7

ANIIL III.-No. 12.

10 BAN! NUMARUL

a APRIL 1911.

HANK RO
LITERAR
ABONAMENTQL IN Tree:

ABONAMENTITh IN 8TRIINAT7I:

Po aa 5 lii. - Pe ease lunI 3 lei.

Pe un an 7 leI. - Pe /Me laid 4 lei.

Redactia i Administratla : Valenif-de-Munte (judetul Prahova).

_

=111111111

SUMAR1I1 :

N. IORCA : Nicolae Deusulianu. - I.: CugegrI. - Mulmr, L PROCOPIR : Dram,

MariO Damn..., (poesil). - N. IORGA : Mihai Viteazul (schill de poem
dramatic).
T. BERECHET : Un calator rus la nol in 1846 : Porfirie
Uspenschi.- P. PAPAZISSU : In Joia Patimilor. - I.: Crania

mir

Nicolae Densuianu.

S'a dus dintre noi un om teicut i aspru, neindaplecat fanatic, un visionar de ginduri marl, de ipotese imposibile, de
fantastice teorii indrciznele. Nu un poet ca Rasdei, zburind pe
aripile de vultur ale unei inchipuiri uriap, nu o minte superioard filosofleei, scdldindu-se in eterica lumina a ideilor nemuritoare. Nu atita i avt de mull, ci un inclartnic al credinfelor sale care ajungeail in ftiintd, venind de aiurea.
A fost deci Nicolae Densu0anu, beitrinul siguratec, care a murit
pe ascuns de oameni, strdini de dinsul i urifi de dinsul, a fost
el un om politic care sci-0 se7veaseet scopurile

prin carp de
istorie? A jucat el, ca orator, ca agitator, ca deputat in Parlament un rol oarecare in acele timpuri de dull/ '48, dar mai
ales de dupd '66, dupd silnica unire cu Ungaria i pierderea
tuturor drepturilor i risipa grozavd a tuturor sperantelor ?
Nu : a lost un gazetar literar, un polemist, iar la noi un pribeag. Tipul pribeagului care nu intelege, nu admite, nu iartd,
care nu poate fi nu vrea sei se asirnileze. Nu unul din acei Ardeleni cari se game bine in clubarile, cafenelele ori saloanele noastre 0, odatet naturalisali, dar 1i tetra aceia, devil asalt
la WO, la sitactlie, la notorietate. gi era destul de inteligent,
www.dacoromanica.ro

.."

178

NEAMUL ROMNESC LITERAR

MIL

destul de energic i de harnie ca sd reisbatcl, dec nu prin lingqirea i intrigile, familiare, din nenorocire, altor emigrafi din

tetra de unde ideal, nu pof le trebuie sci ni se aducd, mdcar

prin mindra sigurantd de sine, pe care ea anume Ardeleni o
avea. 9i n'a lost decit bibliotecarul Statulul-major, i la mormintul lui, de uncle lipsia Academia Remind, de 0-i fusese

membru corespondent, a vorbit doar un ofiter, coleg de slujbd.

N. DensuOaeu a grins un material istoric pretios. El a i,4- chinat lui Horea o monogra fie extraordinar de bine informatd,
care va riirninea i ar merita set fie relipdrild. A atras atentia
asupra permanentei unei organiseiri politice la Rominii din Ungaria, fi in acest spirit a strins, din ceirti liprite, cele cinci volume de intregire la colectia filurnnizachi. Poate se va vedea
ce ipotese, de sigur mai mutt deelt odatd curioase, se cuprind
in cartea de maned indelungald in care pretindea sei explice
altfel decit top ceilalti vremile strelvechi ale acestor teri locuite
astdzi de Romlni.
Dar mai interesant decit acest scris al sat, care cuprinde informatie bund i pagini ce nu vor muri, era el insug. Trdia
in acest beitrin, coboritor de nemeg din jurul ruinelor Ulpiei
Traiane, nu mindria romand, cum i-ar fl pleicut lui, ci o neinrimed incdpeitinare deed. i mai trdia ceva : conOinta tuturor
suferintelor indurate de ai nqtri acolo, de la eel d'intdift apetrector al fdrinii ardelene cavil innaintea cldrefilor maghiari

ai ?ravelling panel la moartea silnied a tateilui sat, in zilele

cumplite ale revolutiei de la 1848. Acest om pdrea, cu statura
tut innaltd, cu aspra lui peivire, cu beitrinefa lui dirzei, cu vor0",`- sila de lume, icoana inseig a nenorocului nostru
care nu se del, a infringerii noastre care in teicere geitqte dupd
cea din urmd luptd pierdutei clipa celei moi apropiate reisbundri.
$i e peicat cd s'a dus in mormint feirei sci aibei singura bucurie de care sufletul seta fcird zimbet era in stare.
ba-i putinci

1.2

N. IORGA.

r:

kt.9.4
1 .1

'

").

CUGETAR1.

^1

"4^
4:4 A

Noutatea In tiint ? Adesea lencuial noun peste zidurl vechl.Th

I.

ti
IZ C 1.%; Sf..4 -

I, .;

5-).;

.r:

';;-1

40TS"

"

www.dacoromanica.ro

t:,

MIHAIL I. PROCOPIE : CiNTEC

I MRITE DOMN (POEM!)

179

Cintec

Ce-fi pasd de viola', ce-fi pas de chin?

Acestea-fi sint lucruri strdinel
Ci tu te gateee, &Urine, scf cm?*
Avintul din vremi mai senine.
r

:.t

Prive$6'n durerea presentelor vremi,

Dar nu te doboare suspinul ;
Ci, lira stringind-o puternic la piept,
In ceruri privete seninul.
cintd-ni gloria vr6murilor vecM,
Din ternci trecutul nil scoate,
Cu Domni i Domnife, rdzboinici jupini
Cu zale supt manta bogate.
...Sd steie o lume sd-i vadd ce-aft fost,

Uimil sd-i priveascd feciorii;

Crezind cd-i o lume din basme strdvechi,
Pe toil sd-i cuprindd florit!...
'
.

.."

'

'

Mrite Domn...

..ti:1e!
Write Domn, de cind te-ai dus din viafd
;

t'

In papic addpost de mcindstire,

Noi nu ne-am mai putut veni in fire: :,.
Orfunde ne-am intors, am dat de ceafd. lar, chid, zdrobiti da-obidd i de grijd,
Rivnit-am zilele inseninate
Din vremea ta, ni-a pus in fararmate,
.61 tunul ni-a vorbit etc glas de schijd
1 .

,i-acum pustiul e stdpin pe fard;

_in zare fumegd ruini de sate,
r .;"

1.

"

-rar

Tr)t,-.

www.dacoromanica.ro
LI

,%:!A

.188

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Vi'n Pout trupurilor sfdrimate

De pe cimpif, tn stoluri corbi coboard:
Az noi privirea ni-o 'ndreptdm spre tine;
IJe plingem tie: yin' de ne rdsbund I
Mdrite Domn, n jurul tJ nti-adund,
dd-ni vremi de glorie i bine 1...
MIHAIL I. PROCOPIE.

Mihal Viteazul
OMUTA DB POEM DRAMATIC.)

ACTUL al Y-lea.
(IIrmare.)

SCENA a II1-a.
WEAL VLDICA IOAN, CAPITANUL DE STRAJA.
C.A.PITANUL DE STRAJI.

Miria Ta, 'mprtirea de prinqi s'a isprivit,

Basta a luat on dinsul tosi Ungurii de seami
pentru ci tlmaciul nostru se 'mpotrivia...
maul (nimit, pentrn sine).

Tlmaclul mien? o Bullet de sigur credint,

Tu dreapt caluzi in triste rat:kW,

Velico, Doamna zilei ce nu va mai veni I
(inte, entre cipitan.)

Ce este cu tlmaciul ?
CAPITANUL.

L-att pins pe bietul tinr

Cu mrturii ci 'n lagir la Sigismund a fost.
MIHAT.

A foot, ea sa mai cerce de este 'n el credinti 1

(pentru sine.)

0 biet vis de 'mpacare intre Mptura ei

Strini l 'ntre neamul al crui singe-1 are?
=

(entre siphon.)

www.dacoromanica.ro

OMP

N. IORG-A: MIRA! VITEAZUL

181

Tilmacinl ad se lase cu mice pre'. : vei merge

La .dninul Basta insql si il vei lmnri

CI 'n jurul mien nu este gi nu va fl tridare,

Dar a Domnia Noastra e Domn, gi nu supus,.
V c nimene n'are mal mult drept decit mine.
(vrea s piece cApitanul.)

Sai Inca- V-i vet spune c en nu-i voila fl rob

Cit voin sta in picioare cu sabia la coapsii.
Aga la le spui toate, cad e cuvintul mien,
Si nimeni nu s'atinge de cel care il poarti,
ALT CIPITAN,

?aria Ta, ai noqtri slat prin4i turci 1 romini ;

Rominii slut, cu toSii, poate vre-o patru sute,
unU ingari din oaste...

maul.
S-i spinzure aid
: CAPITANUL.

Iar alU slut, stpine, ciobani

i Met! steni
Din vlle qi munSii acestel Seri robite :
It! e mai mare mila cum stab, intre pgini,
Dar niciunnl d1nt'rin4li nu a cerut iertare,
Cum cer Tatarii, Turcii smeritul lor aman,
Cl stan gata de ceasul pedepsei ce-I rosti-o.
Gsit-am
alugri cu ei amestecali,
Ei sint acela cart ii spovedian de moarte,
Iar binecnvintarea li-o di un popd dims
In care et en totii yid pe al lor Vldie...

him!.
Vlidica intro din4ii ? loan cel rizvrtit,
El ineu4i, proorocul stints! iubiri de irate,

Acela care 'n Unguri vrajmaqi ni arata,Intro ei, trdtorii, e daseilul cel mare,
411 mai negru calat din tot! pop!! ce slut:
Pe-acela s-1 aduceli, s-1 vd putin la faS

(IarAll se aud tritnbitele naiad jalnie gi preluag.)

MIHAI.

Zunati, stmaSi a moarte... Si, dui o voiti,

Voi tot!, striini cu suflet de flare gi voi cari

www.dacoromanica.ro

It

182

NEAMUL ROMNESC LITERAll

Schimba0 tin steag cu altul ca pe niste-ndfrmi c ,

Care; cind slut murdaro, se-aruncd si se spelt-1
Si-apoi se' poartd iardsI, parca nimic n'a lost,Ei bine s vd.fie, pe plac i se" muri0,
Lisind ca indoita-ml dreptate s domneasca
!

..

(NH{ Vliidica loan, rtnit.)

InHAL
I

Te-a insemnat vre-un Uygur, Vlidico, de te -vdd

Crestat pe fruntea fals c'o dungd de osildd ?

VLADICA IOAN.

Nu, m'a crestat un frate, osts dintre al tai,Precum din slid rand ce mi-ai fcut-o
Curgea de mult un singe pe care 0-1 pdstram...
MIRA!.

Cum, unul din ai nostri? Si unde te-a gsit?

Erai poate alituri cu dinsul in Male
Si-a cutezat s deie In capul tit sflntit?
Tir;
OH a mers s te cate acas, la altarul
Uncle rugaI pe Domnul s fit biruitor?
,

YLADICA IOAN, . Jt

s,

Nu, iardsl. In ostired luI Sigismund eram,

Si md luptam'sd apr de ndvdlire tara-mi.
/AMA! (uimit).

,r

I,:

41P,V.

Lt

on.;

Et slut ndvlitorul? El, Craiul' legiuit ?

h 5 PO

VLADICA IOAN -(eu nape).

Intocmai precum spune vorba Mdriei Tale.

so

-1

MAIM.

Si

vorbele-0 de-odatd, ce Ant le-a spulbeiat?

Inbirea romdneascd, frtia noastrd sfintd,

P:40'

pi cite fariseul le mai poate rosti

Chid catd bent. i slav la cel ce std in Scaun!

'
4'"I'fi

VIADICA IOAN.

Et nu sint fariseul, ci omul 1111 Hristos,

Si ce am spus atuncea, si-acuma-mi st in suflet,

Si-s tot asa de sfinte,ca rugciunea mea.

Dar n'am gsit Rominul ndejdii mele proaste.

www.dacoromanica.ro
.1:4M

183

N. IORGA : MIRA! VITEAZUL

Noi te chemam : odatd, de cloud M tool ori, 4.sl-a k

- .r
Asa cum chemi pe-acela care primeste legea,
Si n'al rspuns. hi Scaun de Craiti stAte a alt Craiti
at
Cu mai putine drepturi, cant nu ne mostenise,

Si tu eral acolo cind noi ni ispsiam

Greseala asteptril lui Veda, Domnul nostru,
Prin infruntri, prin palme, prin schingiuiri
0, cum cunosti tu musui, cu totif a perit
Fici ce pornise pe drumul de rdscoald. .o
". s'
-

_:;

maul (mi pat).

T

Opreste-te, pdrinte !

morti

i
_

'IN 1?

11,1tii
Et1,51IN 11-o

"

;1 "

VLADICA.

c.

Nu md opresc ! De ce ?

fac mrturisirea...
Doar ne asteapt moartea
maw. Ur :13 O.
a

' Nu te asteaptd moartea, ci poate-un pocalt

Care simte acuma ce a fost uitat odat !
_

"IrLiDiCA:

6".

616

"ca

""'"

ce-a uitat atuncea, uitat e pentru veci :

0 ii. -Br;
interim popor ce zace de ani fdra da numr
Odatd se trezeste, cind Dumnezeti a vrut,
Puterea care poate o lume s'o preface',
Dar cine ling& dinsa ca orbul a trecut,
a-41
Mamie mai aleargi pe urmd s'o gseascd : tan -*ow
Din vintul ce pe ape prielnic 1-ar fi dus,
1114u10
Belied in pinza albA, cu 'ncredere intins,
A rsdrit un vifor care-1 va cuf unda.
La Mirisltt, atuncea cind Ora o pierdeai,
Ginditu-te-al ca toate s'ar fi schimbat prin vorba
Chemrii care 'a sate la noi ar fi patruns
tr
Si ti-ar fi ars vrjmasii in focul eel ndprasnic ? ' .7
Nu, ci prin ei domnit-ai, i ai cdzut prin ei,
Si singurul toyer* ti 1-ai cules
Si-atunci noi am zis astf el : cleat un ungurit
Care poarta rzboaie ce ni-aduc foc si pradd Para s prevesteasca un ceas ma! fericit,
Mai bine s domneasci un Ungur dupd dreptu-i
Ir(.4
Si s ni deie pacea dupd care rivnim.
Si, noi neam de credintd in veci netulburatd,
,

www.dacoromanica.ro

184

NEAMUL LONI/C.NESC LITERAR

1re-am adunat supt steagul Ardealului luptind,

$i 'n fate noastrd steagul era steag de robie...
Nu te-ai luptat cu Basta supt steag impdrtesc,
$i nu stim acest vultur cd are cloud guri
in capetele (loud ce se vedean pe flamuri
MIRA! (silindu-se).

De nu /lid vreti, cu totil va voiti sili pe toti !

Stul sint de aceste cuvinte 'ncrucigate
Prin care se iucearc a ma' tot indrepta Pe alt drum decit drumul pe care-I vad in fat :
Sinteti Rocilni gi Unguri, dar eli v sint staple,
$i-a mea putere vine doar numai de la mine !
VLA.DIC i IOAN.

Eli nu cunosc putere de om fr izvor

Din lumea care toate aid le hotdrste;
Mai mare decit Domnul fu un singur viteaz,
$i astzi stdpineste a' Iadului adincuri,
Din toatd mretia-i somata fulgerat !
- De egti cregtin, o Doamne, nu te lua dupd dinsul !
$i

cerul i arati vointa lui prin poi,

Iubirea noastrd este cea mai bund dovadd

Cd mergi pe drumul care ti-I ardtat de sus,
$i ai gregit, clod aged cu totii te rdspingem !

MIHAL

Voi md rdspiugeti, insd nu md yeti depdrta.

Voitl ridica pe-aceia ce a1 trddat in streanguri,
Calugdrii de plete frumos i-oitk curta,
$i tie ti-oit deschide chilia pocdintei.

Iar in ceta0 voiti pune strdjeri ce nu se tem

Niel de o turd 'ntreagd pornit pe rdscoald.
gi, dacd de iubire mi-i dor - cdci slut un om,
De gi-mi gonesc din suflet ispita pdminteascd-,
fold voiti duce acolo de unde am pernit :
Am credinciogi de-aceia ce nu pot sa md uite,
$i m'or primi cum zice in viers ci m doresc.
VC/U.)1CA IOAN.

4i cum? tu crezi cd tara ar mai dori de tine ?

Dar, dacd pe vrdjma$1 ce-afi nvlit nu-i vreati,
qi nu vac' in Movild un Domn cretin gi darnic.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA: MIRA! VITRAZUL

Socoti cd-1

cu putintd ca el si fl rims,

De-ar mal avea atitia ostasi, citi are-acuma ?!

Dar el il vreati pe dinsul, pe acest slab strain,

Si binecuvinteazd ceasul venirii sale,
Cdci a lint sdracul si meargi unde-o vrea,
$1-a cumpdrat cu banii lui Rotate si pace,
Si-acum, in loc de trupuri de morti pe cimpT pustr,
Acolo se 'nnaltd smndtura sfintd!
MIRA! (rgrntne pe gindur1).

Spul adevr Vladico. Deaf, mice DAMN

SI chute, pentru unul sdrac mai mult o pine-i,

$i, dad astfel soarta ni-a fost, de ce ni dai
Aripile, o Doamne, care in sus ne 'ndeamni
$i fiece 'nnaltare ne face mai strdini?
(ogre loan.)
Robi voi, i robi aceia rari m'or fl nitat

Tn tara undo Turcul acum mai pdtrunde :

Teranul rob pe brazd, boierul rob in Curti,
Rob preotul ce stie smerenie s ceard,
Robi toti... 0 ! ce rusine sd fli din neam de rob !
(cu avint).

Ba nu, simtesc in mine acel slbatec singe

Pe care mostenire I-am dat i la urmasi.
VLADICA IOAN.

Urmasul tin, Ptrascu...

MIHAI (iute).

Bdiatul, unde e ?
IOAN.

E unde-a ta uitare l-a prsit...

MIRA! (dureroa).

E mort?
Cdci nimeni nu-mi educe vre-o veste de la dinsul.
da
De 1-ai stout printe, imi spune, i
Viata pentru viata ce-am cdpdtat prin tirea-trl.
VLADICA JOAN.

Domnia lui e moartd i mort sufletul lui,

Moartd iubirea toatd ce ti-o purta odatd,
Cdci, dud mai traleste, nu-i vrednicia ta !

fare aceia cari legati aiteapt ceasul,

www.dacoromanica.ro

185

18ti

NEAMPL ROMANESC LITERAR

E un Matt pe care Paragon 1-a trimes,

Nu ca ad te ajute, ci ca s-ti stea 'mpotriv.
.

.,,

MIIIAT (obit).

!DV{

S-1 caute indati; s-1 yid: ce stiri aduce?

(In agteptare aunetul de trimbitl se aude iar.)
VLADICA IOAN.

De moarte sund aste trimbiti... Poate cd due

Pe unul care viata-si sfirst 'n strindtate
Va fi de alti lege acel airman
Dar pe morminte crucea ni-o sta i lui, i nou.
_

(se 'aching.)

ri-59

De sufletul acelui ce-alce se atilt

Te 'ndur, Doamne sfinte, si de acei ce-acasd
Nu still de ceasu 'n care ii slat dator cu plins.

uriti

(CApitanul aduce un osta titian)

-

SCENA A IV-a.
MIRA!, VLADICA ION, UN OSTA PRINS.
OSTAUL.

oF

;lag-

MA 'nchin Martel Tale ca la printe bun.

MIRA! (pentru sine).

, r"21' elf.0

Am lost, de mult, cind incA nu aveam rost de Ord.

(care osta.)

1""l'it3

Vodd-PAtrascu este voinic si bucuros ?

OSTAUL.

Volute este acela ce-%i samn 'n !dotard.

CIt despre bucurie, el n'o ar impart!.

Niel cu vrdjmasul care i-ar vrea sfirsitul vietii.

-

7.0

MIRA!.

Este intre prieteni si are 'n jur ostasi ?

:

OSTAUL.

n;.f.

,1

Prietenii sint patru ziduri mucegdite, -""

El 'n jurul lui ostasii nu se mai obosesc
De a lovi cu tunuri in subreda cetate.
MIIIAT (lute).
:of sir won:
Cetate ? Care este cetatea 'n care sta. ? selid'u
"

OSTASUL.

',CI_

In Ilgras agteapti pe clue i-a fost beta

www.dacoromanica.ro

8.1F.L''
'

'

r
17-

--

:"

187

N. IORGA : MIRA! VITEAZUL

"1104.1.11.1u4

'

MIRA! (ulna").

In Fgdras, aice, la cloud zile drum.?

-

r4"

OSTAUL *mean!.

gi pentru cd se teme sd nu gisetT in cal

Zine de-acelea care kin drumul la voinici

Maria Ta, ma iartd : spun rostu-mi de solie.

..

Maui.

Te-aud vorbindu-mi, Stanco, Buffet neierttor !

VIADICA JOAN.

Fi care totusi iartd, de vreme ce se roagd

OSTAUL." r'

.3'

;3'
.

...Ori farmece de-acelea ce nu poi birui,

Ispite care lupte cu zmei din alti lume,
El m'a trimes aice si-a poruncit sd-ti duc
- Am nemerit aiurea, cdci s'auzia acolo
Mai mult decit aice cuvintul romnesc

4-

lidframa asta 'n care sint picdturi de singe.

ILO

(Nlihal
1.

e cutremur6.)

1t, Li OSTAUL.

.1.44

tit

Ca sd tii cd acolo sd curg' a inceput

Dupd atita singe din trupurile resales

Si insusi acest singe de mare Donau viteaz !
21,

1,,

ta

MAIM.

Jr-IA:,

-1J Li

r.

El e rnit, Pdtrascu... E urea, rdnit? (it mewl) Vorbeste !

'r

OSTAUL (urmeaz).

Atita cit sd afli cd poate fi rnit .

Atunci cind un pdrinte sd-1 apere nu este.
.

'

MIHAI (II oprevte).

(catre cpitan, scurt.)

Th e

Sd se aseze steagul in drum de miazdzi

Si mine sd porneascd spre Favra ostirea !
(dare loan)
Deschis5.4i este calea,

i poti si plod act=

Chiar deed intro duimani mai nemeres,ti odat,

Cdci wean curat de singe intro ai miei si vin.

www.dacoromanica.ro

it

.1'

-!

18.8

NEAMITL ROMNESC LTTER AR

CAPITANFIL (se intoarce; tulburat).

-;

Steagul dupi porunci nu pot

Va foul hni taie calea...

sd-1

pun. Ostasf..

MIHAI.-.

Valonf ? AA Indrznit ?...

(Rupnd cortul, se rpide Velica.)

SCENA A V-A.
mIHAL. VLADICA IOAN, DOAmNA VELICA.

VELICA (logroziti).

Fugf, Doamne, fug!, o clipi maf al rgaz si fug!!

Tirind aceste lanturf m'am rapezit aice
Cu vestea cea grozavi... Basta a poruncit
Cd, dac o miscare ye! face 'n alti parte,

S te opreasci; lark de te-1 impotrivi :

MIHAl (facet, inginiud cuvintele).

Mi 'mpotrivesc... i, fuga ctre dusminf Imi este
(Merge drept spre u.t. Se aude glasul lul.)
Fitl sntosf, copil... (Cu indignare.) EA prins ?.. (dureros ;) Copilul mieti

(Dol oat* duc trupul.)

'

VELICA (se arunci. spre diem.

Tu, singura iubire a vietif male 'ntregf

Viteaz firl preche menit imprtieL..
lOAN (o..d4 Ialturl).

'

Al nostru e acuma. Acum i 'n vecf de veci I

A noastr amintirea ta, Domn de biruintA,
A noastr miretia isprivif ce-ai fcut,
Unind prin voia celuf de sus nalia 'ntreagi...
Al WI* a fost pharui pe care Lai hint
BscumprInd cn-amarul luf n; pcatul care
Se datoreste celor ce te-aii incunjurat,
Furind neamuluf toati comoara ta, stpine.
(Desface vlul negru al camilafcei lai, qi-1 acopere.)
s-ti fie somnul pasnic, ostas ce odihnestf,
Si, clnd sunet de trImbitf nou te va trezi,
Sigi vezi poporul astfel cum i-f sortft s fie
(Rend cruce asupra naiirtulll1)
D. Tatl, si de Finl, de Sfintul Duh, amin 1

SFiRIT.

N. luitara.

www.dacoromanica.ro

"

T. BERECHET : UN CALATOR RUS LA NOT iN 4846

489

in Miter rus la nol In 1846: Porfirie Uspenschl.

Multi calatori rust ail alcat pmintul nostru. Foarte putini
a Meat amintiri atingAtoare de nor. Dar la jumtatea secolului trecut un arhimandrit cult (fncetat din viat In treapta de

episcop), Porfirie Uspenschl, cerceteazA monumentele religioase-

ale celor doul Capitale : Bucuresti i Iai, venind din Rsrit

prin Galati. Rindurile care urmeaza slut scoase din jurnalul
sad de drum, Cartea vietei mele, 1, In care, Inteun stil frumos,
scurt, serios si plastic, zugrveste icoana strii mnstirilor
bucurestene i iesene, impreun cu viata conrupt a egumenilor greet administrator!. Nu pentru amanuntele istorico-arheofogice le-am tlmcit eii, ci ca o mrturie a until stain luminacare altoreste constient In ajunul secularisatiei.
1864, lulie 31, Miercuri. Merg la Bucuresti, capitala Muntenia.

Adio munti, mare si Hurl ! Adio DunreI Acum void tri peuscat.
ei

August 2, Vinerf. inaintea prinzului am ajuns In Bucurestr:

m'am oprit la otelul german al lui Brenner.

Muntenia renaste. Ptnintul el e roditor ; popor stator,

simplu ; satele sint asezate ca i cele rusesti pe doul finii de-a

langui drumurilor celor marl ; copiii se zbeguiesc si fug de alltor ; toti-s foarte alb! i frumosi ; ail trsturile slave (sic! N. R),
fetele rotunde, ochii de coloarea cerului, dintii mrunti i frumost, pieptul larg. E imr inchipuiam pe Romini brunet!, dar
In realitate aproape toti-s de coloare alba. in vinele lor curge
singe slay (sic. .N. R).
August 3, Simbeltd. Despre sosirea mea In Bucuresti ad fost
vestiti de mar Innainte, din Constantinopol, calugrii sinaitY,.
cari ail ale metohul lor. Unul din el, anume ieromonahul Macarie, cu care m'am cunoscut in otelul Cairo-Sinait In 1845,

a venit la mine dimineata cu arhimandritul Scaunului Alexandriei, conduatorul tnosiilor Patriarhier In Valahia... Dupg
frumoasele vest! despre Sinai, Macarie a inceput s se plingl
cg Printul Bibescu pn acum nu-1 recunoaste ca exarh i
administrator al mnstiril Mrgineni si nu d afarl pe arhimandritul Ioachim, care de 32 de ant administreazI averile

acestel mnstiri, i LogofAtul Florescu, dup porunca printului,

reline veniturile averilor el. Toate acestea hut slut cunoscute t,
am spus respectatului Sinait ; dar aici nu pot sa va ajut : as comunica e consulului nostru ce m'a rugat arhiepiscopul vostru ;-

dar nu-1 aid; mi-ad spus a a plecat s iea ape minerale. Void.
mijloci pentru Sinai In Petersburg,. Printele Macarie, asculfind aceasta, mi se Inchinft aproape pn la pmInt.

Cartea vietit males a Episeop31ut Porfrie Uspenschi, patios a III-a:.

pentru timpul: 1-itt lanuar 1848-20 Mart 1850; Petersburg, Mt

www.dacoromanica.ro

190

NEAMUL ROMiNESC LITERAR

Neiubind asemenea ploconell, am incruntat sprincenele si

,m'am adresat arhimandrituluT. Inseinn aid numal raspunsurile luY

la Intrebarile mele. i) Patriarhul Alexandriel Ierotei a murit la 8
_Septembre 1845. 2) El de viii a desemnat pe urtnawl sag, anume
pe arhimandritul Ieroteiit TotT crestiniT stilt multmitI cu ale-

xerea lul. Mai mult de 700 de iscalituri Ant a$ternute pe actul

de alegere al acestul arhimandrit, presintat luT Mehemed-All
pentru intarire. 3) Pi Artemie cel ales in Constantinopol nu-I
prime$te nid clerul, nicr poporul, i nicY Pap. 4) Chid am spus
c. Marea Biserica-Y. hotarit sa sileasca pe Arternie a se lipsi
de prestolul Alexandriel cu conditie sa, se foloseasca de veniturile uneia din mo$iile muntene apartinatoare ,acesteT patriarhii, numitul, caruntul miea convorbitor, se legn i striga : .
(SI nu fie aceasta ! Artemie a cerut sa-Y trimet anual 2.000 de 1ducati olandesi; pe cind raposatul Patriarh primia nume moo ,
de la mo$iile de aid,. E fuiti foal-0 multamit cu aceasta
uoar desvaliire a yenitulul Patriarhiel alexandrine In Mun-tenia. 5) Acestul Scaun in principat II apartin urmatoarele
lacapri : a) In Bucure$t1 manastirea cu hramul Nasterea Maicit

DomnuluI,, numita ZlatarT de la constructoril ei zlatarY -argintart ; b) 0 manaitire la 18 ceasurl de drum, de la Bucure$t1,
cu veniturile mo$iilor. 6) Sf. MormInt de la mo$iile din Muntenia iea 2.000 000 de pia$tri turceVT.
Respectabilil batrin plecara acasa. Ei insa, m'am dus in trasura, la cancelaria conSulatului riostru general si am Infati$at
papportul secretarulul-prim, Cotov, spunindu-Y ca-s hotarit s
stail In ora$ treT zile ca s visitez manstirile. El incepuse si mi
faci a pirisi planul zicind : tin, ora vor privi la Cucernicia
Voastri ca la un spion i vor Incepe si strige ci 12u$iY pini acum
ai trimes aid agentY mirenl, iar acuma vin si fete duhovnice$tY
si cerceteaza bisericile i manistirile,. Ei frig insistam
asupra
.dorintel mele, zicind ca nimeni nu poate si opreasca pe ci-

lugr1 de a se ruga- in ministirl ; mi descoperi pe jumitate

ca mie numal decit Iml trebuie .si. adun cunostinte despre me4oaple de aid, care apartin Sf. Morn:ant ; la sfirsit cu tide i-am
spus : e trebuie sd vdd mcinastirile, de aid,. Cotov cedi
insistente mele. Consimtiram si cer binecuvintarea P. S. Vicarii (In lipsa Mitropolitulur-Neofit 1) pentru cercetrea bisericilor i manistirilor.
,.
Vicariul Nifon 2 m'a primit indatoritor In chiliile sale, ae- .zate In etagjul de jos al case! metropolitane, cliditi in gust eurofiean In fundul unef curtf intinse incunjurate de diferite cli:

Neofit de Meanie, ajuns Mitropolit, 29 Iuide'1840---L-27 Wile 1819, demisionat.

2 ?Won, fundAtorul eSeminariulul Nifonv-.Mitrpolit 14' Sept. 1850 - t 5
Maitt 1875.
V.41/11, jr;"

www.dacoromanica.ro

;
-

rt.`

.
'

T. BERECHET : UN CALTOR RUS LA NOI IN 1846

191

did. El e brun, fata cam aspr, nasul incovoiat i putin cam

ridicat la virf ; mica barbl incepe s incarunteasa. Am vorbit,

chid greceste, chid frantuzeste. Vorba luT frances e foarte Inceat i necorect. L-am intrebat cind s'a crestinat Muntenia,
si in vremea aria Domn, citi episcopi, cite bisericT i mngstirf

grit in principat, citl elevi in Seminariul de aid ? La intlia

intrebare vicariul n'a stint sA rspund, i numar sopti : (Voiii
consulta cgi tile). (E vrednic de pans episcopul care nu stie
istoria Bisericil si patriel sale, si nu-I vrednic s poarte chipul
Marelul Arhiereti Hristos, cel ce a arg.tat cunostinta duhului Bisericil patriarhale, cea de supt lege si supt proorod.) La
a doua intrebare, si la celelalte mi-a rspuns astfel: (in Muntenia, afar de eparhia MitropolituluT, exist incg. fret episcopil
a Rimniculur a Buzgulur si a ArgepluI; i.300 de biserici; in Seminaria, nu-s maT mult de loci de elevi cu 2 profesori ; unul
din eT, arhimandritul Dionisie , este totodat i directorul

Seminariulur. Tot! slut wrap vremelnic in mnstirea numit

Radu-Vod. Noul Seminariii se va construi afard de (was.
P. S. Nifon m'a binecuvintat s visitez mnstirile de aid
si mi-a dat i conducAtor, pe un diacon al Mitropoliel acesteia,
venit din Basarabia, care stie romneste i ruseste.
Recunostinta mea rmase in chilia Vicariului, iar e cu diaconul am plecat s privim mngstirile. ConducAtorul mie pe

cg. Nifon e din mngstirea Cernica si a

venit in Mitropolie ca econom, unde a strins multi ban! ; cl In
Seminariii sint numaT 8o de elevi i ca toll infra in el vristnicl,
de 16 anT si maT marl, si invat numal s ceteascg, s scrie i
s cinte. Cine predicg aid ?), am intrebat e. Nimenf nu
rosteste predici aid, nicT Mitropolitul, nici arhiereir, i nici preosir), mi-a rspuns el.
Srmanif RominT1 ET sint stur i infometatl. Ail grid, same(

drum imi art

si mice fel de pine dumnezeiasc, dar nu-I mana cereascl,

adecd: cuvintul drepttil, credintei, speranter i dragosteT. Cu

ce se hrnesc sufletele lor ? Probabil, cu cuvintul constiinteT
lor, cu traditiile familiare, cu pravilile i cu frimiturile ce li
se dail in bisericile dumnezeiestr, cind se cetesc artile sfinte.
Biserica ortodox in Muntenia e oarbg.
Brisca mea se opri la captul unel aler lungT, care duce in

Mitropolie. Merseram spre ea pe jos. La porti mg. inchingiii. La

deal de porti, priviriT mele i se inftis o piat incunjurat
de cldirf joase si proaste i o bisericg. Intriii in acest loc
sfint, m rugii i srutgiii sfintele icoane ; in mina sting
era moastele Intregi ale muceniculur Dimitrie. Aceste moaste
se odihnesc in partearsting a Bisericii, aproape de altar,

in racl de lemn, acoperit cu catifea verde si pe alocurea

infrumusetat cu fireturi de argint. Biserica metropolitan
Dionisie Roman?), mat tirzid episcop de &mad, 1865-73.

,;&.-zot:-Tr4;r:04.,oe.ar. "U5 Jjr

www.dacoromanica.ro

'

192

NEAMUL ROMANS.% LITERAR

_

este sfintit in numele Sf. Constantin si Elena in 1793. E luminoas, modest, i toata-1 zugrAvit limpede, dar WA gust,
ca zugrdveala din bisericile Atosuld, cu care se potriveste
arhitecturA, afara de pridvor. Pe prete din spre apus, ca i la
Aton sint zugravit1 ctitorii acestel biserid : Io Radul Leon.,voevod cu doamna Luchia i fiul Stefan ; Io Constantin Serban
Basarab voevod cu doamna BAlasa, jupin Serban Cantacuzino,
Marele Stater i ispravnic i Mitropolitil Teodosie i Mitrofan,

In inscriptia romgmeascA, neinteleas de mine, se vAd anil 164

si 1839. Biserica se terming cu cind turle.

(Urmeaza.)

'.

Sr. BiRIPCHET.

IN JOIA PATIMILOR.
Mama.

In agonia razelor de soare

Cu trupul gol, cu Iruntea spre flirt*

Pe Gtgota std palid Cel ce moare.

Prohoditoare 'n depdrtdri se 'ngind

Acorduri duld de hart e aeriene,
Desprinse'n vint de-o nevdzutd mind.

Privindul trupu 'nsingerat pe cruce,

Apusu 'n giulg de Ilacdri se imbrued
7, 'n scdpcirdri din cind in cind strdluce.

La mndstire, de 'ngropare tootedCu lacrdmi, fetrei set cuvinte,-'n ir

Cei credincio$ tr4ti capetele-i pleacci.
P. PAPAZISSr.

CRONICA.
tin Bncovinean, d. dr. Lazar Gherman, public o intins lucrare despre
religie i cultur in Biserica ierosolimitan in ultimul timp din epoca apes.
tolici ((Religion und Kultur in ihrem wechselseitigen Verhltnis innerhalb
der Jerusalemischen Landeskirche um die Wende der apostolischen stir
nachapostolischen Entroickelung, Cernauti 19(0). E un intins i pdtru* .
sitar studiu de criticd istoric.
Bibliografie. In tipografia *edit Rimini. din Suceava, Bucovina, a apirat
aalea &Ulan, poesii de d. Ion Cocirla-Leandru. Un volum de 130 pp.
No vom ocupa in special de aceasti carte.
nnasime ..NEAMUL %Mina= ., "VA IJINII-DE-MUNTIS (PRAM:MO.

www.dacoromanica.ro
.,