a

nul V, N-rele 18-19.

NUMAR HBO: 20 DE BANI.

BUCURE$T1.

WEST I .1.

19 Maid, 1912

ST ANVO VOOBA AIsTO[/O)C. 4 Als..)PNLIR11 JON I <AU\ ALTRIl,OR 2.1N17(4,

LITER AR

--

Dou5 aniversri.
.

La 16 Maiii 1012, s'a pomenit de Rust

cu obraznice strigdte de triumf i cu

T, It

'

slujbe bisericeri feitarnice, anexarea Basarabiei noastre, jumeitatea cea rnai hung
din Moldova, am rdspuns prin aclundri
culturale, prin scrieri doveditoare, prin
durere lini0itd i fecundd reculegere.

14iti

41'int

tit

\.

Tot atunci Rominii din Ungaria i0

amintiaa, prin serbdrile de la Brasov,
de Gheroghe Barif care a fost mai mult

decit un gazetar i un istoric ; a fost

un ferment de viafei culturald i un
.

model de viatet inchinatd unui scop neschimbat: ridicarea neamului prin conftiinta sa.
fi, de departe, rdsunaii aplausele a
opt mii de oameni cari cereaft la AlbaJulia respectarea limbit romeine0f.
Trei fapte i acelag caracter. Culturd,
discipline; afirmatie de drept, speranfe
legitime.

E semnul vremilor de astdzi.

N. IORGA.
ABONABIENTUL:
are', pe an 5 leI ; pe ese lunI 3 lei.
straintitate, pe an 7 lei ; pe lese

luni 4 lei.

PLARUL :

in lard* 10 bani; In strlte, 15 bani ; un n-r Techld 50 de b.

lese in Ileeare Simbeita.
,ed ctia si Administrafia: Valenir-

de-Munte (Prahoea).

Sumanul :

N. lorqa : Dona aniversdri. - G. Sion: La

Basarabia (1857) (poesie). - G. Scipunaru:

La Prut (poesie). - Spiridon: Basarabiei, la 16 Maiii 1912 (poesie) -N. lorga: Un Domn pribeag. - 7'. Crude< : Anglia si in-

dividualismul. - C. N. /flint : Din Paris. -T. M.: Recetind

Odisea (poesie).

T. soimtt: 0 noud lucrare Unmated.- -E.

Resent : Cintecul Prutului (poesie).- Cesar Papacostca: Din

www.dacoromanica.ro
Odisea
lui Homer.

274

NEAMUL ROMANESC LITERAR

La Basarabia (1857).
Du lce sor' a ferit mele, Basarabie iubitcl!

latd'n fine cd acuma flit tat te vdd cu dor:

EG te chiarnd 'n veselie la vista fericitd

i te string la sinul bor.

Fost-al fost instrdinatd, diem sor' a ferit mele!
Legt strdine suferit-lt, Ural strdine te-aft domni',
Tt-at dus vista 'n intunerec ca un nor pe dupd stele,

i tu totust at trait!
Nef erice ca si tine a fost sord-ta iubita,
Dar avu macar un nume de o fard pe pamint ;

lar tu intre alte neamurt nu aveat a ta ursitd,

Nu aveat al tail cuvint!
Fie-tt riurile limpezt, fle-fT calea infloritd,
Tie ctm pit tdt tot veselt, fle-ft anit aurift!

Cad de dulcea-p fericire va fi lama mulidmitd,

i no!, mutt mat fericift.
Iata cerul se deschide, steaua noastrd se aratc
Viitorul nostru-i mare, plin de pace, fericit!
tu la not in hord sa-tt dam inirnd beirbata
Vin'
i dovezt cd t6-am, iubit.
GR. SION.

LA PRUT.
(Tie, frate Barbule, in
amintirea drumului ce
ram iicut la Prut.)

Una rift cu valuri tulburate

.10 udd fermul ars de soare,
Pe cari-a singerat durerea
Atitor suferinit amare.
i'n a lor curgere domoald,
0 taind valurile-0 spun:

www.dacoromanica.ro

sVp.

GH. SAPUNARIJ : LA PRUT

275

E dorul tdit visat de-un secol,

Nemtngliat pdmint strdbun...
Tu amintirile-ti intoarce
Cu mull, pe-a timpului cdrare,
'
Cind tresdltai de vitejie
La glasul lui tefan-cel-Mare.

$i'n codril I

zoria, plclieil,

Peistori vitejl pentru ogire.

Ce-a smuts cununi de biruinfe
In vremile de prea meirire.

in toiul crincenelor lupte,

Cu singe scump ei te-a4 stropit.
$i visit de dufmani multe mil

Aid, la Prut,

s'ad,

Dar asteizi, Prutule netrebnic,

Seca-ti-ar valul treceitor :
Teal pus zeigaz de despeirtire
'
In sinu-aceluiql popor !

6i voi, duminilor preidalnici,

Cel nenfrinay in ldcomie 1
Azi, pentru voi, se pierde-o fard
li

piere-un neam legat de glie!..

Ci colo 'n Rdsdritul lumil

Se va ivi, in zori de singe,
Un soare no pentru poporul
plinge.
Ce crude
gi va fl zi de serbdtoare,
Cind dorurile 'ncdtu fate
Sf eirma vor nedreptatea vremir,

Imbreiyind frate cu frate...

Atunci, pe cer, tu, sfinte soare,

Din umbra norilor sd jell,
fi ve vedea 'nteo hord mare
l

Fecioril vechilor

www.dacoromanica.ro

G. SAPIJNARU.

276

NEAMUL ROM NESC LITERAR

Basarabia la 16 Mail! 1912.

Ca o mam' adinc rnihnitd,
Cind copilu-1 drag se stings,
.Romdnia 'n doliu pling e
Soarta fled el, rdpitd...

De un veac de peste Prut

Nu s'aud cleat suspine,
Si insultele strcline
Cu lovirile de cnut.

.L

.Numal doina desperdrit,

Lingd clopotul de-ararnd,
Mai rostesc in graiii, de mama
'Sat erinfele 'ndurdril.
Incolo-s strcline-altll :
ii stclpin, i legl, i graiii,
Obiceift, i port,' i.traiit,

avinturi i drapel ..
O ncldejd 3 liccIrefte :

Daccl sus e tot strain,

In bordeie, jos, in chin
Se mai simte romeinege...
I

fi'nteo zi, fulgerdtor,

Din adincuri nclbtgite,
Va iei, p3 negindite,
Zeul sitnt, rclzbuncitor.

'

3
16.

Dus de-un dor i-un gind mciref,

Va ojung finta'naltcl
Ca sd stringcl laolaltd ,
Neamul nostru 'ntreg, rdzlef.

9
.,r;4

.:

.;

'
..111,11

www.dacoromanica.ro

SPIRIDON.

T2T7

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

Un Domn pribeag.
(Urmare.)
ACTUL AL 111-lea.

Sun a II-a.
Ca de sus, NUNZIATA.
NUNZIATA.

(innainteazi 'eu fort in mini).

Si'n dimineata asta ca iin - celelalte!

(Mtn BOlea.)

'

_1:

:UP
"

Si d-ta tint iarta ca aStfel indrznesc : 11-1 3

Cel marl 'ail drept sa cear a li s'aduce daiurl.

Si e II pun pe dlnsul printre al miel cel marl ;
-Ca semi de inchinare, fl)r1 noua tie, Doamne!
..TEFAN

(mirat).

iStOf

F cum oa s e- s ca menirea ce mi s'a fost pstrat,

Dar vetede*cadea-vor ca si zilele Mele.
Nunziatb,

.5

k.

Ti-o cere prietenul t vech!ti,

(rizind.)

Jar Domnul flO cu toat puterea-tl poruncete,

.Avind un,drept mal mare ca al fill mq Alois...

De altfel qtf trequt de pull pe tide Curj ! b.dv
4-4

UNZiAtA (cu Iftcredere.)

XVI 'n

,Curtea MAriel Tale este, s.i-o voi vedea,

gluma ta n'aj Inge sa-nal sfarme siguranta..;

In fiecare sears, dud tata s'a culgt,

T.

/a
,fli;')

Deschid ldita 'n care-s vamintele de aur.

(cu admiratie, razimindull blrbia de minA.)
Ce mindru ti-ar sta tie, Stefane, ca 'mptirat I

tar
m'al lasa pe mine ea pe-un copil!de casa
-Si stag schimint de hline ling& Scaunul tti ,tz
Spre a-tl aduce-aminte de mil& i iertare,
1-. 3
:Cad 6 gum judetul celor cu schiptru 'n,.minl.
www.dacoromanica.ro

'

NEAMUL ROMNESC LITERAR

1,278

VEFAN.

Ti-ag drui o viata pe zi...

In.)

NUNZIATA

Glumeti ?
BOLEA (ironic.)

A lui

NUNZIATA.

SA-s1

druiasca viata tell! care-1 ateapta :

Mie-ml ajunge numal si vd stapinitor

Pe-acela care-odata plingea cu noi, saracil,

Ssi noi, creend ea este de-o seama-1 mingiiam
Precum fcea diasul clad tata era aspru...
_

0;

BOLEA.

it

De undo -134, c6pilo, s tii ce e un Domn ?

Dac'ai afla, de sigur, n'al vrea s las1 aceste
Val binecuvintate i One de cintari,

Aceste 'ape clare i red fugind pe glad,

Acest Mca de pace supt codril vechl de brad...
Un Domn ?... In juru-1 fierbe a patimilor spun*.
Minciuna otravete vaziuhu 'a jurul lui,
Neguri mesteugite-I impieded vederea,
Si se pornesc i vinttul - care rastoarna totik
Zvirlind departe zdrente de aur i prib
Tu n'al vazut pa nimen1 murind de dprul sprit
ln careodinioara fusese cel d'intAia

Ca un copac pe care s'a npustit furtuna

*i cradle uriae se vestejesc gemind,
Clad seaca radacina nu-0 poate gasi hrana...
,

NUNZIATA.

Ba am vazut pa unul : nu 1-oi uita uor.

Era la noi in Innsbruck, vre-o zace an! in urma..
In fata case! noastre era un loc, path"' :
De mult creteati copacil ca o padure deal,
Noi ne temeam, copiif, acolo al Intram :
www.dacoromanica.ro

27

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

Era atita umbra gi pAnA 'n miezul zilef

Si am vzut de-odat megterl lucrund de zor
Ca sA injghebe-o cask mirunt i ciudatA,
Ca stlIpt intin ! in fat gi-acoperi innalt
Litre copacil cari fur& 'Astray cu totil.
VTEFAN (ca 'n via).

0 cask alba... PrispA... Prett spoiti cu var.

De ce se pling copacil la coborirea sari!?
NUNZIATA.

Ap era I Copacil plingeati cu glas de om,

De ne treceati fioril clad li se pornia jalea.
Si-atunel iegia In fat un biet bAtrin mrunt,
Purtind pe plate albe un caper!! de blank,
Si pa haina turceascA sclipia copce de-argint.
Sa adunati copiil, pitiy dupA uluce,

SA vadA vrAjitorul pAgin, jar el stAtea

Cu minile pe cirj privind rogia razA

Ce se pierdea pe 'ncetul in noapte, i simtiam
CA 'n umbra lul cad lacrim! din ochil eel 'Atrial.
.

($tefan i Bolea se uitl lung unul la altul.)

TEFAN (cu glas adinc.)

Sracul I
NUNZIATA.

Si-odat am intrebat pe tata :

.
De ce plinge mogneagul atita de bogat
Pe care-1 slujia Curtea puindu-se 'n genunche?
.Orf e bolnav? 01 duce dorul vre until mort,
Cum ducem no! pe-acela al dragel mele mama?
El a rAspuns atita : este un Damn strain.
Am auzit pe urmA ca s'a tutors acas
Cu oaste 'mprtease gi cA s'a mingliat.
BOLEA (ironic!)

Da, s'a tutors acolo unde nu este plins

Si nu mal vede raza luminil ce apune,

www.dacoromanica.ro

280

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Ci este fericirea cea' WA de 'sfirsit.

Vreati sk zic : se gsete in Scaun i domnegte,,
44,

NUNZI'ATA.

.,4

Ce bine-ml pare ! Bietul era asa de trist !

Nol neam mutat de-acolo, dar stim c el plecase,
Si 'n urma lui intreaga casa s'a ruinat
Si s'ail Wet copacil eel vechl.
.

STEFAN (trist.)

TotI s'at tAiat,

Doar un vlstar ma! este, i-1 cale in picioare:
0, de-ar putea s'ajunga si el Cu fruntea 'n nor!,
Cbiar de-ar cadea un trsnet arztnd inima 'ntr'insul.
BOLEA.

De trisnet ne fereste, Doamne, pe nol pe toy,

Si ma! ales pe-aceia cari sint ma! aproape !
Nunziata, azI etI trista de nu te .mal ramose..

Tu, ma de lumin si viers de rindunic,

Nu vezt ca .domnul Stefan plinge pe urma ta ?...
NUNZIATA.

Tu, Stefane, copile, iar al ajuns BA piing!,

Si ea skit proasta care am savirOt grevala...

(II raingiie !fleet pe obraz.)
TEFAN..

Sa nu al vre-o mustrare pentru plinsul de azT.

Itt multamesc ma! tare ca pentr'o bucurie :
AI inviat in mine lucrurt ce-am fast uitat,
Si viata-ml este astzI cu-atita ma! bogata..
NUNZIATA.

'

.
' '

Zicf, cad etI bun. Dar plinsur ramine tot amar,

Si, ca s rida iarg fata irtunecata,
Da-mI voie ca povestea s'o schimb.
Avuill un vis...
Parca-ml este ruine, dar tu o sa te bucurI.
Nu tift In ce cuvinte sa spun..
-

www.dacoromanica.ro

281

N. IORGA ': UN DOMN PRIBEAG

BOLEA.

Incepe Au;

SiT vor vent cuvinte destule si frumoase..

NUNZIATA.

-SA spun act.. Innainte mi se f Acea un tirg

Cum n'am mat vAzut altul. Case ca i aceia...
.)

p'EFAN.

In care eta bAtrinul care plingea 'n apus...

-

NUNZIATA.

si

? Acelea1 &dull ni vin adesea1

De unde
Fiinda ducem viata supt un .coperemint :
Aa 'ntelege tata astfel de potrivire,
:Ne incunjoar' aceia1 taini pe amindol,

BOLEA, (eAtre Nunziata.)

Aceiast tain, dragd, i n'o putett numi.

3

NUNZIATA.

:Si era mate mult, tot in veminte scumpe,

Si ulitile toate le strAjuiail ostaA
:Si se zbAteati in turnurf clopote bucnroase.
.Si am vzut de- o dat un aurit rAdvan...
TEFAN.

Cu dou precht mlndre de cal alb!.

3

NUNZIATA.

Da cal alb!.
-Si tocmat patru... 'Nnuntru Oct tu, cine era ?
.

TEFAN.

Zinc' ar vrea sA fie, dar nu ap...

`.

.NUNZIATA (speriAt.)

i.

0 Doamne

Dar e un farmec... Toate le split ca pe de rost...

www.dacoromanica.ro

- 2E2

-NEAlgUL ROM/Us/ESC L1TERAR

,TEFAN.

Le OA i nu pot insuml sA inteleg cum visul

S'a abAtut de-odat cAtre not amindot.
' NUNZ1ATA.

Dect eral tu, tu, Doamne. Cit de frnmos I MA iartA

CA Iml ark uimirea aa... Eral voinic,
Si blind ca o fetit ; zirnbial scaldat in aur,

Si zimbetul t aur era, i Ceru 'ntreg

Tesea betealA 'n aier ca la nunt de ingerf,
Si lumea 'nnebunitA se 'ngrmdia in jar
Strigind cuvinte care n'aveatt root pentru mine...
Si 'n fund satea un cleric alb, i el te chema
"
Tiind in mint cununa rqie de rubine.
Si-atunct...
VTEFAN.

Nu; te oprete, Nunziata, e de-ajuns.

NUNZIATA.

Stia cA e pentru 'mine o cinste neiertat5...

VEFAN.

Nu, nu e pentru-aceia
NUNZIATA.'

Dar pentru ce ? AtuncI

Tu m'al chemat la tine. Siaveam o hain6. alb...

TEFAN.

Tesut toata numat in crint marl de argint.

Si ill Wee tot prul pe inner! cu beteal.
NUNZIATA (confus).

De unde si tift, Doamne, cum ma vedeal ?

Si-am stat,

Neindrknind chemarea s'ascult, eft, o strainA I

Ce rost aveam acolo dud se fAcea un Domn ?
Si, dud am vrut inlAturt 8 ma feresc,- mi-e frick...

www.dacoromanica.ro

283n

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

STEFAN (lute.)

A foot o 'nchipuire, un vis rfi, o prere...

.1. NUNZIATA.

Dar de ce am visat-o atuncea amindol ?

Si ea, murind supt roate, strigam: market tie!
BOLEA (iute.)

Vin nite dminl. Nu plIngay...

/
1 4

Nunziata

(il face sernn el se ascuncil.)

,..

Cine e?

.t.

(cu urn.)

A, Pater Joseph, Schobel i Khbah cel 'Atria!

:Spurcat Trinitatel Poftiy, v rog, in cas.
(se ascuncle si ea.)

Scena a 111-a.
ITEFAN, SCHOBEL, WOLCKENSTEIN, PATER JOSEPH.
Qn ascunzgtoarea el, Nunziata.)
pATER JOSEPH.

(intrind cel

catre celaitt)

lAsatim pe mine: 11 fac elk s 'nteleag.

(cltre Stefan, cu oarecare nedumerire asupra titlulul i tonttlui.))

Copile, drumul colil ca totul 1-al uitat?

Safi crezl c al dat gata intreaga 'nvttur 2

Nu til c al tovar4, c e dascAl ly slut
-Spre a face din tine un ora cu fapte bune?

STEFAN (mirat.)

Un om cu fapte bune ?

PATER JOSEPH pritat.)

Inti

n'al sa-nal vorbetl

Declt atuncl and Insural voi fi sfirit cuvintul,

.Copilul se cuvine s tacti 'ntre bltrinl,
Cad tiI c aa scrie In Norma Puerorum.

www.dacoromanica.ro

284

NEAMUL ROMNESC LITERAR

STEFAN

(ironic.)

Si In Pedagogia ce-al scriz-o dumneata.

'

PATER JOSEPH.

Numal la bar bar! poate dumneata) e un cleric:

Sint natil ce nimica nu Oi a respecta:
Ci EA mint reverendul Pater Joseph i rector.
(ur mind.)

Si-acum it! spun, in rindul al doilea, s'asculti

Indemnuri de la domnul epitrop,
(Wolekenstein se inehin.)

precum

gi

De la acest bun tinr ce-tt part& zilnic grija

Si druia din ziva
(gray)

cind Duhul It veni,

Ca un torent slbatec ce 'nnead 'ntelepciunea
Si stria Inteo clip& ce s'a Mont multi ant
Mend numal ruing i jale 'n urma IA..
STEFA N.

OrT ca un foc ce arde zidirea

*intend...

PATER JOSEPH.

Cum vd, n'al uitat Inca frumosif notri tropf,

Dect din ziva aceia nu 1-al primit in as&
Cu ajutorul celor cari te gzduiesc.

STEFAN.

Si 1-am fAcut pe scar s'o iea de-a berbeleacul.

SCHOBEL

(indignat).

Il auzig, printe, (dire Wolekenstein.)

Domnule-1 auziti
E volt vorbi pe urmA, dup programul nostru.
PATER JOSEPH.

AT fost In totdeauna modest i-ascultator,

SA isprvim cu punctul intAih.
(plingtor.)

Ed It! daft afatul,

www.dacoromanica.ro

285

N. IORGA : UN DOMN PRIBEAG

Pornit din dorul sincer. de a te cultiva,

SA uitl mice minciun ce ti-a bAgat-o 'n Minti
Prin vre-o scrisoare falsA de la dusmanl ascunsl,
Cari a vrut i viata ta thiArA s'o ieie.
AscultA-mA, copile, Stefane, fig iubit....
'

(II ImbrAtigeazi.)"

)1

Eral pe cale bunA, mergeal spre mintuire:,

Pe cit te-ajutA mintea ce o at inostenit,
Vedeal ce-I adevAru!, tugial de-a' lumil valurl,
Spre a glsi In portul nostru un adApost,
Prielnic celor cari nicl nu-st ounosc pArintit.
STEFAN (energic.)

I. am cunoscut, si astAzt mat bine II cunoic :

Petru, Domnul Moldovel gi-al Teril-RomAnestt
Si sfinta lul sotie ce-a fost Doamna Irina.

(miscue intre tutor!, Wolckenstein inlturi pe Pater Joseph fi

trece In rindul intaid.)

Nu! Aid e greseala! Te-ag Inselat ! Nu, nu.!

TatAl tAil era Peter Weida, pribeag In Wale,
Un biet 'Atria de care not ne-am milostivit
Si i:am dat locuinti In zilele din urmA,
STEFAN (furios.)

Vol i-ay dat locuintA tatel? Si-averea lul!

WOLCKENSTEIN.

Avorea ? Ce avere ! nee sipete vechl,

SfArimaturl de aur, putine pietre false

Si hainele pe care gracilor. le-am dat.
Asta-I averea voastrA.

.STEFAN.

Si-atunel ce stricA Schobel

In crime si la hanurl? Poate averea lul?

SCHOBEL.

It auziy, mArite doamne ? Auzl, *byte?

www.dacoromanica.ro

286

NEAMUL ROMANESC LITERAR

E 1ml reserv la toate s da rispuns deplin

Cind imi va veni rind ul dup programul nostru.
WOLCKENSTEIN (enervat.)

Tu
Averea voastra ?... De unde s'a adus ?
Nu smna un lucru cu altul la fptur...
Vedeal bine c toate-s gsite 'ntimpltor,
In vre-3 imprejurare.
STEFAN (exasperat.)

Vorbete lmurit !
WOLCKENSTEIN.
S:i area! tu c et care slut cavaler i sfetnic
Domnulul arhiduce Ferdinand de Tirol,
MA vein sill a spune in fati ta, odrasl '
De vagabond, de Weida, cum skit eel tignet1...

STEFAN.

Elt1 mincinos, mrite domn, i clevetitor !

WOLCKENSTEIN (vrea s-1 lovease).

CutezI s vorbet1 astfel ? ateapt tu I

STEFAN (scoate un junghid scump cu miner de aur.)

Agtept !

Lovete, or! atuncea eti, sfetnice, miel !

SCHOBEL.

'

Nu da inteinsul, doamne ! Valahul e nebun.

Ea am fugit de dinsul Liana in coltul grade!!
De cind 1-a prins Satana, e Oa de omor.
In temnit cu dinsul. Siritl I S3 \Tarsi singe !
NUNZIATA (apare).

Mrite doamne, iari ceia ce ti-a greit

Dar pentru aprarea ta, asta-1 spada.
(intinde hangerul.)

www.dacoromanica.ro

1, :`

T. CRUDU : ANGLIA

I INDIVIDUALISMUL

287

SCHOBEL.,

'iota este hangerull turcesc. Am auzit

CA-1 tine fata aka, nebun ca i dinsul,
Not sa plecam de-aicea I.
PATER JOSEPH.

Domnule, s plecam.

Uncle e nebunie, i Necuratul este,

Si, dad nu se duce cu groaza liar spot, ,
Not s fughn de dInsul care ne plugaresfe.
STEFAN.

Nu slat nebun, dar prostul ce-am foot, nu mat pot fl :

Stiti tot : cine-s pirintit i drePtul care-m1 este
Si am gasit putere s izgonesc betivi
Ca guvernorul Aga. (ride.) i la orIce jignire

voia ata en arma 'n fata celui ce m'a jignit,

Oricare i-ar fi rangul

vrista i chemarea.

WOLCKENSTEIN.

Ell am sfirsit. Acesta-1 nebun si criminal.

Din ordinul Maria Sale estt pus supt paza
De astazi Innainte nu vet iesi de-aid.
Soldatil ce asteapt, salt fact datoria I

N. IORGA.

(Urmeaza.)

AnOia i, Individualismul.

--

(uammtE.)

Viala politica. Aso ciatiile de tot felul ne uimesc prin numarul lor. Pentru a gsi pricina aceatel Inflorirt, trebuie sa ne coborlin in timp plot la Reform. Aceasta revolutie social i moran n'a avut numil resultatul de a. Inlocui o Biserica veche,
catolicismul, printeo alta Biserica oficial, anglicanismul. NuAceasta ar fi foot putin lucru. Faptul important a fost ca pa
de Mull iesi la iveala un roiii de secte confesiunt, care, Impartira tara inteo multime de rainorittt Cele mal puternice a
trait /Ana azt. Ele a avut un dublu resultat, de o potriva de fe-

www.dacoromanica.ro

288

"t

NEAMUL ROMNESC L1TERAR

ricitl. Ele ad intretinut flicka vietil religioase si a inceput

educatia social a poporulul engles. Obiceiurile pe care comuittile religioase le-ad imprimat credinciosilor, de a tri, a lucra
si a suferi in comun, a trecut, indetul cu incetul, din domeniul religios, in domeniul politic si social. Acestea nu-s vorbe.
Mari le meetingurl supt cerul lib3r, toate mijloacele de vorbire,
de inMcArare colectiva, de inrolare, intrebuintate de secte
veacuri intreg!, azi formeazi arsenalul luptelor politice si sociale.
Aceast origine a spiritulul de asociatie, explica i numrul,
dar i desvirsita functionare a societtilor englese. De aid vine
i faptul cd toate interesele generale il intereseazli pe Eagles de

aproape. El nu le socoate ca lucturi deprtate pe care le poy

atinge numaf in treadt, de departe, sa pentru care e de a juns
a numi mandatarl. Nu. Buletinul WI de vot, aruncat la urnt,
nu-I socoate IVA putere. Ar pierde propria lui stiin, s'ar privi
ca un caraghios si ca un prost dac ar lsa numal celul de al
treilea grij a acestor interese.
Multmit dar vegheril statornice a constiintil, Anglia a reu-sit, in privinta alcoolismulul bunoar, s treac din rangul
nti in al patrulea, lsind Franciel aceast desonoare. Tot multmit conceptiel practice de datorie a cetteanulul, a scAzut in
chip simtitor,: de 20 de anl, cifra criminalittit, cu deosebire

la tine.

Aceste calittT lb gsim in afar de asociatil. Grupri vre-

meinice, se gaiese cu sutele. Astfel s'a stabilit, in afar& de (tn. des-unionfo, intelegerea intre amploiatil de magazie si public pentru fixarea i limitarea oarelor de lucru.
Cite odat, provocat de imprejurri, acest acord al vointelor
BA produce la date fixe.
tutr'o Dumined oarecare a anulul, publicul d ofrande gratulle budgelulul spitalelor. Alte ori, pentru fundatil de paturi,
subscria milioane. Apol legea n'a prevAzut, de pild, pensil vdduvelor de simpli soldati : publicul ia luat insrcinarea de a
implini imediat aceast lacun.
Un om politic se ruineaz5. in exercitiul manda
.
mandatulul
s fr onorani!. S3 cotiseaz1 pentru a mentinea la postul s un om folositor
partidulul i teril sale. DEE dou ori s'ati strins asa 300.000 de
lef pentru Cobden. "
Sint i actiuni isolate cu desvirire, dar tare iii in- vedere

www.dacoromanica.ro

T. CRUDU : ANGLIA

289

I INDIVIDUALISMUL

"lima! binele social, comunitatea. ea om bogat, de pild, cu

cit dispune de ma! mult, cu atit e considerat c trebuie s
puie timpul i banul BM In serviciul public ma! mult ca altil.
Asa e i firesc. Se citeazI un mare negustor, al drill nume e

respectat de toll in Anglia - Albert Spicer - care conduce

cornerlul s, fapt care-1 iea zilnic cincl oare de present la
Londra. El locuieste letean tirgusor din Imprejurimile Capitalel,
unde e pritnar i judecdtor de pace. Are ins timp al preg-

teasca congrese religioase, economice, de mg multe orf pe an.

Din cele 40 oare de munch' efectiv pe care acest om le face,

.el (IA dad cetlenilor FA!. Iat un mic exemplu de ce face burghesimea. Cit face aristocralia e de asemenea mull de spus.
Acura Ins, ea trecind printr'o cris grav, poate un Inceput de
agonie, e ma! bine IA tAcem' decits vorbira de ea. E de ajuns
BA spunem ca marea legtura dintre datorie i drept, - temelia
veebil alcAtuirl feudale -a .asigurat pn azt traiul acestel clase
Cum si poartd Eng4sul in afard de fare
In strainatate Eaglesul, pentru repararea line! nedreptll; va
mobilisa pe consul!, pe ambasador!, flotele tuft sale. La el aces&
face acelasl lucru. Pentru o supra-tax`a de un penny) pe o
linie de drum de fier, el va. merge la judectoria de pace, la
tribunal, in apel, la Curtea de casalie. Va da, fr al se gindeasc, tot timpul, burnt si osteneala sa cause! pentru care
lupt. Va pierde odat procesul, de dou or!, de trel orl: el nu
se va descuraj a niclodat. Dac vreo uneltire oarecare face s-1
fie rasping plIngerea, el va face apel la j arnale, la petitil, la
meetingurf, va pune In miscare opinia publick va munci un an,
dol, si nu se va linisti pn clad nu va face ea dreptul s
s fie respectat.
Totul pentru aun zece bani),- va spune cel indiferent 1 Admiral! aceast aprare a cetleanulut atins, va spune teoreticianul,
care vede In aceasl manifestare nelmblInzitul individualism.
7

'cu toate acestea, niclunul n'are dreptate. Iat de ce :

Intre cel' triplet cu 10 ban!, care 'Amine indiferent, cu minile
in buzunar, i Intro cel ce face atita cas pentru inselare, cel
mat individualist nu e acesta din urm, cum s'ar 'Area. Nu.
El dad face atita trbi, il face, nu pentru cal simte un gologan ma! putin in punga luT, - Doamne fereste ! El vede a paguba suferit de el amenint pe toll concetleni!
www.dacoromanica.ro

BAT

comu-

290

NEAMUL ROMANESC LITERATI

nitatea

i a lisa jignit dreptul aid e a lisa sgi fie ygniti Inca

sute de mil altit.
S.i nu numal aceast ideie morali il impinge la risvritire,
dar mat ales ideia datoriei, puternic legati in eongtiinta sa cu
ideia dreptului ce n'are nimic individual in ea.
.

Se inteleg3 de aid ce putere se tidied in fata GavernuluT,

clad are innainte asemenea cettitenT, cari pot s-1 sprijine sa
s-1 mrgeneasci, data cum tie s-1 slujeasci ort nu.
Astfel evolulia intreaga englesd se indreaptd, putin cite putin, dare o nota directie, eitre conceptia Guvernuluf protector,
distribuitor, reparator, wink cu toate compromisurile pe care le
di simtul practic engles, cu un cuvint, care o forma atenuatd
a socialismului de Stat.
Toate puterile superioare care luereazi asupra opiniel publice,
ail lost puse la lucru pentru a pregiti aceast miscare : savant!,
fflosoft, scriitorl, preott, arti,stT, tot! a lucrat la aceasta.
Genial tumultuos a lut Carlyle a aritat sufletului engles
existenta met chestiunt sociale : positivistul him Stuart Mill,
discipolul lut Auguste Comte, i-a dat consacrarea analisei sale
impecabile ; puterile ascunse ale nutlet furl ridicate prin poett ea
Thomas Hood i poetese ca Elisabeth Brewning, romancieri ca
Dicens, art4tt ca Barne-Jones, Wats, Morris, preott ca Kingsley,
Newman, Manning, in sfirit critic! profett ca Ruskin,
Aceasta formidabili primire avu drapt resultat o renaltere, o
trezire a contiintif i a simtirif. Se poate glci cum a fost improspitat si inviat acest sentiment de interes general pe care 1-am
gsit ap de vioi in toate treptele societitit englese.
Astfel, tendintile individuale, orteit de invechite ar fi la Engles!, nu grit singurele, cum cauti IA se trimbiteze pe toate
crrile. Aceste tendinte Zt se lrgesc, se contopesc, fiind pe
punctul de a-?:T schimba firea i numele. A le arita deosebite,
rizlete, inseamni a denatura fisionomia Eaglesilor. Aa fiind,
Anglia nu oferi numal o simpli lectie de individualism; ea di
un puternic invitimint de asociatie strinati, bine inteleasti, disciplinat, respectati de bung voie,-deci o solidaritate practici i
demni.
TIBERIU CRUDU.
L

www.dacoromanica.ro

C. N. IFRIM : DIN PARIS

AAL

291.

Din Paris.

.Fapt imbucurAto`r, deosebit de imbucurAtor, este deschiderea

cursulul de limbk i literatur romnescA, la S)rbona, de cAtre
cunoscutul filo-romin, profesorul Mario Rogues. In cursul sAti
de deschidere, care a avut loc acum vre-o lunA, profesorul Rogues a avut accente calde pentru limba romAneascA i frumusetele el, pentru neamul romAnese i aspiratiile lul. Dureros
ins era faptul de a nu fi asistat, dintre numerosil Rominl din
Paris, decit vre-o 7-8. Lipsia pAnA i ministrul. Cursurile profesoruluf Rogues urmeazA acum regulat de doul orl pe 84%.

ininA. In present vorbste despre teatrul lul Cara giale.

In timpul din urmA, datoritA initiative! harniculul student N.
.erban, s'a infiiintat (Alianta UniversitarA Franco-R=11AI, supt
presidentia profesorulul Mario Rogues. Tinta acestel asociatil
este adesfAsurarea de relatil de prietenie si de ralatil intelectuale intre Franta i RomAnia, in deosebf intre profesorif gi
studentil trances! i rominl. Alianta i propune : Ii. SA grupeze i BA organizeze in vederea unel actiunl comune toate
simpatiile filoromine. 2. SA puie Rominil din Paris in contact
cu toate manifestArile- culturil francese, oferind studentilor romin! toate inlesnirile pentru stucliul limbil l i literaturil francese. 3. De a pune la IndAmina studentilor i inv&tatilor trances! operele trebuitoare studiulul vietil i culturil romAnestl. 4.
De a crea in cercurile UniversitAtilor din Bucurestl si lasT,
institutil similare, care sA inlesneascA sehimburile intelectuale
intre aceste Universitt! i UniversitAtile francese.
Ca mijloace, Statutul prevede : conferintl, cursurl gratuite
de limba i literatura trances& si rominA, o bibliotec& romAneascA, etc.

Serbarea inauguralA are loc in seara 'cle 29 Maiii a. c., in localul Asociatiunil Studentilor trances!. Programul serbAril e
cit se poate de frumos. Va avea loc conferinta d-lul Auguste

Dorchain : (La posie populaire roumainez, i va ura3 apol

partea literarA-musicalA, la care contribuie artist! din cel real

marl de la opera Oclan, teatrul Sarah-Bernard, intre cari

gi

d-soara Ventura de la Odon, compatriota noastrA.

Pe calea aceasta cred cA vor incepe Francesif a ne cunoaste
t

www.dacoromanica.ro

292

NEAMUL ROMANESC LITERAR

mal bine. CAcl, din alte prilejurl, din cele mal multe, ne cunosc rAti. Unul din aceste prilejurl a fast de sigur i represintarea operel romAnestl (Cobzarull, cu musica datoritA compositoarel francese Ferrari si cu libretul dupa romanul dioarel
Elena VAcArescu. (Cobzarul, s'a cintat de vre.o 4-5 orl la Opel*
si de sigur cA se va pArAsi. S'a representat in tovrsia - ce coincident dureroasA de imprejurArll-unul balet unguresc, cu mult
mal reusit.
'

in opera aC)bzaruh, Francesil n'at putut simti nimic din

sufletul bogat al terAnimil romAnestl, n'ati simtit nicl din
libret i niel din musica.
Ceia ce a miscat sufletele Rominilor adunatl in numr mare
la intAia represintatie, a fost doar costumele de o strAlucitoare
bogatie i frumuset i casa erAneascA
' cu lanul de grid in
fat, o adevAratA frinturA din scumpul nostru pAmint romAnesc.

ceia ce a indurerat amar sufletele, a fost ideia de a fi

pierdut Inca un prilej, un rar prilej, de a ne face cunoscutt
strAinilor asa cum sintem. SI al putinta de a pune pe una din
cele mat marl scene ale lumel, scena Operel din Paris, o frinturA din bogatul suflet al ternimil romanestf, pe care Ed o
poat simti- intr'un sir lung de represintatil- tot ce are Franta
mal cult, mal bun, si s pui in schimb o parodie, o caricaturA,

- e, de sigur, prea dureros.

IIIMI1111=11,

C. N. IFRIM.

'

Recetind Odisea.

_-

Cetescu-ti din noii eti povestea,

Povestea-tf miastr, Ulise !
Stul sint de vremile-aceste,
Si dor mi-1 de lumi mat deschise.
,

Frumoase ce-s vremile-apuse

Cu tainice suflete bune !
Vat! unde-s popoarele duse
Ce fost-ati odat in lume ?

...Si parca te vAd e pe tine

www.dacoromanica.ro

293

T. 0IMU : 0 NOW. LCRAftg DAMATICI

Cum utnbli pe larguri de .ape

Departe-f Itaca... i-tr vine'
*i tremur i plins pe pleoape. '

'

.,

i Ai i

'

.,

In urtn ti1 Troia rmas,

o

,a

e r - -,

In!, to
.,
',
1

'fi.. I 4,1 ,

Siacuma etI singur pe- vaiuri :

'
Departes Penalii de-acas,
Departe-s grecetile malurf.

1 ll

- '

,
614 A

Menirile rele ce-ti fur

Clci multe de toate 'ndurat-ar :
Furtuni peste tine trecurl.
Ci sorsil tu capul plecat-ai.
!

...Cu drag ill cetesc e povesteaf

4.1

ii-etule; mare Ulise !

- SAtu1 sint de vremile-acestea,

*i dor mi-f de lumi mai deschise.

T. M.

0 nou lucrare dramatica.

D. G. Diamandy ni da o noua lucrare dramatica, o- s3tira-,
politici in tre1 acte i un ban chet, care a avut norocul .sau soarta
ca, Inca pe la a doua represintatie, s adune 'n Bala aproape o slit&
de spectatorl. Si va vet( mira, de sigur. Doar d. G. Diamandy a,
mai Boris i alte piese, care s'ail represintat si care aft avut i
un oarecare succes. De ce aceasta indiferentA a publiculul fat
de d-sa, care face sail goale, pe cind lucrarile maiestrulul Caragiale nu pot da decit sail arhi-pline ? Cire sa fie causa ? Von'
judeca-o impreun5.

,.

aRafiunea de Stab-dd asa a font botEzat5,--ri infatiseaz5.

in primul act pe primul-rnioistru Vulpes, promitInd nevestef
until amic politic un loc in Cabinet, in urma legaturilor prea
.

strinse intre el dol. Apol pe Dinu Voinea, viitor ministru, ejuns

in cea .mal mare miserie, traind in desacord cu fiul WI, Emil,

www.dacoromanica.ro

294

NEAMUL ROMINEEC LITERAR

un cheltuitor, din coala parisian, care nu poate sa-g satiated

plcerile din pricina srciel tatlul sti. Ni d apol pe cpublicistub Radu Potroc,-fAuritor de discursurl ale d-lul viitor mi-

nistru,-un aprig eustiator al chestiunil financiare in sensul

vederilor lul ademocraticexi, amorE zat de fata lul Voinea, i pe
bancherul Benjamin Vim sou, venic propunAtor de aafacer, i

care e sin gurul izvor in materie financiar pentru aceast familie, care numr un tat foarte putin stabil in principiile lul
politice, o mam care se jertfeste pentru brbatul sti, un Mat

fr niclun aptiiii

o vrist destul de Innaintat, o fat care vrea s devin soya celul d'intli brbat

cheltuitor

la

care-1 propune s-1 lege viata de a luf.

Cind i se presint ceva afacerl ale prietenulul Potroc, caut a-1
face al inteleagli diferite incurclturl in care ar intra din pricina
lor, dar Dinu Voinea ce nu face pen tru aratiunea de Stab ?

Vrea s intre In Consiliul de administratie-cind i se propuneal unel societll forestiere, in contra cAreia pledase citva timp
mal innainte.
Trebuind s-1 fact o atmosfer favorabill intrril luf in

Cabinet, s tint un discurs In chestia financiark se ceart din

causa a ratiunil de Stab cu furitorul Jul de discursurl, Potroc.
din care cans situatia luT e putin periclitat.
Tn actul al doilea lucrurile se Impact tot pentru aratiunea de
.

stab, Potroc e ginerele Jul Voinea, care intl.& in Cabinet In urma

mortil ministrulul de finante, i, pentru ratiunea de Stab ocup

departamentul Justitiel, clef Vulpe, eful partidulul moderatreactionar-revolutionar, e contra specialisril, i pentru aratiunea de Stab, pe cel priceput in finante Il pune In capul Justitiel, pe cel de la Justitie la Chile Ferate, i aa mal departe.
Actul al treilea fiind suprimat de autor (lucru de altfel care
se anunt in cursul spectacolulul), piesa se isprveste cu un
abancheb, dat de noul ministru al Drepttil.
In adevr, Cabinetul i citiva membri marcan0 al partidulul de la putere se adun la o agap, pentru a serbtori pe noul
ministru i a.l exprima durerea pentru cel disprut.
Aid vorbesc ministril de Externe, Justitie, primul-ministru,
cari expun situatia Europe! si a teril, cuvinte primite cu aplause
de eel cu abanchetub : se sfirseste cu cererea de concediu a
dol membri : unul, bltrin, care s plece la Vichy, i altul, tinr,

www.dacoromanica.ro

EUGENIU REVENT : CINTECUL PRUTULIJI.

205

si durd ce aceste concedil se enrol:A de TO), el

Insusf spune c se va duce si h Aix si la Vichy pentru 0-apnea de Stab. Si cortina se las.
la Aix,

In Bala doar cinc1 aplause, si eel aprOape o math' de asculttorf plead plouatf, si aceasta tot pentru aratiunea de Stab).
Din resumatul fidel pe care un facut, poate fi foarte bine
indecat piesa care a Omit in sal& pe eel aproape o sua de
ascultatorf, find jucat de artist! prea bunf, cari ail contribuit

cu prea mult la aceast Bead incercare dramatia

Ce-a vrut Ed fad d. G. Diamandy cu aceasta, nu slim. Ar fi
totusf interesant de stiut ce-a vrut d-sa al satiriseze. CAcf, de
sigur, aa cum ea s'a represintat, numal satir politic& n'a fog.
Nu se vede de la Inceput pin6 la sfIrsit studiat m'acar un
singur caracter. Nu putem s tragem niclo conclusie asupra
feluluf de purtare al celor ce ieail parte la actiune.
Ce deosebire tetra (S3risoarea pierdut

i tRatiunea de Stab) I

Ce mare diferent intre alegerea temef i felul ef de tratare

Cineva ar zice c e o pahd, o prea palid Incercare de imitatie, poate imitatie intru picnic reusit.
Si acum Intelegatf prea bine pentru ce teatrul aComcedhp
cu astfel de lucrarf originale face sM1 goale, si de ce ace! ce
jaded literatura noastra dramatid o gsasc foarte compromis
de Incerdrf care, pentru nimic in lume, n'ar fi trebuit sa fie
T. Solaw.
scrise, si cu atit mal mult. jucate.

CINTECUL PRUTULUI.

Attica lacrime de curg

Qi cresc tot alte valurf,

Sint frafif nogri cari pling

Stingherf pe-a' tale malurf .
Durerea, lor tu de-o cuprinzf ,
lzuoarele i seace 1 ,
4

Prin vadul VIA cel prfuit,

Copif jucind s treacei.

Cad tu rnofia ni eispartf

www.dacoromanica.ro

296

EAMUL ROMANESC LITERAR

De-alit' amar de vreme,

chinul celor obidifi
.Na poaie sd ne cheme.

fi
.

Atiiea doine de s'aud

Pe malurile tale :
- Sint trap ndtri cari piing
pe-d,tita dor i jale..

Amarul lor tu sd-1 adunI,

,7 chinul lor de moart,
hitoarce-ti apele 'nnapol,
UsuO-te 'nteo noapte!
,

Na eti tnenit sd fii hotar-1

Pdrinfii din pdrinft

le-or bldsteima cd ni-al adus
Atitea suferinii!
(Din ePovestea Vielifo)

FUGENIU REVENT.

Din Odiseia lui Homer.

Ram dia a' II-a.

(URMARE.)

490. Tusk mosnege, e. $til, de la nol vel lua o pedeaps,

Cit BA te blesteml i s'o pltestf cu lacriml amare.
Lul Telemah e acuma' un sfat it voi da mal cu seam :
SI tot Indemfie pe mama-sa iarsT s mearga acas,
Iarsl 0641 el s'o mrite, "s-1 deie i zostre

195. CM sa cade s.l daa und flee iubit ca dInsa.

Nu socoti c altcum putea-vel s'astimperl pe tinerl,

Niel c'al s sehimbl ale lor Wimp dorinte de nunt.

N'avem doar team de nimenl, i mal pup de Telemchos,

Dqi cam mult fleereste... Dr niel a ta proorocire
200. Nu ne 'ngrozeste, ci 'n suflete mal mare ur stlrneste.
Decl, si deacum lnnainte, averile lul Telemehos,

www.dacoromanica.ro

CESAR PApACOSTEA : DIN ODISEIA LUI HOMER

297

Tot mai puyne s'or face, pn ce Penelopa

Nu va mal tine pe-atltia Ahel cu nilejdea de nunt.
Dear pentru-a el vrednicie nol zile pierdurm atitea ;
de, atltea
205. Doar pentru dinsa certmu-ne 'ntt'una, uitind
Altele cite ne-ar fi nimerite la fieStecare.
31
Lul 11 rspunde la rindul Mult inteleptul Telmh :
(Eurimahe, si vol, cellaly petitorl cu renume,
vrbe :
Ce va void spine e, nu-s rugminy, 'ci dou-trel
ctivintele
noastre)
210. (Stid dor it Zell si toy Aheienif
i douzecl de to`vads1
Hal, numal dati-m1 o rpede luntre
Cari s-nal mat despice' pe icl i pe colea ctrile mri1.

Am s m due i prin Sparta si 'n Pylos scAldat in ni-

[sipurl,
Vstl sti culeg despre 'ntoarcerea mule Ttcitulin tat.
de dinsul,
215. Poate chiar 'vre-unul din muritrlet-ml vorbeasd
vests, ce plead chiar de la Tens',

Sad poate s aflu vre-o

Carele stie prea bine fait= s 'mpart 'care oamenl.
'
Si, dad aflu de tata cA1 vi i se va intoarce,
Inca nu an, .chiar in sufzrint5., 1-astept pe acolo.
220. Dar, de -cunava iraI vor spune ca-1 dus de pe luma aceasta,
Intorcu-m' acas, mormint s-1 ridic in scumpa mea tar.
Apol 1-oid plirge, cum se si cuvine, 'n aiai de jlire.
Iar de mama... 'ngriji-voiti s'o dad und sot de nevait.
' Astea zicind, se aseBz6, iar din adunard se sccial
225. Mentor, tovarsul lul Odysseus del .fr prihang:
Lul doar lsase in paz' Odysseus, clad fu s se "mbarce,
Casa si 'ntreaga avere, ascUltind de !Atria intra toate.'

Mentor, cuminte glndind, a sa glsuieste multimil :

.e.,)
ItachesienT,
ce
void
some
:
dan asoultati-nY acne,
230. 'ilTeand voi n'avey de Craiul cu schiptriil 1, clad prsi-va
Fat de vol a lul blind' ocrotire i mice cintare ?
Gindu-1 s stiy el va fi : rzbunarea si fapta-1 : macelurl,
Curd ay putut.s nesocotiy pe divinu' 0 1ysseus,

Vol, noroade de el ciratuite mai blind ca un tati ?

235. N'am BA odrsc intr'atlta pe-acesti petitorl samavolnici,
Cari se 'ntrec i 'n silnice fapte si 'n ginduri 'nedrept.
Et vor plti, fiecare Cu capu-1, toate-avutiile
4

I Agamemnon.

www.dacoromanica.ro

:.:.

298

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Luf Odysseus,. ce-1 cred savirsit din viata aceasta,

lasa pe vol, popornl, dojenescu-v' amarnic acuma :
240. Nesimtitor!, necuvintatorl, ce stay ca i-o turm
Fara 'ndrzneal, pe-acestl citiva petitorl sa-I infringetl.
Lul, &imams li raspund' E yen() rid Lokritos :
aCutezatorule Mentor, minte natInga, ail cum areal

C'o sa ne poti izgoni pe atitia voinicl c' usurinta ?

245. Grele 'ncercarl patimi-vetl aid linga mesele noabtre !
Chiar de-ar sosi alysseus el insusl, Itachesianul,
miniat, ar cerca sa ne-alunge din casele sale
Si de la chefurl, pe nol-atitl petitort cu
renume,

N'are s'o fad spre bucuria nicl chiar a solid,

250. Clef de la not il asteapta o moarte lipsit de cinste,
De s'ar lupt cu atitia. Dacl n'al vorbit cu cuviinta.
Hide de-acuma, Popor, fiecare la trebile sale.
Mentor i H1iters gati-vor de drum pe Tekmah,
Cad if slut gi amid de demult, orl gi din paring chiar.
255. Dad &den ca el va Amines, mult timp in Itaka,
Vestl de aid culeglnd, gi nu s'o mal pune pe drumurl.
Astfel grai, i de-odati el rupee 'ntreag' Adunare.
Lumea se 'mparte - apucind fiecare 'n spre casele sale,
Iar opted! merg spre Palatul luf Odysseus.
260. Singur Te1mah se duce la term - i 'n apele Maid
CPI lucitoare, el minile-afuncla i chiarna pe-Athene :
Ruga mi-asculta, Zoit, ce ierl al venit In palatu-ml,
aSfat aducindu-ml s plec cu o luntre pe Marea pustie;
(Vest! sa culeg despre intoarcerea mult rtbicitulul tata.

265. data c' Aheil acum ma opresc cu desavirsire,

Dar mal cu soma acegtt petitorl, i rl, i obraznicl.
Astfel zicind, o ruga., i 'n fata-1 apare pe data
Pallas Athena la chip gi la vorba aidoma Mentor,
Care, spre el cautind, cuvinte ce zboara-1 graieste : '
270. tO Telemh, tu nu ye! fi ia i niel fara minte,
Dad pastel din a tatalul t tarie de suflet,
aCare-I dadea biruinte la fapte, ca si la vorbe.
'De buna seam& calatoriall va fi cu izbInda.

Dad tu n'al fi al luf Odysseus gi-al Penelope!

275. iN'as credo cum eat putea s 'mplinestl din
tintele tale.
Tare putital slat copal ce tatalul lor slat asemenl ;
www.dacoromanica.ro

299

CESAR PAPACOSTEA : DIN ODISEIA ' LUI HOMER

MultT ghat mat rM, iar eel mat putinl slat mal bunt debit tatl.

Tocmat de-aceia, tu nu est1 nict la i niel far minte,

alar ale tale ndejd1 se 'nfiripeazA in fapte,
.

280. aPentru c in tine e vajnicul millet al lul Oiyeus.

N'al niclun zor asa dark de tot ce N orb asc petitorif,

Oamenl lipsitl si de minte, lipst i de simtul dreptItil.

Null cunosc, el bietil, nict soarta mart niel Moartea

[cea neagr,
Care st gata pe tog sk-1 rApeasc intr'una din zila.

285. Nu zAbovi asa dar s 'mplinqt( tot ceia ce cugett ;

(act inteacestea eil, care-tl slat din printl un priet an -,
Am 8141 trimet o corabie iute si-om merge 'mpreun ;
;
aDu-te i tu in palat, petycorilor iar te
Stringe merinde de drum si amfore umple cu vinurl ;
290. (Pane si 'n groase burdufur1 fain', a vitejilor hran.
(Ea ig aleg si tovarsl voiosT, cit1 or vrea s tot mearg.
aMulte corbil sint in Ithaka blitut de valurl,
(Multe, si nou5, i vechl ; din toate e voih alege .
Pa cea mat bunk si, bine intrarmind-o 'om mino
295. date i cu dibAcie pe apele Mrit intinse.1
Niel ca sfirsia din vorbire Athene, fica lul Zeus,
Si Telemala se urnia, ascultind de deal Z site,
Cat
'n spre cask cu sufletu 'nvins de multele gindurl.
'
MEd 'n palate-m1 &mite pe toll petitoril obraznicl :
300. Unit gtind cAprioare, iar alit puree la frigare.
Cum il vkzu, il intimpin 'n hohot de ris Antinoos.
Mina i-o stringe, il striga pa nume, i astfel il zice :
(0, Telemah, o mindre - agoret i plin de trufie !
eLas-t1 uitate i grijf, uitate i negrele-t1 planar!.
305. Hal s mindm i bem impreund ca si innainte : 1E1 .0k1P'
aToate-ale tale la vor implini pentru sine Aheit.
Et ti'or alege si luntre, el si visla s te duck 1
aGrabnic in Pylos-divina, s intrebl de mretu-Olyneus.
Lul dusmnos II rspunde mult inteleptul Telmaii :
310. 0, Antinoos, i vol, ceilaltt, totl plinl de trufie !
Cum as putea cu vot sa ma desftEz in banchete ?
.
Nu vi-1 destul, petitort, c, eh copil
fiind in*
t

Vorbitor obipuit in Agora.

6-q)'

www.dacoromanica.ro

11+1'

400

NEAMUL ,ROMINESC LITERAR

.tVol mi-all mincat pin' acum mat toate averile 'mete ?

aAstazt skit mare,' azt tid sa mutt de vorbele tuna
'315. t Astazt in inima mea ciocote0e-o minie aprinsA.
(Wet, am sa 'neerc; tuturor sl ,v'aduc amarnica Moarte,
(Safi cu-ajutor de prin Pylos, -sad prin poporal de-aice,
Fall de alta cA drumul de-acum mi-aduce foloase.
.aDa,! ma void duce de-ar fi sa-mt platesc chiar luntrea ed
[(nsuml.

320. Cad pan' aict m'att adus : sa n'am un vislq gi o !untie).

Zue... i dreapta ift smulge din minute tut Antinoos.
'

Masall &hit impreung cellaltt petkor prin palate,

C ire de .care ?ntrecindu-se 'n vorbs mat. nerqinate

Si de batjocura tpentru Tel olah in felul acest :

325. Val nou, cari sintem sortitt de Telmah la moarte I
tCe ne-om mat ,face; clad va veni cu tovarat razboinicf,
t Fie din Pylos scAldatA 'n nieipurt, fie din Sparta ?
(Doar'e grozav in minie !... Dar de ya merge lo ,Ephira
' Cel roditor, aducindu-ni ucigatoarea otravA,
330: (Care 'n pahare turnind-o, mortil pe tot! sa ne deiz
Apol un' alt inglinfat de dincolo sare cu vorba :
(Clive mat tie; clack plecind pe-o luntre scobita
-

t Printre- strAinl, 1.rAtacind pe:-departe,. n'are BA piara

'Ca lysseus?, Si-atunct ni va -fi i cazna mat mare :
335. Ara trebui BA 'mpArtim ale tut hogAtit impreuna.
-

0.C'sa s'o dam Penelope i celut ce are s'o ieiel

Intre. acestea -Telnah se urea 'nteo camera 'nalta,
Unde-Olyaseus gramezt. adunase de aur 0-arama
Si 'mbracaminte prin lazt i 'n poloboace-untdelemnul.
340. Iar ling' zidurt stall apzate 'n irag damigene
Pline cu vinurt curate, ce-ateapta de mutt pe-Odysseus,
Cind, mintuit de multe cazne, acasa s'o intoarce.
Ua acestel odAt cu doua zavoare e 'achisa,
s.,
hr Hogg 'u2A ziva i noaptea stA i veghiazA
345.Eurikleia; fiica lut Ops Peisonoride.
'
t
St Tii.emah, in odaie chemind-o, astfel it zice :
tRogu-te, doica, da-nal din iilore vin de cel dulce,
tDA-mt gi -din cel tanatios, ce-1 tit numat pentru-03y3seus,
Nenorocitul..., de-a fi s ma! 'nape de moartea cea neagr I
.

www.dacoromanica.ro

CESAR PAPACOSTEA.

301;

DIN ODISEA LUI HOMER

350. aUmple i bine le-astup vre.o douAsprece vase cu vinurl;

aDA-ml i fAin 'n burdufe cusute, vre-o douzecl de banitl,
aToate aceste .merinde adunA-Ie bine dt-o parte
/Si le pAstreazA Mr& ca altul sA stie de ele :
Tocmal la noapte am EA le Wail, chid mama s'o duce,
355. aNerAbdAtoare de-odihnA, In camera cl sA se culce ;
(Ma ma voiii duce si 'n Sparta si 'n Pylos scAldite 'n
.

[nisipurl,

alfestI BA culeg de lntoarcerea mult lubitulul tatA.

Astfel vorbia, pe and Eurikleia, scumpa lul doled,
Greg suspina, i, oftind, it spunea cuvinte ce zboard :
360.'4Dragu1 midi, cum ti-a venit in minte gindirea aceasta ?
anti prea-iubit i singur la mamA, vrel tu-acuma,
aCutreierind atite tinuturl, sA Pled de acasA ?
Mort este-acuma de sigur dumnmiescul Odysseils
aCine mal stie 'n ce tarA, departe, 'ntre neamurl barbare.
365. ahr Tetitoril it! vor intinde curse viclene
a5b.a al te-omoare, 0-3i1 salt impart& averile tale.
((Hal dar, rAmil ling' al al, si nu lace ce nu se cade.
(Nu infrunta 'n rtAcire primejdiile mAril ne'nvinse
Et lt rAspunde potrivnic .mult-inteleptul Telemah :
!

370. a N'al griji, scumpa mea doid, un Z doar iml spuse acestea.

dog tu jurA-ml cA n'al sa spul mamel de tap acestea,

al innainte de-a trece vre-o unspreCe-dousprece zile.
aNu lI vel spune decit numal dac va pHnge inteuna,
a Nu cumva

sal! vestejascA prin plinset a el gingAsie.v

375. Astfel vorbia, iar batrinall ddea jurAmintul cel mare.

Si, dupl ce sAvIrsia ale zailor marl jurAminte,
Numal decit In vase-I turna din Ainfore vinurl,
hr in burdufale bine cusute Mina alms&
it)
P

IarAg apol prin palat petitorilor el tie aratg. .

,

380. Altele-acum plAnuionte Athene cu chi de vApaie_ :

dAcl se preschinibit la chili sidoma blul Teleix Achos
5i prin ora mi se plimbl, 4.s1 'ndemne pe ceI ce-alesese.

Si se adune .la noapte pe term lingA luntrea cea iute.

-'Lul Noimon, feciotul lul Phormio, ceruse Athene
385. Luntrea cea lute, i-acesta cu drag 1-o dAd use pe dat.
.

. ... .

, .......

www.dacoromanica.ro

302.

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Soarele-acum cobora i cArArile se adumbrise.

Pallas Athene da drumul in Mare luntrif Vioaie,
Pune la ea Cuvenitele arme pentru-apkrare,
Apol o trage departe de port si-o leaga de termurf.
390 Chipes1 sosesc tovarAs1 de drum la mal cite unul ;
PiestecArn1 Zeita-1 insuflA la drum indrAznealA.
'

Dar acum alte gindeste Athene cu rich! de vapaie:

Grabnic aleargA in mAretul palat al luf Oiysseus,
' Ca BA cufunde In somnurf adincl pe toil petitorif.

395. Cheful se turburA 'ndatA, i cupele scapA supt mese ;

Numal decit, molesitf, din jilturf se scoalA i plea*
Fug singurated pe ulitl, patrunsf de somnul eel dulce.
Nicf ca . se culd, iar pleoapele cad si li-acoperA ochif.
Apo!, in chipul luf Mentor, Athene cu ochl de vapaie
400. Chiarni din cask pe Telemachos i astfel lt zice :
O Telemah, tovarAsif tAl cu frumoase pulpare,
(Toll sint cu vislele 'n mint si toll sA te-ajute sint gata:
'irHaide, dar, nu zAbovi, ci grabnic de drum te gateste.i.
Astfel Athene vorbia, chemindu-1 FA vie cu dins.
r
405. Iar:Telemah pe data pleca dupti urmele Zinef.
Cind aA ajuns la liman i linga corabia iute,
Et ail gsk, asteptind, pe pletosif tovarAs1 pe termurf.
Inima sfintA a lul Telimachos asa li grAieste :
(Scuinpif miel, bidet( cu mine, s'aducem de-acas merinde,
410. Cite-orn gAsi in palat adunate ; vedet1 numal ins,
((Mama si toate femeile nu stifi din astea nimica,
(FarA numal una, ce singur' aflat-a de tintele mele)
Astfel vorbia Telemab, chemindu-1 sa vie cu dInsul,
lark. el WA zkbavA cAra toate la luntre,
415. Cum if indemnase iubitul tecior al luf Oysseus.
Apoi Telmah se urea in luntre, i inteinsa Athene
Stete la .urrna cirriaci, si-alaturf se-aseaza Telmah.
I tr tovarA2i1 sal deslegara odgoanele groase

Si s'asezirA pe band in rindurf, seLind lingA vitae.

420. Numal decit Athene 'cu rich! de vapaie .stirneste

Ocrotitoare-adiere de vint : in spate Zephiros,
Care-1 impinge in murmure duld pe negrele valurf.

www.dacoromanica.ro

CESAR PAPACOSTEA : DIN ODISEA LUI HOMER

303

Apol Tel6mah li spune vislailor ca s ridice

Naltul catarg, iar el il ascult i far' de zAbav
425. L-ail implintat in mijlocul luntril, legindu-1 cu funil.
Pinzele albe, strinse 'n curele, el desfpar:

Vintul upr le umfla, clad le Mina pe la mijloc.

Piste ro0a Mare de-alungul coastelor luntril.
Care pe line talazurl aluned, drum despicindull.
430. Apol, legind putintel vislele negrel corbil,
.

Et se Mall purtag in voia slbatee a Mril.

Cind, de o dat, cu cupe de vin in mini se ridica
Zeilor imitate jertf s'aduca, dar mal cu seam
nee! lul Zeus, cu ochl de vpaie, Pallas Athenal.
435. Noaptea 'ntreaga a mers el aa 'n privigherea Zeitel.
CEZAR PAPACOSTEA

Aft *hilt si se afla de vinzare la tipografia noastra,

precum si la toate librarille din tara :

BASARABIA NOASTR
Scris dup 100 de an! de la rpirea el de chre Ru1.
DE

N. IORGA
PRETUL : 2 lei.

in editnra Academia Routine :

Gheorghe Asachi
CA TIPOGRAF
.

I EDITOR.

de N. IORGA.

Pretul 60 de bail.

www.dacoromanica.ro

30
1

NEAMUL ROMNESC LITERAR

.

iinaStir

eallitl111111

Viati dlugreascd i munc pentru cultur.

de N. IORGA.

Pretal I Id.
A aparut :

Pagini din thnpul

rascagelor Oranegi
a

VIRGILDEARION' l.'1
Pretal I Lea,
Se gsete de vinzare la toate librriile
SUPT TIPAR :

Cugetrf
de N. IORGA

Amintim domnilor particIpanti al Carsurilor de Vara

sl visitatorl ca
'

LEGATORIA DE CARP
a tipograftel gleamalal Romansch s'a pregatit ca cele
ml bane materiale din strainatate i poate-lacra lefteniframos st bine.
TIPOGRAFIA aNEAMUL ROMNESUI VALENII-DE-MUNTE

www.dacoromanica.ro

UDETIA. PItAtiOVA).