APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

LICEUL MEU

n fiecare an, `n urbea noastr\ este aniversat un

liceu de prestigiu. A]i ghicit, e vorba de Liceul
Petru Rare[. O institu]ie merituoas\, veche, din
alt secol. Acum se nume[te colegiu [i na]ional.
Cum din `nt`mplare [i subsemnatul a lustruit
b\ncile faimosului l\ca[ de instruc]ie [i educa]ie,
personal `l consider Liceul meu. Aten]ie, un liceu
care a d\ruit ]\rii: doctori, sciitori, profesori, pictori... Din p\cate to]i dasc\lii din vremea mea au
plecat dincolo, `ntr-o lume mai bun\. Predau la
`ngeri. Ce le-a[ spune dac\ ar mai fi `n via]\? C\
to]i au fost merituo[i, de rang `nalt. Pedagogi speciali. C\-i
respectam [i nu-i vom uita niciodat\. Cine l-a audiat pe profesorul de istorie Aurel Rotundu nu are cum s\-l uite. Era rasat
[i un mare orator. De[i Roller desfigurase complet istoria cea
mare, na]ional\ [i dictase clar linia marxist-leninst\ de
predare, dasc\lul nostru risca. Prezenta istoria a[a cum a fost.
Vorbea [i despre lucruri interzise. {i despre Fran]a lui Voltaire,
Edgar Quinet Michelet [i a generalului Berthelot f\r\ de care
istoria noastr\ nu se putea `n]elege. Nici pe Costic\ Bor[, de
aritmetic\, nu l-am uitat. De la el am `nv\]at c\ unghiul drept
are 90 de grade, iar apa are `n veci acela[i punct de fierbere
indiferent de ideologia puterii. Doamna Limbii RomneGeorgeta Pralea - ne gr\ia dup\ programa de atunci. Ne
pomenea de Vlahu]\, Nicoli]\, Frunz\, De[liu, dar ne scotea
din a]ipeal\ cu c\r]ile vinovate, interzise. Ne citea Amintiri
despre Zoe [i {ura dar [i despre Eminesu, Co[buc,
Rebreanu, Arghezi. A[a ar\ta Liceul meu `n anii 52-55. Un
liceu scurt doar de trei ani, terminat cu un examen de maturitate. Adio, dasc\li scumpi! Dumnezeu s\ v\ binecuv`nteze!
Hai s\ `ncheiem cu o nostimad\. Cic\ premierul Ion C.
Br\tianu, m`na dreapt\ a lui Carol I de Hohenzollern, avea un
fiu cam distrat. Ionel, a[a `l chema, `nv\]a la Colegiul Sf.
Sava - Bucure[ti. Profesorii `l treceau pentru c\ era fiul temutului Vizir. Numai profesorul de citire `l taxa c`nd nu `nv\]a.
De respectiva persecu]iea aflat [i tata care s-a f\cut foc.
Reac]ia lui? Dur\. ~l dau afar\ din `nv\]\m`nt pe profesora[.
{i val-v`rtej s-a dus la liceu. A intrat `n cancelarie [i a `ntrebat
imperativ: Cine e profesorul X? Eu!- a r\spuns un b\rbat
modest dup\ straie. De ce `mi chinui copilul, eruditule? Nu-l
chinui! s-a dezvinov\]it proful. Vreau s\ fac din el un romn
adev\rat. Fiul dumneavoastr\ va realiza Romnia Mare [i
pentru asta are nevoie de anumite calit\]i! Descump\nit, [eful
liberalilor a `ntrebat: E[ti convins de ceea ce spui, tinere?
Da!-a r\spuns profesorul. }i-l las, dar nu exagera [i a ie[it
vijelios din cancelarie. Peste c`]iva ani, Ionel I.C. Br\tianu a
cl\dit Romnia Mare, la 1 Decembrie 1918, evident `mpreun\
cu eroii de la M\r\[ti, Oituz [i M\r\[e[ti.
Dumitru RUSU

O `nt`lnire de suflet
a 18 aprilie 2010, orele 13, la Biserica Adormirea Maicii
Domnului din Podoleni {es, la poftirea profesorului Mihai
Timofte [i a preotului paroh, Bogdan Fr\sil\, a avut loc
`nt`lnirea cu eminen]a celor care au trudit pe t\r`mul spiritual, acum pensionari, ce s-au [colit pe b\ncile unit\]ilor
de `nv\]\m`nt din comun\, unde au `nv\]at buchiile, cetitul [i socotitul spre alte orizonturi de cunoa[tere.
Au revenit la Podoleni fii ai satului sau cei care au slujit destinele spiritului romnesc, acum decenii `n urm\,
medici, cercet\tori, juri[ti de prestigiu, ingineri, ofi]eri de
carier\ ce au vegheat la cerul senin al patriei etc, to]i
sim]ind emo]ia unor revederi cu locurile de legend\, aureolate de marele domn {tefan cel Mare care ne-a d\ruit o mare carte
de domnie la 9 martie 1479 c`nd din mila lui dumnezeu s-a `nvoit [i de
bun\ voie [i nesilit de nimeni [i nici asuprit [i a vndut ocina [i datina
sa dreapt\ din uicul s\u drept un anume sat, Podolenii, `n ]inutul
Neam], la gura pr\ului Negriteasca, pe ambele p\r]i ale pr\ului [i cu
iaz [i cu mori la Bistri]a, `n minile lui Bogdan stolnic... pe 872 de slo]i
t\t\r\[ti - am citat din documentul ce prezint\ primul act de atestare a
localit\]ii noastre, datat 9 martie 1479 - existent la Biblioteca Academiei
Romne, sec]ia pece]i cu nr. 1944.
Dup\ 500 de ani, prin os`rdia profesorului Constantin Turcu de
la Filiala Arhivelor Statului Ia[i [i a reputatului profesor-jurist Emanoil
Albu, care au adus `n actualitate pre]iosul document, `ntr-un spectacol pe m\sura evenimentului, inginerul Ion G\lu[c\, fiu al satului,

SERIE NOU|, ANUL XII, NR. 126

aprilie 2010

CRIZA {COLII SAU {COALA CRIZEI

Dezinteresul ale[ilor
fa]\ de problemele dasc\lilor

ineri, 23 aprilie, a avut loc, la solicitarea Sindicatului

din ~nv\]\m`nt, o [edin]\ a Comisiei de Dialog Social
`n care s-a observat dezinteresul ale[ilor fa]\ de
problemele dasc\lilor. Convocarea acestor [edin]e nu
se poate face dec`t de c\tre prefectur\, ele av`nd ca
principal scop aducerea la masa discu]iilor, a negocierilor, at`t sindicatele, c`t [i patronatele, triunghiul fiind
completat de autorit\]i. Pentru c\ se dorea prezentarea propunerilor pe care sindicali[tii din `nv\]\m`nt le
au pentru modificarea proiectului Legii Educa]iei
Na]ionale, au fost invita]i [i parlamentarii nem]eni, indiferent de
culoarea lor politic\.
Am soliccitaat convoccareaa Comissiei de Diaalog Socciaal,, dorind s\
prezent\m amendaamentele pe care le avem la proiecctul Legii
Educca]iei Na]ionaale, a declarat Gabriel Plosc\, pre[edintele
Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam]: Am rugaat ca la luccr\rile acesstei comissii s\ fie invitaa]i [i parlaamentaarii din Neaam],, `n ideeaa c\
ace[tiaa vor fi convin[i de temeinicciaa propunerilor noaastre [i le vor
suss]ine,, apoi,, `n dezbaaterile parlaamentaare. Au fosst prezen]i doaar
doaamnaa Mihaaelaa Stoicca [i un conssilier al domnului Vicctor Surdu.
De la sindiccat,, noi am invitaat [i dou\ direcctoaare de [coli,, unaa din
ruraal [i unaa din urbaan,, pentru c\ [i d`nssele eraau interessate,, `n spe-

ciaal de prevederile legaate de conssiliile de adminisstraa]ie. Noi am

selecctaat doaar o parte din propuneri pentru a le supune disscu]iei,,
pe cele mai importaante. Pentru unele dintre ele,, doaamnaa Mihaaelaa
Stoicca a promiss suss]inere `n Parlaament. Trebuie s\ spun c\ a fosst,,
pentru noi,, o oareccare dezaam\gire c\ nu au fosst mai mul]i parlaamentaari. Credeaam c\ prezint\ mai mult interess acesst proiecct de
lege.

Debusolare `n `nv\]\m`ntul
nem]ean
S\pt\m`na 19 - 25 aprilie a cunoscut o puternic\ efervescen]\
sindical\. Profesorii de la Bicaz au dorit s\ organizeze o grev\
spontan\, pentru a boicota desf\[urarea probei de evaluare a
competen]elor digitale a Bacalaureatului. Atunci a fost vorba de o
interpretare gre[it\ a mesajelor transmise de la centru, protestatarilor transmi]`ndu-li-se c\ protestul va avea loc joi. Iar joi, 22
aprilie, a fost o zi de protest na]ional cu `ncetarea activit\]ii". A
ap\rut `ns\, la posturile na]ionale de televiziune, o informa]ie care
a bulversat - pe bun\ dreptate - profesorii: `n Neam] s-a respectat programul de desf\[urare a probei de evaluare de la bacalaureat. Ce a `n]eles majoritatea profesorilor? C\ nu se mai face
grev\. Numai c\ situa]ia era cu totul alta. A fost grev\, numai c\
sindicali[tii nem]eni au consderat c\ este corect s\ fie respecta]i
[i elevii care au prob\ la bacalaureat. Accolo unde au fosst orgaanizaate probe de evaaluaare a competen]elor digitaale,, informaaticcienii,,
daar [i celelaalte perssoaane impliccate `n aceaast\ activitaate au hot\r`t
s\ resspeccte prograamul staabilit al Bacalaaureaatului. Astaa nu
`nsseaamn\ c\ pe 22 aprilie nu a fosst protesst. To]i ceilaal]i professori
paarticcip\ la ac]iunile noaastre. S-aa creaat o confuzie,, pentru c\
mediile de informaare na]ionaale au anun]aat c\ `n Neaam] se
resspecct\ prograamul de Bacalaaureaat. Mul]i au `n]eless c\ nu se face
grev\. Decciziaa noaastr\ a fosst,, `n schimb,, simplu de luaat. Minissterul
a decclaaraat claar c\,, dac\ noi boiccot\m probaa de bacalaaureaat,, va
reprograamaa evaaluaareaa competen]elor digitaale. Cu alte cuvinte,, nu
ar fi avut nicci un senss s\ facem un protesst care nu afeccteaaz\
guvernul,, `nss\ afeccteaaz\ elevii. Mai aless `n condi]iile `n care
p\rin]ii [i elevii au `ncceput s\ `n]eleaag\ c\ acesste protesste ale
noaastre nu se refer\ expliccit la binele cadrelor didaacticce,, ci au ca
scop princcipaal calitaateaa `n educca]ie,, calitaate beneficc\,, `n primul
r`nd,, elevilor", a declarat Gabriela Grigore, secretarul Sindicatului
din ~nv\]\m`nt Neam].
Marius GHEGHICI
(Continuaare `n pag. 3)

S|RB|TOARE LA PODOLENI
cet\]ean de onoare al comunei, devenit director general al Uzinei de
Avia]ie Bac\u, a `mbr\cat mantia domneasc\ pe care au purtat-o
marii actori ai scenei [i ecranului romnesc `ntre care George Vraca,
Constantin Ramadan, George Calboreanu [i talentatul actor pietrean
Cornel Nicoar\, rostind celebrele cuvinte ale lui {tefan cel Mare din
Apus de soare a lui Barbu {tef\nescu Delavrancea precum Moldova
n-a fost a str\mo[ilor mei, n-a fost a mea [i nu e a voastr\, ci a
urma[ilor vo[tri [i a urma[ilor urma[ilor vo[tri n veacul vecilor....
Iat\ c\ la aproape patru secole, urma[ii lui {tefan cel Mare [i
Sf`nt - au z\mislit pe acest t\r`m din mo[ia mirific\ a Podolenilor valori de spirit cu care ne m`ndrim, `ntre care cel mai distins fiu al
Podolenilor, pedagogul [i compozitorul Alexandru Podoleanu.
N\scut `ntr-o cas\ s\r\c\cioas\ a Irinei Andronache Podoleanu
din c\tunul {es - r\mas numai la un an orfan de tat\ - z\bove[te spre
a `nv\]a slova, cetitul [i socotitul prin chiliile din bisericile Negre[ti
[i Dobreni, spre a se des\v`r[i `n tainele c`nt\rilor biserice[ti la
Seminarul de la M\n\stirea Neam], dup\ care cu obolul profesorului
Ion Cart, ce intuie[te marea sa voca]ie intelectual\, urmeaz\
Conservatorul de Muzic\ din Bucure[ti [i, `n urma unui concurs exigent, ocup\ catedra de muzic\ de la Liceul Sfntul Sava, institu]ie de
prestigiu `n care s-au [colit marii g`nditori ai vremii precum Grigore
Alexandrescu, Ion Eliade R\dulescu sau conduc\torul Revolu]iei de
la 1848, Nicolae B\lcescu.
Comemorat a[a cum se cuvine la 150 de ani de la na[tere, la 16
mai 1996, unitatea coordonatoare a `nv\]\m`ntului din Podoleni a

primit numele marelui nostru `nainta[.

Marelui compozitor `i dator\m lucr\ri corale laice, precum Pe a
binelui c\rare, Un vis, Imn de serbare, Latin\ gint\ ne e regin\, nelipsite `n repertoriul serb\rilor [colare.
Dar marea voca]ie componistic\ s-a manifestat `n domeniul
muzicii religioase. Am ascultat `ntru lumin\ lin\ Imnul religios Hristos
a ~nviat ce se intoneaz\ `ntre ~nvierea Domnului [i ~n\l]area sa la
ceruri - `n toate evenimentele de cult cre[tin de la antica Aten\ p`n\
la popoarele slave, Axioanele [i Praznicele ~mp\r\te[ti, Liturghia `n
Fa major, serviciul cununiei ce oficiaz\ ritualul cuplului `ntru voca]ia
divin\ [i tr\inicia spectrului social [i multe altele. Aceast\ latur\ a
componisticii marelui compozitor l-a auncat `ntr-un con de umbr\ de
culturnicii unor vremuri, sper\m pentru totdeauna apuse.
Dar care dintre noi nu a intonat pe la ferestrele s\tenilor colinde
precum Mo[ Cr\ciun, Bun\ diminea]a la Mo[ ajun, Florile Dalbe,
alt\dat\ considerate produc]ii folclorice. Lansez prin intermediul
r`ndurilor de fa]\ o provocare a scriitorului Ion Timaru, fiu al satului,
proasp\t Cet\]ean de Onoare al comunei om de mare sensibilitate
`n arta cuv`ntului probat\ prin volumele V`rtejul amintirilor [i
Tunetul dezl\n]uit ce au avut succes `n libr\rii, biblioteci [i `n r`ndul
cititorilor, pentru reactualizarea monografiei comunei realizat\ cu ani
`n urm\ de un colectiv condus de poetul Alexandru Chelaru. A[

Prof. director Mihai TIMOFTE

(Continuaare `n pag. 6)

PRIMIM DE LA ROMAN
Concurs na]ional inedit
la liceul din S\b\oani

P\rin]ii, povara Consiliilor de Administra]ie

din [coli ?

S\ se revizuiasc\,
dar s\ vrem [i noi !

eprezentarea
`n
Consiliile de Administra]ie (CA) ale
unit\]ilor de `nv\]\m`nt, conform noilor
prevederi ale mult
dezb\tutei [i prea
contestatei Legi a
educa]iei na]ionale,
bag\ z`zanie `n [coli.
Conform proiectului
aflat `nc\ `n durerile
facerii la ora redact\rii prezentului material, componen]a CA este prev\zut\ ca
alc\tuire pentru o treime reprezentan]i ai [colii, o alt\ treime
p\rin]i, restul repartiz`ndu-se
reprezentan]ilor administra]iei
locale. Toate bune [i la locul lor
p`n\ la atitudinea celor care
deservesc actul educa]ional,
majoritatea d\sc\limii nefiind de
acord cu aceste procente,
nemul]umirea `n cauz\ figur`nd
chiar pe lista principalelor
dolean]e exprimate cu ocazia
grevei generale de o zi consumat\ pe 22 aprilie. Mi se
pare anormal ca propor]ia
cadrelor didactice `n Consiliul de
Administra]ie al [colii s\ fie de
30%, dup\ cum prevede proiectul. Cel mai potrivit [i mai conform cu firescul situa]iei consider c\ cei care deservesc actul
educa]ional de la catedr\ ar trebui s\ reprezinte jum\tate din
efectivele acestor organisme
deoarece profesorii [tiu cel mai
bine care s`nt problemele dintr-o
unitate de `nv\]\m`nt, a m\rturisit un profesor roma[can indignat foc pe op]iunea la care s-au
oprit onor ministeriabilii atunci
c`nd au prev\zut aceste procente. Ba, mai mult, foarte multe
voci dintre dasc\lii care nu

sus]in
varianta
oficialilor
educa]iei na]ionale reclam\ faptul c\ noua organizare a fost
g`ndit\ pentru a da posibilitatea
consiliilor locale s\ controleze
activitatea din [coli, cu referire
direct\ la direc]ionarea banului
public, `n condi]iile `n care - prin
noua Lege a finan]elor publice banii destina]i investi]iilor din
[coli nu vor mai trece prin trezoreriile municipalit\]ilor, ci vor
ajunge direct `n conturile
unit\]ilor de `nv\]\m`nt. Cum cei
nemul]umi]i de prevederile
proiectului viitoarei legi nu s-au
limitat doar la critici, ace[tia v\d
o solu]ie optim\ pentru rezolvarea problemei reprezentativit\]ii `n CA din [coli prin
`mp\r]irea acestora `n dou\,
respectiv 51 % reprezentan]i ai
[colii [i 49 % ai p\rin]ilor. Ideea,
dup\ toate aparen]ele, nu pare
s\ aib\ sor]i de izb`nd\, unul
dintre motivele care vin s\
`mpiedice materializarea ei fiind
acela c\ p\rin]ii nu prea au timp
[i nici nu pot veni cu solu]ii pentru [coal\. Dac\ este s\ mai
ad\ug\m [i faptul c\, `n
prezent, consilierii locali au
mandat doar pentru patru ani
parc\ formula 30 x 3 devine
cea mai rezonabil\, singurii
dasc\lii fiind cei mai statornici
`n sistem. La Roman, de pild\,
dup\ ce `n 2008 au fost desemna]i reprezentan]ii Consiliului
Local `n CA ale unit\]ilor de
`nv\]\m`nt, recent, a fost operat un num\r de trei `nlocuiri `n
formula ini]ial\ ca urmare a faptului c\ Lucian Emanuel
Antochi, Vasile Mocanu [i Dan
Ioan C\rpu[or [i-au pierdut
`ntre timp calitatea de consilieri
locali.

u o s\pt\m`n\ `nainte de finele lunii

aprilie, Liceul Teoretic Vasile Alecsandri S\b\oani a
fost gazda unui
concurs na]ional
mai pu]in obi[nuit,
care a `mbinat
matematica cu literatura [i cu arta
plastic\,
coordonatoarea
acestei `ntreceri, pentru care
au optat 245 de elevi din 27
de jude]e, fiind prof. Olga
Ciobanu, cadru didactic la
institu]ia gazd\. Tema acestei
prime edi]ii a fost MATEMATICA {I ARTA PRIN OCHI DE
COPIL leg\tura dintre
matematic\ [i poezie, proz\ [i
art\ plastic\ `n viziunea creativ\ a elevilor, `ntrecerea
adres`ndu-se elevilor din ciclul
primar [i gimnazial care au
concurat distinct `n cadrul a
patru sec]iuni, respectiv: compuneri [i eseuri, matematica
`n versuri, rebus matematic [i
lucr\ri plastice. Cei mai bine
preg\ti]i concuren]i dar [i cei
mai inspira]i, av`nd `n vedere
ineditul concursului `n cauz\,
au fost r\spl\ti]i cu premii [i
men]iuni, pe sec]iuni, la nivel
de clas\ de studiu, `n cadrul
unei festivit\]i care s-a
desf\[urat la institu]ia organizatoare `n data de 23 aprilie.
Prin acest concurs s-a
dovedit `nc\ o dat\ c\
matematica nu este doar o

[tiin]\ exact\ ci o art\ a interpret\rii infinitului, c\ ea poate

bucura at`t mintea c`t [i sufletul, mai ales dac\ o privim prin
ochi de copil. Pentru prima
edi]ie a acestui inspirat concurs, ne-am bucurat de o
prezen]\ numeroas\ a elevilor
din `ntreaga ]ar\, ace[tia
reu[ind s\ impresioneze juriul
prin crea]iile lor la toate cele
patru sec]iuni. Tematica aces-

preocup\ri `n domeniul artei

sau al literaturii. Practic, scopul ]int\ al `ntrecerii a constat
`n faptul de a oferi elevilor
posibilitatea s\-[i valorifice
aptitudinile, `nclina]iile [i
interesul deosebit pentru
matematic\, literatur\ [i art\,
`n mod creativ, precum [i
acela de a antrena un num\r
c`t mai mare de elevi `n activit\]i extracurriculare, a de-

tui concurs a f\cut apel la

inventivitatea [i ingeniozitatea
elevilor `n vederea `mbin\rii
talentului literar cu bagajul de
cuno[tin]e matematice, de a
pune pe plan[\ `n mod estetic
figuri geometrice care s\
`nc`nte privirea. Totodat\ a
fost [i o provocare `n m\sur\
a-i determina s\ afle c`t mai
multe despre oameni de art\,
scriitori sau poe]i care au avut
preocup\ri `n domeniul
matematicii, dar [i despre
matematicieni care au avut

clarat prof. Liliana Gligor,

directorul Liceului Teoretic
Vasile Alecsandri S\b\oani.
Al\turi de conducerea
liceului din S\b\oani (Liliana
Gligor, director, respectiv
Fabian {ipoteanu [i Ioana
Ciobanu, directori adjunc]i) [i
coordonatoarea acestei `ntreceri inedite, `ntre cei care au
sus]inut organizarea edi]iei
2010 a concursului na]ional
MATEMATICA {I ARTA PRIN
OCHI DE COPIL s-au num\rat Prim\ria, Clubul copiilor

(Dir. Prof. Maria Petru], coordonator),

Biblioteca
[i
Asocia]ia Citadela copiilor din
S\b\oani, institu]ii de nivel
jude]ean ca Inspectoratul
{colar Jude]ean [i Casa
Corpului Didactic Neam] (dir.
Mihaela Sofronia), precum [i
Societatea de {tiin]e Matematice din Romnia-filiala
Roman, reprezentat\ de Prof.
Mihai Gavrilu], care a avut [i
calitatea de consultant. Iar
dac\ nu pentru presta]ia plin\
de abnega]ie, m\car pentru
ineditul concursului, se cuvine
s\ men]ion\m numele celor
care au compus echipa acestui proiect, dup\ cum urmeaz\: Aurora Ostafe, Gabriela
Ciocoiu, Mihaela Munteanu,
Angela Totu [i Mihaela
Ciobanu, profesori, `nv\]\toarea Elena Enache, AnaC\t\lina Gavril\, consilier
educativ, bibliotecarele Cristina Andronache [i Gabriela
Vernica, Doina Cucola[ secretar, precum [i institutorii
{tefania - Cecilia Cobzaru [i
Viorel Maxim, ultimul fiind
membru al Uniunii Arti[tilor
Plastici Amatori din Romnia.
De remarcat este ini]iativa
organizatorilor de a realiza o
expozi]ie cu lucr\rile premiate, urm`nd ca acestea s\
apar\ [i `ntr-un num\r special
al unei reviste ce va fi dedicat\ `n exclusivitate concursului `n discu]ie.

Mu[atinii `n varianta online, la Roman

n cur`nd roma[canii vor avea

ocazia s\ citeasc\ online
prima edi]ie a ziarului ce va fi
difuzat exclusiv pe internet cu
titlul Mu[aatinii online, publica]ie realizat\ de elevii
Colegiului Na]ional Roman
Vod\ (CNRV). Apari]ia publicistic\ a romanvodi[tilor este
posibil\ ca urmare a faptului
c\ CNRV se num\r\ printre
cele opt licee din ]ar\ selectate `n cadrul proiectului Fii reporter la
tine `n licceu! Fii cet\]eaan activ `n comunitaate! , organizat de Funda]ia Soros

Romnia. Astfel, `n cadrul proiectului

Reporter de licceu vor evolua elevii
Alexandra Novacov, Anca Vieru, Marina
Co[ovanu [i Ionu] Damian, coordona]i de
c\tre profesorii Mihaela Tanovici [i Ovidiu
Albert care au participat deja, `mpreun\,
la un prim stadiu de instruire cu speciali[ti
de marc\ din domeniul mass-media.
Echipa redac]ional\ de la Colegiul
Na]ional "Roman-Vod\" va publica `n
edi]ia on-line a ziarului at`t informa]ii
legate de via]a [colii, c`t [i informa]ii
legate de via]a comunit\]ii, urm`nd ca la
finele anului 2010 s\ fie premiate cele
mai bune echipe, cel mai bun articol pre-

cum [i cel mai bun autor, baza de selec]ie

fiind dat\ de participan]ii din toate cele
opt jude]e din ]ar\ implicate `n acest
proiect. Proiectul Fii reporter la tine `n
licceu! Fii cet\]eaan activ `n comunitaate!"
`[i propune s\ contribuie la cre[terea
gradului de implicare a tinerilor `n ac]iuni
civice, oferind un cadru non-formal de
`nv\]are, folosind jurnalismul cet\]enesc
[i uneltele specifice mass-media,
`nt\rind, de asemenea, leg\tura dintre
[coal\ [i comunitate.
Grupaj realizat de
A.OPRI{

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
unoa[tem cu to]ii
responsabilitatea ce
ne revine ca dasc\li
[i cre[terea exigen]elor societ\]ii
fa]\ de `nv\]\m`ntul
destinat s\ formeze
poten]ialul uman,
factor primordial `n
formarea [i educarea tineretului.
Noi, cei care
slujim `nv\]\m`ntul - aceast\
"industrie produc\toare de
[tiin]\", sau "industrie a
cunoa[terii" - `n]elegem bine
rolul [colii at`t `n privin]a
descoperirii cuno[tin]elor c`t [i
`n introducerea lor `n zestrea
cognitiv\ a celor ce se instruiesc.
Realizarea func]iei de instruire a [colii este condi]ionat\
tot mai mult de organizarea din
ce `n ce mai ra]ional\ a pro-

Pag. 2

Dincolo de grani]ele educa]iei formale

priei sale activit\]i [i de `nf\ptuirea unei colabor\ri utile
cu factorii extra[colari deoarece "producerea [i difuzarea
cunoa[terii" devin o activitate
care se extinde dincolo de
grani]ele educa]iei formale.
Func]ia de instruire a [colii,
dar mai ales specificul acesteia
`n lumea contemporan\ este
confruntat\ de fenomenul
uzurii accelerate a cuno[tin]elor care favorizeaz\ devalorizarea foarte rapid\ a unor
descoperiri, transferarea lor `n
domeniul trecutului, poate
chiar `n cel al inutilului.
Dar [coala contemporan\
nu se poate mul]umi doar cu
transmiterea unui cuantum de
informa]ii [i stocarea acestora

`n mintea celor care `nva]\, cu

`nzestrarea lor cu date inoperante [i cu pu]ine abilit\]i. Se
impune din ce `n ce mai mult
necesitatea ca zestrea de
cuno[tin]e, priceperi, deprinderi pe care tinerii le asimileaz\ `n [coal\ s\ fie rezultatul
muncii `n laborator, al investiga]iei [tiin]ifice, al leg\turii permanente cu exigen]ele societ\]ii contemporane. Elevul
trebuie s\-[i formeze acele
competen]e care s\-i permit\
integrarea `n aceast\ lume `n
continu\ mi[care [i transformare.
~nv\]\m`ntul romnesc se
afl\ `ntr-o perioad\ de profunde schimb\ri. Pe de o parte,
`ns\[i
societatea
care

evolueaz\, pe de alt\ parte,

necesitatea alinierii `nv\]\m`ntului romnesc la `nv\]\m`ntul european.
Aceste schimb\ri trebuie
s\ aib\ loc at`t `n activitatea zilnic\ la clas\ a cadrului didactic
[i `n]eleg prin aceasta trecerea
la metode active care s\ transforme elevul din "receptor de
mesaje" la angajarea lui `n
ac]iuni de creare, de vehiculare a valorilor culturale [i
[tiin]ifice. Aceste schimb\ri
vizeaz\ [i rela]ia profesor-elevi
[i chiar elev-elevi, drept pentru
care metodele didactice trebuie s\ fie antrenante, solicitante...
O alt\ problem\ o constituie dotarea unor [coli care ar

APOSTOLUL

trebui s\ r\spund\ la cerin]ele

`nv\]\m`ntului actual, care
devine mult mai practic, mai
productiv.
Elevului trebuie s\ i se
formeze `n [coal\ acele
deprinderi de activitate independent\ de cercetare c\ci
"`nv\]area pe toat\ durata
vie]ii" a devenit o necesitate a
existen]ei noastre.
Reforma `n `nv\]\m`nt nu
vizeaz\ numai schimbarea
stilului de munc\, de activitate
didactic\, de instruire, ci
vizeaz\ o nou\ structur\ a
formelor de `nv\]\m`nt [i modificarea statutului cadrului
didactic - prilej de `ngrijorare [i
fr\m`ntare pentru fiecare anga-

jat din acest domeniu.

Cunoa[tem discu]iile cu
Ministerul, negocierile care au
avut loc [i care continu\, ce au
ca subiect [i condi]iile de lucru
[i remunerarea (salarizarea)
cadrelor didactice. Este, s\
recunoa[tem, un moment dificil, care trebuie `ns\ g`ndit
bine, analizat cu luciditate [i
responsabilitate. ~nseamn\ o
schimbare de durat\ [i de
aceea trebuie s\ [tim bine pe
ce drum ne angaj\m. Dar toate
aceste negocieri nu trebuie s\
degenereze `n conflicte ci trebuie urm\rite cu perseveren]\
[i argumente care s\ invoce
cadrul legal, precum [i drepturile cadrelor didactice...
Prof. Minodora
LEMNARU

aprilie 2010

MI{CAREA SINDICAL|, LA ZI
SINDICATUL LIBER AL LUCR|TORILOR DIN ~NV|}|MNT {I CERCETARE {TIIN}IFIC| NEAM}

PROPUNERI DE AMENDAMENTE
LA PROIECTUL LEGII EDUCA}IEI NA}IONALE
1. P\strarea titulariz\rii `n `nv\]\m`nt [i
nu pe post.

Argumente:
asigur\ stabilitatea locurilor de
munc\;
ofer\ un minim de protec]ie social\
prin mi[carea personalului didactic care
presupune completare de norm\, pretransfer, deta[are `n sistem [i restr`ngere de
activitate;
un drept c`[tigat.
2. ~n componen]a Consiliului de
Administra]ie al unit\]ii [colare s\ fie:
un reprezentant al p\rin]ilor;
un reprezentant al comunit\]ii locale;
restul cadre didactice.

Argumente:
unitatea [colar\ trebuie s\ fie condus\ de profesori a[a cum [i alte institu]ii
sunt conduse de reprezentan]ii salaria]ilor
acelor institu]ii;
componen]\ a Consiliului de
Administra]ie `n care cadrele didactice s\
fie `n minoritate `i exclude pe ace[tia de la
decizie;
se asigur\ o func]ionalitate normal\
a Consiliului de Administra]ie.
3. Liderul de sindicat/reprezentantul
salaria]ilor din unitatea [colar\ s\ fac\
parte din Consiliul de Administra]ie `n cali tate de observator, f\r\ drept de vot.

Argumente:
se asigur\ transparen]a deciziei [i o
mai bun\ circula]ie a informa]iei dinspre
Consiliul de Administra]ie spre salaria]i [i
invers.

4. Finan]area de baz\ se asigur\ din

bugetul de stat [i cuprinde:
cheltuieli de personal;
cheltuieli cu formarea profesional\
cu excep]ia celor care se suport\ de la
bugetul M.E.C.T.S. ;
cheltuieli materiale [i servicii;
manuale [colare;
dot\ri prev\zute de standardele de
autorizare/acreditare;
cheltuieli de `ntre]inere curent\;
cheltuieli pentru decontul navetei
personalului didactic conform legii;
cheltuieli pentru examinarea medical\ obligatorie periodic\ a salaria]ilor din
`nv\]\m`ntul preuniversitar;
fonduri pentru acordarea premiilor [i
distinc]iilor de care beneficiaz\ personalul
didactic potrivit legii.

Argumente:
d\ siguran]a unei finan]\ri coerente
sistemului de educa]ie, garant`nd astfel
func]ionarea normal\ a sistemului.
5. Drepturi
a). Reducerea cu dou\ ore a normei de
predare pentru cadrele didactice cu gradul
didactic 1 si cu peste 25 de ani vechime;
b). Decontarea cheltuielilor de navet\
pentru personalul didactic la [i de la locul
de munc\;
c). Acordarea a 6 c\l\torii gratuite pe
an dus/`ntors pe mijloacele de transport feroviar, auto, naval pe liniile interne;
d). Acordarea unei prime de instalare `n
cuantum de 2 salarii de baz\, o singur\
dat\, la angajarea `n `nv\]\m`nt prin concurs, `n primii 5 ani de la absolvirea studiilor;
e). Acordarea salariului de merit pentru
15% din num\rul angaja]ilor care se acord\
pe an calendaristic [i reprezint\ 15% din
salariul de baz\;

f). Acordarea unei prime de vacan]\,

anual `n cuantumul unui salariu de baz\
avut `n luna anterioar\ plec\rii `n concediu;
g). Cadrele didactice care func]ioneaz\
`n mediul rural [i `[i stabilesc domiciliul `n
localitatea respectiv\ vor beneficia la cerere
de 0,1 1 ha p\m`nt `n folosin]\;
h). Personalul didactic din `nv\]\m`nt
beneficiaz\ de o compensa]ie de la bugetul
asigur\rilor sociale de 50% din valoarea
transportului, a caz\rii, a mesei [i a tratamentului `n bazele de odihn\ [i tratament
ale `nv\]\m`ntului [i ale sindicatelor, precum [i `n alte spa]ii contractate de
Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei
Sociale;
i). Copiii personalului didactic sunt
scuti]i de plata taxelor de `nscriere la concursurile de admitere `n `nv\]\m`ntul superior [i beneficiaz\ de gratuitate la cazarea
`n c\minele studen]e[ti [i internatele
[colare;
j). Personalul din `nv\]\m`nt beneficiaz\ de plata unui salariu de baz\ al salariatului pentru na[terea fiecarui copil;
k). Personalului din `nv\]\m`nt i se
acord\ dou\ salarii de baz\ la pensionare
la v`rsta standard;
l). Personalul didactic poate fi pensionat la cerere cu 3 ani `nainte de limitele de
v`rst\ prev\zute de legisla]ia `n vigoare,
dac\ are o vechime `n `nv\]\m`nt de cel
pu]in 25 de ani femeile, respectiv 30 de ani
b\rba]ii, f\r\ ca aceasta s\ se considere
pensionare anticipat\.

Argumente:
Drepturi prev\zute `n actualul STATUT
AL CADRELOR DIDACTICE [i care contribuie la definirea unui statut social firesc
pentru personalul didactic [i elimin\ discriminarea fa]\ de alte categorii de salaria]i
bugetari.

PROPUNERI PENTRU STRUCTURA SISTEMULUI DE ~NV|}|MNT

PROFESIONAL {I TEHNIC

1. ~n `nv\]\m`ntul obligatoriu de 10 ani se vor forma competen]ele cheie [i o orientare profesional\ prin disciplina
EDUCA}IE TEHNOLOGIC| (nu ne propunem prin `nv\]\m`ntul
obligatoriu formarea competen]elor de profesionalizare).
2. Dup\ absolvirea `nv\t\m`ntului obligatoriu de 10 ani elevii pot avea urm\toarele op]iuni:
s\ urmeze un liceu teoretic sau voca]ional
s\ urmeze un liceu tehnologic care va avea o durat\ cu

1 an mai mare dec`t durata liceelor teoretice. ~n timpul liceului

tehnologic se vor forma competen]ele de profesionalizare pentru nivelul 4 EQF. Ultimul semestru de liceu va fi numai de practic\
s\ urmeze `nv\]\m`ntul profesional de 2 ani [i jum\tate
din care, obligatoriu, un stagiu de practic\, astfel `nc`t s\ fie formate competen]ele de profesionalizare corespunz\toare nivelului 3 EQF. Absolven]ii `nv\]\m`ntului profesional vor putea urma
cursurile unui liceu conform unei metodologii elaborate de
MECTS.
3. Planurile cadru pentru `nv\]\m`ntul profesional [i

`nv\]\m`ntul liceal tehnologic vor fi diferite, cu un num\r mare

de ore alocat preg\tirii practice.
4. Ruta de profesionalizare `nv\]\m`nt profesional sau
liceu tehnologic va fi aleas\ de c\tre elevi dup\ absolvirea
`nv\]\m`ntului obligatoriu de 10 ani.
5. La admiterea `n `nv\]\m`ntul profesional [i liceal tehnologic se va sus]ine obligatoriu un test de aptitudini.
6. Preg\tirea practic\ `n laboratoare [i ateliere se va face pe
grupe de elevi.
7. Norma didactic\ va fi de 24 de ore pe s\pt\m`n\ pentru
profesorii de instruire practic\ care efectueaz\ instruirea practic\ la agen]ii economici [i 20 de ore / s\pt\m`n\ pentru profesorii de instruire practic\ care efectueaz\ instruirea practic\ `n
[coal\.
8. ~n `nv\]\m`ntul profesional [i tehnic se pot constitui clase
cu dubl\ specializare.
Pre[edinte SLLICS Neam]
Prof. Gabriel PLOSC|

CRIZA {COLII SAU {COALA CRIZEI

(urmaare din pag. 1)

roblema este c\ profesorii au devenit o categorie

social\ foarte sensibil\. Salariile relativ mici i-au f\cut
pe unii profesori, `nv\]\tori, s\ se g`ndeasc\ de dou\
ori `nainte de a participa la grev\. Fie ea [i de o zi...
Pentru c\, pe timp de grev\, nu s`nt pl\ti]i. Iar o astfel de zi poate contrabalansa mult, mai ales atunci
c`nd e vorba de ratele pe care unele cadre didactice
le au de pl\tit, f\r\ s\ mai ]inem cont de toate celelalte cheltuieli uzuale. Cu toate acestea, greva a fost
o reu[it\. M\car s-a atras aten]ia guvernan]ilor.

Care s`nt nemul]umirile

dasc\lilor?
Sindicali[tii din `nv\]\m`nt s`nt nemul]umi]i c\ sumele destinate cheltuielilor de personal stabilite pe baza standardelor de
cost pe elev nu s`nt suficiente pentru `ntregul an. De asemenea,
amintesc, printre nemul]umiri, despre reducerea celor 15 mii de
posturi din `nv\]\m`nt, dup\ ce, `n 2009, abia numi]i `n func]ii de

aprilie 2010

conducere la inspectoratele [colare, diriguitorii `nv\]\m`ntului

au redus alte 18 mii de posturi. Guvernul Boc a sistat finan]area
investi]iilor din anii preceden]i, dar a anun]at [i inten]ia de
cre[tere a v`rstei de pensionare, m\sur\ aberant\ pentru
salaria]ii din `nv\]\m`nt, ]in`nd cont de specificul acestui domeniu", dup\ cum se arat\ `ntr-un comunicat al sindicali[tilor.
S\rind peste punctul 5 din lista nemul]umirilor, ajungem la faptul c\ odat\ cu intrarea `n vigoare a legii nr. 387 din 2009
privind `ncadrarea profesorilor din `nv\]\m`ntul pre[colar [i primar, au ap\rut discrimin\ri, at`t `n ceea ce prive[te `ncadrarea,
c`t [i salarizarea altor categorii de cadre didactice din
`nv\]\m`ntul pre[colar [i primar. Dar exist\ [i punctele 5 [i 7,
care s`nt legate exclusiv de bani: Conducerea MECTS continu\
s\ ignore existen]a [i valabilitatea legii nr. 221 din 2008 p`n\ `n
luna decembrie 2009, instig`nd angajatorii la nerespectarea
hot\r`rilor judec\tore[ti definitive [i irevocabile, precum [i la
nerespectarea prevederilor art. 7 alin 2 din legea 330/2009, care
garanteaz\ salaria]ilor men]inerea salariului brut la nivelul lunii
decembrie 2009. {i "veniturile salariale au sc\zut, mai ales pentru personalul neididactic [i auxiliar, din cauza neacord\rii, `n
continuare, a unor sporuri existente `n Contractul Colectiv de
munc\ [i acordate `n condi]ii legale".

APOSTOLUL

ULTIMA OR|,
LA ~NCHIDEREA EDI}IEI

Proiectul Legii Educa]iei,

dezb\tut `n Parlament
Pe 28 [i 29 aprilie, pre[edintele Sindicatului din ~nv\]\m`nt
Neam], Gabriel Plosc\, ce de]ine [i func]ia de vicepre[edinte
al FSLI, a participat, al\turi de secretarul aceleia[i federa]ii,
Liviu Pop, la dezbaterile Comisiei de ~nv\]\m`nt din Camera
Deputa]ilor. "~n acesste zile a fosst prograamaat\ dezbaatereaa de
c\tre comissie a proiecctului Legii Educca]iei. Noi sper\m s\
putem argumentaa amendaamentele pe care le-aam propuss pentru modificcareaa acesstui proiecct. Trebuie s\ v\ spun c\ luccrurile
treneaaz\,, mai aless c\ se disscut\ nu doaar proiecctul `n cauz\,, ci
[i proiecctele Miccleaa [i Andronesscu", a declarat Gabriel Plosc\,
`ntr-o pauz\ a acestor dezbateri.
De asemenea, pentru mar]i, 4 mai, la ora 10.00, tot la
Palatul Parlamentului, a fost programat\ o dezbatere a acestui proiect de lege, cu participarea reprezentan]ilor tuturor confedera]iilor sindicale, parlamentari, dar [i reprezentan]i ai
Guvernului. (M.G.)

Greva la Roman:

O strad\ da,
o strad\ ba...

a Roman a fost
greva! Adic\ ceva `n
genul o strad\ da, o
strad\ ba , cu precizarea c\ se poate
`nlocui `n propozi]ie
strad\ cu... comu n\ pentru a fi mai
permisivi `n `n]elegerea generalei tocmite pentru 22 aprilie
de sindicatele aflate
`n conflict (justificat !!!) cu guvernan]ii, de circa 20 de ani. Dac\
la nivelul jude]ului Neam] putem
spune c\ scorul grevei generale
a fost de 87 26 pentru sindicate, plus 33 de unit\]i unde ba
a fost, ba n-a fost, la nivelul
municipiului Roman [i zon\ se
poate afirma c\ a fost cea mai
mare... tocmeal\ anti. Astfel,
cei care au contribuit la procentul de 25,5 % ce reprezint\
lucr\torii din sistem care n-au
participat la grev\ s-au num\rat
([i) din comunele Cordun [i
G`din]i, de la Colegiul Na]ional
Roman Vod\, Colegiul Tehnic
Danubiana Roman, Liceul
Teoretic Vasile Alecsandri
S\b\oani, sau [colile Nr. 2 [i
Mihai Eminescu din urbea
mu[atin\ at`t de greu `ncercat\
[i de aceast\ dat\ de duhul
nesolidarit\]ii. Aici se vede
cine, ce dore[te [i c`t este dispus la sacrificiu pentru a ob]ine
ce altceva dec`t ceea ce ni se
cuvine, ceea ce ni s-a luat pentru c\ mereu s-a profitat de
cadrele didactice care au
`n]elegere, care rabd\, rabd\ [i
tot rabd\, de zeci de ani deacum. Era un moment oportun
s\ fim solidari ca s\ atragem
aten]ia `ntr-o perioad\ `n care
se hot\r\[te soarta noastr\ [i a
celor ce vor veni dup\ noi, prin
legea aflat\ `n dezbatere. Dac\
acele foarte multe anomalii vor
fi legiferate nu [tiu cine va dori
s\ mai stea sau s\ mai vin\ la
catedr\. Din p\cate, unii merg
`n fa]\, cu pieptul deschis, iar
unii stau [i privesc de dup\
perdea [i vin doar la `mp\r]itul
bucatelor, a m\rturisit un profesor roma[can total dezam\git
de lipsa de solidaritate a
colegilor `ntr-un moment crucial

chiar pentru breasla dasc\lilor.

Cei care au stat ascun[i dup\
perdea parc\ au [i ei dreptatea
lor: unii au rate [i copii la [coli
`nalte [i o zi nepl\tit\ `nseamn\
c`teva p`ini lips\ `n cas\, al]ii,
adic\ majoritatea se tem c\
dac\ r\m`n pe drumuri ajung
muritori de foame `ntr-o
Romnie `n care legea este
f\cut\ doar pentru a fi `nc\lcat\
[i uite-a[a...
Din toat\ ecua]ia asta doar
p\rin]ii [i copiii, elevii adic\, au
sc\pat. Nici unii [i nici al]ii nu-s
deloc mai breji dec`t educatorii,
av`nd fiecare grupare sp\rg\ torii de grev\ aferen]i. Pe de o
parte, p\rin]ii, foarte mul]i
`nd`rji]i `n a-i judeca pe educatori, cel mai adesea `ntr-o cvasitotal\ necuno[tin]\ de cauz\,
unii chiar `n]eleg\tori [i foarte
pu]ini dintre ei haiduci]i [i `ntor[i
nevoie mare `mpotriva guvernan]ilor de ieri [i de azi, oameni
care au `n]eles c\ a-i sus]ine pe
dasc\li `nseamn\ la fel de mult
a ]ine la rigoarea de pe urma
c\reia ast\zi ne putem m`ndri
cu romni bine `nfip]i, de la
Pentagonul prietenilor americani, p`n\ la te miri ce filarmonic\ din te miri ce mare
metropol\ a lumii... Elevii, ei, la
mijloc, ca-ntotdeauna: sup\ra]i
c`nd nu este grev\ [i deloc
bucuro[i c`nd nu se ]in orele,
c`nd mentorii lor, din ce `n ce
mai s\r\ci]i [i umili]i chiar se bat
cu mai-marii eternei [i mai deloc
fascinantei Romnii pentru a
putea duce mai departe un stindard c\ruia comenduirile dintotdeauna, mai mari sau mai mici,
ar trebui s\-i prezinte onorul, `n
pozi]ie de drep]i. A[a, din toat\
nebunia asta, pe cine s\ crezi ?!
La Roman Vod\, cel mai
faimos colegiu roma[can, pe 22
aprilie s-au f\cut ore, ca-n orice
zi normal\... Dou\ str\zi mai
`ncolo, la {coala Nr. 1 Vasile
Alecsandri,
unitate
de
`nv\]\m`nt gimnazial number
one `n t`rg s-a f\cut grev\, cu
comitet, cu toate alea, ca la
carte... P\i cum facem, cine pe
cine s\ mai crezi ?! Culmea,
parc\ to]i au dreptate...
A.OPRI{

Pag. 3

NIHIL SINE DEO

~ngeri [i demoni

- s\pt\m`n\
interdisciplinar\
la Fribourg

acultatea de Teologie din cadrul Universit\]ii

Misricorde Fribourg (Elve]ia) a organizat, `n perioada
12 - 15 aprilie 2010, s\pt\m`na interdisciplinar\ francofon\ ~ngeri [i demoni.
Activitatea a cuprins un num\r de 17 conferin]e
]inute de cadre didactice de la Universitatea din
Fribourg, Universitatea Paris I, Institutul Catolic din
Paris [i Universitatea din Geneva, precum [i de alte
personalit\]i ale lumii catolice.
{irul dezbaterilor a `nceput cu o prezentare a
concep]iei contemporane despre spiritele bune [i rele,
`ngeri, demoni, pornindu-se de la romanul lui Dan Brown, cu titlul
~ngeri [i demoni.
Dintre subiectele abordate a[ aminti: Satana prin] [i erou al
romantismului, protec]ia `ngerilor, ~ngerii [i ierarhia `ngereasc\ la
Toma dAquino, ~ngeri [i demoni `n predica medieval\, Sfin]i [i
`ngeri `n Liturghie, ~ngeri [i demoni `n literatura iudaic\ din epoca
elenistic\ [i roman\, ~ngerii [i demonii `n Vechiul [i Noul
Testament, Structura infernului `n viziunea lui Franoise Romaine
(1384 1440), Doctrina satanismului etc.
~n cadrul conferin]elor s-au prezentat numeroase relat\ri ale
anghelofaniilor (ar\t\ri ale `ngerilor) [i ale mesajelor transmise
omului prin intermediul `ngerilor `n perioada Vechiului [i Noului
Testament. La fel [i ac]iunile demonice apar descrise `n am\nunt,
merg`ndu-se p`n\ la a-L ispiti chiar pe M`ntuitorul Iisus Hristos
dup\ postul de 40 de zile din pustiul Carantania.
~n opera lui Toma dAquino `nt`lnim descrierea unei ierarhii
angelice bazat\ pe iluminare: `ngerii superiori `i lumineaz\ pe cei
inferiori, fapt spre beneficiul oamenilor.
~n perioada Evului Mediu, predicile cu caracter moral aveau ca
element central problema demonologiei, prezentat\ `n opozi]ie cu
beneficiile aduse oamenilor de `ngeri. ~n secolele XIII XV s-a
ajuns p`n\ acolo `nc`t demonologii (persoane specializate `n studiul demonilor [i a ac]iunii acestora `n lume) au realizat un
adev\rat recens\m`nt al for]elor r\ului, alc\tuind o ierarhie a
infernului.
Dup\ apa]ia romanului negru `n Anglia, pe tot parcursul
romantismului, demonul apare evocat peste tot: la Goethe,
Hoffmann, Byron, Blake, Hugo, Vigny etc.
Ac]iunea a fost sus]inut\ de c\tre decanatul Facult\]ii de
Teologie, Asocia]ia general\ a studen]ilor din Fribourg, Libr\riile
Saint-Augustin [i Saint-Paul, la care s-au ad\ugat c`teva asocia]ii
filantropice.
Incitant\ pentru majoritatea participan]ilor, `n special pentru
tineri, a fost Conferin]a Radiografia satanismului contemporan
]inut\ de c\tre R.P. Joseph-Marie Verlinde, cercet\tor `n teologie
fundamental\ `n Fran]a, doctor `n filosofie al Universit\]ii Catolice
din Louvain-la-Neuve (Belgia), stare]ul M\n\stirii Sf`ntul Iosif.
Domnia sa a subliniat faptul c\, ast\zi multe persoane, majoritatea
tineri `n grupuri organizate venereaz\ diavolul, prin ceremonii liturgice sau culturale. Astfel de practici se integreaz\ `n r`ndul
grupurilor relevante de subcultur\ ocult\ [i tendin]e satanice. A
prezentat o statistic\ pentru t\rile europene privind membrii
diverselor secte satanice contemporane.
Toate activit\]ile s-au caracterizat prin dinamism, originalitate,
densitate `n informa]iile atent selectate, spontaneitate, oferind
posibilitatea publicului participant de a ad\uga comentarii [i de a
adresa `ntreb\ri.
Drd. Mihai FLOROAIA

INVITA}IE LA MASTERAT
Ofertele la Facult\]ile
de Teologie [i Litere
ale Universit\]ii
Misricorde
din Fribourg

entru anul academic 2010

2011, Universit
Misricorde
de
Fribourg vine `n
`nt`mpinarea celor
interesa]i cu o
nou\ gam\ de specializ\ri prin programele de mas-

terat.
Consiliul Facult\]ii de
Teologie a decis s\ ofere
licen]ia]ilor `n teologie [i tuturor persoanelor interesate o
larg\ palet\ de specializ\ri
prin programe de masterat
pentru noul an universitar.
Datorit\ acestor specializ\ri

propuse, studen]ii au posibilitatea s\ aprofundeze cuno[tin]ele pe diverse domenii de

cercetare `n particular.
Marea majoritate a specializ\rilor sunt bilingve
(cursurile, studiul [i cercetarea se desf\[oar\ `n limbile
francez\ [i german\) [i sunt
`n num\r de 14: Biblia ebraic\
[i contextul ei cultural, Noul
Testament [i contextul s\u
cultural,
Patristic\/Istoria
veche a Bisericii, Orientul
cre[tin, Istoria Bisericii [i a
Teologiei moderne [i contemporane, {tiin]a credin]ei [i
filosofia, Filosofia vie]ii
umane, Teologie dogmatic\,
Teologie [i ecumenism,
Dialog interreligios, Teologie
moral\ [i etic\, Etica teologiei,
Teologie practic\, {tiin]e liturgice.
Teologia fiind un domeniu
vast [i complex, cursan]ilor la

master care se specializeaz\

pe o anumit\ disciplin\ li se
ofer\ posibilitatea de a urma
`n paralel cursurile de masterat ale altor discipline de
`nv\]\m`nt.
~nfiin]area Institutului de
{tiin]e antice [i studii ale lumii
bizantine ofer\ un master
interdisciplinar `n [tiin]ele antichit\]ii. Acesta se adreseaz\
`n mod special studen]ilor
care doresc s\ urmeze un
doctorat `n domeniile lumii
antice [i bizantine. O aten]ie
deosebit\ se acord\ studierii
limbilor clasice latin\ [i greac\
indispensabile cercet\rii `n
teologie.
Tot ca element de noutate
apare masterul de specializare `n didactica limbilor
str\ine, din cadrul Facult\]ii
de Litere, master ce ofer\ persoanelor interesate posibili-

tatea de a studia asem\n\rile

[i diferen]ele dintre diverse
limbi str\ine, studiate pe
diverse niveluri de `nv\]\m`nt.
Aceast\ nou\ specializare se
va realiza `n parteneriat cu
Universitatea din Berna [i
~naltele {coli Pedagogice ale
acestor cantoane. Obiectivul
central al acestei specializ\ri
este de a preg\ti formatori `n
domeniul didacticii limbilor
moderne pentru toate [colile
pedagogice din Elve]ia.
Programele de masterat [i
specializare sunt destinate
deopotriv\ [i studen]ilor/
licen]ia]ilor interna]ionali, cu
condi]ia ca ace[tia s\ fie
absolven]ii unei facult\]i `n
domeniu [i s\-[i echivaleze
studiile sau s\ urmeze cursurile preg\titoare, acolo unde
este cazul.
Drd. Mihai FLOROAIA

AJUNG|-I ZILEI R|UTATEA EI

doua carte a preotului Ioan

Gherasim "Profe]ie mincinoas\" a v\zut cur`nd lumina
tiparului la editura Conta, editur\ care a provocat [i debutul
autorului ("Petru Pogonat Medita]iunile unui c\lug\r
surghiunit", Piatra Neam],
febr. 2009).
Departe de a fi un jurnal
cotidian, un jurnal de lectur\ sau unul
sentimental (Eheu, fugaces, Postume!),
"Profe]ie mincinoas\"- titlu nefericit [i f\r\
leg\tur\ esen]ial\ cu textul- este un
portret al trestiei g`nditoare la maturitate,
un portret alc\tuit din notele [i
medita]iunile (parfumat cuv`nt!) fiec\rei
zile a anului 2009.
Inten]ia declarat\ a scrierii este
aceea de a da sam\ despre "d`ra de
lumin\" care ar trebui s\ marcheze via]a
fiec\rui om, despre faptele, g`ndurile,
obsesiile [i nelini[tile care ne `nso]esc [i
justific\. Ioan Gherasim crede c\ fiecare
zi este o lec]ie care trebuie ]inut\ minte,
tr\ie[te cu grija "mahalalei numit\
Romnia", `[i d\ cu presupusul asupra
politicii ("p\rerea despre bunul sau r\ul
mers al cet\]ii") [i observ\ lumea f\r\ s-o

judece sau (Doamne, feri!), s-o condamne.

Instrumentele de lucru/ persuasiune
s`nt pilda, fabula, istorisirea, parabola,
citatul- consemnate dintr-un spa]iu delimitat `ntre curtea bunicilor [i gr\dina lui
Dumnezeu. Tonul textului e colocvial, mai
mult h`tru dec`t ironic, autorul risc`nd din
c`nd `n c`nd sentin]e/ generaliz\ri personale, de cele mai multe ori adev\rate.
"Jurnalul" zilei pleac\ uneori de la o
s\rb\toare religioas\ sau laic\, uneori de
la o lectur\ cotidian\ sau a amintirii alteia,
uneori de la un eveniment social sau cultural, trecut sau prezent. ~ntotdeauna
`ns\, spiritul e viu [i conexiunile surprinz\toare. Pe 8 august, de exemplu,
debuteaz\ Jocurile Olimpice din China.
Autorul puncteaz\ evenimentul, face un
racord la Grecia antic\, unde "`n timpul
olimpiadelor, armele tac" [i observ\ c\
"ast\zi Rusia tocmai a invadat Georgia [i
Gruzia". Dar cui `i pas\? Medita]iunile
sale privesc percepte morale "perimate"bunul- sim], recuno[tin]a, civismul- sau
`ncearc\ s\ redefineasc\ `n accep]ia unui
dic]ionar personal moralitatea, tradi]ia,
harul, iubirea pentru glia [i limba romn\,
credin]a, rug\ciunea... Autorul frecven-

teaz\ artele [i literatura- e mereu pe

mas\ cu ultimele apari]ii aditoriale, de la
Al Gore la Nicolae Manolescu- critic\
Festivalul de teatru, `i elogiaz\ c\lduros
pe Eduard Covali sau Marius Mic[a, [i e
`ndurerat la dispari]ia unor mari arti[ti pe
care i-a cunoscut [i iubit: Dina Cocea,
Anca Parghel, {tefan Iordache...
Scriam la `nceputul acestei vorbiri c\
nu-mi place titlul c\r]ii. El se refer\ la
profe]ia lui Silviu Brucan despre cei 20 de
ani `n care trebuia s\ `nv\]\m democra]ia.
De fapt, nu-mi place nici Brucan. Nu
neap\rat pentru c\ e evreu, ci pentru c\ a
fost un securist de omenie (`n ruble [i `n
dolari), unul dintre principalii mistificatori
ai "revolu]iei sau ce-o fi fost aia". Or,
cartea aceasta nu-i doar o oglind\ a
Romniei "dup\ 20 de ani", c`t o esen]ial\
carte romneasc\ de `nv\]\tur\. Cu har [i
talent, p\rintele Gherasim `[i continu\ discursul [i dincolo de amvon. Dincolo de
pledoaria pentru Biseric\ [i pentru
Credin]\, esen]ial mi se pare spiritul `n
care e scris\ aceast\ carte, apelul la pace
[i chemarea la toleran]\. "Ajung\-i zilei
r\utatea ei" ar trebui s\ fie g`ndul cu care
ne trezim `n fiecare diminea]\.
Mircea ZAHARIA

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n luna martie 2009, seria nou\ a revistei cadrelor didactice
din jude]ul Neam], Apostolul, editat\ de Sindicatul din
~nv\]\m`nt, a aniversat zece ani de la apari]ia primului
num\r. Tot cu acest prilej, a fost lansat [i volumul anun]at `n
titlul acestor r`nduri. Cartea este o selec]ie din articolele publicate, de-a lungul anilor, de prof. dr. `n filozofie Dumitru D.
Ursache, `n marea lor majoritate publicate `n revista aniversat\ acum.
Cel pu]in din trei puncte de vedere, consider\m ca
eterogen\ alc\tuirea acesteia: ca tematic\ ([coala [i
oamenii ei, starea `nv\]\m`ntului, perpetua [i ineficienta
reform\ din `nv\]\m`ntul romnesc, olimpiadele [colare,
Asocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] etc.; copil\ria;
tineretul; sistemul sanitar; politica [i politicienii; lumea sportului; aspecte
ecologice; privatizarea mijloc de ruinare a economiei; via]a social\ [.
a.), ca modalit\]i de exprimare artistic\ (descrierea, portretul, nara]iunea,
dialogul) [i ca specii literare folosite (schi]a, povestirea, tableta, pamfletul). S-ar putea crede c\ prin folosirea cuv`ntului eterogen subapreciem
calitate acestei c\r]i. Din contra, apreciem con]inutul acesteia ca expresie a vocii unui cadru didactic, a unui intelectual, un atent observator la
ceea ce se `nt`mpl\ `n jurul nostru, `n societatea noastr\ de vreo
dou\zeci de ani.
De la `nceputul lecturii se poate sesiza cu ochiul liber c\ autorul are
nerv, c\ este `nzestrat cu harul povestirii, c\ amprenta scriitorului este
prezent\, salv`nd unele texte de la prozaism. Este [i firesc, dac\ avem
`n vedere c\ Dumitru D. Ursache, scriitorul Dumitru D. Ursache a publicat deja dou\ romane, ambele la editura Cetatea Doamnei: Paradisul
Papagalilor (2006) [i Pentagrama sau Ironia sor]ii (2007). Umorul este
prezent `n aproape toate formele sale, de la ironia fin\, uneori abia

Pag. 4

schi]at\, alteori p`n\ la sarcasm [i grotesc, autorul dovedindu-se un

demn urma[ al marilor s\i `nainta[i, de-ar fi s\-i amintim doar pe
Caragiale, pe Tudor Mu[atescu [i Tudor Arghezi. Iat\, spre sus]inerea
acestei p\reri, un fragment din tableta Sirene de campanie, care duce
cu g`ndul la celebrul moment al lui nenea Iancu, La Mo[i: Lampadare
la bell epoque, ghirlande multicolore, f`nt`ni arteziene, gazon

Note de lector:
Dumitru D. URSACHE,

Cas\ `n cer

Edituraa Cetaateaa Doaamnei,, Piaatraa-N

Neaam],, 2009
englezesc, pavele (...). Parc\ri cu plat\, sedii de firme din beton [i
sticl\, termopane-termopane, bodyguarzi cu ]easta ras\ [i ceafa groas\,
benere lucioase, imense postere colorate cu z`mbete [i promisiuni. (...).
Seri cu mici [i l\utari, Margareta Clipa, Sofia Vicoveanca [i alte doamne,
protocoale ceremonioase cu preot [i patrafir. (...). Candida]i `ntrec`ndu-se `n gesturi prietene[ti fraternizeaz\ cu droaia de coate-goale (...).
Discursuri radioase [i `njur\turi `n surdin\, `ndemnuri la civism [i sictir
popular. (...). Oameni bolnavi, ambulan]e [i sirene. Ne sparg timpanele
dar ne vom obi[nui, c\ci sunt din ce `n ce mai dese. Pe deasupra tuturor, gondolele ca ni[te buburuze se mi[c\ fantomatic.

APOSTOLUL

O parte dintre scrierile de acum se reg\sesc, de[i u[or schimbate,

`n romanele publicate anterior, altele, desigur, `[i vor g\si locul `n cele
viitoare.
Merit\ men]ionat\ ilustra]ia sugestiv\ de pe coperta `nt`i, de[i
numele celui care a realizat-o nu [i-a g\sit locul, acolo unde se
men]ioneaz\, de regul\, al\turi de tehnoredactor [i de datele despre editur\. Descifrarea acestei imagini este oferit\ de autor pe coperta a
patra, unde poate fi citit `nc\ un text, f\r\ titlu, care se adaug\ cuprinsului acestei c\r]i, ce nu are cuprins.
Cartea lui Dumitru D. Ursache este cartea unei lumi, lumea noastr\
cea de toate zilele, prezentat\ `n toat\ frumuse]ea ei, dar, mai ales, cu
partea ei hidoas\. Este, `n acela[i timp, un document, fie c\ relateaz\
despre anumite st\ri de lucruri din trecutul mai `ndep\rtat sau din cel mai
apropiat, fie din prezentul care pe mul]i `i strive[te sub greutatea problemelor existen]iale. Dac\ cititorul se va recunoa[te `n unul sau altul
dintre personaje, asta `nseamn\ c\ autorul [i-a f\cut datoria, [i-a atins
scopul.
Din cartea aceasta de proze scurte, care se parcurg rapid, cititorul
va descoperi o alt\ dimensiune a scriitorului Dumitru D. Ursache, acea
sclipire a verbului mu[c\tor, incisiv, f\r\ s\ ofenseze pe cei care se vor
recunoa[te `n paginile ei, cu excep]ia celor c\rora le lipse[te gena
inteligen]ei.

Constantin TOM{A
Textul acestei recenzii a fost scris `nc\ din martie 2009, [i prezentat
oral cu ocazia lans\rii. ~l public\m acum, consider`ndu-l un omagiu adus
celui care a p\r\sit aceast\ lume, la numai un an de la acea lansare,
f\c`ndu-[i cas\ `n cer.

aprilie 2010

{COALA NEM}EAN|, AZI

Un sezon str\lucit pentru olimpicii roma[cani

ezonul `ntrecerilor
olimpice [colare 2009
- 2010 a fost unul plin
de roade, str\lucitor
chiar pentru elevii
roma[cani angrena]i
`n aceste competi]ii
care aduc faima [colilor de provenien]\,
dar [i protagini[tilor,
elevi [i profesori,
deopotriv\... Nef\c`nd nici un fel de
compara]ie cu al]i ani, mai mult
sau mai pu]in fructuo[i dac\ este
s\-i analiz\m din punctul de
vedere al performan]elor ob]inute,
la etapele na]ionale ale olimpiadelor [colare, mai ales, prim\vara lui
2010 a marcat `n sine un corolar
de performan]e care onoreaz\,
r\spl\te[te o serie de eforturi
titanice [i, `n plus, oblig\ pe viitor.
Dac\, de pild\, `n `ntrecerea
arti[tilor plastici rezultatele la cel
mai `nalt nivel au lipsit de data
aceasta, nu acela[i lucru se poate
spune atunci c`nd vine vorba
despre alte discipline la care elevii
[colilor roma[cane dar [i din zona
Romanului s-au impus `n orarul
acestor competi]ii la care au
adunat laurii victoriei an de an. La
aceast\ categorie se `ncadreaz\
cu succes disciplinele din categoria "socio-umane", protagoni[tii
din 2010 ai etapei na]ionale fiind
olimpicii reprezent`nd Colegiul
Na]ional "Roman Vod\" (CNRV)
Andreea Alexandra Anton (prof.
Lauren]iu Vailiu) [i colega sa mai
mic\ Iuliana Petrov (prof.
Gheorghe Spoial\), ambele premiate cu men]iune la disciplina
Logic\, argumentare [i comunicare, respectiv Sociologie. Pe
acela[i palier disciplinar un alt
romanvodist, Gabriela Sava (prof.
Mihaela Tanovici) a ob]inut un
pre]ios premiu special la Istorie, la
aceea[i materie fiind calificat\ din
partea CNRV pentru etapa
na]ional\ [i eleva Marina Giurgic\
(prof. Valeria Andreiu). Dac\ la
alte edi]ii ale olimpiadelor poliglo]ii
din [colile roma[cane mai smulgeau c`te o men]iune sau, din c`nd
`n c`nd, c`te un loc pe podiumul
fazei na]ionale, `n 2010 doar seminari[tii [i-au f\cut parte ob]in`nd
rezultate demne de consemnat.
Este vorba despre Pavel Emilian
Stan, reprezentantul Liceului
Teologic Romano-Catolic "Sf.
Francisc de Assisi" (prof. Nicoleta
Tudor), care a ob]inut un premiu
special la Limba latin\, `n vreme
ce Daniel Constantin Ghini]\ de la

Seminarul Teologic Liceal Ortodox

"Sf`ntul Gheorghe", coordonat de
acela[i profesor, s-a impus la
etapa na]ional\ a olimpiadei de
Limba greac\ unde a urcat pe
treapta a doua a podiumului de
premiere. Panoplia rezultatelor a
fost `mbog\]it\ [i de sportivi de
data aceasta, respectiv o men]iune reu[it\ la disciplina Preg\tire
teoretic\ sportiv\ de c\tre Adina
Teodora C`rligeanu, elev\ la
Liceul cu Program Sportiv Roman
(prof. Dan Moisii). De remarcat
este faptul c\ cei care "au t`r`t
piciorul" anul acesta `n ceea ce
prive[te marea performan]\ la
olimpiadele [colare au fost doi
elevi care studiaz\ `n mediul rural,
Mihaela }\rn\ (prof. Mihaela

Un mare merit revine echipei de

cadre coordonatoare alc\tuit\ din
profesorii M\rioara Stolnean,
L\cr\mioara Vl\du], Marelena
Ungureanu, L\cr\mioara Plo[ni]\,
Neculai Turcu, C armen Cioat\,
Neculai Iliescu, al\turi de mai[trii
Vasile Dud\u [i Virgil Baciu, cam
aceia[i oameni care la edi]ia
precedent\ a acestor `ntreceri au
reu[it s\ ob]in\ cu ucenicii lor un
premiu I, un premiu III [i patru
men]iuni, adic\ aproape tot at`tea
distinc]ii c`te au reu[it s\ aduc\
acas\ `n acest an finali[tii din
[colile roma[cane care au
reprezentat jude]ul Neam] la faza
pe ]ar\ a olimpiadelor pe meserii.
Chiar dac\ nu la fel de numeros,
grupul informaticienilor roma[-

Florian Marcu, st`nga, [i Ioan Denis Cioat\, cei mai galona]i olimpici roma[cani `n 2010

M`rze), respectiv Victor Eduard

Robu (prof. Ani[oara Sc`rlat ),
ambii elevi la Liceul Teoretic
"Vasile Alecsandri" S\b\oani,
care au ob]inut fiecare c`te o
men]iune la etapa na]ional\ a
olimpiadei de Chimie desf\[urat\
`n perioada 1-5 februarie la Pite[ti.

Meseria[i [i...
meseria[i
Bucuriile cele mari, deopotriv\ cu faima elevilor [i profesorilor roma[cani, au venit `n 2010
dinspre disciplinele tehnice [i dinspre Informatic\. ~n contextul unei
consecven]e devenit\ de-acum
regul\, trebuie subliniat faptul c\
la prima categorie numai de la
Grupul {colar "Vasile Sav" opt
elevi au ob]inut locul I la etapa
jude]ean\,
ob]in`nd
astfel
pa[aportul pentru a reprezenta
jude]ul Neam] la faza na]ional\.

cani, `n exclusivitate elevi ai

Colegiului Na]ional "Roman Vod\"
(preg\ti]i de profesorii Florin
Moldovanu [i Florin Gavril\), [i-au
luat "partea leului" la etapa
jude]ean\ unde au ob]inut trei
locuri I gra]ie rezultatelor reu[ite
de elevii Mihai Constantin
Sp\tariu, Miruna Babliuc [i Florian
Marcu, ultimul calificat pentru
etapa na]ional\ "en fanfare" cu
punctaj maxim.
Revenind [i tr\g`nd o linie,
panoplia performan]elor meseria[ilor roma[cani la disciplinele
tehnice arat\ astfel: un premiu I,
un premiu II, un premiu III [i patru
men]iuni. De la coad\ la cap, protagoni[tii acestor rezultate s`nt:
Gheorghe D\nil\, Grupul {colar
Industrial Construc]ii de Ma[ini
(prof. Radu Aram\ , Dorica
Boanghen\, Lucian Aram\ [i
Florin Radu), Adnana B\b\l\u,
reprezentanta Colegiului Tehnic
"Miron Costin" (prof. Corina

Arsene [i Silvia Mocanu), Eusebiu

Chereche[, Colegiul Tehnic "Petru
Poni" (prof. Maricica Ni]\ [i
Lenu]a Veselin), ultimul pe lista
celor recompensa]i cu men]iune
fiind Bogdan Cazacu [i el elev la
Colegiul Tehnic "Miron Costin"
(prof. Constantin Rusu [i Vasile
Climescu). Premian]ii, `n aceea[i
ordine, s`nt: Elena Mihaela
Rotaru, de la Colegiul Tehnic
"Danubiana", premiul III la specializarea tehnician pentru analiza
produselor alimentare (prof.
L\m`i]a Iliescu), `n vreme ce premiile II [i I au fost ob]inute de
Petru Sfecle[ [i Ioan Denis Cioat\
`n concursul tehnicienilor operatori
tehnic\ de calcul, ambii elevi ai
Grupului {colar "Vasile Sav" (prof.
L\cr\mioara Vl\du] , Marelena
Ungureanu, L\cr\mioara Plo[ni]\
[i Nicolae Iliescu).
Nu `nt`mpl\tor i-am l\sat la
urm\ pe cei doi romanvodi[ti care
au reu[it rezultate remarcabile la
olimpiada de Informatic\. Este
vorba despre Mihai Constantin
Sp\tariu, clasa a IX-a A, care s-a
`ntors acas\ cu medalia de bronz,
[i despre revela]ia etapei jude]ene
de la aceast\ disciplin\, Florian
Marcu, elev `n clasa a XII-a B la
Colegiul Na]ional "Roman Vod\",
meseria[ de meseria[ `ntr-ale
informaticii care la faza na]ional\
[i-a adjudecat cea mai str\lucitoare medalie. ~n urma acestui
rezultat romanvodistul a fost cooptat `n lotul na]ional l\rgit pentru
disciplina Informatic\, urm`nd ca
`n perioada 14-21 mai 2010 s\
participe la o tab\r\ de preg\tire
`n jude]ul Vrancea, conducerea
Inspectoratului {colar Jude]ean
Neam] onor`ndu-l de asemenea
cu... func]ia de inspector [colar
general pentru o zi pe luna aprilie.
La final, consider c\ ar fi
nedrept dac\ nu a[ aminti [i rezultatele bune ob]inute de reprezentan]ii {colii de Art\ Roman, viitorii
arti[ti reu[ind performan]e
deosebite la nivel zonal `n contextul `n care olimpiadele `n acest
domeniu au o structur\ organizatoric\ diferit\ de cele aferente disciplinelor [colare. Este vorba
despre un loc II, la vioar\, plus
`nc\ dou\ premii III, la flaut [i
clarinet, astfel continu`ndu-se
buna tradi]ie a acestei institu]ii
care an de an a scos la lumin\
copii talenta]i, care au confirmat `n
timp prin performan]e artistice
deosebite.

A.OPRI{

O mie de olimpici
la Piatra Neam]

una aprilie a fost una extrem de important\ pentru prestigiul

`nv\]\m`ntului nem]ean. ~n premier\, jude]ul nostru a fost
gazda a 4 olimpiade na]ionale: la educa]ie sportiv\ teoretic\,
la [tiin]e socio-umane, arte vizuale [i la disciplinele tehnice.
A fost o premier\ pentru jude]ul nostru s\ fie gazda... nu a
at`tor evenimente, ci a at`tor tineri de valoare ce reprezint\,
p`n\ la urm\, viitorul acestei ]\ri. Au fost prezen]i, spre exemplu, cei mai buni filosofi, cei mai buni psihologi, cei mai buni
pictori de icoane, teoreticieni sportivi, designeri de interior
sau de exterior, arhitec]i, economi[ti, t`mplari, p\durari, sau
sociologi. Este ceva unic pentru jude]ul nostru, s\ reu[e[ti s\
str`ngi la un loc ceea ce peste ani ar putea reprezenta v`rful
de lance al unei na]iuni.
A fost vorba de peste o mie de tineri, al\turi de c`teva zeci de profesori `nso]itori. Important\ este concluzia acestora: au tr\it clipe minunate
la Piatra Neam].
A fost o s\pt\m`n\ plin\ `n `ntreaga ]ar\, a fost s\pt\m`na olimpiadelor na]ionale. Cu at`t mai dificil pentru cei de la Inspectoratul {colar, `n
condi]iile `n care parte din colegii inspectori au fost nevoi]i s\ plece `n alte
jude]e, deoarece f\ceau parte din comisiile na]ionale la disciplinile pe
care le reprezentau.
Nu este o simpl\ `nt`mplare c\ `n Neam] au avut loc, `n acela[i timp,
4 olimpiade na]ionale. Ba dimpotriv\. ~n primul r`nd, ministerul a dorit s\
fac\ un gest de recunoa[tere fa]\ de rezultatele `nv\]\m`ntului nem]ean.
Trebuie s\ [tim c\ astfel de decizii, privind locul de organizare a unor
evenimente de o asemenea amploare, se iau [i `n baza rezultatelor pe
care le-au ob]inut elevii [i profesorii din respectivele locuri. ~ns\, to]i
reprezentan]ii ministerului au recunoscut c\ balan]a a fost `nclinat\ `n
favoarea Neam]ului [i de c\tre echipa de conducere a ISJ Neam]: "S\ fim
serio[i, indiferent de rezultatele elevilor la care ]inem at`t de mult, trebuie
s\ ne g`ndim [i la posibilitatea de organizare din fiecare jude]. Iar la
Neam] aveam certitudinea calit\]ii organiz\rii unor astfel de evenimente.
Ne-am dorit s\ ]inem aceast\ olimpiad\ la Neam], pentru c\ doream s\
fie un eveniment cu o organizare irepro[abil\. {i a[a a fost", a m\rturisit
Eugen Stoica, unul dintre pre[edin]ii comisiilor na]ionale ale olimpiadelor.

B\taie pentru
grada]iile de merit

Doar 183 de grada]ii de merit vor fi acordate, anul acesta, pentru

cadrele didactice [i nedidactice din Neam]. Dintre acestea, 159 vor fi
pentru cadrele didactice, iar 29 pentru personalul auxiliar. O parte din ele
trebuie rezervate [i pentru contesta]ii, dup\ cum a precizat inspectorul
[colar general adjunct, Vasile Munteanu. Miza este mare, `n condi]iile `n
care cei ce vor primi aceste grada]ii de merit vor beneficia, timp de 5 ani,
de o cre[tere a salariului cu 25%. La a[a o miz\, era [i normal ca
num\rul celor ce [i-au depus dosare pentru a primi aceast\ grada]ie s\
fie mare. Astfel, pentru aceste grada]ii de merit s-a `nscris un num\r
dublu de cadre didactice. Numai la educatoare [i la `nv\]\tori s`nt, spre
exemplu, c`te 70 de candida]i! Cu alte cuvinte, num\rul celor nemul]umi]i
va fi egal cu cel al cadrelor didactice mul]umite c\ au primit aceste
grada]ii. Trebuie subliniat c\ punctajul minim pentru primirea calificativului "Admis" este 60. "Am avut surpriza s\ v\d un dosar depus cu un
punctaj la autoevaluare de 55 de puncte. Este un dosar respins f\r\
drept de apel. Nu putem s\ ne explic\m cum de directorul a semnat c\
este de acord cu trimiterea acelui dosar spre analiza comisiei jude]ene",
a declarat Vasile Munteanu, care este [i pre[edintele Comisiei
Jude]ene".
P`n\ pe 7 mai va avea loc verificarea dosarelor de c\tre Comisia de
Coordonare, dar [i de c\tre Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam]. ~ntre 10 [i
12 mai va avea loc [edin]a Consiliului de Administra]ie al ISJ Neam] pentru aprobarea listei propuse cu profesorii ce vor beneficia de grada]ii de
merit, aceasta fiind f\cut\ public\ pe 13 mai. P`n\ pe 17 mai vor fi a[teptate contesta]iile, care se vor rezolva p`n\ pe 24 mai, c`nd va avea loc
validarea listei finale de c\tre consiliul de administra]ie.

Marius GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
impozionul Na]ional {coala Modern\ constituie o
tradi]ie a Casei Corpului Didactic Neam] [i faciliteaz\,
astfel, activit\]i interesante de dezvoltare profesional\
[i de prezentare a bunelor practici.
Educa]ia prin proiecte contribuie la schimbul de idei
[i bune practici `n domeniu, la identificarea unor elemente creative [i inovative `n activitatea de predare `nv\]are - evaluare, precum [i la dezvoltarea cooper\rii
`n educa]ie prin participarea la programele europene
de educa]ie [i formare (Comenius, Leonardo da Vinci,
Grundtvig, Programul Transversal (Vizite de studiu)).
De asemenea, acelea[i obiective pot fi atinse [i
prin participarea la proiectele finan]ate din fonduri europene:
Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
(POS DRU), Programul Opera]ional Regional (POR) [i Programul
Opera]ional Cre[terea Competitivit\]ii Economice (POS CCE).
Promovarea dimensiunii europene a educa]iei prin proiecte
presupune activit\]i de cooperare [i implicarea tuturor factorilor [i
resurselor din domeniul educa]ional [i comunitatea local\.
Pot participa cadre didactice din `nv\]\m`ntul preuniversitar
din toate jude]ele ]\rii. Men]ion\m c\, `n edi]iile anterioare am
avut participan]i din diferite jude]e ale ]\rii, cum ar fi: Ia[i, Cluj,
Hunedoara, Tulcea, Bra[ov, S\laj.
Obiectivele urm\rite sunt:
- `nt\rirea dimensiunii europene `n educa]ie [i aplicarea principiului educatiei de-a lungul `ntregii vie]i;

aprilie 2010

- promovarea accesului la educa]ie `n r`ndul tuturor celor care,

indiferent de v`rsta, doresc s\ achizi]ioneze noi cuno[tinte, capacit\]i [i competen]e;
- con[tientizarea dimensiunii interculturale a procesului de
educatie;
- dezvoltarea competen]elor specifice educa]iei prin proiecte;
- schimbul de bune practici `n domeniul proiectelor prin va-

Simpozion Na]ional {coala

Modern\ - edi]ia a VIII - a
lorizarea acestora (exemple de diseminare [i exploatare).
Simpozionul este structurat pe dou\ sec]iuni, astfel:
I. Sesiune de comunic\ri cu urm\toarele teme:
I.1. ~nv\]area bazat\ pe proiecte. Proiecte educa]ionale;
I.2. Diseminarea bunelor practici dob`ndite prin Proiecte de
dezvoltare personal\ prin stagii de formare continu\ Comenius,
Leonardo da Vinci, Grundtvig, Programul Transversal (Vizite de
studiu);
I.3. Diseminarea bunelor practici dob`ndite prin Proiecte de
dezvoltare personal\ prin Programul Opera]ional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) [i institu]ional\ prin
Programul Opera]ional Regional (POR) [i Programul Opera]ional

APOSTOLUL

Cre[terea Competitivit\]ii Economice (POS CCE).

II. Concurs de reviste [colare [i auxiliare didactice.
V\ invit\m, s`mb\t\ 29 mai 2010, s\ v\ prezenta]i realiz\rile
proiectelor `n care a]i fost implica]i [i s\ realiza]i un schimb de
experien]\ benefic activit\]ilor dumneavoastr\ ulterioare.
~nscrierile se fac p`n\ la data de 14 mai 2010, prin completarea Formularului de `nscriere.
Lucr\rile participan]ilor la sesiunea de comunic\ri / reviste
[colare [i auxiliare didactice vor fi trimise pe adresa de e-mail:
ccdneamt@gmail.com, p`n\ la data de 24 mai 2010.
Programul activit\]ii
09.30 - 10.00 - Primirea participan]ilor [i a invita]ilor (C.C.D.
Neam], corpul B, str. Petru Movil\, nr. 67, Piatra-Neam])
10.00 - 12.00 - Festivitatea de deschidere
- Lucr\ri `n plen
- Premierea revistelor [i auxiliarelor
14.00 - 20.00 - Prezentarea comunic\rilor didactice
pe sec]iuni
20.00 - 20.30 - Concluziile lucr\rilor
Pentru informa]ii utile, legate de Regulamentul de organizare,
desf\[urare [i participare, v\ rug\m accesa]i site-ul C.C.D.
Neam]: www.ccdneamt.ro
Director C.C.D. Neam], prof. Mihaela SOFRONIA
~ntocmit: Coordonator program, prof.- metodist
Gabriela Livia CURP|NARU

Pag. 5

LEC}IA DE ISTORIE
S|RB|TOARE
LA PODOLENI
(urmaare din pag. 1)
eschide aici o parantez\, precum Ion Budai Deleanu
`n celebra sa }iganiad\ alc\tuit\ din zece c`ntece
de c\tre Leonache Dianeu `mbog\]ite cu multe
`nsemn\ri [i b\g\ri de seam\... de c\tre Mitru
Perea, l-am numit pe distinsul scriitor, cons\teanul
nostru.
~nt`lnirea noastr\ a fost g\zduit\ de c\tre una
din numeroasele ctitorii ale p\rintelui {tefan
Vele[cu, decanul de v`rst\ al pensionarilor din
comun\, care la anii senectu]ii a g`ndit [i z\mislit
aceast\ superb\ catedral\ care poart\ de pe acum
stilul Vele[cu `n care se reg\sesc elemente din
arhitectura ctitoriilor moldave ori br`ncovene[ti sau a iscusitului
me[ter Manole. Pentru c\ de cur`nd preacucernicul p\rinte a
trecut spre venerabila v`rst\ de 90 de ani [i a `mplinit peste
cinci decenii de c`nd p\store[te credincio[ii `ntru Domnul din
Podoleni, asisten]a l-a r\spl\tit cu un cald Mul]i ani tr\iasc\,
crea]ie a aceluia[i compozitor Alexandru Podoleanu. Pentru
numeroasele ctitorii `n care [i-a adus obolul, unele luate din
temelie, continu`nd cu zid\ria, acoperi[ul, pictura [i catapeteasma, p`n\ la crucea de pe turl\, simbol al cre[tinismului,
altele prin contribu]ii materiale [i financiare de substan]\, `mi
permit s\-l numesc un {tefan cel Mare, Mai Mic. Preacucernicul p\rinte a intonat un imn religios, `n\l]\tor, care a impresionat la modul cel mai pl\cut asisten]a.
Parohia din Podoleni {es a avut fericirea ca, dup\ pensionarea p\rintelui {tefan Vele[cu, s\ primeasc\ misiunea
duhovniceasc\ din partea a doi tineri teologi, men]ion\m aici
numele pr. paroh Bogdan Fr\sil\ care, pe l`ng\ misiunea de
apostolat cre[tin este [i un fervent promotor cultural artistic,
fapt demonstrat [i prin programul de divertisment oferit de elevii {colii generale Alexandru Podoleanu.
Cum este [i firesc, unii participan]i, alb\strimea satului
cum sugestiv definea aceast\ tagm\ Liviu Rebreanu, [i-au
g\sit rosturile prin alte col]uri de ]ar\. ~ntre cei aproape 100 de
participan]i, `mi face pl\cere s\ remarc prezen]a doamnei
`nv\]\toare pensionar\, Lucica Hanu care a f\cut efortul de a
onora momentul venind de la peste 700 km, tocmai din
Periamul timi[orean. Au fost invita]i [i unii ce tr\iesc peste m\ri
[i ]\ri precum so]ii `nv\]\tori Nicolae [i Angelica Avram, din
`ndep\rtata Canad\, sau profesorul Iosif Balter din }ara Sf`nt\,
care, primind invita]ia, ne-a transmis c\ l-a cople[it emo]ia mai
mult dec`t i-ar fi scris pre[edintele Statelor Unite ale Americii.
Care din varii [i fire[ti motive nu au putut onora demersul nostru. Unii dintre noi am r\mas locului, savur`nd respira]ia gliei
str\bune p`n\ la chemarea c\tre Cel de Sus. ~n ce m\ prive[te,
`mi place s\ m\ numesc un ]\ran intelectual sau folosind un
termen specific chimi[tilor, suficien]i prezen]i la `nt`lnirea noastr\ - reversibilitatea - [i, intelectual ]\ran.
A[a c\, folosind un paradox hiperbolizant, dac\ prin for]a
destinului a[ fi fost desemnat ca Secretar General al Na]iunilor
Unite, a[ fi acceptat demnitatea cu condi]ia de a-mi exercita
atribu]iunile de la Podoleni.
~n final, am dorit tuturor participan]ilor s\ semneze c`]i mai
mul]i ani cuponul de pensie, f\r\ prea multe [ederi `n sala de
a[teptare a medicului de familie [i c`t mai pu]ine intr\ri la
drogheria din sat.

Un dasc\l devotat meseriei-

educatoarea Floarea (Florica) GALINESCU

alea Muntelui este una dintre cele

mai frumoase v\i din Romnia [i din
Europa. Aici, [i-au d\ruit s\n\tatea
[i inima lor pentru copiii satului
dasc\li de mare valoare: Toader
Danielescu, Petru S\l\geanu,
Gheorghe Leonescu, Constantin
Popovici, Leon Mrejeriu, Vasile
Scripcaru, Vasile Codrescu, Vasile
Achiriloaiei, Ioan N. Ciucanu,
Alexandru }\ranu, Grigore Caraza,
Mihai Petrescu, Maria [i Constantin
Romanescu [i mul]i, mul]i al]ii ca ei.
Din aceast\ pulbere stelar\, din
acest buchet de flori de munte am ales pentru
dumneavoastr\ o d\sc\li]\ de alt\dat\, cu nume
de floare: Floarea (Florica) Galinescu.
Este unul dintre cei opt copii ai pluta[ului de
pe Bistri]a moldav\, Mihai Gheorghie[, [i
Ecaterinei. Clasele primare le face la Hangu,
dup\ care urmeaz\ "Gimnaziul Unic din Hangu",
`nfiin]at atunci de profesorul, compozitorul [i muzicologul Gavril Galinescu.
Reu[e[te, prima pe list\, la Liceul industrial
nr. 1, din Piatra Neam]. ~ndat\, liceul [i-a schimbat profilul [i a devenit {coal\ Pedagogic\.
Florica a continuat studiile [i a absolvit aceast\
[coal\ la profilul educatoare. Dup\ finalizarea
cursurilor, `n anul 1951, este repartizat\ educatoare la "Colonia de copii greci" din localitatea
Tulghe[, jude]ul Harghita. ~n colonie erau aduna]i
copii orfani ai refugia]ilor politic din Grecia [i
aveau v`rste cuprinse `ntre [ase- [apte luni, p`n\
la clasa a opta. Erau peste 100 de cadre didactice care munceau sub `ndrumarea prof. Ioan
Postelnicu- director al coloniei. Mul]i dintre copii
aveau deficien]e de comportare, dasc\lii nu
cuno[teau limba elen\. Se lucra greu.
Dup\ un an [i c`teva luni, Florica se
c\s\tore[te. Pleac\ de la ace[ti copii.
~n ziua de 24 ianuarie 1954, s-a c\s\torit civil
la Prim\ria Hangu, iar pe 7 februarie 1954 s-a
derulat ceremonialul nun]ii. Mirele, Teoctist
Galinescu, avea 33 de ani [i fusese de]inut
politic. Mireasa avea 22 de ani [i era U.T.M.- ist\.
P\rin]ii acestora erau cre[tini ortodoc[i, gospodari de frunte `n Hangu. Studiind arborele
genealogic al familiei Galinescu ne d\m seama
c\ `[i trage seva din ramura fostului mitropolit al
Moldovei, Iacob Stamati. Cel mai mare "cadou"
de nunt\ l-au primit Teoctist [i Florica a doua zi
dup\ nunt\. ~nv\]\torul Teoctist Galinescu este
chemat la mili]ie [i i se pune pe buletinul de identitate [tampila D.O. (domiciliu obligatoriu, for]at)
pentru c\ "uneltise contra ordinii sociale". P.M.R.ul [i securitatea i-au fost mereu aproape.
T`n\ra educatoare se transfer\ de la
"Colonia de copii greci de la Tulghe[" la Gr\dini]a
de copii din Hangu. Aici, lucreaz\ doi ani de zile.
Postul de educatoare i s-a desfiin]at [i este obligat\ s\ plece `n alt loc de munc\. ~ncepe ca
`nv\]\toare `n c\tunul F`rt`gi din comuna Hangu.
Pred\ simultan la patru clase de elevi. {coala era
de fapt o camer\ din chilia bisericii. Ca s\ ajung\
la [coal trebuia s\ treac\ peste apa Bistri]ei pe o
punte modest\, ag\]at\ pe s`rme. Un puhoi a distrus aceast\ punte. Ca s\ ajung\ la [colarii s\i,
trebuia s\ ocoleasc\ 3 kilometri p`n\ `n satul
R\pciuni [i apoi `nc\ 5 kilometri pe o c\rare prin
p\dure. Zilnic, dus- `ntors, parcurgea c`te 18 kilometri pe jos, uneori prin ploaie sau viscol, dar
niciodat\ nu s-a pl`ns nim\nui.

~n anul 1959, `ncepe marea tragedie pentru

hangani: "str\mutarea", prilejuit\ de construirea
barajului de la Bicaz.
Cu data de 1 septembrie 1959, Inspectoratul
{colar Neam] o nume[te `nv\]\tor- director al
{colii primare din satul Chiri]eni, comuna Hangu.
Aici, nu exista local de [coal\. ~n primul an de
munc\ la Chiri]eni, face carte cu elevii prin casele unor s\teni binevoitori: `nt`i `ntr-o camer\ la
Constantin Bozim, iar mai apoi la Maria Iosub.
Teoctist [i Florica Galinescu `[i durau [i ei o
locuin]\ tot pe un platou al satului Chiri]eni,
c\ruia `mi place s\-i spun "col] de rai". Localul
[colii a fost `nceput `n anul 1960, iar inaugurarea
a avut loc `n august 1961. Florica lucreaz\
`mpreun\ cu copiii [i s\tenii la construirea [colii.
La aceast\ [coal\ a lucrat ca `nv\]\toare p`n\ `n
1972. Din acest an continu\ tot munca de educatoare, p`n\ `n 1987, c`nd s-a pensionat. S-au
`ncheiat astfel 35 de ani de trud\ pe ogorul [colii,
f\cut\ cu pasiune, pl\cere [i d\ruire.

Dumnezeu i-a d\ruit `ntre timp doi copii, pe

Felicia [i pe Andrei- D\nu]. Se mai adaug\ cele
cinci nepoate: Andreia- Anca [i Maria- Iulia, ale
familiei Silvia [i Andrei- D\nu] Galinescu, la
Bistri]a N\s\ud, [i Irina, Neli [i Aida Iustina, ale
familiei Felicia [i Iustin German, la Bucure[ti.
Educatoarea Florica [i `nv\]\torul Teoctist
[i-au crescut copiii cu greu, dar Felicia este
acum absolvent\ a Conservatorului [i lucreaz\
`n capital\, iar Andrei este absolvent al
Politehnicii [i munce[te ca inginer la Bistri]a
N\s\ud.
Teoctist Galinescu a suferit `n `nchisorile
comuniste 5 ani [i 50 de zile (`n temni]ele
Suceava, Aiud, la Canalul Mor]ii- Poarta Alb\,
Peninsula, Mamaia, Ta[aul. Dup\ gratii a fost
coleg de suferin]\ [i cu arhimandritul P.C. Iustin
P`rvu, sf`ntul de l`ng\ noi, pe care nu `l pre]uim,
precum [i cu `nv\]\torul Grigore Caraza).
Dup\ eliberarea sa din temni]\, p`n\ la
moarte, Teoctist a fost supravegheat de securitate, iar apoi de S.R.I. De multe ori, din cauza
comuni[tilor, a securi[tilor, a "cozilor de topor",
acas\ nu erau bucate suficiente pentru copiii din
cas\, care oftau. Teoctist a fost "reabilitat" abia `n
1969. ~n anul 1970 a fost reprimit `n `nv\]\m`nt,
deci dup\ 15 ani. Dup\ reintegrarea `n
`nv\]\m`nt, perioada de dup\ lovitura militar\ de

stat din decembrie 1989, mai ales, a `nsemnat

ani de mari `mpliniri didactice [i sociale.
Florica Galinescu este `n realitate coautor al
lucr\rilor care au ap\rut sub semn\tura lui
Teoctist Galinescu. Este vorba despre c\r]ile:
"Zile [i ani `ntuneca]i din via]a mea", lucrare `n
manuscris (consider c\ sunt primul cititor al ei),
datat\ 2001; "~n zile de s\rb\tori"- 2005, Editura
Nona din Piatra Neam]. (Aceast\ culegere de
datini [i obiceiuri de Cr\ciun [i de Anul Nou este
realizat\ `mpreun\ cu fiica sa, doamna profesoar\ de muzic\ Felicia German, care a translat
aceste datini [i obiceiuri [i la elevii dumneaei din
Bucure[ti. Spiritul muntenilor no[tri, al hanganilor
e prezent [i `n capital\); "Pluta[ii de pe Bistri]a"2006, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neam], o
antologie de versuri [i proz\; "}ara Hangului"2007, Editura Cetatea Doamnei Piatra Neam],
scriere cu caracter autobiografic; "Monografia
{colii primare Chiri]eni", comuna Hangu, jude]ul
Neam]- 2008, Editura Nona Piatra Neam].
Citind ultima sa carte ne `nt`lnim cu educatoarea noastr\ la serb\rile [colare `mpreun\ cu
elevii s\i, to]i `mbr\ca]i `n costume na]ionale,
chiar dac\ acea [coli]\ din mun]i avea o scen\
improvizat\ `ntr-o sal\ de clas\ sau `n curtea
[colii la umbra unui cire[ b\tr`n. Ca `nv\]\toare,
a predat numai la clase simultane. {i-a sus]inut
so]ul s\ poat\ realiza forma]ia de cor a comunei
Hangu, `n repetate r`nduri laureat\ la festivaluri
culturale. I-a `nv\]at pe elevii s\i s\ altoiasc\, iar
din pepiniera de acas\ a oferit copiilor altoi pe
care ace[tia, la r`ndul lor, i-au s\dit acas\. A
botezat [i a cununat `n comuna Hangu [i `n
"}ara Hangului". {coala din Chiri]eni a existat [i
prin arderea fiin]elor celor doi: Florica [i Teoctist
Galinescu.
De la Inspectoratul {colar Neam], `n momente grele, au primit ajutor din partea unor
inspectori de mare omenie: Ioan Hum\, Veronica
Mih\ilescu (o "Doamn\ a mun]ilor"), Paul Vasiliu,
Mihai [i Gheorghe Vadana [i al]ii.
Dac\ ajungeai `n curte sau `n cas\ la so]ii
Florica [i Teoctist Galinescu erai primit `ntotdeauna cu vorb\ bun\ [i omenit ca `ntr-o cas\
de buni cre[tini. {i pragul casei lor a fost trecut
de multe personalit\]i locale, jude]ene sau centrale, chiar [i din str\in\tate. ~n anul 2004 [i-au
serbat "Nunta de aur". Ei s-au iubit, s-au `n]eles,
au suferit `mpreun\. R\m`n dou\ petale de aur
`n istoria zbuciumat\ a hanganilor [i a "}\rii
Hangului".
Acest cuplu minunat a ctitorit "Funda]ia cultural\ Gavril Galinescu" din Hangu, "Asocia]ia de
teatru folcloric din Romania [i Republica
Moldova", au avut un cuv`nt de spus `n comunitatea local\. Cel mai important lucru, cea mai
mare realizare a lor este revista "}ara Hangului",
publica]ie trimestrial\. A fost ca al treilea copil al
familiei, pe care l-au `ngrijit cu aten]ie.
Un b\rbat devine un om destoinic dac\ are
l`ng\ el o so]ie vrednic\. De la aceast\ distins\
familie ne-au r\mas: filme, fotografii, manuscrise
deosebite, o adev\rat\ banc\ de date.
Educatoarea Florica Galinescu face parte
dintr-o alt\ lume, cea a apostolilor de odinioar\,
c`nd omul avea fric\ de Dumnezeu, c`nd
`nv\]\torul era respectat de copii [i steni.
Ne aplec\m `n fa]a acestei d\sc\li]e, `n fa]a
muncii ei rodnice, `n fa]a unui adev\rat apostol al
[colii nem]ene.

Dorel I. RUSU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
1/1928, Tudor Vianu a vorbit despre H. Ibsen, `n cadrul
unei [ez\tori culturale ce s-a desf\[urat la Ateneul Popular
din Piatra-Neam]. A c`ntat apoi corul Liceului de Fete condus de Sidonia Hoga[.
1/1944, n. `n comuna C`nde[ti, jude]ul Buz\u, prof.
Florin Florescu (d. 5.12. 2009), lider sindical, cel care a
militat pentru `nfiin]area Sindicatului Liber al Lucr\torilor
din ~nv\]\m`nt (1990) [i, `mpreun\ cu Dumitri]a Vasilca,
Lucian Corneanu [i Mircea Zaharia, a hot\r`t publicarea,
din martie 1999, a revistei ,,Apostolul (seria nou\), revist\
pe care a sus]inut-o permanent, a[a cum a f\cut cu to]i
acei care i-au solicitat sprijinul. Dumnezeu s\-l odihneasc\
`n pace.
. 2/1938, n., la Filioara, comuna Agapia, jude]ul Neam], profesorul, ziaristul, omul de aleas\ cultur\ C\t\lin-Florin Stupcanu (d. 26.
09. 2000).
5/1912, d., la Ia[i, Leon Scully (n. la Piatra-Neam], 1853), primul
decan al Facult\]ii de Medicin\ din Ia[i.
7/20/1903, n., la Roznov, Grigore Gr. Cugler (d. 1972, la Lima,
Peru), diplomat, muzician scriitor.
8/2008 a `ncetat din via]\, la Piatra-Neam], pictorul Dan Cepoi
(n. 21 iunie 1949, T`rgu-Neam]), absolvent al Facult\]ii de Arte Plastice
din Ia[i (1971), prezen]\ permanent\ `n activitatea expozi]ional\ din
]ar\ (`ncep`nd cu expozi]ia de debut, ca student, Ia[i, 1969) [i din
str\in\tate, multe dintre tablourile sale reg\sindu-se `n colec]ii de stat
[i particulare din Romnia, Suedia, SUA, Spania, Fran]a...
10/1881, V. A. Urechia (n. la Piatra-Neam], 15. 02. 1834 d.

Pag. 6

1931) devine ministru al Cultelor [i Instruc]iunii (p`n\ la 01. 08. 1882),

prelu`nd func]ia de la nem]eanul Vasile Conta.
10/1912, n., la Suli]a, jude]ul Boto[ani, Cleopa Ilie (din botez,
Constantin) (d. 5. 12. 1998, la M\n\stirea Sih\stria), unul dintre cei
mai `nzestra]i duhovnici ai ortodoxiei romne[ti din secolul al XX-lea.
10/1943, profesorul de religie [i de limba romn\ Vasile C.
Vasiliu a sus]inut, `n sala Teatrului din Piatra-Neam], conferin]a ,,{tiin]a
[i credin]a dou\ aripi care numai c`nd bat `mpreun\ pot `n\l]a spiri-

Rememor\ri nem]ene
- aprilie 2010
tul omenesc pe adev\ratele culmi ale menirii sale...
15/1898, n., la Piatra-Neam], Gheorghe Ante (d. 6 iunie 1978).
Participant la Primul R\zboi Mondial, ca sublocotenent `n regimentul
15 Infanterie, este decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul, clasa a III-a. A
fost comandantul Garnizoanei Piatra-Neam] (1939-1947). A scris versuri (,,Doiniri Voivodale, Tipografia ,,Lumina, 1938; un caiet se afl\ la
Muzeul din Piatra-Neam]). A colaborat la publica]iile ,,Calendarul
osta[ului, ,,Magazin istoric, ,,flac\ra. A reorganizat Corul Veteranilor
din Piatra-Neam].
15-16/1911, la Bruxelles, `n cadrul primului Congres de
Pedagogie, Ana Conta-Kernbach (n., la T`rgu-Neam], 5. 11. 1863),
sora lui Vasile Conta, a prezentat lucr\rile ,,Lefort volontaire [i
,,Leducation manuelle.

APOSTOLUL

17/1889, este ales membru al Academiei Romne pedagogul

dr. C. I. Istrati (n., la Roman, 05/17. 09. 1850), cel care va deveni, `ntre
1913-1916, pre[edinte al acestei institu]ii.
19/1948, n., la Tecuci, scriitorul Calistrat Hoga[, cel care a fost
primul director al Gimnaziului Comunal din Piatra-Neam] (1969), actualul Colegiu Na]ional Petru Rare[.
19/1848, n., Roznov, jud. Neam], Dimitrie Cantemir (d. 4 martie
1896, Piatra-Neam]). Absolvent al {colii de Medicin\ Militar\ din
Bucure[ti, apoi, ca bursier, urmeaz\ Facultatea de Medicin\ a
Universit\]ii Turin, Italia. Va ocupa, prin concurs, postul de medic primar al spitalului din Piatra-Neam]. Aici va profesa timp de 25 de ani.
Este unul din ini]iatorii Societ\]ii Literar - {tiin]ifice ,,Asachi. A contribuit la modernizarea B\ilor din B\l]\te[ti [i a publicat mai multe
lucr\ri [tiin]ifice (,,B\ile minerale de la B\l]\te[ti, ,,S\rurile minerale
de la B\l]\te[ti [. a.).
19/1976, d., la Piatra-Neam], Sidonia Hoga[, autoarea c\r]ii
,,Tataia. Amintiri despre via]a lui Calistrat Hoga[ (1940), reeditat\ `n
2000 [i 2007 de profesoara Alexandrina Bostan, fost\ custode al
Casei Memoriale din Piatra-Neam].
21/1882, d., la Bucure[ti [i `nhumat la Ia[i, filosoful Vasile Conta
(n. la Ghind\oani, 1845).
22/1944, n., Galda de Jos, jud. Alba, pictorul Gheorghe Diaconu
(d. 19.03. 2008).
24/1919, la Bucure[ti, are loc prima adunare a Asocia]iei
Generale a Profesorilor Secundari din Romnia, la care a participat,
din Piatra-Neam], profesorul Panaite Crive].

C.T.

aprilie 2010

~NV|}|M~NTUL PRIMAR
Despre condi]ia dialogului
[i necesitatea modelelor
omunicarea interpersonal\ este o form\
fundamental\ de interac]iune psihosocial\ a persoanelor `n
care are loc un
schimb de semnale,
de mesaje. Formele
de comunicare uman\ sunt diverse iar
criteriile utilizate sunt
multiple.
O bun\ comunicare presupune co-`mp\rt\[irea

semnifica]iei, ceea ce implic\

necesitatea ca mesajul transmis
de un partener s\ fie recep]ionat
de c\tre cel\lalt `n mod integral [i
corect. ~n realitate `ns\, comunicarea este imperfect\, iar cauza
pierderilor [i alter\rilor de sens
este `mp\r]it\ `ntre cei doi protagoni[ti, vorbitorul [i ascul\torul.
Oamenii vorbesc mult, dar
`n]eleg pu]in. Cauza principal\
este c\ ei nu acord\ un sens
identic cuvintelor, de[i nu
recunosc acest lucru dec`t `n
momente de criz\ individual\
sau colectiv\. Multe bariere de
mediu, societate, culturale [i personale afecteaz\ procesul de
comunicare. ~ntotdeuna mesajul
recep]ionat de noi este diferit de
cel emis, este filtrat sau chiar distorsionat. Informa]iile sunt selectate `n func]ie de a[tept\rile
noastre, nevoi, credin]e, interese,
atitudini, cuno[tin]e. Din aceste
motive, mesajul trimis nou\ este
adesea diferit de cel pe care-l
cre\m noi.
Autorii unei c\r]i despre conversa]ie spun : Se zice ca auzim
jum\tate din ceea ce se spune,
ascult\m cu aten]ie jum\tate din
ce am auzit [i ne amintim
jum\tate din ce am ascultat. Cu

alte cuvinte, avem tendin]a s\

auzim ceea ce vrem [i s\ vedem
ce vrem s\ vedem.
Comunicarea didactic\ este
un gen aparte de discurs `n care
demonstrarea [i argumentarea
se actualizeaz\ gradual, complet`ndu-se reciproc, `n func]ie de
specificitatea noului context.
Oratorul-dasc\l trebuie s\
conving\ un auditoriu compozit,
ce reune[te individualit\]i distincte prin caractere, ata[amente
[i poten]ialit\]i. Strategia argumentativ\
se
`nscrie pe un
traiect pragmatic,
m o d e l ` n d
credin]e, trezind
a[tept\ri,
stimul`nd comportamente.
M`nuirea eficient\ a argumentelor de c\tre
dasc\l trebuie sa
]in\ seama de
legile formalismelor logice [i de
exigen]ele particulare de ordin
psihologic. Trebuie aleas\ o
strategie supl\ [i
economicoas\,
iar d\sc\lul este
obligat s\ [tie s\
utilizeze resursele
expresiv-formale ale limbajului
promovat.
Prin limbaj, dasc\lul nu
numai c\ reprezint\ sau `nf\]i[eaz\ realul, dar `i d\ un sens, `l
pune `n valoare. Prestigiul cadrului didactic, limbajul folosit, capacitatea lui de a `ntrez\ri valorile
accesibile sau admise de elevii
s\i sunt atribute care c`nt\resc
greu `n exerci]iul argumentativ.
C\ci, dac\ demonstra]ia logic\ angajeaz\ ra]iunea elevilor,
argumentarea solicit\ afectivitatea acestora. Iar, dac\ demons-

tra]ia este un mijloc de a informa,

argumentarea este o cale de a
forma.
Dialogul dasc\l-elev se
poate l\rgi [i folosind mesajul
vizual. Ceea ce numim noi real
este mai `ntotdeauna ceea ce
vedem [i apoi ceea ce auzim sau
atingem. Limbajul verbal face s\
fie prezente obiecte [i fenomene
fa]\ de care noi nu avem nicio
experien]\. Dar, c`teodat\, acest
instrument se dovede[te a fi fragil
[i s\rac `n compensa]ii. Vizualul
vine s\-l ajute, s\-l definitiveze,
s\-l suplimenteze. Sunt cazuri `n
care vizualul exprim\ mai mult [i
mai bine dect vorbirea (a se
vedea eficien]a lec]iilor `n care se
utilizeaz\ calculatorul, retroproiectorul [i alte astfel de
mijloace audio-vizuale, care pur
[i simplu activizeaz\ elevii).
Putem spune c\ trebuie s\
se asigure o instrumentalizare a
elevilor `n strategiile de discurs,
astfel `nc`t ace[tia s\ fie `n stare
s\ sesizeze, s\ `n]eleag\, s\ ierarhizeze, s\ sanc]ioneze [i s\
amendeze informa]iile parvenite
pe diferite c\i [i, `n ultim\
instan]\, s\-[i formeze o competen]\ informa]ional\-premis\ a
`nv\]\rii eficiente.
Actul instruirii se realizeaz\
`n contextul unei re]ele complexe
de atitudini [i rela]ii `ntre dasc\lelevi, elevi-elevi, elev-clas\.
Asemenea interac]iuni determin\
un climat psiho-social `n cadrul
lec]iilor, care poate favoriza sau
defavoriza optimizarea pred\rii si
`nv\]\rii. Ansamblul tuturor acestor manifest\ri rela]ionale constituie fondul pe care se vor insera
educa]ia intelectual\ [i moral\ a
elevului.
Un dasc\l bun trebuie s\
cunoasc\ bine fiecare elev [i s\-l
integreze eficient, `n cadrul
diferitelor activit\]i, `n func]ie de
capacita]ile / deprinderile / priceperile/ `nclina]iile sale, dar

sub o atent\ dirijare, insesizabil\

`ns\, din partea elevului.Rolul
dasc\lului este s\ monitorizeze
predarea, pentru a fi sigur c\
informa]ia se transmite corect [i
c\ poate servi ca punct de plecare pentru diversele `ntreb\ri ap\rute `n cadrul `nv\]\rii propriuzise, dar [i `n cadrul activit\]ii de
evaluare [i de solu]ionare eficient\ a feed-backului, aleg`nd
cele mai eficiente metode de
interven]ie, pentru a remedia
eventualele lacune ap\rute `n
cadrul procesului instructiveducativ.
Reu[ita [colar\ reprezint\
raportul dintre efectul ob]inut [i
efortul depus `n procesul de
`nv\]\m`nt: experien]a activit\]ii
didactice.
Stilul pe care cadrul didactic
trebuie s\-l adopte la clas\ trebuie sa fie unul democratic, pentru ca elevul s\ fie activ, atent, pe
tot parcursul activit\]ii. Atmosfera
din clas\ s\ fie de cooperare, de
respect, de toleran]\. Elevii vor fi
sprijini]i, dirija]i, iar fiecare elev
va lucra `n ritmul sau (diferen]iat).
Elevii vor fi determina]i s\
g`ndeasc\, sa pun\ `ntreb\ri, s\
r\spund\. Dasc\lul va aplica
metode didactice pentru elev,
prin elev [i `mpreun\ cu elevul.
Astfel, elevii se vor implica activ,
`[i vor dezvolta `ncrederea `n
for]ele proprii, vor `nv\]a s\ asculte [i s\ respecte opiniile celorlal]i, vor deveni parteneri ai
dasc\lului, `ntreaga clas\ devenind o comunitate liber\ [i eficient\.
Nu este `ns\ suficient s\ [tii
s\ comunici [i nici s\ cuno[ti bine
elevii. Un dasc\l bun se caracterizeaz\ prin empatie, prin capacitatea de a sesiza [i `ntelege
nevoile [i problemele elevilor, de
a se identifica cu ei, adapt`ndu-[i
comportamentul didactic [i afectiv la cerin]ele lor, bucur`ndu-se
odat\ cu ei, la succesele ob]inute.
Pentru a crea rela]ii de simpatie `ntre el [i elevi, dasc\lului `i
sunt necesare unele calit\]i ca:
interesul fa]\ de elevi [i dorin]a
de a-i ajuta, pasiunea pentru
meserie, echilibrul sufletesc,
r\bdarea, `n]elegerea, amabilitatea, competen]a profesional\.
Fiecare genera]ie de elevi `[i
are modelele [i mentorii s\i.
Modelul reprezint\ acea persoan\ care, prin calit\]ile sale,
poate servi ca model. Mentorul
poate fi un educator, un `ndrum\tor, un pov\]uitor.
(continuare `n num\rul viitor)

`nv. Ana LUPA{CU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE &

untem `n plin\ s\rb\toare a p\durii. E timpul c`nd ie[im
din cas\ dup\ o iarn\ grea - dar ce vedem? Peste tot
nep\sare [i mult\ mizerie.
Am plecat cu nepotul meu de c`]iva ani[ori pe
muntele Cozla. Am vrut s\ ajungem p`n\ sus la
telegondol\. M-am `ngrozit.
Peste tot `n p\dure numai
de[euri aruncate de oameni
neispr\vi]i. Ei `nc\ nu realizeaz\ c\ dac\ p\durea ar fi
curat\ [i aerul pe care `l
respir\m ar fi mai curat.
Din 2005 p`n\ `n 2008, `n fiecare an, `n aceast\ perioad\ am
mers cu elevii mei la ac]iuni de ecologizare [i plantare de puie]i `n
Ocolul Silvic Brate[. Din 2008, dup\ ce m-am pensionat, merg
`mpreun\ cu foste colege de la [colile din Roman [i Roznov care
mi-au solicitat prezen]a la ac]iunile organizate cu elevii lor. Pentru
copiii de v`rst\ [colar\ mic\ (clasele I - IV), av`nd ca obiectiv dezvoltarea capacit\]ii de observare / investigare [i de formare a
deprinderilor practice de ocrotire a naturii, am realizat lec]ii model
[i activit\]i practice de cur\]enie `n p\dure pentru ca ei s\ con[tientizeze influen]a polu\rii asupra plantelor, animalelor [i asupra
s\n\t\]ii omului. Anul acesta m\ g\si]i pe 30 aprilie tot `n p\dure la

Tarc\u, de data asta cu copii din Roznov [i R\d\u]i.

Ce fac colegii mei din Piatra Neam]? Sunt mii de copii la [colile din ora[. Dac\ cineva s-ar ocupa, ar putea face ca turi[tii pe
care-i a[tept\m de ani buni s\ vin\ [i s\ admire locul acesta
binecuv`ntat. Dac\ numai `ntr-o zi ar veni to]i copiii [i ar primi un
sac menajer [i m\nu[i de protec]ie tot
s-ar cunoa[te ceva. Dac\ atunci c`nd ar
ajunge sus, cu sacul plin, ar primi [i o
recompens\ (poate un drum cu
telegondola c\ tot circul\ goale) a[a
cum se procedeaz\ `n ziua vot\rii, ce-ar
fi? Chiar nu mai ave]i idei? Poate noi,
cei care am plecat din sistem doar pentru c\ suntem b\tr`ni, mai
avem idei. ~ntreba]i-ne! Nu v\ sfii]i. Ve]i fi surprin[i c`te putem face.
{tim multe lucruri, avem idei, dar nu mai trebuim nim\nui.
Cine nu are b\tr`ni s\-[i cumpere!
Haide]i s\ ne `nfr\]im genera]iile pentru binele planetei [i al
urma[ilor no[tri. Nu-i un sacrificiu prea mare pentru o idee at`t de
nobil\. Art. 29 - litera e, din Conven]ia O.N.U. cu privire la drepturile
copilului, spune c\ educa]ia copilului trebuie s\ urm\reasc\ dezvoltarea respectului fa]\ de mediul natural. Acum e momentul s\-l
punem `n practic\.

S.O.S. NATURA

aprilie 2010

`nv. Georgeta MIHALACHE

APOSTOLUL

PERSONALITATEA
~NV|}|TORULUI
DE ALT|DAT|

nceputurile z`mbirilor
de c\rtur\rie, cum ne
spune Leon Mrejeriu,
fost `nv\]\tor [i prefect de Neam], `n a sa
lucrare "ERI [i AZI.
Contribu]ii la istoricul
`nv\]\m`ntului primar
din jude]ul Neam],
Piatra Neam], 1940",
se arat\ cu prima
[coal\ de stat, `n
jude]ul Neam], "cam
pe la 1831". P`n\ atunci, a[a dup\
cum se [tie, func]ionaser\ [coli
catihetice pe l`ng\ biserici [i
m\n\stiri, cum a fost [i cea de la
Biserica Trei Ierarhi din urbea
Piatra, de la 1827, la care a
`nv\]at [i viitorul Episcop al
Romanului, Melchisedec.
~n adev\r, la 22 decembrie
1831, odat\ cu aplicarea
Regulamentului Organic, Ispr\vnicia de Neam] primea de la
Epitropia ~nv\]\turilor publice, de
pe l`ng\ Divanul Moldovei, "}ircular\ c\tre Dreg\torii de Neam]"
(au primit [i celelalte ]inuturi moldave- n.n.), "Pentru g\tirea
caselor pentru [coale pe la ]inuturi
cu nr. 131/ 1831". La 24 februarie
1832, se `ncheia jurnalul de

`nchiriere a unor case "`n ograda

bisericii Sf. Ioan din casele bisericii unde [ede (locuia n.n.) preotul
Tof\nic\". Temelia "{colii primare
de b\ie]i nr. 1", din Tg. Neam], s-a
pus la 1850, de fa]\ fiind [i
Domnitorul Grigore Ghica Vod\,
iar "deschiderea s-a f\cut `n
1852", iar cea public\ din "urbea
Piatra" pe 14 decembrie 1832.
Urmeaz\ `n a[ezarea de la
poalele Pietricic\i, "{coala primar\ de b\ie]i nr. 2", deschis\ oficial la 25 septembrie 1858, iar
"{coala primar\ de fete" din localitatea din st`nga Ozanei, "la finele
anului 1858". Dup\ ce se
`nfiin]eaz\ `n mediul rural cea mai
veche [coal\ primar\, la Bro[teni1840, urmeaz\ la 1859 [colile de
la Borca [i Farca[a. Nu lipsit de
interes este s\ amintim faptul c\
fostul jude] Neam] avea, la 1864,
cele mai multe [coli primare din
Moldova: 15, Ia[i avea 8, Suceava
(Baia) 10, Boto[ani 4, Dorohoi 4,
Bac\u 5, Covurlui 2, Vaslui 2,
F\lciu 8, Tutova 1 [i Roman 7.
Odat\ cu `nfiin]area treptat\ a
[colilor din aceast\ parte de ]ar\,
cl\dirile nou ap\rute, activitatea
desf\[urat\, cu roadele dob`ndite,
l-a adus `n prim plan pe sufletul
[coalei care este `nv\]\torul.
Acesta, mai ales cei din zona V\ii
Bistri]ei [i din jurul localit\]ilor
Piatra Neam], Tg. Neam] [i
Buhu[i, prin personalitate cultural\, temperament, activitate
[colar\ [i social\, metod\, moralitate, autoritatea de care se bucur\
`n r`ndurile elevilor [i satului,
rezultatele ob]inute, elementele
"de sam\ pe care le-a dat,
dragoste de ]ar\", face cinste [i
azi dasc\lilor [colii de pe aceste
plaiuri de str\veche vatr\
romneasc\.
Printre cei mai vesti]i
`nv\]\tori au fost: N. Nanu, cel

dint`i dasc\l al [coalei din Bro[teni

(`n jude]ul Suceava- n.n.) la care a
venit s\ `nve]e carte [i Ion
Creang\ din Humule[ti, iar "mai
t`rziu, pe la 1885, urmeaz\ Mihai
Lupescu `nv\]\tor ne`ntrecut,
suflet de apostol", profesorul dr. I.
Simionescu, `n "Oameni ale[i"
numindu-l "Eroul Necunoscut".
~n continuare, amintim institutorii: D. Nanu (fratele lui N. Nanu),
N. Vicol, fost [i revizor [colar
(1866), Ion Homicescu, Manoil
Halunga, N. Busuioc, preo]ii
Foc[a [i Nicolau, N. Barcan,
T\zl\uanu, I. Manca[, D-na Lazu
(intrat\ dup\ pensionare `n monahism), Gh. Nicolau, fost [i revizor
[colar, fo[tii revizori [colari Gh.
Simionescu [i Simion Scut\rescu,
{tefan Zamwel, C. Vr`nceanu, Al.
Vasiliu, Zulnia Is\cescu, M.
Pantazi, C. Parteni, Aurora
Stamatiadi, Ana Ioachim, C. R.
Teof\nescu- Gribincea, I. T.
Cre]ulescu, fost subrevizor [colar,
D. Bogdan [i al]ii din Piatra
Neam].
Preotul Celus, Gheorghe [i
Smaranda Cosmovici, Alexandra
Bradu, fost [i revizor [colar, D.
Zamwel, tot revizor [colar, Gh.
Bogrea, I. Bicleanu etc, din Tg.
Neam].
Preotul Gh. Dumitrescu, V. Butnariu, Gh.
Mitrea, N. D\sc\lescu,
C. Fedele[ (mort, `n
r\zboiul de `ntregire
1916-1918) etc din
Buhu[i (la acea vreme,
ora[ul f\cea parte din
fostul ]inut, mai apoi
jude] Neam]- n.n.).
Amintim c\ `nv\]\torii
din ora[e purtau denumirea de "institutori".
Dintre `nv\]\torii
renumi]i amintim, `n
afar\ de Neculai Nanu [i Mihail
Lupescu, pe Simion T. Kirileanu
(tat\l lui G.T. Kirileanu din comuna
Bro[teni); C. Late[, C. Pavilescu
[i V. Arsinte- n.n.)- M\dei; N.
Vasiliu- Borca; Teodor DaniilescuFarca[a; Petre S\l\geanu- Schit
(R\pciune), Gh. LeonescuHangu, Gh. C\dere- Buhalni]a, I.
Mironescu- Tazl\u (azi la Bac\un.n.), Al. Baciu, fost revizor [colar
`n timpul ministeriatului lui Spiru
Haret [i C. Ciuperc\- Mastac\n,
preot N. Bicleanu- Boi[tea
(Petricani), Gh. Bra[oveanu- }ibucani, V. {erpianu- B\l\ne[ti, C.
Darie- Dobreni, Gh. Teof\nescuGura V\ii, Chiriac Ro[escuGrum\ze[ti, P. Ciolan [i D. Foc[aPipirig, Gh. Constantiniu- Bistri]a,
N. Stan- H`rtop, V. GoianR\uce[ti, Pantelimon HurjuiBicaz, N. Lefter- Ghigoe[ti, C.
Ad\moaieSarata,
Mihai
Diaconu- Hl\pe[ti, Hr. Ghi]escuBistri]a, Al. Moisei- Nem]i[or, M.
V`rvara- R\uce[ti, N. AntistescuPreo]e[tii (Timi[e[ti), V. Bra[oveanu - Cut (Dumbrava Ro[ie), M.
Podoleanu - Aplica]ie (Ia[i) etc
(ultimii zece, mor]i `n r\zboiul de
`ntregire).
~n `ncheiere, amintim c\
[coala primar\ nem]ean\ s-a dezvoltat at`t numeric c`t [i calitativ,
pe mai departe. La sf`r[itul deceniului al patrulea din secolul XX,
mai precis `n 1940, existau 39 de
[coli primare urbane cu 146 de
`nv\]\tori urbani [i 206 [coli primare rurale cu 560 `nv\]\tori.
A[adar, date concludente consemnate de cel ce a fost revizor
[colar sub Spiru Haret (19081911), pre[edinte al Asocia]iei
~nv\]\torilor din Neam] (19121936) [i prefect (1933- 1936)Leon Mrejeriu.

Prof. Gh. RADU

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Neodihnit `n fiin]\

IN MEMORIAM
18.10.1952 - 27.03.2010

SISIF FELIX
-a mutat `ntr-o stea Patriarhul Filosofiei Nem]ene, Profesorul Dr. D.D. Ursache, cel care ne-a pov\]uit, ne-a
ajutat, ne-a preg\tit cu generozitate pentru filosofie [i
via]\, `n]eleptul nostru prieten [i coleg - D\nu], care
acum 40 de zile, a catadicsit s\ ne lase pe to]i cei care-l
pre]uiam [i-l iubeam... [i mai stingheri dec`t suntem.
Preg\tindu-[i parc\ plecarea impetuoas\, lansase
ca-ntr-o doar\ spre dezbatere amical\ Teoria celor
3000 de zile, care ne obliga s\ d\m un r\spuns
`ntreb\rii: Ce-am g`ndi `n diminea]a `n care am [ti c\
mai avem doar at`t de tr\it?
~n ultima vreme era deosebit de prolific; scria cu
u[urin]\ texte din ce `n ce mai bune [i `[i explica asta
simplu: ~mi vine ..., sunt inspirat... [i nici nu prea mai am timp...; se
gr\bea c\tre Casa din cer.
A suferit cumplit atunci c`nd i-a `nso]it pe ultimul drum pe dragii
lui prieteni pescari de suflete: Eduard, Costic\, Alexandru,
Corneliu, Florin, Hari, pe care-i numea generic de-ai no[tri [i a
publicat c`teva texte cutremur\toare, de parc\-[i scria sie[i necrologul.
~n mai pu]in de 5 ani s-a sf\r`mat un Imperiu, cel al boemilor
trimbulinzi, c\rora [coala nu le confiscase definitiv via]a [i-[i mai
permiteau, ca-n ciuda tuturor crizelor s\-[i fac\ timp de c`te o [uet\,
cu prietenii de suflet, `n care s\ dezbat\ chestiuni politice arz\toare,
s\-[i m\rturiseasc\ iubirile, s\ se laude cu realiz\rile copiilor lor, sau
s\ recite versuri serioase sau vesele, ca acelea ale Jup`nului:
Doamne cum mai trece vremea/ Toate m`ndrele-mi zic nenea...
adic\ `[i permiteau s\ tr\iasc\ autentic.
Bun prieten, m`ndru, `n]elept, sensibil peste m\sur\, autoritar,
abil, a plecat a[a cum a tr\it- ca un fulger: gr\bit, luminos, vijelios,
zgomotos, ferm, puternic, impecabil ca ]inut\ [i cu o traiectorie original\, artistic\.
~n ziua de 27 martie, lumea s-a stins pentru o or\, de ziua
P\m`ntului, [i s-au aprins, ca-ntr-un priveghi universal, milioane de
lum`n\ri; era s`mb\ta at`t de special\ a lui Laz\r, cel ~nviat din mor]i,
care deschidea, ca `n fiecare an, cea mai solemn\ s\pt\m`n\ a
cre[tin\t\]ii, cea a patimilor.
Ne-a prins pe to]i descoperi]i- eram `n vria organiz\rii
Olimpiadei Na]ionale a Disciplinelor Socio-umane la Piatra Neam],
de la care el nu avea cum s\ lipseasc\, drept pentru care s-a pus
jertf\ la temelia reu[itei ei; de altfel el `nsu[i era un olimpic [i un
olimpian pentru c\ a preg\tit cu m\iestrie at`]ia elevi, de care era
foarte m`ndru [i chiar se l\uda zic`nd: Eu pot s\ `nv\] filosofie [i un
c`ine, `n trei s\pt\m`ni, pentru c\ am metod\!
Prin plecarea-i brusc\, ne-a mai predat [i ultima lec]ie, aceea
despre faptul c\ via]a-i umbra fumului, c\ trebuie s\ ne tr\im fiecare
clip\ `ng\duit\ nou\ de Dumnezeu, ca [i cum ar fi ultima, c\ omul
nu este ceea ce pare [i c\ singur\tatea are termen de compara]ie.
Oare mai avem timp s\ `nv\]\m s\ tr\im mai frumos?
A[a de tare `[i dorea s\ fie fericit, c\ a plecat `n c\utarea ei tocmai la Felix, iar de- atunci `ncoace, s-a schimbat [i `ntrebarea noastr\ la r\spunsul lui Camus: Trebuie s\ ni-l imagin\m pe Sisif fericit!. C`nd era trist recita cu lacrimi `n ochi versurile populare preferate, pe care le auzisem de la maestrul s\u, Prof. univ. dr. Tudor
C\tineanu: Peste-o vale/ peste-un t\u/ Ard trei lum`n\ri de s\u...,
iar c`nd era vesel, era tot o inim\, cu glasul de tunet al unui general
de promo]ie [i cu bra]ul drept ridicat `n semn de izb`nd\, ne `nv\]a
s\ fim curajo[i [i s\ mergem mai departe, c\ via]a-i... una.
Ve[nica lui pomenire se aude `n biserici altfel din S\pt\m`na
Luminat\ [i p`n\ la ~n\l]are, a[a c\-i putem c`nta azi cu to]ii: Hristos
a ~nviat din mor]i/ Cu moartea pre moarte c\lc`nd/ {i celor din
morm`nturi/ Via]\ d\ruindu-le/ Hristos a ~nviat/ {i iadul s-a cutremurat/ Adev\rat a ~nviat/ Adev\rat a ~nviat...{i asta-i tot ce mai conteaz\!
Profesor, Dida VASILCA
23.04.2010

Pentru D\nu] Ursache

via]a a `nsemnat
ardere mistuitoare, ani
de trud\ pentru des\v`r[irea didactic\ [i
scriitoriceasc\,
un
sim] al r\spunderii
profesionale dincolo
de contingen]ele obi[nuite.
N-a dat niciodat\
semne de supu[enie
`n fa]a prostiei, ignoran]ei [i dogmelor. Avea idei [i atitudini profunde, desprinse din lecturi
`ntinse, asimilate [i devenite
bunuri spirituale proprii, oferite,
apoi, cu m\rinimie elevilor [i
nou\, profesorilor sau cititorilor.
Profesorul [i scriitorul D\nu]

...

Do
cum
de ente
arh
iv\

DAN-DUMITRU URSACHE

Zig - Zag
economie, logic\ [i psihologie,
nu va putea s\ fie `nlocuit oricum
[i de oricine, pentru c\ `[i
`ndeplinea chemarea pedagogic\
`ntr-un chip aparte, imposibil de
repetat. Documentat, cu un limbaj
exact [i `nalt, cu fraze armonioase
[i depline, sigur [i `nfl\c\rat,
deopotriv\, era ca o ilustra]ie personal\ a at`tor materii pe care le
preda cu aceea[i prestan]\, cu
aceea[i dezinvoltur\, cu aceea[i
pasiune.
A fost [i un neodihnit `n
fiin]\, cum ar spune cunoscutul
eseist Dan Iacob. Pe una dintre
c\r]ile sale, D\nu] Ursache ne-a
scris, mie [i so]iei mele,
urm\toarele cuvinte: Exist\
zbur\tori care se ridic\ at`t de sus,

DIN ISTORICUL
M|N|STIRII

n Romania pitoreasc\, Alexandru

Vlahu]\
spune,
printre altele, c\
jos, sub br\di[ul
at`rnat de ]ancuri, se
vede schitul Dur\ului cuib\rit ca `n
fundul unei pr\p\stii.
Se [tie c\
Ceahl\ul te cheam\, te atrage [i-n
aceast\ chemare este at`ta vraj\,
`nc`nt nimeni nu-i poate rezista.
Dar sim]\m`ntul de singur\tate [i
lini[te, minunata priveli[te a
r\s\ritului de pe Toaca, `ntregul
ansamblu de impresii va trebui
completat `ntotdeauna cu aceea
inspirat\ de un anumit loc de la
poalele muntelui [i anume
Dur\ul.
Aceast\ a[ezare `[i `ncepe
existen]a `nc\ din veacul al XV-lea
c`nd se ridicau aici o suit\ de
bisericu]e [i chilioare din lemn.
Construc]iile firave nu rezistau

Ursache ne-a f\cut dovada c\

via]a, [coala [i cultura nu-[i sunt
c`tu[i de pu]in ostile una celeilalte,
c\ `ntre acestea nu se afl\ nicidecum o pr\pastie, ci numeroase
pun]i de leg\tur\, care, odat\
t\iate, niciuna dintre ele nu-[i mai
dob`nde[te rosturile fire[ti.
Vocea [i ac]iunea lui s-au
aflat permanent `n simbioz\. Avea
o cultur\ pedagogic\, sociologic\,
filozofic\ [i istoric\ esen]ial\, de
cel mai `nalt nivel. (...)
C\ a fost un mare profesor,
este de net\g\duit. Locul lui `n
`nv\]\m`ntul nem]ean [i `n cel
na]ional a fost [i r\m`ne `nsemnat. Nu l-a putut - [i vreau s\ cred
- c\ nimeni nu-[i va `ng\dui s\-l
dispute. Profesor de filozofie,

mult, iar timpul `[i punea pecetea

nemilos pe ele. Demn de semnalat este c\ ultima din acest fel
de construc]ii a fost ctitoria
cneaghinei Mariana, nepoata lui
Vasile Lupu, ctitorie care a rezistat p`n\ `n anul 1802.
Din anul amintit `ncepe s\ se
ridice o construc]ie solid\ din
piatr\, printre ini]iatori `nt`lnind
numele neuitatului c\rturar [i
iubitor al acestor locuri [i al aces-

tui neam, Gheorghe Panu (a fost

surghiunit aici din motive
politice, a fost liberal - n.n.).
Lucr\rile sunt terminate `n anul
1835, c`nd Dur\ul va deveni un
ospitalier loc de popas pentru
drume]ul obosit ce str\b\tea
potecile umbroase ale Ceahl\ului
[i un important centru m\n\stiresc. Prin 1840, Schitul Dur\u
urma s\ se transforme `ntr-un
metoc al M\n\stirii V\ratic, aici
urm`nd s\ vin\ o parte din
maicile de la V\ratic, iar c\lug\rii
de aici s\ se mute la Secu. Lucru
acesta nu s-a mai `nf\ptuit,
opun`ndu-se c\lug\rii [i o parte
din ctitori. Zidirea din piatr\
f\cut\ `n 1825 nu a rezistat dec`t
un secol, apoi `ncep`nd lucr\ri de
refacere, lucr\ri subven]ionate `n
parte de Ministerul Cultelor,
restul complet`ndu-se de oameni
prin dona]ii.
~n arhivele nem]ene se
p\streaz\ o bogat\ coresponden]\ din deceniul al treilea [i al
patrulea al veacului XX, `ntre dr.

Paul Gotcu [i preotul Constantin

Matas\, `ntemeietorul Muzeului
de arheologie Piatra Neam]
(1934 n.n.). Din cercetarea coresponden]ei se poate desprinde
mersul lucr\rilor de construc]ie,
al `nfrumuse]\rii prin pictur\, precum [i o serie de probleme
b\ne[ti. Cel care a pictat interiorul bisericii a fost Tonitza [i
acest lucru nu trebuie s\ surprind\: marii no[tri pictori-

Grigorescu, Andriescu, T\t\r\scu, Luchian, Tonitza etc- au

fost des\v`r[i]i zugravi de biserici
(a nu se uita picturile lui N.
Grigorescu de la M\n\stirea
Agapia- n.n.).
F\ceau aceast\ munc\, de
cele mai multe ori, din cauza
necesit\]ilor b\ne[ti, or biserica,
institu]ia cu puternice posibilit\]i
pecuniare, putea pl\ti lucr\rile.
Tonitza s-a oferit s\ fac\ pictura
bisericii f\r\ bani, cer`nd doar
cheltuieli de transport, fapt constatat din coresponden]a amintit\. Pictorul va transforma Dur\ul
`ntr-un adev\rat [antier, dar [i
`ntr-o catedr\ de la care maestrul
`mp\rt\[ea studen]ilor din bogata lui experien]\, f\c`nd ca rela]ia
student-profesor s\ se des\v`r[easc\ aici, `n atelierul de lucru
m\n\stiresc.
Al\turi de Tonitza lucrau opt
studen]i, printre care [i viitorii pictori de renume Corneliu Baba [i
Ion Popa. Acesta nu era numai
un des\v`r[it pictor [i un bun profesor, ci [i un om de [tiin]\, lucru
dovedit de faptul c\ punea studen]i s\ r\zuiasc\ pere]ii p`n\ la
tencuial\ pentru a vedea dac\ nu
era o pictur\ mai veche. F\c`nd
c`teva considera]ii asupra picturii
l\ca[ului religios, trebuie subliniat de la `nceput caracterul laic
ce-l imprim\ picturii sale: odat\
prin ve[minte, care poart\ o
amprent\ evident dacic\, a doua
prin personaje, care s`nt profund
umanizate. ~n scena Na[teriip\storii nu se pleac\ `n fa]a pruncului cu smerenie, ci au o atitudine fireasc\, aceea a unor
oameni maturi `n fa]a unui copil.
Lucr\rile sunt terminate `n
1937, iar la 14 septembrie
acela[i an, are loc t`rnosirea
noului loca[, cu o participare
numeroas\ a s\tenilor din `mprejurimi [i Valea Muntelui, precum
[i a ministrului Cultelor [i
Instruc]iunii Publice, Victor
Iamandi, alte oficialit\]i biserice[ti [i laice, din jude] [i din ]ar\
(mai ales ie[ene- n.n.).
A[adar, un mic periplu `n
istoria edificiului m\n\stiresc din
minunata a[ezare a Dur\ului,
ospitalier\ [i modernizat\ `n
zilele noastre, numit\ de Regele
Carol I Sinaia Moldovei.
Prof. Gh. RADU

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

APOSTOLUL

`nc`t nimeni nu-ii poate z\ri.

El a fost un asemenea
zbur\tor. {i-a f\cut Cas\ `n cer
`nainte de vreme. ~[i cuno[tea
suferin]a [i n-a mai dorit s\ o
`nfrunte. Sau n-a mai avut puterea, Dumnezeu [tie! Dintre luceferi, de acolo, de at`t de sus, ne va
privi de acum `nainte, `n tihn\,
amintindu-ne mereu c\ suntem
fiin]e slabe [i supuse gre[elii. De
aceea, aici pe p\m`nt, s\ deschidem ochii mari la `nt`mpl\rile vie]ii
[i s\ ne ajut\m unii pe al]ii, c`t mai
avem vreme, ca s\ ne ridic\m din
gre[eal\ , dac\ ne c\im [i credem
`n `ndreptare.

Prof. Gheorghe
}IG|U

Antologie Apostolul

Re]eta
practic\
pentru a face
o lucrare
literar\,
`n genere
ei o testea de h`rtie, un
condei, o sticlu]\ cu
cerneal\. Dac\ lucrezi
numai ziua, nu-]i trebuie nici lamp\, nici
lum`nare, [i nici tutun,
dac\ nu fumezi. Pui
h`rtia [i cerneala pe
mas\, iei condeiul `n
m`n\, `l moi `n c\limar\ potrivit, ca s\ nu-]i
pice [i s\-]i fac\ ursuzl`c, te a[ezi
frumos pe scaun [i `ncepi s\ scrii.
Dup\ ce ai scris o foaie, o dai
la o parte, [i te apuci de alta- e
bine s\ scrii foile numai pe o fa]\,
nu pe am`ndou\, fiindc\ e mai
practic pentru ze]ar- c\ci desigur
lucrarea d-tale e menit\ s\ vaz\
lumina.
Scrii [i scrii p`n\ ostene[ti, [i
pe urm\ te opre[ti s\ te odihne[ti,
[i pe urm\ iar scrii, [i tot a[a p`n\
ispr\ve[ti.
Acuma, ce scrii- asta e treaba
d-tale. Dup\ p\rerea noastr\ `ns\,
dac\ scrii, f\ `ncailea o lucrare
mare [i lung\- tot e mai lesne
dec`t fleacurile mici [i u[oare, c`nd
ai dat\ re]eta sigur\.

(I. L. Caragiale)

Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

aprilie 2010