Vous êtes sur la page 1sur 8

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

S\ ne bucur\m, totu[i...

`nceput [coala. Mai


devreme ca `n al]i
ani, dar parc\ cu
mai multe nevoi [i
incertitudini.
Noua Lege a
Educa]iei Na]ionale,
tr`mbi]at\ ca o mare
victorie a puterii [i
ca o temelie juridic\
temeinic\ pentru, `n sf`r[it, o
reform\ adev\rat\ `n `nv\]\m`nt, este mai mult moart\.
Cauza: lipsa metodologiilor de
aplicare. A[a se `nt`mpl\ c`nd
cineva vrea neap\rat s\ aib\,
rapid, un nou cadru legislativ
pentru educa]ie, chiar cu riscul
ca acesta s\ fie cu mai multe
hibe dec`t precedentul. {i nici
nu putea fi altfel, dac\ ne
g`ndim c\ noua lege este una
`ncropit\ `n grab\ [i nesupus\

dezbaterii parlamentare. Vom


constata, probabil dup\ ceva
ani, efectele negative pentru
`ntreaga societate ale acestei
legi, dar nu-i nimic, nu va
r\spunde nimeni pentru e[ec
[i cel mult vom experimenta
noi idei de reform\, sistemul
de `nv\]\m`nt put`nd s\
suporte multe.
Salariile au r\mas diminuate, de[i legea (118/2010) vorbea despre "curbele de sacrificiu"numai p`n\ la sf`r[itul anului 2010. ~n aceste condi]ii ce
s\ mai vorbim despre m\riri
reale de salariu?
Multe dintre libert\]ile de
ac]iune sindical\ au fost
`ngr\dite sau suprimate prin
Legea Dialogului Social,
impus\ de c\tre cei doritori de
profit cu orice pre]. Sindicatele

sunt mai mult prin instan]ele de


judecat\, `ncerc`nd s\ apere
interesele membrilor de sindicat.
Sunt multe voci ale puterii
care g\sesc c\ la r\d\cina
neputin]ei lor de a redresa economic [i social ]ara st\
`mpotrivirea sindicatelor la
abuzurile repetate ale guvernan]ilor.
Dar cel mai grav aste
senin\tatea guvernan]ilor, care
`ncalc\ legile chiar de ei asumate. Astfel, se pare c\ nu
vom avea, prea cur`nd, 6% din
PIB pentru finan]area educa]iei, a[a cum prevede articolul 8 din preasl\vita Lege
1/2011. {i atunci, de unde [coli
cu dot\ri moderne (nu numai
cu fa]ade frumos v\ruite),

condi]ii bune pentru activitatea


elevilor [i a profesorilor, salarii
motivante, posibilit\]i de a
stimula creativitatea, rezultate
bune la bacalaureat, `ntr-un
cuv`nt un sistem performant de
educa]ie care s\ mul]umeasc\
pe to]i: elevi, p\rin]i, dasc\li,
societate, Uniunea European\?
{i totu[i s\ ne bucur\m,
chiar dac\ o s-o facem mai discret [i o s\ trecem mai repede
la grijile noastre, cele de toate
zilele. ~mi place s\ cred c\
bucuria dasc\lului la un nou
`nceput de an [colar este unic\
[i nu i-o poate lua nimeni [i
nimic!
Gabriel PLOSC|
Pre[edintele Sindicatului
din ~nv\]\m`nt Neam]

Povestea unui Congres...


articip pentru al treilea an consecutiv la Congresul AGIRo [i
`nc\ nu m-am dumirit despre ce
vrea s\ fie acest eveniment, pe
care o publica]ie ialomi]ean\ `l
nume[te "c`t roata carului"!!! La
ce dimensiuni poate fi el evaluat `n contextul activit\]ii generale a unei Asocia]ii, AGIRo,
reprezentativ\ pentru cadrele
didactice din spa]iul spiritual al
limbii romne?
Raportat la statutul Asocia]iei, congresul ar trebui s\ se identifice cu Adunarea
general\, organul de conducere al AGIRo,
compus\ din totalitatea membrilor.
Invita]ia la congres creeaz\, `ns\, o
dubioas\ confuzie: "Anual, acest forum
este deschis oric\rui `nv\]\tor, educatoare
sau profesor... ", fie c\ este sau nu membru al Asocia]iei, preciz\m noi. ~n aceste
condi]ii, nu am `n]eles de ce s-a mai cerut
filialelor din fiecare jude] s\-[i desemneze
delega]ii, c`nd la Congres a participat cine
a vrut [i cum a vrut? A[a a ajuns delega]ia
de la Neam] s\ fie format\ din 7 membri,
c`nd `n fapt eram doar 5! Sau invers?! ~n

aceast\ situa]ie, nu mai poate fi vorba de


reprezentativitate. Bine [i a[a; stau [i m\
`ntreb ce s-ar fi `nt`mplat dac\ (Doamne
fere[te!) ar fi dorit s\ participe la congres
m\car vreo treime din d\sc\limea romn\. Am fi secat Lacul Amara ... dintr-o
sorbire (c\ a fost c\ldur\ mare ... mon[er).
Despre programul congresului...
Alocu]iuni [i ur\ri, ur\ri [i alocu]iuni, vizite,
o serat\ folcloric\, un curs de formare, o
sear\ na]ional\ (distractiv\), plaj\ [i iar o
sear\ na]ional\, la fel de nedistractiv\. Un
program care s-a vrut dens dar care s-a
dovedit a fi stufos, lipsit de coeren]\, parc\
`ns\ilat `n prip\ la "`nt`lnirile informale ale
conducerii AGIRo", desf\[urate la vreme
de sear\, sau chiar de noapte. Nu s-a
spus nimic despre activitatea Asocia]iei
din anul trecut (cu excep]ia `nfiin]\rii filialei
din Republica Moldova), despre strategia
[i obiectivele Asocia]iei, despre situa]ia sa
financiar\.
Au fost [i lucruri, evenimente care ne-au
pl\cut: `n primul r`nd, efortul organizatoric
al filialei AGIRo Ialomi]a, condus\ de
doamna Aprilia G\lbenu[; apoi, m-au
impresionat colegii romni veni]i de dinco-

lo de grani]ele politice ale Romniei, din


Republica Moldova, sudul Basarabiei,
Serbia. Cred c\ noi, cei din AGIRo, am
avea multe de `nv\]at de la colegii
basarabeni `n ceea ce prive[te capacitatea de implicare [i de r\spundere fa]\ de
activitatea `n Asocia]ie.
V\z`nd
alaiul
heterogen
al
participan]ilor (unii [i-au adus cu ei [i copiii, vreo bunic\, nevasta sau ...) veselia,
voia bun\, optimismul exagerat, m-am
`ntors cu g`ndul `n istorie, la Viena, la
`nt`lnirea capetelor `ncoronate din anii
1814-1815. Poate compara]ia este pu]in
exagerat\, dar latura monden\, recreativ\, atmosfera de vacan]\ au dominat
lucr\rile
congresului
`nv\]\torilor;
"Congresul danseaz\", `ncerc`nd s\ uite
marile probleme ale `nv\]\m`ntului romnesc, probleme care nu [i-au g\sit locul pe
ordinea de zi a congresului. AGIRo este o
asocia]ie puternic\, bine structurat\, dar
care `nc\ nu [i-a g\sit locul la masa celor
care au un cuv`nt de spus cu privire la
mersul `nv\]\m`ntului romnesc.
Prof. Liviu RUSU

Criza [i genera]ia pustiului


C`nd vrem s\ `n]elegem, fie [i `n parte, clipa pe care o
tr\im, ne `ntoarcem `n istorie. Ecclesiastul [i spune:
"Nu este nimic din ceea ce a fost care nu va mai fi, c\ci
nu este nimic nou sub soare {i totul este
de[ert\ciune". A[adar, s\ ne d\m `nt`lnire o clip\ cu
istoria sf`nt\, binecunoscut\ de altfel, a Vechiului
Testament.
Dup\ ce zeci de ani, `n conjunctura vremurilor, evreii
au stat sub st\p`nire egiptean\, prin Dumnezeu [i alesul s\u, Moise, `[i recap\t\ libertatea. Pentru a ajunge
`n }ara F\g\duin]ei - `n care curgeau lapte [i miere Canaanul, a trebuit ca, dup\ ce au trecut `n chip minunat Marea
Ro[ie (simbol al grani]ei dintre dou\ lumi), s\ treac\ [i printr-un
pustiu. Aici, bolnavi de nostalgii, au c`rtit `mpotriva lui Moise: "Mai
bine muream b\tu]i de Domnul `n Egipt, `nconjura]i de mesele
pline de c\rnuri, [i m`ncam p`ine pe s\turate". Cu alte cuvinte: ce
ne folose[te libertatea acum, fl\m`nzi fiind?
De aceea Dumnezeu i-a orbec\it prin pustiu 40 de ani, pentru
ca genera]ia "clipei", bolnav\ de gustul robiei [i care n-avea curajul asum\rii responsabilit\]ii libert\]ii, s\ dispar\ din istorie. Era, `n
fond, genera]ia pustiului.

{i noi, romnii, avem dreptul la propriile nostalgii {i, pentru


c\ nu am la `ndem`n\ imense dune de nisip, soare toropitor sau
c\mile, s\ ne `nchipuim de[ertul a[a cum ni l-am f\urit, cu ceea ce
noi, romnii, avem mai la `ndem`n\: vorbele!
~nainte (de a trece "Marea Ro[ie"): colectivizare; Stalin [i
poporul rus libertate ne-au adus; Republic\, m\rea]\ vatr\;
burghezia exploatoare; legionari; Proletari din toate ]\rile, uni]i-v\;
zah\r [i ulei pe cartel\, Balada Siberiei; nechezol; lupt\ de clas\;
Mo[ Geril\; au intrat ru[ii `n Cehoslovacia; Noi, PCR c`nd spunem,
spunem tot: Partidul, Ceau[escu, Romnia; Sc`nteia; tr\iasc\
lupta pentru pace; defilare de 23 August; canalul; festivalul tinerilor
uteci[ti; CAP; imperialism anglo-american; Tratatul de la Var[ovia;
`nv\]\m`nt politic; tac`muri; securist; se d\ unt la alimentar\; cotele
apelor Dun\rii; Radio Europa Liber\; pionieri; a[a s-a c\lit o]elul;
geniul Carpa]ilor; tovar\[a dirigint\; epoca de aur; secretar de partid; uteci[tii de azi, comuni[tii de m`ine; reuniune tov\r\[easc\;
omul nou; Daciada etc. etc
Preot Neculai COJOCARIU
(Continuaare `n pag. 6)

SERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 139


august - septembrie 2011
http://apostolul.cnrv.ro

Promovarea
prin activit\]i
inovatoare a
egalit\]ii de
[anse [i de gen
n ambi]ios proiect, intitulat "Promovarea prin activit\]i
inovatoare a egalit\]ii de [anse [i de gen `n cadrul
organiza]iilor partenerilor sociali, cu accent pe institu]iile de educa]ie" finan]at prin POSDRU 2007-2013,
Axa prioritar\ 6 "Promovarea incluziunii sociale",
Domeniul major de interven]ie 6.3. "Promovarea
egalit\]ii de [anse pe pia]a muncii", este implementat
de c\tre Sindicatul Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt
[i Cercetare {tiin]ific\ Neam], `n calitate de solicitant,
`n parteneriat cu Federa]ia Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt Bistri]a-N\s\ud, Fundacion para el
Estudio y Desarrollo del Este de Madrid - Fundation ESTE
(Spania), E.F.A.L. - Ente Formazione Addestramento Lavoratori
(Italia), TILS Romnia SRL [i Camporlecchio Educational (Italia).
Principalele rezultate ale acestui proiect vor fi realizarea
"Analizei multiregionale a situa]iei egalit\]ii de [anse [i de gen",
cu accent pe situa]ia din institu]iile de educa]ie, a unei platforme
on-line ce va con]ine toate informa]iile de aceast\ natur\ at`t la
nivel na]ional, c`t [i european [i interna]ional, precum [i
realizarea unei re]ele na]ionale de puncte de informare pe
aceast\ tem\, `n 32 de unit\]i de `nv\]\m`nt ce vor fi conectate la
aceast\ platform\ virtual\.

Angela BRUDARU

(Continuaare `n pag. 3)

George Bacovia- 130


4 sept. 1881- 22 mai 1957

Cum reu[e[te Bacovia, poet care dore[te


s\ fie un anarhic `n
estetica poeziei, s\
simplifice at`t de mult
limbajul poeziei, d`ndu-i, `n acela[i timp,
at`ta pregnan]\ [i o
a[a de mare putere
emo]ional\?
Rimbaud invita poetul
modern s\ viziteze
nev\zutul, neauzitul, nepip\itul
[i nemirosibilul, pentru a putea
reinventa poezia. Bacovia,
pornind din alt punct, viziteaz\ c\m\rile realului derizoriu,
ungherele plictisului existen]ial, subteranele triste]ii [i ale
e[ecului, `n fine, prive[te existen]a prin geamul afumat al
unei delirante singur\t\]i. Reu[e[te [i el, `n cele din urm\,
s\ reinventeze poezia silind-o s\ coboare `n micul infern al
existen]ei curente".
Eugen SIMION

RAR

Singur,, singur,, singur,,


~ntr'un han depaarteDoaarme [i hangiul,,
Str\zile-ss de[aarte,,

Singur,, singur,, singur

Tremur,, tremor,, tremor,,


Oricce ironie
V\ r\m`ne vou\Noaapteaa e t`rzie,,
Tremur,, tremur,, tremor

Plou\,, plou\,, plou\


Vreme de be]ie{i s'aascul]i pusstiul,,
Ce melaanccolie!
Plou\,, plou\,, plou\...

Ve[nicc, ve[nicc, ve[nicc


R\t\cciri de-aacumaa
N'or s\ m\ mai chemePesste visse brumaa,
Ve[nicc, ve[nicc, ve[nicc

Nimeni,, nimeni,, nimeni,,


Cu at`t mai bine{i de-aat`taa vreme,,
Nu [tie de mine
Nimeni,, nimeni,, nimeni

Singur,, singur,, singur,,


Vreme de be]ieI-aauzi cum mai plou\,,
Ce melaanccolie!
Singur,, singur,, singur

ULTIMA OR| LA ROMAN


CAS| NOU| PENTRU
CLUBUL COPIILOR
opiii roma[canilor care opteaz\ an de an pentru activit\]ile derulate `n cadrul cercurilor organizate la Clubul
Copiilor au [anse maxime ca, `n viitorul apropiat, aceast\
institu]ie s\ beneficieze de un sediu nou, modern.
Practic, `n aceast\ var\ s-a depus toat\ documenta]ia necesar\ acestui proiect, dup\ ce Prim\ria
Municipiului Roman a pus la dispozi]ie, `n vederea
consolid\rii [i reabilit\rii, o cl\dire situat\ relativ `n
zona central\ a urbei, pe strada Sucedava nr. 45.
Dac\ lucrurile vor merge la fel de bine ca [i p`n\ acum,
este foarte posibil ca imobilul din Sucedava s\-[i
deschid\ por]ile pentru copiii roma[canilor `n viitorii
doi ani. "Ne bucur\m c\, de data aceasta, exist\ [anse maxime
s\ putem pune la dispozi]ia copiilor care vin la noi un sediu nou,
modern, care, astfel, ne va ajuta s\ ne `mbog\]im activit\]ile pe
viitor [i s\ atragem mai mul]i copii, av`nd `n vedere situarea `n
zona central\ a Romanului", ne-a declarat directorul Clubului
Copiilor Roman, prof. Magdalena Gheorghi]\ care, de c`]iva ani
`ncoace, bate la u[i mai mari sau mai mici pentru a rezolva
aceast\ problem\.
~n prezent, institu]ia `[i deruleaz\ activit\]ile `n spa]iul [colii
cu clasele I-VIII din cartierul roma[can "Favorit".

DEBUT LITERAR
MATINAL

inele lui Gustar a marcat `nc\ o pagin\ `n istoria


juvenil\ a literaturii roma[cane, deloc lipsit\ de astfel
de personaje care de care mai precoce. Astfel, al\turi
de nume "mari" precum cel al Elizei Chiril\, de pild\,
figureaz\ de-acum [i cel al feti]ei Diana Marina
Tendeleu care, la doar 14, [i-a lansat culegerea liric\
adunat\ `n volumul cu titlul "Cu tine sub stele" (versuri
amare)". Autoarea, stabilit\ de circa [apte ani la
Torino, `n Italia, este n\scut\ la Tupila]i, versurile sale
adun`nd suma tr\irilor care au marcat-o departe de
]ar\, precum [i a viselor, de-acum adolescentine. Diana Marina
Tendeleu m\rturisea la lansarea plachetei proprii c\ `[i propune
s\ nu se opreasc\ aici.
Debutul a fost organizat cu concursul Societ\]ii Culturale
"Clepsidra" [i Comunitatea Elen\ din Roman, gazda evenimentului fiind Centrul de Documentare din cadrul Liceului cu Program
Sportiv, pe 26 august 2011. Cartea
a ap\rut `n 2010 `n Colec]ia
"Debut" a Editurii "Papirus Media"
din Bucure[ti, Tiberiu Ro[u, eseist
roma[can dar [i directorul executiv al acestei edituri spune `n
prefa]a volumului c\ aceasta
"este adresat\ deopotriv\ tinerilor ce s`nt, potrivit v`rstei, `ntr-o
c\utare ini]iatic\ a sentimentului de iubire, dar [i persoanelor
mature care-[i doresc o
re`ntoarcere la sentimentul
primordial [i, deopotriv\,
celor
ce
duc
dorul
meleagurilor natale".
Lansarea a fost `nso]it\ de un moment muzical sus]inut de forma]ia de camer\ a Comunit\]ii Elene.

Comemorarea Mitropolitului Visarion Puiu

a Catedrala arhiepiscopal\ din


Roman a fost pomenit, pe 10
august, mitropolitul Visarion
Puiu, la `mplinirea a 47 de ani
de la trecerea sa la cele
ve[nice. Dup\ slujba parastasului a fost evocat\ personalitatea mitropolitului prin activit\]i cultural-religioase ce s-au
desf\[urat cu binecuv`ntarea

Preasfin]itului
Episcop-vicar

Ioachim B\c\uanul,
al
Arhiepiscopiei

DREPTUL LA NEUITARE
august, pe distinsul ierarh care [i-a consemnat numele `n panteonul marilor personalit\]i pe care le-a
avut Biserica din
M o l d o v a .
Comemorarea din acest
an a cuprins slujba de
pomenire, oficiat\ la
Catedrala arhiepiscopal\ din Roman [i
c`teva evoc\ri, `n emisiuni televizate la posturile locale. De asemenea, Asocia]ia "Visarion
Puiu" preg\te[te de
tipar noul num\r al
revistei "Valori perene" ,
(nr.2 / 2011) care
cuprinde toate contribu]iile, studiile [i
cercet\rile f\cute anul acesta de c\tre

cercet\torii vie]ii mitropolitului Visarion


Puiu. "Pomenirea mitropolitului Visarion
Puiu este un act de pre]uire, de cinstire
pe care posteritatea o aduce `naltului ierarh pentru toate neodihnele sale, dar [i o
`ncercare a membrilor asocia]iei noastre
de a-l face c`t mai cunoscut contemporanilor, recomand`ndu-l ca un model. A
fost admirat [i controversat, pre]uit de
unii [i prigonit de al]ii, autoexilat `n 1944.
Dup\ 20 de ani [i-a dat ob[tescul sf`r[it
cu triste]e `n suflet, departe de grani]ele
]\rii. Dumnezeu a r`nduit ca `n anul 1992
un grup de studen]i teologi s\ exhumeze
r\m\[i]ele sale p\m`nte[ti, aduc`ndu-le
`n cripta clericilor ortodoc[i romni de la
Paris. Visarion Puiu a fost, a[a cum aprecia [i Preafericitul P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, o
personalitate dinamic\ [i complex\ care
trebuie `n]eleas\ `n contextul timpului [i
spa]iului `n care a tr\it [i activat.
Dragostea sa pentru Biseric\ trebuie
pre]uit\ `n orice timp [i spa]iu ne-am
afla", a declarat pr. Florin }uscanu, protopop al Protopopiatului Roman, care
este [i pre[edintele Asocia]iei "Visarion
Puiu".

LA AN NOU PREOT NOU !

inerii `nv\]\cei cu aplecare


c\tre cele sfinte care vor intra
pe
b\ncile
Seminarului
Teologic Ortodox "Sf`ntul
Gheorghe" Roman vor asculta,
cu `ncepere din anul [colar
care st\ gata s\ bat\ la u[\, de
un nou director `n persoana
preacucernicului
p\rinte
Gheorghe Smerea, paroh la
biserica din satul Stejaru,
comuna Ion Creang\, care `i va
urma `n aceast\ func]ie preotului S`nic\
Palade, care a condus seminarul
roma[can `n ultimii ani. Practic, noul director [i-a `ntrat `n rol din prima zi a lunii septembrie, misiunea preotului Gh. Smerea
nefiind una deloc u[oar\ pe fondul unor
probleme care constituie o provocare
managerial\ dar [i una de natur\ administrativ\.
Astfel, proasp\tul director trebuie
neap\rat s\ rezolve problema autoriza]iei
sanitare de func]ionare a institu]iei, lucru
dificil av`nd `n vedere gradul de uzur\ al
cl\dirii foarte vechi. Aceasta dateaz\ din
secolul al XIX-lea, c`nd s-a `nfiin]at un
seminar ortodox la Roman gra]ie ini]iativei
marelui c\rturar [i ierarh, Episcop
Melchisedec {tef\nescu (1823 - 1892).

Romanului [i Bac\ului.
~n fiecare an, membrii Asocia]iei
"Visarion Puiu" `l comemoreaz\, la 10

De cealalt\ parte, fostul director, Pr. S`nic\


Palade, se afl\ `n postura managerului
care spunea la desp\r]irea de func]ie c\
n-are a-[i repro[a nimic. Dimpotriv\,
numai `n iarna anului trecut a reu[it s\
`mbun\t\]easc\ `n mod considerabil
condi]iile din spa]iile seminarului unde,
`ntre altele, a fost montat\ [i o central\ termic\ modern\, cu sprijinul sus]inut al
Prim\riei municipiului [i al conducerii
Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului. Cu
toate acestea, urm`nd trendul unui
fenomen remarcat de oarece ani la scar\
na]ional\, seminarul s-a confruntat `n
aceast\ var\, `n premier\, cu o insuficien]\ a num\rului de candida]i, astfel c\,
`n prima sesiune de examene, pe cele 60
de locuri s-au prezentat doar 41 de candida]i.
Seminarul Teologic Ortodox "Sf.
Gheorghe" din Roman este una dintre cele
mai vechi [coli ale urbei mu[atine unde
tradi]ia ortodox\ dateaz\ de peste 600 de
ani, lu`nd fiin]\ la anul 1858. Seminarul
roma[can [i-a c`[tigat renumele datorit\
presta]iilor de excep]ie `nregistrate `n
ultimii circa 20 de ani c`nd, pe l`ng\ dovada calit\]ii actului educativ din aceast\
institu]ie de `nv\]\m`nt voca]ional, corul

acesta a f\cut din numele [colii renume,


fiind mereu premiat la concursurile de gen
din `ntreaga ]ar\. Se cuvine s\ mai
re]inem c\ cel care a pus bazele primei
corale a seminari[tilor roma[cani a fost
prof. dr. Ovidiu Trifan.
Grupaj de A. OPRI{

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
artea publicat\ `n noiembrie
2010 ("Gh. T. Kirileanu. Un
destin, sub semnul lui Creang\
[i Eminescu, la Palatul
Regal"), cu prilejul `mplinirii
unei jum\t\]i de secol de la
trecerea la cele ve[nice a
c\rturarului G. T. Kirileanu
(13/25. 03. 1872 - 13. 11.
1960), se constituie `ntr-un
omagiu pe care colectivul
Bibliotecii Jude]ene Neam] `l
aduce celui care a donat, `n
1956, "urbei [i meleagului de care se
sim]ea at`t de legat" aproape 30. 000 de
publica]ii (carte [i periodice) [i al c\rui
nume `l poart\ institu]ia. ~n plus, directorul
Constantin Bostan (C. B.) `ntrege[te un
portret al c\rturarului, n\scut la Holda,
Bro[teni, portret `nceput cu volumul "G. T.
Kirileanu - contribu]ii documentare" (PiatraNeam], 1970, `n colab. cu Valentin Ciuc\),
continuat `n timp cu c\r]ile `ngrijite [i studiile dedicate vie]ii [i operei marelui c\rturar
("G. T. Kirileanu sau via]a ca o carte m\rturii inedite" - 1985, "G. T. Kirileanu,
"Scrieri", vol. I - II, 1989 - 1997, "G. T.
Kirileanu, "Sub trei regi [i trei dictaturi"" I,
2004), fiind cel mai important cercet\tor al

Pag. 2

GHEORGHE TEODORESCU-KIRILEANU

U n p o r t re t re a l i z a t d e C o n s t a n t i n B o s t a n
activit\]ii omului, al operei acestuia [i al
exegezei adunate `n timp.
~n str\duin]a sa de a oferi cititorului de
ast\zi, nu prea dispus la lecturi de mare
`ntindere, `ntr-o carte cu mai pu]in de o sut\
de pagini de text, o imagine c`t mai apropiat\ de personalitatea celui care a avut "un
destin cu adev\rat exemplar", a "Omului [i
a C\rturarului" G. T. Kirileanu, C. B. a creat
un portret c`t mai fidel al celui c\ruia i s-au
atribuit, `n timp, numeroase calificative:
"muntena[ul", cum i se spunea la {coala
Normal\ "Vasile Lupu" din Ia[i; o "rara
avis", cum afirma Al. Philippide `n cancelaria aceleia[i [coli; "Atot[tiutorul Kirileanu",
cum l-a numit D. I. Suchianu; "Mo[ Ghi]\",
cum `l numea chiar Regele; "una din figurile
cele mai dragi printre oamenii de carte";
"banc\ de informa]ie [i sprijin [tiin]ific",
"pilon `n cultura romneasc\", calificative
atribuite de I. C. Chi]imia; omul cu
"adev\rat temperament de polihistor"
(Perpesicius) [i a[a cum l-au considerat cei

care l-au cunoscut [i-i [tiu opera [i nu


numai: "Fiu credincios al V\ii Bistri]a".
Portretul celui care afirma, `n 1935,
`ntr-o scrisoare de mul]umire adresat\ lui I.A. Br\tescu-Voine[ti, c\ "eu [i cu r\posatul
meu frate Simion () am ajuns pescari [i
v`n\tori de folclor [i c\r]i vechi romne[ti",
al celui care toat\ via]a a avut drept crez
"devotamentul dezinteresat" exprimat
magistral `n pu]ine cuvinte: "{i toate - `n
t\cere", portretul alc\tuit acum de C. B.
este realizat cu pricepere [i [tiin]\, cu
`ndem`nare [i, mai ales, cu c\ldur\, cu
foarte mult\ c\ldur\.
C. B., ca unul care [i-a `nchinat o bun\
parte din activitatea sa de documentarist `n
istoria literaturii romne, apeleaz\ la o
sumedenie de documente, de "surse", toate
incluse `ntr-o bibliografie impresionant\,
parte distribuit\ `n notele de subsol, parte
organizat\ dup\ toate normele academice
("G. T. Kirileanu [i opera lui Ion Creang\",
bibliografie realizat\ `n cadrul proiectului

"Centrul Interna]ional de Informare


Bibliografic\ "Ion Creang\", aceasta put`nd
fi un exemplu pentru unii autori care se ha-

APOSTOLUL

zardeaz\ s\ aib\ asemenea preocup\ri,


nerespect`nd, din ne[tiin]\, regulile ce se
impun `n procesul de elaborare).
~ntreaga lucrare poart\ girul unei
echipe de consultan]i [tiin]ifici, cunoscu]i
cercet\tori `n domeniul vie]ii [i operei lui Ion
Creang\: academicianul Mihai Cimpoi [i
prof. Claudiu Balaban (Chi[in\u), prof. univ.
dr. Constantin Parascan (Ia[i) [i prof. dr.
Nicolae Scurtu (Bucure[ti).
Nu `n ultimul r`nd, men]ion\m pe
ceilal]i profesioni[ti care au contribuit la
realizarea acestei c\r]i de referin]\ de care
nu se va putea face abstrac]ie `n abordarea
a cel pu]in trei capitole din Istoria literaturii
romne: Ion Creang\, Mihai Eminescu [i
Gheorghe Teodorescu-Kirileanu. Ace[ti
oameni, de regul\ trecu]i cu vederea `n
abord\ri precum cea de fa]\, s`nt omi[i. Noi
`i numim: Tamara Maleru (Bibliografie) de la
Biblioteca Na]ional\ pentru Copii "Ion
Creang\" din Chi[in\u, Cristina Catan\
(redactor de carte, coordonare bibliografic\
[i tehnoredactare), Nicoleta Solomon (bibliografie [i corectur\), Costache Agache
(software), to]i trei de la Biblioteca
Jude]ean\ "G. T. Kirileanu" din PiatraNeam].
Constantin TOM{A

august - septembrie 2011

LUNGA VAR| FIERBINTE


Noi titulari
03 profesori, `nv\]\tori sau educatoare care ocup\ `n acest
an [colar posturi/catedre ca suplinitori califica]i [i care au
ob]inut la concursul de titularizare note peste [apte au
devenit, la 1 septembrie, titulari pe respectivele posturi/catedre. Cei `n cauz\ au depus la Inspectoratul [colar Jude]ean
Neam] dosarele de candidatur\, dup\ ce `n prealabil au
ob]inut acordul din partea consiliilor de administra]ie ale [colilor la care predau [i confirmarea c\ posturile vizate au o viabilitate minim\ de patru ani. Majoritatea sunt profesori de
limba [i literatura romn\ [i de limbi str\ine, discipline la care
suntem deficitari la capitolul titulari. Alte 52 de cereri au fost
respinse, deoarece nu au fost respectate toate cerin]ele
prev\zute de preciz\rile ministerului (mai ales cerin]a repartiz\rii pe post `n [edin]\ public\).
Pentru cei 103 viitori titulari s-au emis deciziile de repartizare pe
perioad\ nedeterminat\ `ncep`nd cu 1 septembrie 2011, cu precizarea
unit\]ii de `nv\]\m`nt cu personalitate juridic\, postului didactic/catedrei,
nivelului de `nv\]\m`nt, limbii de predare [i a regimului de mediu.

Note descurajatoare
Candida]ii la concursul de ocupare a posturilor [i catedrelor de c\tre
suplinitori califica]i au ob]inut note descurajatoare, de[i mul]i dintre ei au
terminat o facultate. Astfel, dintre cele 221 de teze evaluate `n cadrul a
[apte centre stabilite la nivel na]ional, `n func]ie de disciplin\, 102 au fost
notate `ntre 1,00 [i 4,99 iar titularii lor au pierdut [ansa de a lucra `n
`nv\]\m`nt. Alte 54 de teze au primit note `ntre 5,00 [i 5,99, iar 30 - note
`ntre 6,00 [i 6,99. Cu note peste 7,00 sunt inventariate 34 de lucr\ri
scrise, una dintre acestea fiind notat\ cu 10 (la disciplina arte vizuale).
C`t prive[te concursul pentru suplinitorii necalifica]i, 36 dintre cei 77
de candida]i care au predat lucr\rile scrise au ob]inut note peste 5,00 [i
vor putea accede / r\m`ne la catedr\.

Cursuri gratuite de perfec]ionare


175 de contabili, 160 de bibliotecari [i 200 de secretare din unit\]ile
[colare ale jude]ului au oportunitatea s\ participe la cursuri gratuite de
perfec]ionare cu o durat\ de dou\ luni `n cadrul unui proiect intitulat
"Profesionalism la toate nivelele `nv\]\m`ntului preuniversitar". Pentru
aceasta, `ns\, cei interesa]i vor participa la o selec]ie pentru c\ mai mult
ca sigur vor fi mai mul]i doritori dec`t locuri disponibile. Dosarul de
`nscriere la selec]ie trebuie s\ con]in\ o cerere tip, copia actului de studii
(diploma de bacalaureat sau diploma de licen]\), copie a certificatului de
na[tere, de c\s\torie (dac\ este cazul) [i a c\r]ii de identitate, precum [i
o adeverin]\ eliberat\ de [coala la care lucreaz\ - din care s\ rezulte
func]ia ocupat\.
Dosarele trebuie depuse la Inspectoratul [colar (contabilii la inspectorul Rodica Ciuchi, iar secretarele - la inspectorul Florin Dimon), respectiv la Casa Corpului Didactic (bibliotecarii, responsabil de curs este Ana
Macovei). Cei care vor fi selecta]i vor urma cursurile intitulate
"Contabilitatea institu]iilor publice `n context european", "Informatizarea
bibliotecilor [colare", respectiv "Eficientizarea activit\]ii de secretariat".
Proiectul "Profesionalism la toate nivelele `nv\]\m`ntului preuniversitar" este cofinan]at din Fondul Social European, prin Programul
Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, are o
valoare de 7.970.432 lei [i va fi implementat p`n\ pe 30 mai 2013 `n
jude]ele Neam] [i Harghita. Parteneri `n cadrul proiectului sunt
Inspectoratul [colar Jude]ean Neam] (ini]iator), Inspectoratul [colar
Jude]ean Harghita, Casa Corpului Didactic Neam] [i Casa Corpului
Didactic "Apczai Csere Jnos" Pedaggusok Hza Miercurea Ciuc.

Bacalaureat - ca dup\ experimente


Cu to]ii am auzit, dac\ nu chiar am dat note la examenul de bacalaureat din var\. Cu at`t mai mult, cunoa[tem rezultatele ob]inute de candida]i. "Dezastruoase", "cele mai slabe" sau oricum li s-a spus. Doar c\ to]i
comentatorii, cei care au ar\tat cu degetul spre aceast\ "genera]ie

picat\" uit\ un aspect foarte important. ~n urm\ cu 4 sau 5 ani, c`nd copiii au optat pentru o unitate de `nv\]\m`nt unde s\ `[i continue cursurile
dup\ absolvirea celor 8 clase din [coala general\, mul]i dintre ei au fost
repartiza]i la S.A.M. - [colile profesionale, cum le mai spun unii [i acum.
Doar c\, `n urma `nc\ unei reforme a `nv\]\m`ntului, ace[ti tineri s-au
trezit `n postura de a da bac-ul, de[i ei nu mai urm\reau dec`t ob]inerea
unui atestat profesional. Din motive ce ]in [i de interesele unor universit\]i mai mult sau mai pu]in obscure, to]i s-au trezit elevi de liceu, pentru c\ S.A.M.-urile au fost desfiin]ate. ~n aceste condi]ii, s\ nu ne mai
mire at`t de mult rezultatele. S\ ne uit\m pentru c`teva clipe peste cifrele
seci [i vom observa c\ dac\ elevii de liceu r\m`neau de liceu, iar cei de
S.A.M. `[i vedeau lini[ti]i de `nv\]area unei meserii, atunci am fi avut un
procent de promovabilitate acceptabil. Nu unul excep]ional de bun, dar
nici dezastruos.

BACALAUREAT 2011
Rezultate seci

4.930 de candida]i nem]eni au participat la toate probele de examen


la prima sesiune a bacalaureatului. Dintre ace[tia, 2.412 au medii mai
mici de 5,00. Al]i 319 candida]i au medii cuprinse `ntre 5,00 [i 5,99
(condi]ia pentru a prova examenul fiind media general\ 6,00 [i cel pu]in
5,00 la fiecare dintre probe). Cu medii mai mari de 6,00 s`nt 2.204 candida]i - 690 cu medii `ntre 6,00 [i 6,99; 717 cu medii `ntre 7,00 [i 7,99;
549 cu medii `ntre 8,00 [i 8,99; 248 cu medii `ntre 9,00 [i 9,96 (aceasta
este cea mai mare medie pe jude]ul Neam] [i `n apar]ine unei absolvente
a Colegiului Na]ional "Calistrat Hoga[" Piatra-Neam], pe nume Adina
Mihaela Harabagiu).

Dup\ contesta]ii...
Dintre cele 2.220 de lucr\ri scrise recorectate, 1.554 au r\mas cu
acelea[i note, diferen]ele de notare dintre prima evaluare [i evaluarea
dup\ contesta]ii fiind mai mic\ de 0,5 puncte `n plus sau `n minus. ~n
schimb, `n cazul a 208 de teze, notele dup\ recorectare au sc\zut. "166
de teze au fost depunctate cu 0,5 - 0,99 puncte. Alte 36 de teze au fost
notate `n minus cu 1,00 - 1,50 puncte. `n cazul a [ase lucr\ri scrise, diferen]ele de notare dep\[esc 1,5 puncte - evident `n sc\dere. Cinci dintre
aceste diferen]e foarte mari au vizat teze la limba [i literatura romn\, iar
una - la matematic\", a precizat inspectorul [colar general Lumini]a
V`rlan.
Alte 458 de lucr\ri scrise au fost notate mai bine dup\ recorectare.
Diferen]ele au fost cuprinse `ntre 0,5 [i 0,99 puncte (352 de cazuri), `ntre
1,00 [i 1,50 puncte (95 de cazuri), respectiv de peste 1,5 puncte (11
cazuri).

Licee de top
Clasamentul liceelor nem]ene, ca promovabilitate, are `n top zece
urm\toarele unit\]i de `nv\]\m`nt: Colegiul Na]ional "Petru Rare[" PiatraNeam] - 97,64% (166 din 170); Colegiul Na]ional "Roman Vod\" Roman
- 96,47% (219 din 227); Colegiul Na]ional "{tefan cel Mare" T`rgu-Neam]
- 95,83% (253 din 264); Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[" Piatra-Neam]
- 95,34% (164 din 172); Seminarul "Sf. Francisc de Assisi" Roman 93,75% (30 din 32); Seminarul "Cuvioasa Parascheva" Agapia - 90,9%
(10 din 11); Seminarul "Sfin]ii `mp\ra]i Constantin [i Elena" Piatra-Neam]
- 88,46% (23 din 26); Colegiul Na]ional "Gheorghe Asachi" Piatra-Neam]
- 82,58% (128 din 155); Colegiul Na]ional de Informatic\ Piatra-Neam] 74,22% (167 din 225); Seminarul "Veniamin Costachi" M\n\stirea Neam]
- 71,62% (53 din 74).

... {i licee coda[e


Colegiul Tehnic Petru Poni" Roman - 11% (32 din 291 candida]i);
Grupul [colar Roznov - 9% (15 din 166); Colegiul Tehnic Piatra-Neam] 7,2% (9 din 125); Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neam] - 6,86%
(14 din 204); Grupul [colar "Dimitrie Leonida" Piatra-Neam] - 4,46% (10
din 224).
Marius GHEGHICI

BACALAUREATUL DE TOAMN|
Doar 21,41% dintre candida]i
au luat sesiunea!
0.000 dintre absolven]ii la nivel na]ional din acest an au ratat
bacalaureatul `n sesiunea de toamn\, media promovabilit\]ii
fiind undeva sub 20%, procent `n care se `ncadreaz\, din
p\cate, [i jude]ul Neam]. Dintre cei 2.415 candida]i `nscri[i
aproape 500 au renun]at s\ mai intre `n s\lile de examinare
din cele [ase centre constituite la nivelul jude]ului, iar 19 au
fost elimina]i pentru fraud\ sau tentativ\ de fraudare a examenului de maturitate, pe parcursul celor trei probe scrise.
"Procentul de promovabilitate la sesiunea de toamn\ a
fost de 17,79% raportat la num\rul candida]ilor care s-au
`nscris la examen [i de 21,5% raportat la num\rul celor evalua]i", a precizat inspectorul general [colar al jude]ului Neam],
Lumini]a Georgeta V`rlan.
Procentul care reflect\ realitatea este, bine`n]eles, cel ob]inut prin
raportarea la absolven]ii care au venit la examen, adic\ 21,5% dintre cei
1.910 de candida]i care au scris ce s-au priceput la una, dou\ sau trei din
probele de bacalaureat.

Neam]ul, cu un procent sub Ia[i


[i unul peste Boto[ani
Dac\ ar fi s\ compar\m situa]ia promovabilit\]ii din jude]ul Neam] cu
ceea ce s-a `nt`mplat `n zona Moldovei, unde Suceava a `nregistrat cel
mai mare procent - 36% -, la Ia[i 18% dintre candida]i au ob]inut cel pu]in
media 6,00, la Boto[ani procentul a fost de 16%, atunci cele 17 procente
de promova]i nem]eni situeaz\ jude]ul undeva `ntre ie[eni [i boto[\neni.
15% dintre candida]ii g\l\]eni au promovat sesiunea a doua a examenului, 18% dintre bucure[teni au ob]inut medii peste 6,00, peste media de
aproximativ 19% situ`ndu-se doar c`teva jude]e precum Maramure[ul
(21%) [i Suceava (36%), cel din urm\ jude] ob]in`nd un procent dublu
fa]\ de media na]ional\, ca [i `n prima sesiune.
Anterior desf\[ur\rii sesiunii de toamn\, conducerea Inspectoratului
{colar al Jude]ului Neam] estima c\, `n condi]iile `n care candida]ii ar fi
profitat de luna avut\ la dispozi]ie `ntre cele dou\ sesiuni pentru a-[i
pune la punct lacunele la disciplinele de examen, un procent de 60% dintre candida]i ar fi putut promova. Dezam\girea este, acum, de trei ori mai
mare!

C`t de mare a fost frauda la bac,


`n ultimii 10 ani?
Matematica este aceea[i pentru to]i, a[a `nc`t, dac\ ar fi s\ ne
raport\m la situa]ia pe total examen de bacalaureat anul acesta, la cei
46,5% promova]i `n prima sesiune se mai adaug\ cei 17% din aceast\
toamn\. E drept c\ `ntre 1 [i 2% ar putea s\ mai treac\ pragul mediei
6,00 care le asigur\ promovarea dup\ depunerea contesta]iilor.
Rezultatele finale de miercuri, 7 septembrie, nu puteau schimba `ns\ radical lucrurile. Cu un procent total de 63,5 % - 65% promovabilitate per
total `n cele dou\ sesiuni de bacalaureat, dup\ solu]ionarea
contesta]iilor, Neam]ul se va afla undeva cu un minim de 15% sub media
promovabilit\]ii ob]inut\ `n ultimii 10 - 20 de ani.
Iar dac\, a[a cum sus]in oficialii Minsiterului Educa]iei Cercet\rii
Tineretului [i Sportului, acesta este primul bacalaureat corect din istoria
postdecembrist\ - garan]ie st`nd sistemul de supraveghere video din
toate s\lile de examinare [i de pe holuri [i num\rul mult mai mare de
elimina]i pe motiv de tentativ\ de fraudare - atunci concluzia logic\ [i
fireasc\ ar fi c\ un minim de 15% dintre absolven]ii de]in\tori ai diplomei
de bacalaureat din ultimii 10 -20 de ani au ob]inut patalamaua maturit\]ii
prin fraud\.
Gradul de subiectivism este `ns\ suficient de mare, pentru ca o astfel de aproximare s\ poat\ genera concluzii foarte apropiate de realitate.
O certitudine r\m`ne faptul c\ doar 60% dintre elevii ultimelor genera]ii mai `nva]\ c`te ceva, restul de 40% trec prin [coal\ f\r\ a r\m`ne
cu mare lucru. Iar tragedia rezid\ `n faptul c\ [i unii [i al]ii se preg\tesc
s\ `ngroa[e r`ndurile [omerilor, c\ au sau nu diplom\ de bac.
Angela BRUDARU

Promovarea prin activit\]i inovatoare a egalit\]ii de [anse [i de gen


(urmaare din pag. 1)

Workshopul Analiza multiregional\ a situa]iei


egalit\]ii de [anse [i de gen

~n cadrul proiectului s-au derulat p`n\ acum dou\ workshopuri, primul la Bistri]a N\s\ud, la sf`r[itul lunii iunie, iar cel
de-al doilea la Piatra Neam], `n luna iulie, cel de-al treilea
urm`nd s\ se desf\[oare la Bucure[ti, `n perioada 21-24 septembrie. Cele trei workshopuri au fost organizate pe cele trei
regiuni de dezvoltare - Regiunea de Nord-Vest, Regiunea de
Nord-Est [i Bucure[ti-Ilfov- cuprinse `n proiect, scopul fiind
acela de realizare a unei "Analize europeane, na]ionale/ multiregionale a situa]iei egalit\]ii de [anse [i de gen". Cu alte
cuvinte, o activitate de pionierat pentru ]ara noastr\, ]in`nd
cont de faptul c\ Autoritatea Na]ional\ pentru Egalitate de {anse a fost
desfiin]at\ [i a devenit doar o direc]ie `n cadrul Ministerului Muncii,
Familiei [i Egalit\]ii de {anse, iar Comisiile Jude]ene pentru Egalitate de
{anse din jude]ele ]\rii func]ioneaz\ mai mult cu rol consultativ, deci formal.
Exper]i spanioli [i italieni lucreaz\ `mpreun\ cu sindicali[tii nem]eni
Activitatea de la Salonul Bianca din cadrul Grand Hotel Ceahl\u din
Piatra Neam], ce a avut loc joi [i vineri, 7 -8 iulie, ca [i cea de la Bistri]a
N\s\ud (30 iunie- 3 iulie), a reunit `n cadrul workshopului [i a mesei
rotunde cu tema"Analiza european\, na]ional\/ multiregional\ a situa]iei
egalit\]ii de [anse [i de gen" exper]i de marc\ din Spania [i Italia, precum

august - septembrie 2011

Vincenzina Zanetti - de la EFAL, Andrea Bianchi de la Camporlecchio


Educational [i Maria Cruz Torrijos de la funda]ia madrilean\.
"Acesta este primul proiect pe care `l desf\[ur\m `mpreun\ cu sindicatul `nv\]\m`nt, `ns\, ca reprezentant\ EFAL am desf\[urat multe alte
proiecte de acest gen, `n special am lucrat pe foarte multe proiecte cu
finan]are european\", ne-a spus Vincenzina Zanetti - reprezentanta EFAL,
Italia. ~ntrebat\ dac\ domnia-sa consider\ c\ exist\ discriminare `n
Romnia, doamna Zanetti ne-a r\spuns: "Am fost reprezentant\ la nivel
na]ional (`n Italia - n.r.) `n dou\ mari proiecte ale CSDE (Confedera]ia
Sindicatelor Democratice Europene la care este afiliat [i FSL~- CSDR n.r.). Am avut ocazia s\ observ pu]in realitatea din Romnia, lucr`nd `n
acest proiect, dar pe de alt\ parte tr\iesc `n realitatea italian\ unde exist\
o comunitate destul de mare de romni. Ei s`nt foarte bine integra]i `n societatea italian\ [i au chiar [i o biseric\ a comunit\]ii lor acolo. A[ spune c\
discriminarea exist\ `ntr-o anumit\ m\sur\ `n toate statele europene.
~ns\, consider `n acela[i timp c\ [coala are un rol foarte important `n formarea tinerei genera]ii. De aceea m\ bucur c\, `n cadrul acestui proiect,
lucr\m cu profesori din `nv\]\m`ntul romnesc care au foarte multe de
spus `n educarea [i formarea copiilor [i tinerilor `n a[a fel `nc`t ace[tia s\
creasc\ cu alte idei, cu o alt\ mentalitate, prin care egalitatea de [anse s\
devin\ o realitate [i nu doar un simplu concept".
Ultima etap\ a proiectului
Workshopul ce va avea loc la Bucure[ti, `n perioada 21-24 septembrie, va continua analiza situa]iei egalit\]ii de [anse la nivel na]ional, care
a fost realizat\ anterior pe celelalte dou\ regiuni - Nord-Vest, prin activitatea de la Bistri]a -N\s\ud, [i Nord-Est, prin cea de la Piatra Neam]. Mai
multe am\nunte despre cea de-a treia etap\ a proiectului afl\m de la

APOSTOLUL

pre[edintele Filialei Neam] a FSL~, prof. Gabriel Plosc\, unul dintre


actorii principali din proiect.
"Vor participa exper]ii no[tri, reprezentan]ii institu]iilor descentralizate [i exper]ii spanioli [i italieni, iar la finalul acestui al treilea workshop
urmeaz\ s\ `ntocmim un raport final, care va con]ine concluziile asupra
egalit\]ii de [anse [i de gen la nivel na]ional, iar acest raport final va fi
cuprins `ntr-un document ce va fi trimis, `nm`nat partenerilor no[tri
sociali", ne-a spus prof. Gabriel Plosc\. "Raportul final va fi postat [i pe
site-ul proiectului care deocamdat\ este `n lucru. Analiza asupra egalit\]ii
de [anse [i acest raport vor con]ine `n special date legate de educa]ie,
de cadrele didactice, dar [i date care-i privesc pe elevi. La Bucure[ti vor
fi prezentate cele dou\ rapoarte din cele dou\ regiuni de dezvoltare realizate la Bistri]a-N\s\ud [i la Piatra Neam], iar colegii no[tri din IlfovBucure[ti vor prezenta raportul lor. Trebuie s\ remarc interesul ar\tat de
ONG-urile cu acest domeniu de activitate - egalitatea de [anse, lupta
`mpotriva discrimin\rii -, a institu]iilor descentralizate a c\ror activitate
are rol `n acest segment. ~n mod special a[ dori s\ amintesc faptul c\ am
constatat, cu ocazia primului workshop desf\[urat la Bistri]a -N\s\ud, c\
acele COJES din aceast\ regiune au fost reactivate prin acest proiect,
pentru c\ ele nu mai func]ionau, aveau un rol a[a, pur formal. Este [i
aceasta una dintre reu[itele nea[teptate ob]inute prin derularea proiectului nostru".
~n cadrul proiectului va fi realizat\ o re]ea de informare pe egalitatea
de [anse `n 32 de unit\]i de `nv\]\m`nt din cele trei regiuni de dezvoltare
cuprinse `n proiect. Cele 32 de puncte de informare vor fi dotate cu PCuri conectate la internet [i la platforma virtual\ a proiectului, imprimante,
telefax etc, tot ceea ce este necesar pentru continuarea activit\]ilor pe
aceast\ tem\ generoas\ - egalitatea de [anse [i de gen `n Romnia.

Pag. 3

PA{I SPRE EUROPA


OPORTUNIT|}I DE
FORMARE CONTINU|
PENTRU CADRELE
DIDACTICE
Noi modalit\]i de predare a matematicii
[i fizicii

n perioada 22 - 26 august 2011 a avut loc programul de formare continu\ "New ways of teaching mathematics and
physics - practical and cross-curricular approach" (SI-2011034-002) organizat de Facultatea de Matematic\ [i Fizic\ din
cadrul Universit\]ii din Ljubljana, Slovenia, reprezentat\ de
prof. univ. Dr. Damjan Kobal, `n parteneriat cu Diocesan
Classical Gymnasium din Ljubljana, Slovenia, reprezentat\
de prof. Tine Golez [i cu Universitatea de Educa]ie din
Schwabisch Gmund, Germania, reprezentat\ de prof. Dr.
Simon Zell. La acest curs au participat reprezentan]i din 7
]\ri: Grecia, Spania Danemarca, Slovacia, Portugalia,
Letonia [i Romnia. Jude]ul Neam] a fost reprezentat de
Cleopatra Olaru, profesor de matematic\ la Colegiul Na]ional
"Gheorghe Asachi" din Piatra Neam], `n urma ob]inerii unui grant
Comenius de mobilitate individual\ pentru formare continu\ din partea

Agen]iei Nationale pentru Programe Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i


Form\rii Profesionale (www.llp-ro.ro). Limba de desf\[urare a cursului a
fost engleza. Materialele au fost furnizate de asemenea `n limba englez\.
Programul de formare "New ways of teaching mathematics and
physics - practical and cross-curricular approach" a avut o durat\ de 40
de ore: 22 de ore de predare [i 18 de ore de lucru pe echipe sau individual. Munca `n comun a cadrelor didactice din cele 7 ]\ri europene a contribuit la dezvoltarea gradului de con[tientizare, `n]elegere [i cunoa[tere
a pred\rii matematicii [i [tiin]elor `n [coal\. Au fost realizate diverse
experimente (unele simple, altele avansate) dar au fost testate [i aplica]ii
pe computer Geogebra [i Logger Pro.
Consider c\ participarea mea la aceast\ activitate de formare m-a
ajutat: s\ `n]eleg c\ matematica, fizica, biologia [i chimia au multe puncte
comune (c\ exist\ o str`ns\ interdisciplinaritate pe care noi profesorii trebuie s\ o scoatem `n eviden]\ elevilor c`t [i colegilor no[tri profesori de
alte discipline), s\ motivez mai bine elevii pentru disciplina pe care o
predau, s\ cresc interesul elevilor pentru tematicile europene [i de
asemenea s\ `i `ncurajez pe profesorii de matematic\ [i [tiin]e, s\ participe la astfel de activit\]i de formare.
~n urma portofoliului realizat de-a lungul cursului, fiecare participant a
ob]inut un Certificat de participare [i un Certificat de Mobilitate Europass.
Av`nd `n vedere toate acestea, recomand cursul la care am participat
tuturor profesorilor interesa]i de formare.
Costul integral al cursului (activit\]ii de formare `n sine), transportului, caz\rii [i meselor a fost suportat de c\tre Agen]ia Na]ional\ pentru
Programe Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii Profesionale [i
de c\tre Comisia European\.
Con]inutul acestei inform\ri reprezint\ punctul meu de vedere, iar
Agen]ia Na]ional\ pentru Programe Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i
Form\rii Profesionale [i Comisia European\ nu s`nt responsabile pentru
modul `n care acest con]inut este utilizat.

Prof. Cleopatra OLARU

Colegiul Na]ional "Gheorghe Asachi"

Curs de formare `n Belgia:

USING VIDEO TO SUPPORT LIFELONG LEARNING

n perioada 4-9 iulie 2011, s-a desf\[urat `n Leuven,


Belgia, programul de formare Using Video to Support
Lifelong Learning (BE 2011-151-002) organizat la
Leuven Institute for Ireland in Europe, de c\tre organiza]ia ATIT din Belgia, av`nd ca formatori: Sally
Reynolds, organizator curs, Mathy Vanbuel, liderul
de curs, produc\tor de video `n scop educa]ional. Pe
parcursul celor [ase zile, cursul s-a desf\[urat la
Institutul Irlandez din Leuven, recent renovat, situat
`n centrul pitoresc al vechiului ora[ universitar flamand. La curs au participat reprezentan]i din: Italia,
Spania, Irlanda [i Romnia, care a fost reprezentat\
de Carmen Nicoleta Munteanu, profesor de tehnologii la Grupul
{colar Vasile Sav Roman, Neam] (autorul acestui articol),
Adriana Facil\, Foc[ani, Iulia Istrate, Bistri]a, Nicoleta Tecu,
V`lcea, [i Viorel Schiriac, Arad.
Fiecare a ob]inut un grant Comenius de mobilitate individual\ pentru formare continu\ din partea Agen]iei Na]ionale
pentru Programe Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii
Profesionale (ANPCDEFP - http://www.anpcdefp.ro) `n cadrul
"Programului de `nv\]are pe tot parcursul vie]ii" (http://www.llpro.ro ), av`nd astfel [ansa s\ beneficiem de formare continu\, la
standarde europene. Limba de desf\[urare a cursului a fost
engleza. Costul integral al cursului (activit\]ii de formare `n
sine), transportului, caz\rii [i meselor precum [i a preg\tirii
lingvistice (acolo unde a fost cazul) a fost suportat de c\tre
Agen]ia Na]ional\ pentru Programe Comunitare `n Domeniul
Educa]iei [i Form\rii Profesionale [i de c\tre Comisia
European\.
Cursul a avut ca scop principal `nv\]area tehnicilor actuale
de creare [i utilizare a clipurilor video `n scop didactic. Pornind
de la istoricul [i evolu]ia video clipurilor, continu`nd cu
selectarea instrumentelor software [i hardware, precum [i a
echipamentelor necesare cre\rii, edit\rii [i public\rii acestora,
cursul a `mbinat perfect teoria cu practica.
Participan]ilor le-au fost prezentate diferite exemple
incluz`nd materiale [i resurse disponibile prin proiectele:
MEDEA, EDU TUBEPlus [i EUscreen. Agenda programului de
formare a inclus:

-sesiunea de deschidere, `n care participan]ii [i-au prezentat ]ara, localitatea [i institu]ia de provenien]\, dar [i statutul
personal;
-introducerea `n istoricul [i importan]a video `n educa]ie la
toate nivelurile;
-utilizarea diferitelor instrumente software pentru crearea,
editarea clipurilor video.
Organizatorii au inclus `n program: vizita la AVNet Centre of
K.U. Leuven, unde s-a pus accentul mai mult pe utilizarea `n
scop pedagogic a `nregistr\rilor video [i a altor surse media. Au
mai fost incluse [i un tur al ora[ului vechi, `nso]i]i de un ghid
care ne-a introdus `n istoria acestui vechi centru universitar, precum [i o cin\ `n stil tradi]ional, la care am avut ocazia s\ ne
cunoa[tem mai bine, s\ schimb\m p\reri [i impresii `n leg\tur\
cu acest curs. Pentru ob]inerea certific\rii am avut de realizat un
clip video de trei minute despre ora[ul Leuven (la care am lucrat
`n echip\ pe parcursul sapt\m`nii de curs) pe care l-am prezentat unui public de specialitate invitat la eveniment. Dup\ evaluarea materialelor prezentate, au fost `nm`nate certificatele de
participare de c\tre Consilierul `n educa]ie, Mohamad Ridouani.
Pe l`ng\ cuno[tin]ele, experien]a [i bunele practici `mp\rt\[ite,
trebuie s\ remarc profesionalismul celor doi traineri ai cursului
care s-au str\duit ca acest curs s\ fie util tuturor participan]ilor.
Am remarcat de asemeni buna organizare a cursului [i a activit\]ilor de c\tre organiza]ia ATIT.
Av`nd `n vedere toate acestea, recomand acest curs tuturor
profesorilor interesa]i de formare. Activitatea de formare a fost
realizat\ cu sprijinul financiar primit `n cadrul Programului de
~nv\]are pe Parcursul ~ntregii Vie]i [i din fonduri FSE-POSDRU
prin proiectul "Schema de sus]inere complementar\ a mobilit\]ii
europene a cadrelor didactice din `nv\]\m`ntul preuniversitar
beneficiare ale Programului de ~nv\]are pe tot Parcursul Vie]ii
(Lifelong Learning)". Con]inutul prezentului material reprezint\
responsabilitatea exclusiv\ a autorului [i AN [i Comisia
Europeana nu s`nt responsabile pentru modul `n care con]inutul
informa]iei va fi folosit.
prof. Carmen Nicoleta MUNTEANU,
Grupul {colar "Vasile Sav" Roman

Formare profesional\
pentru profesorii de francez\ `n Belgia

rofesoara
Gra]ia
Preoteasa de la
Colegiul Na]ional de
Informatic\ din Piatra
Neam] a reprezentat
jude]ul Neam] ca
beneficiar al unui
grant Comenius, la
Lige
(Belgia).
Intitulat "Formation
continue pour les
professeurs
de
franais
langue
trangre" (BE-2011-162-001),
modulul de formare a fost organizat de c\tre Institut Suprieur des
Langues Vivantes (ISLV) din
cadrul Universit\]ii din Lige `n

prima parte a lunii trecute.


"Stagiul a fost stucturat `n trei
module, respectiv: Cultura francofon\ din Belgia (20 ore),
Ateliere didactice FLE (30 de ore)
[i Lingvistic\ (10 ore), reunind 54
de participan]i europeni [i nu
numai (China, Maroc, Egipt etc)",
ne spune profesoara Gra]ia
Preoteasa. "Aceast\ diversitate
cultural\ a grupului de profesori a
`ncurajat prin urmare schimbul de
bune practici `n cadrul muncii `n
echip\, dezvoltarea g`ndirii critice
pentru adoptarea celor mai bune
strategii didactice, discu]ii constructive privind conceptele de
"identitate cultural\", "stereotip",

"cet\]enie european\" etc. De


asemenea, datorit\ vizitelor culturale ini]iate de organizatori
(ora[ele Bruxelles, Bruges,
Namur, Maastricht) [i a
prezent\rii diferitelor documente
autentice viz`nd istoria, cinematografia, literatura belgian\
francofon\, am beneficiat de o
imersiune imediat\ `n realitatea
socio-cultural\ a comunit\]ii
Wallonie-Bruxelles, cu specificit\]ile stilistice inerente ale
francezei contemporane vorbite.
Pe l`ng\ achizi]iile de ordin
lingvistic [i cultural, de un real
folos `n plan personal a fost utilizarea TIC-ului, inclusiv a progra-

mului Netquiz Pro, la ora de limb\


francez\, ca instrument de formare, expresiv [i creativ, absolut
necesar `n epoca informatiz\rii
care ne oblig\ la reconsiderarea
actului pedagogic", a conchis titulara CNI Piatra Neam].
Activitatea de formare s-a
finalizat cu prezentarea unit\]ii
didactice pe suport electronic,
concepute de c\tre fiecare
echip\ `n parte [i postat\ de o
platform\ comun\, fiecare participant primind Atestatul de participare [i documentul Europass
Mobilit.

Angela BRUDARU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

EURODIDAWEB - O NOU| MOBILITATE DE FORMARE CONTINU| COMENIUS


LA COLEGIUL NA}IONAL CALISTRAT HOGA{

omenius, unul dintre Programele de ~nv\]are pe Tot


Parcursul Vie]ii (www.llp-ro.ro), ofer\ cadrelor didactice
oportunit\]i de formare continu\ dintre cele mai diverse.
Beneficiara unui astfel de grant este Mihaela-C\t\lina
T\rc\oanu, profesor de limba [i literatura romn\ la
Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[" din Piatra-Neam]. ~n
perioada 4-8 iulie 2011, s-a desf\[urat `n Roma, Italia, programul de formare Eurodidaweb - Pedagogical Use of
Internet and Multimedia Tools (IT-2011-646-007), organizat
de F.C. Europaclub, reprezentat de prof. Alberto Piagliacelli.
Cursul Eurodidaweb - Pedagogical Use of Internet and
Multimedia Tools s-a derulat la Universitatea "Sapienza", laboratorul de Informatic\ LIDS - Roma, [i la {coala SMS
"Piranesi" [i a avut ca formator pe prof. Stefano Lariccia. Pe parcursul a
cinci zile, cei zece participan]i - 5 din Romnia [i 5 din Spania - au aflat
informa]ii noi despre istoria [i evolu]ia aplica]iilor web, selectarea [i utilizarea instrumentelor software [i hardware potrivite pentru crearea unor
pagini web. Agenda programului de formare a inclus: organizarea unei
sesiuni `n cadrul c\reia participan]ii [i-au prezentat [i promovat ]ara,
institu]ia reprezentat\, precum [i statutul profesional; prelegeri despre
Web-learning; compararea Web-earning e-learning; utilizarea platformei
Plone (http://en.wikipedia.org/wiki/Plone_(software)); compararea platformei Plone (http://plone.org/) cu Moodle; feedback permanent; evalu-

Pag. 4

area; `nm`narea certificatelor. Cursul a fost organizat `n dou\ module,


unul teoretic [i unul practic, ambele av`nd loc `n fiecare din cele cinci zile
consecutiv.
Primul modul a avut ca tem\: istoria [i evolu]ia aplica]iilor web [i a

avut urm\toarele obiective: a) alegerea tehnologiei potrivite: metode


vechi [i/ sau noi; limbaje vechi [i noi; b) organizarea infrastructurii unui
server, selectarea [i utilizarea instrumentelor hardware [i software potrivite pentru crearea unor pagini web; utilizarea elementelor hipermedia.
Cel de-al doilea modul a implicat punerea `n practic\ a teoriei [i a avut
ca obiective: a) folosirea metodelor, limbajelor [i instrumentelor pentru a
crea o pagin\ web; b) administrarea documentelor; c) organizarea [i

administrarea profilelor utilizatorilor, drepturile utilizatorilor, d) oferirea de


feedback utilizatorilor.
O serie de instrumente utile se pot g\si acces`nd:
http://lastpass.com/; http://www.cmsmatrix.org/; http://www.xmarks.com/;
http://ocw.mit.edu/index.htm. Participan]ii au primit, de asemenea, c`te un
Certificat de Mobilitate Europass. Limba de desf\[urare a cursului a fost
engleza,alte limbi utilizate fiind franceza, italiana [i spaniola. Participan]ii
vor beneficia de tutorat `nc\ [ase luni de la finalizarea cursului.
Impresii pot fi vizualizate acces`nd http://www.youtube.com/watch?v
=F78GYwbger4. Organizatorii s-au str\duit s\ ofere [i un program cultural. Cina de bun r\mas a avut loc la un punct macrobiotic, unde am
putut afla nout\]i despre alimenta]ia s\n\toas\. Punctul macrobiotic e o
idee a lui Mario Pianesi, care a fondat asocia]ia `n 1980.
Activitatea de formare a fost realizat\ cu sprijinul financiar primit `n
cadrul Programului de ~nv\]are pe Parcursul ~ntregii Vie]i [i din fonduri
FSE-POSDRU prin proiectul "Schema de sus]inere complementar\ a
mobilit\]ii europene a cadrelor didactice din `nv\]\m`ntul preuniversitar
beneficiare ale Programului de ~nv\]are pe tot Parcursul Vie]ii (Lifelong
Learning)". Con]inutul prezentului material reprezint\ responsabilitatea
exclusiv\ a autorului [i AN [i Comisia European\ nu sunt responsabile
pentru modul `n care con]inutul informa]iei va fi folosit.
Mihaela-C
C\t\lina T|RC|OANU

APOSTOLUL

august - septembrie 2011

AL XXXII-LEA CONGRES AL AGIRo


O TRIBUN| DESCHIS| TUTUROR DASC|LILOR

Intrat deja `n tradi]ia


cadrelor didactice, cel de-al
XXXII-LEA CONGRES AL
ASOCIA}IEI GENERALE A
~NV|}|TORILOR
DIN
ROMNIA, CONGRESUL
CADRELOR DIDACTICE DIN
ROMNIA {I AL CADRELOR
DIDACTICE ROMNE DE
PESTE
HOTARE
s-a
desf\[urat `n acest an `n

perioada 25 - 28 august 2011,


la Slobozia [i la Amara,
jude]ul Ialomi]a, sub patronajul MECTS [i cu sprijinul
Departamentului
pentru
Rela]ia cu Romnii de
Pretutindeni.
Congresele
Asocia]iei
Generale
a
~nv\]\torilor din Romnia
(AGIRo) se deosebesc de
celelalte
adun\ri
ale

~n dezbatere:

d\sc\limii prin amploare [i


prin faptul c\ la ele nu este
refuzat\ prezen]a niciunui
cadru didactic. Dac\ `n 2006,
la Arad au fost 750 participan]i, `n 2008, la Palatul
Parlamentului, au fost 1300,
`n 2009 la Universitatea
Politehnica, au fost 950, `n
2010, `ntre 27-31 august, la
Constan]a -Eforie Sud, au fost

950 de `nv\]\tori, educatoare,


profesori, universitari, inspectori [colari din toate jude]ele
]\rii, acum, au fost peste 1000
de participan]i [i a r\sunat
iar\[i, dup\ 100 de ani, vechiul Imn al `nv\]\torilor cu versurile Pe-ntinsul ]\rii r\sp`ndi]i,/ De sus s-avem sf`nt\
porunc\:/Naainte,, `nv\]\tori,,
uni]i!.

grani]ele Romniei: "grani]a limbii romne e `n afara Romniei [i at`ta


timp c`t [i noi exist\m, viitorul Romniei e asigurat".

{COALA ROMNEASC|,
ACAS| {I PESTE HOTARE O REZOLU}IE
nvita]ii la congres au f\cut referiri la schimb\rile din dome- PROMI}|TOARE

niul `nv\]\m`ntul romnesc. Doamna prof. univ. dr.


Ecaterina Andronescu, ex-Ministru al Educa]iei din
Romnia, a pus accentul pe valorile socio - culturale pe
care trebuie s\ le promoveze [coala, cum ar fi cinstea, cultul pentru munc\, grija fa]\ de aproapele nostru [.a., a
f\cut considera]ii despre direc]ia `n care se schimb\
[coala.
Au conferit `nalt\ ]inut\ congresului [i conf. univ. dr.
Teodor P\l\[an- Universitatea din Bra[ov care a lansat
invita]ia de organizare a viitorului congres la Bra[ov, prof.
univ. dr. Alexandru Blaga- Universitatea de Vest "Vasile
Goldi[" Arad; prof. Niculina Ni]\- pre[edintele Asocia]iei
Na]ionale a Mentorilor de Dezvoltare Profesional\; prof. Monica
Dvorski- Directorul Centrului Educa]ia 2000+; Adrian PopescuDirector al Centrului ,,Eudoxiu Hurmuzachi", Adelina C`rneanu-expert
la DRRP, Dumitru Ilinca-Pre[edinte PDL Italia.
Mariei Popescu- Prof. Eminent al ~nv\]\m`ntului Public din
Ucraina, i s-a `nm`nat Medalia de aur a Congresului `n semn de solitaritate cu acei confra]i ai no[tri din Sudul Basarabiei care lupt\ pentru dreptul a studia limba romn\ `n [colile publice.
Boian Barbu]ici, Pre[edintele Centrului Cultural Informativ al
Romnilor din Brestova], Bor, Serbia a depl`ns lipsa posibilit\]ii de a
se studia limba romn\ `n regiunea Timoc-Morava a Serbiei de c\tre
cei peste 250 000 de romni din zon\ [i [i-a exprimat speran]a ca la
viitorul congres s\ fie prezen]i [i profesori de limba romn\ din [colile publice din r\s\ritul Serbiei [i nu doar un grup de inimo[i care
predau" limba romn\ `n clandestinitate a[a cum este cazul `n acest
an.
Prof. dr. Mariana Marin, pre[edintele A.G.I.Ro - filiala Republica
Moldova, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei din Chi[in\u) a informat
despre Congresul Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilor din Romnia -filiala Republica Moldova desf\[urat deja `n 25 iunie la Chi[in\u cu
parteneriatul Ministerului Educa]iei din R.Moldova [i al Academiei de
{tiin]e a R.Moldova [i despre cum unii participan]i au fost chema]i s\
dea declara]ii la poli]ie sau acuza]i de tr\dare fiindc\ la acel congres
s-a anun]at reeditarea manualelor de istoria romnilor.
Referitor la men]inerea identit\]ii na]ionale de c\tre etnicii romni
din afara grani]elor, domnul senator Viorel Badea a spus c\ "cei care
`[i vor uita trecutul nu vor avea dreptul la nici un viitor." Ne-a
aten]ionat c\ Basarabia nu este peste hotare [i ne-a sf\tuit s\ ne
`ndrept\m privirea [i c\tre alte state din Europa unde tr\iesc romni:
Italia, Spania. "O educa]ie f\r\ Dumnezeu nu ne deosebe[te niciodat\ de necuv`nt\toare! F\r\ educa]ia religioas\ nu [tim de unde
venim [i nu [tim `ncotro ne `ndrept\m."
Domnul Dorinel Stan, vicepre[edintele Comunit\]ii Romnilor din
Serbia a adus argumente `n scopul p\str\rii limbii romne dincolo de

Congresul A.G.I.Ro [i-a atins obiectivele: schimbul de bune practici; aplicarea unor proiecte comune: site-ul A.G.I.Ro - www.invatatori.ro, reviste A.G.I.Ro, concursuri [colare [i manifest\ri educa]ionale;
ini]ierea de programe de dezvoltare profesional\ pentru cadre didactice. Speciali[ti de prestigiu `n [tiin]ele educa]iei, furnizori de formare
profesional\ (Casa Corpului Didactic Ialomi]a, Asocia]ia Na]ional\ a
Mentorilor de Dezvoltare Profesional\), de material didactic, soft
educa]ional [i carte [colar\ au conferen]iat, au demarat proiecte, au
`ncheiat parteneriate cu membrii A.G.I.Ro (Intuitext, Centrul Educa]ia
2000+ [i prestigioase edituri).
Cadrele didactice au dezb\tut la congres numeroasele probleme
cu care se confrunt\ `n activitatea didactic\, legisla]ia care nu satisface `n totalitate punctele de vedere ale cadrelor didactice, au reclamat
[tirbirea statusului / statutului social [i profesional al profesorului din
Romnia de c\tre pres\ [i de c\tre unii oameni politici, am`narea la
nesf`r[it a rezolv\rii absolven]ilor Universit\]ii Spiru Haret etc.
Din Rezolu]ia Congresului adoptat\ `n unanimitate re]inem
urm\toarele dou\ deziderate:
I.~n zilele urm\toare s\ fie primit\ `n audien]\ la MECTS conducerea AGIRo care s\ conving\ de necesitatea complet\rii legisla]iei
subsecvente Legii Educa]iei cu prevederi care s\ `ncurajeze cadrele
didactice at`t la nivelul unit\]ii de `nv\]\m`nt, c`t [i la nivel de localitate/jude]/na]ional/interna]ional s\ desf\[oare activit\]i `n cadrul structurilor asocia]iilor profesionale. ~ncurajarea unui asemenea trend se
poate face doar prin recunoa[terea unei asemenea activit\]i
desf\[urate `n structurile asocia]iilor profesionale `n noile metodologii
la fel cum este punctat\ spre exemplu activitatea din cadrul sindicatelor. Altfel ar r\m`ne liter\ goal\ Protocolul `ncheiat cu MECTS `n
27 01 2011, art 14 din Legea Educa]iei [i art 9 din Constitu]ia Romniei
care pune pe picior de egalitate patronatele, sindicatele [i asocia]iile
profesionale.
II.Acceptarea introducerii `n programele [colare [i manuale a unor
autori valoro[i din R.Moldova [i a unor evenimente istorice majore
care au avut loc `n afara grani]elor actuale ale Romniei. Din 1945 nu
a existat `n Romnia un manual de literatur\ romn\ care s\ accepte
c\ literatur\ romn\ se face [i dincolo de Prut. Manualele de p`n\
acum ar fi trebuit s\ se numeasc\ ,,manual al unei p\r]i din literatura
romn\".
~n urm\toarele 3 s\pt\m`ni se va lua decizia loca]iei urm\torului
congres pe baza ofertelor care vor fi primite. ~ntr-o competi]ie ca aceea
pentru olimpiadele sportive s-au f\cut auzite ca posibile viitoare gazde
Bra[ovul, Piatra Neam], Universitatea Politehnica, T`rgovi[te,
Crevedia etc.

NR: Text prelucrat dup\ comunicatul oficial de pres\ al AGIRo.


Intertitlurile ne apar]in, iar `n text nu s-a intervenit dec`t prin eliminare
par]ial\ a balastului de informa]ie, de partid [i de stat.

Nu ne dezv\]\m
s\ pup\m m`na
care ne trage de urechi
i-a pl\cut faptul c\ data aceasta n-a mai condus adunarea
Viorel Dolha ci o vicepre[edint\ de Ialomi]a, care a avut
intervene]ii scurte [i la obiect. Accentul a fost pus de
organizatori pe cuv`ntul celor invita]i. Un cuv`nt, dac\ nu
cenzurat, m\car bine orientat. Au fost l\udate personalit\]i [i false personalit\]i, s-a dat o c\ru]\ de diplome [i
distinc]ii, i s-au trimis bezele ministrului Funeriu. {i poate
c\ e mai bine c\ n-am avut parte de vizita ministrului, pentru c\ am fi asistat la cine [tie ce ploconeli gre]oase.
~n marea parte a interven]iilor, s-au b\tut c`mpii
amestec`ndu-se problemele ministerului `nv\]\m`ntului cu
cele ale asocial]iei. Cel mai concret [i la obiect a vorbit
prof. Ghi]\ Amaicei, care a `ncercat s\ defineasc\ statutul [i obiectivele asocial]iei, cit`nd copios din cuv`ntul `nainta[ilor.
Reprezentan]ii romanilor de pretutindeni s-au comportat previzibil: [i-au pus `n lumin\ eforturile proprii dar au paginat cu grij\
rela]iile cu statele din care proveneau: Serbia, Moldova, Ucraina.
Senza]ia mea este c\ `ntrunirea noastr\ de la Amara nu va
rezolva nimic. Eu, de altfel, am [i zis, `ntr-o not\ care mi-a fost solicitat\, c\ n-am participat la un congres ci la o conferin]a. De la care n-am
avut nimic de `nv\]at dec`t c\ nu ne dezv\]\m s\ pup\m m`na care
ne trage de urechi. Or, asta e o meteahn\ veche, care ne-a adus
unde ne-a adus [i nu mai trebuie s\ batem drumul p`n\ la Amara ca
s-o afl\m.

Gheorghe VADANA

Am mai bifat
un Congres `n care l-am
omagiat pe pre[edinte
n mod normal, un Congres al cadrelor didactice trebuie s\
readuc\ `n actualitate misiunea dasc\lului, a [colii `n general. Ca un f\cut `ns\, la nici unul din Congresele la care am
participat nu s-a discutat nimic legat de [coal\, de elev, de
statutul [i identitatea cadrului didactic `n ansamblul bugetarilor din aceast\ ]ar\. Cum cred c\ prioritar ar fi fost de discutat organizarea `nv\]\m`ntului, modalit\]ile de influen]are a
dasc\lilor asupra familiei, rela]ia cadrelor didactice cu
organele puterii- nu din punct de vedere politic ci absolut profesional, administrativ- perfec]ionarea cadrelor didactice- o
problem\ uitat\ sau r\st\l\cit\ de a[a zisele programe
europene. De ce nu s-au ridicat aceste probleme la
Congres? Eu cred c\ Asocia]ia `nv\]\torilor, re`nfiin]at\ [i
revigorat\ la nivelul jude]elor din ]ar\, a fost acaparat\, pe plan na]ional,
de un grup de oameni care o subordoneaz\ fie puterii politice, fie
Ministerului. Iar acest pre[edinte Viorel Dolha ame]e[te pur [i simplu
oamenii at`t cu osanale preziden]iale c`t [i cu o frazeologie nesf`r[it\
privind aderen]a la Legea ~nv\]\m`ntului sau posibilele ei perfec]ion\ri
viitoare. Ar mai trebui spus c\ legea aceasta a `nv\]\m`ntului nu a fost
dezb\tut\ niciodat\ de c\tre noi [i ministrul Funeriu- at`t de ridicat `n
sl\vi de oficialii participan]i la Congres, nu este dec`t un copil bun, care
ar putea s\ lucreze `n orice societate [tiin]ific\, dar habar n-are de problemele `nv\]\m`ntului romnesc. E pur [i simplu un ministru rupt total
de obiectul muncii sale. Revenind la oile noastre, afirm cu toat\ responsabilitatea c\ acest Congres n-a rezolvat nimic, pentru c\ nici nu [i-a
propus s\ realizeze ceva. A fost un congres `n care s-a dansat dup\ cum
i s-a dictat. N-am f\cut altceva dec`t s\ mai bif\m un Congres, `n care
i-am omagiat pe pre[edinte [i pe ministrul `nv\]\m`ntului.

{tefan CORNEANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

A fi sau a nu fi?
ntrebarea care se pune tot mai des `n
ultima perioad\ este dac\ e motivat\
sau nu profesia de dasc\l, av`nd `n
vedere avatarurile sistemului de
`nv\]\m`nt. Ca dasc\l activ, a[ spune
c\ merit\ s\ fii dasc\l, dac\ ai o voca]ie
pentru aceast\ nobil\ profesie. Acum,
mai mult ca niciodat\, avem nevoie de
educatori cu o g`ndire liber\, pentru c\
`nv\]\m`ntul modern nu presupune
`ncradrarea `n diferite tipare, nici reproducerea mecanic\, nici dirijarea prea
str`ns\, oricare ar fi domeniul [tiin]ei spre care se
`ndreapt\ elevii, ci o larg\ sfer\ de g`ndire, creativitate [i spontaneitate, capacitate de asimilare
[i autoconducere, aplicarea cu eficien]\ a unor
metode moderne de `nsu[ire [i succes.
Noi s`ntem aduna]i s\ form\m personalit\]i
complexe [i independente care s\ se orienteze `n
h\]i[ul bogat [i rapid al informaticii moderne.
Ne `n\l]\m spiritual, ne bucur\m c`nd auzim
rostindu-se numele unor profesori [i elevi care se

august - septembrie 2011

remarc\ peste hotare la diversele concursuri, pe


diverse discipline [colare. {i ace[tia nu s`nt pu]ini.
Cum ar fi oare situa]ia dac\ sistemul nostru de
valori ar fi apreciat corect, dac\ dasc\lului, formatorului tuturor celor ce au ajuns undeva "sus", i sar da m\car respectul cuvenit.
Unul din marii no[tri oameni de vast\ cultur\,
N. Iorga, a creionat profesorilor un portret de neuitat, care se potrive[te tuturor profesorilor de
voca]ie.
N. Iorga `i vedea pe ace[tia ca pe ni[te intelectuali a c\ror preocupare de c\petenie era "s\
[tie carte". "~naintea nim\nui, spunea savantul, nu
se ridic\ mai respectuos p\l\ria dec`t `naintea profesorului, a scriitorului care impune, `n h\inu]ele
lui ieftine pentru ceva ce este `n comoara min]ii
lui".
Dac\ am parafraza spusele savantului, ne-am
da seama c\ `n toate timpurile, parc\ mai acut
ast\zi, profesorului nu i s-au acordat de c\tre mai
marii puterii interesul cuvenit, `ncadrarea corect\
`n sistemul de valori al unei na]ii.

Este [i motivul pentru care mul]i dasc\li abandoneaz\ sistemul [i pleac\ cu sufletul sf`[iat spre
alte ]\ri, spre alte orizonturi, acolo unde g\sesc
satisfac]ia [i aprecierea corect\ a muncii lor. Cred
c\ trebuie ca noi dasc\lii s\ fim solidari, s\ [tim s\
ne ap\r\m drepturile ce ni se cuvin, s\ nu fim
umili]i de un sistem `n care primeaz\ banul, mai
pu]in valoarea. S\ [tim s\ pre]uim m\car noi, s\
`ncerc\m s\-i responsabiliz\m pe cei tineri `n a[a
fel `nc`t rolul activit\]ii noastre s\ fie recunoscut `n

APOSTOLUL

tinerele vl\stare pe care s`ntem chema]i s\ le


model\m.
S\ ne bucur\m a[adar mereu de z`mbetul
elevilor no[tri, de succesele lor, s\ le `narip\m
g`ndurile, s\ le umplem sufletul cu ce avem noi
mai de pre] [i s\ ne `ntrist\m de nereu[itele lor ca
fiind ale noastre.

Prof. Maria Daniela MAR}OLEA,


Prof. Elena Daniela POENARU

Pag. 5

NIHIL SINE DEO


Criza [i genera]ia
pustiului
(urmaare din pag. 1)
up\ (trecerea prin
"Marea Ro[ie"):
vom muri [i vom fi
liberi;
revolu]ie
(dup\
nevoi:
furat\, tr\dat\, de
catifea,
portocalie); implementat; TVR-liber\;
]\r\ni[ti; Frontul
Salv\rii Na]ionale;
lovitur\ de stat;
economie de pia]\; despot
luminat; noi muncim, nu
g`ndim; [omaj; homosexuali;
Caritas; nerecomandat tinerilor sub 16 ani; NATO;
reform\; ex-regele; FNI;
manele;
bombardarea
Iugoslaviei; tranzi]ie; euro;
Ro[ia Montana; b\iat de
b\iat; corup]ie; Irak; teleshow; Iliescu; infla]ie; telenovele; Republica Moldova;
nimeni nu e mai presus de
lege; cine a tras `n noi 1622?; TVA; Big Brother; banii
vorbesc; schimb\ri climaterice, migra]ie economic\;
terorism interna]ional; r\zboi
preventiv; democra]ie original\; cotidian independent;
promo; nu ne vindem ]ara;
miliardari de carton [.a
~n de[ert, nimic despre
Dumnezeu.
Dincolo,
`n
robie,
Dumnezeu nu exista pur [i
simplu. Dincoace, ne-am
spus liber-cuget\tori.
(Avea dreptate }u]ea
c`nd spunea c\, `n fapt, nu
eram nici liberi, nici
cuget\tori.)
Dincolo era materialismul
dialectic [i istoric. Dincoace,
`n libertate - materialismul
pragmatic.
Dincolo era ateismul de
stat. Dincoace - societatea
postmodern\, secularizat\.
Din cauza asta - sentimentul
ciudat de iarmaroc `n de[ert,
`n pustiu. Iarmaroc, pentru c\
iarmaroc e `n mintea multora
dintre noi, cum spunea p\rintele Cleopa. Iarmaroc, pentru
c\ se vinde [i se cump\r\

orice. De la aur la iluzii.


Iarmaroc, pentru c\ sunt
v`nz\tori [i cump\r\tori.
V`nz\tori, pu]ini, sunt sus, `i
numeri
pe
degete.
Cump\r\tori `ns\ - cu milioanele.
Pustiu, pentru c\ f\r\
Dumnezeu totul e pustiu, ca
orice pustiu, f\r\ sens, orizont, punct de sprijin, f\r\
Biseric\. V\ imagina]i ce
pustiu ar fi spa]iul dac\ nu ar
fi punctat de biserici?
{i, deodat\, `n trecerea
prin nisipul pustiului, un nou
cuv`nt tulbur\ min]ile oamenilor c\l\tori ai de[ertului:
criza. "Vi]elul de aur" s-a topit
`ntr-o societate a consumului
ce `ncerca s\ ridice templu
unui nou [i iluzoriu idol:
banul. O criz\ ca un du[ rece
`n c\ldura de[ertului, ca o
trezire la realitate. Fiul risipitor este chemat s\-[i revin\
`n sine, s\ redescopere valorile autentice care `i dau fiin]\
[i identitate.
Criza, ca o chemare la
judecata lui Dumnezeu.
Dar s\ nu se ascund\ `n
noi m\car pentru o clip\ o
firimitur\ din Moise, cel care
s-a `ndoit. De[i a luptat
`ntreag\ via]\ pentru a-[i
conduce poporul spre }ara
F\g\duin]ei, el s-a `ndoit. Fie
[i pentru o clip\. De aceea a
v\zut doar ]ara promis\, dar
n-a c\lcat niciodat\ pe
p\m`ntul Canaanului Nici
n-am scris bine cuv`ntul ultim
- Canaan -, c\ nepotul meu,
tocmai venit de la cules de
c\p[uni din ]ara unde nu se
termin\ niciodat\ (Spania,
desigur), m\ [i trage de
m`nec\: "Care Canaan?".
Asta-i bun\, acum, care
Canaan? O s\ vedem noi!
Important este ca, ajun[i dincolo, s\ fim noi `n[ine, s\ nu
ne pierdem identitatea spiritual\ [i cultural\, de[ertific`ndu-ne sufletul!
Acum, s\ trecem odat\
pustiul!
Un pustiu, o criz\, ca o
purificare!

REMEMOR|RI NEM}ENE - AUGUST


2/1891 - n. Mihail Jora, la Roman (d. 10. 05. 1971,
Bucure[ti), compozitor [i dirijor, membru titular (1955) al
Academiei Romne; profesor [i rector al Academiei
Regale de Muzic\ din Bucure[ti. Studii la Leipzig [i la
Paris. Crea]ia: balete, suite [i poeme simfonice
("Priveli[ti moldovene[ti" are la baza [i un motiv melodic
din folclor: "Pe malul Tazl\ului"), muzic\ de camer\,
lieduri, pe versuri ale poe]ilor romni. Anual se organizeaz\ Concursul Na]ional de Interpretare Muzical\
"Mihail Jora".
4/1931 - n. Nicolae Ciobanu, la B\lu[e[ti, Girov
Neam] (d. 27. 11. 1987, Bucure[ti). Facultatea de
Filologie, Bucure[ti. ~n redac]ia Revistei "Scrisul b\n\]ean",
Timi[oara, profesor `n D`mbovi]a (1960-962), TVR, Bucure[ti
(1968), "Luceaf\rul" (1971); director al Muzeului Literaturii Romne
(din 1985). Doctor `n filologie (1971). Debutat, "Gazeta literar\"
(1956). C\r]i: "Ionel Teodoreanu. Via]a [i opera"; "Panoramic";
"Critica `n prima instan]\"; "Incursiuni critice"; "~nsemne ale modernit\]ii"; "~nt`lnire cu opera"; "Eminescu. Structurile fantasticului narativ"; "~ntre imaginar [i fantastic `n proza romneasc\".
8/1819 - n. Ioan Poni, la Roman (d. 8. 11. 1853, Ia[i). Poet,
traduc\tor, actor. Studii: particulare `n ora[ul natal, Academia
Mih\ilean\ [i Conservatorul Filarmonic-Dramatic, Ia[i, A jucat `n
trupa lui C. Caragiali, la Teatrul de Variet\]i [i la Teatrul Mare din
Copou. A colaborat la: "Spicuitorul moldo-romn", "Albina
romneasc\", "Zimbrul", "Almanah pentru romni", "Almanah de
petrecere pentru moldo-romni". A publicat poezii [i a tradus, mai
ales piese de teatru.
8/1907 - n. Gheorghe I. Cartianu, la Borca, Neam] (d. 26 iunie
1982, Bucure[ti). Inginer, prof. univ. dr. docent (1970), membru corespondent al Academiei (1964). Facultatea de Electronic\ [i
Facultatea de Matematic\. Inginer la Societatea de Radiodifuziune
Romn\ (1933-1934). Creator de [coal\ `n domeniul radiocomunica]iilor. C\r]i: "Modula]ia de frecven]\" (1958); "Bazele radiotehnicii"
(1962); "Analiza [i sinteza circuitelor electrice" (1972); "Sinteza `n
domeniul frecven]ei" (1974); "Semnale, circuite, sisteme" (1980).
10/1931 - n. Laurian Ante, la Cluj. (d. 27. 12. 2004, Ia[i).
{coala Superioar\ de Cinematografie din Bucure[ti. Stabilit la
Piatra-Neam], a frecventat Cenaclul Literar "Slova Nou\". ~n 1995,
se mut\ la Roman. Colabor\ri: "Contemporanul", "Luceaf\rul",
"Urzica", "Asachi", "Convorbiri Literare". C\r]i: "Ho]ul de c`ini", "Nea
Fane", "Ninge peste Farca[a", "Confesiune t`rzie", "Singuri",
"Taifunul `[i ascute din]ii", "Alba-neagra", "Capriciile doamnei M.",
"Maimu]ele ro[ii" [. a.
16/1950 - n. Mircea-Titus Romanescu, la Piatra-Neam].
Institutul Politehnic Bucure[ti. Studii de pictur\ cu Elenei U]\Chelaru. Master `n "management [i impresariat `n arte vizuale",
Universitatea de Arte, Timi[oara. Membru al U. A. P. R [i al
Asocia]iei Interna]ionale a Arti[tilor Plastici UNESCO [i ARIPA din
Torino. Expozi]ii: Bac\u, B`rlad, Bucure[ti, Chi[in\u, Olanda, PiatraNeam], Timi[oara, Austria, Cehia, Vene]ia, Bruxelles. Recompensat
cu Premiul I la Festivalul Na]ional [i c`[tig\tor al Concursului
Cooymans-Covalenco.
17/1951 - n. Mihai Chiuaru, la Hangu, Neam]. Liceul de Art\
"Octav B\ncil\", Ia[i, Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu",
Bucure[ti, Membru al U. A. P, Filiala Bac\u. A debutat `n 1974, la
Bucure[ti. Personale: Piatra-Neam], Bucure[ti, Ia[i, Bac\u,
Moine[ti, Bistri]a, Timi[oara, Chi[in\u, Olanda, Japonia. Colective [i
de grup: Bucure[ti, Bac\u, Baia Mare, T`rgu-Mure[, Re[i]a, Buz\u,
Oradea, Ia[i, Piatra-Neam]. Expozi]ii interna]ionale: Fran]a, S. U. A.,
Italia, Belgia, Germania, Albania, Rusia, Cehia, Japonia, Africa de
Sud, Emiratele Arabe Unite, Republica Moldova, Ungaria.
Numeroase premii. La mul]i ani, maestre!
19/1879 - n. Lasc\r L. Vorel, la Copou, Ia[i. (d. 1918), `ntr-o
familie de farmaci[ti, stabilit\ ulterior la Piatra-Neam]. Lec]ii de pic-

tur\ cu Alexandru D. Atanasiu. Academia de Art\ din Mnchen. Se


`nt`lne[te la cursuri cu N. N. Tonitza [i Grigore Nego[anu.
Colaboreaz\ la revista "Nea Ghi]\". Expune uleiuri [i gua[e `n cadrul
Societ\]ii Tinerimea Artistic\. Singura expozi]ie personal\ Galeria
"Golz" din Mnchen (1931). Retrospective: Galeriile "Magheru"
(1958), Simpozion omagial la Piatra-Neam]. (1979). ".
24/1928 - n. Constantin I. Bor[, la Bor[eni, R\zboieni, Neam]
(d. 27. 04. 1996). Prof. univ. dr. docent la Universitatea din Ia[i.
Facultatea de Matematic\-Fizic\ [i Facultatea de Construc]ie, Ia[i.
Contribu]ii deosebite `n domeniile: mecanica mediilor continue, teoria elasticit\]ii, mecanica cereasc\ [i teoria relativit\]ii. Specializare
`n Polonia [i SUA. Cercet\tor [tiin]ific la Institutul de Matematic\ al
Academiei. Studii de specialitate `n reviste din ]ar\ [i str\in\tate.
Tratatul "Teoria elasticit\]ii corpurilor anizotrope" (1970), "Tratat de
mecanic\", pentru studen]i.
28/1906 - n. Dan Mircea, la Bucure[ti (d. 19. 12. 1974, PiatraNeam]). Facultatea de Litere [i Filozofie, sec]ia istorie. Profesor [i
director al {colii Normale "Gheorghe Asachi" [i al Liceului "Petru
Rare[", Piatra-Neam]. Colabor\ri: "Studii de istorie", "Revista de
istorie", "Reformatorul" [. a. Profesor emerit.
29/1886 - n. Vasile A. Gheorghi]\, la Pipirig, Neam]. Burs\ de
specializare la {coala de Belle Arte din Mnchen. Profesor de desen
[i caligrafie la {coala Normal\ "Vasile Lupu", la Seminarul Teologic
"Veniamin Costache", Ia[i, la Gimnaziul Mixt din T`rgu-Neam] [i
director al Liceului "{tefan cel Mare" din T`rgu-Neam].
30/1846 - n. Alexandru Podoleanu, la Podoleni, Neam] (d.
1907, Bucure[ti). {coala de C`nt\re]i Biserice[ti de la M\n\stirea
Neam]; Facultatea de Litere [i Filozofie; Conservatorul de Muzic\.
Profesor la Liceul "Sf`ntul Sava", Bucure[ti. Primul organizator [i
dirijor al corului de la Biserica "Domni]a Bala[a". Este autor al
"Cursului de muzic\ vocal\ pentru [colile secundare" (Bucure[ti,
1908).
30/1960 - n. {tefan Potop, la Tazl\u, Neam]. Academia de
Arte "George Enescu". Profesor la Liceul de Art\ "Victor Brauner".
Pre[edinte al Filialei Neam] a U. A. P. Expozi]ii: Bac\u, Baia Mare,
Bucure[ti, Buz\u, Gura Humorului, Ia[i, Piatra-Neam], T`rgu-Mure[,
Vene]ia, Praga. Tabere de crea]ie: Ardelu]a, Brate[, Vii[oara, Borca,
Dumbrava, Potoci, Dur\u, Varatic, Tarc\u.
Adria Pamfil-Alm\jan, la Bucure[ti. absolvent\ a
Conservatorului de Art\ (1947). A debutat la Teatrul S\rindar (1944).
A jucat pe mai multe scene ale teatrelor din Bucure[ti [i din provincie. ~n 1961, s-a stabilit la Piatra-Neam], devenind un nume de mare
prestigiu pe scena Teatrului Tineretului. Numeroase roluri, `n spectacole incluse `n repertoriul dintre 1961-1997: "Vlaicu [i feciorii lui",
"B\tr`ne]e zbuciumat\", "Menajeria de sticl\", "Dumbrava minunat\", "Femeia m\rii", "Muza de la Burdujeni", "Omul cel bun din
S`ciuan", "Romeo [i Julieta", "P\durea", "U[a `nchis\" [. a. (C.T.)

Peer Gynt - Adria Pamfil-Alm\jan

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

S\rb\toarea muntelui Ceahl\u - S\rb\toarea vederii luminii necreate

\rb\toarea de 6 august,
s\rb\toare a vederii luminii
necreate, este hramul
Muntelui Ceahl\u. Amintit `n
scrierile prin]ului c\rturar
Dimitrie Cantemir cu numele
de Peon, Ceahl\ul sau
"Cuibul Vulturilor" este axis
mundi, t\r`m inefabil de unde
Dumnezeu s\rut\ pe frunte
planeta.

Sfin]ii P\rin]i filocalici vorbesc


despre trei ipostasuri, despre trei categorii de lumin\. Prima categorie de
lumin\ este lumina fizic\. "S\ fie
lumin\", a zis Dumnezeu `n prima zi a
crea]iei. Primul act de crea]ie, actul originar al crea]iei a fost lumina. Prin vederea luminii fizice primim revela]ia natural\. O floare, o stea, o furnic\, o frunz\
ruginit\ sc\ldat\ `n lumina tremur`nd\ a
toamnei, toate vorbesc despre un
Creator, despre o Ra]iune, care a pus

Pag. 6

ordine `n toate. Cuv`ntul lumin\ vine din


latinescul lumen, care `nseamn\
lumin\, dar [i lume. Substan]a lumii
este lumina! Fizica modern\ confirm\
acest lucru. ~n universul material exist\
peste o mie de miliarde de galaxii; o singur\ galaxie cuprinde o sut\ de miliarde
de stele; un atom este format dintr-un
miliard de fotoni, "particolele" cele mai
mici ale luminii. Din lumin\ s-a zidit
lumea!
A doua categorie de lumin\ este
lumina min]ii. Citirea Sfintelor Scripturi,
a Sfin]ilor P\rin]i, a oric\rei c\r]i bune
ne lumineaz\ interiorul, ne `n]elep]e[te
mintea `n drumul nostru de cunoa[tere
prin ra]iune. Dar ra]iunea ne`nc\lzit\ de
Duhul Sf`nt, cunoa[terea f\r\
Dumnezeu, poate duce la distrugere.
P\catul intrat `n istorie n-a adus doar
moartea, ci [i dezordine `n crea]ie,
alter`nd lumina cunoa[terii. Inventatorul
bombei nucleare, realiz`nd c\
descoperirea sa aduce distrugere, a

afirmat: "P\catul a intrat `n [tiin]\". Mi-aduc


aminte c\, `n regimul trecut, noi,
teologii, eram considera]i ilogici, ira]ionali. Ei, materiali[tii, ateii, erau ra]ionali[ti. Dar Scriptura Noului Testament
ne relev\: "La `nceput a fost Cuv`ntul!".
Cuv`ntul vine din grecescul "logos", care
`nseamn\ [i logic\, sens, ra]iune.
Parafraz`nd, putem spune: La `nceput a
fost Ra]iunea! "{i Ra]iunea trup s-a
f\cut..."

Lumina mistic\ nu are


umbr\, biruin]a ei asupra
`ntunericului este total\
A treia categorie de lumin\ este
lumina cereasc\, lumina divin\. De vederea acestei lumini s-au `nvrednicit
Apostolii prezen]i la Schimbarea la Fa]\
a M`ntuitorului de pe Tabor. Este vederea dumnezeirii.
Sf`ntul Grigorie Palama, prin vede-

rea acestei lumini taborice, a ini]iat isihasmul, `nv\]\tura care face parte din
identitatea Ortodoxiei.
~n general, oamenii vorbesc despre
lumin\ `n toate `mprejur\rile, pentru c\
cea mai `nalt\ percep]ie fizic\ asupra
luminii o avem prin lumin\. Jocul de
umbre [i lumini care d\ ad`ncime [i perspectiv\, form`nd "carnea" lucrurilor,
constituie `nc`ntarea noastr\, nu numai
estetic\, ci [i mistic\. Lumina terestr\,
material\, este o lumin\ care creeaz\
umbre, spa]ii luminoase [i spa]ii sumbre, ca o lupt\ `ntre bine [i r\u.
Lumina mistic\ nu are umbr\, biruin]a ei asupra `ntunericului este total\.
Este o lumin\ care umple de bucurie
sufletul celui care se preg\te[te
`ndelung s-o `nt`lneasc\.
Lumina v\zut\ de c\lug\rii isiha[ti
nu era Dumnezeu `nsu[i. De[i vizibil\
ochilor spirituali, ea este o energie
necreat\ a harului care `[i are sursa `n
Dumnezeu. Ea poate fi v\zut\,
r\m`n`nd mereu invizibil\, [i poate fi

APOSTOLUL

`n]eleas\, r\m`n`nd mereu nepriceput\


de minte, numai prin experien]a spiritual\. Nu exist\ identitate `ntre Dumnezeu
[i energiile Sale creatoare. C`teodat\,
lumina mistic\ p\trunde `n carnea
rug\torului [i o face s\ r\sp`ndeasc\ o
lumin\ vizibil\ [i pentru ochii fizici. Ea
opereaz\ `n carne o transformare spiritual\ oarecum asem\n\toare cu spiritualizarea trupului lui Hristos Iisus, dup\
~nviere, dar nu identic\.
Ne`n]eleas\ [i nepriceput\, lumina
aceasta `[i are sursa `n Dumnezeu [i
este doar cu un grad inferioar\ esen]ei
divine.
Uneori [i arti[tii au intui]ia luminii
divine. Atunci ei anuleaz\ corporalitatea
lucrurilor din pictura lor, neag\ cele trei
dimensiuni [i inund\ printr-o ascez\ a
materiei `ntregul tablou cu o lumin\
stranie. Intui]ia lor este un dar ceresc.

Preot Neculai COJOCARIU

(Continuaare `n pag. 7)

august - septembrie 2011

COGITO ERGO SUM


REMEMOR|RI NEM}ENE - SEPTEMBRIE
1934 - A ap\rut "Apostolul" nr. 1, "revist\ didactic\-literar\
pentru `nv\]\m`ntul primar", mai t`rziu, "apare sub auspiciile Asocia]iei Profesorilor [i ~nv\]\torilor din Jude]ul
Neam]"; "apare o dat\ pe lun\ sub `ngrijirea unui cerc de
colaborare" (C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M.
D. Stamate, I. Rafail, M. Avadanei). Redac]ia [i administra]ia: C. Luchian, Revizoratul {colar Piatra-Neam].
Redac]ia [i administra]ia revistei apar]in c`nd Cercului
Didactic Piatra-Neam], c`nd Inspectoratului {colar Neam].
Se tip\re[te: la "Lumina" - Piatra-N.Neam], Tipografie,
Seriotypie, leg\torie c\r]i; la Institutul de Arte Grafice "Gh.
Asachi Soc. Cooperativ\ - Piatra-Neam]. Colec]ia
Revistei "Apostolul" poate fi consultat\ la Biblioteca "Gheorghe
Teodorescu-Kirileanu" din Piatra-Neam]. (v. Constantin Tom[a,
"Revista Apostolul. Bibliografie", 2008)
10/1846 - n. Alexandru Lambrior, dup\ Constantin Prangati, la
Soci, Neam] (d. 30. 10. 1883. Ia[i). ~n Dic]ionarul General al literaturii
romne, L/O, 2005, s-a n\scut la F\lticeni, `n ziua de 12. 01. 1846 [i
a decedat la 20. 09. 1883, Ia[i. {coala Primar\ la F\lticeni, T`rguNeam] [i Piatra-Neam]. Gimnaziul Central din Ia[i, fiind coleg cu
Calistrat Hoga[. Facultatea de Litere, Ia[i. Din 1872, profesor de istorie la {coala Militar\ din Ia[i, an `n care intr\ la "Junimea". Din 1874,
la Liceul Na]ional. Cu o burs\, la Paris (1875), se remarc\ [i public\
(din 1877) articole de lingvistic\ `n Revista "Romnia" [i este admis
ca membru al Societ\]ii Franceze de Lingvistic\. Se `ntoarce la Ia[i
(1878), la Liceul Na]ional [i cursul liber de filologie romn\, `nceput
`n 1879, la Universitate. ~n 1882, este ales membru corespondent al
Academiei. S-a remarcat, `nc\ din 1873, cu studiul "Limba romn\
veche [i nou\. T\lm\cirea romneasc\ a scrierilor lui Oxenstiern". A
publicat "Carte de citire, cuprinz`nd texte vechi romne[ti", 1882.
11/1930 - n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002,
Piatra-Neam]). Institutul de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ "I. L.
Caragiale", Bucure[ti, (cu `ntreruperi, fiind condamnat "pentru uneltire

Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e - Eduard Covali

contra ordinii sociale"). Pictor executant-lucr\ri la Teatrului de Stat din


Bac\u (1952-1954). A lucrat pe diferite [antiere de construc]ii, din
cauza dosarului politic. Din 1961, va fi angajat la T. T., unde, de-a lungul a trei decenii, a fost: pictor-executant, secretar literar, director,
regizor artistic; director artistic, consilier artistic. Debutat publicistic `n:
"Teatrul" (1957) [i "Contemporanul", `n nume propriu [i cu pseudonimul V. Negrea. Colabor\ri: "Ceahl\ul", "Ac]iunea", "Informa]ia
Prim\riei", "Antiteze", "Asachi", "Ateneu" "Apostolul", , "Meridianul
Ozana", "Credin]a Neamului" [. a. A dramatizat pove[ti celebre, `n
nume propriu ("Inim\ rece", "Alb\ ca Z\pada [i cei [apte pitici"
"Cartea junglei" etc.) [i `n colaborare ("Vr\jitorul din Oz", cu Paul
Findrihan). "C`teva piese originale" alc\tuiesc volumul de debut,

Cultivarea limbii romne

"Teatru". ~n anul 2000, a fost primit `n U. S. R.


15/916 - n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la R\zboieni, Neam]
(d. 22. 06. 1992, Paris). Facultatea de Litere [i Filozofie, Bucure[ti
(1940). ~n 1937, debutat cu versuri `n "Bilete de papagal" [i prima
carte, "Via]a de toate zilele". ~n 1940, cu "Caligrafie pe z\pad\" ob]ine
Premiul pentru scriitorii tineri al Funda]iilor Regale. ~ntors de pe frontul din R\s\rit, public\ cartea "Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de
r\zboi din teritoriile dezrobite" (1941), prefa]at de Tudor Arghezi.
Culegeri de reportaje: "Am luptat `n Crimeea" [i "Cu submarinul la
asediul Sevastopolului" (1942). "La Vingt-cinquime heure" (trad.
Monica Lovinescu, pseud. Monique Saint-Cme; pref. Gabriel Marcel)
`i va aduce celebritatea la Paris (1949). ~n 1942, prime[te postul de
ata[at de pres\ la Zagreb, de unde ia calea exilului spre Vest (1945)
[i ajunge la Paris (1948). Dup\ succesul cu "Ora 25" (600. 000 de
exemplare v`ndute `n c`teva s\pt\m`ni), presa francez\ va da publicit\]ii informa]ii despre activitatea sa pe frontul de Est, etichet`ndu-i
c\r]ile ca antisemite. Preot paroh al Bisericii Ortodoxe Romne din
Paris.
22/1926 - n. Benedict Dabija, la Piatra-Neam] (d. 29. 05. 1962,
Bucure[ti). Actor. Liceul "Petru Rare[", Institutul de Teatru din
Bucure[ti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucure[ti. Filme: "Moara
cu Noroc", "Ciulinii B\r\ganului", "Erup]ia", "Aproape de soare",
"Setea", "Celebrul 702", "Porto-Franco", "Tudor". A jucat [i `n teatrul
radiofonic.
24/1937 - n. Mihai Andone-Delahomiceni, la HomiceniB`rg\uani, Neam]. Facultatea de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii,
profesor (1960-2000). Dup\ 1989, a fondat Cenaclul "Mesagerii
Tinere]ii"; a contribuit la manifest\rile "Roman 600". Membru al
Funda]iei "Melchisedec {tef\nescu", al Asocia]iei "Visarion Puiu",
redactor-[ef la "~nfr\]irea", "Radar" [i responsabil de pagin\ la
"Cronica Roma[can\". Colabor\ri publica]ii locale [i din ]ar\. C\r]i:
"Ruginoasa-Neam]. pagini de istorie, confesiuni [ireflec]ii", "Cu
c\r]ile pe mas\" , "~ntre Efemer [i Eternitate. Medita]ii
Reflec]ii Cuget\ri", "2 metri p\tra]i de p\m`nt", "Istoria ora[ului
Roman. 1392 - 1992" [. a.
27/1919 - n. Costache Andone, la Filipeni, Bac\u. Facultatea de
Medicin\ "Grigore T. Popa" Ia[i. A profesat ca specialist ORL (dr. `n
medicin\) la Spitalul "Sf`ntul Spiridon" din Ia[i, apoi, din 1945, medic primar [i [ef de sec]ie la Spitalul din Piatra-Neam]. A `nfiin]at [i a condus
Policlinica cu Plat\ din Piatra-Neam] (1984-1997). Animator al vie]ii cultural-[tiin]ifice [i sportive din Piatra-Neam]. Membru al Academiei
Oamenilor de {tiin]\ din Romnia [i pre[edinte al Filialei Neam].
Distins cu numeroase diplome [i plachete, precum [i cu decora]iile:
Crucea Meritul Sanitar, Coroana Romniei cu Panglica de Virtute
Militar\, Virtutea Ost\[easc\, Medalia "Tudor Vladimirescu" [. a.
27/1948 - n. Constantin Ardeleanu, la Tazl\u. Facultatea de
Studii Economice, Ia[i Colaborator al multor reviste, `n care au fost
inserate peste 1.000 de articole [i cronici. Mai multe premii literare
pentru proz\. Membru al Societ\]ii Scriitorilor Militari, al Uniunii
Ziari[tilor Profesioni[ti [i al Societ\]ii Scriitorilor din Neam]. Cet\]ean
de onoare al Comunei Tazl\u. C\r]i: "H`trii Tazl\ului, I-III", "Trif",
"Chetronia", "H\ituirea";; "Iubiri ve[tejite"; "Gilberti"; "Infernul de
cear\"; "Hronicul hergheliilor hoinare"; "Tazl\u, un sfert de infinit" [. a.
28/1861 - n. Aristide Caradja, la Dresda, Germania (d. 29. 05.
1955, Bucure[ti). Facultatea de Drept din Toulouse, Fran]a. Dup\
moartea tat\lui (1887), se stabile[te la Grum\ze[ti. ~n 1893, public\
prima sa lucrare despre lepidoptere. Afl\m de la G. T. Kirileanu (fost
profesor particular al copiilor savantului) c\ `[i colecta fluturii din parcul conacului [i din apropiere. A constituit colec]ii ordonate [tiin]ific [i
a adunat informa]ii despre lepidopterele din ]ar\. Public\ cel mai mare
catalog al micro-lepidopterelor din Romnia (1899 [i 1901). Prime[te,
din China, o colec]ie de profil cu peste 100. 000 de exemplare [i
`ntocme[te cea mai complet\ colec]ie din lume. Membru corespondent (1930) [i membru titular al Academiei Romne (1948). (C.T)

Limba romn\
corect\ [i curat\
se `nva]\ `n [coal\
ste
evident
[i
d\un\tor c\ interesul
publicului
pentru
problemele scrierii [i
rostirii `n limba
romn\ nu se mai
bucur\ de grija cu
care ne obi[nuisem `n
a doua jum\tate a
veacului trecut. Nici `n
[coli [i `n universit\]i
lucrurile nu stau altfel.
Ca s\ nu fim acuza]i de a[a-zisa
"def\imare a [colii", este la
`ndem`na oricui s\ priveasc\
m\car `n treac\t `n caietele de
noti]e [i de teme ( c`te mai s`nt!)
ale elevilor [i studen]ilor, `n
lucr\rile, inclusiv `n cele de
licen]\, elaborate de ace[tia, `n
at`tea situa]ii de via]\ ale lumii
[colare [i universitare.
Pronun]area [i scrierea, formularea corect\ din punct de
vedere morfologic [i sintactic a
unui enun] (propozi]ie sau fraz\),
evitarea confuziei `ntre cuvinte [i
`ntre
`n]elesurile
acestora,
folosirea adecvat\ a termenilor `n
anumite contexte, `ntrebuin]area
cum se cuvine a semnelor de
ortografie [i de punctua]ie,
respectarea unor cerin]e minime
de ordin stilistic s`nt componente
esen]iale, obligatorii, ale `nv\]\rii
limbii romne `n [coal\ [i, dup\
aceea, pe parcursul `ntregii existen]e a individului, dac\ se are `n
vedere c\ "nivelul st\p`niriii limbii
na]ionale este un criteriu al culturii, civiliza]iei [i statalit\]ii unui
popor." (Mihai Eminescu)
Altfel spus, principiile de baz\
ale `nv\]\rii limbii romne `n
[coal\ s`nt acelea de a-i determina pe elevii de toate v`rstele,
`ncep`nd cu clasa I, s\-[i asimileze - sistematic, progresiv [i
con[tient - no]iunile esen]iale de
fonetic\, lexicologie, morfosintax\, ortografie, punctua]ie, topic\
[i stilistic\. Apoi, va fi exersat\
capacitatea de a distinge ceea ce
este corect de ceea ce este gre[it,
cultiv`ndu-li-se interesul pentru
cunoa[terea limbii romne [i
pre]uirea ei.
A devenit prioritar\ [i

`nceperea de c\tre [coal\ a procesului (extrem de dificil) al

asan\rii limbajului cotidian al


[colarilor de toate v`rstele de ticuri
verbale, cli[ee lingvistice [i trivialit\]i, fenomene de propor]ii, care
atenteaz\ la sacralitatea limbii
na]ionale, patria dint`i a fiec\ruia
dintre noi.
Este nevoie, de asemenea,
de o foarte bun\ preg\tire de specialitate
a
educatoarelor,
`nv\]\torilor [i profesorilor-filologi,
deopotriv\ cu aplicarea riguroas\
[i ne`nt`rziat\ a regulilor de scriere
[i vorbire corect\ de c\tre profesorii de toate specialit\]ile [i, nu
mai pu]in, de c\tre directorii [colilor. Ar fi de dorit [i ca toate
`nscrisurile din [coli, de la firmele
cu denumirile acestora, la cele din
cataloage [i din alte documente
[colare, la cele din cancelarii,
s\lile de clas\, cabinete [i laboratoare, de pe culoare [i holuri etc.,
s\ evite orice abatere de la
normele exprim\rii corecte.
~n ultimele dou\ decenii, "s-au
gr\bit s\ intre `n casa limbii
romne" at`tea stric\ciuni, striden]e [i vulgarit\]i, inclusiv o
mul]ime de anglicisme [i fran]uzisme, nici acestea din urm\ `ntotdeauna necesare, dar n-avem
`ncotro, nu le putem interzice.
De c`nd exist\, [coala aspir\
la idealuri superioare. De aceea,
m\car [coala s\ nu renun]e cu
lejeritate [i compromisuri la
ac]iunea ei, deloc simpl\, de
`nv\]are, protejare [i cultivare a
limbii romne.
Prof. Gh. }IG|U

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

S\rb\toarea muntelui Ceahl\u

(urmaare din pag. 6)

~ntreaga fiin]\ - trup [i


suflet - particip\ la
revela]ie
\lug\rii ortodoc[i cuno[teau
lumina mistic\. Ei practicau
exerci]iul spiritual al rug\ciunii lui Iisus, adic\ o
rug\ciune f\cut\ `n lini[tea
chiliei, luni [i ani, p`n\ ce
Duhul Sf`nt `ncepea s\-i
viziteze [i lumina necreat\
se relev\, dup\ ce pragul
extazului era dep\[it.
Aceast\ stare e superioar\
extazului, fiindc\ ea nu se
ob]ine `n starea de
netrezvie, ci `ntreaga fiin]\ -trup [i suflet
- particip\ la revela]ie.
"Mintea este s\v`r[itoare [i inima
este altarul pe care se `mpline[te taina
rug\ciunii adresate lui Dumnezeu" scria Sf`ntul Paisie Velicicovski. "Aceast\ rug\ciune schimb\ sufletul [i-l face

receptiv pentru ac]iunea Sf`ntului Duh [i


pentru vederea luminii necreate. Dac\
se practic\ aceast\ rug\ciune zi [i noapte cu st\ruin]\, dup\ o vreme ajungi s\
cuno[ti o fericire spiritual\ pe care limba
omeneasc\ nu o poate descrie... feri-

august - septembrie 2011

cirea mistic\... [i `n cele din urm\ vezi


lumina divin\ a lui Iisus."
Dumnezeu este Lumin\. M`ntuitorul Hristos "Lumin\ din Lumin\",
cum m\rturisim `n Crez, iar Maica
Domnului N\sc\toarea de Dumnezeu,

Maic\ a Luminii.
~n Hristos, care prin lumina ~nvierii
d\ sens vie]ii [i ne vindec\ de absurd,
totul este lumin\: ~ntruparea,
Evanghelia, minunile, Sf`nta Cruce,
~nvierea...
Hristos este Lumina lumii!

Ceahl\ul, t\r`m inefabil


de unde Dumnezeu s\rut\
pe frunte planeta
S\rb\toarea de 6 august,
s\rb\toare a vederii luminii necreate,
este hramul Muntelui Ceahl\u. Amintit
`n scrierile prin]ului c\rturar Dimitrie
Cantemir cu numele de Peon, Ceahl\ul
sau "Cuibul Vulturilor" este axis mundi,
t\r`m inefabil de unde Dumnezeu s\rut\
pe frunte planeta. Munte sf`nt cu poieni,
cu ierburi `nrourate, cu miresme
m\n\stire[ti, cu paji[ti `mpodobite cu
toate florile lumii, cosite cu coasa de la

APOSTOLUL

Facerea Lumii, ce stau m\rturie prin


nume de rezonan]\ isihast\ ca locuri de
rug\ciune: Toaca, Poiana Maicilor,
R\pciuni]a,
Panaghia,
Groapa
Sihastrului s.a.
Doi sfin]i moldoveni care au c`[tigat
raiul, aproape de Ceahl\u, Sf`ntul Ioan
Hozevitul de la Neam] (5 august) [i
Sf`nta Teodora de la Sihla (7 august) fac
parte din zestrea de sfin]i rug\tori ai
mun]ilor nem]eni.
Cuv`ntul acesta, adresat din inim\
de pe valea Bistri]ei, se vrea `ndemn `n
a c\l\tori cu Dumnezeu ca pelerin pe
c\r\rile sfin]ilor din mun]ii Neam]ului,
din Moldova Sf`ntului Voievod {tefan,
`mpodobindu-v\ astfel din Lumina
cunoa[terii `n c\utarea pa[ilor spre cer
ale sfin]ilor lui Dumnezeu.
Urma]i exemplul sfin]ilor urca]i de
hram Karaionul - Ceahl\ul -, privi]i lumina `nalt\ a lumii `n apusul soarelui la
ceas de vecernii, de pe locul cel mai
aproape de cer al Moldovei, [i sigur `mi
ve]i da dreptate: "Lumin\ lin\ a sfintei
slave a Tat\lui ceresc...".

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Zig - Zag

BACALAUREAT 2011

M\ria sa elevul?

{coala, pus\ la zid


u trecut [ase ani de cnd m-am desp\r]it de [coal\, intrnd
`n rndul pensionarilor. N-am mai vrut s\ iau ore la nici o
[coal\, am hot\rt s\ p\strez leg\tura cu mi[carea sindical\ [i s\ `ncerc al\turi de al]i colegi pensionari sau `n activitate s\ revigor\m Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam].
Examenul de bacalaureat din acest an, prin modul `n
care a fost organizat [i, mai ales, prin rezultatele slabe,
dac\ nu dezastruoase, m-au determinat s\ `ncerc cteva
observa]ii [i reflec]ii ca fost profesor de limba [i literatura
romn\ [i poate [i ca fost inspector [colar la aceea[i specialitate.
Ceea ce s-a `ntmplat `n acest an, trebuia s\ se `ntmple odat\, c\ci de 21 de ani, `n aceast\ ]ar\, a[adar [i `n
`nv\]\mnt, se petrece un adev\rat dezastru na]ional f\r\
s\-l poat\ opri cineva.
Un examen securizat, la propriu, cu poli]ie [i camere de luat vederi
`n s\lile de clas\. Iat\ unde am ajuns cu aceste succesive reforme `n
`nv\]\mnt!
Cea mai important\ institu]ie de educa]ie, [coala, a fost pus\ la zid.
Dasc\lii [i elevii, to]i in corpore, eticheta]i ca ho]i!!! Nimeni nu mai are
`ncredere `n nimeni. O asemenea [coal\ nu-[i mai are rostul. Oare a[a
s\ fie?! Nu. Totul a fost gndit [i preg\tit cu meticulozitate `n laboratoarele politice ale puterii, pentru a `nchide gura dasc\lilor, pentru a
determina `n p\rin]i o atitudine ostil\ [colii [i dasc\lilor, pentru a preg\ti
un spectaculos salt al calit\]ii `n viitorii ani.
Sesiunea din toamn\, coroborat\ cu cea din var\, eviden]iaz\ un
procent general de promovabilitate de 63%, mic la prima vedere, dar real
la ceea ce a ajuns `n momentul de fa]\ [coala [i mai ales liceul. Exist\
o vorb\ romneas\: "Pe[tele de la cap se-mpute, dar se cur\]\ de la
coad\!". A[a s-a `ntmplat, capul, conducerea [i legea `nv\]\mntului
sunt rele, nu corespund realit\]ii ]\rii `n momentul de fa]\. C\ s-a `nceput
cur\]enia cu "coada", elevii, nu e r\u, dar nu e suficient.
Obligatoriu mai departe trebuie umblat la "cap". O reorganizare de
esen]\ a [colii, o rea[ezare a educa]iei [i disciplinei `n [coal\, f\r\ nici
un compromis, pot asigura un climat favorabil, un `nceput de drum pentru `nv\]\mntul romnesc.
Ne vom permite observa]ii punctuale `n numerele viitoare ale revistei.
Prof. {tefan CORNEANU

Premii pentru Artis!


n perioada 31 august - 4 septembrie a avut loc la
F\lticeni edi]ia de toamn\ a Festivalului Interna]ional de
Teatru pentru Tineret "Grigore Vasiliu Birlic". Pre[edintele juriului a fost Doamna
Teatrului Romnesc, Draga Olteanu Matei, iar membrii juriului au fost actorii Eusebiu {tef\nescu,
Carmen Trocan [i regizorul Radu Nichifor.
Trupa de teatru "ARTIS", coordonat\ de c\tre actri]a
Teatrului Tineretului, Gina Gulai, a ob]inut la
acest festival 3 premii:
- Premiul I pentru piesa de teatru "Cinderella", scenariul [i regia apar]in`nd Ginei Gulai;
- Premiul pentru regie;
- Premiul II pentru monolog a fost ob]inut de c\tre Bogdan
Ciurezu.
Premiile festivalului au fost sus]inute de str\nepo]ii marelui actor:
Alex [i George {erban de la Asocia]ia Cultural\ "Grigore Vasiliu
Birlic".
Micii actori care au ob]inut acest succes s`nt: Anamaria Holota,
Catrinel Vi[an, Ecaterina Petruca, Alexandra Lupu, Bogdan Ciurezu
[i Florin Herghea.
Festivitatea de premiere a fost `ncheiat\ de un frumos spectacol
"Doi pe o banc\" `n regia lui Tudor M\r\scu, sus]inut de c\tre talenta]ii actori ai teatrului "Nottara", Catrinel Dumitrescu [i
Emil Hossu.
(Red.)

Credin]a `n via]\
[i promisiunile Evangheliei

{coala altfel [i la fel

Seminar de formare continu\:

n zilele de 25 [i 26 august 2011,


Facultatea de Teologie din
cadrul Universit\]ii Catolice din
Louvain-la-Neuve (Belgia) a
g\zduit sesiunea de formare perfec]ionare organizat\ `mpreun\ cu Institutul universitar de
formare continu\ pe tema
"Credin]a `n via]\ [i promisiunile
Evangheliei". Coordonat\ de
c\tre profesorul Beno`t Bourgine, activitatea a avut drept
tem\ de studiu analiza mesajelor dogmatice din lucrarea Transmettre un
vangile de libert a teologului iezuit francez
de origine german\ Christoph Theobald.
Activitatea de formare a fost adresat\
profesorilor de religie, preo]ilor, inspectorilor
[colari [i regionali, precum [i tuturor persoanelor implicate `n educarea, formarea [i
catehizarea tinerelor genera]ii. Cei peste 80
de participan]i au fost `mp\r]i]i `n 9 grupe [i au
lucrat dup\ urm\torul program: introducere
general\ `n opera lui Christoph Theobald,
prezentarea textelor selectate pentru studiu [i
analiz\, lucru pe ateliere, prezentarea concluziilor `n plen, `ntreb\ri adresate profesorilor
[i formatorilor implica]i `n program, concluzii.
Profesor de teologie fundamental\ [i
dogmatic\ la Facultatea Iezuit\ din Paris
(centrul Svres), autorul prezint\ o analiz\ a
situa]iei actuale `n ceea ce prive[te transmiterea credin]ei. Lucr\rile "Transmettre un
vangile de libert" [i "Le christianisme
comme style" abordeaz\, sub o viziune
antropologic\, probleme actuale de teologie
fundamental\, dogmatic\ [i pastoral\. Ca
aspecte dezb\tute am remarcat: importan]a
Sfintei Scripturi pentru societatea actual\,

onform proverbului
"toamna se num\r\
bobocii", s-a desf\[urat sesiunea de
toamn\ a bacalaureatului... ba mai mult
s-au afi[at [i rezultatele, care de[i nu
trebuia s\ mai surprind\ pe nimeni, au
generat destule dicu]ii
de "analiz\" din partea
acelor persoane care
nu au nimic `n comun cu [coala
sau cu educa]ia ... ~ns\, cum tot
romnul se pricepe la fotbal [i la
politic\..., de ce s\ nu-[i dea cu
p\rerea [i la `nv\]\m`nt...? Au
invadat posturile televiziunilor tot
felul de specimene care de care
mai... "interesante" `n ceea ce
prive[te optica [i modul de a aborda problema instruirii [i a educa]iei
`n [coala romneasc\ actual\.
"Invita]i de profesie" [i fo[ti mini[tri
ai educa]iei `n perioada postdecembrist\, fac ni[te afirma]ii
simple [i f\r\ vreun fundament
referitoare la sistemul nostru
na]ional de `nv\]\m`nt. Ei au uitat
cu to]ii c\ au contribuit, mai mult
sau mai pu]in, la distrugerea
`nv\]\m`ntului [i de faptul c\
"pe[tele de la cap se impute..."
Av`nd `n vedere procentul
absolven]ilor reu[i]i la sesiunea din
var\ a examenului de bacalaureat
[i intuind calitatea preg\tirii celor
`nscri[i pentru aceast\ sesiune,
rezultatele nu puteau fi mai mult

pedagogia M`ntuitorului Iisus Hristos, stilul de


via]\ transmis prin intermediul evangheliilor,
raportul personal cu Dumnezeu etc.
N\scut la Kln `n anul 1946, Christoph
Theobald este membru al Societ\]ii lui Iisus
(iezui]ii) [i specialist `n cercetarea teologiei
moderne, `n special problematicile dezb\tute
la Conciliul Vatican II, pe marginea c\rora are
numeroase studii. Stilul s\u `n care exprim\
identitatea cre[tin\, este pe de o parte unul al
orient\rii hermeneutice, iar pe de alt\ parte al
cadrului unei fenomenologii teologice.
Experien]a spiritual\ [i teologia se afl\
ast\zi `ntr-o situa]ie totalmente inedit\: teologia spiritual\ are rolul de a men]ine echilibrul
`ntre disciplinele teologice.
Condi]iile unei transmiteri reu[ite a
mesajului evanghelic sunt urm\toarele: spirit,
experien]a rug\ciunii, ospitalitate nelimitat\,
credibilitate, toate acestea contur`nd raportul
nostru cu Dumnezeu.
Opera lui Christoph Theobald poate fi
analizat\ pe mai multe direc]ii: putem realiza
un diagnostic teologic al momentului actual `n
raport cu dezbaterile asupra modernit\]ii [i
postmodernit\]ii, o refec]ie epistemiologic\
asupra manierei de a face teologie.
Teologia clasic\ percepe credin]a ca pe
un simplu act de adeziune la Dumnezeu, `n
urma unui discurs. "Evanghelia libert\]ii" nu
poate p\trunde `n inima omului f\r\ o concordan]\ `ntre descoperirea lui Dumnezeu [i a
libert\]ii/ voin]ei umane.
De modul `n care transmitem mesajul
scripturistic `n contextul actual depinde rezultatul punerii `n practic\ a acestuia. Un rol
esen]ial `l are experien]a spiritual\ a fiec\rei
persoane care prime[te mesajul divin.
Dr. Mihai FLOROAIA

Noul an [colar
are vacan]e mai mari
[i cursuri mai pu]ine

rima zi a noului an [colar, 12


septembrie, este aproape.
Elevii [i dasc\lii se preg\tesc pentru `ntoarcerea `n
s\lile de curs, `n care vor sta
36 de s\pt\m`ni, adic\ 177
de zile. Ca m\rime, anul
[colar 2011-2012 nu se
deosebe[te mult de precedentele, dar va avea un
con]inut modificat. Diferit\
este durata vacan]elor de
iarn\ [i Pa[te, care vor avea
trei s\pt\m`ni.
Noutatea absolut\ o reprezint\ `ns\
programul "{coala altfel", care se va derula sub forma unor activit\]i extra[colare,
`n prima s\pt\m`n\ din luna aprilie, `naintea Pa[telui. Elevii `[i aleg `nc\ din primul
semestru ce fel de activit\]i `[i doresc `n
aceast\ perioad\. Participarea la program
este obligatorie [i va fi punctat\ `n catalog, la rubrica "Purtare". Activit\]ile vor fi
evaluate, dar nu [i notate.
~n s\pt\m`na "{coala altfel", vor fi
organizate activit\]i culturale, tehnico[tiin]ifice, sportive, activit\]i de educa]ie
pentru cet\]enie democratic\, pentru promovarea valorilor umanitare, inclusiv voluntariat, caritate, implicarea `n via]a
activ\ `n societate, responsabilitate
social\, rela]ii de comunicare. Elevii vor
mai putea participa la activit\]i pentru
s\n\tate [i stil de via]\ s\n\tos, inclusiv
referitoare la siguran]a pe internet, dependen]\ de calculator, activit\]i de educa]ie
ecologic\ [i de protec]ia mediului, respec-

tiv cele care ]in de colectare selectiv\,


economisirea energiei [i energii alternative. De asemenea, vor putea fi organizate activit\]i de educa]ie rutier\, paz\
pentru stingerea incendiilor, educa]ie pentru reac]ii corecte n situa]ii de urgen]\.
~n aceea[i perioad\ s`nt organizate [i
olimpiadele [colare.
Structura anului [colar 2011-2012

Semestrul I
- 12 septembrie- 22 octombrie 2011,
cursuri;
- 23-30 octombrie 2011, vacan]\ pentru clasele primare [i pre[colari;
- 1 noiembrie - 23 decembrie 2011,
cursuri;
- 24 decembrie 2011-15 ianuarie
2012, vacan]\ de iarn\.
Semestrul al II-llea
- 16 ianuarie - 1 aprilie 2012, cursuri;
- 2-6 aprilie 2012, {coala altfel;
- 7 aprilie- 22 aprilie 2012, vacan]\ de
prim\var\;
- 23 aprilie - 22 iunie 2012, cursuri;
- 23 iunie - 9 septembrie 2012,
vacan]\ de var\.
- Cursurile claselor terminale se
`ncheie la 1 iunie 2012;
- Cursurile claselor a VIII-a se `ncheie
la 15 iunie 2012;
- Zilele de joi, 1 decembrie 2011 (Ziua
Na]ional\ a Romniei), mar]i, 1 mai 2012
(Ziua Muncii) [i luni, 4 iunie (a doua zi de
Rusalii) s`nt libere [i nu se organizeaz\
cursuri.
Tezele din semestrul I al anului [colar
2011-2012 se sus]in, de regul\, p`n\ la
data de 30 noiembrie, iar cele pentru
semestrul II p`n\ la 25 mai.
M. DR|GOI

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n,
Carmen DASC|LU (secretar), Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

APOSTOLUL

dec`t cele pe care le-am v\zut [i


tr\it cu to]ii.
Unii au dat vina pe camerele
de supraveghere montate din
ordinul ministrului Funeriu....
(mama lui!), al]ii pe faptul c\
subiectele au avut un grad de
complexitate [i dificultate ridicat,
al]ii pe faptul c\ "bie]ii elevi nici nu
mai [tiu ce s\ `nve]e cu at`tea
schimb\ri"... [i motiva]iile [i-ar
putea urma cursul....
Dac\ "m\ria sa" elevul a pierdut timpul [i a risipit banii p\rin]ilor
pe toat\ durata liceului f\r\ a pune
m`na c`t de c`t pe carte... ce s\-i
faci? {i apoi..., `ntr-o alt\ ordine de
idei, `n societatea actual\, c`nd ierarhia valorilor este cu totul alta...
la ce i-ar folosi cartea? Mai bine
ajungi c`nt\re] de manele sau participi la casting-uri pentru selec]ia
`n telenovele dec`t s\-]i uzezi neuronii [i s\ toce[ti coatele pe
b\ncile [colii.... La ce `]i este bun
s\ mai cuno[ti operele literare
reprezentative precum Baltagul,
Morome]ii, Me[terul Manole,
Luceaf\rul etc.?
Azi [coala a ajuns ceva demodat, este ceva... o societate gen
Nicoleta Luciu, Oana Z\voranu,
Sexy Br\ileanca, Marian Valorosu'
sau Fernando de la Caransebe[
constituie exemple de urmat pentru tinerele genera]ii....
B\ie]i, v\ `ndemn: Trece]i
bac-ul!
Un Bac la Ureat

Aripi de `nger

n perioada 17-26 august


2011, `n comuna S\vine[ti
s-a desf\[urat a VI-a edi]ie
a Taberei de crea]ie "Aripi
de `nger". La Centrul social
"Popasul iubirii milostive"
au fost primi]i 200 de copii
din Piatra Neam], Roznov,
S\vine[ti [i Bac\u, `mp\r]i]i
`n trei grupe: grupa piticot
(4-9 ani), grupa junior (10-14 ani) [i
grupa seniori (15-18 ani), `ndruma]i de
c`te un profesor cu atestat `n pictur\ [i
patru voluntari care s-au ocupat de buna
desf\[urare a activit\]ii. Proiectul a fost
coordonat de inimosul Pr. Paroh Petru
Munteanu, care a atras participarea
Asocia]iei Tinerilor Cre[tini din Germania
- Christliche Verein Junger Menschen [i
a colaborat `ntr-un chip fericit cu Funda]ia
"Solidaritate [i Speran]\" (FSS) a
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, filiala
S\vine[ti, cu Direc]ia Sport a jude]ului
Neam], av`nd [i sprijinul Consiliului
Jude]ean Neam]. Dup\ cum a m\rturisit
organizatorul, tab\ra [i-a propus ca micii
arti[ti s\ socializeze, s\-[i fac\ prieteni
noi [i s\ `nve]e s\ picteze icoane.
Acestei reu[ite `i dorim o edi]ie a VII-a.
Dumitri]a VASILCA

Textele se pot trimite [i pe adresa


revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

august - septembrie 2011