APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 138

iunie - iulie 2011
http://apostolul.cnrv.ro

ARC PESTE TIMP

Tudor Arghezi

22 IUNIE 1941 22 IUNIE 2011

a 29 martie 1942, Asocia]ia

~nv\]\torilor din jude]ul Neam],
`mpreun\ cu Inspectoratul
{colar al jude]ului Neam], au
comemorat pe eroii `nv\]\tori
c\zu]i pe c`mpul de onoare `n
r\zboiul din anul 1941.
S-a oficiat o slujb\ de
pomenire `n Biserica Sf`ntul
Ioan Domnesc din Piatra Neam]
la care au participat reprezentan]ii tuturor autorit\]ilor civile [i
militare din ora[, familiile eroilor [i un mare
num\r de `nv\]\tori din tot jude]ul.
Trecuser\ doar c`teva luni de c`nd conduc\torul statului romn, generalul Ion
Antonescu, semnase ordinul de zi prin care
cerea imperativ [i solemn: Osta[i, v\
ordon, trece]i Prutul!(22 iunie 1941)
Trecuser\ doar c`teva luni de c`nd }ara
Mam\ [i-a trimis zeci de mii de fii s\ lupte
pentru a ne r\zbuna umilirea [i nedreptatea [i [coala nem]ean\ depunea prinosul de ad`nc\ recuno[tin]\ celor 40 de
eroi [i martiri ai credin]ei cre[tine, pleca]i
din r`ndurile `nv\]\torimii. Au c\zut pentru
eliberarea Basarabiei, a Bucovinei de nord

[i a }inutului Her]a. Au murit pentru re`ntregirea na]ional\.Le-am reg\sit numele `n

paginile revistei Apostolul (Revista
Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]),
nr.5/ an VIII, ap\rut\ `n luna mai a anului
1942. S`nt `nv\]\tori care s-au n\scut sau
au activat `n jude]ul Neam]: Gheorghe
S\vinescu, Mihai Cojocaru, Vasile Catan\,
b\dia Iorgu Popescu (Apopei), Spiridon
Barcan, Ioan Al. Criv\], Ioan D. Gherasim,
Gheorghe Cotosa, Vasile Gh. Vasiliu,
Vasile I. Vasiliu, Ioan Darie, Nicolae G\in\,
Lauren]iu Popa, Gavril Smionescu, Neculai
Oblon, Constantin Vlase, Vasile Mustea,
Nicolae Lupa[cu, Petru Cimpoe[u, Vasile
Mitru, Ioan St\nciulescu, Mihai Manea,
Dumitru Vere[teanu [i mul]i al]ii, unii dintre
ei fiind tineri absolven]i ai {colii Normale
de B\ie]i din Piatra Neam]. Fiecare dintre
ei a devenit o lacrim\ c\zut\ pe obrazul
Basarabiei, ea `ns\[i lacrima neamului
meu.
Au fost oameni gospodari [i muncitori,
`nv\]\tori inimo[i, cu sufletele deschise,
cu iubire de copii [i de [coal\. Au slujit cu
d\ruire altarele [colilor din Grum\ze[ti
sau din Ghind\oani, din Dobreni,

B\l]\te[ti sau }ibucani. ~i rev\d, cu

mintea, printre copii [i s\teni, la Hangu,
Certieni B`rg\oani, Ruseni, Mastac\n,
G`rcina sau Cut. Din fiecare munte al
Neam]ului a c\zut c`te un brad. Au r\mas
[colile lor curate [i luminate de ochii
iscoditori ai unor copii micu]i [i nevinova]i,
care `n zadar vor c\uta poarta [colii
`ntreb`ndu-se `n fiecare zi: Oare c`nd vine
Domnul?
~naintea mor]ii, unii dintre ei au reu[it
s\ scrie acas\... Cuvinte simple, dar `n
acela[i timp cutremur\toare. Am citit
scrisoarea
l\sat\ de locotenentul
Gheorghe S\vinescu, din Grum\ze[ti,
so]iei [i copiilor s\i. Este un adev\rat testament pentru to]i romnii, din toate timpurile.
...Ceea ce ]in mai mult prin prezenta
scrisoare, este nu at`t s\ v\ asigur prin ea
existen]a voastr\ material\, c`t cea
moral\: curajul, `ncrederea `n voi, astfel ca
toate piedicile ce vi s-ar ivi `n cale s\ le
pute]i `nl\tura `n lipsa mea...
Prof. Liviu RUSU
(Continuaare `n pag. 4)

Lacrima {colii

PSALM
Te dr\muiesc `n zgomot [i-n t\cere
{i te p`ndesc `n timp, ca pe v`nat,
S\ v\d: e[ti [oimul meu cel c\utat?
S\ te ucid? Sau s\-ngenunchi a cere.

Ca-n oglindirea unui drum de ap\,

Pari c`nd a fi, pari c`nd c\ nu mai e[ti,
Te-ntrez\rii `n stele, printre pe[ti,
Ca taurul s\lbatec c`nd se-adap\.
Singuri, acum, `n marea ta poveste,
R\m`n cu tine s\ m\ mai m\sor,
F\r\ s\ vreau s\ ies biruitor.
Vreau s\ te pip\i [i s\ urlu: "Este!"

Congresul
~nv\]\torilor din
Republica Moldova

Ziua `nv\]\torului

(pag. 4-5)

Arta de a comunica

Sub egida EUROINVEST (European Exhibition of Creativity

and Innvention), pe 12 [i 13 mai, la Ia[i, a avut loc SALONUL
NA}IONAL DE CARTE TEHNICO-{TIIN}IFIC|, cu apari]ii editoriale din ultimii doi ani.
Juriul interna]ional (Romnia, Rusia, Ucraina, Spania etc) a
fost prezidat de Kane Kramer, fondatorul British Invention
Society, [i a acordat medalii de aur, argint [i bronz..
Cartea autorilor nem]eni Constantin Grasu, Corina Micl\u[ [i
Sorin Baciu, "Mun]ii H\[ma[ului, monografie geologic\ [i fizicogeografic\" a primit medalia de aur (Gold Medal), iar albumul
"Parcul Na]ional Cheile Bicazului H\[ma[" medalia de argint (silver award). (M.Z.)

"Atmosfera biblic\, ideea

duratei (veac), a mor]ii, a

re`ntoarcerii `n lut str\bat ca

un fum de smirn\ toate
poeziile argheziene, oric`t de
aparent pitore[ti (...) Al doilea
sentiment profund al poeziei
lui Arghezi, `n afara oric\rei
pozi]ii na]ionale, este sentimentul de oscilare material\
`ntre dou\ lumi, cu densit\]i
deosebite, cerul [i p\m`ntul.
E vorba dar nu de antiteze de
concepte ideal-real, ci de un
proces, v\zut `n planul
poeziei de metamorfoz\, de
osmoz\ `ntre spiritual [i
material, am`ndoi termenii
lua]i ca momente `ndep\rtate
ale aceleia[i materii"George C|LINESCU

Pentru credin]\ sau pentru t\gad\,

Te caut d`rz [i f\r\ de folos.
E[ti visul meu, din toate, cel frumos
{i nu-ndr\znesc s\ te dobor din cer gr\mad\.

`nd eram elev\, profesorii mei erau respecta]i [i

iubi]i. Veneau la serbarea de sf`r[it de an veseli [i cu
haine noi; erau cineva [i la sat [i la ora[ [i de
aceea am vrut s\ fiu ca ei, adic\ s\ fiu printre CEI
MAI BUNI. De atunci, `n mintea mea, stejarul este
legat de coroni]\, iar mirosul am\rui al generosului bujor, e legat de Doamna mea.
{i era pace pe chipuri [i lumin\ `n minte [i era
lini[te `n suflet... [i p\rerea de r\u c\ nu ne vom
vedea p`n\ `n septembrie. Pe atunci, tuturor le era
drag\ [coala!
Nu [ti]i dumneavoastr\ s\-m
mi spune]i ce s-aa `nt`mplat cu
noi [i unde-ii [coala mea?
Elevii c`nt\: 0132A venit vacan]a /Cu trenul din Fran]a
/ Moarte `nv\]\torilor / {i a profesorilor!"., iar p\rin]ii lor
se `ntreab\: ce se s\rb\tore[te pe 30 Iunie?
LA MUL}I ANI, dragii mei colegi!
Viespea Dida

Recunoa[tere european\

21 mai 1880- 14 iulie 1967

are cine nu e fascinat de capacitatea

extraordinar\
a
unor oameni de a
vorbi corect [i bine
curg\tor? S\ fie
oare vorba de un
echilibru perfect
`ntre vorb\ [i g`nd?
Ciudat este faptul c\ tot ceea ce se
`ntoarce `mpotriva ta `n vorbire
st\ poate al\turi de tine `n
scris. Scrisul ordoneaz\
g`ndul, `l face s\ mearg\ `n
ritm, `i d\ putere [i `n]eles.
Uneori ceea ce `n scris
apare firesc, legat, creator, `n
vorbire devine st`njenitor.
E teama de a nu plictisi,

ner\bdarea de a expune ideile

sau neputin]a de a `mbr\ca `n
cuvinte propriul g`nd?
Doar citind `]i po]i l\muri
aceste lucruri! Numai prin lectur\ po]i ie[i `ntr-un spa]iu
inedit din care po]i s\ afli: mirosul furtunii [i gustul boabelor
de rou\, timpul rodirii
poamelor [i c\ile grindinei,
legile anotimpurilor, sfaturile
norilor, tainele apelor de sub
pam`nt [i ale focurilor de sub
perdelele de neguri.
Arta comunicarii se `nva]\
doar prin lectur\, iar literatura
nu se poate compara cu nicio
art\.
Prof. ~nv. primar
Anu]a CHINDEA

rganizat de Asocia]ia General\ a ~nv\]\torilor din

Romnia, filiala R. Moldova, pe 25 iunie 2011, `n
sediul Bibliotecii Academiei de {tiin]e a Moldovei,
din Chi[in\u, va avea loc Congresul ~nv\]\torilor
din Republica Moldova. La eveniment este invitat [i
prof. Gheorghe Amaicei, pre[edintele asocia]iei
nem]ene, `n calitatea sa de membru de onoare al
AGIRo. Domnia sa va adresa Congresului un
mesaj, va avea o scurt\ prezentare a asocia]iei
nem]ene `n Buletinul Congresului [i va participa la
o important\ sec]iune de formare profesional\
sus]inut\ de personalit\]i ale [tiin]ei [i educa]iei.
Congresul `[i propune dezbaterea problemelor educa]iei;
cre[terea eficien]ei actului educa]ional prin dezvoltarea profesional\; ameliorarea legisla]iei, a programelor, a manualelor [i
a materialului didactic; promovarea [i ap\rarea drepturilor
`nv\]\torilor, al progresului comunit\]ii pedagogice, promovarea intereselor morale, sociale [i materiale ale membrilor
asocia]iei; dezvoltarea profesional\ prin cursurile de formare
sus]inute de personalit\]i din domeniul [tiin]elor educa]iei [i
constituirea departamentelor [i echipelor pentru diverse
proiecte educa]ionale interna]ionale/ na]ionale.
La Chi[in\u, vor fi prezente peste 200 de cadre didactice:
`nv\]\tori, profesori, educatori, inspectori, metodi[ti din
Republica Moldova, reprezentan]i ai tuturor raioanelor. ~n mod
special la Congres s`nt invita]i colegi din Romnia, Serbia,
Fran]a [i Ucraina. Se conteaz\ pe participarea la eveniment a
celor mai `nalte oficialit\]i ale statului, personalit\]i din domeniul [tiin]elor educa]iei, politicieni, istorici, jurnali[ti, reprezentan]i ai editurilor etc. (M.D.)

ULTIMA OR| LA ROMAN

Bun\tate [i putere la
Grupul [colar Vasile Sav
levii roma[cani implica]i `n proiectul For]aa ra]iunii versuss ra]iuneaa for]ei, derulat de Grupul [colar Vasile
Sav Roman, au ie[it la `nceput de cire[ar, pre] de un
mesaj, la poalele statuii lui Roman Mu[at, `ntr-o
ac]iune menit\ s\ transmit\ adul]ilor un mesaj de toleran]\. Proiectul men]ionat este unul `n beneficiul
comunit\]ii, scopul urm\rit fiind acela de a forma o
re]ea de institu]ii partenere `n m\sur\ s\ promoveze
ideea de bun\tate. Tot `n cadrul acestui proiect, coordonat de c\tre profesoara Maarelenaa Ungureaanu,
al\turi de profesoarele L\ccr\mioaaraa Plo[ni]\ [i
Daanielaa Prepeli]\, la Grupul [colar Vasile Sav s-au desf\[urat
competi]ii sportive menite s\ promoveze spiritul de fair play [i
non-violen]a. Pe l`ng\ diplome [i premii tinerii implica]i au primit
[i un trofeu care `nf\]i[eaz\ o margaret\, simbolul bun\t\]ii.
Proiectul, derulat sub deviza Bun\tate [i putere a fost ini]iat
de c\tre membrii Clubului Impact "Mu[atinii" de la Grupul [colar
"Vasile Sav" `ntre partenerii de seam\ num\r`ndu-se British
Council [i Funda]ia "Noi Orizonturi" care au asigurat [i
finan]area. Proiectul na]ional Acctive Citizen, pentru care au fost
propuse spre finan]are 35 de proiecte ini]iate de elevi din `ntreaga ]ar\, adun\ ca-ntr-o familie 63 de cluburi de ini]iativ\ comunitar\ pentru tinerii Impact din [ase jude]e, num\rul acestora
cifr`ndu-se la aproximativ 1.000 de participan]i.

TEMELIE PENTRU
O NOU| {COAL|,
LA HORIA

levii de la [coala din comuna Horia, desp\r]it\ doar de

podul de peste r`ul Moldova de municipiul Roman, vor
avea bucuria s\ `nve]e cur`nd `ntr-un corp nou de
cl\dire ce va corespunde standardelor europene, a[a
dup\ cum a promis domnul Vasile Baciu, primarul
acestei a[ez\ri. Debutul lucr\rilor a fost marcat `n mod
oficial miercuri, 15 iunie, c`nd a fost turnat primul cancioc de mortar la temelia noii [coli, `n prezen]a oficialit\]ilor locale [i a profesoarei Emilia Ciom`rtan,
directorul [colii Horia.
{coala veche din Horia `[i schimb\ `nf\]i[area cu sprijinul
Ministerului Educa]iei, al Consiliului Jude]ean [i al Inspectoratului
[colar Jude]ean Neam], care, `mpreun\ cu autorit\]ile locale [i
contribu]ia tuturor cet\]enilor comunei, vor oferi copiilor din Horia
un local nou, fostul corp B al [colii fiind d\r`mat `n 2008 `ntruc`t
nu mai `ndeplinea normele de securitate impuse.
Conform proiectului, lucr\rile ar trebui s\ fie finalizate p`n\ la
debutul anului [colar viitor, c`nd cei 365 de elevi [i pre[colari
`nscri[i `n prezent la [coala Horia ar urma s\ beneficieze de `nc\
patru s\li de clas\, dou\ la parter [i dou\ la etaj, cancelarie, sal\
pentru corn [i lapte, sal\ pentru centrala termic\ precum [i
grupuri sanitare. Valoarea estimat\ a investi]iei este de 810.000
de lei.

O zi de poveste pentru copiii roma[cani

opiii roma[cani au avut de 1
iunie o s\rb\toare `n]esat\ de
evenimente, care, cu siguran]\,
este demn\ de pus `n panoplia
pove[tilor de povestit la nepo]i.
Astfel, primarul urbei mu[atine,
prof. Dan Lauren]iu Leoreanu,
personal, a reu[it s\ fac\ `n
aceast\ zi un tur al gr\dini]elor
din municipiu, ocazie cu care a
oferit micu]ilor din 13 gr\dini]e
peste 1.000 de pachete cu dulciuri. ~n aceea[i zi, `n sala de
spectacole a Casei de Cultur\ administra]ia
local\ a organizat o festivitate de premiere a
celor mai talenta]i copii roma[cani, precum
[i a dasc\lilor care le-au ghidat pa[ii pe
calea educa]iei. Ac]iunea s-a bucurat [i de
sprijinul agen]ilor economici din municipiu [i
al unit\]ilor de `nv\]\m`nt.
Festivitatea care a marcat `n mod
deosebit aceast\ minunat\ zi a fost `ntrerupt\ din c`nd `n c`nd de momente artistice

prezentate de elevii [colilor din ora[, cu

aceast\ ocazie fiind `nm`nate
aproximativ 430 de diplome [i
circa 2.300 de pachete cu dulciuri celor care s-au remarcat la
diverse concursuri `n anul
[colar recent `ncheiat.
Nici reprezentan]ii Bisericii,
Romano-Catolic\
sau
Ortodox\, nu s-au l\sat mai
prejos, oferindu-le copiilor nu
doar binecuv`ntare ci [i daruri [i
bucurii de ]inut minte peste ani.
La Biserica Precista Mare, de
pild\, micu]ii de la mai multe
gr\dini]e din ora[ s-au veselit
desen`nd pe asfalt, au recitat
poezii, au c`ntat c`ntece de
gr\dini]\ dar [i c`nt\ri biserice[ti. Ei s-au bucurat la s\rb\toarea lor de
prezen]a P.S. Ioachim B\c\uanul, Arhiereu
vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului, care i-a binecuv`ntat [i le-a oferit

daruri. De asemenea, educatorii micu]ilor

au fost premia]i de c\tre arhiereul locului [i

de c\tre preo]ii de la Biserica Precista
Mare.

Micu]a campioan\

ncu]a Condurat, legitimat\ la

Liceul cu Program Sportiv (LPS)
Roman, `n prezent
absolvent\ a clasei a VIIIa la [coala din comuna
Ion Creang\, este noua
campioan\
na]ional\
[colar\ a categoriei 38 kg
la lupte libere. Eleva
preg\tit\ de antrenorul
emerit Dumitru Artene a
cucerit acest pre]ios titlu
cu ocazia `ntrecerii celor mai bune
lupt\toare cadete din ]ar\,
desf\[urat\ `n prima jum\tate a lunii
iunie, `n ora[ul Sf`ntu Gheorghe.
Acest concurs a fost pentru mine
un vis, asta pentru c\ mi-am dorit foarte
mult s\ ies campioan\. Am venit la antrena-

ment `n fiecare zi, am muncit mult, cu mult\

ambi]ie, cu dorin]a de a demonstra tuturor

c\ se poate s\ ajungi mare chiar dac\ e[ti

mic. Sper s\ merg bine `n continuare mai

ales c\ `ncep`nd de anul viitor voi veni `n

clasa a IX-a la Liceul cu Program Sportiv,
Ca performan]e de viitor `mi doresc foarte
mult s\ calc pe urmele sportivelor care au
plecat de la Roman [i s\ ajung `n lotul
na]ional, visul meu este s\ prind lotul
olimpic de lupte al Romniei [i, dac\ se
poate, s\ ajung campioan\ european\, a
m\rturisit plin\ de speran]\ micu]a campioan\.
Acest rezultat vine `n contextul `n care
[coala roma[can\ de lupte libere feminine
a dat de-a lungul anilor numero[i campioni
gra]ie priceperii [i d\ruirii antrenorului
Dumitru Artene, Ancu]a Condurat, Laura
Alina Airinei, dubla vicecampioan\ `n 2010,
[i Elena }ocu, fiind numele de care
antrenorul roma[can `[i leag\ `n prezent
speran]ele la marile confrunt\ri na]ionale.

Tinerii preocupa]i de soarta mediului

levii
Colegiului
Na]ional
Roman-Vod\, unitatea etalon
a
`nv\]\m`ntului
liceal
roma[can, au beneficiat din plin
`n luna iunie de un calendar
eco. Ei au ini]iat o serie de
ac]iuni menite s\ trag\ semnale
de alarm\ legate de protec]ia
mediului `nconjur\tor, ac]iune
`n direct\ leg\tur\ [i cu campania pentru dob`ndirea statutului
de Eco [coal\ a colegiului
roma[can. Dac\ prima ac]iune
dedicat\ Zilei Mondiale a Mediului, coordonat\ de profesorii Cristina Gheorghi]\ [i
Elisabeta Plosc\, i-a avut protagoni[ti doar
pe liceenii de la Roman-Vod\, la

urm\toarea ac]iune romanvodi[tii, `mpreun\ cu al]i tineri din [colile [i liceele

municipiului, au pus m`n\ de la m`n\
cre`nd un lan] de recipiente recuperabile,
din plastic. A fost un semnal eco dat
roma[canilor pentru a fi mai veghetori la
s\n\tatea mediului, pe de o parte, [i la
posibilitatea [i necesitatea recuper\rii
materialelor reciclabile, cu toate consecin]ele pozitive care decurg de aici.
Organizate [i cu sprijinul unor institu]ii
sau organiza]ii precum Consiliul Local al
Elevilor [i Prim\ria Roman, ambele ac]iuni
au avut ecou, iar animatorii acestor gesturi
publice s-au exprimat la final, aproape `n
unanimitate, asupra necesit\]ii continu\rii

acestor ac]iuni, concretizarea lor, precum

[i solicitarea unui sprijin mai sus]inut din
partea celor maturi, cu trimitere direct\
c\tre institu]iile care chiar au responsabilit\]i majore legate de administra]ie [i, `n
mod deosebit, de protec]ia mediului.
Pentru cei care nu cunosc `nc\, plasticul este fabricat din resurse naturale, cum
ar fi petrolul, gazele naturale sau
c\rbunele care, odat\ epuizate, nu mai pot
fi `nlocuite. De re]inut este faptul c\ majoritatea materialelor plastice nu s`nt
biodegradabile, pungile de plastic, de
pild\, au nevoie de circa 20-30 de ani ca
proces biodegradabil, `n timp ce PETurile
pot r\m`ne intacte pe termen mult mai
`ndelungat.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

CLUBUL COPIILOR ~N... DANS

lubul Copiilor [i
Elevilor Roman a fost
gazda unei manifest\ri `n premier\
care s-a desf\[urat `n
data de 10 iunie, `n
sala de sport a [colii
Nr. 9 din cartierul
Favorit. Aici au fost
prezente la startul
unui concurs de dans
de societate c`teva
trupe
de
copii
reprezent`nd at`t institu]ia gazd\,
c`t [i [colile [i gr\dini]ele
roma[cane. ~ntrecerea a fost onorat\ la aceast\ prim\ edi]ie [i de
c\tre copiii de la Clubul Copiilor
din Pa[cani dar [i de forma]ii din
comunele limitrofe Romanului.
Dup\ o re]et\ de-acum consacrat\ la Clubul Copiilor Roman,
concursul, care [i-a propus s\
promoveze arta dansului `n
r`ndurile micu]ilor, a fost rodul

Pag. 2

muncii `n echip\ de la institu]ia

condus\ de Prof. Magdalena
Gheorghi]\.
Entuziasma]i de
a t m o s f e r a
antrenant\ a concursului intitulat Arta
cea mai frumoas\,
dansul,
copiii
prezen]i la `ntrecere
au fost r\spl\ti]i cu
premii, pentru presta]ia depus\, `ntre
cei mai galona]i la
aceast\ prim\ edi]ie
num\r`ndu-se
gazdele. Astfel, trupele preg\tite de
Prof.
Mihaela
Zamfiroi, coordonatoare a
Cercului de gimnastic\ de la
Clubul Copiilor Roman, au ob]inut
dou\ locuri `nt`i. La fel au fost recompensate trupele care au
reprezentat Clubul Copiilor

Pa[cani, [coala nr 8 Roman precum [i Gr\dini]a cu program prelungit Nr. 1 Roman. Printre premi-

an]ii acestei prime edi]ii s-au

num\rat [i copiii de la [coala
G`din]i, coordonator Mihaela
Atodiresei [i Adrian Bolea , care
au fost r\spl\ti]i cu un premiu
special pentru atitudine.

Trupa GONG love[te din nou !

rupa de teatru
GONG recidiveaz\ `n performan]e de nivel
na]ional. Ultima
isprav\ a tinerilor
actori
amatori
roma[cani este
cea reu[it\ la
finele lunii mai
c`nd au ob]inut
locul I la festivalul
de la Ploie[ti, singurii care de
data aceasta au urcat pe podium
`naintea roma[canilor fiind doar
gazdele. Anul trecut, la festivalul
care are o tradi]ie consacrat\
deja chiar acas\ la nenea Iancu,
trupa coordonat\ de C\t\lina
Bostan [i Constan]a Munteanu a
ob]inut Marele premiu al festivalului, doar emo]iile [i oarece mici
ghinioane f\c`nd ca perfor-

APOSTOLUL

man]a s\ nu fie reeditat\.

Una dintre vedetele acestei
trupe, Gabriela {oltuz, elev\ a
Colegiului Tehnic Petru Poni, a
fost r\spl\tit\ pentru a doua oar\
consecutiv cu premiul pentru cel
mai bun rol feminin pentru presta]ia din piesa O inspec]ie
[colar\. Iat\ un argument `n plus
pentru ca cea mai titrat\ membr\
a trupei Gong s\ urmeze [i o
carier\ sub luminile rampei, a[a
cum dealtfel `i este dorin]a.
De remarcat este faptul c\
to]i tinerii actori amatori
roma[cani au... sedus juriul, prin
presta]ia lor artistic\, `ntreaga
echip\ de actori amatori fiind
r\spl\tit\ cu premiul de popularitate, fapt deloc de neglijat `n contextul `n care `n acest an au fost
prezente pe scena de la Ploie[ti
nu mai pu]in de 14 trupe.

Cum se pare c\ ceva lipsea

din acest palmares al copiilor teribili de la Roman, la interval de
nici dou\ s\pt\m`ni, trupa
GONG a ob]inut Trofeul Masca, Marele Premiu al Festivalului
Na]ional de Teatru [i Oratorie
Primavera, edi]ia a IV-a, organizat `ntre 3 [i 5 iunie, la Sinaia.
Gabriela {oltuz a primit [i sub
poalele Caraimanului premiul
pentru cel mai bun rol feminin
pentru presta]ia din piesa O
inspec]ie [colar\, cu care a
reu[it eventul artistic [i la Ploie[ti.
Performan]a r\m`ne una de
referin]\ `n peisajul cultural actual al urbei mu[atine, recentul succes urm`nd s\ fie, cu siguran]\,
consolidat de alte reu[ite, av`nd
`n vedere agenda estival\ a trupei de teatru GONG.

Pagin\ realizat\ de A. OPRI{

iunie - iulie 2011

COGITO, ERGO SUM

Eminescu [i problemele `nv\]\m`ntului
R\t\citorul Pestalozzi

ou\ ipostaze ale implic\rii sociale

active s`nt relevante pentru leg\tura
lui Eminescu cu [coala [i problemele
`nv\]\m`ntului: cea de profesor
suplinitor [i revizor [colar `ntre 1 iulie
1875 7 iunie 1876 [i cea de gazetar la Curierul de Ia[i [i Timpul. ~n
ambele ipostaze ale experien]ei de
via]\, poetul este fr\m`ntat, pe de o
parte, de aspectele concrete, reale
ale [colii [i `nv\]\m`ntului la acea
dat\, iar pe de alt\ parte de problemele teoretice conceptuale ale sistemului de `nv\]\m`nt
corelat cu gradul de cultur\ [i civiliza]ie al
vremii, precum [i cu implicarea factorilor politici
[i de guvern\m`nt `n sprijinirea [i progresul
`nv\]\m`ntului de toate gradele, rural [i urban.
~n prima ipostaz\, ca suplinitor la Institutul
Academic din Ia[i [i ca revizor [colar, numit de
Maiorescu, ministrul `nv\]\m`ntului public,
Eminescu este preocupat de reorganizarea sistemului de `nv\]\m`nt, cu prec\dere cel rural,
emana]ie a unei trebuin]e reale a poporului .
R\t\citorul Pestalozzi cum `l nume[te
George C\linescu sesizeaz\ `n cele mai
multe localit\]i rurale o acut\ nevoie de [tiin]\
de carte, necesar\ unei popula]ii discriminate.
Rapoartele, procesele verbale ale inspectorului [colar, articolele lui din ziar s`nt nu numai
o cronic\ cu suflu patetic, ci [i un competent
studiu al `nv\]\m`ntului romnesc, de pe
pozi]ia unui intelectual elevat, p\truns de imperativul unor `nnoiri cu consecin]e benefice pentru
destinul ]\rii.
Analiza critic\ [i profund\ a atitudinii fa]\ de
[coal\ [i o anume rezerv\ a ]\ranului romn
fa]\ de `nv\]\tur\ s`nt mai degrab\ consecin]a
st\rii de s\r\cie a satelor [i a indiferen]ei
organelor locale ale puterii fa]\ de [coal\ . De
altfel, sensibil la
deschiderea spre
`nv\]\tur\ a satelor,
jurnalistul de la
Timpul admonesteaz\ guvernul pentru c\, abuziv [i
arbitrar, restr`nge
re]eaua
[colar\
rural\ cu 30 %, pe
un ton caustic, Ce
trebuie s\ `nve]e
mujicul carte! Dac\
patrio]ii nu [tiu
carte, `ncep`nd de
la mini[trii [i generali, apoi ]\ranul s\ [tie gramatic\ [i aritmetic\
()! Nu se poate una ca asta . Unde ar r\m`ne

atunci
ierarhia
`ntre badea Ion [i
un
ministru
plenipoten]iar la
Constantinopol
sau un general?
(M.
Eminescu,
opere, vol. XI,
Bucure[ti,
Ed.
Academiei,1984,
pg. 241)
Sau `n alt articol: La aceste
defecte, s`nt tot at`t
de
culpabile
autorit\]ile comunale, care nu se `ngrijesc de [coal\ [i care nu
aplic\ cu rigoare legea `nv\]\m`ntului [i ceea
prive[te competen]a lor (M. Eminescu, opere,
vol. XII, Bucure[ti, Ed. Academiei, 1985, pg.
77).
~n problemele teoretice [i de concep]ie
asupra `nv\]\m`ntului, M. Eminescu `[i exprim\
p\rerile [i observa]iile `ntr-o serie de articole
dedicate dezbaterii proiectului de reform\ a
`nv\]\m`ntului propus de Vasile Conta, ce
prevedea, `n esen]\, o diminuare a
`nv\]\m`ntului clasic `n favoarea celui real.
Eminescu intr\ `ntr-o polemic\ acerb\ cu
diversele p\reri pro [i contra [i recomand\ pruden]\ `n operarea unor schimb\ri care pot fi
bune pentru al]ii, dar pentru noi, nesosind la
timpul lor, devin dezastruoase.
~nv\]\m`ntul clasic este ap\rat cu fervoarea
celui care putea depune m\rturie pentru
resursele lui modelatoare, studiile clasice cresc
spiritul tinerimii, stimuleaz\ atitudinea de a
`n]elege lesne, de a coordona repede orice alt\
materie a cunoa[terii omene[ti. Loial se declar\
[i partizan al unui `nv\]\m`nt real care s\ corespund\ cerin]elor unei economii moderne,
na]ionale.
Un om complet, des\v`r[it acesta este
idealul eminescian- nu poate ignora [tiin]ele
exacte, dup\ cum nu poate subestima resursele formative ale studiilor clasice. ~l reg\sim,
a[adar, pe acela[i Eminescu, m`nat spre perfec]iune, adev\r [i frumos `n toate, cum numai
el poate fi.
Iat\ de ce am readus `n aten]ia d-voastr\
doar c`teva idei [i considera]ii ale marelui nostru poet, care s`nt ast\zi mai actuale ca oric`nd
[i pe care ar trebui s\ le aib\ `n fa]\ [i `n
con[tiin]\ orice om al [colii, chiar [i ministrul
`nv\]\m`ntului!
Prof. {tefan CORNEANU

Scrieri pedagogice

egretatul Ion Rotaru, istoric [i critic

literar de mare anvergur\, (invitat
fiind la {ez\toarea de la Tazl\u consacrat\ omagierii scriitorului I.I.
Mironescu) men]iona c\ "`n luna
IUNIE a fiec\rui an, oriunde m-a[
afla, m\ simt obligat s\ vorbesc mai
`nt`i despre Mihai Eminescu, ca, apoi,
s\ trec la chestiunea zilei". Ast\zi, cu
prilejul Zilei ~nv\]\torului, rememor\m o imagine estompat\ a pedagogului Mihai Eminescu.
Str\lucita sa lucrare SCRIERI PEDAGOGICE, ce a v\zut lumina tiparului la Editura
Junimea, Ia[i, 1977, edi]ie critic\ a lui Mihai
Bordeianu [i Petru Vladcovschi, adun\ pentru
prima dat\ `ntr-un volum separat memoriile,
telegramele, procesele verbale [i adresele
redactate de marele nostru poet, precum [i articolele [i studiile cu privire la problematica
`nv\]\m`ntului [i pedagogiei publicate `n ziarele
Curierul de Ia[i [i Timpul.
Putem afirma f\r\ team\ de a gre[i c\
Eminescu s-a dovedit a fi mintea cea mai
cuprinz\toare `n materie de organizare [i
func]ionare a `nv\]\m`ntului [colar.
Prin aceast\ apari]ie editorial\ sunt aduse
`n lumin\ nu numai problemele istorice [i practice ale `nv\]\m`ntului romnesc din acel timp,
ci, mai ales, concep]ia sa `naintat\ la nivel european al vremii despre educa]ie, instruc]ie [i cultur\.
Pentru Eminescu, [coala romneasc\ nu
trebuie legat\ de lucrurile care dep\[esc
trec\toarea noastr\ via]\ p\m`nteasc\,
dovedind c\ a fost un om de cultur\ total\ ce
vibra profund pentru patria [i poporul s\u.
Viziunea eminescian\ este una avizat\ .
A[a cum ne este cunoscut, poetul a fost revizor
[colar, profesor de
limba german\,
logic\ [i alte discipline. S-a preg\tit
pentru func]ia de
profesor universitar, netermin`ndu[i `ns\ niciodat\
doctoratul, a fost
director
al
Bibliotecii centrale
Universitare din
Ia[i, redactor la
mai multe ziare [i
reviste. Cultura
multilateral\ i-a
permis o competen]\ aparte prin
modul exemplar
cu care s-a achitat de toate func]iile ocupate.
Pentru a ne convinge, este suficient s\ ne
amintim concluziile lui George C\linescu

despre
rela]ia
excep]ional\ a lui
Eminescu cu `nv\]\m`ntul: Prin Eminescu [i scrisul s\u
pedagogic avem
cea mai `naintat\
viziune de ridicare a
`nv\]\m`ntului rural
p`n\ la Spiru Haret.
~n ziarul Timpul
din anul 1880,
E m i n e s c u
men]iona
c\
[coala nu trebuie
s\ fie o magazie de
cuno[tin]e str\ine,
ci o gimnastic\ a `ntregii individualit\]i a omului;
elevul nu e un hamal care-[[i `ncarc\ memoria
cu saci de coji ale unor idei str\ine, sub care
geme, ci un om care exercit\ toate puterile proprii ale inteligen]ei, `nt\rindu-[[i aparatul intelectual, precum un gimnast `[i `mputernice[te
p`n\-nn gradul cel mai mare aparatul fizic fie-nn
vigoare, fie-nn `ndem`nare.
~n mod concret, Eminescu opinia c\ [coala
va fi bun\ c`nd poporul va fi bun, darea mic\,
subprefec]ii oameni ce s\ [tie administra]ie,
finan]e [i economie politic\, `nv\]\torii pedagogi, pe c`nd adic\, [coala va fi [coal\, satul sat,
omul om, precum `n toat\ lumea, iar nu ca la
noi, adic\ ca la nimeni `n du[m\nie cu dramatica [i cu dreapta judecat\.
Eminescu nu a fost un pedagog savant, dar
s-a mi[cat `n voie [i cu folos `n problematica
`nv\]\m`ntului european al timpului, el profit`nd
totu[i de `nv\]\m`ntul austriac [i german pentru
a fi c`t mai avizat; a[a cum nu a fost un economist savant, dar lectura articolelor sale politice
ni-l dezv\luie drept cel mai autorizat economist
romn al secolului al XIX-lea.
F\c`nd un arc peste timp, nu trebuie s\
uit\m nici un moment c\ dezvoltarea culturii
na]ionale `n toate timpurile, indiferent de
condi]iile mai favorabile sau mai pu]in favorabile
a avut un rol determinant `n opera de trezire a
con[tiin]ei na]ionale comune. Prin ea, prin cultur\, prin [coal\, prin `nv\]\m`nt am dob`ndit
puterea de a `nfrunta imposibilul, ceea ce ne
ofer\ suficiente motive s\ fim mereu optimi[ti.
Prof. Ion POPESCU
P. S. La 15 ianuarie 2011, la propunerea
Academiei Romne, legislativul ]\rii a aprobat
f\r\ rezerve ca `n ziua de na[tere a
LUCEAF|RULUI POEZIEI ROMNE{TI (15
ianuarie 1850) s\ celebr\m, `ncep`nd din acest
an, `n vecii vecilor, ZIUA CULTURII NOASTRE
NA}IONALE- victorie uria[\ a culturii `n aceste
t\r`muri speciale pe care tr\im.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ea de-a treia carte, ce poart\ semn\tura bine-cunoscutului profesor [i ex-inspector [colar Leonard Rotaru,
Dincolo de orice, r\m`ne n\dejdea. Eseuri despre [coal\
[i educa]ie (Editura Conta, 2011) a fost lansat\, `n
prezen]a colegilor, profesori de limb\ [i literatur\ romn\
sau de cancelarie, la sf`r[itul lunii mai 2011, la Biblioteca
Jude]ean\ G. T. Kirileanu din Piatra-Neam]. Au f\cut
scurte aprecieri despre carte profesorii: Lumini]a V`rlan,
inspector-general al Inspectoratului {colar Jude]ean
Neam], Adrian Alui Gheorghe, director al Editurii Conta
[i prefa]ator al c\r]ii (Cartea ca o poveste de dragoste),
Adrian G. Romila [i cel care semneaz\ aceste r`nduri.
Cartea este rodul unor acumul\ri ale profesorului L. R. `n probleme de educa]ie [i instruc]ie, realizate de-a lungul unei `ntregi
cariere didactice, de c\tre un dasc\l bine [colit, cu con[tiin]\ profesional\ mo[tenit\ din familie (tat\l s\u a fost `nv\]\tor) [i consolidat\ `n timp, un om care [i-a iubit meseria, a practicat-o cu `nalt profesionalism, dar [i cu pasiune [i d\ruire. Toate constat\rile [i concluzii asupra `nv\]\m`ntului romnesc de ieri [i de ast\zi s`nt
prezentate din interiorul sistemului, de c\tre un participant activ [i, `n
acela[i timp, un observator de excep]ie, cu reale calit\]i nu numai
profesionale, ci [i culturale, dovedindu-se deloc anacronic.
Primul capitol al c\r]ii nu este `nt`mpl\tor intitulat A `nv\]a
citirea, acesta constituindu-se `ntr-o pledoarie pentru carte, pe care
autorul o consider\ patrimoniu de cultur\ [i civiliza]ie, greu de
egalat de un alt poten]ial obiect cultural, dar [i `ntr-un omagiu adus

iunie - iulie 2011

dasc\lului principalul factor ce contribuie la inocularea acestui

elixir `n mintea [i sufletul copilului.
Desigur, profesorul L. R. enun]\ lucruri [tiute din practica pedagogic\, prezentate teoretic `n manuale [i tratate de pedagogie.
Deosebit `n pledoaria sa este felul `n care s`nt prezentate [i, mai

Note de lector:
UN CREZ DIDACTIC
ales, referirea la mecanismele tainice care contribuie la `n]elegerea
unui text citit.
Mai mult, autorul aduce, `n sprijinul afirma]iilor sale, f\cute pe
parcursul `ntregului discurs eseistic al c\r]ii, extrase de chintesen]\
din operele marilor no[tri c\rturari sau din alte culturi, toate acestea
tr\d`nd aria larg\ de lecturi, men]ionate `n subsolul paginilor, notele
constituindu-se `ntr-o bibliografie deosebit de bogat\ [i valoroas\.
Cititorul va descoperi `n cartea lui L. R. [i referiri la unele
aspecte negative ale sistemului (`nv\]\m`ntul romnesc, care
`nc\ rezist\ curajos tuturor manifest\rilor reformatoare.) sau la cei
ajun[i `n clas\ din `nt`mplare [i care pot distruge o poten]ial\ cari-

APOSTOLUL

er\, dar observa]iile s`nt prezentate cu fine]e, cu o u[oar\ ironie.

Pentru necesitatea educ\rii tinerilor `n noile condi]ii sociale, prin
intermediul lecturii [i, `n mod deosebit, prin aplecare asupra sufletului uman, autorul desf\[oar\ o `ntreag\ pledoarie cald\, calm\, `n
termeni de bun\-cuviin]\ (V. capitolele: S\ `nve]i cum este s\ fii
mare!, ~n c\utarea modelului pierdut, Vis\m la fruct [i s\m`n]\).
{i, poate, nu `n ultimul r`nd, trebuie s\ subliniem faptul c\
aceast\ carte este scris\ `ntr-o sf`nt\ limb\ romneasc\, aproape
f\r\ gre[eal\, `n care termenii s`nt folosi]i cu exactitate `n definirea
no]iunilor, a conceptelor. Mai remarc\m: tehnoredactarea pe calculator [i coperta, ambele semnate de Claudia Rotaru, tovar\[a de-o
via]\ a autorului.
Av`nd `n vedere afirma]ia lui L. R., n\scut\ din citirea operei
argheziene, potrivit c\reia un nume pus pe o carte `ncearc\ cu
r\spundere pe cel care a scris-o, dar mai ales a g`ndului continuat:
Merit\ s\ `ncerci, dac\ ai ceva de spus!, s`ntem convin[i c\ autorul
trebuia s\ scrie aceast\ carte, a meritat s\ fac\ acest gest, pentru
c\, `ntr-adev\r, a avut/are ceva de spus.
A[adar, o recomand\m at`t tinerilor, c`t [i mai v`rstnicilor care
lucreaz\ cu elevii, consider`nd-o o chemare, un strig\t pe care li-l
adreseaz\ Leonard Rotaru, `n finalul textului: Nu s`ntem noi, cei de
azi, nici diminea]a, dar nici `nserarea. Nu este primul strig\t la conlucrare [i nici ultimul. Mereu va fi ceva de corectat. Meritul nostru
este s\ aducem aminte [i s\ n\d\jduim `n puterea educa]iei.
Dincolo de orice, r\m`ne n\dejdea!
Constantin TOM{A

Pag. 3

30 IUNIE, ZIUA ~NV|}|TORULUI

C`teva r`nduri pentru
noi, `nv\]\torii
oi, `nv\\]\\torii, s`ntem acei oameni simpli, mode[ti,
cu dragoste pentru copii [i profesia aleas\\. Avem cu
to]ii o mare r\spundere moral\\ fa]\\ de cei care ne
s``nt `ncredin]a]i ca elevi. {i pentru c\ s`ntem
r\\spunz\\tori de destinul lor, nu trebuie s\ ne
adapt\\m la lumea `n care tr\\im, o lume aflat\\
`ntr-oo continu\\ schhimbare, ci trebuie s\ prevedem,
cu mult `nainte schhimb\\rile, s\ fim m\car cu un pas
`naintea vremurilor. Noi preg\\tim copiii nu pentru
ieri, nu pentru azi, ci pentru m`ine, c`nd lumea va
fi altfel.
De ziua noastr\\, cele mai alese g`nduri!!

Florrin DIMON,
inspectorr [colarr de specialitate

Asocia]ia General\
a ~nv\]\torilor din Romnia
Filiala Neam]
Programul activit\]ilor dedicate
ZILEI ~NV|}|TORULUI

30 iunie 2011
Ora 10
C\minul cadrelor didactice Piatra Neam]- primirea delega]ilor [i a
invita]ilor
Orele 11-113
Liceul de Art\ "Victor Brauner", sala de festivit\]i
Manifest\ri dedicate Zilei ~nv\]\torului
Cuv`nt de deschidere
Mesajul AGIRo
Interven]ii ale invita]ilor
Acordare de diplome
Vizitarea expozi]iei dedicate evenimentului
Orele 13-115
Vizitarea unor obiective din Piatra Neam]
Complexul Muzeal Petrodava, Curtea Domneasc\ cu Catedrala
Sf`ntul Ioan Domnesc [i Turnul lui {tefan cel Mare
Muzeul Calistrat Hoga[
Plimbare cu telegondola.
Orele 20-221
~nt`lnire la sediul Asocia]iei ~nv\]\torilor cu invita]i din alte
localit\]i.

Ziua Educa]iei sau Ziua Educatorilor?

nivers\m, pe 30
iunie, tradi]ionala
ZI A ~NV|}|TORILOR acceptat\, tacit [i normal,
ca ZIUA CADRELOR DIDACTICE
din ROMNIA, zi
care a rezistat `n
calendare at`t sub
monarhie,
sub
regimul comunist,
c`t [i sub guvern\rile post
decembriste, din cel pu]in trei
motive prezentate de domnul
Viorel Dolha, pre[edintele A.
G.I.Ro
1) 30 iunie este data de
,,na[tere
a
Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din
Romnia c`nd, `n 1927,
Tribunalul Ilfov a autentificat
prin sentin]a nr 39, cu nr.
12686 Statutul AGIRo. Se oficializa atunci manifestarea solidarit\]ii de breasl\ la nivelul
Romniei Mari, corolar al
tradi]iei asociative `nv\]\tore[ti, `nceput\ la 1869 `n
diferitele provincii `n care
exista [coal\ romneasc\ ;
2) ~n 30 iunie ortodoc[ii au
`n calendar ,,Soborul Sfin]ilor
12 Apostoli, iar greco-catolicii
,,Adunarea celor 12 Sfin]i
Apostoli. ~nv\]\torii din
Romnia [i-au asumat [i `[i
asum\ zi de zi misiunea de
apostoli [i `n]eleg s\
s\rb\toreasc\ ziua lor chiar `n
ziua apostolilor;
3) Sediul din perioada
interbelic\
a
Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din
Romnia a fost `n Bucure[ti,
pe strada Sfin]ii Apostoli la nr.
14.
~mi amintesc cu pl\cere de
momentele c`nd, activ fiind `n

`nv\]\m`nt, ne `nt`lneam `n
ziua de 30 iunie pe zone pentru manifest\ri dedicate
omagierii celor disp\ru]i, eviden]ierii ( uneori nu numai prin
diplome) a celor cu rezultate
deosebite `n acel an, urmate
de programe artistice ale
cadrelor didactice [i elevilor, [i
mese festive pentru cadrele
didactice, uneori f\r\ achitarea
sumei de participare.
~ntre timp, pe data de 5

Din datele extrase de pe

internet rezult\ c\ aceast\ zi
este s\rb\torit\ `n peste 200
de ]\ri [i este consacrat\ personalului didactic, celor care
fac educa]ia - educatori,
`nv\]\tori, profesori, personal
auxiliar - denumirea ei fiind
World Teachers Day `n
englez\ sau Journe Mondiale
des Enseignants, `n limba
francez\.
~n Romnia, aceast\ zi se

octombrie 1994, UNESCO a

inaugurat prima ZI MONDIAL| A EDUCATORILOR, pentru a comemora semnarea, `n
1966, a recomand\rii f\cute de
UNESCO [i ORGANIZA}IA
INTERNA}IONAL| A MUNCII
privind condi]iile de activitate
ale personalului didactic, zi
creat\ special pentru a atrage
aten]ia anumitor guverne
asupra condi]iilor rele de
munc\ `n care cadrele didactice `[i desf\[oar\ activitatea [i
asupra salariilor mici ale acestora.

nume[te Ziua mondial\ a

educa]iei,
ignor`nd
[i
deform`nd scopul pentru care
a fost creat\. Probabil c\ pentru cei care au decis a[a, doar
educa]ia conteaz\, nu [i educatorii, ca [i cum educa]ia
poate fi f\cut\ f\r\ educatori,
iar calitatea actului educativ nu
ar depinde [i de condi]iile de
via]\ [i munc\ ale acestora.
Schimbarea accentului de
pe om pe ac]iunea `nf\ptuit\
de el dovede[te c\ `n
Romnia mentalit\]ile nu s-au
schimbat. Sau, poate, e o

simpl\ problem\ de... traducere. Poate mai marii no[tri

nu [tiu s\ traduc\ World
Teachers Day. Indiferent de
motivele unei astfel de decizii,
`n discordan]\ cu hot\r`rea
UNESCO, `ntrebarea esen]ial\ r\m`ne: cum poate
Romnia s\ s\rb\toreasc\ o
Zi Mondial\ a Educa]iei, `n
vreme ce `n `ntreaga lume se
s\rb\tore[te Ziua Mondial\ a
Educatorilor? Urmat\, firesc,
de o alt\ `ntrebare la fel de
important\: merit\ personalul
didactic, educatorii s\ fie
s\rb\tori]i nu numai `n `ntreaga lume, ci [i `n Romnia?
R\spunsul nostru, ca [i al
mai multor autori de pe internet, este DA, dar dac\ guvernan]ii no[tri nu accept\ denumirea ZILEI MONDIALE A
EDUCATORILOR [i pentru
]ara noastr\, consider c\ nu
trebuie s\ renun]\m la
tradi]ionala ZIUA ~NV|}|TORULUI din data de 30
iunie, zi pe care o s\rb\torim
acum [i aici, al\turi de multe
alte asocia]ii ale `nv\]\torilor
[i pensionarilor din `nv\]\m`nt. S\ fim uni]i pentru
p\strarea zilei de 30 iunie ca
ziua noastr\!
Ca profesor din anul
1963, doresc cadrelor didactice [i auxiliare realizarea
tuturor proiectelor concepute
pentru revigorarea `nv\]\m`ntului de la noi.
Prof. Constantin
ANTONOVICI,
Pre[edintele Asocia]iei
Pensionarilor din ~nv\]\m`nt
Educatorul Nem]ean

Ziua ~nv\]\torului, `n Statutul Asocia]iei

socia]ia General\ a ~nv\]\torilor din Romnia
(AGIRo) func]ioneaz\ ca o federa]ie, av`nd membre
49 de asocia]ii/ sucursale jude]ene/ de sector. Mai
avem sucursale `n alte 7 state `n care exist\ comunit\]i romne[ti. AGIRo `nfiin]eaz\ `n 2010, la
Chi[in\u, AGIRo filiala R. Moldova.
AGIRo este semnatar\ a Pactului Na]ional pentru Educa]ie, a contribuit la elaborarea Strategiei
"Educa]ie [i Cercetare pentru Societatea
Cunoa[terii" [i a f\cut o campanie pentru amendarea
Legii Na]ionale, reu[ind, printre altele, recunoa[terea
asocia]iilor profesionale na]ionale ale cadrelor didactice ca parteneri sociali care trebuie consulta]i de Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii [i Inov\rii `n exercitarea atribu]iilor sale.
Asocia]ia general\ a ~nv\]\torilor din Romnia este (conform statutului) "o asocia]ie non- guvernamental\, nonprofit,
independent\, cu beneficiu public, continuatoare a Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din Romnia cu statut autentificat de

ARC PESTE TIMP

(urmaare din pag. 1)

n 9 septembrie
1941, r\nit, aflat la
vreo 10 km. de
Odesa, `nv\]\torul
S\vinescu nu-i cere
so]iei sale s\-l
jeleasc\ [i s\-l
regrete mereu ci
s\ poarte copiii la
[coal\ ca s\-[i
poat\ asigura un
viitor... S`nt ultimele dorin]i ale
unui `nv\]\tor din }inutul
Neam]ului care a murit pentru
patrie.
Tot cu g`ndul la [coal\ a
murit [i `nv\]\torul erou Mihai
Cojocaru din Dobreni. ~ntr-o
ultim\ scrisoare, o adev\rat\
Carte a mor]ii pentru }ar\, el
cere iertare, iar fra]ilor s\i le
adreseaz\ rug\mintea de a

Pag. 4

l\sa, la momentul potrivit, ceea

ce mi s-ar fi cuvenit mie de la
p\rin]i, {colii [i Bisericii.
Oamenii ace[tea nu trebuie
uita]i. De acolo, ne-ar mustra
c`nd p\catele [i sl\biciunile
noastre vor p`ng\ri jertfa lor [i
se vor bucura atunci c`nd ne
vom ar\ta vrednici de ei. Arc
peste timp: la 22 iunie 2011,
Asocia]ia ~nv\]\torilor din
jude]ul Neam] a comemorat la
Biserica Sf`ntul Ioan Domnesc
din Piatra Neam] eroii
`nv\]\torimii nem]ene c\zu]i la
datorie pentru neam [i }ar\ `n
primele luni ale celui de-al
doilea r\zboi mondial. Nu-i
vom pl`nge, fiindc\ eroii nu se
pl`ng ci se glorific\.
S\ fim `mpreun\! ~mpreun\ s\ ne-adun\m eroii iar `n
g`nd, ca s\ ne `nve]e
dragostea de }ar\.

Antologia revistei APOSTOLUL

(c`ntat `nt`ia oar\
`n perioada interbelic\)

Versuri: Victor Bilciurescu

Muzica: Al. Mih\ilescu- Bu[teni

hema]i de sf`nta datorie

De-a lumina noi talpa ]\rii
Cu dor de munc\ [i fr\]ie
R\spundem glasului chem\rii.
Sem\n\tori pe toat\ via]a
De soare'n natul viitor
Lupt\m din greu s\ topim
ghea]a
{i amor]eala bietului popor.

Tribunalul Ilfov cu nr. 12686/ 1927 prin sentin]a nr. 39/ 30 iunie
1927 (de atunci, `n Romnia, Ziua ~nv\]\torului este 30 iunie) [i
`nscris\ `n registrul persoanelor juridice nr. 354/ 1927; cu activitate abuziv `ntrerupt\ `n 1945 [i reactivat\ prin hot\r`rea celui
de-al XXVIII-lea Congres Na]ional al ~nv\]\torilor din Romnia [i
al ~nv\]\torilor Romni de peste Hotare, de la Arad, din 28-29
octombrie 2006".
Conform statutului, "Membrii Asocia]iei Generale a
~nv\]\torilor din Romnia se asociaz\ `n scopul cultiv\rii spiritului de solidaritate, al ridic\rii prestigiului [colii [i al cadrelor
didactice, al recuper\rii tradi]iei asociative `nv\]\tore[ti `ncepute
la 1869 [i a patrimoniului istoric al asocia]iei, al cre[terii eficien]ei actului educativ prin dezvoltare profesional\, ameliorarea legisla]iei, a libert\]ilor omului, al progresului comunit\]ii
din care fac parte [i al comunit\]ii romnilor de peste hotare [i
al promov\rii intereselor morale, sociale [i materiale ale membrilor.

IMNUL ~NV|}|TORILOR

Dar lupta cere b\rb\]ie

{i jertf\ ca s\ biruim,
Puterea noastr\ st\'n fr\]ie
Cu to]ii dar s\ ne unim.

Deci, pune]i minte l`ng\ minte

{i um\r l`ng\ um\r tare,
C\ci prea s`nt n\zuin]e sfinte
{i prea ni-i idealul mare.

Ref.
Ai no[tri pa[i c\l\uze[te-i
Acel ce toate p\store[ti
{i-n lig\ trainic\ une[te-i
Pe to]i apostolii s\-i cre[ti;

{i str`ns lega]i, prin dor de munc\

Pe'ntinsul ]\rii r\sp`ndi]i,
De sus s'avem sf`nta porunc\:
"Nainte `nv\]\tori, uni]i"!

Al nostru steag mult timp reverse

Simbolul trainicei uniri
{i-n cuta lui s\ stea ne[terse
M\re]e pilde, mari porniri.

APOSTOLUL

Ref. (bis)
Ai no[tri pa[i c\l\uze[te-i
Acel ce toate p\store[ti
{i-n lig\ trainic\ une[te-i
Pe to]i apostolii s\-i cre[ti.

iunie - iulie 2011

LA MUL}I ANI! 30 IUNIE

VIVAT PROFESORES!
enumele unei [coli nu rezid\ din
localul ei, nici din firm\, ci din "calitatea produsului finit". Cite[te:
preg\tirea absolven]ilor pentru via]\.
E legea de baz\ a oric\rei unit\]i de
`nv\]\m`nt. ~n spa]iul gr\dinii carpatomioritice, fiecare [coal\ e "tare" `n
ceva: `n matematic\, fizic\ sau
romn\. Factorul hot\r`tor `n
[lefuirea [i modelarea adolescen]ilor
frumo[i, iste]i [i citi]i `l au dasc\lii.E
meritul lor. S\-i cinstim cum se
cuvine. M\car de Ziua ~nv\]\torului. Vivat profesores! Cine `i respect\ pe apostolii neamului,
respect\ na]iunea. Dintotdeauna romnii au
avut profesori cu har. Un exemplu?
13 aprilie 1862, venea pe lume `n Tarc\ul
Neam]ului un pui de munteanc\, botezat\
Tereza Sr\tilescu. Copila trimis\ la carte a
devenit prima licen]iat\ `n istorie la Universitatea

"Al.I.Cuza" din Ia[i. Prima universitate din

Romnia, ridicat\ de Cuza [i conul Mihalache
Kog\lniceanu. Cu sprijinul lui Titu Maiorescu,
merituoasa absolvent\ a ob]inut o burs\ de
studii `n ]ara marelui Will. Educat\ `n ograda limbii engleze, nem]eanca noastr\ s-a `ntors `n
"dulcele t`rg" ca director [i profesor. La viitorul
Liceu "Oltea Doamna", celebru `n toate, chiar [i
`n fete frumoase. A transformat unitatea pe care
o conducea `ntr-o "fabric\ de suflete". A refuzat
p`n\ [i cererea `n c\s\torie a c\rturarului
G.T.Kirileanu. Motivele? Era "v`ndut\" trup [i
suflet Externatului de fete, devenit model. Iubea
mai mult catedra, t\r`mul educa]iei. N-a vrut s\
se abat\ de la ]elul ei, luminarea tineretului
[colar. Nu `nt`mpl\tor, Liceul "Oltea Doamna" din
Ia[i era cunoscut ca "[coal\ Terezei Str\tilescu"
de pe malul Tarc\ului. Sun\ frumos, nu?
S\ revenim la vremurile noastre. Ast\zi,
via]a profesorilor se deruleaz\ `ntr-un cadru

stereotip: [coala, ore, teze, examene, cas\,

cump\r\turi... Asemenea unui pat al lui Procust.
Cine mi[c\ `n front, nu mai mi[ca. Dar numai
sufletele pure [i privirile `ncrez\toare ale elevilor
anuleaz\ nota aceasta de nesf`r[it\ monotonie.
Indiferent `n ce rela]ii a]i fost cu [coal\ este
imposibil s\ nu fi `nt`lnit un dasc\l de excep]ie,
extraordinar, tare.Un prof de nota zece. Un
pedagog pe care l-a]i purtat `n suflet toat\ via]a.
Rememora]i-l, c\ e Ziua ~nv\]\torului. Vorbi]i
despre EI copiilor [i nepo]ilor. Cu respect profund. G`ndi]i-v\ la el. Frumos. Cu simpatie [i
admira]ie. C\ merit\. Da]i dovad\ c\ s`nte]i
europeni. Ce `i putem sf\tui pe elevii rebeli de
azi care c`nt\ "Vrem o ]ar\ ca afar\"? S\ [i-o
fac\ singuri, a[a cum au f\urit-o `nainta[ii no[tri.
S\ nu a[tepte nimic de la nimeni. A[teapt\
degeaba. E greu de intrat `n min]ile celor care ne
conduc! Am dreptate?
Dumitru RUSU

Flori [i recuno[tin]\ pentru pensionarii anului 2011!

iunie - iulie 2011

APOSTOLUL

Pag. 5

PA{I SPRE EUROPA

O nou\ experien]\ `n
cercetarea postdoctoral\: Universit
Catholique de Louvain
n calitate de beneficiar al unei burse de excelen]\ `n
vederea efectu\rii unui stagiu de cercetare postdoctoral\, oferit\ de Wallonie-Bruxelles
International (WBI) la Universit Catholique de
Louvain, am avut [ansa de a experimenta ceea ce
`nseamn\ o astfel de activitate `ntr-o institu]ie occidental\ de prestigiu [i `nalt\ ]inut\ academic\.
Wallonie-Bruxelles International reprezint\ o
autoritate public\ responsabil\ cu rela]iile
interna]ionale ale Waloniei. Din anul 1996, c`nd cele
dou\ entit\]i federale francofone (Comunitatea
francez\ din Regiunea Valon\ a Belgiei [i Comisia
Comunit\]ii franceze din Bruxelles) au semnat acorduri de
cooperare privind reorganizarea rela]iilor interna]ionale,
Wallonie-Bruxelles International asigur\ o vizibilitate optim\
prin prezen]a sa `n domeniul interna]ional. Aceste rela]ii bilaterale urm\resc obiective precum sprijinirea creativit\]ii (culturale, economice, sociale) `n Vallonie-Bruxelles, care s\ contribuie la dezvoltarea regiunii, promov`nd exemplele de bune
practici ca entit\]i cu capacitatea de ac]iune interna]ional\,
admiterea valorilor [i intereselor tuturor p\r]ilor pentru a
`mbun\t\]i abilit\]ile lor `ntr-un spirit de cooperare reciproc\.
Cea mai veche [i prestigioas\ universitate de limb\
francez\ din Regatul Belgiei, Universit Catholique de
Louvain-la-Neuve, a fost `ntemeiat\ `n anul 1425, fiind una
dintre primele institu]ii de acest fel din Sf`ntul Imperiu Roman
de na]iune german\. P`n\ `n anul 1825, limba de instruire a
fost latina. ~n momentul de fa]\, la universitate `[i fac studiile
circa 22 mii de studen]i, masteranzi [i doctoranzi din Belgia [i
din `ntreaga lume. Aici sunt aprofundate studiile de teologie `n
dialog cu filosofia [i [tiin]ile umaniste.
~n cadrul universit\]ii func]ioneaz\ [apte facult\]i (teologie, filosofie, drept, [tiin]e economice, sociale [i politice,
management, litere [i filosofie, psihologie [i [tiin]ele
educa]iei). La Facultatea de Teologie sunt foarte mul]i studen]i
str\ini, `n special `n ciclurile doi [i trei (master [i doctorat), pe
linia francez\. Facultatea are `n derulare diverse parteneriate
cu alte universit\]i [i institu]ii precum: Universitatea din
Leuven (Belgia), Strasbourg (Fran]a), San Paulo (Brazilia),
Kaslik (Liban), Ia[i (Romnia).
Cu o vast\ bibliotec\, pe domeniile: studii umaniste,
teologie, arte plastice, filologie, drept, filosofie, istorie, psihologie, economie [i [tiin]e politice, la care se adaug\ centrul
de informare [i documentare, sec]ia de carte rar\, manuscrise, multimedia etc., universitatea ofer\ celor interesa]i o
plaj\ diversificat\ pentru studiu [i cercetare.
~n cadrul universit\]ii func]ioneaz\ Institutul de Religie,
Spiritualitate, Cultur\ [i Societate (RSCS), al c\rui pre[edinte
este profesorul Jean-Pierre Delville.
Obiectivul principal al Institutului este de a consolida
echipele de cercetare [i de a reuni persoane care studiaz\
teme teologice, abord`ndu-le din mai multe perspective:
istorice, filologice, filozofice, juridice, literare, artistice, sociologice, antropologice, psihologice, [i didactice. Prin unirea
acestor for]e diferite [i crearea unui cadru de cercetare de
`nalt\ ]inut\ academic\, institutul este unic `n lumea
cercet\rilor umaniste de ast\zi.
Creat\ `n anul 1999, [coala doctoral\ are un caracter
interdisciplinar, cercetarea [tiin]ific\ fiind una de cea mai
`nalt\ calitate, dinamic\ [i deschis\ spre ceea ce este nou `n
toate domeniile. Programul de doctorat are `n prezent peste
50 de doctoranzi din patru continente [i 20 de na]iuni diferite.
Doctoranzii au posibilitatea de a participa `n proiecte de cercetare dezvoltate de c\tre profesorii de la Facultatea de
Teologie [i de la Institutul de Religie, Spiritualitate, Cultur\ [i
Societate.
Disciplinele de `nv\]\m`nt [i cercetare din domeniul teologiei variaz\ de la reflec]ia ad`nc\ asupre credin]ei cre[tine [i
etic\, la studiul aspectelor referitoare la practica bisericii
cre[tine, prin studiul surselor (Sf`nta Scriptur\, P\rin]ii Bisericii
[i istoria cre[tinismului) [i al limbilor ebraic\, greac\ [i latin\.
~n plus, fa]\ de programele de studii care conduc la ob]inerea
unei diplome acordate de Comunitatea francez\ din Belgia,
facultatea permite studen]ilor s\ se dedice misiunii cre[tine,
devenind clerici.
Facultatea de Teologie `ncearc\ s\ stabileasc\
numeroase contacte interna]ionale `n domeniul educa]iei [i
cercet\rii. Periodic, cadre didactice de pe alte continente particip\ la manifest\rile [tiin]ifice organizate aici stimul`nd dialogul intercultural. La nivel european, sunt avute `n vedere noi
colabor\ri pentru a permite o mai mare mobilitate [i o mai
bun\ `n]elegere reciproc\. ~n acest context, re]eaua
THEODOC constituie o leg\tur\ important\ `ntre francofonii
diferitelor facult\]i.

Dr. Mihai FLOROAIA UNIVERSIT CATHOLIQUE DE LOUVAIN

Pag. 6

La {coala cu clasele I-VIII Oan]u P`ng\ra]i

Schimb cultural european

n intervalul 30 mai
3 iunie 2011, la
{coala cu clasele IVIII Oan]u, comuna
P`ng\ra]i, a avut loc
ultima reuniune din
proiectul multilateral
Comenius
Multimedia E-Platform
for the democratic
learning of the foreign languages, din
cadrul programului Lifelong
Learning, derulat `n perioada
2009 2011.
Obiectivele acestui proiect
s`nt: promovarea educa]iei
europene interculturale bazat\
pe `nv\]area limbilor str\ine
(francez\, englez\, italian\ [i
spaniol\), aplicarea intensiv\ a
noilor tehnologii (prin crearea
unei platforme comune de elearning pentru institu]iile `n
parteneriat, destinate elevilor
cu v`rste cuprinse `ntre 6 [i 15
ani) [i facilitarea interdisciplinarit\]ii ca modalitate de a
ob]ine cuno[tin]e la nivel european [i global (prin utilizarea
intensiv\ a noilor tehnologii, a
cuno[tin]elor de informatic\, a
tehnicilor, cuno[tin]elor de literatur\, limbi str\ine studiate).
Un alt obiectiv este acela de a
crea o alternativ\ de `nv\]are,
care poate fi aplicat\ `n
`nv\]\m`ntul la distan]\ sau cu
frecven]\ redus\.
Partenere `n derularea
activit\]ilor proiectului s`nt
unit\]i de `nv\]\m`nt din patru
]\ri europene: Liceul Teoretic
Mihail Kog\lniceanu din
Vaslui Romnia (coordonatorul proiectului), {coala de
Arte [i Meserii P`ng\ra]i,
Structura Oan]u Neam],
Romnia, EB 2,3 de Vialonga
School Portugalia, Scuola
Secondaria 1 grado Luigi
Pietrobono Frosinone-Italia,
Publiczne Gimnazjum nr 1 im.
Franciszka Becinskiego
Radziejow-Polonia.
~n cele [ase zile petrecute
`n Romnia, s-a stabilit un program al desf\[ur\rii activit\]ilor
de comun acord cu echipele

din celelalte [coli participante.

~nt`lnirea a debutat cu un program artistic (folclor romnesc
autentic, c`ntece [i dansuri din
repertoriul
interna]ional)
sus]inut de elevii {colii cu
clasele I-VIII Oan]u. Din partea
comunit\]ii locale, au participat
domnul primar [i domnul
viceprimar ai comunei.
Programul de lucru pe
platforma proiectului a `nceput
cu o analiz\ a cursurilor de
limb\ spaniol\, fiind verificate
testele [i con]inutul materialelor incluse pe platform\.
Toate produsele finale ale
acestei reuniuni de lucru au

adev\rat prezentarea f\cut\ de

c\tre domnul prof. dr. Dorin
Ciprian Nicola, directorul
Muzeului de Istorie [i de ceea
ce
reprezint\
Cetatea
Neam]ului pentru trecutul
romnesc. Echipajul din Italia a
fost marcat de ceea ce
`nseamn\ o slujb\ ortodox\, la
M\n\stirile
P`ng\ra]i
[i
V\ratec, iar echipa din Polonia
a apreciat `n mod deosebit
peisajul mirific romnesc, `n
cadrul excursiilor la Cheile
Bicazului, Lacul Ro[u, Barajul
de la Bicaz etc.
Proiectul ne-a deschis noi
por]i spre ceea ce `nseamn\

fost prezentate [i analizate.

Manualul de bune practici [i
suportul de curs pentru profesori, precum [i con]inutul platformei (manualele e-learning
pentru `nv\]area limbilor
str\ine) au fost preg\tite pentru
publicarea `n format letric [i pe
suport electronic.
Postul local de televiziune
TeleM & Prima TV Neam] a
realizat o emisiune `n care
coordonatorii
din
]\rile
partenere au prezentat ceea ce
a `nsemnat proiectul pentru
[colile din care provin. Vizitarea
institu]iei noastre de `nv\]\m`nt
a prilejuit [i compara]ia privind
nivelul dot\rii materiale al
unit\]ilor din ]\rile partenere.
Echipa portughez\ a fost
foarte impresionat\ de istoria
Romniei,
savur`nd
cu

Europa [i educa]ia european\,

`ncheindu-se a[a cum to]i neam fi dorit, devenind foarte buni
prieteni, ni[te prieteni de suflet,
m\rturie fiind lacrimile colegilor
din Portugalia `n momentul
plec\rii.
Valoarea ad\ugat\ ca
urmare a derul\rii proiectului
provine din caracterul poliglot
al platformei care urm\re[te
formarea unora dintre cele mai
importante aspecte ale viitorilor cet\]eni europeni: plurilingvismul, deschiderea cultural\ [i receptivitatea pentru noi
idei [i tehnologii noi.
Elevii no[tri s-au dovedit a
fi foarte buni organizatori,
foarte buni ghizi, romni ospitalieri [i prieteni de n\dejde,
leg`nd str`nse prietenii cu elevii
din toate ]\rile participante, `n

~nt`lnire la Ankara
n perioada 8-14 mai, un grup de
3 profesori: C`rcu Nadia coordonatorul proiectului, Aldea
Simona [i Polak Bogdan, `mpreun\ cu 6 elevi de la Colegiul
Tehnic Danubiana, au participat la o `nt`lnire de proiect la
Saglik Meslek Lisesi - Ankarra
Turcia `n cadrul proiectului
Leonardo Da Vinci Analiza
global\ a structurii sistemului de
s\n\tate [i de inser]ie profesional\ a sistemelor VET `n structura european\ a sistemului de s\n\tate, al\turi de
elevi [i profesori de la Ludus Sanctius
Centre Destudis Joan Maragall Spania [i
Instituto Prefessionale per i Servizi Sociali
Italia. Proiectul a fost finan]at de
ANPCDEFP Romnia prin programul
~nv\]are pe tot parcursul vie]ii
Obiectivul central al acestui proiect `l
constituie cunoa[terea diferitelor tipuri de
institu]ii de s\n\tate care sus]in sistemul
de s\n\tate `n alte ]\ri europene, de tipul
activit\]ii desf\[urate de c\tre fiecare dintre ele [i compararea calit\]ii actului de
inser]ie profesional\ a sistemelor VET [i a
practicilor la nivel local [i global.
Activit\]ile desf\[urate au fost variate:
- Prezentarea curricumului fiec\rei

[coli `n cadrul `ntregului sistem

educa]ional din fiecare ]ar\, a departamentelor din fiecare [coal\, profile, nr. de
elevi [i a abilit\]ilor dob`ndite de elevi la
terminarea liceului.
- Verificarea func]ionalit\]ii platformei
educa]ionale de c\tre elevi, completarea
minidic]ionarului cuprinz`nd termeni medicali `n limbile englez\, spaniol\, italian\,
turc\ [i romn\.
- Discu]ii despre chestionarele efectuate de elevi legate de sistemul de
s\n\tate, drepturile [i obliga]iile pacien]ilor
[i asigura]ilor `n sistemul sanitar din
fiecare ]ar\.
- Prezentarea raportului asupra stadiului proiectului [i prezentarea cartei
s\n\t\]ii de c\tre fiecare [coala participant\ la proiect.
- Preg\tirea temelor cursurilor online
legate de sistemul de asigur\ri sociale din
fiecare ]ar\, cursuri ce vor fi postate pe
platforma online a proiectului [i urmate de
elevi din toate ]\rile.
- Vizitarea unui centru de s\n\tate, a
cabinetului particular al unui medic de
familie, vizitarea spitalului Glba[i Hasvak
[i apoi spitalul Atatrk -cel mai mare din
Ankara, vizite al c\ror scop a fost
cunoa[terea profilului sistemului de

APOSTOLUL

special cu cei din Portugalia [i

din Polonia.
Consider`\m c\ proiectul a
avut un real succes, at`t `n
r`ndul elevilor romni care s-au
implicat mult `n realizarea platformei, dar mai ales `n promovarea imaginii Romniei `n
lume, ca un stat cu Oameni, `n
adev\ratul sens al cuv`ntului,
cu tradi]ii, cu folclor minunat, cu
a[ez\ri de vis [i locuri
binecuv`ntate de Dumnezeu.
Ne-au r\mas la suflet cuvintele
colegilor portughezi, care la
`ntrebarea Ce limb\ a]i dori s\
`nv\]a]i? [i ~n ce ]ar\ v-ar
pl\cea s\ v\ muta]i? au
r\spuns `n acela[i timp romna [i... `n Romnia.
Doi ani de munc\ `[i arat\
roadele, doi ani `n care elevii
{colii Oan]u, `mpreun\ cu
echipa de proiect, format\ din
M`]\ Doina, Corfu Vasile, Perju
Viorel [i Roxana Irina au lucrat
permanent pentru ca totul s\
fie la superlativ. Nu a[ putea
`ncheia succinta prezentare
f\r\ a expune mesajul colegei
noastre din Portugalia, care
exprim\ totul: `mplinire.
I just want to thank you for
your kindness and hospitality
during the last week.
Everything was great, everything was extremely organized.
Thank you so so much! I loved
this week. I wont forget all that
I saw and all that I felt. We have
a poet, Fernando Pessoa, who
wrought something like this: we
cant evaluate things for the
time they last, only for the
intensity that we had lived
them. Thats why there are
unforgettable moments, inexplicable things and incomparable people. So... Thank you!
You all have a nice and shiny
place in my heart!!! Than
you, from all my heart. I hope to
see you again some day.
(Cristina Fonseca).
Prof. Elena-R
Roxana
IRINA
Casa Corpului Didactic
Neam]

s\n\tate din ]ara gazd\ [i a aptitudinilor

necesare pentru dezvoltarea unei cariere
medicale `n ]\rile europene, av`nd `n
vedere parteneriatele la nivel universitar
dintre Romnia [i Turcia.
Directorii spitalelor au prezentat institu]ia, modul de organizare [i func]ionare,
precum [i tipul de asisten]\ oferit. S-au
vizitat c`teva departamente deschise accesului public: farmacia, urgen]ele, oncologia.Toate activit\]ile din cadrul acestei
`nt`lniri, precum [i rezultatele lor vor fi
postate pe o platform\ educa]ional\
creat\ [i administrat\ de echipa de proiect
de la Colegiul Tehnic Danubiana.
Elevii au avut ocazia s\ utilizele limbile
str\ine `n contexte noi, s\ descopere
cuno[tin]e noi pe care s\ [i le `nsu[easc\
`ntr-un mod pl\cut [i s\ le exerseze pe
cele vechi prin activit\]i diverse.
Sper\m c\ aceast\ implicare `n
proiect `i va convinge pe elevii mei de
importan]a particip\rii la astfel de cursuri,
dar [i de nevoia continu\ de perfec]ionare
`ntr-un spa]iu de `nv\]are [i predare multicultural.
Coordonator,
prof. Nadia C~RCU

iunie - iulie 2011

LEC}IA DE ISTORIE
REMEMOR|RI
NEM}ENE
IUNIE
1/1946 n. Petru[ Andrei, la Go[mani, Neam]. Liceul
Petru Rare[ din Piatra-Neam]; Facultatea. de
Filologie Ia[i. Profesor Liceul din Puie[ti, Vaslui
Colabor\ri: Dacia Literar\, Convorbiri Literare,
Cronica, Cuv`ntul Adev\rului (Canada). C\r]i:
Desc`ntece de inim\ rea, Floare de jar, Flac\ra de
veghe, C`ntecul toamnei, Mierea din trestii de
cuv`nt, Poeme t`rzii, 101 sonete, Crepuscul de
miere. La mul]i ani, Domnule Profesor!
Paul Pal, la Roman. Poet,
8/1966 n. Lucian-P
publicist. Institutul Politehnic, Ia[i. Premii la concursuri
literare. Colabor\ri: Astra, Convorbiri literare,
Acum, Evenimentul zilei. Func]ii de conducere la Evenimentul
de sear\, Na]ional, Ziarul politic, Show politic, La strada.
Premiul pentru cel mai bun reportaj monden al revistei Vip.
Volumul: Sunete [i semene (1988). La mul]i ani!
9/1921, a concertat, pentru prima oar\ la Piatra-Neam],
George Enescu.
9/1921 n. Vasile M\c\rescu, la Piatra-Neam]. Avocat,
publicist. Facultatea de Drept, Bucure[ti. Re]inut `n diploma]ie,
p`n\ la preluarea conducerii Ministerului de Externe de c\tre
comuni[ti (1947). Arestat [i condamnat. Dup\ ie[irea din
`nchisoare, a emigrat `n Germania, stabilit la Kln. La Essen, a
scos Revista Transilvania (1987-1990).
14/1961 n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neam].
Absolvent al Liceului Mihail Sadoveanu din Borca. Poet. Debut
`n Revista Amfiteatru (1982). Volume: Poeme singure,
Camera liturgic\, Satrapia, Casa din care ies, Negru transparent, R\u de p\m`nt, Prob\ de via]\. Membru al US. La
mul]i ani!
18/1938 n. Paul Findrihan la Icu[e[ti, Roman (d.
22.04.2004, Piatra Neam]). Facultatea de Filologie-Istorie,
Bucure[ti. Referent [i secretar literar al Teatrului Tineretului din
Piatra-Neam]. Autor (`n colaborare) al unor lucr\ri de dramaturgie. ~mpreun\ cu dramaturgul Tudor Popescu a editat o
revist\ umoristic\
18/1931 n. Iacob Laz\r, la Trife[ti, Neam]. Artist plastic.
Institutul de Art\ Plastic\ Nicolae Grigorescu, Bucure[ti.
Premiile UAP (1960, 1976). Numeroase expozi]ii `n ]ar\ [i `n
selec]ii romne[ti peste hotare. Este autor al proiectelor de decora]ie mural\ `n fresc\, mozaic [i simili-vitraliu la Teatrul Na]ional
Bucure[ti, la Mamaia, Ploie[ti, Suceava, Caracal. Premiul
Omagiul lui Rafael al Centrului Cultural Caravaggio (1983),
Ordinul Meritul Cultural.
19/1946 n. Neculai P\duraru, la Sagna, Neam]. Sculptor.
Institutul de Art\ Plastic\ Nicolae Grigorescu. Distins cu premiul
UAP, de [ase ori, [i cu premiile: Bienalei Interna]ionale de
Sculptur\ de la Budapesta (1978), Premiul Picasso Roma
(1981) Premiul Bienalei Interna]ionale Euro-Asia Ankara (1988);
Premiul pentru sculptur\ Minato Ku, Tokyo.
20/1938 n. Mihai Merticaru, la Be]e[ti, Rediu, Neam].
Profesor, poet, publicist. Facultatea de Filologie, Ia[i. Membru U.
S. Redactor la ziarul Ceahl\ul. Colabor\ri: Convorbiri literare,
Antiteze, Asachi, Flac\ra [i `n reviste didactice. C\r]i (versuri): V`n\toare princiar\, Catedrala de azur, Scriere
cuneiform\, ~nt`lnire pe pod, Imperiul lupului, ~mp\r\]ia
clipei, Arca lui Petrarca, ~mp\r\]ia frigului, Geometrie liric\ [i
c\r]i didactice.
Homiceanu, la Homiceni,
26/1951 n. Vasile Popa-H
B`rg\oani, Neam]. Psiholog, scriitor. Facultatea de Filozofie, Ia[i.
Colabor\ri: Convorbiri literare, Cronica. Dialog, Luceaf\rul,
Ateneu, Via]a romneasc\,. Debut: Ceahl\ul (1967).
Membru al U. S. (1997). Scrieri: Iarna, pentru cine mor vulpile,
Imposibila p`nd\, Cea mai credibil\ moarte, Ninge de Pa[ti `n
Paradis, Patimi `n labirint, Infernul albastru, Noaptea pas\rii
de aur, Sintagmele ochiului, Cine e[ti tu, domnule Nily?,
Risipele fiin]ei, Drumul spre Efes. Premiul Mihai Eminescu [i
Premiul revistei Convorbiri literare. La mul]i ani!
27/1951 n. Lauren]iu Dumitra[cu, la Moine[ti, Bac\u.
Arhitect. Stabilit cu p\rin]ii la Bicaz (1958), apoi `n Piatra-Neam].
Institutul de Arhitectur\ Ion Mincu. Membru al UAP (1990).
Diverse [i multiple proiecte de amenajare a unor zone (B\l]\te[ti,
Bicaz, C.F.S. S\vine[ti [.a.). Lucr\ri de art\ monumental\, lucr\ri
de scenografie, proiecte de construc]ii `n ]ar\ [i `n str\in\tate. La
mul]i ani!
28/1912 n. Sergiu Celibidache, la Roman, muzician,
compozitor, membru de onoare al Academiei Romne. ~ncepe
studii la Politehnic\, apoi de matematic\, le abandoneaz\ [i se
consacr\ muzicii. {coala de ~nalte Studii Muzicale din Berlin,
unde va debuta la pupitrul Filarmonicii (1945). Conduce
Orchestra Simfonic\ a Radiodifuziunii din Stockholm, cu care va
reveni `n ]ar\ `n 1958. Din 1969, conduce Orchestra Filarmonic\
din Paris, iar din 1979, devine directorul Filarmonicii din Mnchen,
dirij`nd orchestra acesteia [i la Ateneul Romn (1978 [i 1990).

IULIE
1/1924, s-a deschis la Piatra-Neam] Colonia de Vacan]\ a
Casei {coalelor, cu 100 de normaliste din toat\ ]ara. A func]ionat
`n fiecare an, p`n\ `n 1932, seria I (iulie), seria a II-a (august). Aici

iunie - iulie 2011

s-a creat un Imn al coloniei un omagiu adus ora[ului PiatraNeam].

1/1947 n. Dan Verona (la na[tere, Nicolae Cre]u), la
Luncani, M\rgineni, Bac\u). Poet, prozator, traduc\tor. Casa de
Copii [i Liceul Petru Rare[, Piatra-Neam]. Facult\]ile de
Filologie, Bucure[ti [i de Teologie. Debut `n Flac\ra, PiatraNeam] (1964), editorial, Nop]ile migratoare, poezie (1972).
Membru al U. S.. Volume: Nop]ile migratoare; Zodia m\slinului; Cartea runelor; Da]i ordin s\ `nfloreasc\ magnolia; Via]a
la treizeci [i trei de ani[.a;
1-3/1912, la Roman, a avut loc al XI-llea Congres al
~nv\]\torilor. S-au remarcat, prin interven]iile lor, nem]enii:
Gheorghe Nicolau, Leon Mrejeriu, G. V. Ungureanu [. a.
4/1896 n. Mihai Onofrei, la B\re[ti, Ia[i (d. 1975,
Bucure[ti). Academia de Arte Frumoase, Ia[i. Studii la Paris,
unde va expune, apoi, la Budapesta (1947) [i la Bruxelles (1968).
Este autorul altoreliefului lui Calistrat Hoga[ [i al basoreliefurile lui
Ion Negre [i Mihai Stamatin, fixate `n fundalul ansamblului monumental de la intrarea Colrgiului Na]ional Petru Rare[, realizat de
sculptorul Vincenzo Puschiasis (27 iunie 1926).
4/1911 n. Miron V. {oarec, la Piatra-Neam] (d. 1988,
Cluj), prof. univ. dirijor. Liceul Petru-Rare[, Conservatorul de
Muzic\, Bucure[ti, numeroase concerte simfonice `n ]ar\ [i peste
hotare. ~n 1943, a dirijat Orchestra Filarmonicii din Ia[i, cu ocazia
inaugur\rii Teatrului din Piatra-Neam]. Scrieri: Manual pentru
pian [i Prietenul meu Dinu Lipatti..
6/1958 n. Adrian Alui Gheorghe, la Topoli]a, Neam].
Facultatea de Filologie, Ia[i. A fost profesor, ziarist, director de
muzeu, consilier, consilier [ef, deputat, `n prezent, director al
Direc]iei pentru Cultur\ Neam]. Colaboreaz\ la reviste literare din
]ar\. Ini]iator al publica]ii literare din Neam]: Antiteze, Biblioteca
din Nord, Caietele de la Dur\u, Conta, Ion Creang\,
Meridianul Ozana. Distins cu Premiul Na]ional al US [i cu
Ordinul Meritul Cultural, `n Grad de Cavaler. Membru fondator al
{colii de Poezie de la Neam], al Colocviilor Na]ionale de Poezie
[i al Concursului Na]ional de Poezie Aurel Dumitra[cu. A publicat aproape 30 de c\r]i din crea]ia proprie (poezie, proz\, teatru,
publicistic\) [i a `ngrijit multe c\r]i ale lui Aurel Dumitra[cu.
6/1896 n. Jean Mihail, la H\luce[ti, j. Roman (d. 12. 03.
1963, Bucure[ti). Regizor de film. Liceul Roman-Vod\. Studii `n
domeniul cinematografiei `n Germania [i Fran]a. Pionier al artei
cinematografie romne[ti. Filme: }ig\ncu]a din iatac, debut
(1923), Parada melodiilor, Rapsodia rustic\, R`pa dracului
(1957). Cartea Filmul romnesc de alt\dat\ (1967).
R\zvan Ciac`ru, la Cluj. Facultatea de
9/1946 n. Mircea-R
Desen, Sec]ia Pictur\ (1973). Expozi]ii personale la PiatraNeam], Hanul cu Tei, Teatrul de Comedie, Teatrul Mic Bucure[ti,
Israel, Olanda, Germania. Expozi]ii de grup [i colective:
Timi[oara, Arad, Turnu Severin, Ia[i, Bienala Lasc\r Vorel,
Piatra-Neam], Expozi]ia Vorone]iana, Suceava. Expozi]ii interjude]ene: Bra[ov, Suceava, Galeria Apollo Filiala UAP Neam],
Bucure[ti. Expozi]ia omagial\ Teatrul Tineretului la 50 de ani.
Expozi]ie de grup la Bruxelles.. colec]ii particulare [i de stat:
Olanda, Fran]a, Canada, SUA, Germania, Israel, Suedia, Italia.
La mul]i ani, maestre!
16/1838 n. B\l\nescu Silvestru (Simion, la na[tere), la
P`ng\r\cior, Neam] (d. 25. 11. 1900, Bucure[ti), episcop, prof.
univ. S-a c\lug\rit (1854), a urmat Seminarul de la Socola (prof.
Melchisedec {tef\nescu), ob]ine diploma de candidat al
Academiei Duhovnice[ti din Kiev, prof. la Seminarul din Roman
(1874), prof. [i apoi director Seminarul Central din Bucure[ti,
arhiereu cu numele Pite[teanu (16. 09. 1879), decan al Facult\]ii

de Teologie din Bucure[ti (1881-1883), din 10. 12. 1886, episcop

de Hu[i. A tradus Curs de drept bisericesc, Teologia dogmatic\
ortodox\ [. a.
16/1970 n. Ciprian Istrate, la Piatra-Neam]. Facultatea
de Teologie, Ia[i, Sec]ia Pictur\ Religioas\ Art\ Sacr\.
Expozi]ii: Centrul Culturii Franceze, Galeriile Top Art, Vert,
Lasc\r Vorel, `n Piatra-Neam]; Centrul Ecumenic Dur\u, Galeria
Ana Bucure[ti. A pictat 16 biserici [i 12 catapetesme `n jude]ele
Ia[i, Suceava, Bac\u, Neam], Harghita. Distinc]ii: Cuvioasa
Parascheva a Patriarhiei Romne (1999), Stephanus Magnus
Defensor Fidei Cristiani, Ia[i (2002), Premiu la Bienala Lasc\r
Vorel..
21/1959 n. Dorin Ploscaru, la Podoleni, Neam].
Facult\]ile de Teologie din Bucure[ti [i Ia[i (1993). Paroh la:
Fundu-Her]ei, Mirce[ti, Hl\pe[ti, profesor la Seminarul Teologic,
Baia-Mare, inspector la Inspectoratul pentru Cultur\ Neam],
paroh la Parohia Sf`nta Treime, Vaduri II. Primele poezii, `n
Lumini]a [i Cutez\torii, apoi, `n Cuv`nt [i suflet. Colabor\ri:
Luceaf\rul, Poesis, Convorbiri literare, Dacia literar\,
Caiete boto[\nene, Romnia literar\, Vatra. Debut: S\ mori
prim\vara, apoi S`mb\ta lui Laz\r, Fla[neta, Pe[tele pe
uscat, Pe[tele albastru.
23/1950 n. Lucian Strochi, la Petro[ani, Hunedoara.
Facultatea de Filologie, Bucure[ti. Profesor la Tazl\u, bibliotecar,
director la Casa Fran]ei, func]ionar la Prefectur\, la Consiliul
Jude]ean [i la Prim\ria Piatra-Neam], director al Direc]iei pentru
Cultur\, director artistic al Teatrului Tineretului, profesor de
limba [i literatura romn\. Debut `n Steagul ro[u din ora[ul
natal. Debut: Penultima partid\ de zaruri (1985). Este membru
al U. S. [i al U. A. P.
24/1921 n. Teoctist Galinescu, la Hangu, Neam].
~nv\]\tor, publicist. A pus bazele Funda]iei Culturale Gavriil
Galinescu [i a fondat Revista }ara Hangului, prima revist\ din
mediul rural. Autor al lucr\rii }ara Hangului pagini de monografie [.a.
26/1932 n. Antonescu Iulian la Piatra-Neam] (d. 24. 01.
1991, Bucure[ti). Liceul Petru Rare[. Facultatea de Istorie,
Bucure[ti (diplom\ de merit). Director al Muzeului Regional
Bac\u (1957-1971). Public\ `n: Ziarul Steagul Ro[u, `n Revista
Ateneu [i `n publica]ii din ]ar\. A donat statului imobilul `n care
s-a organizat Muzeu de {tiin]ele Naturii din ora[ul natal. ~ntre
1970 [i 1971, public\ `n Revista Ateneu o parte din poeziile
traduse care se vor reg\si [i `n volumul Nelini[ti medievale
(2010). Din 1971, director al Direc]iei Muzeelor din Consiliul
Culturii, iar din 1990, inspector general la Departamentul Dialog
cu Str\in\tatea.
31/07/21. 08. 1888 n. Max(imilian) Costin, la PiatraNeam] (d. 28.08. 1938, Bucure[ti). Are preg\tire muzical\ (a
c`ntat `n orchestra liceului [i a sus]inut concerte la Ateneu).
Continu\ studiile muzicale la Paris [i Berlin (1909-1912), apoi, la
Bucure[ti (1914-1918), ca elev al lui George Enescu [i va concerta cu acesta, remarc`ndu-se ca violonist, muzicolog [i pedagog, dar [i ca poet, publicist, traduc\tor. A `nfiin]at Societatea
Compozitorilor Romni, Societatea Amicii Muzicii din Bucure[ti,
colec]iile Biblioteca Muzical\ [i {coala Nou\ pentru Vioar\.
Debut: Sf`r[itul lumii de C. Flamarion (trad. 1908). Fondator al
revistei Muzica, al ziarului Glasul Mure[ului (T`rgu-Mure[,
1933) [i director al ziarului N\dejdea (Timi[oara, 1923),
pre[edinte al Asocia]iei Presei din Provincie (T`rgu-Mure[, 1936).
Volume: Poezii; {oimii patrupezi, polemici [i satire. Traduceri
din C. Flamarion, St. Malarm. (C.T.)

Romnii transilv\neni `ntre valahi [i schismatici

e data aceasta
`mi propun s\ v\
prezint o lucrare
destinat\ speciali[tilor
[i
pasiona]ilor de
istoria medieval\
a Transilvaniei [i
a rela]iilor dintre
romnii de pe
acest teritoriu [i
celelalte etnii conlocuitoare. Este vorba despre
lucrarea distinsului academician, Ioan-Aurel Pop, Din
m`inile valahilor schismatici.
Romnii [i puterea `n Regatul
Ungariei medievale (secolele
XIII-XIV), ap\rut\ la Editura
Litera, Bucure[ti, `n anul 2011.
Membru al Academiei
Romne [i profesor la catedra
de istorie medieval\ a
Universit\]ii Babe[-Bolyai
din Cluj-Napoca, Ioan-Aurel
Pop
este
cunoscut
cercet\torilor prin studiile sale
de paleografie latin\ ca limb\

a izvoarelor, istoria medieval\

a Transilvaniei, istoria medie a
Romniei [i, nu `n ultimul r`nd,
istoria central european\ a
Evului Mediu.
De[i g`ndit oarecum
metaforic,
titlul
lucr\rii
exprim\ latinitatea poporului
romn medieval, latinitate
provenit\ din lumea occidental\ (cuprins\ `n termenul de
valahi) [i apartenen]a la spiritualitatea r\s\ritean\ (reflectat\ aici prin cuv`ntul schismatici).
Cele dou\zeci [i una de
problematici abordate de
c\tre autor incit\ la analiz\ [i
dialog pe marginea unor problematici mai pu]in cunoscute
publicului larg. Dintre aceste
subiecte, men]ionez: Cum ar
putea fi `n]eles mecanismul
puterii `n Evul Mediu?, Etnii [i
confesiuni `n Ungaria [i
Transilvania
medieval\,
Imaginea vechimii romnilor
dup\ documentele oficiale,

APOSTOLUL

Libert\]i, folosin]e, slujbe [i

`ndatoriri ale cnezilor [i ale
satelor cneziale, Cum au tr\it
romnii cu ungurii, cu sa[ii [i
cu secuii `n Evul Mediu,
Imaginea ]\rilor romne `n
con[tiin]a ungar\ [i impactul
ei asupra statutului romnilor
transilvani, Romnii fa]\ de
biserica apusean\ [i biserica
apusean\ fa]\ de romni etc.
La final, studiul cuprinde o
Cronologie esen]ial\ a evenimentelor derulate `ntre anii
1000 (ca `nceput al regatului
cre[tin al Ungariei) [i 1437
(domnia lui Sigismund de
Luxemburg ca rege, apoi
`mp\rat romano-german).
Caracterizat\ printr-o fundamentare extrem de solid\
pe baza a c`torva mii de documente existente `n arhivele
din Budapesta, Kln, Vatican,
Cluj-Napoca,
Sibiu
[i
Bucure[ti, cartea ofer\
r\spunsuri argumentate la
multe dintre problemele deli-

cate
ale
istoriografiei
Transilvaniei [i rela]ia acesteia cu regatul ungar `n
perioada secolelor XIII XIV.
Autorul analizeaz\ cu maxim\
obiectivitate [i utiliz`nd
metodele istorice specifice,
aceste documente pe care le
red\ par]ial sau `n totalitate `n
studiul s\u, cu scopul de a
surprinde schimb\rile de mentalitate
privind
rela]iile
romnilor cu celelalte etnii:
ungurii, sa[ii, secuii, cumanii
etc.
F\cut dup\ rigorile profesiunii, efortul cercet\rii istorice
este pe deplin justificat,
lucrarea f\c`nd parte din studiile de referin]\ ale istoriografiei romne `n general [i
ale istoriei Transilvaniei `n
mod special, elucid`nd numeroase aspecte pe care unii
istorici le-au abordat doar tangen]ial.
Prof. dr. Mihai
FLOROAIA

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Jocul de-a vacan]a

In memoriam

RADU ZAHARESCU
lent de povestitor.
M\ `nt`lnesc adesea cu fo[ti
elevi ai mei [i ai lui; totdeauna
exist\ cuvinte de pre]uire pentru
talentul lui didactic. Orele cu
dumnealui, recunosc fo[tii elevi,
erau momente de revela]ie spiritual\ [i de ad`nc patriotism.
De la Radu Zaharescu a
r\mas [i o carte de poezii [i
aforisme intitulat\ Lume-n
oglind\. Poeziile reveleaz\ un
talent, a[ spune, peste media
poe]ilor contemporani. Dac\ nu
s-ar fi dedicat trup [i suflet catedrei [i s-ar fi ocupat mai mult de
talentul scriitoricesc, am fi avut cu
siguran]\ un nume aparte `n literatura romn\. Aser]iunea mea
se bazeaz\ pe faptul c\ Radu
Zaharescu, pe l`ng\ talent, avea
[i o temeinic\ preg\tire `n domeniul teoriei literare. Lec]iile lui
erau admirabile cronici literare [i
oric`nd ar fi putut ap\rea `n cele
mai prestigioase reviste de specialitate. Aforismele ne dezv\luie
un spirit al medita]iei profunde
asupra problematicii vie]ii.
Nu am de g`nd s\ fac o
cronic\ a c\r]ii, s\ formulez
judec\]i de valoare artistic\
asupra unor poezii din cartea
amintit\. S`nt adeptul oferirii posibilit\]ii ca fiecare consumator s\[i formeze propriile p\reri despre
opera artistic\ a unui poet, prozator, pictor, eu doar s\ semnalez
apari]ia c\r]ii, picturii etc.
E. BUCURE{TEANU

a {arul Dornei, la
poalele C\limanilor,
brazii s`nt polei]i cu
praf de stele, iar
apele
susur\
pove[ti. ~n acest
spa]iu, c`nd cerul
]\rii era acoperit de
primii nori ai r\zboiului, `ntr-o familie de
intelectuali,
s-a
n\scut
Radu
Zaharescu. Tat\l,
dup\ cum spune `n poezia
Scrisoare t`rzie, a murit undeva
l`ng\ Odesa, l\s`ndu-l orfan de o
zi.
La 15 iulie a.c., Radu
Zaharescu, dac\ nu trecea `n
lumea umbrelor, ar fi `mplinit 70
de ani de via]\. ~n anul care a
murit, conform legilor care erau
`n vigoare atunci, ar fi ie[it la pensie. Era profesor de limba
[i literatura romn\ la
Tr\im pu]in
Colegiul Na]ional de
Informatic\ din PiatraNeam]. Aici [i-a petrecut Tr\im pu]in, se scurge lunga vreme
cea mai mare parte din Pe l`ng\ noi, prin noi [i peste noi,
activitatea lui profesional\. ~n r\d\cini ne ducem [i-n poeme
Aici l-am cunoscut pe la {i parc\ ieri am fost abia altoi.
`nceputul anilor 70.
Mul]i oameni s`nt pro- Tr\im pu]in. {i nu vedem salc`mii
fesori sau `nv\]\tori, pu]ini Cum viscolesc cu floare din `nalt
s`nt dasc\li, educatori cu {i parc\ ieri comp\timeam b\tr`nii
voca]ie. Radu Zaharescu C\ merg `ncet. Iar m`ine `nspre `nalt.
era unul din ace[tia din
urm\. ~n anii de restri[te [i T\r`m vom trece. Clipele aceste
dragoste,
mama, Se istovesc `n timpul nesf`r[it,
`nv\]\toare, i-a suflat `n Devin cu fiecare zi poveste.
leag\n spirit de dasc\l. Devin, abia n\scute, infinit.
Poate acelea[i g`nduri `n
momentele de iubire i le-a Tr\im pu]in. {i doar de noi depinde
Nu c\ tr\im, ci numai cum tr\im.
transmis [i tat\l s\u. Sau C`nd vreme peste nou un giulgi `ntinde,
poate c`nd era cu arma-n C`nd tot murim, depinde cum murim.
m`n\ [i o fi aflat c\ are un
b\iat. Oricum, ursitele, pe Tr\im pu]in [i nu avem ce face
c`nd c`ntecele de leag\n {i zbuciumul e f\r\ de folos.
ale mamei erau `nso]ite de Dar p`n\ ce vom reintra `n pace
lacrimi au pogor`t asupra De[i pu]in, hai s\ tr\im frumos.
lui voca]ie de profesor, taRadu ZAHARESCU

Zig - Zag

von cu zurg\l\i sau o realitate din societatea noastr\ `n

schimbare? C\ piesa de teatru Jocul de-a vacan]a,
scrisa de... e alt\ poveste. Se zvone[te prin ziare c\ din
anul [colar 2011-2012 vacan]ele elevilor din iarn\ [i
prim\var\ vor deveni mai grande. Aten]ie,`n detrimentul
vacan]ei mari, de vara.C\ vorba aia,s`ntem un popor
iste], blagoslovit cu IQ maxim. Concret, este vorba de niscai s\pt\m`ni. S\ le tihneasc\ [i elevilor vacan]a.
Motivele? Coana Criz\ a campat [i pe meleagurile noastre [i ne buzun\re[te t`lh\re[te. Mai ales pe apostolii neamului care se duuuc unde v\d cu ochii. Aici au salarii mai
mici dec`t paznicii de noapte. ~n consecin]\, pu]in\ austeritate nu ar strica. V\ da]i seama ce economii se pot face la nivel
na]ional dac\ [colile [i internatele ar sta `nchise iarna? Atunci c`nd
crap\ pietrele de ger? {i apoi, o vacan]\ "respirabil\" ar sc\dea [i
absenteismul [colar. De la odihn\, nu chiule[te nimeni. Nici cei mici,
nici cei mari. Vacan]a "pe s\turate" e visul tainic al tuturor elevilor [i
profesorilor. M\rimea vacan]elor de iarn\ [i prim\var\ ar `ncuraja [i
turismul. Nu crede]i? ~ntreba]i-o pe ministresa de resort. Pe cei mici
nu-i putem condamna. Trebuie s\-i `n]elegem. Fiecare om viseaz\ sa
aib\ ce nu are. Ce, dumneavoastr\ nu a]i dori o vacan]\ la Malibu?
Hai sa fim serio[i!Cine st\ `n spatele acestui proiect-ini]iativ\ cu
vacan]ele? Strategii actuali ai Educa]iei `n frunte cu ministrul Funeriu.
Domnia Sa pledeaz\ pentru schimbarea structurii anului [colar.
Care,`n viziunea lui nu mai corespunde realit\]ii contemporane. Ce

spun sindicali[tii din `nv\]\m`nt? Afla]i de pe forumul cadrelor didactice,de pe siteul www.educ.ro. Spicuim: "Noi s`ntem preocupa]i de
problemele [colii,de Legea salariz\rii care ne produce mari dureri de
cap,nu de utopii". Traducere? Sindicali[tii din `nv\]\m`nt [i Ministerul
Educa]iei continu\ s\ schimbe mingi de pingpong, f\r\ rezultat,pe
problema salariilor cadrelor didactice. ~n terenul cui se afl\ mingea
acum? Nu are importan]\. Alte p\reri ale dasc\lilor? "Poate n-ar fi r\u
s\ se m\reasc\ vacan]a de iarn\ cu o s\pt\m`n\. At`t."Motiva]ia?
Un lucru e clar: vacan]ele elevilor romni dep\[esc media european\. Conform unei statistici a Organiza]iei pentru Cooperare [i
Dezvoltare Economica (OCDE) `n UE num\rul mediu de s\pt\m`ni
`ntr-un an [colar este de 38, Romnia situ`ndu-se sub aceast\ medie,
cu 36 de s\pt\m`ni de studiu. Tot 36 de s\pt\m`ni are anul [colar `n
Luxemburg [i SUA, pe c`nd `n Fran]a num\ra 35, `n Rusia 34. Alte
date? ~n Japonia se `nva]\ 243 de zile pe an, Coreea de Sud-220,
Singapore-220, Romnia doar 177. Vacan]a de var\ din Romnia, e
cea mai mare din lume, nu doar din UE. A[a c\ proiectul ar putea
prinde via]\. Dac\ se va umbla la mic[orarea vacan]ei de var\, primii ofusca]i vor fi elevii. Cum vor protesta? Vor c`nta celebrul [lagar, cu:
"Ce mic\-i vacan]a mare". At`t! Vorba aia, necazul unora, bucuria altora. Un lucru e clar: vacan]ele trebuie bine g`ndite, iar unele proiecte se
mai `mpotmolesc. Deocamdat\, r\bdare [i mun]i de popcorn american, ca s\ ne aliniem cu restul lumii.

Dumitru RUSU

Aur interna]ional pentru iconarii

de la M\n\stirea Neam]
levi ai profesorului Dan }`rdea de
la Seminarul Teologic Veniamin
Costachi de la M\n\stirea
Neam] au ob]inut de cur`nd succese remarcabile, care au sporit
renumele [colii de pictur\ bisericeasc\ de la Neam].
~n februarie a.c., lucr\ri semnate de 25 de seminari[ti de la
M\n\stirea Neam] au plecat spre
Festivalul Interna]ional de Art\
Small Mont Martre Of Bitola Macedonia.
Au participat la festival, 17.950 de elevi,
ace[tia reprezent`nd 645 de [coli din 30 de
]\ri.
~n urma juriz\rii, ne-am situat pe locul II,
`mpreun\ cu echipa Slovaciei, dup\ echipajul
din Hong Kong (China), ob]in`nd Premiul
pentru cea mai bun\ colec]ie. Prin urmare,
am fost invita]i s\ particip\m `n perioada 2330 mai, `mpreun\ cu alte 18 echipaje, la
Tab\ra de Art\ de la Bitola (Macedonia) relateaz\ profesorul Dan }`rdea.
Au mers la Bitola, `mpreun\ cu profesorul lor, elevii Robert Arbore clasa a X-a,
Marian Rugin\ clasa a XI-a, Andrei Cozma
clasa a XII-a. Marele premiu Crucea de
Aur a fost ob]inut de Robert Arbore declarat
astfel cel mai bun iconar, iar placheta concursului a fost c`[tigat\ de Marian Rugin\.

La drumul spre succesul iconarilor

nem]eni au contribuit Consiliul Jude]ean
Neam], prin pre[edintele Vasile Pruteanu,
Protopopiatul T`rgu Neam] Protopop pr
Ioan Dogaru [i Neculai Amih\iesei din
V`n\tori Neam]. Efortul lor financiar a fost
raspl\tit de remarcabilele succese ob]inute
[i de mul]umirile celor c\rora le-a fost asigurat\ deplasarea spre Macedonia.
Am avut onoarea s\ fim primi]i de dl
Aleksandru Mamakis- Consulul Onorific al
Romniei la Bitola, de dna Elena Hadzi
Antonova, de dl Costa Antonovski, c\rora le
mul]umim pentru primirea deosebit\, pentru
toate condi]iile asigurate, ospitalitatea [i prietenia cu care ne-au `nconjurat `n timpul
[ederii noastre acolo. Am descoperit la
Bitola o comunitate de aromni foarte prieteno[i [i foarte interesa]i de icoane din
Romnia, de echipajul nostru. Am legat prietenii [i cu echipaje din alte ]\ri- ne-a relatat
profesorul Dan }`rdea.
Icoanele realizate de copii au fost donate
M\n\stirii Schimbarea la fa]\ din
Krushevo, Macedonia.
Este de remarcat faptul c\, anul acesta,
elevi ai profesorului Dan }`rdea au ob]inut
aproximativ 60 de premii na]ionale [i interna]ionale.

Mina Valeria FILIP

Vara la Palat: Clubul de vacan]\, deschis `ntreaga var\

alatul
Copiilor
se
preg\te[te de vacan]\.
Una special\, `ns\, pentru
copiii [i profesorii de aici,
afla]i `nc\ `n plin\ activitate. Este perioada concursurilor [i a festivalurilor,
care-i poart\ prin toat\
]ara. Nu ajung bine acas\
[i vor `ncepe taberele,
excursiile [i alte activit\]i.
Palatul Copiilor `nseamn\ mai

mult pe perioada vacan]ei [colare.

Institu]ia r\m`ne deschis\ `ntreaga
var\ pentru orice pre[colar/ [colar/
licean tentat s\ participe la ac]iunile
acesteia. Oferta este foarte bogat\.
Doritorii au de ales `ntre muzic\, pictur\, art\ fotografic\, dans, karting,
teatru, tenis de mas\, orientare turistic\, informatic\, cunoa[terea mediului, construc]ii electronice [i automodele.
Orice copil, chiar dac\ nu

frecventeaz\ cercurile noastre, este

binevenit, a precizat directorul
Palatului Copiilor, Viorel Ciurlea. C`te
doi colegi vor asigura activitatea, prin
rota]ie. Exist\ `ns\ [i multe manifest\ri care se vor desf\[ura `n afara
Palatului.
Chiar zilele acestea, ansamblurile
artistice s`nt `n febra repeti]iilor pentru
spectacolele pe care le vor sus]ine `n
aceas\ var\. Toate s`nt aplaudate [i
laureate pe scenele festivalurilor la

care au participat, iar acestea nu s`nt

pu]ine. Palatul copiilor a fost prezent
[i cu multe activit\]i la s\rb\toarea
ora[ului, printr-un proiect derulat `n
parteneriat cu Consiliul Local [i
Prim\ria Piatra Neam].
Aproape 2000 de copii frecventeaz\ cercurile Palatului. Institu]ia are
parteneriate cu [colile din ora[, dar [i
cu unele din mediul rural.

Mihaela DR|GOI

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n,
Carmen DASC|LU (secretar), Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

APOSTOLUL

Olimpiada Interna]ional\
de Limb\, Comunicare [i
Literatur\ Romn\
nul dintre cele mai
importante evenimente
ale `nv\]\m`ntului romnesc a fost g\zduit,
anul acesta, de municipiul Piatra Neam].
Este vorba de Olimpiada Interna]ional\ de
Limb\, Comunicare [i
Literatur\ Romn\,
care s-a desf\[urat `n
perioada 27 mai - 2
iunie. Pe l`ng\ emo]ia elevilor, veni]i
din toate col]urile ]\rii, dar [i din ]\ri
vecine (au fost prezen]i cei mai buni
elevi din [colile Romniei, ale
Moldovei, Ucrainei, Ungariei,
Serbiei), am re]inut [i cura]ia doamnei Lumini]a V`rlan, inspector [colar
general: "Olimpiada Interna]ional\
de Limb\, Comunicare [i Literatur\
Romn\ creeaz\ `n fiecare an un
areal aparte, un cronotop specific `n
care cei `ndr\gosti]i de arta cuv`ntului, elevi [i profesori, intr\ miraculos
ca `ntr-o alt\ dimensiune a existen]ei. Exist\ un duh al locului care
coloreaz\ de fiecare dat\ altfel
atmosfera fiec\rei edi]ii. Exist\ [i o
manier\ aparte de a comunica a
celor prezen]i, un cult al c\r]ii [i al
cuv`ntului scris, un sfios deziderat al
absolutului [i un dialog real al ideilor;
nostalgie a unui anumit tip de intelectualitate.

M. GHEGHICI

Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

iunie - iulie 2011