarea curriculei,
prioritate zero
up\ ani la r`nd de

planuri [i dezbateri
r\mase cel mai adesea f\r\ rezultate
concrete menite s\-i
satisfac\ pe to]i
actorii actului educa]ional, modernizarea curriculei (a
planului de `nv\]\m`nt, adic\) a
devenit, `n sf`r[it,
prioritate zero pe
agenda diriguitorilor ministerului
de resort. Aceast\ direc]ie, ce
presupune transform\ri ale
c\ror roade se preconizeaz\ a fi
culese p`n\ la debutului ciclului
educ]ional 2011-2012, a fost
trasat\ recent, cu ocazia dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru
`nv\]\m`nt privind curricula [i
manualele de Limba romn\.
Curriculumul e cea mai important\ parte a sistemului
educa]ional. M\ bucur c\ `n
aceast\ comisie discut\m poate
printre primele d\]i despre elevi,
[i nu doar despre profesori.

Reforma curricular\, modernizarea curricural\ e prioritatea
zero a mandatului meu. Sper s\
introducem `n sf`r[it acel portofoliu educa]ional al elevului [i s\
vedem exact cum se face
tranzi]ia dintr-un ciclu de studiu
`n altul, care trebuie corelat cu
curricula, a declarat cu prilejul
men]ionat Daniel Funeriu, ministrul educa]iei. Tot cu aceast\
ocazie Daniel Funeriu s-a
adresat
deputa]ilor
din
Parlamentul Romniei c\rora lea promis c\ le va `nainta un
material ce va relata op]iunea
ministerului `n privin]a manualelor [i a curriculei.
Proiectul de schimbare a
curiculei [i-a f\cut loc `n fruntea
agendei de lucru a actualului
ministru `nc\ de la preluarea
mandatului, `n acest scop democrat-liberalul propun`ndu-[i s\
studieze toate manualele care
se afl\ `n prezent pe pia]\.
Jude]ean (ISJ) Neam], manifest\rile s-au

`mbog\]it cu un simpozion interjude]ean
intitulat sugestiv Otiliaa Cazimir - poetaa
sufletelor simple, ac]iune care s-a bucurat
de un binemeritat succes. ~n cadrul manifest\rii, desf\[urat\ pe trei sec]iuni, au
fost prezentate comunic\ri [tiin]ifice [i
referate semnate de cadre didactice
reprezent`nd jude]ele Neam], Ia[i [i
Bac\u, `ns\ nici crea]iile literare [i artistice
ale elevilor [i pre[colarilor nu au lipsit,
ace[tia `ntrec`ndu-se `n cadrul unui concurs ajuns deja la a IV-a edi]ie, ocazie cu
care a fost organizat\ [i o expozi]ie relevant\ `n contextul acestui eveniment. De
asemenea, cu ocazia manifest\rilor din
acest an, a fost lansat\ [i ini]iativa
`nfiin]\rii Assocciaa]iei Otiliaa Cazimir, `ntre
obiectivele acesteia num\r`ndu-se, `n
primul r`nd, organizarea unui Muzeu al
Satului, temelia acestuia fiind expozi]ia
muzeal\ g\zduit\ de c`]iva ani `n [coala

ce poart\ numele poetei. O alt\ ini]iativ\
`ndr\znea]\ lansat\ `n cadrul simpozionului din acest an se refer\ la realizarea unui
bust al poetei n\scute la Cotu Vame[,
ini]ierea unui club cu numele Prietenii
Otiliei.
Casa veche,
doar
o amintire
Str\daniile celor r\ma[i s\ poarte `n
timp memoria celui mai `nsemnat om de
cultur\ n\scut pe aceste meleaguri au
drept scop popularizarea nu doar `n r`ndul
copiilor a personalit\]ii poetei care a l\sat
`ns\ pu]ine urme `n satul de pe malul
Moldovei. ~ntre acestea se num\r\ certificatul de na[tere, `n original, descoperit `n
urm\ cu c`]iva ani `n arhiva Bisericii
Sf`ntul Dumitru din Cotu Vame[, aflat\
gard `n gard cu locul unde a fost casa `n
care s-a n\scut Otilia Cazimir, cas\
d\r`mat\ de mul]i ani dar care d\inuie `n
amintirile Mariei Andone. Mama mea [i cu
mine suntem n\scute `n aceea[i cas\ `n
care s-a n\scut [i a copil\rit Otilia Cazimir.
Mama este n\scut\ `n aprilie 1914, imediat dup\ ce bunicii mei, Gheorghe [i
Fr\s`na Chi]imu[, s-au mutat `n locuin]a
pe care au cump\rat-o de la P\rintele
Foc[a, bunicul poetei. Avea un cerdac
lung de unde te l\sai `ntr-o camer\ mai
joas\, c\reia noi ì ziceam ieteccu], de unde
se vedea tare frumos `n gr\din\. Era o
construc]ie mare pentru vremurile acelea,
cu opt camere [i cu dou\ intr\ri. Era
f\cut\ cu cap, drept pentru care tata, Ion Andone,
a luat-o ca model c`nd a
construit casa pe care o
mo[tenesc, a m\rturisit
p\str\toarea
acestei
comori de aducere
aminte.
boiereasc\, [i un tablou `n care este

reprezentat\ casa veche, pictur\
me[terit\ dup\ priceperea lui de c\tre tat\l
ei. ~ns\ `n acest noian de amintiri cea mai
pre]ioas\ este cea legat\ de ultima (se
pare, n. red.) vizit\ a Otiliei Cazimir la
locurile copil\riei sale. }in minte c`nd a
fost, eram copil, chiar atunci se d\r`mau
ultimii pere]i de la casa veche. C`nd a venit
aici a recunoscut tot, direct la noi s-a oprit.
O am `n ochi: o doamn\ foarte elegant\,
scundu]\ ca statur\, `mbr\cat\ `n negru [i
cu o p\l\rie mare pe cap. Atunci a povestit
cum preotul Foc[a, bunicul ei, o lua de
m`n\ [i o plimba pe malul Moldovei, cum
mergea cu g`[tele la Moldova, unde zicea
c\ odat\ au fug\rit-o ni[te cìni, plus alte
`nt`mpl\ri din vremea copil\riei petrecute
la Cotu Vame[, m\rturise[te acum cu
emo]ie Maria Andone.
Alexaandraa Gavrilesscu, dup\ actul de
na[tere, cea alintat\ Lucchi [i botezat\ la
debutul literar de c\tre Sadoveanu cu
numele de Otilia Cazimir, a fost cel de-al
cincilea copil al `nv\]\torului Gheorghe
Gavrilescu, cel care ì `nv\]ase la acea
vreme tainele buchiselii pe copiii din Cotu
Vame[, satul `n care a copil\rit [i locul `n
care s-a `nt`lnit pentru prima oar\ cu muza
poeziei. Aricciul, ap\rut `n tain\ din tufe
de pelin, Gosspodinaa din lumea mirific\ a
vie]uitoarelor care `nso]esc poeziile sale,
sau Noaapteaa cu care a debutat `n 1912
`n revista Via]a Romneasc\, toate aceste amintiri adunate de prin locurile unde a
v\zut lumina zilei le-a purtat necontenit cu
ea ca pe o adev\rat\ comoar\ pe care
vrednicii ei urma[i doresc acum s\ o
m\rturiseasc\ lumii `ntregi
Comorile
Otiliei
Dintre lucrurile vechi,
Maria Andone p\streaz\
doar o mas\ oval\,
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
unt parc\ mai timizi [i, spun
dasc\lii, mai cu bun sim]
dec`t mul]i copii de la [colile
cu preten]ii, parc\ mai
responsabili de toate cele, au
acelea[i idealuri cu cei de la
ora[, nu au complexe deloc,
iar c`nd se `ntrec cu or\[enii
se-nt`mpl\ foarte adesea s\
le par\ r\u celor care nu-i
apreciaz\ cum se cuvine doar
pentru faptul c\ ei `nva]\ la
]ar\... Exemplele de acest fel
nici m\car nu abund\ pe primele pagini
ale ziarelor, una din pricini fiind discre]ia
cu care mai de fiecare dat\ eminen]ii de
la ]ar\ [i mentorii acestora [tiu s\-[i
savureze izb`nzile. Chiar [i c`nd dai de
urma lor, ì g\se[ti greu, preocupa]i fiind
nu doar de carte ci [i de ceea ce mai au
prin b\t\tur\, `ntr-un spirit deloc trendy
pentru or\[eni...
A[a mi s-a-nt`mplat cu Mirela V`rg\, o
minune de elev\ `n prezent `n clasa a X-a
la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri din
comuna S\b\oani despre care auzisem
c\ `ntrece orice m\sur\, atunci c`nd vine
vorba despre calit\]i. M\ g`ndisem c\
poate fi o pild\ bun\ pentru mul]i or\[eni
Pag. 2
Alecsandri de S\b\oani, un brend de temut

cool [i `nfumura]i numai pentru faptul c\
ei locuiesc la bloc. Deodat\, auzisem doar
c\ feti]a cu ochii verzi, iscoditori, devenise
number one la edi]ia 2009 a Concursului
Dor de poezzie organizat de ani buni de
c\tre prof. Alexandru Cramer la Colegiul
Tehnic Petru Poni Roman. At`t [tiam: c\
s-a b\tut `n slove [i `n sensibilit\]i cu
tinerii poe]i veni]i de la toate liceele din

zon\ [i c\ a c`[tigat Marele premiu Dor
de poezie, fiind aplaudat\ [i felicitat\ cum
nu visase ea vreodat\. Apoi, surpriza: am
aflat de la Mirela [i de la cei din jur c\ pentru ea anul 2009 fusese un corolar de succese, care mai de care! Miss Boboc, pe
liceu, Premiul al II-lea ob]inut la Concursul
N a ] i o n a l
M\rg\rit\rele pentru suflet, organizat
de [coala la care
studiaz\, un alt premiu II, poate mult
mai valoros, la
C o n c u r s u l
Interna]ional de Arte
Plastice
Nicolae
Tonitza
B`rlad,
edi]ia 2009, plus
altele, cum ar fi
primul rol `n trupa de
teatru condus\ de
Marius
c\tre
Cornenco sau suc-
cesele din catalog care o prezint\, de

asemenea, ca pe o `nving\toare.
O tradi]ie
a valorii
Mirela V`rg\ nu este un simplu accident la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri.
La [coala din S\b\oani tradi]ia valorii
adun\ `n dreptul dasc\lilor mai noi sau
care au trecut pe-aici o panoplie `ntreag\
de nume care au dus faima acestei institu]ii acolo unde mul]i `nc\ nici nu viseaz\.
Cel mai recent exemplu este dublul succes ob]inut la Olimpiada Na]ional\ de
Chimie, desf\[urat\ `n perioada 1-5 februarie la Pite[ti. De acolo, din ora[ul unde
se vorbe[te doar de Mutu [i de Dobrin,
pre] de un succes s-a vorbit [i despre elevii s\b\oneni Mihaela }\rn\, clasa a IX-a,
`ndrumat\ de prof. Mihaela M`rzze, respectiv Victor Eduard Robu, din clasa a VIII-a,
prof. Ani[oara Sc``rlat. Pentru ei, pentru
dasc\lii lor de specialitate [i pentru to]i cei
care fac din liceul cu nume de poet o
APOSTOLUL
citadel\ a succeselor, acolo a b\tut

orologiul `mplinirilor, devenind c`[tig\tori
`ntr-o competi]ie dur\, cu multe ore de
munc\ `n spate, majoritatea dup\ program, pentru dasc\li [i pentru combatan]i,
deopotriv\... {i asta n-ar fi nimic dac\
men]iunile cu care s-au `ntors de la Pite[ti
cei doi elevi n-ar fi o recidiv\ la alte succese poate la fel de `nsemnate pe care
dac\ cei doi protagoni[ti le-ar aduna ar
avea cu ce s\ umple o tabl\, la clas\. ~mi
doresc ca pentru edi]ia viitoare s\ m\
preg\tesc mai intens [i s\ urc pe podium,
nu sunt mul]umit\ doar cu men]iunea, a
spus dup\ concurs Mihaela }\rn\, f\r\ trufia `nving\torului, dar cu responsabilitatea
celui care dore[te s\ mearg\ mereu
`nainte. Cealalt\ Mihaela, profa ei, `ngerul
ei p\zitor din toate zilele [i toate nop]ile de
fr\m`nt\ri de acum [i de la alte `ntreceri, a
spus c\ meritul nu este doar al ei, ci [i al
altor colegi deoarece nu te po]i s\ devii
c``[tig\tor la chimie, f\r\ no]iunile de la fizzic\
sau de la matematic\, spre exemplu...
Cu a[a spirit de echip\, a[a
c`[tig\tori! De la Alecsandri `ncoace, mai
rar...
Pagin\ realizat\ de
A. OPRI{
februarie 2010
ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
ACTIVITATEA ORGANIZA}IEI JUDE}ENE
A SINDICATULUI DIN ~NV|}|MNT {I
CERCETARE {TIIN}IFIC| NEAM} ~N ANUL 2009
(urmare din pag. 1)
Plata retroactiv\ `ncep`nd cu

decembrie 2005 a tran[elor suplimentare de vechime pentru personalul didactic cu peste 30 de
ani vechime `n `nv\]\m`nt.
Beneficiari 1786 cadre didactice din 148 unit\]i [colare.
Plata cheltuielilor de
transport la [i de la locul de
munc\ pentru personalul didactic
auxiliar de la {coala P`nce[ti
Neam].
Prin HOT|RREA
COMISIEI PARITARE LA NIVELUL ISJ
NEAM} s-a ob]inut plata drepturilor salariale
neacordate personalului didactic auxiliar
bibliotecari, reprezent`nd sporul de p`n\ la
15% din salariul de baz\ pentru condi]ii periculoase sau v\t\m\toare, prev\zut de articolul 5 alineatul 3 din Legea 334/2002
~n 12 decembrie 2008 Sindicatul din
~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam] `nainteaz\
ac]iune `n instan]\ `n numele a 5897 cadre
didactice din 151 unit\]i [colare pentru
nerespectarea Legii 221/2008 care
prevedea majorarea salariilor cadrelor
didactice prin modificarea de la 1 octombrie
2008 a coeficientului de multiplicare de la
299,993 la 400. ~n luna aprilie 2009 ac]iunea
a fost disjuns\ `n 151 dosare (pentru fiecare
unitate [colar\) iar `n momentul de fa]\
dosarele se afl\ spre solu]ionare la Curtea
Constitu]ional\. Av`nd `n vedere c\ [i `n alte
jude]e aceste procese au avut c`[tig de
cauz\, sper\m `n ob]inerea unei sentin]e
favorabile [i `n judetul Neam].
~n prezent Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i
Cercetare Neam] ofer\ asisten]\ juridic\ [i
preg\te[te alte ac]iuni pentru ob]inerea `n
instan]\ a decont\rii cheltuielilor de navet\
pentru personalul didactic conform articolului
104, alineatul 3 din Legea 128/1997 modificat\ prin Legea 108/2007 [i a ajutorului care
se acord\ `n caz de deces al unui cadru
didactic sau didactic auxiliar, conform articolului 106, aliniatul 2 din Legea 128/1997.
II. ~MBUN|T|}IREA MIJLOACELOR

DE COMUNICARE {I INFORMARE
Pentru respectarea dreptului fiec\rui
membru de a fi informat operativ [i obiectiv
asupra tuturor ac]iunilor [i activit\]ilor organiza]iei jude]ene am creat propriul site
http://sindicat.ct3.ro, ca mijloc activ de
comunicare `ntre mebrii de sindicat [i conducerea SLLICS Neam] care s\ asigure o
bun\, prompt\ [i rapid\ informare spre [i
dinspre membrii no[tri de sindicat.
SLLICS Neam] finan]eaz\ apari]ia [i
distribu]ia revistei Apostolul revista
cadrelor didactice din jude]ul Neam] ce a
s\rb\torit anul trecut 50 de ani de la apari]ie
[i care contribuie la progresul `n carier\ a mii
de cadre didactice.
De asemenea asigur\m distribu]ia

prin liderii de sindicat din fiecare unitate
[colar\ a revistei informative a Federa]iei
Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt, Catedra
precum [i a altor materiale informative pe
suport electronic sau h`rtie.
III. FORMARE SINDICAL|
Impunerea unui standard de calitate `n

formarea profesional\, at`t pentru lideri c`t [i
pentru mebrii de sindicat a fost un obiectiv
important al sindicatului nostru. De aceea
am urm\rit ca liderii din [coli [i cei din Biroul
Operativ al SLLICS Neam] s\ beneficieze de
programe de formare organizate fie la nivel
local, fie la nivel regional sau na]ional.
Astfel, sub coordonarea unor formatori experimenta]i sau exper]i ai CSDR, am
organizat: cursuri de formare sindical\ cu
liderii din unit\]ile de `nv\]\m`nt care au avut
ca teme mi[carea personalului didactic,
tehnici de comunicare, managementul
proiectelor.
Reprezentantii Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neamt au fost prezen]i la cursurile,
stagiile, seminariile, simpozioanele, dezbaterile organizate de FSLI prin departamentele sale [i C.S.D.R., dup\ cum
urmeaz\:
Program de formare cu tema
Revendic\ri [i negocieri locale organizat `n
colaborare cu SNES Fran]a .
Dimensiunile `nv\]\rii organizat `n parteneriat cu Asocia]ia Alternative Pedagogice .
Managementul calit\]ii `n `nv\]\m`ntul preuniversitar .
Seminar FES cu tema Tehnici de
negociere .
Seminar FES cu tema Salarizare [i
management financiar .
Seminar Instruire responsabili organizare sindical\ .
Program formare pentru personalul
didactic auxiliar [i nedidactic cu tema
Descentralizarea unit\]ilor de `nv\]\m`nt,
probleme de legisla]ie [colar\, salarizare [i
normative de personal.
Pe l`ng\ aceste particip\ri SLLICS
Neam] a fost implicat `n desf\[urarea
diverselor programe [i parteneriate externe
acumul`nd experien]\ [i exemple de bune
practici.
Stop discrimin\rii!
Re]ele de comunicare `ntre organiza]iile de sindicat .
Evolu]ia dialogului social la nivel
european .
Formare de noi lideri de sindicat .
IV. COMUNICAREA
INSTITU}IONAL| - REPREZENTARE
~n contextul presiunilor tot mai mari
asupra sistemului de `nv\]\m`nt ce are
nevoie de o reform\ real\ [i profund\, `n

condi]iile elabor\rii unor acte normative controversate ce produc efecte pe termen lung,
reprezentan]ii SLLICS Neam] au avut o participare activ\ `n COMISIILE DE DIALOG
SOCIAL [i `n COMISIILE PARITARE unde
au rezolvat probleme de interes general (ex:
aplicarea Legii 329/2009) precum [i probleme punctuale. De asemenea, am avut
reprezentare `n COMISIILE JUDE}ENE de
mi[care a personalului didactic, de acordare
a grada]iei de merit, de acordare a
distinc]iilor Gheorghe Laz\r.
Am participat, prin pre[edintele organiza]iei, la mai multe runde de negocieri cu
reprezentan]i ai Ministerului Educa]iei sau ai
Ministerului Muncii asupra Legii Educa]iei,
Legii Salariz\rii Unitare, Legii 221/2008, acte
normative la care am adus amendamente
sau am emis noi propuneri (ex: Curriculum
pentru ~nv\]\m`ntul Profesional [i Tehnic).
Desigur, nu `ntotdeauna problemele
noastre [i-au g\sit rezolvarea prin negocieri
sau dialog social [i de aceea uneori s-a
impus organizarea referendumurilor `n r`ndul
membrilor no[tri de sindicat pentru a
cunoa[te op]iunile lor privind forma ac]iunilor
sindicale la care ader\. Am organizat [i am
participat la urm\toarele ac]iuni sindicale de
protest:
Euromiting la Praga (16 mai 2009);
Pichetarea Prefecturii Neam] (29
septembrie 2009);
Miting la Bucure[ti de Ziua Mondial\
a Muncii Decente (7 octombrie 2009);
Greva de avertisment (oct. 2009).
Suntem o organiza]ie respectat\, at`t `n
cadrul Federa]iei Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt c`t [i `n cadrul Confedera]iei
Sindicatelor Democratice din Romnia, care
ne-a `ncredin]at `n noiembrie 2009, organizarea la Piatra-Neam] a CONSILIULUI
NA}IONAL AL CSDR [i a {EDIN}EI
DEPARTAMENTULUI JURIDIC AL FSLI.
Ne preg\tim de grev\?
(urmare din pag. 1)
nterioar\. Au f\cut-o public\ `n momentul `n care nu mai

aveam timp s\ o dezbatem, [i-au asumat r\spunderea
guvernamental\ pentru ea la repezeal\, iar apoi a
devenit neconstitu]ional\. Din iunie anul trecut [i p`n\
acum s-a pierdut at`ta timp. Nu este vina noastr\, este
o lips\ total\ de transparen]\. O vor promulga [i pe
asta [i abia apoi ne-o vor prezenta [i nou\", a mai spus
Gabriel Plosc\.
Cum se aplic\
Legea 221?
~n acela[i timp, "ne confrunt\m [i cu o situa]ie de excep]ie.
De la Ministerul Educa]iei, un anumit domn Ispas `[i permite s\
trimit\ [colilor, `n mod abuziv, o h`rtie `n care s\ li se explice cum
se aplic\ o hot\r`re judec\toreasc\". Mai ]ine]i minte legea 221,
care acorda profesorilor majorarea salarial\ de 50%? Majoritatea
sindicatelor au ac]ionat `n judecat\ statul romn, pentru c\ nu
aplic\ legea, instan]ele d`ndu-le dreptate. ~n hot\r`rea judec\toreasc\ se spune c\ se acord\ major\rile retroactiv, `ncep`nd de la
1 octombrie 2008, p`n\ la 31 decembrie 2009. Numai c\ `n
adresa ministerial\ se spune c\ banii se dau doar pentru perioada 1 octombrie 2008 - 1 aprilie 2009. De ce? "Foarte simplu: ei
ne-au spus c\ nu vor fi salarii mai mici `n ianuarie fa]\ de decembrie. Dac\, prin hot\r`re judec\toreasc\, noi avem salariile m\rite
inclusiv pe luna decembrie, atunci ei trebuie s\ respecte acest
lucru", explic\ Gabriela Grigore, secretarul sindicatului din
`nv\]\m`ntul nem]ean.
~n aceste condi]ii, `n luna martie se va lua o decizie `n
leg\tur\ cu ac]iunile de protesc ce vor avea loc `n viitor: "Pe acest
fond, am luat hot\r`rea s\ convoc\m colegiul liderilor. Acest for
are atribu]ii `n a hot\r` ac]iunile de protest [i calendarul lor. Este
posibil orice, e posibil s\ se ajung\ [i la grev\ general\. Un lucru
este clar: trebuie s\ mergem pe m`na noastr\, nu `n Alian]a
Bugetarilor. S`nt unii bugetari pentru care s-au g\sit bani [i de al
13-lea salariu, [i pentru alte sporuri [i beneficii", a precizat
Gabriel Plosc\.
~mpotriva
discrimin\rii
V. PROIECTE
Suntem implica]i `n proiectele strategice ale FSLI dar `n acela[i timp am elaborat
[i depus spre finan]are:
Proiectul Promovarea prin
activit\]i inovatoare a egalit\]ii de [anse [i
de gen `n cadrul organiza]iilor partenerilor
sociali, cu accent pe institu]iile de educa]ie
care se afl\ `n faza de evaluare.
Suntem preocupa]i s\ identific\m
oportunit\]i `n realizarea unei baze proprii de
agrement [i petrecere a concediilor/
vacan]elor.
Ne propunem profesionalizarea serviciului juridic, astfel `nc`t s\ putem acorda
asisten]\ specializat\ `n interpretarea [i aplicarea actelor normative ce privesc
`nv\]\m`ntul.
Pre[edintele Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam], Gabriel

Plosc\, a participat, zilele trecute, la Bucure[ti, la seminarul "Stop
discrimin\rii, s\ ac]ion\m pentru promovarea egalit\]ii".
Manifestarea a fost organizat\ de CSDR, sub egida
Confedera]iei Interna]ionale a Sindicatelor - Comitetul Regional
Pan-European. "S-a discutat despre cum trebuie s\ distingem
discriminarea, cum s\ o definim. Foarte mul]i colegi nu [tiu c`nd
sufer\ de discriminare. S-a discutat despre cui trebuie s\ te
adresezi `n astfel de situa]ii, cum trebuie s\ beneficiezi de sprijin
din partea sindicatului. Am primit [i un manual `n acest sens. Eu
am devenit, la r`ndul meu, formator, iar prezentarea informa]iilor
se va face `n cascad\. Eu voi prezenta liderilor de sindicat din
[coli, iar ace[tia colegilor membri de sindicat. De multe ori nu ne
[tim drepturile, dar\mite s\ le mai revendic\m, iar aceast\
situa]ie trebuie s\ se schimbe", a spus Gabriel Plosc\.
PRIVE{TE ~NAPOI CU M~NDRIE

(urmare din pag. 1)
n tom `ntreg ar fi necesar, numai
pentru enumerarea faptelor, dar
primele reforme cuprinse `n Mesajul
Domnesc nr.6 din 18 decembrie
1859, se refer\ la `nv\]\m`nt .
Cu adev\rat vizionare au fost
g`ndirea [i ac]iunile politice ale
marelui reformator care a fost CuzaVod\, c`nd stabilea, ca principiu,
renun]area la modelul cultural oriental, ba chiar combaterea lui, prin
deschiderea c\tre Occident, cu ajutorul burselor de studii pl\tite de
Statul Romn, pentru tineretul studios ce urma
s\ se preg\teasc\ la Paris. S-au `nfiin]at astfel,
112 burse, 31 pentru Moldova [i 81 pentru
Muntenia. Motiva]ia generozit\]ii unui stat t`n\r
[i s\rac:
- ~n educa]iunea bine condus\ a poporului
se afl\ garan]ia ordinii, progresului [i patriotismului luminat.
Crearea primei re]ele [colare la nivel
februarie 2010
na]ional duce la apari]ia unui num\r de 1812

[coli primare, cele mai multe `n Muntenia, unde
`nv\]\m`ntul de stat obligatoriu era de patru ani,
at`t pentru b\ie]ii, c`t [i pentru feti]ele `ntre 6-12
ani.
Cu un om luminat `n fruntea [colii
romne[ti, pe nume V. A. Urechia, se tip\reau la
Tipografia M\n\stirii Neam] diverse manuale ale
unor autori cu nume grele : Bogdan Petriceicu
Ha[deu, Grigore Cob\lcescu, V.A.Urechia.
Moderni, europeni `n g`ndire:
- ,,Educa]iunea sexului frumos este o `ntìe
datorie `n regenerarea poporului, pentru c\ ele
vor face din fiece familie, o [coal\!
{coala Preparandal\ [i `nv\]\m`ntul secundar `ncununeaz\ aceast\ frumoas\ [i nobil\
misiune. La Ia[i se deschide {coala Central\ De
Fete, Gimnaziul Alexandru Cel Bun, Externatul
De Fete, chiar din anul Unirii, iar prima
Universitate romn\ din acela[i ora[ apare `n
1861, g\zduit\ de Palatul Moruzi Roznoveanul,
cump\rat de Ministerul lui Urechia cu fabuloasa
sum\ de 20489 galbeni Avea facult\]i de
Drept, Filozofie, Theologie, {tiin]e Medicale,

toate cu `nv\]\m`nt gratuit, `n limba romn\!
Profesorii erau excep]ional de bine pl\ti]i,
lu`nd 2000 lei lunar, pe vremea c`nd o vac\ era
500 lei. Erau inamovibili, adic\ nu puteau fi
revoca]i dec`t de c\tre Consiliul Academic, cu
aprobarea Domnitorului. Studen]i erau, `n primul
an, 94 de tineri, din care 25 erau bursierii
Statului. Cu Gr\dina sa botanic\, Pinacoteca,
Biblioteca Central\ [i Teatrul Na]ional, Ia[ul
devine capitala cultural\ a Romniei.
~n Muntenia s-au `nfiin]at licee puternice,
cum ar fi : Gh. Laz\r, Matei Basarab, Mihai
Viteazul.
~n Palatul Academiei, sub ministeriatul lui
Bolintineanu, `n 16 iulie 1864 se deschid cursurile Universit\]ii din Bucure[ti.
Un an mai t`rziu se `nfiin]eaz\ primele {coli
Militare de Ofi]eri .
Se spune, pe drept cuv`nt : gloria
str\bun\, pe str\buni cinste[te... Steaua lor
luce[te `nc\, dar din ce `n ce mai departe, mai
palid\, mai trist\
APOSTOLUL
Distinc]ii [i praf `n ochi

n de an, cadrele didactice cu rezultate excelente `n activitatea didactic\, [tiin]ific\ [i educativ\ primesc distinc]ia "Gheorghe Laz\r". Este
o recunoa[tere din partea Ministerului
Educa]iei a meritelor pe care respectivii pedagogi le-au avut. Nu oricine poate primi aceast\
distinc]ie. Pe l`ng\ m`ndria de a primi aceast\
distinc]ie, profesorii respectivi primesc [i o
sum\ de bani, "destul de m\r\cic\", dup\ cum
spunea unul dintre pedagogi. Numai c\, pentru
anul 2009, profesorii nu au primit nici un ban. Distinc]iile
s-au dat, `ns\ nu [i banii. {i, mul]i profesori recunosc, distinc]ia ca distinc]ia, dar banii conteaz\. Cei de la sindicatul
nem]ean din `nv\]\m`nt au `ntrebat de ce nu s-au dat [i
banii, iar r\spunsul ministerului a fost unul [ocant: Fostul
ministru al educa]iei, Ecaterina Andronescu, a semnat `n
luna septembrie actul normativ prin care se acordau distinc]iile. Iar normativele spun c\ ea trebuia s\ semneze
actul p`n\ `n iulie. A[a c\ banii nu se dau, guvernul nu e
vinovat cu nimic, iar cei care sufer\ s`nt profesorii. (M.G.)
Pag. 3
{COALA NEM}EAN|, AZI

Un mediu s\n\tos
`ncepe cu noi
lubul Militar din Roman a g\zduit, pe 12 februarie,
lansarea proiectului "Un mediu s\n\tos `ncepe cu noi",
proiect ini]iat de Asocia]ia de Ini]iativ\ Local\ Roman,
finan]at de Ambasada Fran]ei la Bucure[ti [i care se
va implementa `n parteneriat cu ISJ Neam]. Proiectul
are ca scop formarea unei atitudini ecologice active [i
responsabile, care s\ determine manifestarea unei
conduite adecvate a tinerilor `n raport cu mediul natural. "Obiectivele proiectului s`nt con[tientizarea locuitorilor din jude]ul Neam] cu privire la importan]a protej\rii
mediului `nconjur\tor, implicarea elevilor din 15 licee [i
5 [coli din mediu rural `n protejarea mediului `nconjur\tor prin ac]iuni de ecologizare `n unit\]ile [colare, marcarea
zilei de 5 iunie Ziua Mondial\ a Mediului [i evaluarea interesului manifestat de grupurile ]int\ vizate la teme [i activit\]i ce presupun protec]ia mediului `nconjur\tor. ISJ Neam] a colaborat [i `n
anul [colar 2008-2009 cu Asocia]ia de Ini]iativ\ Local\ Roman,
`n implementarea a trei proiecte, iar `n cadrul acestui proiect se va
implica `n promovarea proiectului pe site-ul institu]iei cu scopul
select\rii unit\]ilor [colare care vor participa la implementarea
proiectului, sprijin\ selectarea celor 15 unit\]i de `nv\]\m`nt liceal
din jude] [i 10 unit\]i [colare din mediul rural care s\ colaboreze
cu echipa de implementare a proiectului, faciliteaz\ dezvoltarea
de parteneriate de colaborare cu unita]ile [colare care au fost
selectate pentru proiect, desemneaz\ un reprezentant care va
monitoriza activit\]ile derulate `n cadrul proiectului, sprijin\ distribuirea materialelor publicitare ce vor fi editate `n cadrul proiectului [i particip\ la activit\]ile de lansare si `nchidere a proiectului",
se arat\ `ntr-un comunicat emis de Inspectoratul {colar.
JoseMaria Queiros reprezentantul Ambasadei Fran]ei la
Bucure[ti, a subliniat importan]a dezvoltarii colabor\rii `ntre jud.
Neam] [i Regiunea Marne at`t la nivelul institu]iilor c`t [i `n dezvoltarea de proiecte care s\ contribuie la protejarea mediului.
"Este deosebit de impresionat de Parcul Ceahl\u, Parcul Na]ional
V`n\tori, cunoa[te regiunea noastr\ [i `[i dore[te pe viitor s\
finan]eze [i alte proiecte care s\ contribuie la protejarea mediului.
La activitate au participat elevii de la {coala Eco Horia, ace[tia
prezent`nd [i un scurt program artistic, pun`nd `n eviden]\ voluntariatul celor mici `n protejarea mediului. Elevii de la Colegiul
Tehnic "Miron Costin" Roman au prezentat proiectul interna]ional
De[euri zero? Da!", care se implementeaz\ `n parteneriat cu
[ase ]\ri europene, printre care [i Fran]a", se mai arat\ `n comunicat.
Purt\torul de cuv`nt al ISJ, Maria Ghini]\, a men]ionat c\ aria
de implementare a proiectului "Un mediu s\n\tos `ncepe cu noi"
va cuprinde unit\]i [colare din localit\]ile: Piatra Neam], Roman,
T`rgu Neam], Roznov [i Bicaz, Pipirig, Horia, T\m\[eni,
S\b\oani, Z\ne[ti, V`n\tori Neam], Cordun, Gher\ie[ti, Ion
Creang\ [i Podoleni.
A trecut prima prob\ a Bac-ului

acalaureatul a `nceput cu dreptul, at`t pentru organizatori, c`t
mai ales pentru candida]ii la
acest examen. Pentru organizatori e simplu: examenul a
decurs f\r\ probleme [i incidente majore. Pentru elevi a
fost un `nceput bun, `n primul
r`nd pentru c\ nu au avut
emo]iile ob]inerii unei note.
Faptul c\ aceast\ prim\ prob\ cea
de
evaluare
a
competen]elor de comunicare la
limba romn\ (sau proba oral\ la romn\)
este promovat\ chiar [i dac\ ai ob]inut zero
puncte i-a f\cut pe elevi s\ vin\ mai degaja]i `n s\lile de examinare. Probabil c\
acesta este [i motivul pentru care cei mai
mul]i dintre candida]i au luat calificativul cel
mai bun. ~n total, aproape 5000 de candida]i au fost `nscri[i la aceast\ prob\
sus]inut\ `n 32 de centre de examinare.
Inspectorul [colar general, Lumini]a V`rlan,
care este profesor de limba [i literatura
romn\, a dorit s\ asiste la o examinare:
"Am asistat, la Bicaz, la evaluarea a doi
candida]i. Textele [i problematica pus\ pe
bilet au fost doar un pretext pentru a vedea
cum comunic\ elevul, ce a `n]eles din
respectivul text. Ca profesor de romn\, nu
cred c\ am nimerit candida]ii pe care i-a[ fi
dorit. Oricum, la unul dintre candida]i era [i
un text oarecum neadecvat v`rstei, un text
delocat [i dificil din punct de vedere al
vocabularului, iar lui ì era greu s\ comunice
despre probleme ce ]ineau [i de filosofie.
Una peste alta, eu nu pot dec`t s\ creditez
colegii, pentru c\ s`nt foarte mul]i candida]i
care au ob]inut nivelul maxim. Totu[i, nu a

fost o prob\ foarte simpl\. Nu este u[or s\
verifici competen]ele de comunicare ale
cuiva. {i feed-back-ul din partea elevilor
este foarte bun. Probabil c\ disp\r`nd simbolistica notei, nu s-a mai creat un disconfort major elevului. P`n\ acum a fost vorba
[i de o mitizare a notei, iar acum mul]i nu
`n]eleg cum de po]i promova [i cu zero
puncte. Ne-am obi[nuit s\ ne raport\m la
note, ceea ce nu este obligatoriu corect".
Urm\toarea prob\ va fi la informatic\
(proba de evaluare a competen]elor digitale
- denumirea oficial\), iar `ntre 31 mai [i 4
iunie va avea loc evaluarea competen]elor
lingvistice la o limb\ modern\. Probele
scrise ale bacalaureatului vor avea loc `ntre
28 iunie [i 1 iulie, rezulatele finale urm`nd a
fi afi[ate pe 7 iulie.
Printre olimpicii nem]eni
rago[ Negreanu, de la [coala nr. 3 din Piatra Neam],

a ob]inut premiul 2 la Olimpiada Na]ional\ de Chimie
2010, organizat\ la Pite[ti. Pentru elevul preg\tit de
Rodica {urubaru nu a fost o surpriz\, mai ales `n
condi]iile `n care a ob]inut acela[i premiu [i anul trecut, `ns\ la "olimpiada mic\". Nu este, `ns\, singurul
nem]ean care se `ntoarce `nving\tor de la aceast\
olimpiad\. Potrivit Ioanei Moga, inspector [colar de
specialitate, " dintre cei 7 elevi care au reprezentat
jude]ul, rezultate foarte bune au avut cei din clasele
a VIII-a [i a IX-a. Este o continuare a activit\]ii
colegilor no[tri, profesori de chimie, `n privin]a
preg\tirii unor elevi care au confirmat [i la alte concursuri
[colare". Astfel, tot la clasa a VIII-a, Robu Victor, de la Liceul
teoretic S\b\oani, preg\tit de Ani[oara Sc`rlat, a ob]inut o
men]iune MECTS. De altfel, este elevul care a adus `n jude]ul
Neam] premiul I de la concursul Impuls Perpetuum. Tot un
c`[tig\tor al Impuls Perpetuum, Mihaela }\rn\, preg\tit\ de

profesoara Mihaela M`rze, a ob]inut, de asemenea, o men]iune
MECT la Olimpiada Na]ional\ de Chimie. "Rezultatele s`nt `n
limita normal\, fiind atinse obiectivele pe care ni le-am propus
`n ceea ce prive[te performan]a [colar\. Benefic a fost pentru
elevi [i faptul c\ anul trecut s-a organizat tab\ra de chimie `n
jude]ul nostru, elevii av`nd astfel un mod de a se obi[nui cu
aceste competi]ii", a mai spus Ioana Moga.
Rezultate bune au ob]inut elevii nem]eni [i la Olimpiada
Na]ional\ de Informatic\. La aceast\ olimpiad\ nu exist\ un lot
jude]ean, fiecare elev concur`nd pentru un loc `n faza final\.
Din Neam], doi elevi s-au calificat la aceast\ olimpiad\: Adrian
Cr\ciun, de la CN "Petru Rare[", preg\tit de L\cr\mioara
Smaranda [i Gheorghe Mandache, [i Vlad T\rniceru, de la CN
de Informatic\, preg\tit de Gheorghe Manolache. Ambii elevi
au ob]inut men]iuni MECT, mai mult dec`t at`t, Adrian Cr\ciun
fiind inclus `n lotul na]ional l\rgit.
Parteneriat Ia[i - Neam]

`n `nv\]\m`nt
n parteneriat ce se
dore[te a veni `n sprijinul cadrelor didactice
urmeaz\ a fi dezvoltat
`ntre
Inspectoratul
{colar Neam] [i cel
din Ia[i. "Am avut o
discu]ie constructiv\
cu Liliana Romaniuc,
inspectorul [colar general al ISJ Ia[i. Dorim
s\ dezvolt\m un
parteneriat `ntre cele dou\
inspectorate [colare, pentru
`ndrumare [i control. Vor fi schimburi de experien]\ `ntre inspectori, dar [i team building-uri (proces g`ndit s\ `mbun\t\]easc\
rela]iile [i raporturile dintre membrii unui grup pentru dep\[irea
barierelor `n atingerea obiectivelor comune). Vom relua

discu]iile, cu date concrete", a
precizat Lumini]a V`rlan, inspector [colar general. ~n cadrul unui
astfel de proiect, avantajele pentru cadrele didactice s`nt evidente. Orice schimb de experien]\ cu profesori sau inspectori
din alt\ zon\ este binevenit. Cu
at`t mai mult cu c`t e [i din cel mai
important centru universitar al
]\rii. {i s\ nu uit\m un alt aspect
deloc de neglijat. S`ntem foarte
aproape de Ia[i, iar costurile cu
deplasarea vor fi reduse. ISJ Ia[i
de]ine un hotel pentru profesori,
astfel `nc`t nu se va pune problema unor chelttuieli suplimentare
cu cazarea.
Gr\dini]\ nou\
la Dragomire[ti
februarie a fost data inaugur\rii noii
gr\dini]e pentru copiii din satul Vad,
comuna Dragomire[ti. A fost un eveniment important pentru comun\, mai
ales `n condi]iile `n care de la inaugurare nu au lipsit nici oficialit\]ile. Au fost
prezen]i subprefectul Dana Mungiu,
vicepre[edintele CJ Mircea Pintilie [i
inspectorul [colar general Lumini]a
V`rlan. Gr\dini]a era a[teptat\ [i de cei
60 de copii, din 3 grupe, dar [i de c\tre elevii mai
mari. ~n perioada `n care gr\dini]a a fost `n construc]ie a fost necesar\ punerea `n aplicare a unei
solu]i mai pu]in comode, respectiv `ngr\m\direa
claselor de la [coal\, pentru a putea fi g\zdui]i [i
micu]ii de la gr\dini]\.
Grupaj de Marius GHEGHICI
ic-tac, tic-tac, tic-tac. E
ora10. Ce tihnite sunt
b\t\ile ceasului!
~n u[\ se aud
cioc\nituri
ner\bd\toare. ~n biroul-cancelarie nu intr\ cu
cafeaua Silvia, buc\t\reasa, ci Nadia educatoarea. E palid\ si
are spr`ncenele `ncruntate ca dou\
steaguri `nchinate `n
fa]a du[manului.
- Doamn\ directoare, doamn\
directoare, a ... a ... a disp\rut, se
b`lbìe N\diu]a.
- Cine a disp\rut, Nadia, pentru numele lui Dumnezeu, ce e
cu tine? Cine a disp\rut?
Vorbe[te clar, nu `n]eleg nimic!
- George!
- George? Care George?
- George de la grupa mic\!
- Hai, m\i, Nadia, tu
glume[ti? Cum s\ dispar\ un
prichindel de grupa mic\? E[ti
educatoare de 20 de ani, unde
Pag. 4
ai mai auzit tu a[a ceva?

- N-am mai auzit, n-am mai
v\zut, dar acum v\d cu ochii
mei! Am mers cu grupa la baie,
erau [i practicantele de la
Pedagogic, am condus 8 copii `n
sala de clas\ [i - c`nd elevele de
la practic\ au venit cu ceilal]i George lipsea. Il caut de jum\tate
de or\ [i nu-l g\sesc niciunde. A
disp\rut!
Directoarea a uitat de cafea.
~ntinde m`na spre paharul cu ap\
l\sat de vreo trei zile pe marginea mesei [i-[i umeze[te buzele
`n apa st\tut\. Prin cap ì trec tot
felul de scenarii luate de prin
serialele de la televizor. Paharul ì
tremur\ `n m`n\ de parc\ ar fi
cutremur de gradul 5. Cum adic\
... s\ dispar\? S\ nu ne pierdem
firea se `mb\rb\teaz\ directoarea. Transmite prin femeia de
servicu: Urgent tot personalul la
mine! ~n 3 minute, mai repede ca
la un tsunami se adun\ to]i.
C\uta]i copilul `n curte, `n pod, `n
dulapuri, `n magazie, `n l\zile de
alimente, `n fosa de canalizare,

sub catedre, unde [ti]i, numai s\-l
aduce]i!! G`nduri din ce `n ce mai
sumbre ì dau t`rcoale: Dac\ l-a
furat cineva, dac\ a ie[it `n
strad\ [i a dat o ma[in\ peste
el c\ ... de c`nd ì spune ea omu-
cese... acum, `nainte de pensie....

Cum o s\ anun]e familia, ce s\
spun\, cum s\ accepte cineva
ideea c\ b\iatul adus diminea]\
la gr\dini]\ [i l\sat pe mìni
bune, a disp\rut ? Nu are dec`t o
singur\ variant\ s\-[i dea
DOAMNE-DOAMNE
lui de `ntre]inere s\ astupe gaura
aia din plasa gardului..., dac\ a
c\zut `n fosa de la canalizare, o fi
fost dat capacul la o parte de
copiii care se joac\ `n curte la
sf`r[it de s\pt\m`n\, dac\...
Au trecut deja vreo 70 de
minute [i nimic. Copilul nic\ieri.
U[a parc\-i b\tut\ `n cuie!!!
Tic-tac, tic-tac, tic-tac. Of,
nesuferitul \sta de tic\it ce
amenin]\tor sun\!
Nenorocire! O adev\rat\ neno-ro-ci-re! Cariera ei, dup\ o
via]\ de munc\ plin\ de suc-
demisia. {i ea, [i Nadia, educatoare, [i Tanti Parpucea, `ngrijitoarea, [i Gheorghi]\ omul de la

`ntre]inere...
... De bun\ seam\ e cel mai
negru moment din via]a ei de
cadru didactic. ~n 25 de ani nu a
avut nicio sanc]iune, nu a primit
nici o observa]ie [i acum....
}rrrrrrr! }rrrrrrr! }rrrrrrr! Cu
m`na tremur`nd\ ridic\ receptorul,
desigur cineva de la pres\ ... asta
mai lipsea c\ \[tia cu ziarele lor
numai nenorocirile le p`ndesc ...
Abia poate s\ spun\:Alo? La
APOSTOLUL
cap\tul cel\lalt al firului mama lui

George:
- Doamn\ directoare v-am
dat telefon s\ nu va impacienta]i,
George a ajuns acas\ [i v-a[
ruga s\ veni]i p`n\ la noi `mpreun\ cu doamna educatoare
Nadia.
Va s\ zic\ ... e viu, va s\
zic\... n-a fost r\pit, va s\ zic\
... coala de h`rtie de pe mas\, pe
care voia s\-[i scrie demisia, va
r\m`ne alb\. Toate acestea i-au
trecut prin cap `ntr-o frac]iune de
secund\.
~n 10 minute este la u[a
familiei Ionescu. ~n sufragerie
George st\ pe un fotoliu [i se
joac\ cu un c\]elu[ de plu[.E
vesel [i nu `n]elege de ce sunt
agita]i cei din preajma lui c\
doar nu s-a `nt`mplat nimic.
Le poveste[te [i doamnelor
de la gr\dini]\ cum s-a dus la
dul\piorul cu haine, a c\utat prin
buzunare, a luat ce i-a trebuit [i
a plecat acas\, c\ a uitat `n
ascunz\toare c\]elu[ul de plu[ [i
i-a fost fric\ s\ nu se sperie
Azorel de `ntuneric. Da' el e b\iat

ascult\tor [i n-a plecat singur pe
strad\, fiindc\ [tie c\ n-are voie
s\ fac\ asta [i ... nici nu
cunoa[te prea bine drumul spre
cas\. De aceea a luat din
buzun\relul de la hain\ pe
Doamne-Doamne. I-a spus bunicii,
c`nd p\rintele Iustin i-a dat
iconi]a, c\ Doamne - Doamne o
s\-l apere [i o s\-l `ndrume. Si
a[a a [i fost. C`nd nenea [oferul
a oprit ma[ina pe strad\, numai
la un pas de el [i c`nd l-a luat
`n bra]e, dup\ ce ma[ina a f\cut
crrrr[[[ttt, crrrrr[[[ttt ca o cioar\
cu aripi negre [i apoi, c`nd s-au
str`ns `n jurul lui o mul]ime de
oameni [i a venit [i un nene
poli]ist [i ... nu mai [tie bine cum
a fost, dar `ntr-adev\r DoamneDoamne l-a adus acas\,
trimi]`ndu-i pe oamenii aceia
necunoscu]i s\-l ajute.
Profesor,
Monica CRISTEA
(ccontinuaare `n pag. 5)
februarie 2010
IDEI ~N MERS
FORM| F|R| FOND ~N ROMNIA MODERN|
enomen extrem de
complex, junimismul
include preocup\ri
considerabile: istorie, filosofie, sociologie, politic\ nerezum`ndu-se doar la
estetic\ [i literatur\.
Reprezentan]ii acestuia sunt, f\r\
`ndoial\, Titu Maiorescu, M. Eminescu,
A.D. Xenopol, I. Slavici, D.
Onciul.
Fixat\ `ntre limite temporale

se poate discuta despre
Junimea `n intervalul 18631885. Dup\ aceast\ dat\, ca
urmare a mut\rii Convorbirilor
literare la Bucure[ti, Junimea
ie[ean\ era eclipsat\ de activitatea cenaclului din capital\.
Obiectivul Junimii a constat
`n readucerea `n aten]ia opiniei
publice a istoriei, a unui studiu
sistematic [i riguros al acesteia.
~n egal\ m\sur\, arhitectura
Junimii `nseamn\ o dominant\
literar\ [i folosofico-ideologic\.
Tot acest ansamblu a grupat
diverse tendin]e, modalit\]i,
aparent contradictorii, dar care
s-au structurat `n jurul unui program recunoscut de to]i adep]ii.
Independen]a `n opinii, spiritul
critic, polemica nu au f\cut
altceva dec`t s\ imprime Junimii
o not\ de originalitate, de firesc
[i p`n\ la urm\ de via]\.
Z. Ornea pleca de la ideea
c\ Junimismul este o stare de
spirit pl\m\dit\ din rigoare,
adev\r [i luciditate. Dup\ o
prim\ perioad\ oarecum incert\
prin procesul `n care este implicat T. Maiorescu, prin lipsa unor
documente certe, din cauza dis-
pre]ului acestor tineri pentru

pedanterie [i rigoare formal\,
se inaugureaz\ ciclul de
prelegeri junimiste. Unitare
dup\ 1866, aceste conferin]e
atrag aten]ia societ\]ii romne[ti, ecoul acestora a fost
reflectat `n principalele ziare din
]ar\. Th. Rosetti, P. P. Carp, I.
Negruzzi, V. Pogor, Gh. Panu,
M. Eminescu, I. Slavici, I.
Creang\ sunt reprezentan]ii cei
mai importan]i ai acestei
perioade. Subiectele erau dintre
cele mai interesante fiind racordate ultimelor stadii ale dezvolt\rii [tiin]elor umane.
Spiritul care domnea la
Junimea era jovialitatea, ce nu
excludea `ns\ seriozitatea [i
profesionalismul. Acestora li se
ad\uga o ironie rece, necru]\toare care atingea uneori sarcasmul. Dac\ Maiorescu este
cel care se impunea prin sobrietate [i stil, Pogor i-a dat
Junimii culoarea [i umorul.
Carp [i Rosetti de asemenea,
prin cultura politic\ [i, respectiv,
talentul organizatoric au completat aceast\ societate literar\.
Chiar de la apari]ia primului
num\r al revistei, `n anul 1867,
Convorbiri literare, erau reflectate fizionomia [i preocup\rile
Junimii. Ini]ial, revista a avut un
con]inut modest. Vor izbuti s\
se impun\ spectaculos [i pentru c\ nu exista o revist\ de o
asemenea factur\ mai substan]ial\, dar [i prin soliditatea
articolelor [i a semnatarilor
acestora. Interesant este c\
revista p\trunde [i `n Ardeal
`ntr-un moment `n care pactul
dualist din 1867 anun]a deja
desfiin]area autonomiei Transilvaniei.
~n anul 1870 debuteaz\ M.
Eminescu asigur`nd Convorbirilor valoarea ce a stat la baza
literaturii romne[ti moderne.
~nc\ din 1868 fuseser\ publicate pastelurile lui V.Alecsandri,
`n proz\ se afirm\ I. Slavici,M.
Eminescu, S.Florea Marian [i I.
Creang\. Traducerile din
Shakespeare,
Baudelaire,
Schiller, Goethe, Hugo, Byron,
Ovidiu, Homer tind s\ cuprind\
zone diferite ale literaturii universale.
Revista include studii de
filozofia culturii, folcloristic\,
numismatic\ [i heraldic\.
Preocup\ri istorice p`n\ la

apari]ia studiilor lui A.D.
Xenopol a avut Gh. Panu,
remarcat prin recenziile sale
critice referitoare la [coala istoriografic\ romantic\, vizat fiind,
`n special, Ha[deu. Dup\
`ncetarea colabor\rii cu revista
prin trecerea lui A.D.Xenopol la
liberali, conduc\torii Junimii vor
reu[i, `n cele din urm\, s\
creeze o [coal\ adev\rat\ prin
lucr\rile lui I. Bogdan, D. Onciul,
N. Iorga.
Temele de filozofie sunt
legate de numele lui V. Conta `n
timp ce studii de filosofia culturii
au apar]inut lui T.Maiorescu ori
A.D.Xenopol.
Polemicile din interiorul
Convorbirilor au cuprins [i teritoriul limbii. V.Burl\ combate `n
studiile sale observa]iile critice
ale lui T.Cipariu [i B.P.Ha[deu.
Convorbirile s-au bucurat de
colaborarea unor prestigio[i
filologi: Al. Philipide, S. Pu[cariu, O. Densusianu. Lupta cu
latinismul pur [i etimologismul
este c`[tigat\.
Implicarea `n politic\ a
membrilor Junimii a antrenat

cenaclul `n disolu]ie. Mutarea
revistei la Bucure[ti o dat\ cu
numirea lui Negruzzi la catedra
r\mas\ vacant\ prin moartea
lui V.Boerescu `ncheia de fapt o
etap\ fundament\ a Junimii [i a
Convorbirilor literare. Dup\
1885 deruta [i degringolada pot
fi sesizate inclusiv `n paginile
revistei.
Ideologia Junimii se structureaz\ `ns\, men]in`ndu-se [i
dup\ 1885, o dat\ cu publicarea
studiului lui Maiorescu Direc]ia
nou\ `n poezia [i proza romn\
`n 1871.Literatura romn\ cla-
Epifania, o revist\
de larg interes
alut\m pe aceast\ cale apari]ia celui de-al
nou\lea num\r (februarie martie 2010) al revistei de dialog ortodox, Epifania, revista coordonat\
de c\tre distinsul pr. dr. Nicolae Nicolescu de la
Parohia Sf`ntul Lazar din Ia[i.
Subiectele abordate sunt diverse, de maxim\
actualitate [i acoper\ o problematic\ variat\ precum: pagini de istorie bisericeasc\, teologie, art\,
educa]ie, psihologie, file de pateric, file din
sinaxar, probleme duhovnice[ti, popasuri
duhovnice[ti, virtu]ile cre[tine, r\spunsuri la
provoc\rile lumii contemporane, diverse probleme legate de medicin\ etc.
Num\rul de fa]\ al revistei este dedicat, `n mod special,
perioadei `n care ne afl\m, a Postului Mare, perioad\ de o
deosebit\ `nc\rc\tur\ spiritual\ `n vederea preg\tirii noastre
suflete[ti pentru `nt`mpinarea celei mai mari s\rb\tori a
cre[tin\t\]ii, ~nvierea M`ntuitorului nostru Iisus Hristos sau
Sfintele Pa[ti.
~n cele peste 170 de pagini ale acestui num\r al revistei,
semneaz\ articole autori cunoscu]i `n lumea universitar\ [i nu
numai precum: acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Constantin
Cuco[, prof. univ. dr. Gh. Buzatu, pr. dr. Nicolae Nicolescu, pr.
prof. dr. Ilie Moldovan, dr. Laura-Magdalena Nicolescu, prof.
Constantin Bostan, prof. Emil Alexandrescu, prof. univ.dr. Gh.
Scripcaru, prof. dr. Gh. Musta]\ etc. Articolele sunt redactate
`ntr-un limbaj accesibil tuturor categoriilor socio-profesionale,
menirea revistei fiind aceea de a se adresa `n mod special
sufletului cre[tinului, apoi intelectului acestuia. Ve]i descoperi
sensul Bunei Vestiri, semnifica]ia anumitor gesturi liturgice din
cultul nostru ortodox, importan]a rug\ciunilor pentru cei adormi]i, rolul particip\rii noastre la rug\ciunile de ob[te ale bisericii, importan]a educa]iei religioase din [coli pentru societatea contemporan\, diverse explica]ii la evenimentele
comemorate [i tr\ite `n aceast\ perioad\ a Postului Pa[telui
etc.
V\ recomand cu caldur\ aceast\ pubica]ie, cu at`t mai
mult cu c`t sunt convins ca ve]i g\si `n ea r\spunsuri la anumite `ntreb\ri ce v\ preocup\. Un mare avantaj este acela c\
revista poate fi citit\ [i pe internet, la adresa: nicolaenicolescu.tripod.com.
Pe l`nga subiectele abordate, calitatea [i cantitatea informa]ional\ oferite, calitatea grafic\ [i coperta revistei fac din
aceasta un tot a ceea ce `nseamn\ o astfel de publica]ie cu
specific moral-religios.
Drd. Mihai FLOROAIA
sic\ `[i afirma, de fapt, existen]a. ~nc\ din anul 1867

Maiorescu denun]a drumul
gre[it luat, sub influen]a revolu]iei liberale: calea neadev\rului `n\untru [i a preten]iei `n
afar\, adic\ a formei f\r\ fond,
a improviza]iilor care nu corespund realit\]ilor romne[ti. ~n
plan politic P.P.Carp stabilea
doctrina junimismului direc]ion`nd-o pe axa Partidului
Conservator. Accentul na]ionalist este oferit de M.Eminescu:
Suntem o ]ar\ de ]\rani [i ar
trebui s\ ne gospod\rim
]\r\ne[te. Ulterior, N.Iorga a
preluat ideile politice [i sociale
ale Junimii `n revista Neamul
Romnesc.
Prima critic\ acerb\ a
direc]iei `n care se `ndrepta
societatea romneasc\ modern\ a fost formulat\ de ace[ti
tineri de la Ia[i, care studiaser\
la universit\]ile din Europa occidental\ [i doreau s\ armonizeze via]a cultural\ romneasc\ cu spa]iul intelectual
european.
Atitudinea pe care [i-au
asumat-o fa]\ de cursul de dezvoltare `n care se angajase ]ara
`nc\ din primele decenii ale
secolului al XIX lea a fost
sc`nteia unei dezbateri `n
r`ndurile intelectualilor [i ale
politicienilor ce va dura p`n\ la
cel de-al doilea r\zboi mondial
[i, chiar cu unele nuan]e, p`n\
ast\zi. Strig\tul ~mp\ratul e gol
marca de fapt inten]ia de contestare a procesului civiliza]iei
romne[ti [i nu era o contestare
a fenomenului, ci a modalit\]ii de
`nf\ptuire a lui.
prof. dr. Lumini]a
MOSCALU
DOAMNE - DOAMNE
Literatura, regatul originalit\]ii
(urmaare din pag. 4)
cum nu `n]elege el bine de ce

pl`ng bunica [i mama [i de ce
doamnele de la gr\dini]\ `l
s\rut\ [i-l str`ng `n bra]e ca
pe o coc\ mic\ [i zic c\ este o
minune c\ a sc\pat viu de
sub ro]ile ma[inii.
- Voi nu [tia]i c\ iconi]a cu
Doamne-Doamne m\ ap\r\?
C\ nu eram singur, eram cu
El? murmur\ George nedumerit, ]in`ndu-l str`ns `n bra]e pe
Azorel.
Lini[te
Tic-tac, tic-tac, tic-tac.
Ca o rug\ciune cu parfum de
busuioc se aud `n sufragerie b\t\ile ceasului.
N.R. - Acest text ar fi trebuit s\ vad\ lumina tiparului de mult\ vreme `n Apostolul literar
[i artistic. Dar cum acest supliment, deocamdat\, nu mai apare, `nghesuim aceast\ bijuterie
aici. (M.Z.)
februarie 2010
roduc]ia literar\ a lui Ion

Creang\
`nsumeaz\
pove[ti, povestiri, anecdote si marea oper\
memorialistic\ "Amintiri
din copil\rie". Toate pornesc dintr-o concep]ie
unitar\ de via]\ [i au fost
cristalizate `n forme
purt`nd
pecetea
ne`ndoielnic\ a geniului,
cu mijloace str\vechi ale
literaturii populare de tip
satiric. Marea originalitate a lui
Creang\ const\ `ns\ `n construirea
personajelor comice, obiectul satirei
sale. Aici autorul d\ frù liber
exager\rii con[tiente, caracteristica
stilului satiric, `ngro[\rii caricaturale a
tras\turilor fizice sau morale, d`nd
na[tere neuita]ilor s\i "gligani" sau
"coblizani". Nic\ din "Amintiri din
copil\rie" este unul dintre persona-
jele cele mai originale create de

Creang\ dup\ modelul popular al
unui P\cal\ sau Nastratin, este un
erou despre care scriitorul vorbe[te `n
paradoxe, pentru a desemna particularit\]ile sale de om "anapoda".
Creang\ a `nv\]at me[te[ugul
nara]iunii de la povestitorul popular pe
care l-a ascultat nop]i `ntregi `n vremea copil\riei [i adolescen]ei [i a
reprodus procedeele generale ale limbii vorbite, ceea ce d\ un aer accentuat de oralitate povestirii sale. Sunt
foarte frecvente mijloacele care indica
rapiditatea ac]iunii, `ntreruperea sau
continuitatea ei,
ritmul, mi[carea
(prin interjec]ii, exclama]ii, onomatopee). De asemenea el folose[te
vorba de duh, zicala, proverbul, maxima popular\, dar cu o varietate si o
boga]ie de valori afective extraordinar\. Acestea devin o component\ a
stilului lui Creang\ prin frecven]a lor [i
prin faptul c\ `mplinesc mai `ntotdeauna o imagine. Ele sintetizeaz\ sau

subliniaz\ un caracter ori o situa]ie,
cuprind o aluzie sau ironie. Pl\cerea
scriitorului de a se juca cu aceste
cuvinte `l duce la numeroase jocuri de
cuvinte, calambururi care exprim\
conducerea p`n\ la ultimele consecin]e lingvistice a jocului logicii la
personajele anapoda.
Originalitatea poetului George
Co[buc se afl\ `n versurile de inspira]ie din via]a satului, `n inven]ia poetic\, `n modalitatea `n care con[tiin]a
artistului se acord\ cu istoria existen]ei [i aspira]iile poporului nostru,
cu func]ia social-educativ\ [i estetica
a epocii `n care a tr\it scriitorul.
Poezia lui Co[buc are un aspect
monografic: satul, `nconjurat de
mun]i, este surprins `n via]a lui
obi[nuit\, cu pitorescul lui etnografic.
Dincolo de sat, e p`rùl, lunca, c`mpul,
APOSTOLUL
cu hold\, vuiet de codru [i dumbrav\.

Multe dintre poeziile lui sunt erotice.
Lirismul poetului este `ns\ obiectiv, `n
sensul c\ poezia exprim\ sentimentele fl\c\ului sau ale fetei, `n criza
erotic\ a v`rstei, a nelini[tilor
tulbur\toare [i a dorurilor de `mplinire.
Vibra]ia liric\ a poetului se comunic\
prin ceea ce poezia evoc\ sfial\, candoare, [ag\, incertitudini, patim\ sau
vrajb\. ~mpreun\ cu Slavici [i
Caragiale face parte din colectivul de
redac]ie al revistei Vatra care va promova literatura original\, izvor`t\
direct din via]a poporului n\zuind a
imprima literaturii un profund specific
na]ional, f\r\ a exclude total traducerile de opere valoroase. Aici ì apar
cele mai reprezentative poezii, reunite
apoi `n volumul Fire de tort (1896).
prof. Petronela B~RSAN
Pag. 5
APEL LA MEMORIE
Pecetea pus\
peste noi
u siguran]\ c\
fiecare dintre noi
ne-am `ntrebat cel
pu]in o dat\ `n via]\,
care este menirea
noastr\ pe acest
p\m`nt [i dac\ am
reu[it s\ punem
amprenta `n societate sau societatea [i-a l\sat
amprenta peste noi.
Un posibil r\spuns ni-l ofer\
Dan Iacob, `n ultima sa lucrare
filosofico-literar\, Pecetea, publicat\ la Editura Cetatea
Doamnei, Piatra Neam],
2010.
Mesajul cu care autorul
deschide lucrarea ne face s\
`n]elegem c`t mai profund rostul
nostru `n via]\: Venim `n
aceast\ lume [i n\zuim s\
punem o pecete pe ea. Trec anii
[i `n]elegem c\, de fapt, lumea
a pus o pecete pe noi....
Aceast\ pecete apare ca un
stigmat ce ne urm\re[te [i dincolo de morm`nt, oferind genera]iilor viitoare posibile puncte
de plecare `n c\utarea
adev\rului.
La cei 50 de ani ai s\i, Dan
Iacob `[i face radiografia experien]ei tr\ite, prezent`ndu-[i
autobiografia [i eviden]iind acumul\rile spirituale.
~nzestrat cu acea stof\
meditativ\ [i aflat `ntr-o permanent\ cercetare l\untric\ [i
exterioar\, Dan Iacob este
filosoful autodidact care face
auzit ecoul g`ndurilor noastre.
Citind medita]iile sale, ne
reg\sim oarecum `n ele, cu at`t
mai mult cu c`t fiecare dintre noi
parcurgem, `ntr-o form\ sau
alta, cele patru trepte (pece]i
sau orizonturi): de la poetic, prin
filosofic la tradi]ional, f\r\ a uita
ancorarea `n religios. Cele 4
pece]i: poetic\, filosofic\, religioas\ [i tradi]ional\ reprezint\
treptele ini]ierii `n via]\.
Ie[ind de sub povara
c\r]ilor, la cei 50 de ani, autorul
`ncearc\ s\-[i fac\ ordine `n
interiorul sau, la intersec]ia orizontalei (rela]ia cu semenii) cu
verticala (rela]ia cu Dumnezeu)
odihnirii `n... [i... de... Fiin]\. Un
adev\rat om neodihnit de fiin]\,
Dan Iacob a ajuns la maturitatea g`ndirii filosofice sim]indu-se liber.

Oarecum marcat de g`ndul
ne`mplinirii visului s\u cel mai
drag, acela de a deveni actor,
g`nditorul Dan Iacob ne
m\rturise[te, `ntr-un mod c`t se
poate de sincer, experien]a drumului parcurs spre des\v`r[irea
intelectual\
[i
moral\.
Analizeaz\ critic [i polifunc]ional ideile cu care vine `n
contact, `ncerc`nd o transpunere a lor `n via]a cotidian\. ~n
formarea socio-profesional\, nu
cantitatea lecturilor conteaz\, ci
modul `n care mesajul acestora
[i-a pus amprenta `n via]a cititorului.
Treapta a XV-a, din cele 27
ale realului, exprim\ esen]\
existen]ei umane: La via]\ nu
po]i ajunge dec`t tr\ind/La
filosofie nu po]i ajunge dec`t
filosof`nd/La Dumnezeu nu po]i
ajunge dec`t `ndumnezeindu-te..., [i toate acestea
petrec`ndu-se `ntr-o lume `n
care a `nv\]at de la oameni
cum s\ nu fie om. Cartea constituie un subiect de medita]ie
pentru fiecare dintre noi asupra
propriului rost `n aceast\ lume.
Impresionante
sunt
relat\rile despre p\rintele
Nicodim de pe Valea Tarc\ului,
despre p\rintele Iustin P`rvu de
la Petru Vod\ [i descrierile
despre Aiud [i adev\ra]ii martiri
care, aici, [i-au dat via]a pentru Hristos [i credin]\ cre[tin\.
Paginile de jurnal (2005
2007), care `ncheie lucrarea,
prezint\ `n esen]\ problema
m`ntuirii omului care a c\utat
`ntreaga-i via]\ adev\rul, oferind cititorului posibile r\spunsuri sau, mai bine zis, c\i de
urmat pentru a ob]ine des\v`r[irea.
Al\turi de celelalte dou\
titluri
publicate
anterior,
Neodihnirea de fiin]\ (2000) [i
Las\-tte locuit (2004), cartea de
fa]\ exprim\ crezul etico
filosofic al lui Dan Iacob, persoana care `mp\rt\[e[te [i altora, `ntr-un mod sincer, experien]a acumulat\ `n decursul a
jum\tate de veac.
Drd. Mihai FLOROAIA
Rememor\ri nem]ene - februarie

1/1929, n. la Dochia, jud. Neam], profesorul de psihologie N. Irimia, fost director al {colii Nr. 6 (Valea Viei), al
Liceului Pedagogic ,,Gheorghe Asachi [i inspector
[colar. Decedat `n 2004.
2/1933, preotul-profesor Constantin Matas\, `ntemeietorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neam], prezint\
la radio conferin]a ,,Balaurul (istorie, geografie, legend\).
2/1946, n., Ghigoie[ti, jud. Neam], poetul Nicolae
Boghean, absolvent al {colii Superioare de Ofi]eri, apoi
al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza din
Ia[i; din 1980, redactor la revista ,,Via]a militar\ (,,Via]a
armatei, dup\ 1989), autor al mai multor romane [i volume de versuri.
3/1931, n., la Poiana-Teiului, jud. Neam], prof. Gheorghe
(Puiu) Vadana, artist plastic.
4/1934, n., la Craiova, profesorul Marcel Dragotescu, licen]iat
`n istorie, autor a numeroase c\r]i despre monumentele istorice [i
de arhitectur\ din jude]ul Neam].
9/1884, n., la Bac\u, Panaite Popovici (d. 21. 11. 1919, la
Piatra-Neam]), profesor de geografie, la [coli din jude]ul Neam],
`ntemeietorul {colii Normale ,,Gheorghe Asachi din Piatra-Neam]
(15. 11. 1912), autor de manuale [colare.
10/1879, n., la Cot`rga[i, jud. Neam], Leon Mrejeru, `nv\]\tor
la Piatra-Neam], revizor [colar, deputat, senator, autor de manuale
[colare (d. 14. 05. 1945). La 17. 02. 1879, tot la Cot`rga[i, s-a n\scut
[i so]ia sa Eugenia, `nv\]\toare.
10/1944, n., Poiana Sibiului, prof. Constantin-Horea AlupuluiRus, animator cultural, fost director al Centrului de Cultur\ ,,Carmen
Saeculare din jud. Neam], continuator inspirat al unor manifest\ri
cultural-artistice de tradi]ie din jude]ul Neam]: ,,Vacan]e Muzicale la
Piatra-Neam], Festivalul Interna]ional de Folclor, Stagiunea de
Concerte Simfonice [. a.
10/1950, n., la Bozieni-Neam], Alexandru Mih\il\, profesor de
limba romn\ `n jude]ul Neam] (1974-1989). ~n prezent, publicist `n
Bucure[ti.
12/1894, n., Cotu-Vame[, Roman, Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poet\, prozatoare, remarcat\ de
Garabet Ibr\ileanu [i Mihail Sadoveanu; a debutat `n 1912, la
revista ,,Via]a Romneasc\.
13/1937, n., la Tarc\u, jud. Neam], prof. univ. dr. `n geologiegeografie Constantin Grasu, autor al multor lucr\ri [tiin]ifice [i al
celor dou\ c\r]i intitulate sugestiv ,,Vacan]e pierdute (2005),
Vacan]e recuperate (2007).
14/1916, n., la Piatra-Neam], `nv. Petru Zamfirescu (d 19. 02.
1997), a predat mul]i ani obiectul muzica, a fost directorul {colii Nr.
6 (Valea Viei) [i un mare animator cultural; dirijor al corului {colii
Normale ,,Gheorghe Asachi [i, `n ultimii 20 de ani ai vie]ii, al Corului
Veteranilor din Piatra-Neam].
14/1935, n. Grigore Vieru (V. Rememor\ri, ianuarie)

14/1958, n., la Ver[e[ti-Girov, jud. Neam], prof. univ. dr. Vasile
Spiridon, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia.
15/1823, n., la G`rcina, Mihail Melchisedec {tef\nescu, episcop, profesor, `ntemeietor de [coli, academician.
15/1834, n., la Piatra-Neam], V. A. Urechia, istoric al
`nv\]\m`ntului, profesor universitar, ministru al `nv\]\m`ntului, unul
dintre fondatorii Academiei Romne.
15/1886, n., la Hoise[ti, str\lucitul profesor de pedagogie [i
director al {colii Normale ,,Gheorghe Asachi din Piatra-Neam]
Ioan Dr\gan (d. 1937), autor al c\r]ii, actual\ [i `n prezent,
,,Du[manul nostru, copilul (1929).
15/1955, n., la P\str\veni, jud. Neam], matematicianul Vasile
Postolic\, prof. univ. dr., participant la numeroase `nt`lniri
interna]ionale de specialitate, autor al mai multor lucr\ri [tiin]ifice
publicate `n reviste din ]ar\ [i din str\in\tate.
21/1864, n., la Rediu, jud. Neam], Panaite Criv\], profesor de
limba [i literatura romn\ la Liceul ,,Petru Rare[ (1904.1933), publicist, autor de c\r]i, unul dintre editorii revistei pedagogice pietrene
,,Preocup\ri didactice.
21/1901, n., la Tazl\u, `nv. pietrean Vasile G\bureanu, publicist, unul dintre membrii fondatori ai revistei ,,Apostolul (19341944).
21/1898, n., la Piatra-Neam], Th. Gh. Dornescu, prof. univ. dr.
docent, la Universitatea din Ia[i, specialist `n morfologie animal\ (d.
Bucure[ti, 1897).
21/1925, n., la Romni, jud. Neam], profesoara de pedagogie
Sofia Burcule], distins\ cu titlul de profesor emerit, prima directoare
a Casei Corpului Didactic din jude]ul Neam].
24/1906, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], botanistul Constantin
Burduja, prof. univ. la Ia[i (d. 1983, la Ia[i).
26/1903, n., la Izvorul Alb, Constantin Turcu, profesor la
Piatra-Neam], arhivist la Ia[i. Biblioteca sa a `mbog\]it fondul documentar al Bibliotecii ,,G. T. Kirileanu din Piatra-Neam] (d. 29. 11.
1980).
27/1951, n., la Bicaz, Elvira Gille, dr. `n biologie, profesor universitar (Filiala Neam] a Universit\]ii ,,Spiru Haret), autoare a
numeroase studii de specialitate, membru al mai multor societ\]i
[tiin]ifice din ]ar\ [i de peste hotare.
28/1882, I. L. Caragiale `[i `ncheia misiunea de revizor [colar
pentru jude]ele Neam] [i Suceava (cu sediul la Piatra-Neam], din 1.
10. 1881), transfer`ndu-se la R`mnicu V`lcea, pentru jude]ele Arge[
[i V`lcea.
28/1940, n., Plopana, jud. Bac\u, prof. Gheorghe Br\escu,
folclorist, director al Asocia]iei Teatrului Folcloric din Romnia [i
Republica Moldova (1993), animator cultural, autor al mai multor
culegeri de folclor, participant la diferite reuniuni pe teme folclorice
din ]ar\ [i str\in\tate.
C. TOM{A
S\rut m`na, doamn\ `nv\]\toare, GABRIELA URDA

uvintele sunt s\race
pentru a exprima
recuno[tin]a, mul]umirea [i respectul
ce vi-l poart\ genera]ii `ntregi de elevi
care au descoerit
tainele
cititului,
scrisului [i socotitului
de la dumneavoastr\, drag\ [i iubit\
`nv\]\toare Gabriela Urd\.
Genera]ii `ntregi de `nv\]\cei

v\ mul]umesc pentru grija [i
responsabilitatea cu care ne-a]i
`mp\rt\[it din tot ceea ce [ti]i. V\
mul]umim c\ a]i f\cut ca amintirile noastre despre [coal\ s\ fie
dintre cele mai frumoase din
via]a de elev.
Cum putem uita cop\ceii
orna]i cu ocazia diferitelor evenimente, floricelele de primavar\
din paharele care nu se v\rsau
niciodat\ pe b\ncile noastre,

str\lucirea din ochii dumneavoastr\ [i z`mbetul fermecat pe
care-l primeam ca `ncurajare
pentru un r\spuns sau o fapt\
bun\?
~nv\]\ceii de ieri s`nt acum la
v`rsta c`nd pot aprecia nu numai
cu sufletul ci [i cu mintea presta]ia unui cadru didactic de
excep]ie.
~n conjuctura de azi, mode-
lele pentru t`n\ra genera]ie `ncununeaz\ o cu totul alt\ gam\ de

calit\]i dec`t cea pe care ne-au
oferit-o modelele dasc\lilor care
[i-au pus `n slujba [colii mintea,
trupul [i sufletul.
{i toate acestea s`nt posibile dac\ ai har, dac\ iube[ti
puiul de om [i dac\ ai calit\]ile
unui om de valoare.
Inst. Gina
GHEORGHIU
O experien]\ unic\: Universitatea din Fribourg
v`nd norocul s\ ob]in o burs\ de cercetare doctoral\

finan]at\ de Universitatea din Fribourg, nu pot s\ nu
`mp\rt\[esc c`teva idei despre `nceputul unei astfel de experien]e.
Universitatea din Fribourg (Elve]ia) `[i are originile `nc\
din anul 1532, c`nd pe locul actualului sediu al acesteia se
afl\ Colegiul Saint-Michel. ~nfiin]area Academiei de drept `n
1763, a costituit un prim pas `n formarea actualei universit\]i.
Peste un secol, Marele Consiliu al Cantonului Fribourg
d\dea, pe 4 octombrie 1889, und\ verde pentru fondarea
primei universit\]i dintr-un canton catolic al Elve]iei.
Plurilingvismul st\ la
baza constituirii programelor de studii [i cercetare (studiile pot fi
f\cute `n limbile german\,
francez\, englez\ [i italian\).
Cele cinci mari facult\]i din cadrul universit\]ii:
teologie, drept, litere,
[tiin]e economice [i
sociale, [tiin]e (biochimie
biologie,
chimie,
geografie, biomedicin\,
Pag. 6
matematic\, fizic\, informatic\) acoper\ spectrul larg al form\rii socioprofesionale a elve]ienilor [i nu numai.
~ncep`nd cu anul 2004, acordul bilateral al Uniunii Europene ofer\ [i
Elve]iei (de[i aceasta nu este membr\ a U.E.) drepturi depline `n cadrul
programelor de studii [i cercetare. Astfel, universitatea are `n derualare
un num\r impresionant de parteneriate `ncheiate cu institu]ii de
Pa[i spre Europa

`nv\]\m`nt europene [i din `ntreaga lume. Peste 10.000 de studen]i [i
200 de profesori vin `n fiecare an din diverse ]\ri pentru a studia [i a se
forma la Fribourg, prin diverse programe europene (Erasmus, de exemplu) [i nu numai. Astfel un num\r impresionant de tineri din diverse t\ri
ale globului au ocazia s\ studieze la una dintre faimoasele universit\]i:
Universit Misricorde de Fribourg.
Facultatea de Teologie din cadrul universit\]ii este una dintrele cele
mai mari de profil [i singura integrat\ `n cadrul unei universit\]i de stat.
Ordinul c\lug\rilor dominicani manifest\ o deosebit\ grij\ pentru buna
func]ionare a facult\]ii, printr-o selec]ie riguroas\ a cadrelor didactice [i
studen]ilor. Prin cele 5 departamente ale sale, cuprinse `n 3 mari centre
de competen]a: documente [i monumente ale Bibliei, teologie ecumenic\, teologie [i tradi]ie dominican\, facultatea `ndeamn\ la studiul
am\nun]it al problematicii societ\]ii contemporane.
APOSTOLUL
Cu o excelent\ reputa]ie interna]ional\ [i deschidere ecumenic\,

Facultatea de Teologie din cadrul Universit\]ii din Fribourg ofer\ persoanelor interesate de studierea [i aprofundarea teologiei, noi modalit\]i
de abordare a problematicii socio culturale [i politico religioase din
trecut [i ast\zi.
Facultatea de teologie dispune de o bibliotec\ ce con]ine peste
90.000 de volume [i peste 300 de titluri de periodice. La acestea se
adaug\ un num\r semnificativ de enciclopedii, dic]ionare, monografii,
teze de doctorat etc. Lucr\rile sunt disponibile pe diverse domenii: studiul biblic al Vechiului [i al Noului Testament, limbi biblice, istoria Bisericii,
istorii generale, istoria evului mediu, istorie modern\ [i contemporan\,
teologie dogmatic\ [i fundamental\, misiologie, filosofie, ecumenism,
etic\ [i moral\, catehism, pedagogie cre[tin\, patistic\, drept canonic,
omiletic\ etc.
Biblioteca universitar\ [i cantonal\ din Fribourg dispune de peste
2,5 milioane de lucr\ri din diverse domenii, o sal\ de informare documentare cu peste 15.000 de titluri de referin]\ `n toate domeniile, o mediatec\, fondul de manuscrise, sal\ de arhive, colec]ii speciale [i carte
rar\, o bogat\ baz\ de date `n format electronic etc. Biblioteca organizeaz\ `n permanen]\ numeroase activit\]i culturale de anvergur\:
expozi]ii, manifest\ri [tiin]ifice, simpozioane, lans\ri de carte, expozi]ii de
art\ fotografic\ etc.
Unic\ prin deschiderea sa cultural\ [i plurilingvismul s\u,
Universitatea din Fribourg reprezint\ o adevarat\ pepinier\ de formare
socio profesional\ pentru mai toate domeniile de activitate.
Drd. Mihai FLOROAIA Universit de Fribourg
februarie 2010
~NV|}|M~NTUL PRIMAR
Evaluarea elevilor `n alternativa
educa]ional\ Step by Step
Evaluarea [i responsabilitatea
sunt scopuri ce merit\ s\ fie
urm\rite. Sarcina este de a
crea un sistem care s\ evalueze `n mod corect [i util
lucrurile pe care le consider\m
importante [i s\ nu distorsioneze procesul instructiv.
Theodore Sizer
valuarea reprezint\,
al\turi de predare [i
`nv\]are, o func]ie
fundamental\ [i o
component\ a procesului
de
`nv\]\m`nt, dat fiind
faptul c\ nu exist\
act educa]ional care
s\ nu implice direct
sau indirect, sistematic sau nesistematic, evaluare [i autoevaluare
didactic\. Semnifica]ia larg\ a
evalu\rii este acea de act psihopedagogic complex de stabilire a relevan]ei [i a valorii
unor procese, performan]e,
comportamente etc., prin
raportarea acestora la un sistem
de indicatori de performan]\,
dar [i criterii [i standarde
prestabilire.
~nv\]area [i dezvoltarea
reprezint\ procese `n continu\
evolu]ie. ~n consecin]\, educatorii trebuie s\ aib\ `n vedere o
evaluare continu\ . Un prim program de dezvoltare a copilului
trebuie s\ aib\ `n vedere perfec]ionarea
continu\
a
cuno[tin]elor sale, `n]elegerea
tot mai aprofundat\ a lumii [i a
propriei persoane.
Evaluarea continu\ ce are
loc `n cadrul activit\]ilor la clas\
poate asigura o imagine clar\,
corect\ [i reprezentativ\ a
capacit\]ilor [i progresului
copilului. ~n mod tradi]ional,
evaluarea apreciaz\ performan]ele elevului prin diferite
forme, cum ar fi: lucr\ri scrise
notate, extemporale s\pt\m`nale [i teste standardizate.
~nv\]\torii aveau tendin]a de a
evalua munca copiilor pentru a
avea la dispozi]ie, `mpreun\ cu
p\rin]ii [i conducerea [colii,
dovada cifric\ a progresului
copilului. Cu toate acestea,
tendin]ele recente din educa]ie
au promovat metode alternative, elaborate de educatori,
pentru evaluarea [i `ncurajarea
progresului copilului. Adoptarea
unei noi perspective `n educa]ie,
bazat\ `n `ntregime pe limbaj, `n
cadrul c\reia elevii sunt implica]i
activ `n procesul ascult\rii, vorbirii, citirii [i scrierii, a `ncurajat o
nou\ viziune asupra evalu\rii.
Aceste aspecte au fost integrate
pentru a duce la o evaluare mai
corect\ a copilului. Evaluarea
autentic\, spre deosebire de
cea la cerere, este o form\ de
evaluare care are loc continuu,
`n contextul unui mediu propice
`nv\]\rii [i dezvolt\rii copilului.
Ea reflect\ experien]ele
adev\rate [i demne de re]inut
din procesul `nv\]\rii, care pot fi
documentate prin observa]ii,
`nt`mpl\ri consemnate, jurnale,
caiete de observa]ie, mostre de
lucru propriu- zise, [edin]e, fi[e
ale elevilor, rezultatele `n
`ndeplinirea unor sarcini [i alte
metode. Evaluarea autentic\ e
folositoare elevilor [i se
desf\[oar\ `n paralel cu procesul `nv\]\rii, fiind o condi]ie primordial\ a dezvolt\rii elevului.
Aprecierea individual\ a dezvolt\rii [i progreselor `n `nv\]are
realizate de fiecare copil e un
element crucial pentru elaborarea [i implementarea unor
programe `n conformitate cu
gradul de dezvoltare a elevilor
afirma Asocia]ia Na]ional\ pentru Educarea Copiilor Mici.
Anumite metode alternative
sunt mai potrivite pentru copiii
mici dec`t testele scrise.
Orient\rile recente privind
evaluarea accentueaz\ necesitatea de a descoperi ce [tiu [i
pot face copiii, mai degrab\
dec`t s\ se detecteze ce nu [tiu
[i nu pot face. Dac\ doresc cu
adev\rat s\ [tie de ce sunt
capabili elevii lor, `nv\]\torii trebuie s\ observe cum `[i
`ndeplinesc ei sarcinile `n situa]ii
obi[nuite, unde au numeroase
ocazii de a-[i demonstra
cuno[tin]ele [i aptitudinile, mai
degrab\ dec`t s\ se bazeze
numai pe teste scrise.
Perspectivele asupra evalu\rii
trebuie corelate cu gradul de
dezvoltare a copilului, pentru a
furniza o imagine mai
cuprinz\toare
asupra
capacit\]ilor [i realiz\rilor sale;
rezultatele testelor nu sunt

elocvente `n acest sens.
Evaluarea este un mijloc de
adunare a informa]iei, ulterior
folosit\ pentru a aprecia progresul elevului [i pentru a elabora
programa de `nv\]\m`nt.
Criteriile de evaluare trebuie s\
includ\:
validitatea;
mai multe modalit\]i de
evaluare a realiz\rilor, diferite
de cele standard bazate pe
alegeri multiple;
implicarea total\ a copilului;
observa]ii repetate;
un proces continuu `n
timp;
folosirea unei variet\]i de
metode.
Conform modelului de
Program Step by Step pentru
`nv\]\m`ntul primar, evaluarea
trebuie s\ se bazeze pe
urm\toarele premise:
Evaluarea trebuie s\
stimuleze acumularea de
cuno[tin]e, `n]elegerea [i
`ncrederea copilului `n sine;
Trebuie s\ se axeze pe
februarie 2010
obiective importante [i s\
implice multiple surse de informa]ii;
Evaluarea trebuie s\ sprijine [i s\ informeze asupra
practicilor de instruire conforme
gradului de dezvoltare a copilului;
P\rin]ii [i elevii sunt
parteneri de baz\ `n procesul de
evaluare.
Scopul principal al evalu\rii
este s\ urm\reasc\ progresul
copilului [i s\ stabileasc\ exact
la ce nivel de dezvoltare se afl\
fiecare elev `n parte, astfel `nc`t
programa
s\
vin\
`n
`nt`mpinarea nevoilor copiilor,
privi]i individual [i s\ asigure
succesul experien]elor tuturor.
Identificarea copiilor cu nevoi
speciale [i care ar putea necesita sprijin ori interven]ii suplimentare, reprezint\ un alt
obiectiv al evalu\rii. Evaluarea
corect\ trebuie s\ asigure o
interdependen]\ activ\ `ntre
ceea ce se pred\ [i ceea ce se
`nva]\ `n cursul procesului de
instruire.
Programul Primar Step by
Step este `ncredin]at de faptul
c\ cei mai mici `nva]\ prin explorare, ghicitori, observa]ie [i
testare. Acestea sunt prezentate prin experien]e pentru a
`n]elege ideea matematic\. De
aceea, accentul se va pune pe

g`ndire [i `n]elegere conceptual\ [i nu exclusiv pe acurate]ea
calculului [i a vitezei.
Scopul evalu\rii este :
pentru `nv\]\tor o modalitate de a [ti `n ce fel va sprijini
`nv\]area pentru fiecare copil
pentru a ajunge la competen]ele
vizate de curicculum;
pentru p\rin]i - s\
cunoasc\ ce activit\]i face
copilul lui la [coal\ [i s\ [tie
cum s\-l sus]in\ `n ceea ce are
de `nv\]at ;
pentru copil `n a-l ajuta
s\-[i autoevalueze munca [i s\
[tie s\-[i precizeze direc]iile `n
care `n viitor va avea s\ depun\
mai mult efort sau exerci]iu ;
Evaluarea `n clasele Step
by Step este permanent\ [i se
desf\[oar\ `n mai multe moduri:
1.Centrul de activitate
Se [tie c\ elevii lucreaz\ pe
centre de activit\]i unde au de
rezolvat sarcini specifice centrului respectiv. ~nv\]\toarea,
`mpreun\ cu grupul de elevi,
discut\ felul `n care au rezolvat
sarcina, c\ile diferite `n care au

lucrat [i corectitudinea solu]iilor.
2. Scaunul Autorului
~n clasele Step by Step un
instrument de evaluare este
"Scaunul Autorului".
Pe scaunul autorului elevul
prezint\ colegilor tema efectuat\ de el sau a grupului de la
centrul la care a lucrat.
Prezentarea este urmat\ de
analiz\ [i comentariile colegilor
[i `nv\]\toarei. Acest exerci]iu ì
formeaz\ pe copii `n direc]ia
`n]elegerii ra]ionamentelor colegilor [i de a judeca rezultatul
muncii colegilor lui pe care `l va
compara cu munca lui.
3. Expunerea lucr\rilor
Lucr\rile elevilor sunt
expuse `n clas\, to]i copiii pot s\
examineze cum au lucrat [i s\
comenteze lucr\rile, s\ evalueze `mpreun\ munca lor [i s-o
prezinte [i celor ce intr\ `n
clas\.
4. Portofoliul/mapa
Fiecare elev are un portofoliu `n care sunt adunate
lucr\rile. Fiecare lucrare are
`nscris\ data c`nd a fost efectuat\.
Tot ceea ce este prezent `n
portofoliu reprezint\ munca elevului `n procesualitatea sa [i
reprezint\ un document. Astfel
acestea pot fi prezentate
p\rin]ilor, care au posibilitatea
de a urm\ri evolu]ia copiilor lor,
ca [i altor persoane autorizate.
5. Coresponden]a scris\
pentru p\rin]i
Un mod de informare este
cel prezentat mai sus.
~nv\]\toarea
transmite
p\rin]ilor sinteze care s\
cuprind\ ce [i-a propus s\ predea, ce a `nv\]at copilul, `n ce
direc]ii are succes [i u[urin]\ `n
rezolvare [i care sunt aspectele
`n care necesit\ `nc\ ajutor la
care p\rin]ii trebuie s\ contribuie. Aceste note scrise pot fi
transmise s\pt\m`nal sau lunar.
Este bine s\ fie stabilit de c\tre
`nv\]\toare [i p\rin]i, `nc\ de la
`nceputul anului [colar, ritmul `n
care vor fi transmise aceste
note de evaluare.
6. Caietul de evaluare
Este instrumentul de evaluare care `nlocuie[te tradi]ionalul
catalog.
Caietele de evaluare Step
by Step inventariaz\ competen]ele achizi]ionate de elev [i la
rubrica observa]ii descrie, atunci
c`nd este cazul, specificul individual al nivelului de achizi]ie,
f\r\ folosirea calificativelor.
Evaluarea corect\ a elevilor
are un rol esen]ial `n adoptarea
unor decizii competente asupra
educa]iei lor. Prin observarea
copiilor `n timp ce citesc, scriu,
interac]ioneaz\ cu al]ii, ori sunt
implica]i `n diferite activit\]i,
`nv\]\torul adun\ informa]ii
despre fiecare elev `n parte, pe
care le `ncadreaz\ `ntr-un curriculum ce ]ine cont de gradul de
dezvoltare a copilului. ~nt`mpl\rile consemnate, listele de
verificare, `ntrevederile `nv\]\tor
- elev, autoevaluarea elevului
APOSTOLUL
REFORMA
{I COBAII EI
arile experimente presupun mari sacrificii. ~ns\

rareori se `nt`mpl\ s\ le cad\ victim\ `nsu[i
experimentatorul, ca `n cazul celebrei Marie
Curie. De regul\, se folosesc ni[te anim\lu]e
simpatice [i inocente, din neamul roz\toarelor,
numite cobai.
~n `nv\]\m`nt, pentru c\ nu pot protesta, pentru c\ nu au nici un instrument cu care s\
conving\, pentru c\ nu fac greva foamei, nu
blocheaz\ drumuri publice, nu se bat cu jindarii,
nu suspend\ activitatea judec\toreasc\, nu
`nghea]\ anul [colar, pentru c\ sunt cei mai
inocen]i [i mai supu[i, ì po]i folosi `n orice experiment didactic [i pedagogic, ace[ti cobai sunt elevii!
Desfiin]eaz\, re`nfiin]eaz\, aplic\, m\re[te-mic[oreaz\,
anuleaz\, suplimenteaz\, comaseaz\ - comprim\ - completeaz\, moduleaz\, restric]ioneaz\, autorizeaz\, cobaii se
conformeaz\
Orice ar face domnii, doamnele [i domni[oarele care
`nc\lzesc scaunele MEdCTS, elevii-cobai trebuie s\ `nghit\,
fiindc\ `n]elep]ii Reformei trebuie musai s\ justifice prin
oarece schimb\ri, trecerea lor meteoric\ prin func]iile de
manageri ai educa]iei na]ionale, doar nu o s\ spun\ lumea c\
au trecut ca g`sca prin ap\
Ce nu a putut trece nici prin capul b\tr`nului Comenius
sau al omologului Makarenko, ceea ce n-au g`ndit Pestalozi [i
corifeii ,,free schole-ului, a g`ndit mai marele MEdCTS:
INTRODUCEREA {AHULUI `n [colile patriei!
Asta da reform\ de substan]\ [i nici m\car nu-i scump\,
dac\ soco]i c`t cost\ ni[e figurine, acolo, cu o t\bli]\ caroiat\
`n 64 de p\tr\]ele alb-negru! Incomparabil mai ieftin dec`t
ditamai calculatoarele, leptoape, cu termene de garan]ie ridicol de scurte. A[a, iei o cutiu]\ [i o folose[ti o sut\ de ani!
Nu, nu asta-i solu]ia, uite, dau eu una bun\ de tot: s\ se
hot\rasc\ prin lege, ca materii principale: pocherul, barbutul [i
alba - neagra, iar suplimentar, pentru elite, black-jack.
Acestea nu numai c\ dezvolt\ g`ndirea pragmatic\, dar [i
iu]eala de m`n\, precum [i [tiin]a de-a [terge putina, care presupune multe [i valoroase calit\]i fizice [i morale. Atunci s\
vezi dumneata cum se realizeaz\ planurile de [colarizare, nu
tu absenteism, nu tu analfabetism. {colile vor fi pline, iar de
cadre didactice nu vom mai duce lips\, vom renun]a la
Universit\]ile astea care dau diplome false, neacreditate [i
vom realiza o nemaipomenit\ economie la buget: penitenciarele vor [colariza personalul de predare [i to]i vor avea o pìne
asigurat\ iar ministerul poate s\ rezilieze 100% din dasc\lii
ace[tia, care mai mult `ncurc\ treaba
Imagina]i-v\, onorabililor, ce rezultate vom avea cu acest
sistem!
Romnul se va `mbog\]i, sc\p\m de grija investi]iilor pentru locuri de munc\, transform\m fabricile `n cluburi de
noapte, Doamne, ce turism! vom falimenta Las Vegas-ul, dac\
ne d\ m`na, vom muta [i ]ara mai la sud, la c\lduric\. {i ce
cona]ionali, unul [i unul, s\ te m`ndre[ti cu ei, cum ne m`ndrim
acum cu cei 300 din Top Capital, to]i oameni de lume nou\,
fur\ clo[ca de pe ou\
- ~n fond [i la urma urmei, de ce s\ tr\im `ntr-o democra]ie
a s\racilor, c`nd ne-ar place mai cur`nd una a boga]ilor? Dup\
cum se vede, reforma `nv\]\m`ntului este un fleac, din doi
timpi, am rezolvat-o, dar nu v\ pune]i mari speran]e, c\ domnii tot pe-a lor o vor implementa [i ca mìne-poimìne ne vor
obliga s\ mergem la [coal\, pentru a juca [ah
C`t despre copii, ce treab\ avem cu ei? Ni[te cobai,
acolo
Prof. dr. D. D. URSACHE

sunt procedee [i tehnici aflate `n
sprijinul `nv\]\torilor, pentru a-[i
evalua elevii mai precis [i pentru
a fi mai eficien]i `n comunicare.
Pentru a ob]ine o imagine
verosimil\, clar\ [i reprezentativ\ a fiec\rui copil, a progreselor [i capacit\]ilor sale, evaluarea trebuie s\ fie continu\,
exhaustiv\ [i efectuat\ `n cursul
tuturor activit\]ilor de la clas\.
~nv\]\torii au posibilitatea
s\ creeze, cu ajutorul
Programului Step by Step, un
interes pentru toate obiectele de
studiu, pun`nd `n practic\ programa de [colarizare [i
deprinderile de rezolvare a
problemelor `n spirit critic.
Lucr`nd `n colaborare cu familia
[i comunitatea, `nv\]\torii pot

m\ri capacitatea de `n]elegere a
elevilor `n privin]a modului `n
care matematica ac]ioneaz\ `n
via]a acestora din urm\.
Modelul Step by Step pentru `nv\]\m`ntul primar promoveaz\ o viziune asupra
evalu\rii care `ncorporeaz\
tehnici variate [i permite
cadrelor didactice s\ prezinte
progresul copiilor, de o manier\
semnificativ\, at`t p\rin]ilor c`t [i
altor persoane interesate.
Inst. Daniela
DOMNICA
~nv. Adela GHERASIM
Pag. 7
Zig - Zag
Semnal editorial
ISTORIA
~NV|}|MNTULUI
PRE{COLAR DIN
JUDE}UL BAC|U
de Elena UNGUREANU
ntr-o lume `n care
cultura banilor a
luat o nemeritat\
amploare, `ntr-o lume debusolat\ moral [i de r\t\cirea a
criteriilor de identificare a valorilor autentice; `ntr-o lume `n
care, din nefericire,
a sc\zut sim]itor
interesul pentru cuv`ntul scris, apari]ia
lucr\rii Istoria `nv\]\m`ntului
pre[colar din Jude]ul Bac\u
(Editura Pim, Ia[i, 2009) are
valoarea unei miraculoase
salv\ri prin sentiment, prin
emo]ie, prin apel la principii, la
adev\r [i cultur\, `ntreprinderea
constituindu-se `ntr-un veritabil
act de curaj din partea autoarei.
Timp de aproape dou\
decenii, profesoara Elena
Ungureanu (absolvent\ a {colii
Pedagogice, sec]ia educatoare,
promo]ia 1972, apoi a Facult\]ii
de Filologie a Institutului
Pedagogic de 3 ani din Bac\u) c\reia am avut privilegiul de a-i
cunoa[te activitatea `n cel pu]in
dou\ ipostaze: de fost\ coleg\
de [coal\ [i de inspector de
specialitate - s-a angajat la un
uria[ travaliu izvor`t din acel
epos intelectual specific doar

dasc\lilor cu voca]ie.
Lucrarea, scris\ dup\ reale
rigori [tiin]ifico-didactice, dezv\luie [i alte reale calit\]i ale
autoarei - un `nzestrat pedagog
ce a parcurs un drum ascendent
`n devenirea-i profesional\, de la
educatoare la func]ia de director
de gr\dini]\ (`ntre 1972 [i 1976),
la calitatea de institutor, profesor
(`ntre 1990 [i 2000) [i inspector
[colar (`ntre 1976 [i 1990).
Cartea Elenei Ungureanu
este una scris\ cu sinceritatea
dasc\lului adev\rat; o carte
admirabil structurat\ pe capitole
distincte ale c\ror titluri vorbesc
de la sine despre con]inutul lor,
o carte plin\ de informa]ii valoroase, o lucrare ce se impune nu
numai prin dimensiunile sale
(peste 750 de pagini format academic), ci mai cu seam\ prin
calit\]ile [tiin]ifice incontestabile.
Apreciem `n mod deosebit
felul original `n care p\trunde
autoarea `n universul sufletelor
dasc\lilor, diferen]iindu-i, prin
notele distincte personale, `n
medalioane realizate cu mult\
sensibilitate.
Lucrarea, care pentru mine
are [i o valoare sentimental\
(p\rin]ii mei [i cu mine fiind personaje ale c\r]ii), este scris\
`ntr-o frumoas\ [i corect\ limb\
romn\, `ntr-un stil concis [i elegant, e `nso]it\ de albumul
M\rturii iconografice despre
`nv\]\m`ntul pre[colar b\c\uan
(aceea[i editur\, peste 180 de
pagini, format 32/24 cm) [i se
recomand\, `n `ntregul ei, a fi un
util [i interesant document, `n
acela[i timp, fiind un veritabil
omagiu adus slujitorilor, truditorilor pe t\r`mul educa]iei
b\c\uane.
Prof. Mariana
COSTRA{
SCRISOARE
DE IARN|
~n cinssteaa celei mai celebre
{i mai iubite v\rss\toaare,,
N\sscut\ din z\pezi [i verbe
Pe unssprezecce februaare
Voi beaa (daar nu chiaar `n prosstie,,
Ci-nn spiritul curricculaarei!)
C\ poaate staareaa de be]ie
M-oo face s\-ii spun Generaalei
Neccazurile ce,, de-oo vreme,,
Au n\p\dit `nv\]\m`ntul
{i i-aau aduss numaai blessteme
(~n care-ii [i s\paat morm`ntul!)

Blessteme ale d\ssc\limii
Cu molime condimentaate
(Iaar generaalii vor fi primii
Pe care vor fi arunccate!)
Nenorocciri numerotaate
Cum sunt decciziile care,,
De-oor fi a[aa implementaate
A noaastr\ [coaalaa va disspaare
Saau fi-vva (comaas`nd `ntrunaa
Din lipss\,, cicc\,, de-pparaale)
Pe ici , pe acolo c`te unaa
Caa rezervaa]ii naturaale!
Iaar dup\ c`tevaa pahaare
{i cupe (toaate cump\raate
Zig - Zag
Zig - Zag
UN ADEV|RAT GHID
DE PELERINAJ {I DE CONDUIT| CRE{TIN|
onvins\ de un
adev\r elementar, pe
care `l `nv\]\m sau
pur [i simplu `l intuim
(cine [tie*), c\ drumul fiin]ei umane
spre `mp\r\]ia lui
Dumnezeu duce,
de-a lungul vie]ii,
prin locurile sfinte din
preajma noastr\ sau
din `ndep\rt\ri de
peste m\ri [i ]\ri,
profesoara Daniela Iacob a participat la diverse pelerinaje [i, de
fiecare dat\, s-a `ntors cu desagi
burdu[i]i de impresii, de tr\iri,
p\trunse de sfin]enie [i smerenie, `mp\rt\[indu-le semenilor
care au avut privilegiu de a-i citi
c\r]ile publicate p`n\ acum: Dor
de Dumnezeu (lansat\ `n 2004
pe Ceahl\u, la St\nile) [i Dor
de Maica Domnului (lansat\ la
Ia[i, `n august 2006, `n Biserica
Adormirea Maicii DomnuluiGalata).
M\ num\r printre ace[ti privilegia]i, iar, `n 2009, c`nd b\nuiesc c\ a fost tip\rit\ (din p\cate,
nu exist\ o men]iune `n acest
sens), am primit cea de a treia
carte a autoarei, intitulat\
Jurnal de c\l\torie. Grecia,
Israel, Romnia (Ed. Conta,
Piatra-Neam]) [i care, la fel ca
precedentele, are un substan]ial
album iconografic (peste cincizeci de icoane [i imagini ale
locurilor sfinte).
Fie c\ a vizitat sau nu
locurile sfinte, de nevoin]\
cre[tin\ [i rug\ciune, v\zute [i
descrise `n cartea sa de Daniela
Iacob, cititorului ì va fi captat
interesul de la primele pagini
datorit\ bog\]iei informa]iei, a
tonului cald [i conving\tor al discursului s\u, prin intermediul
acestuia fiindu-i prezentate
unele aspecte care i-au sc\pat
chiar [i celui care a str\b\tut
acela[i itinerar sau numai p\r]i
ale acestuia, ca turist sau
pelerin.
Dar, mai ales, `n]elepciunea
cre[tin\, evlavia, credin]a
nestr\mutat\ `n Dumnezeu, `n
Maica Domnului, r\zbat din
cartea sa [i trec `n sufletul [i `n
inima cititorului.
Dup\ prezentarea sumar\ a

fiec\rui loc vizitat, autoarea face
expunere documentat\ asupra
celor v\zute sau despre via]a
bine [i stau `ntins\ pe ]\rm, pe

spate [i pe coate, cu ochii spre
Muntele Athos, cu trupul
m`ngìat, dezmierdat de Marea
sf`ntului/sfin]ilor care s-au nevoit

acolo.
Ca orice c\l\tor, turist sau
pelerin care se respect\, [i
Daniela Iacob s-a preg\tit temeinic `nainte de plecare, document`ndu-se, lucru ce i-a fost de
folos la fa]a locului, dar [i la
alc\tuirea acestei c\r]i, un
adev\rat ghid turistic, de pelerinaj [i, mai ales, de conduit\
cre[tin\, pentru cei care au
neglijat aceast\ component\ a
omului crea]ie a lui Dumnezeu.
Autoarea d\ dovad\ de
temeinice cuno[tin]e `n varii
domenii, `n special `n istorie,
patristic\, literatur\, art\ plastic\
[. a. pe care le descoperim `n
eseurile monografice dedicate
Sf`ntului Spiridon, Cuviosului
David B\tr`nul, Sf`ntul Ioan
Rusul, Sf`ntului Grigore Palama,
Sf`ntului Dimitrie Izvor`torul de
Mir, Sf`ntului Ioan Iacob
Hozevitul, Sfintei Muceni]e
Ecaterina [i lista ar putea continua.
Cu o sensibilitate aparte
descrie autoarea frumoasele
locuri vizitate pe care le consider\ `nc\rcate de sfin]enie:
Cred c\ [i marea este tot a
Maicii Domnului, sfin]it\ de Ea.
C\ci dac\ Ea se poart\ deasupra p\m`ntului, de ce nu ar fi
[i asupra apei. G`ndul `mi face
Egee [i cu sufletul aprins de

rug\ciune [i de mul]umire. (...).
Nu m\ mai satur de at`ta frumuse]e: mare, Athos, soare,
singur\tate, t\cere, rug\ciune.
N-a[ mai pleca!
Impresionante sunt [i
paginile despre dorul de
prin locurile v\zute de Daniela

Iacob, m\rturisesc c\ am citit cu
mare interes cartea aceasta, ca
[i pe cele publicate anterior,
pentru c\, oric`t ai fi de documentat [i chiar dac\ ai avut
parte de un ghid bun, tot sunt
lucruri care ]i-au sc\pat, iar
autoarea are un mod de a le
prezenta de parc\ acum auzi
prima dat\ de ele.
De[i ar fi multe de spus
despre aceast\ carte, `nchei cu
precizarea c\ am fost profund
impresionat de pagina `n care
sunt prezentate momentele de
mare tr\ire cre[tineasc\ de pe
Muntele Tabor (unde m-au purtat [i pe mine pa[ii), `n noaptea
de 17 spre 18 august 2006, de
marea s\rb\toare a Schimb\rii
la Fa]\: Este miezul nop]ii, biserica este plin\ de oameni. Noi
r\m`nem afar\ pe o teras\. (...)
Vedem deodat\ un nor care
trece aproape de noi, chiar deasupra; este roz albicios, iar `n
jurul lui se v\d stelele. Acolo nu
plou\ niciodat\ vara, numai
iarna. Cerul este senin, dar se
simte o stare de `ncordare, o
a[teptare, o emo]ie sf`nt\.
Ierusalim, care a mistuit-o o

bun\ bucat\ de vreme `nainte
de a avea fericirea pelerinajului
`n }ara Sf`nt\: Totodat\, `ncep
s\ `n]eleg dorul [i t`njirea dup\
p\m`ntul sf`nt. Cine-mi [tie
r\d\cinile ad`nci* Nici eu nu [tiu
cine sunt cu adev\rat. At`ta [tiu
c\ mi-e dor de Ierusalim, ca de
acas\ [i vreau s\ merg acolo.
De[i eu `nsumi am c\lcat
A[tept\m cu to]ii norul! O parte

din el a venit fix dup\ miezul
nop]ii [i s-a oprit `ntr-un brad. ~n
fa]a icoanei Schimb\rii la Fa]\
din curtea bisericii. (...). Smocuri,
f`[ii, fragmente de nori ca o
cea]\ mai dens\ sau mai sub]ire
vin deja spre noi, spre biseric\.
Exaltarea noastr\ cre[te...
Constantin TOM{A
Din banii fondurilor Phaare

Ori din prograamele Soccraate!)
Chem`nd [i Pas\reaa m\iaastr\

Laa ast\ zi de s\rb\toaare
C\,, poaate,, m-oo l\ssa o pan\
S\-ii smulg din st`ngaa sa arip\,,
Iaar s`ngele-ii curg`nd din ran\
S\-ll fac cerneaal\ `ntr-oo clip\
~mi spun s\-nntreb: - De ce-aa]i

fosst,, Doaamn\,,
Din succule] de portoccal\,,

Sifon [i vin,, un carccalete
Voi face [i-ll voi beaa `n [coaal\
(F\cc`nd absstraac]ii de deccrete!)
Cu cei nedaa]i,, `ncc\,, afaar\
(De-ooi mai g\ssi,, uitaat,, vreunul!
C\ s-aar puteaa! Minuneaa-ii rar\
{i mare-ii Dumnezeu Preaa
bunul!)
Pentru o ultim\ scrissoaare

(Cum mi-aa preziss, c`ndvaa,
urssitaa)
Expediindu-vv-oo cu-oo
floaare
(Preccum f\cceaa, pe vremi,,
Nicchitaa)
{i,, tot `n cinssteaa

Dumneaavoaastr\,,
Voi face-uun semn spre-aalbaastraa
zaare
~n care-aaduccerile-aaminte
Ale sf`r[itului de toaamn\
Ce ne-aa legaat prin neccuvinte
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
prof. dr. D. D. URSACHE, A OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.
Pag. 8
APOSTOLUL
Aleaas\ jertfaa ideaal\?

C\-nntrucchipaa]i at`t femeiaa
C`t [i vissataa Generaal\!
Saau,, poaate toccmaai,, de aceeaa?!
Cezar }UCU
Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]
P re ] u l : 1 L E U
februarie 2010

Apostolul, Nr. 124 (2010)

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Apostolul, Nr. 124 (2010)

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL XII, NR. 124

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

indicali[tii din `nv\]\m`nt nu exclud posibilitatea

derile legale. Normal c\ acele drepturi au disp\rut, iar acolo e

erozitate al unui elev seminarist care `l admira pe cel care a

Ion Creang\, dragii mei,/A

Prof. dr. D. D. URSACHE

]ionate, num\rul lor fiind `ns\

Urbea lui Celibidache va avea un Liceu de Art\

deosebite ob]inute de-a lungul anilor `n cadrul {colii de Art\

ULTIMA OR| LA ROMAN

up\ ani la r`nd de

[i nu doar despre profesori.

Jude]ean (ISJ) Neam], manifest\rile s-au

muzeal\ g\zduit\ de c`]iva ani `n [coala

boiereasc\, [i un tablou `n care este

Alecsandri de S\b\oani, un brend de temut

tinerii poe]i veni]i de la toate liceele din

cesele din catalog care o prezint\, de

citadel\ a succeselor, acolo a b\tut

Plata retroactiv\ `ncep`nd cu

II. ~MBUN|T|}IREA MIJLOACELOR

De asemenea asigur\m distribu]ia

Impunerea unui standard de calitate `n

nevoie de o reform\ real\ [i profund\, `n

nterioar\. Au f\cut-o public\ `n momentul `n care nu mai

Pre[edintele Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam], Gabriel

PRIVE{TE ~NAPOI CU M~NDRIE

na]ional duce la apari]ia unui num\r de 1812

Drept, Filozofie, Theologie, {tiin]e Medicale,

Distinc]ii [i praf `n ochi

{COALA NEM}EAN|, AZI

A trecut prima prob\ a Bac-ului

care au ob]inut nivelul maxim. Totu[i, nu a

Printre olimpicii nem]eni

rago[ Negreanu, de la [coala nr. 3 din Piatra Neam],

c`[tig\tor al Impuls Perpetuum, Mihaela }\rn\, preg\tit\ de

Parteneriat Ia[i - Neam]

barierelor `n atingerea obiectivelor comune). Vom relua

Grupaj de Marius GHEGHICI

ai mai auzit tu a[a ceva?

alimente, `n fosa de canalizare,

cese... acum, `nainte de pensie....

demisia. {i ea, [i Nadia, educatoare, [i Tanti Parpucea, `ngrijitoarea, [i Gheorghi]\ omul de la

cap\tul cel\lalt al firului mama lui

Azorel de `ntuneric. Da' el e b\iat

Fixat\ `ntre limite temporale

pre]ului acestor tineri pentru

Preocup\ri istorice p`n\ la

membrilor Junimii a antrenat

sic\ `[i afirma, de fapt, existen]a. ~nc\ din anul 1867

Literatura, regatul originalit\]ii

(urmaare din pag. 4)

cum nu `n]elege el bine de ce

roduc]ia literar\ a lui Ion

jele cele mai originale create de

prin faptul c\ `mplinesc mai `ntotdeauna o imagine. Ele sintetizeaz\ sau

cu hold\, vuiet de codru [i dumbrav\.

Dan Iacob a ajuns la maturitatea g`ndirii filosofice sim]indu-se liber.

Rememor\ri nem]ene - februarie

14/1935, n. Grigore Vieru (V. Rememor\ri, ianuarie)