Vous êtes sur la page 1sur 32

NUMAR DUBLU: 20 DE- BANI.

41

Anul V, N-rele 1617.

20 BanT NnmArul.

5 Mehl. 1912.

- An. -

4111

14I<HAitl

owidirfSTI I* ST AN 0 VO0B74 AL, 01001)41

I Als<ANBRU ION I

1LITERAR

II A A6TRIC4411417:4:

c.

Rate persoanele care nu si-aii reinnoit abonamentele la I-hl April ant rip.

gate a o face neapirat spre a nu li se


suspends trimeterea.

+GABRIEL MONOD.
i inteo Ord mare, cu veche i.sirdlucitci

cultur, plind de talents 0 de

glorif, moartia unui om mare prin onestitalea lui e ca o pierdere nationald. i

astfel a privit multd lume din Franta

trecerea din viqd a lui Gabriel Monod.


A fost profesor la coala de innalte
Studii, unde mulii .Romtni s'aft bucurat
de- invdtdminlul lui ca i de at ectiunea
lui distinsd. A scris studii pdtrunzdtoare
asupra apocei merovingiene. A condus
ani de zile Rwue historiguei 0 a fost
la (Revue critfguei unul dintre cei d'inWit. A caracterisat in frumoase pagini
de prosci fruntag al cugetdril francese
ca Rencin i nine. A ingrijit cu pietate
de memoria lui Michelet, marele poet ro-

mantic al istorief. A. lsat despre rziL


,

ipr pP an 510; pa ese luni

:el. -fustrindtate- pe an,

Sum anti !

r londide,
b^in franrn govninn prig;
N. lorga : t Gabriel Monod. -N larrya : 0
:

carte .despre Basarabia a d-lul D. C. Mo11.1 Bonin pribeag. - C. Sandu-Aldea : Pe


Mrgineanca. - A. 4.Nctam. : Vis de April (poesie). - T. Pudu,. :
.
cobzarul
la. Onern din Paris- Ihini,"-hwww.dacoromanica.ro

ruzi. - N larga :

242

NEAMUL ROMANESC LITERAR

--

pline de durerea patiotului i de reprobatia amulet' cult impotriva unei colosale distrugeri de civilisatie. A introdus la
Francesi, in ciuda resentimentelor infringerii chiar, metodele germane de cercetare istoricd minutioaset i sigurd.

de la un timp, glasul acestui savant discret, cu o hii obositi de vegheri, s'a auzit tare in mijlocul patimilor. Nu pentru
ambitia sa de care era absolut incapabil, ci pentru nobila ji

marea ambitie de a se repara -aa jadeca el -o nedreptate


ce i se pirea cd ar putea atinge onozrea Franciei innaintea
"

umanittii. Cei cari-1 cunogtarn i-1 s3rbe71orianz acu-zo, citiva


ani, impotriva modest:lei sale, nu ne-am mirat de aceastd I i e fire a bettrinului nostril, profesor. Era in Area Wt. Gabriel
Monad, urrnapl protestantilor eroici gata a 0 jertfl viata pentru
Il

credinV, era o conViintei fdret fried. Si aceasta coqiiintd nu


putea sci reimiie mulct de cite ori credea cd un adevcir trebuie
rnrturisit.

N'a avut notorietatea cea mare, dupd care nici nu umbla.


Chiar cele mai frumoase din paginile lui nu vor getsi de acum
innainte multi cetitori. .Ne vorn indrepta insd spre ele de cite
ori sufletul nostru, care a cunoscut i admirat pe at tut, va
simti nevoia imperwaset de a-v reinnoi ceia ce poate fi mai curat,
mai uman fi mat intelept in cugetarea orneneascd.N. IORGA.

--

0 carte despre Basarabia a d-lai D. C. Moruzi.


lacepem a ne obosi putin de literatura aartisticb, exercitati
ca o profesiune. Nu c m'as gindi, c as Ind remit s tgduiesc
valoarea el superioark trainick-In intentia scriitorilor chiar : definitiv. Stilut prose! ca si al poesiel trieste i prin sine. Numal
cit de la o bucat de vreme el sa invat, se generalileaz, ajurge
;a indmina orIcIril clinch, care a putut priade master gul callficativelor, al cadentelor sonore, al suggestiilor subtile. Dad nu
se vede azl, se va vedea mine. Cliseul .eminescian e acum cunoscut, chs3ul imp -esiondst al descrieri1o7 da naturk al hid-

dentelor de persoane va iei in vionre cu sig arant i va fi recunoscut ca articol de comert.


(That s'ar perfactiona procedrile tehnice ale literaturil, care
www.dacoromanica.ro

N. IORGA: 0 CARTE rDESPRE BASARABIA.

243

se va ceti totdeauna- in trekekt pentru ceste calittt,"va rrninea


ins& ca dement hotritor puterca ei representativd, expresivd,
adevrul i enrgia cu care va caracterisa i servi curentele de
insufletire i insantosare, de innobilare i indreptare a unel societtt

Dud aartt este, cu ant mat bine. Dar, chiar clack nu e In


intentiile scriitorulul, valoarea estetick izbucneste spontanen din
sinceritatea absolut, din avintul ideal, din et ldura unlit suflet
care poate prinde in el tot ce DAN& pe semeni1 sL
In aceasta st pretul cel mare al acelul roman rnsesc, care in

cltiva ant a cucerit lumea. Si nu pentru iscusinte sail descoperirl fericite de form, care pier in nedibcia sail grosolnia
profesionala a traducktorilor si care nu se pot pastra intregl
niel attune! clad scriitimul are norocul until interpret congenial,

ci pentru cg simtiat ea inteinsa se zbate viata unui popor.


In tineretA i d. Moruzi, batrinul modest si i retras din Iasi care

a font cneaz peste Nistru, iar aid la not functionar ca oricare,


Ark mkcar o pensie pentru eel 62 de ant at sal, a cetit romane
rusestl si se cunoaste. Dar astfel de lucrurt nu se, pot imita ca
o tehnick. Trebuie s fit insup rscolitor de gindurl i skinkntor de sentimente.
Si venerabilul noitru prieten, d. D.- C. Moruzi, este aceasta. A.
trit intens, intim si viata tineretulul rus de la 4860270 si viata
noastrk in epoca de renastere de dupk Rzboitl. Si o lume i
alta Il slot perfect cunoscute. Si *nu in aparenta lor, pentru
care a avut insk totdeauna ochl agent, de observator ironic, ci
in ideile motrice, in sentimentele dominante.
Chiar in ce priveSte societatea romneasc in care si not am
copilrit, acest scriitor, care a trit in mijlocul unel clase superioare mat complexa de cumocredemi, peste mode, cu frumoase
insusirl de millet, descopere ceva. Sint si ale!, ca si in (kInstrinatib,

o sum de nte noun. Dar in es priveste viata national, a terahilor ca si a boierilor, in parent numal instrina1, e, putem
zice, o mare revelafie, plind de eel mat innalt interes.
Intriga serveste numal pentru a inftisa start de spirit si a
discuta idol. E i cistiga i prin destinuirl personate, pe care numele de aMavrocostap al protagonistilor le acopere mime neindestultor. Avem multe pagin1 de adevrate rt. emoril, i ele slot
ale unuf orn .de o vas% culturk si i de un entusiasm pentru ce e

www.dacoromanica.ro

244

NEAMUL BOMNEC LITERAR

e bun i frumog, care a biruit receala anilor i greutatea doilughlor unel soarte vrOjmase.

E o datorie moral a ceti aceast carte.

N. IORGA.

Un Domn pribeag.
(Urmare )
ACT UL AL DOILEA..

Scene a III-a.
Cei .de mai sus, BOLEA. Apo! numaT BOLEA zi

TEFAN.

(iunziata in deschizatura uqii, ascuns.)


(Bolea intr, fulguit pe mantie. E un pitic fr vrtst, cu gura
rea I ocliff bunt)
ALOIS.

E frig afar, drag? i ce cintec ziceal?


Voi ii s-I foci p1Acere or! te pleat din glum?
Nut nu 'ntelegem viersul i nict aria to.
BOLEA (ceremonies, cu afectatie).
.

La lot! ace! din casa cinstit, Eintate,


Si sfinta serbtoare s'o mal vedett multI ant,
Si ss v deie Domnul pace i bucurie t,
ALOIS.

AuzI ce bine-aduce vorba, i1 un copil!


(dare Bolea.)

De Uncle WI, Mete? E te cunose pe tine,


De i nu-ral vine 'n minte unde te-a fi vzuj...
B)LEA.

E vin din locul unle st in genunchl multimea,

i spun cuvintul drept,


i-acela.cara rile ma! mult, ma! greil II dore.

hr e privesc in fat

ALOI3 (interesat).

Vorbeti in parimie, ti nu te inteleg.

www.dacoromanica.ro

.0

24.S

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG


BOLEA.

MA inteleg aceia cari tiati mat bine


Lucrul de care-I vorba, dar Il doria ascuns.
NUNZIATA.

Batrinit elan de rostul unef cimiliturf,


Dar e, i el
.

(arat spre tefan, care privete foarte atent),

din vorbe pricepem cit cuprind ;


Si, fiindcA-I miez de noapte i ne viljete somnul,
Dorim a ti solia cu care at venit :
Copile intelepte, ce ni aducl cu tine ?
BOLEA.

Ce vA aduc, am spus-o chiar de la inceput :


Aduc o mina plin de binecuvintare,
Aduc poate un sprijin dintr'un loc mat innalt...
ALOIS (speriat.)

Loc mat innalt ?... Privete la el : parca-f un print...


Ce horbote pe dinsul i'n briul luf ce pietre 1
Si, de te 1141 ma! bine, Asta nu-1 un copil :
Are vorba adinck i mat adincf i-s ochil...
(Mire dnsul, respectuos.)

Mrite domn, din cintec pareal un baieta,


Ce vine la fereast c'o trengreasc glam,
Dar focul din aceste pietre (arati brlul), focul din ochl,
Focul ascuns ce zace in spusa ta cuminte
al
Vdesc fInd 'ndoial vrist i rang innalt...
Nu-ml lamuresc venirealf, dar sA te-ascult, slut gata...
BOLEA.

Porunca e upar : acesta m'a adus,


Nenorocirea care i-I toarsk'n firul vietif,
SingurAtatea 'n care Ed steie-f osindit,

trista pribegie, de tara lul departe...

www.dacoromanica.ro

246

NEAMUL ROMINESC LITERAR


STEFAN

(ca pentru sine.)

Nenorocit_ sin% Doamne,.si eingur, i pribeag..


BOLEA. (eAtre Alois).

Si am sA--1' spun o vorbA ce nu primeste marturl...


ALOIS.

Da, doatnne, tciatA voia o al, dar el e pus


Supt pdttt mea, i capu-m1 rAspunde pentru clinsul,
Atita spun: ea eSte un biet Valah pAgln,
Si nu pot sti ce vinA are sail roosteneste,
Dar skit de-aceia cari 1-ar vrea mort, t mat slat
Altil ce-ar vrea sa-1 ducA la Turcil lor, acolo.
ti numal e ce grijA purtAiii de 1-am scApat
Si de-1 pAstrez, cum spune porunca 'mpArAteaseA...
BOLEA.

Si-acum te tern! c poate a fi i era vre-un Turc,


Vre-un puiti de Turc sAlbatec venit cu glndurf rele
Ca sA-1. ueid, ort numat robia sA i-o rup ?
.(Scoate din buzunar o hirtie Focetluiti.)

Cunostt, Alois, poate pecetia de-aiee ?


ALOIS (41 uneste mhiile, Ingrozii).

Ferdinand, arhiduce i principe 'n Tirol!


(eatre Bolea )

MArite domn, stApin eV in casa lut Alois,


Cind vet sfirsi, slut gata sA te servesc..
(dire Nunziata.)

- Te duel?
NUNZIATA.

Trecl innainte, tali.. Eti stall aloe.


Hirtit pecetluite i moartea o 'aduc,
Si e nu vreail moarA acest tinAr prieten.
(se di dupi u0.)
MA due

www.dacoromanica.ro

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

241.1.7.

BOLEA (ea adinc respect).

In graiul care 'n lea& te 'ncunjura odat,


MA 'nchin Warier Tale ca ulna Voevod
Si Domn pe amindoud terile dunrene.

1?

.TEFAN.

Mal 21 odat. Astfel de vorbe ma intore

La alte vremurl, care mi se prea ca"-s *tie ...


Cu-adevrat slat oare Stefan-

4.;

7
1

BOLEA.

Stefan-Vod cel Tinr, cel No, Doom uns pe frunte


Cu mirul in Saceava, mo,stenitor de Scaun
ta Tara-RomneascA i in Moldova ta...
Si cit de slab qtl, Doamne, i trist si singuratec I r
Si ce same e locul in care star ascuns!
Ca soart neptruns itj urmarete neamul!
.,TEFAN

Si, dacA-s Domn, in care loc se gsete cinstea-ml?

De ce nu-ml vine oastea cu mille de mil ?


uitat boieril i cApitanit tart?
Or!
BOLEA.

)'

Nu te-A, uitat, stpIne. tueS aid nu e


Din toat Curtea plied a lul Petru, bogatul
Printe al Mriel Tale, decit doar,
'
Pierdut in lumea asta, atita de strin,
Un biet glumet ca mine, un masciricia pitic,
Ce slat iZ1 jucaria cal este print al teril.
t
Si am fugit in noapta spre a-tt cinta 'n ajun
De sfInt serbtoare, spre a-tt aducedarul
Da Anul Na i vechea urare : 'cam multl an!,
,
,
Maria Ta, i viata s-g fie stralucit.

TEFAN (bucurcs).

A, te cunosc... Ella Boles, cu care nor rideam


Clad te pornial la sfaturl... Ridea tatl btrin
Si mama urrnrit de gindurl dureroase...
www.dacoromanica.ro

'

: ;VP

248

'NEAMUL ROMNESC LITERAR


,

Tar eti rideam din toad inima de copil,


Si azt nu mal slid ride si nicl tu nu rizT,
Bole :

Ail Hs asupra noastr dusmnif, si tot rid,


Si risetele sung i 'n visurf ca un blAstAm !
Nu ride, Bole, risul e numaf un rinjit,
Si el vesteste gindul de all musca din carne.
Spune ce vref... De't pine, vom plinge amindol,
Cu gindul la aceia ce s'at trecut din viatA.
(salbatec.)

Dar BA nu rizt, ascult, de tit la viata ta !

BOLE

E val de vremea 'n care oil slat dator a plinge...


Si-am plins mult timp, o Doamne, pAnA ce te-am gsit,

Ca s ni se 'nteteascA plinsul in ceasul vesel.


(dupl o pausa.)

Dar cessul de plecare-1 aproape. MA intorc,


De-ar fi sml cadA capul pent-u greseaia asta,
MA 'ntorc Edit fiti tovars si-sprtor supus,

SA 'nfprm sperante 'n vesmintele acmes!


De-odatA iat (desface o lAditl) darul :

(desflpr pe rind un vesmint cu Boil de aur, un surguciti,

ridicl o sabie)...

Vesmint cusut cu aur,


Surguciul cel cu pana de strut, impodobit
Cu pietre nestimate i sabia ta, Stefan...
Brat prea marl atuncea cind le initial copil :
Acuma te imbrac intreg, Domn al Moldovel !
BOLEA.

trebuie accast clip s'o incheiem.


Copif, e ceasu 'n care spre ce am fost ne 'ntoarcem.
Si ne asteapt noaptea din care am venit,
lanturf de robie sung in preaj ma noastrA....
(i le pune pe trup.)
TEFAN.

cit.! anf sint de cind viata mi- o petreceam ca prins ?


www.dacoromanica.ro

249

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

De clad aveam un panic cu cheile in mina?


De cind eram pe lume un biet copil saran ?
Uncle e Schobel, Pater Joseph, i tot! calil ?
Si ,vie innainte-ml: am cu ce-1 pedepsi,
Ca Domn a drill vorbl Inseamn o porunca !
Si uncle e aceia ce s'a milostivit

De suferinta 'n care mi se pierdea vlata


Si a vrsat lumin in lulu 'n care stam
Din ochil el albatri, duiql de 'ndurerare ?
NUNZIATA (se smulge de uncle era ascuns.)

E sint aid, o Doamne, Stefane, roaba ta!


ACTUL AL III-lea.
(Peste un an.)

(0 camera la Alois.), FTEFAN, BOLEA (convorbind


prieteneste).
STEFAN (urmind).

toil mat aduc aminte clod m'ati sfintit, til tu ?


Vad o lumin mare de raze i Melt,
Cutremura *eft! un viers adinc i trist,
Si ma 'nfioara 'n racla de-argint negrele monte... BOLEA.

Si al tipat de-odat, i lumea te ridea...


STEFAN.

Mi s'a prut c tata care sttea 'n genunche


S'a fost schimbat cu sfintul cruia-1 smna
in biata-1 batrinet aga de chinuit
Si ea In florl uscate rinjia nn rh de mort,
Pe clad mina uscati a lul Ioan martirul
Se atingea de fruntea mea, care ingheta...
BOLEA.

Vldica-tl turna mirul pe pletele de aur.


STEFAN.

m'am simtit pe lume intors numal atuncl


Cind m'ncAlziati in cintec bun bratele de mama,
lar gloata bucuroasi striga : Domn not, mult1 null

www.dacoromanica.ro

n250

NEAMUL ROMNESC LITERAR

BOLEA.

Si-aceastA amintire null dAdea mingliere ?

Nu te simtial in mijloc de dumanl mal


Null mal fierbea in vine al marilor Domn1 singe? Si frunteall miruit cu binecuvintArl
Nu se'nnAlta trufas peste capete goale?
N'al simtit tu vreo data pornirea da-a vorbi,
Spre-a li striga cA mila lul Dumnezeti e 'n tine!
TEFAN.

Nu, chiar din clipa 'a care m'am dus de la mormInt,


/a care pe MAria SI tata Il lasasem
Invesmintat in aur, cu gugiumanA 'n cap,
Visind Domuil i lunte i serbAtorl mArete,
Din clipa 'n care casa cea piing se goli
De lucrurl i de oamenl, intr'o goanA de pradA,
Si-o slugA de la Carte, urmind poruncil lul,
MA desbrAcA de haina mea cea de sirasir,
/mI luA junghiul i cuca i lantul de Domnie
Si. (se oprelte migcat.)

BOLEA.

cununa de plete awl!,


Pe care am trimes-o ca winos la Saceava,
Ca s rmlie unde al foist uns Voevod,..
*7-11 despoi

TEFAN.

DecI mi s'a dus acolo podoaba cea domneascA?


Se va fi dun acolo i gindul mien intreg,
Intreaga cunoltint de ce am fost odata...
CcI le-am uitat pe toate, Bole; eram alt om,
Un om WA da drepturl i nume i menire,
MAI slab cleat orIcare fi ideal nu slmAnam
Cu el decit la vorba, in port ai' traiul de-astaz/...
RAbiam, pare cal Domnul m'a fost sortit sl rabd,
NIA supuneam la toate, ca'mpovArat de blAstAm

www.dacoromanica.ro

251

N. IORGA : UN DOMN PR1BEAG

Un blAstAm ce nat veI 13P poate de la pArintf, Si am primit pe fatA, far'a clrti, i palme...
BOLEA (indignat).

t.

Fr niC1

Nu mal rosti o vorbA, Doamnel I-ag ornorl

Palms pe fata care, de ingerl amintete


Si'n care este scrisA voia luf Datum zeil,
Pe fata sArutati de no1, ea o icoanA...
le

FEFAN.

Stiam numa1 un lucru : cA a fost un bAtrin


Cucernic, blind i mare i-un chip neasAmAnat
De tinArA iubire perind in suferintA '
Si cA e, cela care n'aveam decit stApinf,
Decit diqmanl cu vorba i fapta, 'e puteam
Zice: tatA si mamA acestor fete sfinte...
(ioarte mipat.)

far, dcA vre o data inal fulgerata prin glad


Crimpeie luminoase din viita mea trecuta,

Mi se zicea cA iarAI pornesc sA aiuN z,


CA du hurile rele lml daft. pAgine visurY,
CA mA frAnaintA iarAI ispita cea din hd
cA sint pradA iarkl celul Viclean, Satana ;
Si m'am deprins cu vremea pp toate s le cred :

MA ingN ziam de orIce suflare a mindriel,


lint inchideam simtirea pentru Ace dorintl

Si nu vedeam o alt soartA cleat robia,


Ca unul care, poate, Wan, Valah ce sint,
Am fost cules pe drumurf de min! ocrotitoare,
In a caror putere mA i gsesc de drept...
f
Si-al rAsArit de-oclat in acea noapte albA,

1, ant
t1011.1- Art

De s'a nAscut in mine acel ce-a fost murit.

Io tefan-Vod, Dommil cel bine-credincios


Si iubitor de tine, Mintuitorul nostru...
.

-1 r^

o'r

11.1)J.. a

21'

(se inching.)
t

Si de atuncl stilt altul, i cellalti nu 'nteleg


Prin ce nainune-un suflet mare tr4iete 'n mine, Gm rcr
dat zile i roat.
Sufletul color cari
1.

rt

www.dacoromanica.ro

.:,11

.252

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Si si vezl ce schimbare s'a petrecut

Fricoil... Nu mal sunk niclun singur cuvint


Din vechile porecle... Si Pater Joseph !ring
Is! mal aduce aminte de mielul Iisus.
BOLEA (CU paz1).

;
,

Nu bnuiete nimenl care-a fost vorba noastri


Cie! ag plati cu viata ce ti-am mrturisit,
Si viata mea ty este Inca folositoare...
,

TEFAN.

:3

Numal un Bullet stie ce trebuie ascuns,


Si Ind nu 'ntelege toat destinuirea...
Aeeia care 'n noaptea cea mare m'a vzut
In hainele de aur ca printil cel din basme,
Si le tine la dinsa ca o comoar' a el,
Pe care nu ar da-o cu niclun pret din lame...
De-atuncea ling mine o simt In orlce ceas,
Mind ca o fecioar din cele veghetoare
In asteptarea vremil cind eft voiti fi ce slut...
N'auzt nimic ? De s;gur aid este...

(
.

(mace Nunziata !

(Urmeaz.)

N. IORGA.

Pe Mrgineanca.
(FRAGMENT.)

Toamna era pe la sfirite, i dulcea el melancolie plutia pe


ulitile satulul linitit, pe intinsul lanurilor pustir, in depart,

aile mohorlte.

Frant 41 vzuse griul in 'Arent i porumbul In ptul. Iesia


loamn fiind date pe seama lul Costea Lipan, care se ceruse
IA fie mutat la Mrgineanca.
Jar Mariana astepta sosirea ierniT cu o nerndare copilxeasa. 41 cumprase o glue, mnus groase i o preche de
satine. Seara se aseza la gura sober si satea acolo ceasurT
,TmaI putin pe cimp, cAcT nu mar avea la ce - ogoarele de

intregT, urmrind jocul flcrilor,

licarirea scinteilor i ascul;Ind uieratul vintulu/ In horn, pe


cind fratele el sorbia din
www.dacoromanica.ro

C. SANDU-ALDEA : PE MARGINEANCA

253

fol si Mcea diferite


pgharul cu ceaiti aromat, fuma 000 deadministratorul
Mgrplanurl. La ce anume se gindia atunci iurprinse de citeva
dar
Mariana
11
ginencel, e grea de spu s,
ort uitindu-se la ea cu o autgturg ciudatg, si ispititoare.
dar, de dud
Mgrggrint venia acuma foarte rar la curte,s,
tinea ca la
sapase pe Frant din minile lut Gaman, etul
copilul lui.
nu turbura monoZilele treceail rgpede, cu toate cd nimic
fu
chemat la curtea
ele Mariana jumgtate
ionia lor, i inteuna dinde
de an in
mat
bine
de
boiereasa. Desi venit
atunci
cu d-na
vorbise pang
Mrgineanca, sora luI Frant nuingrijatg
la
curte.
Dar,
cum se
Artgreanu. Ea plecg deci cam
linistitg. Era vorba
se
simti
foarte
vgzu in fata propvietgresd,
neapgrat
la o broderie care trebuia
sl deie ajutor conitei)Nicolae,
trebuiail
sd plece
and boierii
terminat Ong. la Sf.
In strgingtare.
lucrul si de purtarea
D-na Artgreanu rgmase incintat deceval
de la Paris. Dar,
Marianei si-1 Oggdui c1.1 va cumpgra
proprietgreasa
zile
pand
la
plecare,
cind mat eraii numal cinciinteo .searg de la algrie
cu un fior
azu la pat. Se Intorsese
respira
din causa
lung i ciudat, iar a doua zi abia mai putea'coaste. 0 tusg. usse pusese intre
unlit junghiti ascutit ce iNistor
Artgreanu crezu la inceput c
cat Incepu a o chinui.
vgzu c temperatura
e vorba de o recealg obisnuitg, dar, chid
doctor.
Acesta gjunse la
tritnise
imediat
dupg
trece de 39,
.
un
stert de oarg
si stgtu aproape
curte prin puterea noptif
desgheta
minile,
luind
In
acest timp
Bugg sob pentru a-I
d-na
Artgreanu
?
micul interogatoriii nelipsit : end s'a bolngvit
tuseste
?,
etc.
temperaturg ?,
de ce anume se vaitg ?, areodaia
bolnaver. cioani usor In usg
Se indreptg apot spre
rgspunsul.
Lug mina bolnavei ei
si intr fgrg a mat astepta
Si, de ()ire ce bolscoase cesul, apol numgrA btgile pulsului.clipe neclintit la ea,
nava rgsufla foarte iute, el se uit citeva
dreapt a bolsi foarte serios. Asezg termometrul la subtioara Scoase dupg
aSpiratiile
timp
de
un
minut
:
40.
navel i numgr
: bolnava avea 40 de grade
cinci minute termometrul si cetiuita
cu cea mal mare Mg-are
si doug liniute. D. Artgreanu se
indrgznia
s-1 intrebe nimic. Ajut
de seamg la doctor, dar nu
si, cind o
bolnavei s se ridice pentru a fi ascultat de doctor, injectatg,
alti
it
izbi.
Avea
fata
'asez.1 binisor la lac, infltisarea
focul si raochif sticlosi si limba uscatg. Obrajil dogoriail casoptind
:
rile r treraurail. El se uit la doctor si-1 Intrebg
Ce s'aucle, d-le dr. ?
rgspunse ucenicul lui Esculap. As
Raluri crepitante
vrea sg-1 vgd si sputa.
-E roscat zise Artgreanu. Ce s aibg, cl- le dr. ?

. --

www.dacoromanica.ro

254

NEAMUL ROMANESC LlTERAR

zise doctorul, uitin- E cred cA are s facA o pneumonie


du-se iar la bolnavA, care incepuse a delira.
intrebA iar ArtAreanu, galben la fatA.
- Ce-Y de fAcut ?
- SA fim linitiI i sl luptAm impotriva el -, rAspunse d-rul.
DA ordin sg. fie cineva gala de plecare la farmacie.
Zicind acestea d-rul scoase o fAsioarl de hirtie pe care incepu a scrie rApede i urit doctoriile necesare. Dete apol reteta
d-lui ArtAreanu i esi ImpreunA cu el din odaia bolnavel. isi
aprinse o tigarA si se duse in cerdac. Ceva rece, imaterial para
simti pe obrazul drept.
- Ninge !
is! zise el si intinse bratul spre a primi pe
minA sArutarea celor d'intAia fulgi de zApadA din acea iarnA.
in acest timp ArtAreanu se intoese i, curind dupA aceia
un ropot de cal se auzi prin noapte
zise proprietarul. Hai sA luAm
- Poftim incoace, d-re!
cite un ceaid. Ti.o fi frig
- Nu prea ! - rAspunse d-rul, dar un ceaid iea cu plAcere.
inteun sfert de oarl apa incepu a fierbe in samovar, si eel
dol cement se simtirl de o data mat apropiati suflete$te. ArtAreanu asezA cu ingrijire serviciul pe o mesutA, aduse niste
pesmep i opAri ceaiul. Apol se duse in odaia bolnavet spre
a spune fetn ea' ce o pAzia sA aibl grijA, si se intoarse cAlcind
in virful picioarelor. Doctorul l aprinse o tigarA iI oferi ei
lui una.

-,

"

- MultAmesc - zise proprietarul MArginencei. - Nu ma!

fumez.

71
intrebA doctorul mirat.
- De cind ?
1
- De mat bine de doug hint.
- Foarte bine ! VA felicit... Atone! nu mal fumez nici ea.
Si, zicind acestea el azvirli tigara in foc.
1

ArtAreanu protest spunind a nu I jeneazA de loc fumul de


tutun i adAugind c e un prilej de a arAta ce stApin e pe
dinsul, dar doctorul nu mai aprinse altA tigarA.
Sedeail acolo amindol, sorbindu-si ceaiul in tAcere. i ascul-

find cu auzul incordat glasul vintului ce incepuse de curind

a sufla cu furie dinspre MiazAnoapte.


- M'apucA iarna pe-aici !
zise doctorul, gindindu se cl
afarA va fi viscolind.
rAspunse proprietarul,
- Bine cA nu te- a apucat pe drum !
care null putea ascunde bucuria ce simtia l gindul cl o iarnA
grea ar face pe doctor s stea douA, tret zire la MArgineanca.
Un miorlAit de pisicA If fAcu sA lase de o datA cestile pe
tavA i sl se uite mirati, intrebatori, unul pe altul. Abia dupA
citeva clipe ArtAreanu intelese ce era si lAmuri i pe doctor :

- Chid am iesit no! mal adineaori, a iesit i pisica, si a

rAmas afarA.

Zicind asa, el deschise usa i o pisicA intrA in odaie, incurcin-

www.dacoromanica.ro

C. SANDU-ALDEA : _PE NURGINEANCA

255

du-se printie picioarele lui, torcind, miorlind. Iar,. cind el


se asez pe fotoliu. ea se arunc pe genunchil lut unde se'
culc. El o mingii usor cu mina si intreb :

- Ce crezI, d-le dr. ?


- Despre ce ?
- Despre boala nevestel mele.

''

- Ed cred cd nu e nick) primejdie... Ce virst are dna ?


- Treized i cincl de ant.'
- La vrista asta peumoniile se biruie .usor... Mal ales cd
d-na are inims in bund stare, pe cite vzuiti in trel-patru

zile cred cd boala e sfirsit, t d-na va infra in covalescentA.


Aceasta, se intelege, dac nu se vor ivi complicatir.
0 tcere de citeva minute dAdu ultimuluI cuvint o greutate
grozav. Spre a rupe acea tcere, Artreanu zise :
- Poat estY obosit, d-le dr.? Te rog s te odihnesti.
- Drept sa v spun - zise doctorul - sint putin cam obosit.
Asta e a troia noapte de cind md culc la doul.
rspunse proprietarul... Poftim incgage,
- Val de mine !
d-le dr.

It conduse la o odaie d musafirf, fcu lumind si zise :

- Aich.. Asta e camera d-tale. Noapte bund L. Ti-aI luat oare


geanta ?

- Nu.

-'

Artdreanii aduse el insusl geanta doctorulur, ceia ce fcu


pe acesta st-ei piard sirul vorbelor cu care voi sd-I multi pleca. Dar dui:a
measc. Apol ii zise : noapte bund !
citiva pasl se tntoarse i.l ceru ceva de cetit.,Doctoiul se pipli
prin buzunare ; nu gsi Insd niclun jurnal.
zise Artreanu. Altceva...
Nu-mI trebuie jurnale !
Doctorul cdut in geant si scoase citeva numere dintr'o
revist de specialitate. Si, pe chid proprietarul pleca, el if
.

spuse :

- VI rog s m. sculatl imediat ce credep cd e nevoie de


mine. Din sticla pe care o va aduce fldedul ce s'a dus la farmacie sd-I dap la ceas cite o lingur.
zise Artreanu care ascultaSe cu cea maI
- Am inteles !
mare luareaminte i plea.
Ajuns in camera bolnavel, el trimese la culcare pe femeia
care veghiase pnd atuncl. dup ce o stropi intid cu un pulverisator spre a desinfecta. Vreme de un ceas el null lud ochil

de la sotia lui. Era in aceiasi stare in care o vzuse cind


venise doctorl. Chinuit de sete, cerea de ',lilt, si el

il da

mered lapte.
In spre ziud ins, se mat linisti putin, si el nu mat putu
birui somnul atipind citeva minute in fotoliu. Se destepta cu
o amarnic btaie de inimd i incredintat cl a dormit citeva
ceasurT. Spre a-sT speria somnul, incepti a frunzri prin revis-

www.dacoromanica.ro

256

NEAMUI. ROMANESC LITERAR

tele pe care i le dAduse doctorul. Un, articol if atrase bAgarea


-de searnA. Era un extras din Scrisorile luf Pliniu cel Thar, i
ArtAreanu ceti cele ce urtneazA :
(La Atena era o cash mare, dar nesAnAtoasA i ocolitA de
toatA lumea. in linitea noptif se auziaa In ea zgomote i, daca
ascultaf cu maf multA bAgare de seamA, auziaf un zuruit de
lanturf, care, pornind de departe, se opria din ce In ce. In curind se ivia un strigoia. Era un bAtrin foarte slab i de' o murdArie rAspinghtoare : barba fur era lungA, pArul zbirlit. El avea

cAtue la picioare i in mini lanturf pe care le zuruia. Cef ce


locuiaa In aceasiA casa nu puteail deci inchide ochif in timpul
noptilor triste i insplimintAtoare. Din causa acestor vegherf
neincetate ef se imbolnhviati i, de oare ce spaima cretea,
In cele din urmA bietit oamenf muria. Chiar i in timpul zilef,
cu toate c spectrul nu se- arAta, atnintirea luf juca innaintea
ochilor, i frica era, mar tare cleat ceia ce-f da natere. Casa
era deci pArAsitA i ursitA singurAtAtif. Era lAsat nurnaf pentru
spectru i, cu toate acestea, proprietarul el cAuta s'o vindA, spe-

rind a se va ivi cineva care, netiind nitnic despre flagelul ef,


ar dori .s'o cumpere sail s'o iea cu chirie.
Filosoful Atenodor veni la Atena i ceti tAblita. I se spuse
pretul i, de oare ce acesta i se pAru prea mic, incepu a bAnui

ceva i, informindu-se, afl a totul. Aceasta nu1 frnpiedecA insA


de a inchiria locuinta. Din potrivA. Chid se inserA, el puse sa i
se aeze patul in partea din fatA a case (antics mert), ceru tablite pentru scris, un stilet i luminA. Dui:a ce a trimes pe toll
af sal in partea cea maf retrasA, el iqf IncordeazA mintea, se
uitA tinta inteun loc i se pregAtete sA scrie. In acest chip',
Mintea luf fiind ocupatA, nu putea fi jocul unef halucinatil, nicf
nu putea fi cuprinsA de o teamA deartA.

Citva timp nimic nu turbura linitea noptit In curInd insA,


el auzi un zgomot de flare, un- zuruit de lanturf, dar nu ridica
ochif, nu pArlsi stiletul ci if Intari i mat mult curagiul. Zgomotul crete, se apropie.
Se aude ca i cum spectrul ar fi in prag ; acum ca i cum
ar fi In casA.
Atenodor intoarce capul, vede i recunoate fantoma de
cafe i se vorbise. Sta in picioare line el i pArea a-1 chema
cu degetul. Filosoful if fAcu semn sA atepte un moment, apof
incepu sA scrie din noti. Vedenia scutur-d lanturile de-asupra
capuluf fur Atenodor. care scria. Acesta intoarce a doua oarA
capul i vede Ina odatA acela1 spectru care-f fAcea semn. Nu
maf intirzizA. Iea lualinarea i-1 urtneaza. Spectrul mergea
Incet, ca un om impovArat de lanturf. Ajuns in curte el peri
dintr'o data din ochit filosofulur. Acesta puse acolo frunzA i
iarbA spre a fecunoate locul unde perise umbra. A doua zi
se duse la magistratI i li ceru sl puie sA. dArime zidul. DA-

www.dacoromanica.ro

C. SANDU-ALDEA : PE MRG1NEANCA

257

rImIndu-1 gsira acolo oase i lanturl. Un ,corp despoiat i mIncat

de vreme fusese lasat acolo neingropat. Aceste oase furl adunate i Ingropate In fata publiculul, i d atuncY spectrul n'
mar turburat odlhna case., '
Nistor Artreanu nu era fricos. Cu toate acestea ceiirea aclet
povestirY In Imprejurarile In care se afia, il fcu sa rmiie cltva
timp Incrernenit in fotoliu, cu ochil tinta Intr'un loc. Chad sint
speriatI, oamenil fricosY se uita In toate partile spre a vedea
de unde vine prinaejdia i pe unde al putea scapa de ea. Acestia
Ins .nu slnt maY fricosY dect aceia cari la apropierea uhel
primejdil ramia nemiscatl, Intocmal ca gingniile care, calluzite numal de instinct, se prefac 'moarte imediat ce le oprestl
In mersul lor anevoios prin tafina. Proprietarul Mrginencel
nu era dintre acestia. El se cufundase In endue i abia dupa
vre-o jumatate de ceas, cind se lritoarse argatul cu doctoriile,
se ridic din fotoliu i incepu a se plimba Incetinel prin odaie.
La ce se gindise el oafe pang. atuncY ? Pe unde colindase el
cu gindul Ora atune ? Nu-sY arnintia nimic. Se uita la sticla
cu doctoriI, se uita i la sotia luT care atipise. IT fu mill s'o
scoale i amin darea dectoriel. Un cocos vesti zorile i altul
il urm curind. ApoT top cocosil din sat incepura a data (De-teptarea,.
Dup vre-o jumatate de ceas lumina diminete trgea Intre
spetezele jaluselelor clte-o linie albastracare se spalacia din
ce In ce pana se prefacura In linil albe. Artareanu desfacu perdelele. trase la o parte reteaua i ridic binisor jaluselele :
mantia de zapada acoperise totul si el Ilia aceasta dre'pt rip
semn bun.
Cineva ciocani binisor 'in usa. Artareanu se duse Inteacolo
calcInd name In vlrful picioarelor i deschise usa. In fata luf
stall : Frant cu sora luf.
- Ne iertatl, boierule - zise administratorul
c am venit
Ara a fi anuntatY, dar n'am vazut pe nimenY In toata casa.
Top dorm bustean.
- Obositi, saracil !
raspunse proprietarul. E a treia noapte
de clad nu dorm. Dar ce veste, Frant ?

-,

- Sora mea - zise administratorul - v roaga sa-Y datl toi

sa stea ling conita pAnA se va Insanatosi.


- Cum se poate ?
protesta Artareanu. Dar daca e o boalA
molipsitoare ?

- OrIce boala va fi raspunse Mariana, eu va rog s ma


Mall s veghez line ea cel putin cit timp va odihnitl d-v.`
- Suflet de Inger !
zise boierul. Dumnezeil s te raspla-

-,

teasca ! Nevasta mea ItY va multmi !... Poftina L.. Dar s ne


Intelegem : numal pull ma odihnesc eu putin. Dupa aceia

te dud acas.
- Da, da, da!

zise fata, zmbind,.i Intra. In odaia bolnave.

www.dacoromanica.ro

258

NEAMUL ROM:iNESC LITERAR

Mat in acelasT timp pica i doctorul, care, dupg ce vgzu Ina


odatg pe doamna Artgreanu, ist intri incredintarea c avea
a face cu un cas de pneumonie. Frant se strecur afarg cu ochit

plini de aerial!, iar doctorul hotgri pe Artgreanu s se duc


imediat la odihng, de oare ce ling bolnavg rminea el si cu
Mariana.

- Frumoasg vreme astge

zise doctorul, spre a incepe

vorba.

- Da! -, rspunse fata, gindindu-se cg acast mod de a in-

cepe o cony irbire e banal.

- Sintett de mult in tarA, ?


- De astg primvarg.

o intrebA doctorul dupg citeva

clipe.

$i convorbirea lo- muri. Arninioi se uitarg la bolnavg.


Aceasta deschisese ochil i, zgrind pe Mariana, it zimbi. Apor
o tusg dureroas l. o scutur city.' limp. Doctorul it lug temperatura i constat o scgdere de jumtale de grad. it dgdu apol
o Hngurg din doctoria prescris ai-1 sopti citeva cuvinte de
imbgrbgtare. Iar dupg un sfert de ceas se duse sg. l iea dejunul...
...Ziva aceia i ziva urrngtoare nu aduser nick) imbungtgtire in starea bolnavet, dar nict temperatura nu se ridicase ma!

rnult ca in noaptea cind a sosit doctorul. in a cincea zi de


boal insg d-na Artgreanu se simti mult mat rgu ca On
atuncl i sotul el incepu a plinge pe ascuns. La fiecare diner.
minute intreba pe doctor clued mai e vre-o sperant de scApare.

- D-le Artgreanu, da, de cite ort sg v spun, pentru numele Sfintulut. Nu e nick) primejdie. Crisa aceasta vesteste
vindecarea. E ceia ce not, medicit, numim fasa procriticg.
Proprietarul Mrginencet clAtina insg din cap cu neincredere. Dar d rul avu dreptate : a doua zi d-na Artgreanu porni
spre bine si sotul et dgrui d-rulut, in afar de un onorar cum
se _cade i dot curcani grast.
In tot timpul cit a zgcut d-na Artgreanu, sora lut F rant nu
s'a indeprtat de ling patul el. infruntind primejdia molipsiril,
ea plutia award ca o vedenie, ingrijind-o cu o bungtate increreascg.

Iar, cind sotia luT Artgreanu se intremg putin i o rugg struitor sg se duc acas spre a se odihni, Mariana lAcrrna de
bucurie pentru binele ce fgcuse i proprietarul it sgrut minile
ca unef sfinte, intrebind pe sotia lut :
- Cum vet rsplti tu aceastA binefacere ?
C. SANDU-ALDEA.

'

CUGETA.111.
Un credincios e un om plus toat credinta, un fanatic un om
mai putin tot f anatismul lut.

www.dacoromanica.ro

1.

A. A. NADI : VIS DE APRIL

Vis de April.
De cum s'a 'ntors Aprile,
Cu blindele lui zile. -Cu ceru' ntins, senin
Cu iarbA pe cimpie, De vis i poesie
E aierul tot plin.
Ogoarele de hria.
La Vint uor se micA., ;
Copacii muguresc :
Sfioase psrele

Pe gardurl de nuiele
La soare ciripesc.
r,,

In floare-I liliacul,
Albastru ride lacul
Cu undele-i in joc ;

,q

Pescarul dintr'o bara

Cu undita i ceara
Intiul lui noroc.

$i roua pe cimpie
Cu pinza argintie

J.

Se 'ntinde strAlucind,

$i gindcelul verde
Prin toporai se pierde,
Mireasma lor sorbind.
Pe firuri de mAtasg.
Pianjenul se lasg., ;

Se urea atirnind

5i fr s se rump, Cum o sperant scumpA

Atirn de un end. La drutnuri orIce floare


Frumos logodnic are:

www.dacoromanica.ro

'239

260

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Un fluture trengar
Cu aripx presurate,
Cu pietre nestimate
$i cu mArgAritar.

$i turmele mArunte
Tree pe potecr la munte,
TAIAncile sunind,

In nrma lor pAstorul


Aga le-T cintA dorul

Din limier suspinind.


c

PirAul se frAmintA,

$i undele bi cintA :
E-o lung. prin liven!:
0 dulce armonie
Prin aier se 'mprAtie...
Ce bine-r sA visezi
.

Uitind cA toate 'n lume


Sint pulbere i spume.
SA rAtAcetI atunci

In farmecul netting,
Prin tainele pAdurit,
Prin freamAtul din hind.

SA-tI sune in ureche


La mAnAstirea veche,
Prin vale risipit,
Un clopot ce rAsunA
Cind maicele s'adunA
La rugA 'n vAl cernit.
Atunce se despicA

VAzduhul, se ridia
Din haos alte vreml,
si-o lume orbitoare,
FeericA, pe care
Neincetat o chem1.

www.dacoromanica.ro

A. A. NAUM : VIS DE APRIL

Mret 'Isar palate


Din marmur durate,
C mi de incintrl,
Cu portile de aur,
Lucrate de un faur
Vesta in multe tee:

In jurul lor se 'nchide


Cit ochiul poate prinde,
Pe-un orizont senin
Un lac plin de smaralde
in care s se scalde
Sfioase Zine vin.

Si-apt:a grdini in floare


Cu arboral pe care
Cresc rodil aurii
Si peterl mult-afunde,

Cu albe kind, de unde


les ape vioriI.

Dar oare ce sl fie ?


Ce mare veselie ?
Ce cint de lutarl ?

Si arme desarcate ?
Si portile 'mbrcate
In brad i in stejarI ?
E nunta cea domneascA,
Ce gata-I s porneascl
Cu vornicel calrf :
Multimea se Indeas
Cind gingaa mireasa
Si craiul vin pe scarf.

Dar lumea se rsfirl,


Alaiul se inirl :
nti btrinul Cray
Pe umere cu blan,
www.dacoromanica.ro

261

262

NEAMUL RaMN.ESC L1TERAR

Cu falnica coroana,
Pe cel mar alb din cal.
Apol voinicul mire,
Cu vesela privire, Pe-un harmasar arab :
Balaie plate are,
Obrajl de fata mare,
Voinicul Basarab ;

IL

$i nunul i boierif,
Batfinl otE nl al terif,

Pe cal strunip In &la,


Cu r4e pieptare
Cu sabil lucitoara
Si paloe la brill.

e',

Carata leganata
"
Pe arcurf i purtata
De cal ce sufl ioc :
in fifndul el sta. DoamnaFrumoasa cum e toamna
Cind ro..dele se coc ;
Si rumena mireasa,
Atita de frurnoasa
CA nu u pop privi,
in alba el gateall,
Cu flort i cu beteala :
Ea prinde a embi
La copilasil care . 1
Arunca cu stilpare,

'

1.1

4.)

in calea el cintind :
in urma dupa nunta
0tirea cea marunta
0 vezl Innaintind.
Iar, la Mitropolie, 141
Acum de cununie

www.dacoromanica.ro

I.

263

: CGETA.RI

Ard candele, faclir.


Supt bolta luminata

.(`.

.-

Tmiia-1 rasfirala.

in noril albastrii.

it,

.4

.....
-1.

Mitropolitul ici T

$i linga el Vladigii

')

-1

Venit ca la sobor,
Cu mitre .aurite
Cu schiptre poleite
Adasta in pridvor...

-a

- .

. f:

.:

3.,
.n

-,

If

Ii

.. .... _

Un stol de graurl vine

Din zarile senine


n cringul Inflorit

Asa a' mele &duff


Se 'ntoarna rinduri, rinduri,
Si visu-Y risipit.

Si cerul se aprinde
Si Loaptea se intinde,
Pe cimpuri verz", tiptil.

.1

De-abia s'aude Inca.

in linitea ad ncl
E#

Supitrul lul April.


'

Jr

A. A. NAUM.

CU GE T A RI.
DIntre cele trei Mari imp:Arlin! ale Bisericii, ortodoxlsmul are mai
mutt paginism in forma, catolicismul in organisatie, iar protestantismul in cugetare.
,
'
Ce mcinstruositate, Doamue, sa mai fad, dupa suferintile vietti, un
I.
Iad i dincolo de margentle ei!
.

www.dacoromanica.ro

264

NEAMUL ROMINESC LlTERAR

Cobzarul" la Opera din Paris.


De cite or! ma due la aceasta Opera, cea mal mare si mat
frumoasa din lume, nu stir' de ce, dar totdeauna astept
curiositate sa vie antractul ca ad ma cobor in a foaier. l'entrucumine
e o clip de via, de feerie, sa stall intro acest somptuos salon si
minunata scar& ce duce spre rotonda. Acolo la mijloc, te gasestI
intre doll& focare deosebite : de o parte sala cea larga cu spectator!, scene cu actor!, cupola cu candela brul, toate intrupind o
alma arta in ele ; de cealalt parte, luxosul foaier
- impunator,
elegant, artistic
unde publicul vine s schim be in larma oficialitatea i tacerea caracteristica loculuI
Acest salon Ina! pare o noua seen& - poate mai interesanta
decit a actorilor
unde spectatori! 10 Jodi fiecare rolul sti
deosebit. Aid vez! forma omenease supt
toate chipurile el
- frumoaaa i urita, tinr si btrina ; aic! de
filea za toaletele
cele mal scumpe, gloria model francese ;
aiel
e
babilonic al tuturor popoarelor, tuturor liinbilor siameatecul
tuturor
claselor sociale.
Intro coloane de marmura cu capitelurl .aurite, Intro mosaicurl, candelabre i zee! .de oglinzt fermecatoare, se
ititIlneste
milionarul imbraeat In frac cu lueratorul imbracat cum a dat
Dumnezeil. Fiecare e liber al vie de sus, din cele
etaluri, din galerie, sa se desfttzs, ea se rsfete citevadin urma
in acest ungher al tuturor visurilor, al tuturor oainenilorminute
boarnnele, cu deoaebire, toate tin sa fie de fat : unele!ca ea
van, altele ca sa fie vzute.
Placerea bolnava de a admira si a fi admirat
pe toti
intr'o miscare plina de comic si mretie. Iar, cladpune
vez!
trecind
pe linga tine mindre fapturl de femel, care, vrind pare&
ea
te 'nfioare, te ating cu umarul lor gol,
ce a bia tine haina aninata
in cope! de aur i rose'n diamante, tu, copil pribeag, In
mutenia ta aiu rita, nu s tif ce al admirl mal mult :
sclipirea
pietrelor pretioase care te orbesc, .mirosul parfumurilor
bat, luciul ratan! ce fisie 'n urma pasilor molatecl, ce te 1morl gratia
zinel usoare ce merge mladiindu-se, stapina pe toate inimile
si
pe toate privirile.
Cind pocloaba vie a foaierulul te oboseste, te deagusta
cu virtejul el de patim! atitatoare, real decit BA- ti
indreptI
ochil
spre
marile ferestf din fat, i indata o noua priveliste ti se deschide
In depirtare fuge zgomotoas (Avenue de l'Opra) cu trel rin-:
dull de globurl electrice - trel dug de lumina -, printre
se alunga mil de oamenl, de trsurI, de automobile, parindcare
un
fluviu larg ce se zbate furios in matca abrupta
a
celor
doua
rinduri de case ale stdzil.
r

.1

1st

,.
r

www.dacoromanica.ro

i1

T. CRUDU :

(COBZIRULI. LA OPERA DIN PARIS

265

arde un
In fund de tot, In lntunericul cal e lnghite zirea
singur cuvint (Louvres. E firma cunoscutulul magazin. Alaturl
colos doarme in umb^A : Niuseul. minunea cea mare a lumii
im
De-asupra lor, literele de foc, scrim parca pe cer de o mina
nevAzutA, apar ca un aimbol a tot ce are Parisul mal insemnat
mat stralucit.

SA al puterea de a:tt oglindi de-odat la minte lntreaga


scena,

viata ce se frAmIntA In juni 1, cu toata miFarea de pe sculp-

din Bala, din foaier, de pe strAzt, cu toata arta, arhitectura,


tura ce te invAluie din toate partile, cu toata lumea aceia adusa
i imde cele patru Altura', cu obiceiurile, moravurile, limba
ceia ce cuinseamna
at(
(la
seam&
In
mic
de
el,
bracamintea
prinde Parisul in mare.
Farmecul si emotia ce simt1 prin aceaatt oglindire leaga su-

fletul tati de aufletul cel mare al multimil, In care innott, primind pe nesimtite cumiuecarea dicta ce in adevar preface, lumineaz ti innalt.
IatA de ce, dupa cum am apus la inceput, la Opera, mal
ales cind nu-s multamit de piesk si actor!, abia astept BA vie
entractul ca BA ma amestec In viata de citeva minute a baoticulul
foaier.

AceastA dorintA negresit a avut-o i Francesil in seara in


atit mal mult,
care s'a repreaintat (Cobz irub nostru. 0 spun cu
Rominilor,
n'am
i
aplause,
.
afar&
de
cele
ale
.cu cit eram fata,
auzit.Pretutinden1 receala si indiferenta. Si not, dad am aplaudat,
am fAcut-o instinctiv, dintr'en sentiment de aolidaritate cu autorii
si cu neamul pe care-1 infAtisa, iar piel de cum pentru entusimmul celor vazute si auzite.
La dreptul .vorbind, ce entusiasm pot! avea pentru un subiect
a carul actiune se resurua id dragostea lul Stan, cobzir, pentru
loana, sotia lul Pradea ? Stan vine noiptea la case Rominului

fugA cu el.
Bi se Intialneste cu Lana, pe care o convinge BA
iea
ceva, sosalt
Cind aceasta, hotaritA s piece, lntra'n visa

seste Tiganca lul Stan, eare-I nrmArise. El, furios, ca BA scape


de dinsa, o omoara cu cutitui. Venind i Ioana, porneac la drum
Pradea, care tocmai se Intorcea de pe cimp, d peke vinovatl.
d3 frici
Nebun de minie, vrea s Otuie pe cobzar, dar femeia,strApunge
si-s1
cutit
sA nu-1 onloare iubitul, pune mina pe un
bArbatul pe la spate. Criminalil Stan si Ioana se imb-Atiseazg
nentru cea din urmA oara, tact, Bind prine, vor rAsplati dra,
gostea lor de-o clip cu munca silnicA pe viatA.
lat toga actiunea! Din desfAsurarea el, Rominil apar ca un
popor focos, patimas, iute i lesne vArsator de singe. Dar nol,.
cari pentru intaia oara avem cinstea de a fi represintag pe scena
unel opere ca cea din Paris, nu avem de loc intereaul BA ne recomandam in felul acute, atit de barbar. Umilinta i stringereawww.dacoromanica.ro

266

NEAMLL R43113,N.L.SC Ll 'FLEUR

de inirna cu care am privit drama de pe scen, se pot

Nor
.inchipui. N'aa ti Indrznit sa loptesc'vecinulul frances ca-s Romin,
lloamne fereste !

in schimb, dac am avUt entusiasin pentru ceva si admiratie


lara roasura, aceasta a fost negreait pentru decor
si pentru costume. Nicnic nu se poate imagina mat bine i mat fruraos
redat.
in aceasta privint, d-ua Elena Vcarescu, autoarea principal&
a pietic!, a Meat un act de cea mat Mare insemnatate pentru
not, Rominil, popularisind peisagiul i,. cu deosebire,
pitorescul
costumulul nostril national.
Inchipuiti-v clipa sublima, fiorul divin pe care-1 sin3tr clad
mnsica incepe i cortina se ridica lacet, s
Niel ca se
poate spune ceva mat naiscatui, mat phi de deschide.
duiosie.

Clad vat in planul Inti


tertneast a Jut Pradea,
ceardac belt l cu scar& decasa
lemn, cu bostan Valet la prag cu
si
ardel rosil insiratt pe sfoala supt stresina, cu fintina cu cumOra in ograda i i at u ra legata in fier, te crEzl. acas, in tar,

nu departe, ha mijlocul strainiler.


()chit lacramati tug de-alungul
de gral din planul al
doilea, unde claile i seopit aratalanulul
rodul pmintului -nostru. la
fund se ridic, dreptl i mindri, brazil de un verde inchis cari
se pierd In ceata fumurie a nrilor. Pi ia mijlocul
acestuf
nespus de frumos, trece un car cu bo in care se aruncpeisagiti
snopil.
Paste patruzecl de Incal si fete, btbitt si neveste, lucreaza cu
tpoaie si greble, cietind aril remneste Costumele slat cum nu
se poate mal frumoase si mal bogate.
strinse pe trup,
'fotele cu fluturf, camesile cu altite si Catrintele
portui
oltenesc
al barbatilor lt! md othil.
Si, and apare M-elle Hatto fa rolul Dane!, coborInd scarile
case! sale, cu furca in brill i desculta - cintind o doina
din
gull. IV vine sa strigl, ea sal in sus de bueurie I ...Dar atit I odata obisnuit
oamenil si locul, impresia d'Inij trece, iar debfsurarea s. b'ectulu!, a musiceI.
te potoale lncetul cu lacetul, strecurindu-t1 in sufleta jocurilor
o receala
de ghiatfi.
Jocurite aduc cu cele romnestl, dar slut departe
a fi jocurile toastre nationale. Lipseste vista, vioiciunea, detutu),
ai
mal ales tropitura, care face efect deosebit clad
se
intilnq'le
odata la tot!.
Pe de alt& parte slat $ i railcar! atrine. Bunaoara fetele tidied sus din nicioare, se apleaca innainte, innapol,
rupindu-se
de sale, paic ar fi dansatoare de harem:
aceasta
numal romnesc nu e.
-

Musica - datorit d-ne! Gabrielle Ferrari

-e si ea dupa cea

romaneascd, decit s'aii lu t aril nu din cele mal frumoase, Mc!


din cele mat puternice. Chiar doina e frinti,
tica francesa a'a pronuntat cu multa aspriEnee schimbit. Criimpotriva prtil
www.dacoromanica.ro

267

VOLBURA POIANA. : LUI RADU

musicale, aratInd-o ca plicticoas, monotona si care, dup un


un act, te satura. Cintecele de j )c sint bune, dar nu-s asa de
sltrete, nu te scoal de pe scaun, Diet nu store sudorl cind
le joel. Sint domoale de tot. Si apol, daca multimea oamenilor
de pe seen& cari privesc la hora, In loc s steie degeaba, ar
ajuta clt decit pe cobzar i orhestra, ziztind sa Mind un tact,
cum se obisnuieste la not, jocurile ar /Area mat lipsite de monotonia supt care in genere se inftiseazii.
Corurile sint slabe, i orchestratia fr putere si fr expresie.
Aceasta face ca ariile s se piarda In vasta sal& a Operel parisiene. Dar nu e numal atit. Ohestra nu ajut, nicl nu subliniaz pe cIntretl. Ea merge adesea separat de el, facindu-t1
impresia ca e o alcatuire aparte, ce mat mult stria decit toc-

megte. 0 singura data orchestra e in adevar

bine :

in inter-

mezzo ce preceda actul al doilea. Conclusia, in urma celor afttate, e :nova de scos.

D-ra Elena VcArescu, Impreun cu colaboratorul s d.

Paul Millet, a izbutit mult mal mutt In partea d atorita d-sale azt
cleat d-na Gabrielle Ferrari In compositia musical. Si, daca
Cobz rub figureaza Inca pe afisele O perel, aceasta se datoreste
tocmal prtit d'Intitl, decorative, pitorestl, i niel de cum celel

musicale. Dar o opera care nu se sustinea prin minim et, nu

poate s traiasca. Si doar cu elementele pe care acestI trel autorl


)e-at avut la tiadgMln, s'ar fi putut face ceva trainic i frumos.
tri sarcina viitorulul ramine Ed se desvIrseasc ceia ce acum
abia s'a incercat.

PAnd. atuncl ne multmim cu gindul n, pe scena celel mat


marl Opere din lume, s'a oglindit - prin sufletul frances - un
T. CRUDU.
colt, cit de mic, din viata romneasca.

11/1=/1111

Lui Radu 1.
La not, tit. ii cd aft venit co3orii
in firurt lungi din albdstrimea zdrii:
I-am urmdrit din marginea cdrdrii
Ce duce pe ptri in faa morii.
'ncep s'adie pe furi zefirii:
Pdmintu-i bun, ca 'Wain dimineote
lzvoare de lumind i tiatcl
S'aruncd din adincurile firii.
' Din volumul aSpre Viat, ce va aprea in curiod.

www.dacoromanica.ro

268

NEAMUL ROMA.NESC LITERAR

.
.

Mdi Radule, intean ascunz de frunzd,


Pe- o ramurd, in inima gradinii,
Vllnd spre car, in viers, cintdrile luminit
Privigheloarea urnbld sd s'aseunzd.
fi-un fluture a :ulgul de vdpiae Coboard jos pe razele de scare.
Alungd pe-un tovard de pe floaret
gdddrnicincl o dragoste bdlaie.

Mal .Radule, in noaptea Invierii


Cucernicia 'nnaltelor misteruri
Cu prisosinfd curge de la ceruri,
Sd ni desOtidd poarta

In miezta noptii bolta se deschide


i ochiul obosit iar se 'ntetege:
.Durerea lacrimii se potolete.

intr'un ascuns pdcatul se inchide,,


,
Cind se descuie uile sfinfiril
cind lumina vietii se aprinde,
Pornesc din cimitire s colinde
Sfioase oapte --,crezul .Nemuriril.

In sunetul de clopot se preschimbd


Tdcerea mortilor ce-st pling uitarea
Un vis tirzift, se rumenelte zarea ;
Sint Pcqtele; sd cinte orice .limbd!

VOLBUR POIANA.

O frbirioas initiativd.
aSociettatea pentru literature i culture uonainh din taco-

Nina) inflinteazA o sectiune istorit, unit

cu un Muse' na-

tional. Sectiunea ageasta va cuprinde toate documentele


din
.tar privitoare la istorh si datinile poporulut romnesc din Bu-

covina, iar Museul Nitional obiecte antIce si de art, lucrrl


vechI i nou ale industriel

casnice din tar, fie ele de lenan,

www.dacoromanica.ro

0 FRUMOASI WITfATLV

269

de metal sail din lie materil, In sfIrsit loate ftivile de lucrurl


cari staff In legtur cu istoria neamulul romauese din B ucovina.

Sactiunea it ic i Mu3eu1 National aa de scot) al alcAtuiascl din documentele trecutulul istoria adevrat i nefalsificat
a neamulul nostru din B icovina i s pun In vederea gcrutatorilor activitatea public i par ticulari a Romlnilor bucovinenl :
arta lor, iscuainta, deprinderile i datinile lor tnostenite dela
strmost
Nick) parte din pnalatul vechil Moldove nu cuprinde atitea
documente si obiecte de valoare national ca Bucovina, dar
ele zac imprstiete in toate unghiurite Oril, i slat prin urmare

greil de afht si de consultat. Llz( intregi Flint pline de hrisoave ;


mice, zapise, art( de judecati, hotarnice, mrturil, invoiell,
diate, danil i alte obiecte vechl, zic de sute de ant prin. loonintlie Romlnilor, WA ea el s ral aib trebuintl de ele, dar
si fr s fie cunoscute si cAutate de crturaril rominl. Cele
mal multe din aceste documente i obiecte se afii la Miuntenil
nOri, apol la proprietarif marl, si mal ales la mazilil si rzesil
din Bucovina, in sfirsit in vechea Suceav, In Siretia, Rdutl gi
Cernutl ti toate a penti.0 vechibo noastre institutil o valoare
neprtuit, dar se pierd pe zi ce merge, si mare parte intr in
mini strine, spre paguba noastr rational.
Rominl din Bucovina! Dacumentele din trecutul nostru numal atita timp vor fi scutite de peire i intrebuintate In folosul
nostru, cit vor fi ele in posesianea until institut romnesc de
cultur, precum este Societatea din CernautI. Trimiteti-le decl
acestel Societiy, si ea va deveni astfel A.rhiva pentru istoria

neamulul romnesc din Bucovina. Si, dac nu atI putea drui


Societtil astfel de documente, atuncl trimeteti.le ca di fie copiate
intocmal i pstrate in Archiv, iar originalul vi se va innapoia.
Snietatea are de glad s pablice toata dozamentele, ca astfel si le Lie& accesibile intreguluI public romnesc, :ar obiectele de art si industrie romneasci vor fi expuse In localul
Societtil k Cernmtl.
Numele trimititorilor vor fi publicite prin ziare.

(tViati. Nota: din Cerfautl.)

www.dacoromanica.ro

270

NEAMUL ROM:ktirESC LITERAR

Cronic.
D. Silviu Dragomir, profesor in Sibihi, tipreste i deosebt
<Corespondenta episcopulul Gherasim Adamovict i miscarea
de emancipare a clerulut si poporulul romanesc in anul 1791,.
" La Cluj se publica lute() frumoasg brosurg de popularisare : < Adevrata bogtie sad impgratul printre sMent, de
I. Agfrbiceanu.
' La 1868 poetul bucovinean V. Bumbac scrie aceast bucat c La Basarabial :
Frunzulit . de vioard,
SA-0 srut cimpiile,
GI-AA:lin g. de la hotar,
Ce le pling surorile,
Gradinuta florilor,
SI-tt vgd codril rapitort
Lacrima surorilor !
Plinst de catre frtiort !
-

$epte an/ s'ad dus din lume, S'aud glasul din vlcele,
septe ant cu septe nume
Ce-a vzut atitea rele,
Peste plaiurt ail trecut,
$i soaptele Nistrulut
De chid nu te-am mat vzut. $i raspunsul Prutulut.
Ah ! i dorul de la mine . Dare-ar cerul, dare.ar, drag,
Zboar' ades, dragg, spre tine. VAT cu vAt s se 'nteleag !
Pe suflarea vintulul
Spun codril codrilor
Cu iuteala gindulul.
Suspinul surorilor!
-

'14

Dare-ar cerul sfint, O. vie


Ziva cea de bucurie,
Ca s zbor din acel loc ,
inteo cart cu noroc.

Nistrul Prutulut s-/ sputa


Despre fala cea strbun.
Spun. Prutul la Carpat
Dorul tii, soro, la fratt !

Sufle vintul cel de vara


CAtre tine, dulce tara
$i cu vintul s purced,

$i 'ntr'o sfint zi cu soare,


Inteo zi de serbtoare
Salt vezt cerul luminat

SI tn duc, s te mat vd

$i.a1 tACT brat din lat scIpat !

Am crezut c amintirea acestor versurl e la locul el, astzl.

* Vorbe cuminp.

(Nu se poate zice c n'a fost frumoas primvara noastr


literar. S'ad spulberat, nu-1 vorba, si multe petale pe jos, dar
totust a rgmas i cite-o rmsit, cite-o ndejde care astepttn
s devie matura E vorba, ce va rarninea din zbuciumarile si
miscarea SmntoruluI, ; aceasta ins azt n'o putem spune,
mat ales cl fotiI smntoristl, slut si azt in plin activitate.
Totust se pare c zilele frumoase ale primgverif incep
s se
treac acuma i incepe sa ni vie arsita i piroteala veril.
Nu

www.dacoromanica.ro

I. : CRONICA.

271

mat e vioiciunea aceia, cate se phstreaz numat prin continua


lupt si activitate, ci se simte oarecare obosealh t stagnare in
miscarea noastra literara, se poate insa ch numat la supratata.
Scriitorit noltri se indeparteazd din ce In ce mat mult de fosti
lor tovarAsi, i fiecare incepe a.i umbla chile sale, care pentru
not cite odath got toarte putin accesibile, - unit chiar ad' intrat
in anumite partide politice, voind salt indeplineasch probabil
hi datoria de cetatent, pe care odath o despretuiad. Pe vremea

ShmAnAtoruluID, tutt avead. acelasi ideal, pentru care luptad


hi ne interesaii, artindu-ni cum inteleg sa serveasca idealului

generatiel de la 1906 ; azi Insa, clod fiecare cauta sh-sr

umble chile sale. multi s'ati aflat in perplexitate, neputindu-si


crea nil un ideal, o lozinch, care s'o inlocoiasch pe aceia:
ce-I insufletia la 1906. 'Arta purl, arta viitorulut> e o lozinch
prea \raga i tears, cu care se poate multhmi doar d. D.
Zamfirescu sad d. Emil Isac. Aceasta aparitte in sfirsit nu ne
poate mira, chci personalithti Mart in literatura noastra nu
avem multe. Ins totust credem c i scriitorit cu mat putin
talent ni-ar putea da ceva mat mutt decit ni dad acuma, cu
ceva mat mult bunavointa, i fr ca onorariul ce ad a 1 capata s joace olul principal. A,I Ins, rhsfoind revistele noastre
literare, nu yeti da decit de aceleast schite i amintirt (nuvele
adevhrate, foarte putine !) in poesie de vesnicele ccrIngurl> de
liliac ale primAverii literare. Not ins asteptam ca scriitorul
sa n'aibh numat un talent mare, ci i un suflet mare : si a desea
sufletul ne intereseazI mat mult ca talentul... Noi voim sh stim
cum vede el lumea, si amintirile din copilaria asta nu ni-o
mar ales c azi oricine care 1st aduce aminte de o
pot da
snoavh, o i pune pe hirtie, astfel ca camintirile din copilrie>
ad ajuns aproape banale ; se intelege s mar vie odat Until,
ca Creangh! .. Conceptia asupra vietil sad a strilor sociale un
artist nu si-o poate spune cleat in opere mai durabile ca schitele i noveletele efemere: drama si romanul. $i tocmat acestea
in mare parte ni lipsesc. Si, cite si avem, nime inch n'a reusit
sh revolutioneze i s zbuciume sufletele cetitorilor, cari cetesc
de obiceiti cu mat mult sad mat putina indiferenth..$i aceasta
ne face sh regretm vremile trecute, chid asteptam cu nerAbdare nurnhrul proxim al (Shmhnhtorulul> si nu-1 dam din
min On ce nu-1 sfirsiam. Asthe, cind curentele literare s'ati
pierdut aproape cu totul, voim sh stim totust ce ideal il zbucium pe scriitor in activitatea sa literara,- chcl nu putem crede
c o fi scriind numal asa, ca sa fond_ arta pull. Si de aceia
asteptam ca romanul si drama s se incetateneasca de-abinelea
(tViata Nona, din Cernhuti.)
in literatura noastr.>
.

Cultura crestinv a descoperit c Un Domn pribeag, drama

www.dacoromanica.ro

272

NEAMUL ROMA.NEC LITERAR


..

e am faceput s public in Neamnl Romnesc literar e o lucrare


tendentioasd, deci Odra valoare.
Adeci eft as fi scris-o ca si* combat catoliciimni.
,Nu, drag domnule ar., nu. de 'aceia. Ci ca sl art co poate ST
feri intro strinf un blet copil. Iar d-ta, care, impotriva adeviraluf
istoric, rupf o lantei pentru odiosif Iesuitf cart 1-an omorit prin fn.;
gustimea si tirania invtdmintului lor fanatic, - WI de sigur ca-..
tolic, dar ajungi a nu mai fi Romin !
I,
.1
.

Co uriti board, Doamlie,

.4

fanatismul

'

r
11111.0011EMONNIii

aparat i se aila de vinzare la tipagrafia noastra

Mnstirea Neamtultr
Vi*" dlugreasci i minic pentru
9

cultur.

i:le N. IORGA..

PreteLt led. '


in editura icademiei &mine :

-,

Gheorghe AsaChi.
CA TIPOGRAr
,

da N. IORGA.

._

I EDITOR.

e ,

A aparat :

t
r

Pretal 60 de banl.
.

I.

Eq; ta

,,t_tit:

Pagini din timpul


i'L'
r scoa1glor.ter44?ti,
fkr

t..

DE

4,(1
.

(.

-.

VIRGIL L A

'-- ..:.) nib' 4... p/.

...i.-

Lti 1

Se q5se tie

47))

'r

RION

'

., a 0 ht.
st -

,` Pretul-1 'Left: '


.
de vinzare la toate librriile* .

TIPOGRAFIA NEAMUL ROMAN.Esca StALENII-Dg-MIUNTE (JUDET114. YttAt(OVA).

www.dacoromanica.ro

Vous aimerez peut-être aussi