Vous êtes sur la page 1sur 8

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

5.11.1880-1
19.10.1961

Sadoveanu
nu
scrie despre o
lume; el creeaz\ o
lume. Care nu
este produsul memoriei, dup\ cum
nu este al observa]iei. Memoria
sadovenian\ este
o pur\ imagina]ie

Nicolae
MANOLESCU

Din alt\ lume


~n bol]i de floare alb\ m\ chiam\-un viers pierdut...
Aceea[i frumuse]e i-acum ca [i-n trecut;
{i luna, tot frumoas\, pe-acela[i alb talaz
~[i scald\ ging\[ia seninului obraz;
Miresmele-s acelea[i pe str`mptele c\r\ri,
Albite din v\zduhuri de-at`tea lum`n\ri...

up\ cum ne-a informat pre[edintele


Filialei Neam] a Confedera]iei Sindicatelor Democratice
din Romnia (CSDR),
Gabriel Plosc\, "`n
ultima [edin]\ a
Biroului Executiv al
CSDR, de joi, 13
octombrie, s-a luat
decizia - `n baza
analizei situa]iei sociale [i economice existente, [i datorit\
lipsei totale a dialogului social
tripartit - s\ realiz\m un document comun cu celelalte confedera]ii sindicale, pe care s\-l
aducem `n aten]ia Comisiei
Europene [i a Consiliului
European de la Bruxelles.
Pentru aceasta vom apela la
to]i europarlamentarii no[tri,
inclusiv la Ioana B\sescu, (de
ce nu?!) pentru a aduce la
cuno[tin]a celor mai `nalte
foruri europene situa]ia dezastruoas\ `n care se afl\ popula]ia acestei ]\ri, profesorii,
medicii, toate categoriile de
bugetari [i nu numai [i modul
`n care ne s`nt `nc\lcate drepturi constitu]ionale f\r\ drept
de apel, drepturi prev\zute de
conven]ii europene `n vigoare

pe care [i Romnia le-a adoptat".


Decizia comun\ a CSDR,
Cartel Alfa, BNS, Meridian [i
CNSLR Fr\]ia este rezultatul
firesc al ultimelor modific\ri
legislative prin care s-a instaurat o nou\ dictatur\ la
Bucure[ti: cea a politicienilor
de toate culorile. Ei au avut
grij\, indiferent c\ s`nt la putere sau `n opozi]ie, s\ voteze
acte normative prin care nici o
mi[care de protest nu mai este
posibil\ `n Romnia a[a-zis
democratic\, prin care oric`nd
o hot\r`re definitiv\ [i irevocabil\ dat\ de orice institu]ie a
justi]iei poate fi am`nat\ sau
dus\ total `n derizoriu. Atunci,
dac\ vocea poporului nu se
mai poate auzi `n nici un fel,
sindicali[tii, s\tui de presiunile
la care s`nt supu[i `ntre
grani]ele ]\rii, recurg la ultimul
lucru pe care-l mai pot face: se
adreseaz\
parlamentarilor
Europei, `n speran]a c\ m\car
ei vor judeca mai uman [i mai
democratic dec`t cei de la
Bucure[ti.
Documentul ce va fi `naintat la Bruxelles se afl\ `n lucru,
dar cu siguran]\ el va
cuprinde, `n sintez\, tot ceea

Mihail SADOVEANU

Cine mai vrea s\ se fac\ azi


~NV|}|TOR ~N ROMNIA?

n\b\d\ios. Cum a]i reu[it?


Valentina PAV|L: - Avem
profesori motiva]i de voca]ie,
nu de altceva, care-i determin\
pe copii s\ ]in\ standardul sus,
pentru c\ s`nt [i ei ale[i [i dedica]i. La BAC - prima sesiune
procentul de promovabilitate a
fost de 84,5 %. Iar dup\ a II-a
sesiune s-a ridicat la 91%.
G\sesc c\-i un prilej bun s\-i
mai felicit o dat\ pe to]i!
D.V. - Institu]ia pe care, cu
gra]ie o conduce]i, se preg\-

Consiliul Na]ional al CSDR are loc `n


noiembrie
~n aceea[i [edin]\ a
Biroului Executiv a CSDR a
fost hot\r`t\ perioada `n care
va avea loc Consiliul Na]ional
al CSDR, reuniune anual\ `n
cadrul c\reia se vor preg\ti
documentele de analiz\ pentru

Congresul Na]ional al CSDR


din anul 2012. Astfel, `n perioada 16-18 noiembrie, la
Bucure[ti, liderii CSDR din
`ntreaga ]ar\ se vor `nt`lni `n
cadrul Consiliului Na]ional pentru a decide ce m\suri vor lua
`n continuare pentru ap\rarea
drepturilor membrilor sindicatelor afiliate.
Totodat\, Biroul Executiv al
CSDR a validat, cu unanimitate de voturi, Proiectul de
Acord Na]ional ce urmeaz\ a fi
semnat, `n scurt timp, de c\tre
confedera]iile sindicale [i
patronale reprezentative la
nivel na]ional.
"Acest document va reglementa drepturile [i obliga]iile
partenerilor sociali, `n baza
recunoa[terii reciproce, `n
domeniul rela]iilor de munc\ [i
a dialogului social bazat pe
principiile egalit\]ii `n drepturi,
a liberului consim]\m`nt, `n
conformitate cu prevederile
constitu]ionale, dar [i cu
Conven]iile Organiza]iei Interna]ionale a Muncii [i cu directivele [i recomand\rile UE", a
precizat Gabriel Plosc\, liderul
CSDR Neam].
Angela BRUDARU

rum\rel... cu frunze uscate, copaci dezgoli]i [i dasc\li


f\r\ bucurii. De[i, `n urm\ cu c`teva luni, "patronii" no[tri
se erijau `n protectori, f\r\ nicio urm\ de "interes politic",
azi s`ntem pu[i `n situa]ia de a pluti `n nesiguran]\. De
ce? Pentru c\ Legea Educa]iei nu este respectat\, la fel
ca [i alte legi [i ca `ntotdeauna la noi, la romni.
Procentul de 6% din PIB, promis undeva, c`ndva,
este, `n viziunea unora, probabil, o cifr\ astronomic\. De
aceea se consider\ IRELEVANT [i nu se poate aplica.
A[a cum "uitarea e scris\-n legile-omene[ti", p`n\ [i
promisiunea f\cut\ de a acorda, e[alonat, pl\]ile
restante, `n urma proceselor c`[tigate, a fost am`nat\
pentru anul 2016!
Ceea ce se `nt`mpl\ ast\zi, `n lumea noastr\, nu e o pur\ coinciden]\. S`ntem supu[i unei presiuni psihice, poate-poate ced\m
`nainte de a ne disponibiliza. Ni se cer multe, s`ntem responsabiliza]i
pentru orice fapt sau decizie, care, de altfel, nu ]ine de "fi[a postului",
dar [i asta se poate modifica, sau completa, dup\ caz. Avem
doar `ndatoriri, niciodat\ drepturi. S`ntem `mpov\ra]i `n fiecare minut
al existen]ei noastre ce se desf\[oar\ sub semnul imperativului TREBUIE S|
Acest r\zboi, care nu ar trebui s\ fie al nostru, este echivalentul
unei extermin\ri: noi, cadrele didactice purt\m toat\ vina disfunc]ionalit\]ii ministerului condus cu onoare diplomatic\ de cel care nu [i-ar
l\sa copiii s\ studieze `n ]ar\. Atunci pe cine p\store[te domnia-sa?
Ni[te incompeten]i, incul]i, f\r\ chemare sau har pedagogic?!
Cu ce s`ntem vinova]i de s`ntem arunca]i de la un ministru la altul
asemenea unei haine ponosite? Da, s`ntem vinova]i pentru c\ t\cem,
supu[i, cu capetele plecate [i ne d\m coate pe la col]uri, imagin`nd
scenarii despre cum ar fi , dac\ ar fiNi s-a luat dreptul de a replica?
Sau de a lua atitudine? Se vrea `nchiderea sistemului prin eliberarea
de posturi? S\ plec\m singuri, asta e visul "cel din urm\"! {i atunci
cu cine va colabora domnul ministru, colegul nostru?
Ierta]i-m\, am comis o eroare - domnia-sa nu a studiat `n frig, f\r\
lumin\, `n condi]ii de mult trecute (dar nu uitate) [i nu s-a bucurat de
"beneficiile" acelui sistem de `nv\]\m`nt, fiind produsul epocii moderne imature, cu infinite posibilit\]i de studiu `n Apus.
Ne umile[te `n [i prin fiecare apari]ie a domniei-sale `n media, de
ce s`ntem obliga]i s\-l recunoa[tem?
Ceea ce ne lipse[te nou\ este curajul, pentru c\ voin]\ avem. Nu
[tim `ns\ cum s-o ar\t\m, de aceea ne resemn\m s\ murmur\m
:"Lumea asta nu e cea mai bun\ cu putin]\". P`n\ c`nd?

Tu e[ti? Iubita sf`nt\, aceasta oare mi-i?


~n lacrimi mi se vars\ durerea inimii;
Pierdut `mi plec genunchiul pe palidele flori
{i-mbr\]i[ez, `n lacrimi, pierdutele comori,
{i fruntea-mi plec spre tine, te-aud cum greu suspini
{i simt pe frunte lacrimi din stinsele lumini...

ida VASILCA: - Ca
absolvent\ a Colegiului
Na]ional
"Gheorghe Asachi "
Piatra -Neam], m\
simt [i acum, dup\
30 de ani (de la
absolvire) la fel de
m`ndr\ de faptul c\
aceast\ institu]ie
poate, peste vremi
de restri[te, s\ ]in\ [i ast\zi
steagurile sus. A]i avut rezultate bune [i la BAC-ul acesta

ce au de `ndurat nu numai
angaja]ii din sistemul bugetar,
ci [i cei din sistemul privat,
care s`nt obliga]i s\ munceasc\ chiar mai multe ore
dec`t prev\d actele europene
`n domeniul legisla]iei muncii,
f\r\ a fi pl\ti]i la valoarea
muncii prestate.
Singurul am\nunt care mai
r\m`ne de pus la punct este
modalitatea `n care acest document va ajunge pe masa
parlamentarilor europeni: va fi
dus de o delega]ie a principalelor confedera]ii sindicale
din Romnia sau va fi `naintat
chiar de c\tre unul sau mai
mul]i dintre europarlamentarii
no[tri. Prima variant\ este cea
agreat\ de reprezentan]ii
CSDR, respectiv FSL~.

DE ZIUA NOASTR|

Tu e[ti? ~]i vars\ luna sc`ntei pe albul chip,


Mor pa[ii, f\r\ urm\, pe galbenul nisip;
O umbr\ u[uric\ cu ochi de lacrimi plini,
~s st`nse de durere duioasele lumini,
~n pletele de aur, cununi de trandafiri
{i z`mbetul de moarte pe buzele sub]iri.

(Interviu realizat cu doamna directoare a


Colegiului Na]ional "Gheorghe Asachi"
Piatra-N
Neam], profesor Valentina Pav\l)

http://apostolul.cnrv.ro

Confedera]iile sindicale
merg la Bruxelles!

MIHAIL SADOVEANU50 de ani de nemurire

[i opera cea mai universal


documentar\ din literatura
noastr\, este integral o oper\
de imagina]ie. Nu este o
dram\ social\ sau uman\ pe
care Sadoveanu s\ n-o fi
`nf\]i[at: tot ce reprezint\
via]\, g`ndire, sentiment,
toate raport\rile omului cu
oamenii, sau cu natura, sau
cu Dumnezeu- politica, religia, institu]iile [i moravurilese afl\ `n ea. Dar aceast\ sintez\ inefabil\ a unui popor
b\tr`n, a existen]ei [i a
miturilor lui, a istoriei [i fanteziei lui, nu este o "comedie
uman\" ci o mitologie care-[i
are zeii, riturile [i eroii ei legendari. S-a spus despre
Sadoveanu c\ este un mare
povestitor; ceea ce poveste[te el s`nt "o mie [i una
de nop]i" ale romnilor. Opera
lui Sadoveanu este o
Halima".

SERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 140


octombrie 2011

te[te de s\rb\toare. ~n 2012,


liceul meu `mpline[te 100 de
ani; `n avanpremier\ a]i putea
s\ ne dezv\lui]i c`te ceva din
ce a]i preg\tit?
V . P . - Anul acesta va fi el
`nsu[i o avanpremier\ pentru
c\ vom desf\[ura multe activit\]i extra[colare, astfel `nc`t
luna noiembrie 2012 (adic\
anul [colar viitor) s\ ne
g\seasc\ preg\ti]i pentru
marele eveniment - `mplinirea
a 100 de ani a liceului pe care
`l conduc.
D.V. - ~ntr-o vreme de mult
apus\, ~NV|}|TORUL {I

PREOTUL erau fe]ele Cet\]ii


`ntoarse c\tre Dumnezeu.
Ace[ti copii vor s\ mai fac\
apostolat la ]ar\, sau merg to]i
la "Facultatea de Directori "?
V . P . - Unii dau concurs ca
s\ ocupe un post de `nv\]\tor
la ]ar\, iar al]ii fac facultate [i
devin profesori talenta]i (ca
dumneavoastr\), dar avem [i
absolven]i care s`nt medici [i
ne m`ndrim cu to]i la fel de
tare.
A consemnat
`nv\]\tor
Dumitri]a VASILCA
(Continuaare `n pag. 5)

Profesor, Daniela PREPELI}|

ULTIMA OR| LA ROMAN


La gimnaziu
p`n\ `n clasa a IX-a!
oua Lege a Educa]iei, intrat\ `n
vigoare cu `ncepere de la 1 ianuarie 2011, prevede, `ntre multe
alte nout\]i, prelungirea `nv\]\m`ntului gimnazial
cu un an, asta presupun`nd c\ elevii
care au `nceput
clasa a V-a `n anul [colar
2011-2012 vor sta `n gimnaziu cinci ani, inclusiv `n clasa
a IX-a. Conform acestei prevederi din lege, la sf`r[itul
acestui ciclu elevii astfel viza]i
vor sus]ine evaluarea na]ional\ obligatorie care va
con]ine cinci probe, respectiv
[ase, `n cazul minorit\]ilor,
precum [i admiterea `n liceu
organizat\, tot cu statut de
noutate, la nivelul [colii.
Este vorba despre probe
scrise la limba [i literatura
romn\, limba matern\, o
alta transdisciplinar\ la matematic\ [i [tiin]e, dar [i la o
limb\ de circula]ie interna]ional\, evaluarea incluz`nd [i o prob\ practic\ de
utilizare a calculatorului, precum [i o prob\ oral\ transdisciplinar\ de evaluare a competen]elor civice [i sociale,
ultimele dou\ enumerate fiind
prev\zute s\ se sus]in\ `n
timpul anului [colar. ~n ceea
ce prive[te rezultatele evalu\rii `n discu]ie, acestea se
vor exprima printr-un punctaj,
similar testelor interna]ionale,
`n baza c\ruia absolven]ii
`nv\]\m`ntului gimnazial dob`ndesc diploma de absolvire
[i foaia matricol\, potrivit noii
Legi a Educa]iei aceasta fiind
parte a portofoliului educa]ional. Revenind la modelul
genera]iilor p\rin]ilor care au
acum elevi la gimnaziu, elevii
care au intrat `n clasa a V-a `n
septembrie 2011 nu vor
sus]ine admiterea la liceu ca
[i p`n\ acum, examenul de
intrare `n treapta superioar\
de `nv\]\m`nt fiind prev\zut

s\ se desf\[oare la nivelul
unit\]ii pentru care opteaz\.
Conform modific\rilor
aduse prin Legea nr. 1/2011
continuarea studiilor din
`nv\]\m`ntul gimnazial `n
`nv\]\m`ntul liceal este asigurat\ `n baza unui proces de
consiliere [i de orientare [colar\ [i profesional\, num\rul
de locuri alocate clasei a X-a
urm`nd s\ fie cel pu]in egal cu
cel al absolven]ilor clasei a
IX-a, dup\ absolvirea gimnaziului elevii av`nd posibilitatea s\ urmeze liceul sau
[coala profesional\, admiterea la cele dou\ forme de
[colarizare mut`ndu-se, de
asemenea, la nivelul unit\]ii
de `nv\]\m`nt. Conform noilor
reguli, `n cazul `n care
num\rul de candida]i nu dep\[e[te num\rul locurilor
oferite de unitatea de `nv\]\m`nt, admiterea se va realiza pe baza portofoliului
educa]ional al elevului. ~n caz
contrar, c`nd num\rul de candida]i este mai mare dec`t
num\rul locurilor oferite de
unitatea de `nv\]\m`nt, admiterea se va face lu`nd `n
calcul portofoliul educa]ional
al elevului, `n propor]ie de 70
%, media de absolvire a
`nv\]\m`ntului obligatoriu,
precum [i media la probele
de la evaluarea na]ional\ de
la sf`r[itul clasei a IX-a, la
care se va ad\uga nota
ob]inut\ la proba de admitere
stabilit\ de unitatea de
`nv\]\m`nt, aceasta urm`nd
s\ c`nt\reasc\ `n propor]ie de
30 %, urm`nd ca `n cazul
mediilor egale, diferen]ierea
s\ se fac\ pe baza portofoliului educa]ional al elevului.
A[adar, b\taie de cap, nu
glum\, `ns\ o vorb\ din popor
spune c\ "e mult p`n\
departe", drumul acesta nefiind exclus s\ mai coteasc\,
mai ales c\ `n Miori]ia noastr\
etern\ [i din ce `n ce mai
pu]in fascinant\ se [tie c\
legile se schimb\ precum
mini[trii!

Toamna s\rb\tori]ilor...
inele lui septembrie, ca [i
`nceputul lunii octombrie au
adus s\rb\toarea `n dou\
importante
institu]ii
de
`nv\]\m`nt liceal din zona
Romanului. Primii care [i-au
]inut s\rb\toarea, cu care
roma[canii s-au obi[nuit anual,
au fost romanvodi[tii, pe 30
septembrie, `n vreme ce `n ziua
de 8 octombrie a fost r`nduit\
aniversarea a 50 de ani de la `nfiin]area

Liceului Teoretic "Vasile Alecsandri" din


comuna S\b\oani, liceu care, `n ciuda
faptului c\ func]ioneaz\ `n mediul rural,
are prestigiul unei [coli europene.
Pentru actualul Colegiu Na]ional
"Roman Vod\", de genera]ii bune institu]ie
etalon a `nv\]\m`ntului nem]ean,
prezent\rile la moment aniversar s`nt greu
de f\cut din pricina mul]imii performan]elor
`nregistrate an de an. At`t `n ceea ce
prive[te corpul profesoral c`t [i nivelul
ucenicilor `ntru buchiseal\ care `i trec
mereu pragul. La cei
139 de ani pe care
i-a `mplinit la finele
lui septembrie, festivit\]ile care s-au derulat vreme de aproape
o s\pt\m`n\ au venit
s\ prefa]eze mai
degrab\ marea s\rb\toare viitoare, c`nd
num\rul anilor ce `mplinesc istoria acestei citadele educa]ionale se va rotunji.
Din agenda evenimentelor s-au deta[at o serie de simpozioane [i sesiuni

de comunic\ri [tiin]ifice, precum [i competi]ii sportive, reunite sub genericul


"Memorialul Ioan Vega", `ntru pioas\
aducere aminte a fostului director adjunct
plecat la cer `n aprilie 2011. N-au lipsit, ca
de obicei, momentele artistice preg\tite de
elevi, acestea marc`nd ziua de 30 septembrie care este, practic, data de na[tere
consemnat\ `n uricul acestei institu]ii. Tot
`n aceast\ zi, `n sala de festivit\]i "Garabet
Ibr\ileanu" a avut loc reuniunea unor actuali [i fo[ti elevi [i profesori, reprezentan]i
ai autorit\]ilor locale [i ai ISJ Neam]. La
loc de mare cinste s-au aflat seniorii care
au f\cut istorie la "Roman Vod\", `ntre
numele "grele" figur`nd cel al prof.
Gheorghe A.M. Ciobanu, fost absolvent [i
cadru didactic, sau cel al dnei. prof. Elena
Teodorescu, prima femeie director din istoria acestei institu]ii.
Cu o echip\ managerial\ nou\,
respectiv Prof. Mihaela Tanovici, director,
[i prof. Constantin Ostafe, director
adjunct, to]i romanvodi[tii `[i propun s\
]in\ [tacheta performan]elor m\car la
nivelul celor de p`n\ acum, onor`nd, astfel,
un brand recunoscut la nivel na]ional [i
chiar interna]ional prin rezultatele ob]inute
de genera]ii de absolven]i la concursurile
[i olimpiadele [colare.

{coala cu poet...
e cealalt\ parte, la
S\b\oani, cu doar
c`teva zile dup\ festinul romanvodist,
liceul "Vasile Alecsandri" [i-a prins `n
cununa istoriei 50
de ani de performan]e care au sporit an de an prestigiul acestei [coli,
ajuns\ chiar s\ rivalizeze, prin
performan]e, cu mult mai b\tr`nul liceu cu nume de voievod aniversat pe 30 septembrie.
S\rb\toarea Liceului Teoretic "Vasile Alecsandri" a
debutat cu un ceremonial religios la biserica din apropierea
[colii, unde elevii acestui liceu
s-au `ntrecut `n c`nt\ri [i
cuvinte de suflet care au crescut pulsul emo]iilor celor
prezen]i- absolven]i, cadre

didactice de ieri [i de ast\zi,


personalit\]i marcante ale
locului. Dup\ acest moment,
participan]ii s-au mutat la
C\minul cultural din localitate
unde, `n cadrul unui spectacol
deosebit, sus]inut de copiii din
S\b\oani, au fost premia]i elevii care au performat prin excelen]\ la concursurile [i
olimpiadele [colare precum [i
cei care au absolvit anul [colar
trecut cu media maxim\.
Al\turi de directorul Liliana
Gligor, amfitrionii acestui
emo]ionant moment au fost
deputatul Ioan Munteanu [i
senatorul Ioan Chelaru, ultimul
fiind [i absolvent la Liceul
Teoretic "Vasile Alecsandri".
Un alt moment deosebit al zilei
de 8 octombrie a fost cel al
dezvelirii bustului bardului de
la Mirce[ti, opera artistului
plastic roma[can Florin Zaha-

rescu, statuia poetului str\juind


de-acum [coala ca o garan]ie
a valorilor pe care le acrediteaz\.
~n final, senatorul Ioan
Chelaru, `n calitate de
vicepre[edinte al Senatului, a

oferit liceului semicentenar


Medalia de argint [i Diploma,
care au recompensat firesc
rezultatele deosebite ob]inute
`n promovarea `nv\]\m`ntului
romnesc [i sus]inerea continu\ a educa]iei na]ionale.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

{colile roma[cane, f\r\ num\r...


ncep`nd din acest an [colar, `n
municipiul Roman, nici o unitate de `nv\]\m`nt de nivel
gimnazial nu va mai fi identificat\ dup\ num\r. Toate [colile
cu personalitate juridic\ vor
purta un nume, cel mai adesea preluat de la o serie de
personalit\]i care au marcat
`ntr-un fel sau altul trecutul
urbei mu[atine. Astfel, fosta
[coal\ num\rul 11, ulterior
num\rul 4, poart\ `n prezent
numele poetului na]ional, institu]ia av`ndu-[i dealtfel adresa chiar pe
strada Mihai Eminescu. Cu `ncepere de
anul trecut, [i marele dirijor Sergiu
Celibidache a dat numele unei [coli,
respectiv {coala de Arte care a absorbit,
practic, fosta [coal\ num\rul 7. Tot `n fruntea listei, dup\ momentul botezului, se
situeaz\ [i {coala num\rul 9 care a purtat
o vreme numele domnului Roman Mu[at,
doar c\ numele acesteia a devenit amintire
din 2010, de c`nd [coala din cartierul
Favorit este structur\ a Liceului cu Program Sportiv.

Pag. 2

Cu `ncepere din prima zi a lui septembrie, lista [colilor botezate cu nume de


mari personalit\]i a sporit, astfel c\ {coala
nr. 1 "Vasile Alecsandri" a devenit, `n mod
oficial, {coala "Vasile Alecsandri", {coala
nr. 5 a devenit "Al. I. Cuza", iar {coala Nr.
8 se nume[te `n prezent "Calistrat Hoga[".
Astfel, dup\ ce alte dou\ [coli gimnaziale,
respectiv {coala nr. 2 [i nr. 6, au devenit,
recent, structuri ale unor institu]ii de
`nv\]\m`nt liceal, pe raza municipiului nu
mai exist\ `n prezent nici o [coal\ de acest
nivel care s\ fie identificat\ dup\ num\r,
totul fiind pecetluit definitiv [i `n ceea ce
prive[te actele oficiale [i [tampila acestor
unit\]i.

Patronii, ale[i pe spr`ncean\...


Numele patronilor onomastici ai acestor [coli n-au fost alese deloc la `nt`mplare,
personalit\]ile care au `mprumutat noua
denumire institu]iilor `n discu]ie av`nd tangen]\ cu istoria Romanului, `n grade [i
situa]ii diferite. Astfel, doar o pur\ coinci-

den]\ face ca numele {colii "Mihai


Eminescu" s\ coincid\ cu numele str\zii
care r\spunde la adresa institu]iei, de
notorietate fiind faptul c\ marele nostru
poet a pus piciorul nu o dat\ `n t`rgul
roma[can, prezen]a sa la Roman fiind consemnat\ `n documente de pe vremea c`nd
era revizor [colar. Nici numele [colii
"Vasile Alecsandri" nu face excep]ie de la
aceast\ regul\,
Unul dintre corpurile de cl\dire `n care
func]ioneaz\ unitatea de `nv\]\m`nt dateaz\ din 1896 [i a fost construit din fondurile prim\riei [i o contribu]ie de 10.000
de galbeni donat\ de c\tre so]ia bardului
de la Mirce[ti. De altfel, numele poetului
este inscrip]ionat pe fa]ada cl\dirii `nc\ de
la construc]ia acesteia. ~ncheind cu
personalit\]ile literare, numele lui Calistrat
Hoga[, preluat de fosta de-acum {coal\
nr. 8, este foarte legat de urbe, scriitorul
fiind director la "Roman Vod\", cea mai
veche [coal\ roma[can\, `nfiin]at\ `n urm\
cu 139 de ani [i sf`r[ind dealtfel la Roman
`n anii de foc ai primului R\zboi mondial...

APOSTOLUL

Atmosfera [i Culorile
Toamnei v\ pot aduce premii!

nceputul acestui text ar putea foarte bine s\ sune cam a[a: "Dac\ e[ti o
fire romantic\, e[ti topit dup\ Doamna Toamn\, ai un aparat foto [i un
calculator pe care le st\p`ne[ti mai bine dec`t bunica, atunci e[ti, din
start, un poten]ial c`[tig\tor"! Oportunitatea este la `ndem`na oricui are
inspira]ia s\ imortalizeze un peisaj de toamn\ pe m\sura exigen]elor
celor ce vor clasifica fotografiile voastre `n cadrul concursului de specialitate ce are ca tem\ "Atmosfera [i Culorile toamnei". A[adar, nu mai sta]i,
surprinde]i o toamn\ de poveste [i `nscrie]i-v\ la concursul men]iont la
adresa www.clubulfoto.com/concurs cu men]iunea c\ cei care se vor
num\ra `n final printre c`[tig\tori vor avea libertatea de a-[i alege singuri
premiul dintr-o varietate de produse [i accesorii foto-video disponibile pe
site-ul sponsorului F64 Studio. Lucr\rile pot aborda genuri de fotografie diverse, cum
ar fi: peisajul, macro, portretul, foto-reportajul, instantanee, cu condi]ia s\ se `ncadreze
`n tema impus\, `nscrierea la concurs put`ndu-se face p`n\ pe 31 octombrie.
Fotografiile `nscrise `n concurs vor fi jurizate de c\tre un fotograf profesionist (Dan
Dinu, pagina web www.dandinu.net), aprecierea pozelor urm`nd s\ se fac\ `n conformitate cu calendarul desf\[ur\rii concursului, `n perioada 1-15 noiembrie, urm`nd ca
pe 15 noiembrie s\ fie anun]at\ lista c`[tig\torilor. De remarcat este faptul c\ fotografia
c`[tig\toare, aleas\ de c\tre juriu, va primi premiul ales de c\tre concurent, la `nscriere,
respectiv un obiect dintr-o list\ ce cuprinde un aparat foto, un trepied, un obiectiv,
sau/[i un rucsac. Mult succes!

Pagin\ realizat\ de A. OPRI{

octombrie 2011

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
Ne batem pentru dumneavoastr\

Sindicatul ~nv\]\m`nt merge la CEDO!

indicatul Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i Cercetare


(SLLIC) Neam] este
implicat, ca reprezentant al celor peste
7.000 de membrii ai
s\i, `n nu mai pu]in
de 630 de procese
aflate `n diferite stadii
pe rolurile instan]elor
din Romnia, `n 6
cazuri urm`nd s\ se adreseze
chiar Cur]ii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). ~ns\,
a[a cum se `nt`mpl\ `ntr-o
democra]ie de carton, mimarea aplic\rii justi]iei a devenit o
obi[nuin]\. Mai clar: de[i `n
majoritatea acestor dosare
completul de judecat\ a emis
hot\r`ri definitive [i irevocabile,
acestea fie nu se vor aplica
niciodat\, `n dulcele stil romnesc, fie intrarea lor `n vigoare
a fost deja am`nat\, prin
Ordonan]a de Guvern nr.
71/2011 (aceea cu ree[alonarea!), p`n\ `n anul de gra]ie
2016.

70% dintre
profesori a[teapt\...
anii 2012-2016
~n perioada 2012 - 2016,
cel pu]in 5.897 de cadre didactice din `nv\]\m`ntul preuniversitar nem]ean ar trebui s\
primeasc\, e[alonat, procente
din cre[terea salarial\ c`[tigat\
- potrivit Legii 221/ 2008 - `n
instan]e de Sindicatul ~nv\]\m`nt `n cele 151 de dosare ce
au primit, toate, decizii definitive [i irevocabile.
"Dac\ era aplicat\ legea,
a[a cum ar fi trebuit s\ se
`nt`mple `ntr-un stat democratic, de aceste cre[teri salariale care scriptic ar fi de 50%, `ns\
faptic nu dep\[esc 34% -ar fi
trebuit s\ beneficieze [i personalul `ncadrat `n baza Legii

285 / 2011, precum [i cei


`ncadra]i pe Legea 330/ 2010",
ne l\mure[te secretarul SLLIC
Neam], Gabriela Grigore. "Pe

Legea 221/ 2008 coeficientul


de calcul al salariilor era 400, `n
timp ce acum acest coeficient
este de numai 299. Ceea ce
`nseamn\ c\ [i `n ultimii 2 ani
colegii no[tri au pierdut bani
buni la salarii pentru c\ nu au
fost respectate aceste hot\r`ri
judec\tore[ti. Din acest motiv,
noi am introdus ac]iuni prin
care solicit\m anularea deciziilor de `ncadrare [i salarizare
pentru anul 2011".
Adic\ alte 252 de procese
ce se afl\ pe rolul diferitelor
instan]e judec\tore[ti `n acest
moment, [i care ar afecta
6.791 de cadre didactice dar,
de aceast\ dat\, [i personal
nedidactic din [colile nem]ene.

Decontul pe navet\
[i ajutorul de 100 de
euro
Pentru alte drepturi stipulate de lege, dar neaplicate din
lips\ de bani sau din nep\sare
cras\, precum decontul pentru
naveta cadrelor didactice
angajate `n alte localit\]i dec`t
cele de domiciliu [i ajutorul de
100 de euro, potrivit Legii
315/2006, aferent anului 2009,
sindicatul a deschis alte procese.
Pentru decontarea cheltu-

ielilor generate de navet\ aferent\ anului 2009, alte 19


dosare, `n care beneficiari s`nt
433 de cadre didactice, au

primit hot\r`ri judec\tore[ti


definitive [i irevocabile. {i `n
acest caz, p`r`]ii din dosar s`nt,
`n solidar, conducerile [colilor
[i administra]iile publice locale
care s`nt ordonatorii de credite.
Astfel, dac\ `n cazul {colii
Elena Cuza din Piatra Neam]
decizia completului de judecat\ a fost pus\ `n aplicare [i
cadrele didactice [i-au primit
banii, `n alte 18 cazuri acest
lucru `nc\ nu s-a `nt`mplat:
Romni, Borca, M\dei- Borca,
Poiana Teiului, Galu- Poiana
Teiului, V\leni, Valea Ursului,
Horia (Grup {colar Ion Ionescu
de la Brad), Ruginoasa, B`ra,
Grin]ie[, Pipirig ({coala de
Arte [i Meserii "Ion Creang\"
[i {coala St`nca), Roznov,
M\rgineni, SAM Bode[ti [i
{coala nr. 1 din Bicaz.
Dac\ vorbim despre acei
100 de euro cu care cadrele
didactice ar trebui s\ cumpere
c\r]i [i alte materiale necesare
`mbun\t\]irii calit\]ii actului de
predare / `nv\]are la cursuri,
aici situa]ia este mai complicat\. Din cele 111 dosare
aflate pe rolul instan]elor, `n
care beneficiare ar fi 3.649 de
cadre didactice, 45 au primit
hot\r`ri definitive [i irevocabile,
iar 66 `nc\ se afl\ `n curs de
judecare.

La CEDO pentru
indemniza]ia de concediu
Pentru indemniza]ia de
concediu aferent\ anului [colar 2009-2010, din care s-au
t\iat cei 25% lua]i din salarii,
Sindicatul ~nv\]\m`nt a deschis
alte 143 de procese `n care
s`nt implicate 6.200 de cadre
didactice. Dintre acestea, 27
`nc\ se afl\ pe rol `n diferite
instan]e, iar 116 au fost judecate. Dintre cele din urm\, 110
au primi decizia completelor de
judecat\ definitiv\ [i irevocabil\, iar `n 6 cazuri dosarele au
ajuns la Curtea de Apel Bac\u.
Aceste 6 cauze au suferit
modific\ri fa]\ de ceea ce se
cerea, `n sensul c\ instan]a a
acceptat plata acestor indemniza]ii de concediu integral, dar
numai de la 1 septembrie 2009
p`n\ la data de 2 iulie 2010,
motivat de faptul c\, la 3 iulie
2010, intra `n vigoare Legea nr.
118, cea care t\ia acei 25%.
Cu alte cuvinte cei care [i-au
luat concedii dup\ 3 iulie, n-au
avut noroc (iar cele mai multe
concedii se iau taman `n
vacan]a de var\)!
"Cu aceste 6 dosare vom
merge la CEDO, pentru c\ nu
este normal ca, pe aceea[i
spe]\, un complet de judecat\
s\ se pronun]e `ntr-un fel, iar o
alt\ instan]\ altfel", a precizat
Gabriela Grigore.
~n completarea celor 151
de dosare pentru cre[terea
salarial\ `n baza Legii 221/
2008, Sindicatul ~nv\]\m`nt a
mai deschis acum alte 105
procese cu aceea[i spe]\,
pentru alte 2.177 de cadre
didactice [i personal didactic
auxiliar (secretare [i bibliotecari), aceia care nu au fost
cuprin[i `n primele procese.
A[a se face c\ `n Romnia
mileniului III, Justi]ia decide iar
Guvernul nu recunoa[te aceste decizii sau, [i mai grav, le
am`n\ la infinit. A[a c\ pare
normal s\ te `ntrebi la ce bun
s\ te mai ba]i pentru dreptate,
dac\ tot nu-]i folose[te la
nimic?

Bani de liceu
rogramul social "Bani de liceu"
va fi derulat de Ministerul
Educa]iei Cercet\rii Tineretului
[i Sportului [i `n noul an [colar
2011-2012. Anul trecut au beneficiat de acest ajutor social
4.608 elevi nem]eni.
Depunerea cererilor la secretariatele celor peste 500 de
unit\]i de `nv\]\m`nt din jude]ul
Neam] a `nceput din 15 septembrie [i s-a `ncheiat la 1 octombrie, dat\ la care s-a trecut la etapa urm\toare - efectuarea anchetelor sociale [i
evaluarea eligibilit\]ii cererilor depuse de
c\tre comisii.
Centralizarea dosarelor eligibile va
avea loc p`n\ la 27 octombrie, urm`nd ca
vineri, 28 octombrie s\ fie publicat\ lista
beneficiarilor pe site-ul dedicat al programului http://banideliceu.edu.ro.
Din momentul afi[\rii listei, p`n\ pe 2
noiembrie, cei care au depus cereri dar nu
se reg\sesc `n list\ [i se consider\
`ndrept\]i]i s\ primeasc\ banii de liceu pot
depune contesta]ii, ce vor fi solu]ionate `n
perioada 2-6 noiembrie.
C`teva mici modific\ri au ap\rut [i `n
legisla]ia de acordare a banilor de liceu, `n

octombrie 2011

sensul c\ la dosarul ce se depune la secretariatul unit\]ii de `nv\]\m`nt, pe l`ng\


copia certificatului de na[tere al solicitantului [i membrilor familiei apar]in\toare [i
actele doveditoare privind statutul juridic [i
medical (orfani, urma[i ai eroilor revolu]iei,
bolnavi TBC, boli maligne etc), se va
depune [i o adeverin]\ de la [coala la care
solicitantul `nva]\ sau `n cazul celor veni]i
dintr-o alt\ unitate de `nv\]\m`nt de la
acea [coal\, care s\ ateste media general\ `n anul [colar anterior, num\rul de
absen]e din 2010-2011, acestea fiind
incluse `n criteriile de acordare a banilor
de liceu.
Cuantumul acestui ajutor social va fi `n
anul [colar 2011-2012 de 180 de lei [i se
va acorda pe toat\ perioada [colariz\rii
beneficiarilor, inclusiv pentru perioada
preg\tirii [i desf\[ur\rii examenului de
bacalaureat sau de diplom\, dar [i pentru
perioada de practic\ productiv\ `n cazul
elevilor `nscri[i la rut\ progresiv\.
Ca [i p`n\ acum, dep\[irea unui
num\r de 20 de absen]e la diferite discipline sau eliminarea disciplinar\ a elevului
beneficiar pentru o perioad\ cuprins\ `ntre
3 [i 5 zile, nota la purtare mai mic\ de 7,
ca [i exmatricularea sau plecarea sub

orice alt\ form\ a elevului din unitatea de


`nv\]\m`nt la care a depus ini]ial cererea
pentru acest program conduc la sistarea
dreptului de beneficiar al acestui ajutor
social.

APOSTOLUL

Profesorii, `n strad\
de Ziua Educa]iei
e 5 Octombrie, de Ziua Interna]ional\ Educa]iei,
peste 100 de profesori membri ai Sindicatului Liber
al Lucr\torilor din nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\
(SLLCS) Neam], au avut parte de o trist\ s\rb\toare. ~n loc de mese festive [i cadouri simbolice
ei au ales s\-[i strige `n strad\ furia [i neputin]a `n
fa]a unui sistem care-i condamn\ la s\r\cie.
Pichetul organizat la sediul Prefecturii, ntre orele
14,30 -16,00 s-a dorit a fi un semnal de alarm\ pentru toate nedrept\]ile la care s`nt supu[i intelectualii
din Romnia. Principalele revendic\ri aduse `n
aten]ia prefectului Mihai Archip pentru a fi transmise
Guvernului, Premierului [i Pre[edin]iei se leag\, `n principal,
de modul n care se aplic\ noua Lege a Educa]iei [i de
ree[alonarea drepturilor salariale pe care trebuiau s\ le
primeasc\ `n urma unor hot\r`ri judec\tore[ti.
"De ziua lor, a educatorilor, `nv\]\torilor [i profesorilor
Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam] le ureaz\ s\n\tate, putere de
munc\ [i bucuria `mplinirii nobilei lor misiuni de educare a
genera]iilor viitoare. Sper\m ca `mpreun\, solidari [i consecven]i `n ac]iunile noastre s\ reu[im s\ impunem celor care au
decizia politica s\ acorde respectul [i importan]a cuvenit\

educatorilor [i educa]iei din Romnia", a declarat Gabriel


Plosc\, pre[edintele FSL~ Filiala Neam].
Ca [i profesorii nem]eni, sindicali[ti din educa]ie din alte 8
jude]e ale ]\rii au protestat prin pichetarea prefecturilor.
"Neacordarea celor 6% din PIB promi[i va face ca sistemul de
nv\]\m`nt s\ fie iar subfinan]at, ceea ce nseamn\ c\ nici n
anii viitori nu va exista un nv\]\m`nt performant. O alt\ mare
nemul]umire este cea legat\ de ree[alonarea drepturilor
salariale ob]inute prin hot\r`ri judec\tore[ti definitive. Se
dore[te ca anul viitor s\ se acorde numai 5% la sut\ din aceste sume, fa]\ de 33% c`t au promis guvernan]ii. Nu e suficient
s\ ducem c`teva calculatoare ntr-o [coal\, mai trebuie multe
lucruri pentru a avea o baz\ didactic\ modern\, care s\ ne
permit\ s\ avem un nv\]\m`nt la nivelul UE", a conchis
Gabriel Plosc\, pre[edintele SLLICS Neam].
Pe lista de revendic\ri sindicali[tii au ad\ugat deblocarea
posturilor, salarii decente, la nivelul celor din UE, consultarea
partenerilor sociali la luarea deciziilor, renegocierea contractului colectiv de munc\ la nivel de ramur\. Prefectul Mihai
Archip a preluat lista cu revendic\ri, asigur`ndu-i pe cei
prezen]i c\ aceasta va ajunge la autorit\]ile centrale [i i-a
felicitat pe dasc\li de Ziua Educatorului, oferind c`te o floare
profesoarelor prezente la protest.

Un memorandum pe masa Prefectului


"Cum arat\ `nv\]\m`ntul din Romnia la 5 Octombrie
2011?
Lipsit de viziune, `ntr-o permanent\ stare de confuzie, cu
un buget de doar 3% din PIB total insuficient pentru un
`nv\]\m`nt performant. Cadre didactice cu un nivel de trai la
limita subzisten]ei, posturi blocate care `ngreuneaz\ activitatea `n unit\]ile de `nv\]\m`nt. Mii de cadre didactice care
solicit\, anual, concedii f\r\ plat\, sute de angaja]i `[i depun
demisiile `n fiecare an, din cauza salariilor mici, zeci de mii de
elevi care nu frecventeaz\ [coala din cauza s\r\ciei.
Politizarea excesiv\, decizii luate f\r\ consultarea partenerilor
sociali" se arat\ `n documentul SLL~CS Neam] depus la prefectur\.
"Plec`nd de la constat\rile de mai sus, Sindicatul Liber al
Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ Neam] cere:
- Respect pentru profesori, elevi [i p\rin]i;
- Acordarea a 6% din PIB pentru educa]ie, conform LEN;
- Deblocarea posturilor pentru desf\[urarea activit\]ii normale `n unit\]ile de `nv\]\m`nt;
- Acordarea, de urgen]\, a sumelor restante, ob]inute prin
sentin]e judec\tore[ti;
- Salarii decente, la nivelul celor din UE;
- Consultarea partenerilor sociali la luarea deciziilor;
- Renegocierea contractului colectiv de munc\ la nivel de
ramur\", precizeaz\ materialul semnat de Biroul Operativ al
S.L.L.I.C.S. Neam].
Pagin\ realizat\ de Angela BRUDARU

Pag. 3

PA{I SPRE EUROPA


WORKSHOPUL HISTOIRE DE LA SHOAH
ET DES GENOCIDES DU XX-ME SICLE

NOI EXPERIEN}E
EUROPENE LA
COLEGIUL NA}IONAL
CALISTRAT HOGA{

n perioada 4-9 septembrie a avut loc, `n


Fran]a, workshopul
european de ini]iere `n
practici pedagogice
HISTOIRE DE LA
SHOAH ET DES GENOCIDES DU XXme
SICLE (Istoria Holocaustului [i a genocidurilor din secolul al
XX-lea), organizat de
Consiliul Europei [i
Mmorial de la Shoah,
Paris, coordonat de Antoine
Germa, profesor de istorie, formator `n cadrul Mmorial de la Shoah
(http://www.memorialdelashoah.or
g/). Memorialul Holocaustului de la
Paris este
cel mai mare centru de
cercetare [i
documentare din Europa. A fost
fondat `n
anul 1956
av`nd numele Memorialul
Martirului
Evreu Necunoscut, `n anul 2005 a
primit numele de Mmorial de la
Shoah. ~n limba francez\ s-a folosit
termenul biblic de origine ebraic\,
shoah.
La acest schimb de experien]\
interna]ional au participat 15 profesori din diferite ]\ri europene
(Germania, Georgia, Italia, Belgia,
Fran]a [i Romnia). Jude]ul Neam]
a fost reprezentat de prof.dr.
Mihaela-C\t\lina T\rc\oanu, de la
Colegiul Na]ional "Calistrat
Hoga[", care a primit invita]ia pentru a lua parte la workshop care
urmare a particip\rii `n Polonia, `n
2010, la un eveniment similar
Auschwitz and the Holocaust in the
Context of Teaching Remembrance in Europe.
Luni la ora 9, a avut loc
deschiderea oficial\, urmat\ de
prezentarea Zilei de comemorare a
holocaustului [i de prevenire a
crimelor `mpotriva umanit\]ii, de
c\tre dr. Carole Reich, responsabilul proiectului Predarea comemor\rii, din cadrul Consiliului
Europei. Zilnic, `ntre orele 9-18.30
au avut loc conferin]e pe teme

diverse (Holocaustul - `ntre istorie


[i comemorare, sus]inut\ de
istoricul Georges Bensoussan,
directorul Revistei Holocaustului,
Mmorial de la Shoah; Ce este un
genocid, sus]inut\ de Yann
Jurovicz, Universitatea Amiens;
Via]a evreilor `nainte de holocaust,
sus]inut\ de istoricul Philippe
Boukara, Mmorial de la Shoah;
Ideologia nazist\, sus]inut\ de
istoricul Georges Bensoussan,
directorul Revistei Holocaustului,
Mmorial de la Shoah; Victimele
nazismului, sus]inut\ de istoricul
Tal Bruttmann; Etapele distrugerii
evreilor din Europa, sus]inut\ de
Christian
Ingrao,
directorul
Institutului de Istorie a Timpului
Prezent; Persecutare ]iganilor `n
timpul celui de Al Doilea R\zboi
Mondial, sus]inut\ de istoricul
Henriette Asseo, EHESS; Armenii
`n Imperiul Otoman; respectiv,
Genocid [i Nega]ionism, sus]inute
de istoricul Yves Ternon, historien,
Sorbona, Mmorial de la Shoah;
Cinema [i Holocaustul, sus]inut\
de Antoine Germa, profesor de
istorie, formator `n cadrul Mmorial
de la Shoah. Dou\ ore au fost rezervate vizit\rii memorialului [i
prezent\ri resurselor. Expozi]ia
Juger Eichman a fost unul dintre
punctele de maxim interes pentru
participan]i (http:// juger-eichmann.memorialdelashoah.org/inde
x.html). Programul a inclus, de
asemenea, dou\ ateliere pedagogice, Destine ]ig\ne[ti, animat de
Jacques-Olivier David, consilier
pedagogique, Mmorial de la
Shoah, respectiv, M\rturia unui
supravie]uitor `n clas\, animat de
Fabienne Regard, Consiliul Europei, urmate de `nt`lnirea cu M.
Henri Borlant, supravie]uitor al
Auschwitz-ului.
Pe parcursul celor 4 zile, participan]ii au avut [ansa s\ fac\
schimb de exemple de bune practici, s\ ini]ieze noi proiecte, dar [i
s\ `[i `mbun\t\]easc\ competen]ele de comunicare `n limba
francez\. Devenind multiplicatori ai
Consiliului Europei, vor avea misiunea de a disemina experien]a din
Fran]a `n ]\rile din care provin.

Prof. C\t\lina
T|RC|OANU

Liceul La Salle Pilde[ti - la ceas aniversar


O [coal\ pentru via]\... a[a este [coala "La
Salle" din Pilde[ti..., {coala de la r\scruce...
Iulian I{TOC, fost elev al [colii
`mb\t\, 24 septembrie 2011, Liceul "La Salle" din Pilde[ti,
comuna Cordun a s\rb\torit 10 ani de existen]\.
Evenimentul a fost marcat de o bogat\ [i variat\ activitate
cultural - artistic\ la care au participat Preasfin]itul Petru
Gherghel, episcop al Diecezei Romano-Catolice de Ia[i,
reprezentan]i ai ambasadei Spaniei la Bucure[ti, diver[i
oaspe]i din str\in\tate, reprezentan]i ai Inspectoratului
{colar al Jude]ului Neam], ai autorit\]ilor locale, foste [i
actuale cadre didactice ale unit\]ii, actuali [i fo[ti elevi,
p\rin]i etc.
Dup\ Sf`nta liturghie oficiat\ de c\tre Preasfin]itul
Petru Gherghel `mpreun\ cu un sobor de preo]i `n cadrul
bisericii parohiale din sat, s-a trecut la derularea activit\]ilor
ce au marcat aniversarea. Din cuv`nt\rile celor prezen]i a
reie[it seriozitatea cu care sistemul de `nv\]\m`nt lasallian a format mai
multe genera]ii `n ]ara noastr\ `n decursul celor 150 de ani de existen]\
a Fra]ilor {colilor Cre[tine pe acest teritoriu, precum [i accentul pus pe
slujirea aproapelui.
Evenimentele din decembrie 1989 au determinat re`nceperea
activit\]ilor pastoral - educative ale Fra]ilor {colilor Cre[tine, `ntrerupte
prin legisla]ia din anii 1948 [i 1949. ~n anul 1991 existau trei astfel de

comunit\]i la noi: Oradea, Ia[i [i Pilde[ti (Neam]). Comunitatea din


Pilde[ti a luat fiin]\ `n data de 10 octombrie 1993, iar `n anul 2011 se
deschidea Centrul social-educativ "La Salle".
Adapt`ndu-se necesit\]ilor epocii, Centrul "La Salle" a devenit pe
r`nd {coala preofesional\ "La Salle" (cu urm\toarele domenii: fabricarea produselor din lemn, construc]ii, instala]ii [i lucr\ri publice, industrie textil\ [i piel\rie), apoi {coala de Arte [i Meserii "La Salle" (acreditat\ `n anul 2009), urm`nd ca ulterior s\ devin\ liceu (cu o nou\ specializare: electronic\ [i automatiz\ri), a[a cum este `n prezent. Ca
urmare, [coala s-a n\scut ca r\spuns la nevoia de formare profesional\ a tinerilor din zon\ ([i nu numai) depun`nd toate eforturile materiale, pedagogice, morale etc. Trebuie amintit faptul c\, `ntreaga oper\ a
Sf`ntului Ioan de La Salle se raporteaz\ la educarea copiilor si formarea cadrelor didactice, acord`nd o aten]ie deosebit\ disciplinei.
P`n\ `n prezent au absolvit unitatea de `nv\]\m`nt peste 300 de
persoane, majoritatea integr`ndu-se pe pia]a muncii din ]ar\ [i
str\in\tate.
Colectivul de cadre didactice, didactice auxiliare [i nedidactice
(num\rul total se ridic\ la 40, din care 32 sunt cadre didactice) se caracterizeaz\ prin seriozitate, responsabilitate, unitate deplin\ [i, `n mod
special, stabilitate.
Nu pot `ncheia succinta mea prezentare f\r\ a le dori tuturor celor
implica]i `n actul educa]ional mult\ s\n\tate, fericire, realiz\ri pe toate
planurile si un sincer "La mul]i ani!".

Dr. Mihai FLOROAIA

Am ales [coala din Romnia!

Cele 3 mari "E"uri: eficien]\, energie,


etichet\
Succesul trebuie
inventat

`nt [i voi fi mereu recunosc\toare [colii romne[ti care m-a format ca om. Iat\, `n cele ce urmeaz\, ce am
putut observa [i constata pe parcursul a
dou\ s\pt\m`ni la
Londra (Oxford House
College) cu prilejul
frecvent\rii unor cursuri
de formare continu\
profesional\ `n cadrul programului Comenius finan]at de fonduri europene. {colile din Marea Britanie s`nt generoase cu oferta de angajare a profesorilor care vin din ]\ri europene,
at`t prin recunoa[terea meritelor
preg\tirii noastre universitare
superioare, c`t [i material. Eu am
ales Romnia pentru simplu fapt
c\ simt c\ apar]in acestor locuri [i
oameni [i le s`nt datoare `nc\
elevilor mei s\ le aduc ce am
selectat eu c\ ar fi mai bun [i util
pentru viitorul lor. A[a c\ la
`ntoarcere am adus cu mine `n
bagaje informa]ii,nout\]i, metode
[i activit\]i atractive , spiritul corectitudinii, al responsabilit\]ii lucrului
bine f\cut la catedr\, cum am con-

statat la profesorii englezi.


~n UK, soarele str\luce[te,
oamenii s`nt plini de energie [i
toat\ lumea munce[te cu spirit
civic [i a[ `ndr\zni s\ spun chiar
cu m`ndria de a fi cet\]eni britanici
sub sceptrul monarhiei. O diminea]\ la Londra e pastila energizant\ pentru orice turist esteuropean. Ritmul lor de via]\ `]i intr\ repede `n s`nge a[a `nc`t `ntrun interval de timp extrem de scurt
`]i schimbi mentalitatea: Dont
waste time on trifles! (Nu pierde
vremea cu nimicuri!) Dac\ mi-ar
propune cineva s\ caracterizez `n
trei cuvinte un cet\]ean englez l-a[
caracteriza astfel: eficien]\- energie- etichet\. Lumea se mi[c\ [i
se `mbrac\ confortabil ,lejer, dar
eticheta e impus\ de limbaj, atitudine, comportament vizavi de
cet\]eanul de l`ng\ tine. Londra
este un ora[ cosmopolit `n care se
`mbin\ tradi]ionalul cu modernul,
cu o popula]ie adunat\ din toate
col]urile lumii. Cursurile `ncep cu o
corectitudine de invidiat [i exactitatea BIG-BEN-ului londonez, profesorii sosesc `ntotdeauna cu 15
minute `naintea studen]ilor `n sala
de curs [i-[i preg\tesc materialele, de fiecare dat\ mai atractive, mai colorate, mai interesante.
Am r`s `n sinea mea privind oameni maturi care umblau ca furnicu]ele sco]`nd din mape [i gen]i
fi[e de lucru, plastelin\, markere,
band\ adeziv\ [i m\ `ntrebam
dac\ au fost informa]i c\ s`ntem [i

noi profesori europeni [i nu copii


de la gr\dini]ele romne[ti. Desigur c\ [tiau, dar `[i vedeau cu
con[tiinciozitate mai departe de
treab\, p`n\ la ora 9 fix c`nd li se
lumina brusc fa]a (de parc\ atunci
ne vedeau pentru prima dat\ [i
p`n\ atunci ar fi fost singuri `n
`nc\peri ) [i cu un z`mbet larg ne
salutau cu cordialitate. Alteori ne
`nt`mpinau c`nt`nd. La `nceput,
timid, murmuram to]i, apoi c`ntam
[i noi `mpreun\ cu ei. M-am `ntrebat de ce fac oare lucrul acesta
dup\ care am avut revela]ia: m\
aflu acolo ca s\ `nv\] strategii noi
de predare - `nv\]are. M-a impresionat mult preg\tirea fiec\rui
curs, c`nd mentorii no[tri, ca ni[te
actori care `[i [tiau rolurile, apelau
la decorul din dotare, mimau,
c`ntau, se jucau cu pronun]ia si
gesticulau `n fa]a noastr\ f\r\

odihn\ cam dou\ ore. Dup\ care


veneau al]ii [i al]ii. Profesioni[ti,
profesori adev\ra]i `n fa]a c\rora
`]i dore[ti s\ fii student sau elev
toat\ via]a [i de la care se poate
spune c\ "am furat secretele" artei
de a fi profesor. A fi profesor este
`ntr-adev\r o art\, un har pe care
unii `l au, iar al]ii `l dob`ndesc.
Succesul trebuie inventat! Trebuie
doar s\ muncim cu responsabilitate [i s\ ne dorim SUCCESUL! {i
s\ avem curajul s\ insufl\m asta
[i elevilor no[tri (dac\ noi s`ntem
dezam\gi]i la cursuri, putem avea
preten]ia ca ei s\ fie motiva]i?)
Avem totu[i o datorie moral\ fa]\
de genera]ia asta - viitorul Romniei...

Mihaela ZACHMAN

Grupul {colar Dimitrie


Leonida, Piatra Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

PLEDOARIE PENTRU FORMAREA OMULUI ~NTREG


oten]ialului cititor al c\r]ii lui Vlad-Ionu] T\taru ("Con[tiin]a
de sine", Institutul European, Ia[i, 2011) i se atrage aten]ia
asupra demersului pe care autorul `l `ntreprinde, `n cele
zece capitole, `n introducere [i `n `ncheiere - toate numite
"popasuri" tematice - at`t prin textul de pe coperta a IV-a,
c`t [i prin subtitlul c\r]ii ("Eseu despre rolurile multiple ale
reflexivit\]ii"), idee reluat\ pe larg `n introducere: "a sosit
vremea unei radicale reconsider\ri a statutului
reflexivit\]ii, a ponderii pe care demersul esen]ial care-i
st\ la baz\ o are `n defini]ia general\ a con[tiin]ei".
De observat c\, a[a cum `i st\ bine unui t`n\r
cercet\tor, autorul `[i propune s\ aduc\ `nnoiri `n domeniu, f\r\ a ignora clasicii (Martin Heidegger, J. P. Sartre),
`nnoirile propuse nefiind f\cute de dragul schimb\rilor, ci impuse de
"necesitatea de legitimare sistematic\ a celor mai recente achizi]ii ale
cercet\rii fenomenologice".
Cartea este o provocare, at`t pentru v`rstnici, cu scopul de a-i
scoate din tiparele `n]epenite, dar [i pentru tineri, pentru a-i determina
s\ intre `n competi]ie. Chiar din introducere, autorul ofer\ solu]ii pentru evitarea rutinei, prin desprinderea de vechi [i prin promovarea
noului, dar, mai ales, "prin luciditate [i discern\m`nt reflexive",
`ndemn`nd la o privire "c\tre ego cu `n]elepciune apt\ de a-l `ngloba
[i dep\[i", convins fiind c\ reflexivitatea este motorul progresului,
"reg\sindu-se la punctele de r\scruce ale traiectoriei oric\rei
cercet\ri".

Pag. 4

~n `ncheierea introducerii, cititorul este avertizat: "F\r\ de ea


(con[tiin]a de sine, n. n.) nu este de conceput con[tiin]a pe vertical\,
iar `ntreb\rile prezentului [i-ar putea cu greu g\si o cale c\tre un nou
r\spuns."
Cartea nu are numai rolul de a explica unele no]iuni [i concepte,
cunoscute livresc de c\tre autor, ci [i de prezentare a propriilor reflexivit\]i n\scute din judecarea celor citite, studiate, de fiecare dat\, intro-

Note de lector
duse cu sintagma "`n interpretarea noastr\".
"Con[tiin]a de sine" este [i o pledoarie `n sensul zicerii "cunoa[te-te
pe tine `nsu]i", `nainte de a `ntreprinde ceva, inclusiv `n plan social:
"nu-l po]i cunoa[te pe cel\lalt, dac\, `n prealabil, nu te-ai cunoscut pe
tine." Este o pledoarie pentru formarea omului "`ntreg [i capabil de
auto-determinare (liber)", a unui standard al personalit\]ii construite
temeinic, pentru a impune "o tipologie uman\ a excelen]ei [i a
implic\rii", invoc`nd func]ia reflexiv\ pe care o consider\ c\ "face apel
la tot ceea ce este dota]ie sau informa]ie stocat\ `n memorie [i
extrage reguli" pentru prezent [i viitor. Pledoaria pentru nou este
`nso]it\ de o precizare: "apari]ia noului este precedat\ de o prealabil\
`ncheiere a socotelilor cu starea anterioar\". Prin eforturi [i concluzii
proprii, uneori sus]inute de acumul\rile sale livre[ti, autorul pune la
`ndem`na cititorului interesante defini]ii, caracteriz\ri ale unor no]iuni

APOSTOLUL

[i concepte precum `n]elepciunea. Mai consemn\m faptul c\ autorul


nu are nicio ezitare `n a intra `n polemic\ chiar cu nume cunoscute,
precum Tudor Vianu c\ruia `i repro[eaz\ c\ a omis `n argumenta]ia
sa referitoare la teoria valorilor "`ns\[i poarta concret\ de acces c\tre
starea privilegiat\ a descoperitorului `n [tiin]\".
Totodat\, el pune `n discu]ie diverse teze [i, insistent, propune
l\murirea [i sus]inerea acestora. Vezi referirile la faptul c\ "nu este de
g`ndit `n]elepciunea f\r\ inteligen]\" sau "con[tiin]a de sine devine
st\p`nul strategiilor de `nv\]are [i aplicare".
Trebuie s\ subliniem [i aspectul c\ V.-I. T. pune `n centrul
cercet\rii sale OMUL, angajarea acestuia `n "ac]iune [i `n act", preciz`nd c\ "actul, subiectivitatea [i destinul s`nt trei piloni conceptuali ai
unei viziuni totalizatoare asupra persoanei umane" Un capitol
aparte este consacrat crea]iei estetice [i rela]iei acesteia cu con[tiin]a
de sine, chestiune abordat\ din dou\ puncte de vedere: al creatorului/crea]iei [i al receptorului.
Capitolul opt ("Interioritate [i angajament comunitar. Con[tiin]a
reflexiv\ `n mediul de alterare") ar fi util pentru diriguitorii mediului
comunitar, dac\ ace[tia ar avea resursele absolut necesare pentru
citirea acestui compartiment al c\r]ii. Ne referim, desigur, la resursele
intelectuale, indispensabile pentru `n]elegerea con]inutului.
Deocamdat\, filosoful [i-a f\cut datoria

Constantin TOM{A
(continuare `n num\rul viitor)

octombrie 2011

COGITO ERGO SUM


M\rul din gr\dina eternit\]ii
n mijlocul ]intirimului,
troneaz\ `n]elept [i
maiestuos, ca un
b\tr`n ce se afl\, un
m\r, copac a[ezat
aici, - a[a spune satul - de la facerea
lumilor. Ca pomul cunoa[terii din Eden, e
martor precum un
filosof t\cut, la toate
ale lumii: a celor v\zute [i nev\zute, a celor trec\toare [i a
celor netrec\toare.
La suprafa]\, `n lumea
v\zut\, fost-a leg\nat `n v`nturi
- ce-au trecut peste el ca peste
]ar\ - din cele patru puncte cardinale, dar nu s-a fr`nt nici n-a
plecat nic\ieri: r\d\cini din
ad`ncuri hr\nite din carnea [i
pulberea oaselor celor trecute,
`l ]intuiau bine locului.
Aici, la suprafa]\, l-au
troienit flori de mai `n tinere]ea
[turlubatic\ a prim\verilor; aici
l-a `nc\lzit c\ldura de cuptor `n
zile `nsetate; aici a ascultat
`nc\rcat `n z\pezile de alt\dat\
`n geruri ce-i `nghe]au s`ngele
str\mo[ilor din cercurile concentrice ale anilor, colinde `n
limba Miori]ei cu Lerui-Ler [i

flori de m\r `nflori]i n-o s\ v\


vin\ s\ crede]i, taman `n decembrie, aici merele sale, fructe rotunde [i ro[ii ca soarele,
au gustul str\mo[ilor; cine-a
gustat din ele nu le poate uita
niciodat\, `n orice col] al lumii
ar fi pletat.
Dorul de mere-n p`rg,
daruri ale copacului din mijloc
de ]intirim, nu-i vor da pace
fire[te, e dorul de tata, de
mama, de bunelul, de r\d\cini,
de ]ar\: ]ara din morminte.
{i tot aici, la umbra lui,
bocindu-[i mor]ii st\ `ndoliat\
suflarea lumii, `n c\utarea
r\spunsurilor legate de Dumnezeu, de suflet de via]\ [i
moarte, de pulbere [i ve[nicie,
de unde venim [i unde ne
ducem. La umbra b\tr`nului
pom, v\duvele `[i pl`ng [i `[i
t\m`iaz\ mor]ii, dragostele lor
cununate acum cu ve[nicia.
Aici a suspinat pomul trist,
pentru omul c\zut `n p\cate [i
moarte, privind la ultima lopat\
de p\m`nt ce r\suna peste
sicrie, g`ndind, cu siguran]\ la
de[ert\ciunea lumii.
Dar tot aici, a tres\rit
bucur`ndu-se de carul de flori

alb-roz d\ruit de prim\veri, cu


care s-a `mpodobit ca to]i
`mp\ra]ii lumii. `n ad`ncuri,
r\d\cinile lui, bine `nfipte `n
trupul neamului, se hr\neau
din praful de oase albe ale lui
Ion, Gheorghe, ale Mariei sau
ale Ioanei; iar atunci c`nd
`ntreaga crea]ie c`nta "Hristos
a `nviat din mor]i cu moartea
pe moarte c\lc`nd [i celor din
morm`nturi via]\ d\ruindu-le",
din florile alb-roz ce prindeau
via]\ `n coroan\ ne z`mbeau
aceia[i Ioni [i Gheorghe, acelea[i Marii [i Ioane izvor`nd `n
lumini din ad`ncuri.
Leg\nat `n cele trec\toare
[i bine `nfipt `n cele ale
ve[niciei, `ntregul copac era un
z`mbet. Se vindecase de
absurd, biruind cu Hristos,
moartea...
... Acum, peste copac a
n\v\lit toamn\ t`rzie.
Lumina s-a spart `n mii de
fe]e, ca un curcubeu. Poezia
copacului `n plin\ toamn\ e
poezia omului care-[i transfigureaz\ declinul vie]ii, `mp\rt\[indu-[i destinul lui pieritor cu al cerului [i al p\m`ntului.

Agoniile cerurilor `n
toamn\ rev\rsate peste el, s`nt
ale vie]ii noastre, iar zilele
descresc mai mult `n noi. Ne
scutur\m frunzi[urile de fiecare clip\ `ng\lbenit\ ce-a trecut, la fel ca pomul din ]intirim,
p\lit de brum\, de frunze.
Sim]im solsti]iul toamnei la
fel ca solsti]iul vie]ii noastre [i,
furtunile din afar\, ce tot vin
peste noi, ne b`ntuie cu aducerile aminte.
~n toamn\, ne contempl\m
melancolia `mpu]in\rii noastre,
triste]ea treptatei noastre `ntunec\ri.
Ne tot bat brume [i, ca `n
ve[nicul dor de mit, ca frunzele
tivite `n galben, gr\dinile zilelor
noastre `[i coboar\ sevele `n
p\m`nt, spre r\d\cinile str\mo[ilor.
Avertismente `nscrise `n
tragicele [i frumoasele stihii
din afar\ [i din noi, cei afla]i `n
c\utarea eternit\]ii.
Omul [i poetul mor, `ncet,
`ncet.
Sufletul [i poezia lui, niciodat\!
Pr. Neculai
COJOCARIU - Borca

Cine mai vrea s\ se fac\ azi,


~NV|}|TOR ~N ROMNIA?
(urmaare din pag. 1)

.V. - Se mai face la {coala Normal\ instrument


(acordeon, vioar\...), cor, lucru manual ("pui" pe etamin\), sau s`nt to]i "calculatori[ti" care eman\
"proiecte"? Unde se mai face at`t de importanta practic\
pedagogic\, c`t [i cu cine?

V . P . - Din p\cate disciplina "instrument" nu mai


exist\; cu toate acestea, acum punem bazele unei
forma]ii instrumental-artistice, coordonat\ de elevul [i
studentul dumneavoastr\, profesorul de muzic\ Paul
Imbrea. Practica pedagogic\ o facem la [coala cu
clasele I-VIII Nr 5 Piatra-Neam], sub `ndrumarea unor `nv\]\tori
de excep]ie de acolo [i la gr\dini]\ noastr\ de aplica]ii, unde
exist\ cinci doamne profesoare pentru `nv\]\m`ntul pre[colar,
des\v`r[ite! Chiar ast\zi am asistat la activitatea doamnei Tatiana
Donciu, nedesp\r]it\ de celebra ei chitar\, cu care face minuni,
`mpreun\ cu elevii no[tri.
D.V. - La "sectorul suflete", cum le zic eu filierelor voca]ionale,
important\ r\m`ne [i rela]ia cu institu]iile de educa]ie [i cultur\ ale

comunit\]ii; aici cu ce v\ l\uda]i?


V . P . - Colabor\m cu mare eficien]\ [i bucurie cu: Asocia]ia
~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (care [i ea este o institu]ie centenar\ `n 2012), cu Biblioteca Jude]ean\ "G.T.Kirileanu", cu
Complexul Muzeal Jude]ean [i cu Centru de Educa]ie Incluziv\
"Alexandru Ro[ca" Piatra-Neam] cu care am pus bazele unui
proiect de voluntariat, cu participarea elevilor no[tri, `n afara
orelor de curs.
D.V. - Dup\ cum [tim, aceast\ meserie at`t de special\, care
d\ startul `n via]\ oric\rui om [i presupune o munc\ eroic\,
r\m`ne, din p\cate, tot prost platit\ [i de aceea v\ `ntreb ce le-a]i
spune copiilor din clasa a VIII- a, de ce ar fi bine s\ se fac\ `nv\]\tori?
V . P . - Oamenii, poate mai uit\ c`te un profesor, dar
`nv\]\torul, niciodat\, a[a cum [i eu `mi amintesc adesea cu
mare drag [i cu sincer\ recuno[tin]\ de doamna mea `nv\]\toare
de la Bicaz, regretata Doamna Sandu. ~nv\]\torul e unul, profesorii mai mul]i. Orice om matur, fie el cosmonaut, parlamentar sau
doctor a `nv\]at s\ `nve]e de la un `nv\]\tor. Dumnezeu s\ le ]in\
puterile!

~ntre identitatea
na]ional\ [i toleran]a
religioas\

Tole
eran
n]a este
e efe
ectul pozitiv [i cor
rdial de
a `n]e
ele
ege credin
n]e
ele
e, ritur
rile
e [i obic
ceiur
rile
e
altor
ra f\r
r\ a le `mp\r
rt\[i sau accepta.
Joshua Liebman

n zilele de 14 [i 15 octombrie 2011, Universitatea "1


Decembrie 1918" din Alba Iulia a gazduit edi]ia a IIIa a Conferin]ei interna]ionale "Identitate confesional\ [i toleran]\ religioas\ `n secolele XVIII-XXI",
desf\[urat\ sub patronajul Facult\]ii de Istorie [i
Filologie a acestei universit\]i, `n colaborare cu
Institutul Fr Schweizerische Reformationsgeschichte Zrich [i Muzeul Na]ional al Unirii Alba Iulia.
Evenimentul, organizat [i manageriat de c\tre
domnii profesori Daniel Dumitran [i Gudor Botond
din cadrul Facult\]ii de Istorie [i Filologie a
Universit\]ii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, a adunat
peste 50 de profesori universitari, doctori `n domeniile istorie, teologie [i filologie, doctoranzi [i masteranzi ai
diverselor universit\]i de profil din Romnia (Cluj-Napoca,
Timi[oara, Alba Iulia, Bucure[ti, Blaj) [i din alte ]\ri precum
Elve]ia, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia.
Conferin]a a fost structurat\ pe [ase sec]iuni, fiecare dintre
acestea cuprinz`nd teme interesante, incitante la dezbateri [i
analize precum: Dificila genez\ a politicii de toleran]\,
Interferen]e confesionale `n arhitectura ecleziastic\, Confesiune
[i identitate `n Transilvania secolului XVIII, In medium quaestionis: Edictum Josephinum et tolerantia, Evolu]ii confesionale [i
confrunt\ri identitare `n secolele XIX-XX, Noi conflicte [i definiri
identitare `n pragul secolului al XXI-lea.
Sec]iunile conferin]ei, desf\[urate `n Sala Senatului
Universit\]ii [i `n Sala Biroului Senatului (Palatul Apor) au vizat
dezbaterea, analiza [i clarificarea unor aspecte precum toleran]a
[i intoleran]a religioas\, tradi]ional [i modern `n societ\]ile actuale, confesionalism [i ideologie na]ional\, aspecte ale istoriei
Bisericii Unite din Transilvania secolelor XVIII-XIX, `nv\]\m`ntul
confesional, rela]iile etnice [i confesionale `n Transilvania secolelor XIX-XX, opresiune sau toleran]\? etc.
Participan]ii la conferin]\ au avut serioase interven]ii [i
prezent\ri [tiin]ifice bine documentate. Lucr\rile s-au desf\[urat
`n limbile romn\, german\ [i englez\.
Prima zi a lucr\rilor s-a `ncheiat cu vernisajul expozi]iei
Fecioare `nl\crimate ale Transilvaniei prezentat de c\tre academician Marius Porumb [i preot lector Jan Nicolae. Cu acest prilej
a fost lansat\ [i lucrarea cu acela[i titlu semnat\ de Ana
Dumitran, Hegeds Enik [i Vasile Rus. Cele 422 pagini ale c\r]ii
aduc o m\rturie profund documentat\ a istoriei icoanelor
v\rs\toare de lacrimi din spa]iul transilvan, cu prec\dere a
icoanei Sfintei Fecioare Maria de la M\n\stirea Nicula, jude]ul
Cluj.
~n cea de a doua zi a lucr\rilor s-au derulat ultimele trei sesiuni [i s-au tras concluziile `ntregii activit\]i.
Activitatea s-a finalizat cu o vizit\ documentar\ `n ora[ul [i
cetatea Alba Iulia ghidat\ de doamna profesor Ana Dumitran.
Evenimentul derulat `n cele dou\ zile `n cadrul Universit\]ii "1
Decembrie 1918" Alba Iulia s-a caracterizat printr-o `nalt\ ]inut\
academic\, densitatea [i noutatea informa]iilor [tiin]ifice prezentate, solemnitate, maxim\ seriozitate [i elegan]\, fapt pentru care
organizatorii merit\ toate felicit\rile [i mul]umirile din partea participan]ilor.
Dr. Mihai FLOROAIA

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Gramatica Academiei (2005), DOOM (2005)


[i necesitatea `nnoirii studiului limbii romne `n [coal\

p\rute `n 2005, noile edi]ii ale Gramaticii Academiei


(GALR) [i Dic]ionarului ortografic, ortoepic [i morfologic al
limbii romne (DOOM) au constituit, la vremea respectiv\,
evenimente editoriale, f\r\ ca `n spa]iul [colar s\ produc\
aten]ia cuvenit\ [i reac]iile pozitive a[teptate.
Elaborate de largi echipe de autoare-lingviste de cele
mai diverse orient\ri [i specializ\ri, cele dou\ prestigioase
lucr\ri ofer\ o nou\ perspectiv\ a `n]elegerii organiz\rii limbii romne, a mecanismelor de utilizare a sistemului acesteia `n procesul de comunicare - oral\ [i scris\ - curent\.
Cele dou\ volume ale Gramaticii Academiei (I. Cuv`ntul
[i II. Enun]ul) descriu [i interpreteaz\ un inventar de fapte
lingvistice bogat, ce nu se deosebe[te prea mult de cel al
Gramaticii Academiei (vol. I-II) din 1963, dar extinde interesul acordat
schimb\rilor generate de evolu]ia limbii romne din ultimele cinci
decenii, de profundele schimb\ri socioculturale care au avut loc `n
aceast\ perioad\ istoric\, de apari]ia unor fapte necunoscute p`n\
acum limbii romne, precum [i de tendin]a de rea[ezare a normelor
care regleaz\ vorbirea [i scrierea.
Descriptiv\ [i normativ\, `n acela[i timp, actuala gramatic\
cerceteaz\ faptele [i regulile comune diferitelor limbaje [i stiluri
func]ionale (solemn, oficiaal - adminisstraativ, tehnico-[[tiin]ific, poetic,

octombrie 2011

livressc, colocviaal, populaar, argotic, arhaaic), no]iunile fiind ilustrate prin


exemple selectate nu numai din textele scriitorilor, ci [i din comunicarea oral\ actual\ (emisiuni radiofonice [i de televiziune ori conversa]ia spontan\), deosebire de importan]\ fa]\ de Gramatica din 1963.

C u l t i v a re a
l i m b i i ro m n e
Sunt actualizate descrierea [i clasificarea claselor lexico - gramaticale (p\r]ilor de vorbire) [i unit\]ilor sintactice ale propozi]ei (p\r]ilor
de propozi]ie), analizate prin folosirea unei terminologii academice
adecvate, adesea `ncifrate pentru cei nepreg\ti]i s\ o foloseasc\.
Evident, s`nt aduse modific\ri [i `n clasificarea propozi]iilor subordonate.
DOOM (2005) reprezint\ o edi]ie integral revizuit\ a DOOM ap\rut
`n 1982. Asemenea GALR (2005), [i aceast\ lucrare a ap\rut la ini]iativa acad. Eugen Simion, pre[edintele anterior al Academiei Romne,
fostul nostru ilustru profesor de literatur\ romn\ postbelic\.
Acest dic]ionar este normativ, con]in`nd peste 60 000 de cuvinte,

APOSTOLUL

din care cca. 2 500 sunt noi, marcate printr-un semn distinctiv, selectate din dic]ionare recente ori care circul\ `n mass-media [i `n limba
vorbit\ (a accesa, acquis, broker, dealer, gay, hacker, item, jacuzzi,
trend etc.).
Cei interesa]i vor g\si `n DOOM (2005) r\spunsuri la numeroase
`ntreb\ri privind pronun]area, scrierea [i flexiunea unor cuvinte care nu
figurau `n Dic]ionarul anterior.
Au fost operate numeroase modific\ri, inclusiv cele impuse de
Academia Romn\ `n 1995, privind `nlocuirea, `n majoritatea situa]iilor,
a lui ` cu `n interiorul cuvintelor [i substituirea unor forme ale verbului a fi cu sunt, suntem, sunte]i.
La cca. 3 500 de cuvinte din DOOM (1982) s-au f\cut interven]ii
care afecteaz\, `ntr-o m\sur\ sau alta, normarea sau interpretarea lor.
De interes na]ional, a[teptate de un anumit public, cele dou\
lucr\ri sunt necesare [colii romne[ti (profesorilor, elevilor [i
studen]ilor) ca apa [i aerul.
Altfel spus, [coala zilelor noastre [i to]i cei care folosesc limba
romn\ `ntr-un fel sau altul au mare nevoie de ele, de vreme ce limba
na]ional\ nu poate s\ aib\ mai multe gramatici [i mai multe sisteme
ortografice, de vreme ce limba romn\ este primul semn al identit\]ii
noastre [i instrumentul esen]ial al culturii na]ionale.

Prof. Gheorghe }IG|U

Pag. 5

SINDROMUL FUNERIU: TESTOMANIA


Testele ini]iale
UTILE, DAR INSUFICIENTE

DE R~SUL CURCILOR

Logica testelor
ini]iale la logic\?
m avut privilegiul s\ cunosc la Olimpiada Na]ional\ de
Discipline Socio-Umane colegi profesori care au muncit
[i nop]i [i-au muncit [i zile la itemi ai testelor predictive [i
finale, pe care le-au f\cut publice, ca model, drept pentru
care le mul]umesc. Ele au o noim\ `n evaluarea pe parcurs, `n vederea not\rii, dar dac\ la obiectele `ncep\toare
ele s`nt obligatorii, atunci logica lor de a u[ura munca
celor de la catedr\ se destram\.
Ca s\ "ne-n]elegem", vorba Domnului Ministru
Marga, ce sens are s\ d\m test ini]ial obligatoriu la logica de anul trecut [i test final la psihologia de anul acesta,
sau s\ d\m teste ini]iale obligatorii la clasa a XI - a din
psihologia de-a X-a [i testul final la economie? Ce
m\sur\m? Care progres?
O explica]ie minim\ am primit: la obiectele noi, care la
Disciplinele Socio-Umane `nseamn\ la toate, nu s`nt dou\ s\pt\m`ni
de recapitulare?!, ci de predare, iar `n a treia s\pt\m`n\ se aplic\
testul. Dar domnilor [i doamnelor, dac\ `n orar am orele luni, atunci
prima or\ o petrec cu deschiderea anului [colar [i distribuirea
manualelor, cu `nt`lnirea claselor cu dirigin]ii ; a II-a or\ spun [i eu ca
profesor nou : Bun\ ziua, m\i copii! M\ prezint, se prezint\ [i ei,
facem aprecieri generale despre [tiin]a pe care urmeaz\ s\ o
studiem, despre manual., [i culmea, cele 50 de minute trec, iar a
III-a or\, d\m testul.
Semestrul I s-a scurtat, adic\ a revenit la structura de trimestru
(iar cele dou\ no]iuni, apropo de logic\, nu s`nt sinonime) [i calcul\m: primele 4 s\pt\m`ni s-au dus cu deschiderea, prezentarea,
aplicarea testului [i discutarea lui individual (i-auzi!) Din cele 15
s\pt\m`ni, ultima or\ e pentru `ncheierea mediilor, penultima e pentru ascultarea celor `n situa]ie de corigen]\ aceasta de c`nd e
lumea), o or\ se duce cu lucrarea de control scris\ [i consemnat\ `n
catalog ca not\ (evaluarea ritmic\), o or\ se duce anul acesta cu 1
Decembrie, zi liber\ prin Constitu]ie, c\ e Ziua Na]ional\ [i mai r\m`n
c`te?! pentru parcurgerea programei care, nu-i a[a, este obligatorie.
Fereasc\ Dumnezeu s\ intervin\ [i altceva: o [edin]\ urgent\, o
boal\, o internare `n spital; deja s`ntem cu to]ii pasibili de pedeaps\,
pentru c\ am `n]eles demult c\ noi profesorii n-avem drepturi, ci doar
obliga]ii.
A]i f\cut `ntre timp o socoteal\? 15-8 = 7 ore de predare,
ascultare, notare, apreciere..., `ncheierea situa]iei [colare [i SC-ul,
dac\ nu cumva [i tez\ la 1 or\ pe s\pt\m`n\ (alt\ abera]ie).
Dar profesorii care au de corectat c`te 800 de teste p`n\ la
extemporale, 800 [i ele, ce fac, dac\ ziua descre[te de la echinoc]iul
de toamn\ `ncoace [i asta-i o lege astral\, obiectiv\?
Iat\ cum aceast\ chisal\ de creiere [i `nghi]ire de nop]i va fi
apostrofat\ pe m\sur\: adic\ cum, voi care s`nte]i "formatori de
opinie", care g`ndi]i [i ac]iona]i "altfel", nu v\ pute]i adapta? V\ ordon
s\ fi]i inteligen]i!
{i a[a ne lu\m rani]a cu pedepse de-a c`rca [i nu c`rtim, dar
m\car s\ spunem c\ ne afl\m `n plin Ionesco, putem? R\spunsul
corect: doar unii putem, aceia care cred c\ este eficient\ o testare
ini]ial\, la obiectele de BAC, pentru elevii care au intrat `n clasa a
XII-a [i trebuie s\ fie monitoriza]i, s\-i avertiz\m, s\-i preg\tim [i
s\-i `mpingem spre "progres", ca s\ nu se mai repete situa]ia din
vara anului 2011. ~n rest, ne afl\m `n plin absurd, e ca [i cum colegii
no[tri din MECTS ar putea r\spunde la `ntrebarea: "Dac\ bunica ar
fi un tramvai cu patru ro]i, c`]i lei ar costa biletul?".
Ruperea sau suspendarea temporar\ sau eternizat\ de catedr\,
poate produce astfel de anomalii [i-i de `n]eles; dar tot ne `ntreb\m:
Oare mai inventa]i [i alte n\zb\tii? Sau ne propune]i s\ facem o
cerere, prin care s\ v\ rug\m cu deosebit respect, s\ ne permite]i s\
mai [i tr\im, at`t c`t mai poate fi posibil la acest sf`r[it de lume, `n care
p\durile Romniei s`nt tot mai pu]ine [i din cauza [colii.

estele ini]iale s`nt


utile, dar acestea nu
vor duce la `mbun\t\]irea rezultatelor examenelor na]ionale,
este concluzia unui
sondaj ini]iat de Federa]ia Sindicatelor
Libere din ~nv\]\m`nt,
pe propriul site. Mai
bine de jum\tate dintre responden]i consider\ c\ o solu]ie mai
bun\ pentru cre[terea performan]elor ar fi schimbarea programelor [colare. Dup\ ce au
contabilizat r\spunsurile, sindicali[tii inten]ioneaz\ s\ cear\
finan]area acestor test\ri ini]iale,
ale c\ror cheltuieli au fost suportate, `n mare parte, de profesori
[i `nv\]\tori.
La sondaj au r\spuns 291 de

cadre didactice. Rezultatele


arat\ c\ peste jum\tate (52,92%)
dintre responden]i este `n favoarea aplic\rii testelor ini]iale,
chiar dac\ a suportat cea mai
mare parte a costurilor legate de
aceste test\ri: 52,23%; au mai
contribuit [coala: 30,24%; comitetul de p\rin]i:12,37%; MECTS:
4,12%; Inspectoratul {colar jude]ean: 1,03%.
"Decizia de testare ini]ial\ a
elevilor a fost luat\ cu `nt`rziere,
iar din acest motiv nu a fost elaborat\ o metodologie care s\
reglementeze procesul de desf\[urare a verific\rilor [i care s\
precizeze sursele de finan]are.
Deoarece testele trebuiau rezolvate de elevi `n numai 50 de
minute, profesorii nu au putut
scrie subiectele pe tabl\, fiind
nevoi]i s\ multiplice foile cu

Evalu\ri `n `nv\]\m`ntul
preuniversitar
dev\rul dureros, dar cunoscut
oamenilor [colii, dezv\luit cu
adjective precum "dezastruos",
"[ocant" [.a.m.d., dup\ bacalaureatul din aceast\ var\, a condus la
o concluzie cert\: cel pu]in 60%
dintre elevi nu mai pun m`na pe
carte, dar au diverse alte preocup\ri.
Solu]ia g\sit\ pentru salvarea
viitorului na]iunii, de c\tre
Ministerul Educa]iei, este testarea
tuturor elevilor la fiecare `nceput
de an [colar, care pe alocuri se f\cea oricum,

Viespea Dida

subiecte. ~n cazul mai multor


clase cu circa 20-30 de elevi
fiecare, s-a ajuns astfel la sute de
pagini multiplicate, deci la costuri
foarte mari suportate de cadrele
didactice", a declarat Simion
H\ncescu, pre[edintele FSLI.
Sondajul mai arat\ c\
83,16% dintre responden]i nu
cred c\ rezultatele la examenele
na]ionale vor `mbun\t\]i datorit\
acestor teste.
"De remarcat este `ns\ [i
faptul c\ rezultatele acestor teste
nu au fost comunicate la nivel
na]ional, pentru a se evita dezastrul de la Bacalaureatul de anul
acesta, ci au r\mas la nivel strict
local. Totodat\, notele nu au fost
trecute `n catalog sau `n alt document [colar, iar de aceea elevii
au tratat testele cu indiferen]\.
Din acest motiv, inten]ion\m s\
`naint\m un memoriu la Palatul

TESTOMANIA

Parlamentului, `n care s\ cerem


finan]area de c\tre stat a verific\rilor ini]iale, dar [i men]ionarea rezultatelor ob]inute de
elevi `n documentele [colare", a
mai declarat pre[edintele FSLI.
~n opinia responden]ilor sondajului, rezultatele examenele
na]ionale s-ar putea `mbun\]i
prin: modificarea programelor
[colare: 49,48%; examene diferen]iate: 27,49%; mai mult interes din partea p\rin]ilor: 20,96%;
medita]ii: 2,06%.
Din cele 291 de cadre didactice care au participat la sondajul
ini]iat de FSLI, 182 s`nt din mediul urban (62,54%), iar 109
(37,46%) s`nt din mediul rural. De
asemenea, 273 de cadre didactice ( 93,81% ) s`nt titulare, iar
restul suplinitori.

Mihaela DR|GOI

pentru a se stabili riguros care este starea


`nv\]\m`ntului preuniversitar.

aceste materii, se adaug\ chimia [i cultura


civic\.

Dup\ dou\ s\pt\m`ni


de recapitul\ri

Mai greu pentru liceeni!

A[adar, printr-o directiv\ transmis\ de


MECTS n fiecare jude], n primele dou\
s\pt\m`ni de [coal\, nv\]\torii [i profesorii
au recapitulat materia din anul precedent, iar
n cea de-a treia s\pt\m`n\ au `nceput s\- i
testeze pe elevi.
Dac\ la bobocii intra]i acum `n clasa I, se
urm\re[te stabilirea "nivelului de dezvoltare
fizic\, socio-emo]ional\ [i cognitiv\ a limbajului [i comunic\rii, dar [i dezvoltarea capacit\]ilor [i a aptitudinilor n nv\]are", la clasa a
II-a au fost evalua]i la limba romn\ [i la matematic\, iar cei din
clasele a III-a si a
IV-a la limba romn\, matematic\ [i [tiin]e.
Pentru elevii
de gimnaziu, n
clasele V-VI, profesorii au verificat
cuno[tin]ele acumulate la limba
romn\, limba
str\in\, matematic\, fizic\ [i biologie, iar n clasele
VII-VIII, pe l`ng\

Liceenii au fost evalua]i [i ei, n func]ie de


filier\ [i profil, n cea de-a treia s\pt\m`n\ de
cursuri, la limba romn\ [i dou\ limbi str\ine,
tehnologia informa]iei [i comunica]iilor (TIC),
matematic\, fizic\, biologie, chimie,
geografie, istorie, dar [i la disciplinele socioumane (logic\, argumentare si comunicare,
psihologie, economie, sociologie, filosofie),
disciplinele de specialitate specifice domeniului de preg\tire profesional\ (tehnologic) sau
cele specifice specializ\rii (voca]ional).
Rezultatele test\rilor nu vor fi f\cute publice [i nici trecute n catalog, ns\ vor fi
anun]ate individual p\rin]ilor [i p\strate.
Scopul acestor evalu\ri este acela de a se
vedea ce deficien]e trebuie remediate n
cazul fiec\rui elev, astfel nc`t, la finele anului
s\ se constate progresul [colar sau, dup\
caz, involu]ia. De aceea, pentru c\ orice compara]ie implic\ doi termeni, n ultimele dou\
s\pt\m`ni din semestrul II, elevii vor fi evalua]i, din nou, iar notele lor vor fi comparate cu
cele de la testele de la `nceputul acestui an
[colar.
R\m`ne de v\zut dac\ aceste raport\ri,
adunate la MECTS [i cuantificate `n cifre statistice, vor avea efecte asupra cadrelor didactice ai c\ror elevi vor involua, c\ asupra
elevilor, mai mult dec`t o urecheal\ zdrav\n\
[i t\ierea banilor de buzunar din partea
p\rin]ilor, nu prea vor avea.

Angela BRUDARU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Proiecte comune CCD Neam] - CCD Harghita

Proiectul Compas, pe perioada verii

n var\, Proiectul Compas


nu a intrat `n vacan]\. Din
contr\, `nv\]\torii [i institutorii participan]i la acest
proiect au avut parte de o
vacan]\ [i de un timp de
odihn\ mult mai scurte
dec`t mul]i colegi ai lor.
Aplica]iile la care au participat colegii no[tri `nv\]\tori
[i institutori au durat patru
s\pt\m`ni. Aplica]iile s-au
organizat pe 16 grupe `n
jude]ul Harghita [i tot pe 16
grupe `n jude]ul Neam]. ~n jude]ul
Harghita, ele s-au desf\[urat `n dou\
etape: trei s\pt\m`ni imediat dup\
`ncheierea cursurilor anului [colar
precedent [i o etap\ `n prima s\pt\m`n\ a lunii septembrie. ~n jude]ul
Neam], aplica]iile practice au `nceput `n
data de 13 august [i au durat p`n\ `n 11

Pag. 6

septembrie. Participarea la aplica]iile


]inute de asisten]ii-formatori, `n ambele
jude]e, a fost [i continu\ s\ fie de
aprox. 85-90%, iar aplica]iile s-au bucurat de un feedback pozitiv `n r`ndul participan]ilor.
~n luna iunie a fost preg\tit pentru
tipar manualul pentru `nv\]\tori cu titlul:
"Informa]ii privind curricula [i con]inutul
programelor de formare continu\
acreditate `n cadrul Proiectului COMPAS", care a ie[it `n iulie din tipografie
[i care s-a distribuit gratis `n lunile
august-septembrie fiec\rui `nv\]\tor/
institutor participant.
~n luna iunie a ap\rut, sub form\
electronic\, Buletinul informativ nr. 2, iar
`n luna august Buletinul informativ nr. 3.
Ele pot fi consultate pe site-ul www.compas2010.ro. Tot `n luna iunie a fost
`nfiin]at Forumul pe acest site, care are la
aceast\ dat\ 14 mesaje [i 36 de membrii

`nregistra]i. Pe platforma site-ului s-au


`nregistrat 800 de `nv\]\tori/institutori, din
cele dou\ jude]e.
~n data de 31 august 2011 s-a
`ncheiat primul an al acestui proiect,
care s-a axat `n principal pe formarea
`nv\]\torilor/institutorilor. Cel de-al doilea an al proiectului se va axa pe formarea profesorilor.
Echipa de management a proiectului se ocup\ de aspectele specifice
de organizare, monitorizare [i de
managementul c\tre finan]ator, `n a[a
fel, `nc`t obiectivele proiectului s\ fie
atinse, rezultatele preconizate s\
devin\ realitate, `n beneficiul tuturor
participan]ilor `nv\]\m`ntului preuniversitar.
Miercurea Ciuc, 31 august 2011
Hedwig Bartolf,
asistent manager

Fondul Social European


Programul Opera]ional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritar\ 1 "Educa]ia [i formarea
profesional\ `n sprijinul cre[terii economice
[i dezvolt\rii societ\]ii bazate pe
cunoa[tere"
Domeniul major de interven]ie 1.3
"Dezvoltarea resurselor umane `n educa]ie
[i formare"
Beneficiar: Inspectoratul {colar
Jude]ean Harghita
Titlul proiectului: "Profesionalizarea
carierei didactice - noi competen]e pentru
actori ai schimb\rilor `n educa]ie din
jude]ele Harghita [i Neam]"
ID: 62468

APOSTOLUL

Durata: septembrie 2010 - august 2013


(36 luni)
Buget proiect: 16.680.579,00 RON
Parteneri:
- Inspectoratul {colar Jude]ean Neam]
- Casa Corpului Didactic "Apczai
Csere Jnos" Pedaggusok Hza,
Harghita
- Casa Corpului Didactic Neam]
- Universitatea Transilvania din Bra[ov
Obiectiv general:
Formarea [i dezvoltarea competen]elor personalului didactic din sistemul
de `nv\]\m`nt preuniversitar `n vederea
`mbun\t\]irii managementului [i calita]ii
procesului educa]ional.

octombrie 2011

~NTRE ISTORIE {I PREZENT


CU OPTIMISM,
DESPRE {COAL|

REMEMOR|RI: Octombrie 2011


2/1963 - n. Mircea A. Diaconu la Boroaia, Suceva. A
copil\rit [i a absolvit [coala primar\ `n satul Or]e[ti,
Dr\g\ne[ti, Neam]. Liceul "Calistrat Hoga[" din PiatraNeam] (1982), Facultatea de Filologie, Suceava
(1986). ~n prezent, prof. univ dr. la Universitatea
"{tefan cel Mare" din Suceava; din 2008, decan al
Facult\]ii de Litere [i {tiin]e ale Comunic\rii. Volume
(1997-2008): "Poezia de la "G`ndirea""; "Mircea
Streinul, Via]a [i opera"; "Instantanee critice";
"Mi[carea "Iconar""; "Fe]ele poeziei"; "Cezar Baltag";
"Constantin Ciopraga. 85 de ani"; "Poezia postmodern\"; "Ion Creang\"; "Studii [i documente
bucovinene"; "La sud de Dumnezeu. Exerci]ii de luciditate";
"Atelierele poeziei"; "Calistrat Hoga["; "Cui i-e fric\ de Emil
Cioran?"
8/1858 - n. Petru Th. Missir, la Roman,. Liceul Na]ional din
Ia[i; Facultatea de Drept din Viena. Membru, secretar al Societ\]ii
"Romnia Jun\". Continu\ studiile la Berlin (din 1876). Doctor
(1879). Din 1890, membru al "Junimii". Profesor la universit\]ile
din Ia[i [i Bucure[ti. Redacteaz\ Revista "Era nou\" (1889-1990),
`n comitetul de redac]ie al "Revistei Romne", al\turi de M.
Dragomirescu, P. P. Negulescu [i C. R\sulescu-Motru. Membru
onorific al Academiei Romne (1926). Scrieri: "{tiin]e [i arte.
Romnia viitoare"; "Poezii" de Al Macedonski; "Foarte pu]ine
cuvinte d-lui Al. A. Macedonski"; "Din literatura periodic\";
"Coarde sparte, versuri de T. G. Djuvara, toate `n "Convorbiri literare"; "Fenomenul social. Omagiul lui Titu Maiorescu", 1900.
13/1843 - n. {tefan G. V`rgolici, la Borle[ti, Neam] (d. 29.
07. 1897, Ia[i). {coala Domneasc\ din Piatra-Neam], gimnaziul,
liceul [i Facultatea de Litere a Academiei Mih\ilene, la Ia[i. Cu o
burs\, `mpreun\ cu George Panu [i Alexandru Lambrior, pleac\
la Paris, apoi la Madrid [i la Berlin. Profesor la B`rlad, iar din 1875,
la Universitatea ie[ean\. Colaborator la "Convorbiri literare".
Primul care face cunoscut folclorul iberic `n Romnia [i care traduce "Don Quijote", de Cervantes. Inspector [colar, autor de manuale [colare. Autor al unei gramatici a limbii latine. Membru corespondent al Academiei (1887).
16/1875 - n. Mihai Stamatin, la M\lini, Suceava (d. 25. 09.
1922, Piatra-Neam]). Liceul Na]ional, Facultatea de {tiin]ele
Naturii, Ia[i. A fost profesor la Ia[i, F\lticeni, Piatra-Neam] (Liceul
"Petru Rare[", [i director). A `nfiin]at Internatul Fiilor de S\teni
(1914), Muzeul Regional "Cozla" (1920). Scrieri: "Contribu]ie la
flora lichenologic\ a Romniei"; "Contribu]ie la flora stepelor din
Romnia"; "Contribu]ie la flora phancrogamelor din Romnia".
20/1938 - n. Cornel Nicoar\, la C`mpia Turzii, Cluj. Institutul
de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ "I. L. Caragiale" (1961-1965).
A fost actor la Teatrul Tineretului din Piatra-Neam] de la 8 iulie
1965, p`n\ la pensionare, [i a interpretat diverse roluri `n peste
100 de spectacole. A de]inut func]iile de director adjunct (19711984) [i director (1986-1989). Este membru al UNITER [i al
Funda]iilor Culturale: "Ion Creang\", "I. I. Mironescu", "Lasc\r
Vorel", "Ion Coman".
20/1958 - n. Constantin Dram, la R\zboieni, Neam]. Liceul
"Petru Rare[" din Piatra-Neam], Facultatea de Filologie a
Universit\]ii ie[ene. Profesor la Pa[cani, redactor, redactor-[ef,
director la Editura "Junimea", cadru universitar (din 1998 [i `n
prezent). Doctor `n filologie (2002). A debutat `n Revista "Cronica"
(1981), cu versuri. A fost redactor coordonator al Revistei
"Collegium". De]in\tor al rubricii "critica prozei" la "Convorbiri literare". Debut editorial: "Fuga Marelui Regizor" (1992), C\r]i
(1992-2008): "Fuga Marelui Regizor"; "Milionar la marginea
imperiului"; "Lumi narative"; "Vie]ile [i suferin]ele sfin]ilor";
"Povestiri din istoria neamului romnesc"; "Mihail Sadoveanu.
Modelul istorisirii de dragoste"; "Devenirea romanului. ~nceputuri";
"Omul milo[ian. 11 metamorfoze urmate de c\derea `n oglind\".

21/1906 - n. Har. Mihailescu, la V`n\tori, Dumbrava Ro[ie


(azi, Municipiul Piatra-Neam]) (d. 9. 03. 1992). Liceul "Petru
Rare[", Facultatea de Litere [i Filozofie (latin\ [i romn\) a
Universit\]ii Bucure[ti. Profesor la T`rgu-Neam], Roman, Curtea
de Arge[ [i Piatra-Neam]. ~n studen]ie, a frecventat cenaclurile
"Sbur\torul" "Falanga". A pus bazele cenaclurilor literare "Slova
Nou\", "Calistrat Hoga[" [i "Petrodava" (Piatra-Neam]). Debut cu
poezii `n "Bilete de Papagal" (1928). A colaborat la numeroase
publica]ii din Neam] [i din ]ar\. Scrieri: "T`lcuirea lui Har.
Mihailescu"; "Din cartea vie]ii"; "G`ndind la dep\rt\ri fecioare".
21/1939 - n. Dumitru Irimia, la Roman (d. 2009, Ia[i).
{coala Medie (azi, Colegiul Na]ional "Roman-Vod\"), Facultatea
de Filologie, a Universit\]ii din Ia[i. Doctor (1976). ~n `nv\]\m`ntul
universitar (din 1962), urc\ treptele ierarhiei, remarc`ndu-se ca
lingvist [i filolog, ca autor al unor gramatici [i studii universitare de
stilistic\ func]ional\ a limbii romne. Lector de limba romn\ la
universit\]i din Italia. Scrieri: "Limbajul poetic eminescian"; "Curs
de lingvistic\ general\"; "Structura stilistic\ a limbii romne contemporane"; "Lingvistica - Poetica - Stilistica"; "Introducere `n
stilistic\"; "Dic]ionarul limbajului poetic eminescian" (coordonator);
"Dic]ionarul limbajului poetic eminescian: Semne [i sensuri I-II";
"Gramatica limbii romne".
26/1936 - n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-S\rat\, Bac\u.
Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universit\]ii ie[ene.
Profesor [i director de [coal\, inspector [colar, secretar al
Comitetului Regional de Cultur\ [i Art\ (Bac\u), pre[edinte al
Comitetului de Cultur\ [i Art\ al Jude]ului Neam], [eful Sec]iei de
Propagand\ a Comitetului Jude]ean Neam] al P.C.R., director al
Teatrului Tineretului din Piatra-Neam] [i director al Centrului de
Libr\rii al Jude]ului Neam]. A ini]iat, condus [i colaborat la manifest\ri cultural-artistice locale, zonale sau na]ionale: S\rb\toarea
de la R\zboieni, S\rb\toarea Muntelui Ceahl\u, Festivalul de
Teatru, Stagiunea simfonic\ a Filarmonicii "Moldova" din Ia[i,
Festivalul "Vacan]e Muzicale la Piatra-Neam]", "Sadoveniana",
Bienala de Art\ Plastic\ "Lasc\r Vorel", "Petrodava - 2000",
Stagiunea "Petrodavae Musici Dies", cicluri de emisiuni la Tele M
Plus Piatra-Neam]. C\r]i: "Monumente istorice din jude]ul Neam]",
"Jude]ul Neam] - Ghid", "Petrodava - 2000. Tradi]ie [i continuitate"; "~ntre "Dragonul" [i "Pia]eta" (1981-1986)". La mul]i ani,
Domnule Profesor!
Bro[teni, la Cot`rga[i, Bro[teni,
28/1872 - n. I. Teodorescu-B
Jude]ul Neam] (d. 6. 11, 1958, Bucure[ti). {coala Normal\ "Vasile
Lupu", Ia[i (1894). ~nv\]\tor: Cot`rga[i, la Bro[teni. Inspector
[colar `n Basarabia (1920-1927), apoi, p`n\ la pensionare (1929),
la {coala Primar\ "Vasile Conta" din Ia[i. A publicat, `n colaborare, manuale [colare. A elaborat Statutul Societ\]ii Culturale
"Bistri]a" din Bro[teni. A organizat Banca Popular\. A colaborat la
"{ez\toarea", "Gazeta S\teanului", "F\t-Frumos", "~nsemn\ri
Ie[ene", "Junimea Literar\", "Ion Creang\", "Tudor Pamfilie" [. a.
Autor al volumului "Testamentul c\l\uz\", 1930.
28/1937 - n. Virgiliu Gh. B`rliba, la Roman. Fiul profesorului Har. Mih\ilescu. Liceul "Petru Rare[" din Piatra-Neam],
Facultatea de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti (1961). Profesor `n
S\laj [i Neam], muzeograf [i director la Muzeul de Arheologie
Piatra-Neam]. Cercet\tor [tiin]ific la Institutul de Arheologie "A. D.
Xenopol" din Ia[i (din 1980). Specializat `n arhivistic\, `n arheologie geto-dacic\, `n epoca migra]iei [i `n numismatic\ antic\.
Doctor `n istorie (1975). A condus s\p\turi arheologice la B`tca
Doamnei (Piatra-Neam]), Calu-Iapa, T`rzia, Gura Secului [i
Brani[te, toate `n Neam]. Din 1991, profesor la Facultatea de
Istorie de la Universitatea din Ia[i. ~ntre 1969-1975, a `nfiin]at [i a
condus Revista "Memoria Antiquitatis".
C.T.

Schilodim `n banc\
plozii / Cu nimicuri
f\r\ miez / ~nmul]im
`n ani n\rozii / F\r\
datini, f\r\ crez!" Ce
s`nt astea? Versuri
dedicate actualului
sistem de `nv\]\m`nt,
ridicat `n slavi de unii,
criticat dur de al]ii.
Unde pute]i g\si versurile citate? ~n poezia "Oi [i boi" volumul "Abecedar de
istorii [i istorioare", Ed. Junimea,
Ia[i, 2008, p. 99. De ce le-am
reactualizat? A `nceput un nou an
[colar. D\sc\limea a elaborat noi
planuri strategice, de succes. E
convins\ c\ merge "pe drumul cel
bun". Prive[te viitorul cu optimism. C\ unele cadre didactice
au salarii mai mici ca tarabistele
din pia]\, nu-i bai. 2012 e un an
electoral, se las\ cu miere [i lapte
pentru to]i bipezii mioritici. Vr\jeli
electorale? Probabil. Cert e c\
romnii nu mai doresc o [coal\
de tip SRL. Produc\toare de
[omeri cu diplom\. Nimeni nu mai
accept\ b\[c\liosul [lag\r "Vivat
{coala SRL!" Gata!
Dup\ ce am p\r\sit "socialismul victorios", am aruncat la
gunoi tot ce au avut mai bun `n
[coal\. Vorba poetului de
tranzi]ie: "Vot\m legi ce dau cu
parul / La trecutul str\mo[esc /
Viitoru-l d\m cu varul / C-a[a-i
bine [i firesc". Am privit cu o
nep\sare condamnabil\ cum s-au
instaurat comoditatea, indisciplina, frauda. ~n nebunia aceea
general\ de distrugere a simbolurilor comuniste, am t\iat p`n\
[i catargul port-drapel din curtea
[colii. Nu ne mai trebuia. Nu mai
arbor\m Tricolorul. Nu mai c`nt\m
imnul. Ast\zi `l c`nt\m numai la
`nt`lnirile interna]ionale de fotbal [i
ne facem de r`s `ntotdeauna. Vezi

"cazul" P. Marcel care [i-a permis


s\ modifice textul sacrosanct al
imnului. Cic\ cu acceptul
somit\]ilor intelectuale din Liga lui
Mitic\. Ca ex-elev [i profesor am
ascultat cu respect, multe imnuri.
C`teva: Imnul Regal, Imnul de
Stat al Unirii Sovietice, Te sl\vim
Romnie, Trei culori, De[teapt\te romne. Cu ce ne-am ales? Ca
to]i romnii adev\ra]i, mi-am iubit
]ara. Nu ajunge?
Anul [colar trecut, un popor
de adolescen]i a picat la "bac". Un
alt popor de profesori [i p\rin]i
dispera]i despic\ firul `n patru ca
[\ afle cauzele uria[ului dezastru.
Fire[te caut\ solu]ii "de salvare".
~n aceast\ conjunctur\ trist\, un
prof. [i-a `ntrebat elevii ce vor s\
devin\ `n via]\: ni[te boi cu mul]i
bani sau fiin]e [tiutoare de carte
cu sun\tori pu]ini. Stupoare! To]i
elevii chestiona]i se doresc boi.
P\rerea dasc\lilor h`r[i]i de
reforme? Actuala [coal\ romneasc\ a suferit trei desprinderi.
Elevii s-au desprins de carte, de
munca practic\ [i de bunul sim].
Un fenomen dezastros, numit de
regretatul prof. C. Ciopraga
"des]\rare". Dezr\d\cinare, ar
zice nea Gheorghe de la ]ar\.
~nstr\inare de }ar\, Neam [i
Biseric\. R\u domnilor! P`n\ [i
serb\rile [colare, nu mai s`nt cum
au fost. La serb\ri, elevii nu mai
recit\ `n `ntergime "Luceaf\rul",
"Scrisoarea a treia" sau "Mama"
lui Co[buc. Doar Caramitru mai
recit\ azi, "Luceaf\rul". Uimi]i de
situa]ie, b\tr`nii se `ntreab\:
"Unde s`nt Doamne / Petru Poni [i
Haret / Ce-au purtat c\tre lumin\
/ Un popor analfabet?". ~n rest,
oficial e bine. A[a sus]in cei care
conduc `nv\]\m`ntul romnesc `n
ultimii 20 de ani. Accepta]i p\rerea lor?
Dumitru RUSU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Uniforme [colare la Cartianu


levii de la Colegiul Tehnic "Cartianu"
din Piatra-Neam] vor purta uniforme
`ncep`nd cu acest an [colar, 2011 2012. St`nd de vorb\ cu conducerea
[colii pe aceast\ tem\ am `n]eles c\
exist\ o dorin]\ mai veche de a se
face un asemenea pas, dar `nc\ nu se
g\sise o firm\ de confec]ii uniforme
care s\ poat\ veni cu ceea ce doreau
elevii [i respectiv profesorii - modele
de ]inute [colare care s\ plac\, s\ fie
`n trend, s\ aib\ pre]uri bune [i s\ fie
de foarte bun\ calitate.
~n plus, trebuia inventat\ o strategie prin care
s\ devin\ posibil\ introducerea uniformei [colare
f\r\ a se face acest lucru de pe o pozitie de for]\.
Pentru ca lucrurile s\ se desf\[oare c`t mai democratic cu putin]\, s-a decis organizarea unei "
prezentari de mod\" pentru elevi, cu un num\r
mare de ]inute [colare (10 sau 12 modele diferite)
pentru ca acei care decid s\ fie chiar ei, elevii. Nu
a fost deloc simplu s\ select\m manechinele care
urmau s\ prezinte (trebuia s\ selectam 10-12 fete
[i tot at`]ia b\ie]i). Dup\ c\ut\ri serioase am

octombrie 2011

reu[it s\ select\m manechinii [i manechinele,


apoi i-am inv\]at cum s\ prezinte, am f\cut
repeti]ie c`teva ore [i ne-am preg\tit pentru o
prezentare `n care frumuse]ea modelelor de uniform\ s\ pun\ `n valoare fiecare manechin `n
parte.
Au participat reprezentan]i din partea tuturor
claselor, iar la sf`r[itul prezent\rii fiecare a votat
dup\ bunul plac. ~n urma num\r\rii voturilor, la
care a participat at`t conducerea [colii c`t [i
reprezentan]i din partea elevilor, a fost anun]at\
]inuta c`[tig\toare, un model cu tent\ englezeasc\!
Una dintre perechile care au prezentat ne-a
pl\cut at`t de mult `nc`t am cerut acordul [colii
pentru a-i posta pe site-ul firmei noastre. Este
vorba de ]inuta cu num\rul 10 din galeria de
prezentare de pe site.
C`teva din motivele care transform\ ]inuta
[colar\ `ntr-o necesitate [i, de ce nu, `ntr-o stare
de normalitate s`nt:
- pl\cerea de a purta o ]inut\ [colar\ elegant\, `n ton cu moda;
- m`ndria de a fi elevul unei anumite [coli
(fiecare scoal\ dintr-un ora[ poate avea un model

propriu de ]inut\ [colar\, politica firmei noastre


fiind aceea de a asigura exclusivitatea unui model
odat\ ales de o [coal\ `n acel ora[);
- posibilitatea de a ar\ta `n fiecare zi altfel (ex:
o fat\ se poate `mbr\ca luni `n fust\ [i sacou,
mar]i `n pantalon [i sacou, miercuri `n fust\ [i
vest\, joi `n pantalon [i vest\ etc);
- dispari]ia diferen]elor sociale dintre copiii care
au parin]i cu posibilit\]i financiare ridicate comparativ cu cei care au p\rin]i cu mai pu]ini bani;
- siguran]a elevilor `n [coal\- posibilii intru[i
pot fi identifica]i foarte rapid [i u[or `ntr-o [coal\
`n care elevii poart\ uniform\;
- posibilitatea monitoriz\rii cu u[urin]\ a
elevilor `n drumul de acasa spre [coal\ [i invers;
- o ]inut\ [colar\ este o variant\ economic\
deoarece rezolv\ una din problemele stringente
ale oricarui elev sau adolescent "Eu cu ce `mbrac
azi?" la un cost decent [i pe termen lung, o ]inut\
[colar\ poate fi purtat\ aproximativ doi ani
datorit\ faptului c\ multe din piesele componente
s`nt reglabile (ex: fust\ reglabil\, vest\ reglabil\
etc);
- posibilitatea de a achita `n dou\ rate;

APOSTOLUL

- realizarea `n mod gratuit a eventualelor


retu[uri;
- brodarea emblemei [colii `n mod gratuit;
- pe plan psihologic s-a dovedit c\ are loc o
schimbare a atitudinii elevului fa]\ de [coal\ [i de
profesor, elevul con[tientizeaz\ mai mult scopul
pentru care este prezent `n [coal\ precum [i
respectul pe care-l datoreaz\ cadrului didactic din
fa]a sa.
Este doar o problem\ de timp p`n\ c`nd
lucrurile vor intra pe un f\ga[ normal `n toate
[colile din Romnia `n ceea ce prive[te purtarea
]inutelor [colare de c\tre elevi; deja `n [colile din
Europa s-a instaurat o tradi]ie `n acest sens,
fiecare [coal\ av`nd un model propriu de uniform\ care `n timp a devenit un brand al [colii, un
motiv de m`ndrie pentru a face parte dintre elevii
unei scoli sau al alteia [i adesea `ntr-o anumit\
m\sur\ influen]`nd chiar alegerea [colii unde elevul dore[te s\ urmeze cursurile!
Acesta este trendul! Acesta este viitorul!
Sorin FOIT- director v`nz\ri - Uniforme
{colare - SC Atena SRL - Baia Mare

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Ospe]ie `n Basarabia

La "Victor Brauner",

Simpozionul
S\ ne amintim...
Holocaustul

a Liceul de Art\
"Victor Brauner"
din Piatra Neam] a
avut loc, joi, 6 octombrie, cea de-a
VII-a edi]ie a Simpozionului "S\ ne
amintim...", dedicat\ memoriei victimelor Holocaustului. Manifestarea
a fost organizat\
`n parteneriat cu Inspectoratul
{colar al Jude]ului (ISJ)
Neam] [i s-a bucurat de
aprecierea elevilor liceului [i a
invita]ilor din alte unit\]i de
`nv\]\m`nt [i din cadrul comunit\]ii locale.
"Conform unei tradi]ii res-

pectate la Liceul de Art\


"Victor Brauner", aceea de a
marca momentul comemorativ prin art\, participan]ii au
fost invita]i la o lec]ie-dezbatere `n urma vizion\rii unui
film despre via]a [i tradi]iile
evreilor. Totodat\, am organizat o expozi]ie de pictur\ `n
memoria victimelor Holocaustului realizat\ de elevii
liceului", ne-a spus prof.
Lumini]a Moscalu, director
adjunct al Liceului de Art\.
Activit\]ile au fost dedicate memoriei celui care a
fost Hari Solomon, distins
conduc\tor al comunit\]ii
evreie[ti, din Piatra Neam].

n zilele de 13, 14 [i 15
octombrie, o delega]ie
a Asocia]iei ~nv\]\torilor Neam] - Gheorghe Amaicei, {tefan
Corneanu, Vasile S\il\
[i Viorel Nicolau - a
`ntors vizita colegilor [i
fra]ilor no[tri din Republica Moldova, din raionul Nisiporeni.

Angela BRUDARU

B|I, L-AI LUAT?

umai `n Romnia, c`nd se vorbe[te despre "bac", e


folosit verbul a lua". ~n Occidentul opulent, la mod\
s`nt no]iunile absolvire sau "promovare". Numai la
noi, romnii, dup\ fiecare bac se scot bancuri. Pilde?
Examen de "bac". Profu conduce ostilit\]ile. ~ntrebare de nota zece: Cum m\ numesc eu? To]i tac
chitic. ~ntrebare de opt: Ce culoare are manualul?"
lini[te profund\. ~ntrebare de cinci: La ce obiect da]i
examen?" Din ultimele r`nduri se aude: Vrea s\ ne
pice porcul!".

~nso]i]i de mirosul poamelor


coapte [i mngia]i de culorile
toamnei, am trecut Prutul pe la
Sculeni, f\r\ prea mari probleme
[i am devenit dintr-odat\ mai
pu]in vorb\re]i, fiecare privind
afar\ [i reflectnd `n sine la tot ce
era `n jurul nostru.

Ion c\tre vecinul s\u: Nae, [tiu c\ fiic\ ta face


vidiochart . Ha, ha, ha!"
Vecinul: Unde m\? O omor"
Ion: La bacalaoriat!"

Examen oral. Proful `ntreab\:


M\car [tii ce e aia examen?"
Da, e atunci c`nd doi oameni inteligen]i vorbesc `ntre ei"
{i dac\ unul din ei este idiot?"
Cel\lalt nu ia "bac-ul"
O victim\ intr\ `n sala de examen. Pune pe masa comisiei de
evaluare o sticl\ de whisky. Pre[edintele zice. Satisf\c\tor!"
Candidatul pluseaz\ cu o cutie de ciocolat\. P: Bine!". Liceanul
arat\ un stilou de aur. P: Excelent!" [i pune nota. Mul]umit, candidatul str`nge toate darurile de pe mas\ preciz`nd: Acum v\ rog
s\ m\ scuza]i dar am examen [i la fizic\". {i dus a fost.
Examen oral, romn\.
Viorel conjug\ verbul "a merge".
"Eu merg, tu mergi, el merge"
Examinatorul. "Mai repede"
"Eu fug, tu fugi, el fuge!"
~n fa]a liceului unde se d\dea " bac-ul, un ]\ran cu un vi]el de
funie. Un prof `ntreab\:
"Ce faci bade, cu dobitocul \sta la liceu?"
"Apoi, dom' profesor dobitocu-i `n\untru la examen. Vi]elul
nu-i dec`t pila".

Culese de Dumitru RUSU

Dealurile Prutului, r\sf\]ate


de aurul soarelui de toamn\, se
rev\rsau generoase privirilor
noastre, `nc\rcate de roadele
toamnei: struguri, mere, p\pu[oi,
r\s\rit\, varz\ [i multe nuci.
A[a am ajuns la Nisiporeni,
unde colegii no[tri, `n frunte cu
inimoasa [ef\ a educa]iei, prof.
Alexandra Lungu, ne-au a[teptat
cu mare bucurie [i dragoste.
Schimbul nostru de
vizite a vizat lucruri simple: cteva unit\]i [colare
din `nv\]\mntul pre[colar, gimnazial [i liceal,
c`teva monumente vechi
de arhitectur\, cult religios ortodox [i mai ales
de istorie romneasc\
din localit\]ile V\rz\re[ti,
Criste[ti,
Corpiana,
Hncu [i o fug\ pn\ la
Chi[in\u, pentru un
moment de reculegere `n
fa]a marelui {tefan cel
Mare cu crucea `n mn\,
`n fa]a catedralei metropolitane [i a cl\dirii
Parlamentului ]\rii sale,
pe care a l\sat-o `ntreag\ de la Carpa]i la
Nistru.
Impresia general\ a
vizitei e la fel de simpl\ [i
nesofisticat\. Natura, locurile [i
oamenii s-au p\strat aproape la
fel, cu semne vizibile ale trecerii
timpului [i timpurilor peste ele,
mai mult neprielnice [i cu urm\ri
rele, mai ales asupra vie]ii [i
oamenilor, de[i ace[tia (o mare

parte dintre ei) lupt\ cu energie


s\ schimbe soarta grea [i rea a
Moldovei.
{colile de toate nivelurile
sunt deschise tuturor copiilor [i
tinerilor de vrst\ [colar\, iar
[colarizarea nu este o problem\
ca la noi (N.B.). Cadrele didactice
sunt extrem de con[tiincioase [i
harnice, muncesc mai mult ca la
noi, se confrunt\ cu probleme
mult mai grele, dar, cu sacrificii [i
mai ales cu d\ruire, reu[esc s\
fac\ fa]\. Iar peste toate, sunt
p\trunse [i st\pnite de o
`ncredere molipsitoare `n bine, `n
a[ezarea lucrurilor pe f\ga[ul lor.
La desp\r]ire, noi am `ncercat s\-i `mb\rb\t\m, s\ fim
al\turi de ei, le-am promis c\-i
vom ajuta din toate puterile dar

Deschiderea anului [colar

Rare[ul,
pus pe fapte mari

Examen oral la romn\. Dup\ ce candidatul e tuf\ de


Vene]ia, proful `i spune:
Nota pe care ]i-o pot acorda `ncepe cu P. {tii care e?"
Pinci, dom' profesor! Pinci!"
Contesta]ie la bac".
Dom' profesor, de ce mi-a]i pus patru?"
Dou\ puncte s`nt din oficiu, un punct pentru c\ a]i venit la
examen, iar ultimul deoarece v-a]i scremut pu]in!"
Nu a]i putea s\-mi da]i un punct [i pentru c\ plec de la examen?"

Zig - Zag

n careul Colegiului Na]ional Petru


Rare[ (CNPR) din Piatra Neam]
atmosfera a fost "incendiar\", `n
sensul pozitiv al cuv`ntului, elevii
[i profesorii fiind prezen]i cu to]ii
la festivitatea de deschidere, iar
fream\tul mul]imii ner\bd\toare
s\ porneasc\ c\tre s\lile de curs
s-a sim]it pe `ntreg parcursul festivit\]ii. Conducerea acestui
colegiu de elit\, av`nd al\turi fo[ti
elevi de seam\, precum alpinistul
Ticu L\c\tu[u sau omul de afaceri Andrei
Baciu, a ]inut s\ le reaminteasc\ tuturor, prin
vocea directorului Mihai Obreja, c\ [tacheta
trebuie s\ r\m`n\ la fel de sus pentru toat\
lumea, at`t pentru clasele de gimnaziu, c`t [i
pentru cele de liceu. ~n cuv`ntul s\u din
deschiderea noului an [colar 2011-2012,
prof. Mihai Obreja a punctat principalele
nout\]i legate de prelungirea gimnaziului,
pentru elevii ce intr\ `n acest an `n clasa a Va, cu `nc\ un an, p`n\ la clasa a IX-a, precum
[i faptul c\, dup\ dou\ s\pt\m`ni de recapitul\ri din materia anului trecut, vor urma
testele de evaluare.
"62 de elevi au ob]inut note de peste
9,00. I-a[ felicita [i pe cei care au absolvit

clasa a VIII-a la noi `n var\, care au reu[it [i


ei s\ ob]in\ note bune [i foarte bune, reu[ind
s\ r\m`n\ `n continuare elevii liceului. M\
adresez celor din clasele a XI-a [i a X-a, cu
`ndemnul de a fi mult mai aten]i cu parcursul
lor individual. Am reu[it [i anul acesta s\
atragem la Petru Rare[ cei mai buni elevi din
municipiu [i din jude]. {i avem speran]a
aceasta de a ob]ine [i rezultate foarte bune.
Pe cei din cele dou\ clase a V-a, doresc `n
primul r`nd s\-i felicit pentru c\ au optat pentru liceul nostru [i s\-i informez c\ ei vor sta
`n gimnaziu 5 ani, c\ci `ncep`nd de anul
acesta, elevii care intr\ acum `n clasa a V-a
vor face [i clasa a IX-a, tot la gimnaziu, dup\
care vor merge la liceu", a spus, printre
altele, directorul CNPR, Mihai Obreja.
Cu dorin]a de a r\m`ne `n continuare
elita jude]ului, `n special pe partea real\ de
studiu - dar la Rare[ exist\ [i clase pe profil
uman, cum s`nt cele de filologie-, conducerea CNPR a dat startul noului an [colar
2011-2012.
A[adar, un nou an [colar a `nceput cu
greut\]ile inerente, cu speran]e de mai bine
deopotriv\ pentru elevi, profesori [i p\rin]i.

Angela BRUDARU

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n,
Carmen DASC|LU (secretar), Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

APOSTOLUL

p\str\m `n inimile noastre gndurile [i `ncrederea Mariei


Ciobanu, profesoar\ [i actualmente deputat `n Parlament:
"Unirea e gndul meu [i ascuns
[i deschis [i, prin UE, am convingerea c\-l vom realiza nu peste
mult\ vreme!". Colega sa, prof.
Alexandra Lungu, din Nisiporeni,
a completat: "Vom veni la voi
trecnd Prutul, nu grani]a, cu
copii [i cu nepo]i, vom vorbi
aceea[i limb\ romneasc\, cu
multe cuvinte moldovene[ti, care
ne sunt dragi".
Fie binecuvntate gndurile
noastre ale tuturor, Dumnezeu s\
ne ajute!

Prof. {tefan
CORNEANU

16.10.2011

ULTIMA OR|

~nscrieri
pentru corul
cadrelor
didactice
a sf`r[itul lunii mai, `n
2012, Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam] va
s\rb\tori 100 de ani de
la `nfiin]are. ~n acest
sens, vom re`nfiin]a
Corul cadrelor didactice, pe care-l va conduce prof. Corneliu
Gheorghi]\. Cei care
doresc s\ fac\ parte
din cor ne pot contacta zilnic, `ntre
orele 10 [i 14, la sediul Asocia]iei
din str. Mihail Sadoveanu, nr. 21,
tel. 0233228262, sau la tel.
0744220920, prof. Gheorghi]\.

Textele se pot trimite [i pe adresa


revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

octombrie 2011