_13

Arum III.- No. 25.6.

20 LIAM NUML1UL

10 JULIE 1911.

NEIMUL ROOM
LITERAR

.9
-

ABONAMENTOL IN TARA:

ABONAMENTIIL IN STRAINATATE:

Pe an 5 lei. - Pe lase Ian! 3 leI.

Pe an an 7 lei. - Pe lase Ian! 4 1.1.

Rodactia I Administratia : Vlenii-de-Munte (judetul Prahova).

SUM ARI:
N. IORGA : La deschiderea cursurilor de varg.-G. Rona : Cu straiul rupt qi
ud (poesie). - D. TOMESCU : Desorientarea in literaturg.

BERECHET :

Marturil de leggturg intre Grigore Ghica i Rusia. - 'null, PROCOPIE :

,

131trinul. - VOLBUR POIANI : Sarisoarea (poesie).

- N.

ERI3AN : Atacul

contra Sorbonel: Crisa limbit francese. - IoN SIN-GIORGIU: Plecarea lui

Ena (poesie). - I.: Cnetrl.

La deschiderea cursurilor de varA.

I.

Trebuie sa se constate de la inceput o deosebire, care se accentuiazA din ce in ce mal mult, in atitudinea fat de cursurile
noastre. Odat, acum patru any, Ministeriul de Instructie din
Romania gsia cu cale BA opuie alte prelegerl acestora. Astazi

alt ministru da 2 000 de lei pentru cldirea unef slf anume

pent-u dinsele. Trel ani de-a rindul, Guvernul unguresc a publicat i afisat intrerzicerea de a lua parte la acettte lectil, ca si
cum ele ar fi consistat numal din atitrf la revolt si s'ar fi isprvit cu procIamatil in slove de singe si cu imprtirea de arme.
Pa de alta parte, in Bucovina blind cirmuit inspectorif si alte
persoane eftuiati prieteneste sa nu vie lumea la Vlenf, recomandind doritorilor de nou invttur superioar cursurile analoge
care se tin in Austria, in limba german i despre lucrurf felurite si
foarte folositoare, dar care n'ail nimic a face cu trecutul, presentul
sa viitorul acestuf neam. Astazi blindele sfaturl par a fi scAzut,
iar, cit priveste pe Unguril neblinzi, toile iudeo-maghiare dart
programul nostru, fr sa, fi aprut ins ameninttoarea oprire.
s

MA bucur de aceasta: cine reproduce programul, cine ar as-

www.dacoromanica.ro
-

.0.

r/

rV
a

NEAMUL ROMANESC LITERAR

386

reaua credint de
culta i lectiile, acela n'ar mat putea sa nib&
prune. Sint oament cari
a reproduce vechile povest1 de cind era msura in care sintem
pierd fiind cunoscutt ; not prc tindem ca in
cunoscutT, cistigAm.
IL

: zgomot in jurul unlit

Ce slut aceste cursurt ? Odat se zicea
dovedit
ca acel mu nu are
om. &mime manifestatil recente aft
de a fi cunevoie de zgomot. i, orlcum, sint cM mat ware
luptind
cu greuttt
noscut si popularisat decit a pierde cineva,
mart, si lunile de vacanti.
Dese ort s'a spus ea' aceasta e o Universitate populark cu
se
adausul despretuitor : din Vlenit-de-Munte. Binele, cred eh,
triturburrile
poate face ortunde, gi mat ales la o parte de
calificatia de
viale ale cugetril, in liniste. Dar nu primim laic!
4Utliversitlte popularb, i WA de ce :
i altil vrea
Universit ite popular& avem una in Bucurestl
face
inseamn o
si fard o a doua, pe care nu vor putea-o
pentru cine
eerie complel de cursurt in ton popular facut
Barn de astAzt
vrea sa se lmureasc In Hail generale asupra voim aceasta.
a tiintil, asupra utilittil el practice. Dar not nu
de aHtClot not u'a vem, nu simtim nevoia s avem cursurt
teorie
genemetick de geometrie, de astronomie, de Said, de
prin
felul
neral a chimiet, de igien, s. a. Pa de alt parte,
aid
original de presintare, prin ideile nou ce se ingtiseazA
ipotei
pentru intiast data, prin libera discutare a teoriilor
seam., lecthle noastro a, dad nu un caracter universitar In
stiintifice,
ce privegte cptarea diplomel ort trezirea de vocatiunt
enciclopedic,
un caracter in adevr universitar, gi nu numal
cum e casal pentru tUniversitatea popularb.

;:
J

"

III.

Si in sfIrsit aceste lectif aft toate o tendint. Nu una de partid.

tidul Berretta un program, prograinul e adaptarea la nevoile
PartimpuluT a unir idel, iar ideile deriv dinteun ideal superior.
tidal ded3in mat malt decit programul, programul intilneste
mat Mint sprijinitort decit ideia insst. Cu mult mat muly se
incle9c ins de acelag ideal.
Idealul noatru e o Romania logica, asa cum trebuie sa fie
mat presus de elm gi in margenea hotarelor unel limb!, unel

ri

www.dacoromanica.ro
I

Vt

,
..

..

ri fa. - 4

.,..,

.:

!
.1

'

4..

'

4.

' A'.

I,

'

G. ROTICA. : CU STRAIUL RUPT SI UD (POEM) '

.. ,

387

rase. Gate aceastA Romnie la drum drept - oriel' ar sta

ea de departe - due toate invAtturile noastre, pe clad ea nu

stA la capAtul in vtAmintulul de lucrurl ale oficialitAtil, care

trebuie s ni fia recunoscAtoare pentru co dm ta afar da actiunea et actualA i de orIce actiune posibil a et.
Credem cA sintem cu totil un singur neam, de o admirabilA
unitate. CA am avut o culturA originals, comunA tuturora, ale
cArit traditil nu trebuie uitate. CA, astfeWpe base lor trebuie s
dAm Intregil natif o culturA modern cu valoare proprie. CA
din aceastA culturA se va desface o coviritoare energie. i ea
vor fi cladva urma1 de-al notri, Dakar cari vor trage ultimele
'

conclusil.

Orlce lectie se tine aicl, e InsufletitA de acest spirit. El nu result dintr'o intelegere prealabild, ci vine din necesitatea mum rilor. Aceiag necesitate care din locurl asa de depArtate v
adun aicl. Si, precum ateul vorbind intr'o bisericA lnnaintea
credincioilor se va trezi slAvind pe acela pentru tAgAduirea
cAruia venige, astfel orIce directie strAinA de tendintele noastre
va trebui sA disparA.

Dar nu e nict meritul exclusiv al d-voastrA. Aceint providential necesitate v'a chemat aid pe tot!. Si astfel curentul
imperios ce se desface din dorintile d.voastrA pleacA i el din
puternicele uncle ale vietil nationale care tinde astAzt cAtre
lucrurt mat innalte i mal trainice.

N. IORGA.

CU STRAIUL RUPT SI UD..,. ,41

7

Cu straiul rupt i ud de ploaia de afard,

Un musicant strdin, cu scripca subsuoard,
In casd mi-a venit, un ajutor sd-mi ceard.

fi, ling d u, stind cu fruntea 'n jos plecatd,

Cu ochii umili de mila qteptatd,
Un cintec mai intdift, din sufletul lui smult, Un cintec mi-a cintat, durerea sd-i ascult.

-,

fi, cum il ascultam, cu sufletul infrint,

Mi se peirea c'aud, in plinsul cel amar,
Un dureros adio al ultimului cint,
Din lume izgonit de-al pilaf glas barbdr.
.

www.dacoromanica.ro

'

G. Rona.

388

NEAMUL ROMNESC LTERAR

Acte precool! privitoare la lerile reining.

M.
Memoriul ieromonahului Arsenie asupra nuinetstirii Butoiu, din
rara-Romeineascd, mitoc al meinstiril Sfintului pf an
de pe culmi'.
.

(1786, Maid 8. Incep, cu ajutorul Sfintulut Dumnezed, i

Scrid istoria aceasta, pentru sfinta mndstire Butoiu, cine ad
zidit-o din temelie i ad afierosit-o Sfintulul Stefan de la Meteora, i alti egumeni greci ad stat in Butoiu, trimei de la
Sfintul Stefan in Tara-Romneasca la Butoiu, ca s fie egumeni.
,
..

,
,

Ed, Arsenie ieromonahbl, nevrednicul verb, fac catagrafia aceasta vi istoria, dup mijloacele ce am putut afla
aid in Butoiu.

La 6900 de la Zidirea Lumil 2, pe and stpini. in Tara-RdmneascA Prea innltatul Domn Vladislav, Y avea Scaunul
la Tirgovite, i venird Tataril si I impresurar, i fAcurl atunci
rzboid i, neputind Domnul s se impotriveascl Tatarilor, iei

noaptea din Tirgovite cu citiva oameni ar sAY i trecu riul

numit Dimbovita i veni la Butoiu, in locul care era o ascunzatoare mare i infricoOtoare i o pdure aproape de neptruns
si se ascunse in aceast pdure, avind cu dinsul acolo i pe
Ghenadie arhimandritul. Si puse Domnul pe Ghenadie s facl
rugAciune luY Dumnezed ca sA fie sapap de Tatar!, si el va
face, pe locul acesta, mnstire i o va inchina Sfintului Stefan
de pe culmi, adea mnstiril arhimandrituluf Ghenadie. Si
astfel, cu ajutor dumnezeiesc, fugirl Tataril i Domnul fu mintuit. in urn* dupl fagaduint sa, puse i cldi mnstirea
Butoiu, in aceiai vreme, i o inzestra cu motif i cu alte bunull', pe cit if fu cu putint. Dar, fiinda nu se gsesc pietre
in locurile Teril-Romneti, flea biserica i toate locuintile din
lemnele mnstiril Butoiu, dupa cum i pn astzi se afl
multe case de lemn. Si astfel inchina Sfintului Stefan veneExtras din Condica clitoriceasca a manIstirel Sfintulul
teora, ubde e recut supt n-I 70.
2 1391-2 de la Hristos.

www.dacoromanica.ro

tefan din Me-

N. BNESCU : ACTk GRECEW PRIVITOAR LA TERILE ROANE 389

ratul lemn al Cruci1 dttoare de viat, degetul veneratulur

innainte-MrgAtor, degetul SfintuluI Stefan i alte sfinte moaste
pfoarte multe, precurn se 'ad In Sfintul Stefan crud, evangheli1
i sfinte vesminte. Dup aceasta se trimese de la Sfintul Stefan
chir Nilos arhimandritul, ca sit fie egumen In Butoiu, la, anul
6921 [1412-3]. Atund iar61 acelas1 Domn, cu nepotul s chir
Dragomir, Marele-Vornic din BnestY, Inchinar mnstiril Sfintuluf Stefan capul facatorulul de minunI Haralambie, Intreg,
nevtmat. Drui i doug mojI Butoiultif chir Dragomir Udrite,
Marele-Vornic ; de asemenea i Mina, Marele-Vistier, din nearn91
sill, drui Butoiuluf bunurI i inchinarl toll Butoiul, cu toat

'

averea sa, misctoare i nsmicAtoare, mnstiriI.SfintuluI Stefan .-

de la Meteora.
A fost egumenI atund acestia : riti arhimandritul chir
Zhenadie, egutrienul SfintuluT Stefan si al Butoiulta ; al doilea,
arhimandritul chir Antonie Cantacuzino i iarls1 se Intoarse
la Meteora, la Sfintul Stefan, si trimese egumen pe chir Nilos
arhimandritul. Dura chir Nilos fur egumen1 acetia : Mitrofan
ieromonahul, Gavriil ieromonahul, Teonas ieromonahul, Satnuil
. ierornonahul, Antim ieromonahul, Teodor ieromonahul, Serafitn
-ieromonahul, Nichifor ieromonahul, Teonas ieromonahul, Antim
ieromonahul, Nichifor ieromonahul, Visarion ieromonahul, Daniil ieromonahul, Ioanichie monahtil, Partenie ieromonahul,
Gavriil ieromonahul. In vremea cInd era egumen al Butoiulur
chir Gavriil, veni de la VlsAnetr jupnul, adecA boierul Spafiul, Marele-$ufar 1, cu sotia sa Voica, la mnstirea Butoiu,
ca s vazA Inmstirea care este atnintirea strmosilor slY* i
,.s druiasc i. el ceva aceste mnstirr, pentru pomenirea
i, vzind biserica de lemn, puse de aduse crmiz1 i o ridica din terneli1, din 'clramidl, i o duse la mare Inaltime,
, cu bola i cu tre turle, i acu toate zidurile bisericil groase
de ase palme i o irnpodobi Cu icoane i cu sfinte verninte
si scrise d'innaintea bisericil, pe o bugat de tnarrnur, In slove
spate astfel : Cu vrerea Tatlui i cu, aju,torul .Fiului i cu
setvIrfitul Sfintului Duh, am inceput a scrie pentru aceastcl
,

'

_sfintcl mcineistire, ceiria-i este hrarnul Schimbetril la faM. Din te1 In text :
&a aocpcim. Pe o cruce din Posada e pomenit ca ispravnic, la
-4711, un Alexandru ufarul VAlsAnescul, care nu poate fiun urmag al Spa-ilulut, ufarul (Had o demnitate (v. N. Iorga, Inscriptil Art Bisericile Ro-

mniel, fan. I-ia, p. 440).

www.dacoromanica.ro
1.

"

390

NEAMUL ROMANESC LITERAR

r_

melie a fog feicutd de care Vladislav Voevod, de lemn, la

anul 6900; dupd amia reimase in mind poind in zilele prea-iubitorului de Hrzstos Matei Basarab Voevod. Supt Domnia Sa, la
anul 7157 de la Adam [1648.9], aduse Dumnezeft pe Spaflul,
.Marelequfar, cu nobila sa sotie Voica, fiat lui Dreighici din
Veilsdnefti, care o zidi i o sdviri, ca set& pentru sufletul sdif
i pentru sufletul pdrinilor s. i inchin i VAlsAnetii Butoiulut i dete i scrisoarea de inchinare a Patriarhului Ierusalimulu chir Paisie, ca s'o aiba Sfintul Stefan de la Meteora
i ca s fie mitoc Sfintulut Stefan in yea Scrisoarea patriar-

hiceasa se dete la 7159 de la Adam [I650], scrisA romnete,

care se traduse din romnete in greaca vorbit, pentru ca
s'o ceteasa printif de la Sfintul Stefan.
Dupa mal sus pomenitul egumen chir Gavriil, fu egumen
-

oI

ieromonahul Partenie, dup Part enie printele Teonas Staghiritul cu printele Nichifor, i nu trimese nimic la Sfintul Stefan,
i pe printele Nichifor II trimesese la moiile ce erafi dincolo
de apa Oltulul, i el sttea in Butoiu, i, imbolnlvindu-se, muri.

Iar Mitropolitul de atunci, chir Varlaam, indat puse mina pe

Butoiu i aez egumen romin. Si, cum afl acest lucru printele

Nichifor, veni de la Olt la Bucureti i trimese scrisoare la ,Sfintul Stefan. Si veni de acolo printele Antim egurnen la Butoiu i lul indrt mnstirea la anul 7188 [1679 8o]. Dupl
Antim fu egurnen printele Nichifor, la anul 7196 [1687-8].
Apol, dupl dinsul printele Serafim, la anul 7201 [1692-3] ;.
dupl acesta printele Teonas, la anul 7207 [1698-9] ; dupa
acesta printele Antim, la anul 7231 [1722-3], i stete in egumenia Butoiulut 47 de ant 1 Iar ce trimese la Sfintul Stefan
niment nu tie. De i am intrebat pe tog cer d'innaintea mea,
si niment n'a tiut s-mi dea rspuns, am gsit totuI e, inteun

Antologhiu al mnstirit Butoiu, de mina chiar a egumenuluf

Antim, aceste notite care graiesc astfel : <In zilele egumenalulu/ mie, in anul 1733, am vpsit biserica i am zugrvit-o ;
in anul 1734 am facut casele de de- aisupra pimnitel ; In 1744
am gait trei chilil, in fata bisericit ; la 1738 am fcut viile,
la x-ia April ; la 1736 am fcut moara din Valea-Caselor ; la
1752 am fcut moara din V ic (?) ; la 1740 am facut foiorui
.

De fapt numal 36, Mist ceva mat jos se pune sfirsitul egumenatulul st,
la anti! 4758.

www.dacoromanica.ro

,
la

N. BLNESCU : ACTE GRECETT PRIVITOARE LA TERILE ROMINE

3at

,din mlnastire ; la 1745 am facut moara din Valsanesti ; la 1749

.

am -cumprat via de la Glimbocel ; la 1750 am cumparat mosia

de la fratil Slavu si Ion Butoianul ; la 1743 am facut circiuma de la vie ; la 1736 am 'facut circiuma de la Davideasca
timpla bisericil tot al am facut-o, de piatra. Aid arat i.
cite am trimes de mill jos, in Rumelia, la mnstire : supt egu-

Menatul printelul Nichifor, am trimes 300 de lei ; supt egumenatul parintelui Tionas am trimes 230 de lei ; supt egumenatul parintelul Ionas am trimes 50 de lei ; supt egume.natul printelul Partenie am trimes 6o de lei ; supt egume--natul parintelul Atanasie am trimes 250 de lei si dot cal.
_Acestea toate pe care le .arn facut si le-am trimes intregl nevtmate, pana la 1758 afi fost toate i afi luat sfirsit. Pentru
..aceia ma rog i v implor, din dragostea lui Dumnezeil si a
,Sfintulul intlifi-mucenic Stefan si a Sfintului mucenic Haralambie facatorul de minuni, s nu MA uitati la pomenire, cl
qi eg pacatosul i nevrednicul am slujit manastirif cu tot suIfletul mied, dui:a putere. Si asa v rog, fratil miel intru Domnul,

acela care va fi egumen aid safi in mnstirea de jos [din

..Rumelia] si nu ma va pomeni, va avea s. dea socoteall la ju.,decata cea infricosatlp.
- .1758, Iulie 12, nevrednicul serb Teonas monahul i ieromo..:
)nahul din lanina. Apol muri Teonas, in August acelas an, si
in luna lui Noiemvre, zile 8, omorir talharil pe Antim egumenul, i gsira la dinsul mat mult de zece pungi, i altele
.ce avea rnilostenie din multe OW, se pierdura toate, toate..
upa moartea lui Antim nu se ingrijira. parintil Sfintulur
Stefan, nid egumenul de atunci a trimete pe cineva la Bu-toiu, ci o parasira cu nescotinta, i o lug Mitropolitul, i o Mat
mitoc Mitropliel Ungrovlahiel, 28 de ani. Dupa aceia, efi prea
,smeritul .serb Arsenie, egumenul Sfintului Stefan, impins de
-dumnezeiasca rvn cu voia SfintuluT Stefan si a facatorulul
de minuni Haralanibie, aflindu-m slab si neputincios,luaiii pe
parintele Ignatie si-1 trimeseiti acolo in Tara-Romneasca, la
.-anul 1786, April II, si-1 puseid s staruie din toate puterile a
- scoate mitocul nostril . din minile Mitropolitulul. Si astfel, cu
.voia lui Durnnezefi i cu ajutorul SfintuluI si cu sprijinul PreaInnaltatulul Domn Domnul domn Nicolae Petru Mavrogheni
r,i a altor boied, lui rnanstirea noastr i pltii lui chit. ea

.-

www.dacoromanica.ro

`I

392

NEAMUL ROM ANESC LITERAR

Misail, egumenul pe care-1 avea Mitropolitul la Butoiu, 355 de

leT

i asa se trase el din Butoiu

intri e egumen, cu

scrisoare domneasa, la 8 ale luT Mai, care mnstire o gsih

ruinat i despretuit i aproape pustiitA, i chiar robil imprasfiat! Incoace i Incolo, i abia i-am adunat In mAnAstire. Si am
stat acolo un an, apol am pus egumen la Butoiu pe chir Ignatie, i ea am venit aid, la mnastirea SfIntuluT Stefan.,
IV.

Brisovul de fetid, care cuprinde inchinarea capului Maim

de minuni al Sfintului Haralambie, s'a tlmdcit din romeinefte
in linzba greceasca cea simpla'1.1
Eftimie (sic), din mila lul Dumnezeii Arhiepiscop i Mitropolit

a toat Ungrovlahia.
t Smerenia Noastr intrim sfintel mnstirI unde se cinsteste hramul sfintuluT Intdiii-mucenic i arhidiacon Stefan, de
la Meteora, lingo Staghl, In Rumelia, a a lost in de obste cunoscut cum a domnul Dragomir, Marele-Vornic din BlilestT 2,

fiul luT Manu, din neamul DomnuluT Vladislav, a Inchinat ziseI , '
sfinte mnstirI moastele Intregi ale sfintuluT cap al sfintulur
mucenic Haralambie, la to ale lur Fevruarie, scriind scrisoarea

de Inchinare in fata Smereniel Noastre si a martorilor vrednicT de credintA, fiind de fatl i Ghenadie, egumenul manastiril Butoiu, care este mitoc mAnAstiriT pomenite mal sus,. a
SfIntuluT Stefan din Staghl. De vreme ce i strbunil sl,
mult vreme Innainte, aceiasT dumnezeiasa mnstire o avur
In cinste, asa i dinsul hrzi un asemenea dar acestel sfinte
mnstirr, Insemnind numele luT Manu, Dragomir i Radul,
pentru ca s fie pomenite de-a pururea, in sfintele i dumnezeiestile liturghil. infatisindu-se asa dar d'innaintea Smereniel
.

Noastre InsusT domnul Dragomir, Marele-Vornic, ceru aceast

de fat a noastr arhipastoreasa scrisoare, prin care s fie pus
ti epitrop numiteT mnstirI, de fat fiind i arhimandritul aceleiasT mnstirI, chir Antonie. Prin urmare acela care dintre rudele
'1 Extras din condica mnstiril Sfintulut
de pe anima, uncle st supt nr.
70. Scrierea, ca i in ode ce aroma* e de mina lui Arsenie, ceia ce arias
cit originalele se mal glad, pe vremea sa, in ratinstirea Butoinlul.
2 Intelegem Beineti, sat in partea muntoas a jud. Dimbovila, nu depart&
de Butoiu.
.

www.dacoromanica.ro

N. BANESCO : ACTE GRECETI PRIVITOARE LA TERILE RONNE 393

41ale va nesocoti aceastg de fatg a noastrg scrisoare, fie episcop,

sag Domn, fie $ i boier, sg fie excomunicat i afurisit, i sg. aibg
IncA i blestemele celor 318 purtgtorr de Dumnezeii sfintr pgring, itnpreung cu a noastr arhiepiscopeascg anatemg. Amin..
S'a dat in anul de la Facerea Lumil 6921, la 24 ale lunil lur
Octomvrie, iar de la Nasterea lur Hristos 1379.
t Eftimie Arhiepiscop i Mitropolit a toata Ungrovlahia."
t Dragomir Mare-Vornic.
,
t .Stanciul Mare-Plharnic.
t Arvasu [Appiato], Mare-Postelhic.
'
Supt impgratul Constantinopoler Andronic Paleologul cel
.

-Thar.
Supt imparatul Otomanilor Baiezid MA.

V.

Scrisoare de inteirire din partea lui Ef timie al Ungrovlahiei;

re f eritoare la unele clang f acute raindstirii,
Sf intului 9tef an de Pe culmil.
cEftimie, cu mila lur Dnmnezeil Arhiepiscop i Mitropolit a
'-ioatg Ungrovlahia.
t Smerenia noastr intrim sfinier i dumnezeiestir mngstirr
ce se cinsteste cu hramul Intgiulul-mucenic i arhidiacon Stefan,
in Meteora, fingg Staghi i lingl orasul Tricala, in Rumelia,
cg a fost tuturor cunoscut cum a domnul Dragomir *Udriste,
Mare-Vornic, din neamul Domnulur Vladislav Voevod, a hgrgzit numiter sfinte mngstirr moastele sfintulur cap al sfintulur
mucenic Haralanibie, intregr, nevtmate, la ro ale lung lur
'_Fevruarie, diipg. cum i Domnul Vladislav Voevod a &ilia aceleiasr mangstiri, a Sfintulur Stefan, degetul slgvitulur innainteMerggtor i BotezAtor loan, pentru pomenirea lur, - isclind
asa darg insusi domnul Dragomir, Marele-Vornic, i scrisoarea
de inchinare, in fata Stnerenier Noastre si a martorilor vrednicr
de credintg, fiind de fatg i arhimandritul Nilos ierotnonahul,
"-cel trimes de la acea Mina mngstire a Sfintulur Stefan, ca sg.
fie egumen la Butoiu, mitocul lor, inscriind i numele acestea
In sfinta mgngstire a Sfintului Stefan, pentru ca s fie pome-

.:nite In yea in, sfintele i dunartezeiestile slujbe : Dragomir Maim,

Cond. man. Sfintu1o1

tefan,, n-1 '70.

www.dacoromanica.ro

r-

ot
Of

394

nAmuL ROMNESC LITERAR

Pate a 1, Pguna 2, Vladislav VoeVod, Neacsa Doamna, Mate Voe. vod, Vlad Voevod i Neagoe Voevod 3. Mila si slava lul bumnezetis g. fie cu toll cresting i cu robil sl ce s'ag pomenit* mar Innainte. i neiertgtoare afurisenie i osind -sg fie asupra trupuluf

asupra sufletultg omulul celuia care ar cuteza, cu nelegiuitg

.1

nedreaptg indrgznealg, sg zdruncine i sg dgrime aceast g. danie

a mea sA fie de trel orl anatema, blestemat, afurisit de Domnul

nostru Isus Hristos si de cef 318 de Dumnezeti purtgtorr

pil .

rinti din Nicha, impreung cu anatema noastrg, arhiepiscopeasca

partea lui cu a vinzgtorulul Iuda i cu a lui Arie, i dupg

moarte neiertat fie, si nedeslegat, i supt toatg anatema. Amin.
Si mila lui Dumnezeg cu tog cresting.
6921, kaiii 12.
t Eftimie, cu mila lui Dumnezed Arhiepiscop i Mitropolit:
a toat Ungrovlahia.
t Dragomir, Mare-Vornic:
t Stanciul Postelnicul.
t Mina Vistierul.
t Radul, Marele-Comis.,
I.

VI.'
.

Scrisoarea lai Paisie, Patriarhul lerusalimului, refritoare lainchinarea Butoiului catre mdndstirea Sfintulut 9te fan
de pe culmi 4.

<Paisie, cu mila luf Dumnezeg Patriarh al Sfintei cetgg a-:

Ierusalimulul, al Side, Arabiei, Cane Galileil, dincolo de

Iordan si a toatg Palestina.

t Smerenia Noastrg. intgreste sfintei i dumnezeiestii mngs". tir1 ce se numeste Butoiu
i unde se cinsteste hramul Schimbrir la fatg. a Domnultg nostru .Isus Hristos, ca a fost in de
obste cunoscut 'cum cl domnul Spafiul, Mare-*ufar, fiul lur
Drgghici din Vlsnesti, a afierosit i inchinat sfinte mngs' tie a slgvituluI inthl-mucenic i arhidiacon Stefan, stgttoare?
In Meteora, lingl Staghi i Tricala, in Rumelia, mngstirea
t Poate Badea. Greeetjte, in text: Hit&
2 Battrovrx.

3 Nsityou-BospOcc.

4 Cond. Sfintulul tefati, n-1 70.

www.dacoromanica.ro

'

N. BANESCU: ACTE GRECEpl PRIVITOARE LA TERILE

ROANE 395

ce s'a zis mai sus a Butoiului, pentru ca sa fie mitoc al Sfin-tuluf Stefan, precum se hrzise mitoc si de catre Mina si de
atre ctitorif de me nainte de dinsul, ca sg se stpit eascg
sg se ingrijascl de atre paintif sfinter mgngstiri a Sfintului
Stefan, ca mitoc al lor i nezdruncinat stpinire, din care O.
nu aib careva puterea de a lua ceva, precum Inane! ctitorul
hotrste, carele a Innoit sfinta mnstire Butoiu din temelif
si a ridicat din temelie sfinta biseria, ce se gseste inteinsa,
Wind- o din piatr,. spre slava luf Dumnezed i pomenirea de
veer, pentru mintuirea sufletuluf sg si al printilor sl i al

.
.

tuturor evlaviosilor crestinf din zilele prea cuviosuluf Mate Basarab Voevod. Asa dar cinstitul Innoitor, domnul Spafiul Sufarul, pastrInd in sine frica luf Dumnezeil i avind In minte
dreapta i infricosata luf Dutnnezeg judecat, n'a ascuns talantul In panint, ci 1-a inmultit - dupg. sfinta Evanghelie - cu
asemenea plcute luf Dumnezed fapte. Fiinda se gsia, deci,
aceast mnstire, un schit mic i umil, cu biserica de lenin,
slbit i putrezit, din dumnezeiasc rivn s'a milostivit
a inzestrat aceast mnstire cu veniturf (aver miscgtoare ei
nemiscatoare, pe eft i-a stat in puking, innoind i biserica din

temelie, precum am spus maT sus. $i s'a intimplat s fie, In

aceiasf vreme, in slvita Targ-Romgneascg. i Smerenia Noastr,
si
.

vrind de Hristos prea-iubitorul ctitor ce s'a zis mar sus, sail

asigure i sg-si Intreascg fapta plcut luf Dumnezeil, s'a Infgtisat d'innaintea Smerenief Noastre si a cerut cu rivn aceast

a noastr de fat patriarhiceascl scrisoare de afierosire, cu

blesteme i afurisenie fr de iertare i deslegare, sa s nu
.aib nimeni puterea i inggduinta, nicT dintre egumenil ce s'ar
Intimpla inteinsa, nicf dintre alti mar In urmg ctitorI, ca 81
surpe i s desfaca Inchinarea ce am hotrit-o pentru aceast
mnstire eg i cu ctitorii cef d'innainte de mine; pentru care
s fie stpInT i slobozi pgrintii sfintel mngstirl a Sfintuluf
Stefan sg-si aleag egumen dintre frtimea lor i s-1 trimeat fa Butoiu. $i blestemul i afurisenia fr iertare s. cad
asupra trupulul i sufletului aceluia ce ar cuteza, printr'o nelegiuitg. i fr cuvInt indraneall, s surpe aceast a mea Inchinare, sail s iea dinteinsa fie mgcar i lucru de o park

sad s aseze egumen fr de invoirea printilor sfinter mgnstirf a Sfintului Stefan, sad ori In ce chip i-ar supara, pentru
7
A

www.dacoromanica.ro

396

>

NEAMUL ROMANESC LITERAR

'

a desface aceast a mea afierosire. Un asemenea om, or/ In

ce stare s'ar afla, s fie de trei ori anatema i afurisit de
Domnul Hristos i. de cer 318 puratori de Dumneze paringai Nicheii, precum i,de cltre Smerenia Noastr. Partea lui cu
a vinzgtorului Iuda i cu a lui Arie i ail de iertare dupg
moarte i nedeslegat, cu toatg anatema. Iar mila lui Dumnezeti
ti rugaciunea Smerenier Noastre cu tog cretinii !

7159 [1650], 13 Septembre.

Paisie, cu mila lui Dumneze Patriarh al sfintei Cetti a Ierusalimului.

s

in Byzantis, fasc. urmgtoare (4), N. A. Vis tiprete diferitele inscriptii i Insemngri, culese In mnstirile Meteora. intre
ele se afl una ce ne intereseazg. Pe o cutie de argint, earn&
ti Impodobita cu pietre scumpe, in care se pastreaza mina sfintului fgcgtor de minuni Grigorie al Neo-Cesareil se cetesc cu-

vintele :
(DumnezeieOile

sfintele moate ale sfintului pgrintelui

nostru Grigorie, tgcgtorul de minuni, Episcopul Neo-Chesareii,

druit mnstiril Golgota, de rings Tirgovite, Tara-Ro-

mneasca, i amintirea lor In luna lui Septemvre

17 .

. . 1:

Io Pgtru-Vodg ighe[mon] vsol zemli ungroVlahiscol.,

Mnstirea Golgota, despre care e vorba, a fost mitoc al

::
:

mnstiril Meteoros 2, pang. In vremea din urmg, i editorul grec

ni spune c cele mal multe daruri, acte i. condici ale mAngstirii Golgota se afl astzi la Meteoros. intre acestea, mentioneaz g. o scrisoare, cu data de 2 August 1772, prin care familia
Ghica cedeaz, pentru 700 de lei, moa0ele despre care se vorbete mai sus, adea (mina sting a sfintului pgrintelui nostru

Grigorie acgtorul de minuni, Arhiepiscopul Neo-Cesareil, [o

las] prea-veneratul sfintitului sincel al Scaunulur patriarhicesc
chir Hrisant, de la mnstirea prea-sfintei noastre Nscatoare;
de Dumneze 3. )

Mnchen, Iunie 1911.

.

21.1..

N. BABESCU.

Sfiritul inscriptiel, in slavonete, foarte gregit serif; grecefte. Abia pot

reconstitui cuvintele de mal sus.
2 Sp. Lambros, in Neos Rellenomnemon, 11, 154: danstirea Meteorosavea in Ungrovlahia mitocul numit Golgota, care se alit MO Tirgovite.
3 Rindurile acestea sint reproduse, din scrisoare, de Wis.

www.dacoromanica.ro

...'

'

' ...

,:

..

D TOMESCLI : DESORIENTAREA tN LITERATual.

397

GEFU-NDEN.
- DUP, GOETHE. ,
t,

M'am dus la' cddu

intimpldtor ;--.
.

Umblam pe druMuri
lidtdcitor.

Ziriift, in umbra,

0 mied Pare,

Spre ea m'am dus:

eVrei i tu oare
Sd pier ?.. ,mi-a spus.

i 'ncet, sdpind o
Cu reiddeind,

Lucind ca chiul
Unei fecioare.

S'o rup akunced

Acas' am dus-9
inteo grdind.

iard0 crege
In nou-i loc,
i dci pe.ramuri
Flori ca de foc.
MniAn, I. P000PIE.

Desorientarea in literatur,
Din miscarea hterarA a ultimuld limp se desfaeeJAmurit ten-'
.dinta de-a aqua legiturl puternice intre viata noastr national&
i intre preocuprile artistice ale scriitorilor. E o tendinti care-0
are obiria in paginile de luPt ale a SmAndtoruluID i ei i se
datorete izbucnirea literari a vremil din urm.
M'atn mirat, prin urmare, Intotdeauna de totala neintelegere,
de greita interpretare 'a
directiunil literare imprimat; de (SA.
mnAtorul,.
Era pe vremea aceia o cumplit crisk literarA i, in afar de
cele dou romane ale lul loan Adam, care 'poate fi socotit pre_mergAtorul, nu-ml aduc aminte s fi produs ceva mal de seam&
care SA fi putut intra in cadrul literaturif nationale. Se simtia
-

' deal nevoia unel indrumrl care s arunce la literaturA un

principiu fecund, o impulsiune puternicA, mal mult decjt ne-

voia unul lestetisml steril, intemeiat pe consideratiI strAine dej

miparea vietil noastre. Principial a fost aruncat i, in virtutea
Jul, scriitoril era chemtl s-si raziine inspiratia pe observatia

www.dacoromanica.ro

,
398

,\
2

NEAMUL ROMA NESC LITERAR

adinc a diferitelor realittt din viata noaitr national. Era cea

mat sigur orientare ce se putea da in clipa aceia scriitorilor
nottri, intru cit trebuia s ieiin neaprat din epoca de sterilitate
literar.

De pretutindent ag inceput s se ridice autort not, In al

cAror scris yedeat o experient, o observatie, -an colt de viat,
o realitate trditd i redatd in cea mat curat form literar.
In sensul acesta s'a i zis, - i nu intealtul c (Smntorub inftiseaz curentul nationalist in literatur.
Numat decit a prins s tipe citiva inst i s ptrund cu
Cele mat fine mnu1 de estey scrupul4 in bogata i slbateca
literatur. S), vedey, nu era atunct vreme de aestetisab, intre
patru prey de biblioteck ci era ceasul clad trebuia deteptat intreaga fort de productie literar a neatnulut nostru. De sigur

e nu toy eel cari a saris atunct a fost talente supetioare;

dar fiecare a sprijinit, in margenile puteril sale, un principiu de
orientare i, din acest punct de vedere, fiecruia i s'a dat un
cuvint de laudd. 'Se avea in vedere, prin urmare, mat mult
triumful desvirit al principiulut decit controlarea talentelor
dupil valoarea i dup intensitatea br. Rmlac, fire0e,
s

)- vedem mat trziil cine stapinete un talent real, sigur i puternic,

i ciao tie s-1 mentin talentul supt disciplina principiulutafirmat de aSmntorub, asigurindult o evolutie fireasc, .din

ce in ce mat rodnica i mat plin de valoare.

Prin amesfecul grabnic ins al estetilor ingrijoray i prin
2.peirea autorittil aSmngtorulub s'a nscut rApede o deviare,
o desorientare in mersul vietit noastre literare. De pretutindent
striga glasurile ingrijorate : art, frumos, estetica 1
Viata Nona) sprijinete i aStzI un grup de diletany literart

din al caror scris infumurat nu pott alege decit o aiurare fr

Bens, iar d-1 Duiliu Zamfirescu se ridick In chipul cel mal oficial cu putint, impotriva unor scriitort a cror insuOre de cpetenie este aceia de a inftia in curate forme artistice citeva
din marile trsturt ale vietit noastre.
Si-mf aduc aminte i de criticul unef reviste disprute,
care
servia intronarea desorientarif white() prematur incercare de-a
ihventaria talentele in ordinea unit clasificatit pretins obiectiv.
Niel nu rsarisera bine florile, i criticul nostru cu ochelart
pedant( se i apucase s li pun etichet cu nume latinet1...

www.dacoromanica.ro

D. TOMESCU : DESORIENTAREA IN LITERATURA

399

=M.

matter

Unde mat punetl apol incercarea until alt critic, intrat

In fasa istoviril, de a se inflisa d'innaintea celor dinthi artrl
literare cu metode pretentioase de critic& stfintifid I
desoDia toate aceste ImbuNirl desperate, s'a nscut rApede o

rientare din ce in ce mat accentuat.

Scriitoril ail inceput sh capete convingerea c in scrisul lor
se pot desbra de disciplina orIsicrut principiu conduction,
personale poate fi luat ca temelie a
gi c arbitrariul gusturilor
unet micrI literare. Fiecare se misc.& fiecare li striga numele,
fiecare se avint ca represintant al literaturit romnest% ti
vinturare de forte e
nictunul nu-st d seama c toat aceast
o cumpliti zklrnicie, eta vreme lipseste principiul superior
pria care actiunea lor s capete o valoare netigh.duit. Avem,
prin urmare, un inceput de literatur care, in clip de fat, nu
pire sh aib alt.& menire decit aceia de a servi vanitatea i gusturile mrgenite ale unor desorientatt. Veal la3bulzindu-se pe
planul IMAM o serie de indrznett cari nu se pot zri cleat pe
et insist, i a cAror experient se Intinde pe trotuarul dintre
sezacash' i cutare cafenea din Bucuresti. Cine a fost doar la
toarea din Arad in numele escriitorilor romIntl ? Ti-e i rusine
s-I ma! pomenestt pe unit, si cu toate astea d. Glrleanu a binevoit s timed dup d-sa unele nume pentru o mat grabnic&

'

'
,

indeplinire a uoittil noastre culturale.

E timpul, credem, s se introduch putin diaciplin. Critica
literals& n'ar trebui sa piard& din vedere ca nu sintem astgzi in
clipa cind, cu tot dinadinsul, s ne silim a descifra poesia Davidestilor i Stamatiazilor, fat& de cari cea mat nemerit atitudine e aceia a ignorril. Sint atitia Intl cari ar fi trebuit BA stea
mitt vreme in lumea silinilor necunoscute, o lume pe care
incepem s n'o mat cunoagtem. Niclunul din cet cari se vine'
aztazt cu atita indrzneal In curentul miscrii literare n'afl
avut in viata lor un rstimp de lupt nestiut, un rstimp de
Indrtnic& glint& petrecut In umbr.
Cea d'inti inchegare de versurt are darul s te fad pretutindent cunoscut i sa-tl asigure dreptul de- a participa la seztorile literare in numele ascriitorilor romlni i pentru unitatea
cultural& a poporulul romnesc. Saperficialitatea e nota caracteristica a acestor indrznett fericitt, cari nu sint robitt de nick)
preocupare superioad, i cari izbutesc salt strecoare pro-

www.dacoromanica.ro

'

,
444

400

/48AMUL ROMANESC LITERAR

dusele unit! diletantism usor in fata crora est! chemat s te

oprest!.

toate astea se datoresc luptel care s'a dus Impotriva atmost erel de diaciplin create prin aSimAnAtorub. Socotiin Ins
c desorientarea de astz! e un motiv destul de puternic pentru

a inchega din no atmosfera disprut. Orldte insusir! reale

ar purta un om In safletul la!, el va dminea vesnic slab, dad.

aceste Insusir! nu Sint lnchinate unel idel- conducAtoare.

Clad tal un lemn, .cautj mal Intiii s-1 meal in asa chip, !nett
puterea bratulu! t s fie sporit prin puterea nevgzut a gravittil. /ntotdeauna, puterile mrgenite ale ()multi! a cheMat
In ajutorul lor marile puterl vesnice _ale naturil. Ace last lucru

trebuie s se petread si In lumea manifestrilor morale. Toate

insufirile noastre trebuiesc subordonate until principiu superior,
pe care tribuie set-1 slujim ca pe o divinitate. Entusiasmul
credinta cu care te Inchin! unuf principiu data nastere celor
ma! Innalte manifestr! ale tale. ACest principiu si acest entu-

siasm Ind lncep s lipseasd din miscarea noastr literar.

De-abia icl-colea mal gsest! clte-o dovad stingher ci unit

dintre scriitorl se silesc sa-sIsubordoneze inspiratia lor marilor ne-

'

cesitg .aufletest1 ale neamulul din care fac parte.- Inlturarea

atmosferel create de aSAnabtorub a avut ca urmare distrdgerea orlsicArif preocupr! cu caracter mal innalt, inch scriitorul a lnceput s se inchid In cercul mrgenit al improvisaiilor inatantanee, in loc sa se topeasza tot mal mult In curentur .nevzut al necesittilor sufleteftf care tdiesc In societa tea noastd.
Critica are aceast mare datorie de-a anainti mere cii insuirile unul artist, orIcIt de puternice ar fi ele, trebuie BA tin
vesnic seam de indicatiile superioare ale vietil Indunjuritoare,tacit opera de art s ni se inftiseze, nu ca o simpl abilitate,
ci ca o necesitate absolute& Dorim, prin urmare, reintronarea
discipline!, $ i aceast dorint a noastr o Indreptm dtre autorittile scrisulul literar din clipa de fall D-nil Anghel, Sadoveanu, Agirbiceanu i Girleanu a cuvintul.
D. TomEscu.

CUGETAR.I.
Vintul popularittil face mult praf s Innainteze.'

www.dacoromanica.ro

I.

;1

T. DERECHET : MRTURII DE LEGATURA

401

Mrturil de
legated
Intre Grigore GhIca i Rusia 1
.
,
--Grigore Ghica al Moldova (Septembre 1774-10 Octombre 1777), pe vremea
Willa se furl de Austriaci mindra Bucovina, plimbat prin Petersburg putin,
fu asezat pe Tronul Moldovel prin sprijinul Rusiel. Fu nti Domn cu numele numai, cad, de condus, conducea Tara Rumianlev, care-1 numia evil
esclave habill en prince 2. In apropierea mori1, aerie luI Rumiantev, dutind saparea la el. Turcil inel a lucrat mult mai ascuns i mat roditor in
ajungerea scopurilor lor, ajutatt de doctorul Fotachi. Iat cuprinsul acestor
trel scrisori :
t

Domnule 1

Mi-e cu neputinta sa arat Excelentel Voastre eft de Inuit doresc s aflu despre fericita-I sosire, spre a avea cinstea s aud
mal de aproape despre starea pretioaseI snt
i sa m mInglid
de apropierea voastr. Afar de aceasta a nadajdui ca, Indata
dupa rugaciunea mea, s primesc i ordinele dupa sosirea
voastra pentru achitarea datoriel mele fata de Excelenta Voastra,
care ma .apas pe inima, neputind nicIodata s uit marile mele

Indatorid pentru attea binefacerl ce mi le-at! facut fail

In-

cetare i pentru care void pastra o venica amintire, avind loc

s astept din partea voastr ef ectele acelor binefacerl din viitor.

Ca o marturie a continuarir build voastre vointe tata de

mine, binevoip a primi acest mic semn al recunotintiT mele,
ce-raT ia Indrazneala de a vi-1 Incredinta prin trimes, consistind

Inteun inel de briliant, ce va sluji ca amintire a respectuluT

mied fata de Vol, pled ce ma void achita pe deplin de da-

toria mea.
Am cinstea de a fi cu cea mai Innalt consideratie si respect
fr margent
' Al ExcelenteI Voastre prea-plecat
i asculttor servitor ,
'
Principele Grigore Ghica. ',
.

,
1

In Iae, 28 August 1777.

Aceste scrisori slot tiprite In Memoriile societitil imprAtesti de istorie

si antichittI din Odesa , vol. XIII, anul 1883, pp. 117-8. Ale Jul Gr. Glace,
Inteo frantuzeascl fail accente, slot adresate generalulul Rumiantev, iar a

acestuia din urma ctre Imprteasa Ecaterina a II-a, in roseate.

2 Alistoire de la Moldavie et de la Valachie, par M. Carra, Iasi, 1777, p.
478 : un exemplar gsit in Chiev se anti si in posesia mea.

www.dacoromanica.ro

.0

NEAMUL RUMINESC LITERAR.

402

.Domnule,

Banuiala Portii fag de mine in imprejurarile de fag, Man.:

du-ma sa ma tern de destituire in casul unei declarari de neapitrat rzboia (cum e sigur ca ea se va sirgui s se Incredins
teze din vreme despre mine si s iea masurile trebuitoare ca
intereselor
el
pe
care
1-ar
putea
intimpine orice plan protivnic
banui din partea mea), e ma aflu Inteo tulburare neIncetata,
neputind sa-mi inchipuiesc alt mijloc de -scapare cleat srmtul
asil al binefacatorilor miei.
Irai ieati deci indrzneala 61 alerg la bunatatea Excelenter
Voastre ca s o rog s binevoiasca sa-mi dea, prin placutul
raspuns, instiintarea ce o va socoti mintuitoare, in casul mig,
ce trebuie s m hotarasca, i e ma las cu to tul In seama
acestei sincere prietenii ce mi-ati marturisit-o, avind onoarea
de a fi, cu cea mat Innalt consideratie i un respect WI margeni,
Al Excelentei Voastre prea-plecat i supusa slug
Principele Grigore Ghica.
in MA 29 August 1777.
.

RUMIANTEV CATRE hIPARATEASI.

'

:7-

'

Prea-milostivd Stwerand,,

Ultima tire despre dureroasa moarte a Domnitorului Ghica

cu, parere de rag o afirtn i acest sergent al garde disciplinare, Cristofor Tagel, care a vazut pe drum pe sol cu capul
lui (Ghica), si in Iasi a auzit de la oameni vrdnici de creding
ca toata familia si averea lui slut oprite, i cel mat mare fig
al lui este supus co si WE la cazne.
Ghica cel ce a suferit nenorocirea, prevazInd pericolul, mi-a
trimes doul scrisori prin sfetnicul titular Migal, care se afl
pe IMO el si afar de acestea i un inel de briliant, in socoteala
datoriei prin care el mi s'a obligat la incheierea pacil. Preaplecat rog s primiI acele doua. scrisori ; iar, cu innalta Voastra
ingaduire valoarea acelur inel, schimbat, sa fie dat spre ajutorul sal-mane familit ramase in urma lui, numai daca aceasta
va fi cu puting. Acest trimes al, lui incredinteaza ca Ghica a
luat multe masuri d'innainte si a transportat nu putine sume
de bant la Venetia ; dar sfirsitul ce 1-a ajuns s'a facut du con,

www.dacoromanica.ro
3e w

MIHAIL PROCOPIE : BiTRtNISL.

403

cursul celor de aproape at. sa, si mat cu seaml al unlit doctor

Fotachi 1, care l-a lipsit de toate mijloacele de sapare.
Se afirm de asemenea prin acest curier i vestea despre
schimbarea Domnulut Muntenia Sri locul cruia ar fi pus pe un
0arecare Callimachi (sic) din neamul cruia In rzboiul trecut,
altuia, care de asemenea a fost Domn in Moldova, i s'a tlat
capul, i c locuitorit Moldovet si Muntenia temindu-se de definitiva lor distrugere, a inceput s se mintuie pe sine Cum i
uncle-I e mat la Indemin fiecaruia.
(Urmeaz1 mar departe citeva comuniart neatingtoare de
istoria noastr, privitoare la actiunile militaie din partea Crimulut i Niprulut a ostilor puse supt comanda generaluluf
print Prozorovschi i lut Tkly.)
!KAN : Petru Rumiantov, Gluvov, Octomvre 25, 1777.
Traducere de :

T. BERECHET.

Btrinul.
In dimineata aceia, mo Petcu era trist. Avea 0 de ce:

SA-1

lea lut flAcAul la caste 1... Om btrin i singur, doborlt de nevol,

sa ramin numal cu baieti11 Cum avea el sail mat urneascil

ilele de az1 pe mine, cu cine avea el sail mat munceasc pirdalnicul de pmint ce-1 mat apucase de la pring ?... Cu Mietil?...
Apot el ere' la coal, i, chiar de i-ar fi stricat -de la invttur,

de munca li ardea lor ?

Mo Petcu era trist in dimineata aceia de April. Mdar c
muncise mult in ajun, i se culcase tirzi , dar pard fusese un
fcut : n'a putut de loc inchide ochil. DupA catva vreme de

ll lu pe umerl sumanul si se aseza ginditor pe pris0.

Ind nn, apusese luceifrul, i citeva stele tot maT tremurail,
lnfrigurate pard de recea suflare a vintulul. Si, cum privia In

zvircolirl zadarnice,

1 ?tiri despre veacul al' XV 111-lea in erile noastre dupd corespondente

diplomatice striiine, de N. Iorga extras din ffAnalele Adidemiel Ronanes,
Seria a II-a, Tom. XXXII, Memoriile setie1 istorice, pp. 611-43. AceastA lucrare luminead chestia omorirel hit Ghica in deplinA cunottintl de fapte.
Ghica, in loc el fie pries i dug de vi la Constantinopol, printr'un act' de
abus al trimesulul Porte!, este uds la 10 Octombre 4777.

www.dacoromanica.ro

404

NEAMUL ROMANESC LITERAR

golal departarilor unde se plmdiati zorile, i se pru c vede

pe culmile departatilor muntl plutind niste icoane minunate,

rupte din propria lul viat. i icoanele acestea se perindati im
pinks ca de o putere nevazuta, gi tot trecutul lul, indeprtatul
luf trecut, if zbura pe d'innainte.
Viata luf de ostean, cu toate ncazurile el, In toga amanuntimea el, if era innainte : o vedea, simtia aceleasf impresil pe
care nu le mat simtise de atita vreme... I se pdrea ci o traieste
din noil.
Gael, de !.. fusese si el ostean, in vremurile acelea pe clad se

prindea nail pentru oaste cu arcanul, asa cum se prind astaz1

caul din hergheliile nemargenitelor stepe.
'
Vintul bate rcoros, if flutura pulpanele sumanulul vi-1 aduce
pared mirosul serif aceleia.
,
Era tot prin April, si era Dumineca dupa hor. Mergea cu o
ceat de flacal cintind i glumind pe ulitile satulul, clad un dilator li aduse vestea ca ar fi vazut oamenl de-al StpIniril umblind dupa ostasf prin satele vecine. Vestea asta li ti pofta
de glume si de cintece, i, raspindindu-se pe la casele lor, 1st
luard cele de trebuint i, pe dosite, iesir din sat. El si cu vrul
sati Andrei cutreierar citeva zile cele cohalmurl i pdurl de
prin preajma satulul, i 'n urm, stul de umblet si de pustieMy, se despartira : Andrei se duse s lucreze la schele la Galatl,

si de atuncl nu i s'a mal stiut de nume, iar el se intoarse pe

furi2 acas. Oamenif Stpiniril Inca nu plecasera de prin *tile
acelea, asa cti Petcu trebui s fug tot pe furis, si in aceiast
noapte. Si, cum mergea el dus pe gindurf, i se pru de-odata
ca e chiar pe ulita din mijlocul satulul, ba i se pru chiar ea'

'

aude past de om In urm. Atuncl o banuial if strpunse mintea,

o team greens& II cuprinse, si o rupse la fuga dupa cel d'intai
colt de ulit. Si in Silures noptil pait lul treziati ecoul ca niste
loviturl intr'o butie goal.
I se Meuse negru innaintea ochilor, i cit va fi alergat nu-r
mat aduce aminte. Inteo vreme II trezi o voace :

- Ia uita-te cum fuge, parc'ar fi apucat de alte celea.

Si niste brate vinjoase il oprira.

- Ia privig ce zdrahon de orn Mal, na lt ceva ! PM, aista-1

halal ostean 1

Vorbele acestea Il trezira de-a binelea, gi.1 descurajar atit de

mult, incit se filmy cu desavirsire sleit de puterl.
,

www.dacoromanica.ro

,
-

'

MIHAIL PROCOPIE BITRINUL

405

- Lsati-m, \IA dail tot ce am !, - atit putu ingina.

- Las, mar Mete, ca nu te-om duce not la moarte, it
vorbi un glas mal blajin.
'
Si s'a lsat dus intr'o cask si acolo, la lumina filfiitoare a
opaitulul, vdzu in jurul lul sese oament imbrcatt cu &tame si
cu lungl sinete in mink
- Mal Toadere, ia intinde plosca ceia flchulut, s mal prind
o leac de putere, ca va fi ostenit de-atita fug.
Si, din ceata, se deslipi unul, lug plosca din cui si i-o intinse.
'
- Tine, frate, si nu fil trist. Ca doar la oaste nu se taie oament. Si et eram ca tine, dar uit-te cum m'am deprins cu os'

tsia : Pard m'ar fi facut maica cu sineata in mill& Bea de

colea o lead. E bun si vinul Stpiniril, si din el se pot infrupta

' ostasil vrednicl, cum o s fif i tu ! Cum zicl ca te chiamd ?
- Petcu, mormi dinsul, i o lacrim i se furis pe obrajf.
- Na !... parc'al fi muiere !..., - ii zise omul Stpiniril, invluindu-1 inter, privire ptintease. - Tact, bre omule, ca. are
sa fie bine. Al sa fil i tu citeva lunt ostas, al sk vat lume si
locurl strine, al sa' petrecI cu oament deprinst cu toate, i asta-I I
La ce s plingl ? Orl estt insurat ?
- Nu!, raspunse Petcu mal linistit, dar alte Denim! it scAldard obrazul.
- Da', nu, zt, nu mal plinge. Bea de id, ca de dimineat
pledm spre Scaun. Iaca mal slat Marl i aly flcdf, dar el
nu piing. Nu-I vorbk mehoritt sint el, dar n'at plins.
Petcu se mat linisti. Lu plosca in mink i cu podul palmel
1st sterse lacrimile.

- Am sa merg !, - spuse

dar hotrit, - am BA

el incet,

merg, da...

'
'

- El, halal, bAiete ! Stiam ca un Mead ca tine avea sa zic

vorba aka!
- Merg, dar nu vreat pe lumink i nit! odat cu cetlaly ;
ma tern ea m'a vedea cineva, 0-a spune taidt !

- Ef las' ch-1 pleca mat de vreme, dar iea de bea, c'apot

trebuie sa imbudm ceva de plecare.
Incepuse a se lumina. Glasurl ascutite de cocas/ trimbita
-

'

apropierea zilel. Si, in cmara aceia, ceata color sese sta tcut
pe lavitl, altar de lungile lor sinete. Petcu era in mijlocul lor,
ginditor, cu privirea atintit spre geam, prin care ptrundea lu-

www.dacoromanica.ro

"

406

"

NEAMUL ROMINESC LITERAR

mina nehotrit a diminetil. Privia afar, gi se gindia la noua

vial pe care avea s o dud de atuncl innainte, se gindia la

Orin t1 0 la tog al lul cari-1 credeati acum departe de sat,
afundat prin cine tie ce desigurl din cohalm. Si o clip till inchise ochil 0 se vzu pe malurile Siretiulul, rtcind prin desigurile de Weil i buruienl, i se /Area c aude murmurul salciilor, izbiturile valurilor rApezl de malurl, i se 'Area c simte
chiar aierul rece ce-tl imbujoreazA obraji1,--14 ridic pieptul s-1
.

soarba nvalnic.

- Frate Petcule, da' nu bel ?

La vorbele acestea tresri ; duse plosca la gura

bu. Pe

urma dete s o puie in cult.

-Petcu i-o 'ntinse, hate' acestea, oamenil Il 0 scoseser meTinde-o 'ncoa vericule, s-1 tragem i nol.

rindele, i mincat pe lavitl. Petcu 10 scoase 0 el din traist si

dupa ce 'mbuc ceva se duse ling fereastr. IncA tot nu se

luminase de-a binelea. Ulita era pustie i tcut ; gospodaril
inca nu se sculaser.
- Tu, Toadere, i cu Petcu s o luag innainte, i s ne agteptatl la rohatca Brcenilor, spuse eel mal in virst.

Toader se scul, 10 trecu traista dupa sineat, i fu indat gata.

- Pl, s'o pornim acu' 1
.

'

Petcu se ridic 0 se apropi de us.

- S merry cu Domnul 1, 0 drumetil II fcura cruce.
- Fil cu inim, vere Petcule Moldoveanul se deprinde ugor

la toate.

Cel dol legit% in lumina Inca slaba a zorilor.

Ajungl la

margenea satulul, o luar pe drumul cel mare din mijlocul teril.

Mergeat rApede i tamp, treceat din (find in cind pe ling
chervane incArcate trase de cite dou sa trel perechl de bol.
Se luminase bine de tot, cind, ostenig, se puser s se odihneasc supt un drat infrunzit.
Petcu se uit innapol. Satul lor nu se mal vedea ; dar 11 gicia
el, era acolo, in partea aceia de unde veniafi citeva slabe trimbitrl de coco; pe dup dealurile acelea pe care le cutreierase

de-atitea or! cu boil la pscut. Privirea lul ar fi vrut s strbat imensitatea spatiulul, ca s mal poat zri odat camp,
btrineasc, pierdut supt ingrmdirea de poml.

www.dacoromanica.ro
4'

1'

'I,

V
1'467'

MIHAIL 'PROCOPIE : BTRINh

- Nu se \Ad al nostri, sopti Toader, punIndull mina sta-,

.

sin la ochl ; nu se vd, dar s'o pornim.

intrecut iarg chervanele ce-f
Sind pornit mal departe,
ajunseserk i s'afi pierdut pe drumul cela mare, incolacitor a
multor dealur!. i, cind .soarele apropiat de nmiezI Il aruncarazele proaspete, eel dol drumet! erati la hotarul Brcenilor, pe
movila pe care povpstese batrinif c'ar fi fost cortul lul Stefan-,
.

Vod eel Mare.

In tAcerea zilel se deslusiail ware chiote i flui erturl. .

- AuzI ?...

Vin i-al nostri !

Si-ad venit i cellaltl, i-a mers ma! departs, gi cele citeva

lunf s'ati fcut septe an! de ostsie. Si chip& atit de mult vreme
s'a 'ntors In sat, orn cumpnit i asezat.

Si-acum, in dimineata asta de April, tg -aduse aminte de toate

acestea: Sttea pe prispa case! cu fata sprijinit Intro palme gi
cerca s patrund viitorul, intunecatul viitor;
Asta toamri if luase feciorul la irmatk dar el s'a dus i-a
lcrmat pe la eel marl de s'ail indurat, i btilatul i s'a 'ntors,gi-a

stat toga lama. Dar acuma, in, toiut muncif, a venit un

jandarm cu o tidul, i btiiatul a trebuit s plece. Si-atuncl,

cind a vzut ca i se drim i cel din uren sprijin, a prins-b6,frinul a plinge, de s'a 'nduiosat chiar jandarmul, i i-a spus :
- Lash, mosule, Pa ma! are s feed un an si citeva hint si se
intoarce sntos acas.
Si, la vorbele acestea, s'a mat mingliat, s'a simtit mal isorbtrinul.
Dar acuma, in dimineata asta, tg aduse aminte de vremurile'
cele vechl. Si lul lad spus cti are s stea ostas citeva lunI; i-a
stat septe anI de zile In ir !..:
i
cu
biatul
?
Dar
nu
! Se
-Oare s nu se intimple tot* asa
i
poate
c
se
Nor
va duce iarsI pe la del marl, va lcrma
indura de suferintele si de btrinetile luI.
Se scul i, ca btut de vinturl, intra in cask de-sI trezi copiil
dete in seam casa i vitele. Pe urnak .o porni rpede pe
-

'

drum.
Mergea tcut pe gindurf. Si-at trecut pe ling el multe crutey

mergind in aceiasl parte, dar nu-I venia in gind s se. urce

i orasul era departe, asa de departe c abia spre sear&

Inteuna.
ajunse..

www.dacoromanica.ro

408

NE4MUL ROMANESE LITERAR

Drumul spre casarma il tia el, ca de multe ori Il frmintase.

--*PA necazurl dragu' moulul

Un sergent Ii iei innainte :

Iar al venit, movie ? Ce mal poveste ?

-.
! Mi-a luat baiatu' la baste, 0
*eat s ma piing :la d. Colonel. Da !.. slat 0 e...
- El, =pile, d-ta te-al 1nvatat cu narav. Te-am Meat odata,
If spuse sergentul foarte suparat.
'
Mo Petcu 10 scoase din sin o basma. Erail cincl gsilogani ;
lu patru din 'el i-1 intinse sergentulul.
- Da, nu! zati, las-ma I &A slut 0
- Fie, moule, si de data asta. Dar alta data nu se . mal poate :
Nu mal permit I Si d. sergent II cltina degetul aratator priii
aier. In urm I bggg gologanii in buzunar.

- Uite, intra aid, - i dinsul pleca vesel spre cantina.

Mo Petcu crapa up 0-1 strecur corpul innauntru. Un. ofitsr

finar de tot II intimpin.

- Ce-I cu d-ta, moule ?

l-a luat
la caste, dar m'am plins e pe aid 0 mi 1-ati lsat. Dar acum mi
1-at luat iar, i 'n toil munch m'ati lsat...
i ce vrel acuma ?
- SA-I day drumu', compile; va facet! gi...
- Pil, sae mina, conaple, am aVut un Wig i mi

- Nu .se poate, inoule, trebuie sal! faca datoria.

- Da' cu...

tinela de te da afara.
Conapil, ti-I face 0 Oman& cu batrinetele mele,
lacraml incepura al se rostogoleasca pe obrajil lul uscati.

Du-te, moule, acask. i nuLna! mal bate capul, ca pun sani citeva

... Macar sa-1 vad, conapile, si...

Ofiterul /image o clip ginditor. Pe urm, 1mbunindu-0 vorba :

- Cum ziel ca-1 chiama pe Mat ?

- Marin Gheorghs.
.

. - i la ce companie e ?
- Nu stiff, compile, ca niel ,n'a...
,

- Din ce sat e ?
- Din Calica.

- Atuncl ateapta putin.

Ofiterul iei. Mo Petcu ramase ginditor, cu privirea pironiti in
podele, cu'caciula in mini. Dupa citeva clipe, ofiterul se 'ntoarse

www.dacoromanica.ro

VOLBUR .POIAN : SCRISOAREA (POESIE)

409

- Nu-1 aid mowle ; a fost mutat la jandarml la Bucurestl,

Btrinul tresri ; nu maT zise nimic i iei cltinindu-se, incovoiat parc de greutatea vorbelor acestora.
- De-acum s'a ispravit !... Cine tie citi anl n'o s-1 mat vAd
gindi el,-gi lacrimile Incepura s se rostogolease necontenit pe
obrazul lu! galben i lipsit de. viat.
Noaptea incepuse s se lase. Intunerecul invluise totul In luMina lul mohorlt. Nimic nu se ma! vedea desluit. Doar colo
departe, lntr'o sprtura de nor, dou, trel stelute tot se mat luptail
cu intinderea pustie a nemrgenitulul negru, filffind tremur-

toare in Maia vintulul rece.

Noaptea se lsa tot mal adinc, tot mal grea... i mo Petcu,
doborit de foame i osteneal, cAzu pe margenea drumulu!, 11
Ingrop fata in palme i Incepu s plinga de-a binelea.
Si noaptea se lsa adinca i tirzie In jurul lul, i vintul II flutura pulpanele }mine 0.1 izbia fata, tot mal rece, tot ma! crud.

.4, pe and sus cele dou, trel stelute, filfliaii

i mal gr

bite, 0 ma! infiorate parc, luptlnd cu imensitatea intunereculul,

jos pe pmint, undeva pe-o margene de drum, un suflet obinuit

cerca 0 el s lupte, cu intunerecul chinuitor, nu al noptil, cicu intunerecul grozav de chinuitor al viitorulut
MIHAIL L PROCOPIE.

SCRISOARE.
Sd vf la noi, set vezi cum stet cireii.
.Beituti in floarea atb'a fecioriei:
De 8! se mird, astdzi, megie0i
Cu ochi scellelati in, p4nul bucuriei.
In preajma* lor incurcd nCgre fire -

Intrepl roi de-albine lucrittoare,

Culeg nectar, in sat de multdmire,
Drdgutele, pleipinde zbureitoare.

Incet, desprinset, cade vre-o Petead

Pa proaspdtul covor de primetvard,
,S'abate ti-une mi. la mama 'n poald,
Cind, ostenitd stet supt el afar&

'

www.dacoromanica.ro

,
410

NEAMUL ROMINESC LITERAR

lar, cind incepe Wntul sd 'nfloare

Adinca mnfloriii mdrefie,
Se cerne jos roirea de ninsoare:
0 viald moare, alta 'n loc invie.
VOLBURA POIAN.

'

Atacul contra Sorbonel. Crisa limblI francese 1.

Sorbona, batrina Sorbona, rind pe rind cuibul teologilor

i al scolasticel, al teologilor eretici si al filosofiei, al liber-cugetatorilor si al democratier, Sorbona traieste, de doi an! Incoace, zile amare.
Incercarea prin care trece mindra Universitate ins este mat
mult galagioasa decit grea.
Inc din arm! 1909 ziarele l'Action FranaiseD, Le Temps',
(Journal des Dbats, i altele a publicat articole pline de
vrajba contra acestel innalte institutii, care a fost considerat
In tot timpul drept csanctuar al gindiril nationale 2,.

,-

"

La inceput, aceste atacurl nu ail fost luate In seama. Dar,

fiindca numaxul lor s'a inmultit, i unele ad fost culese i publicate in volume, conducatorii Sorbonel a gasit de cuviinta
sa raspunda aparindu-se. Profesori, literati, politician! ail descins cu aprindere in arena, i lupta a devenit cu ant mal Inviersunata, cu cit are la origina o deosebire de principil politice. In acest articol tn void sili sa fac istoricul peripetiilor

*--

acestei lupte i o analisa complect a argumentelor celor doug

part/.
*

".

De la inceput trebuie s Impart argumentele polemistilor In

grupe distincte, dupa telul catre care-s pornite :
-

.-

I P. Leguay, La Sorbonne (Granet, 1910). Mal multe articole publicate in

ziarele Le Temps, Journal des Dbats, el'Action Frangaise, l'Opinions,

etc. Un articol al d-lul E. Faguet, in Revue des Deux Mondes; un altul de

F. Brunot, in Revue Hebdomadaire, 14 si 21 Ianuar 1911. Discursul linut
de A. Croiset, decanul Facultglil de litere, cu prilejul deschideril cursurilor
Jiovembre 1910).
2 Paul Bourget, l'Actioa Franoises din 30 Ianuar 1909.

www.dacoromanica.ro

ERBAN : ATACUL CONTRA SORBONEI

N.

4H

Atacul contra Sorbonel si a Facultatir de litere In special.

Crisa limbir francese.
Sorbona, spun protivnicil Innaltel institutil, nu-sr mar hide1.

2.

'

plineste sarcina, care este de a forma spiritul frances, de a

desvolta gustul trances, invatInd pe tined a lucra cu idel gene-

rale. Profesoril de la Sorbona, continua ei, istorici, filosofr,

gramaticl 1, se multamesc s faca. tuniS. Supt influenta teoriilor germane el a devenit niste pedanti, iar cursurile lor,
unde alta data se invata frumosul, all fost transformate in laboratoril i seminarir unde se face bucatarie stiintifica. AstazI,
In loc de cultura a sufletulur, se Invata a face file (fisomania).

Sorbona materialista a devenit incapabila de a forma sufletul idealist al Francier 2.1 Ca o urmare necesara i fullest&

a acestel stall de Walla apare al doilea punct principal al

ataculul : crisa limber francese.
Datorit preocuparilor stiintifice, limba a fost lasata. 'n paWire. Ea se MIA astazI in plina anarhie : neologisme, barba-

risme, constructil gresite orl greoaie, iat ce se observ In

scrierile actuale. Directorul unel usine se plinge chiar, inteun
raport adresat Ministeriulur de instructie, c ingineril nu-s In
*

stare s faca o cerere bine redactata, In care s spun limpede ceia ce vor.
Comisiunile insrcinate cu examinarea candidatilor pe la diferite scolT .afirm de asemenea c elevil nu mar ti s scrie fran-

tuzeste. El all invtat s nire nume i date, dar a pierdut

simtul former literare. Sorbona formeaza, In sfirsit, savant!, iar
r nu literatl i scritorl, cum IT este datina.
*

Pentru a intelege mal bine rostul acestor acusarr este nevoie de oarecarr lamurirr.
Sorbona a fost tinuta in tot timpul, cum am zis, drept sanctuar
al gindiril nationale. Potrivit acestel datine, in alcatuirea democratica a Francier de astzi, Sorbona a devenit si ea democratica.
Ea si-a Insusit toate revendicarile democratice, chiar i pe cele

1 Facultatea de litere de la Sorbona decerni patru felurl de diplome : de

istorie, de filosofie, de limb! i literaturl clasice, de limbl i lit,raturl moderne.
2 Maurice &urns, Discure la Camera. ,

www.dacoromanica.ro
%

C.

412

NEAMUL ROMNESC LITERAR

mat innaintate (afara de antimilitarism i antinationalism bine

Inteles) sustinindu-le i rAspIndindu-le de pe InnAltimea catedrel.

In aceastA unire a democratiet cu Universitatea, singurd Facultatea rAmlne ca un punct negru in zare.
Democratia este materialist i. utilitard. Er if trebuiesc mer dicT, legiuitort, chimit! i, in genere, orIce om de tiint. *colile unde acetia grit formatl nu pot fi, prin urmare, cleat
sprijinite de democrat!.
Dar Facultatea de litere, unde se plAsmuiad suflete pornite
cAtre idealism, cAtre frumos, iar nu catre util, in sfirsit cAtre
tot ce ne deosebte de masa comund, Facultatea de litere, ofizing. de reactionarI, - intru eft putea ea corespunde nevoilor
.

democratiet?
Er, nict visurt, ilia lux nu I trebuie !
.

Era de temut ca o societate democratica sA nu mar voiasa

a intretinea aa de dragul traditie! o coal care e departe de
a-I servi. IatA de ce decretul din 1902 a pus capt acestel
stArt de lucrurl schimbind programele i sistemul de predare,
potrivit trebuintelor i conceptiilor democratice. PAra acum
citeva decenil, istoria era considerat drept o poveste. Acum ea
se baseaza numa! pe studiul documentelor i pe mrturia faptelor. Istoricul nu mar este povestitor cu figurt retorice i frase
pompoase, pline de presupunerl oil de certitudint, ci culegAtor
impartial al faptelor i cercettor cu rAbdare al hrisoavelor.

Astfel istoria a devenit pentru democrat! o tiint care te

obisnuieste s fact critica mArturiilor, liberindu-te de prejudecAtt i de traditie (spaima democratilor !). Decretul din 1902
legifereaza acest fel de a Intelege studiul istoriel i intinde aplicarea metoder istorice la InvAtAtura limbilor si a literaturit.
Studiul limbilor clasice sail moderne devine astfel studiul filologier.

Cit privete modul de a Intelege literatura - aceasta suOil mat cu seam pe adversaril acestel inovatit-, el 'a fost trans-

format cu desAvIrire dud i s'a aplicat metoda istoria. Innainte profesoril de literatura, i dup el studentil, emit oamenl
de gust, minunat pregAtit! spre a vorbi frumos asupra ortarut
subiect, tintind mar mult efectul decit adevArul. Compositia
frances nelipsitA de la orIce examen era atunc! o discutie
In vint, o vorbrie fall fond, un entusiasm de comandA, escla, 5

www.dacoromanica.ro

N. *ERBAN : .ATACUL CONTRA SORBONEI

413

marl de admiratie; generalitt1 vagl. E destul sA amintim pilda

aceluf profesor (1e la Universitatea din Lyon care a scris o
istorie a literaturil sanscrite fr s tie o boabg de limb sanscrit. De ce cind doar avea gust ?
Astz1 ins literatura este cu totul altfel cercett. Profesod i student! ail inlocuit poliloghiile vagi cu cercetarea amnuntit a until text. EI compara editiile, judecindu-le, nu nurnal
din punct de vedere al continutuluI, ci i al gramaticel, al sintaxeT, a stilulul. .Nu generalitati in Vint, ci fapte culese cu rbdare, cu ajutorul arora el alcatuiesc opere in care toate impresiile grit controlate i lmurite de fapte, de exemple, de
comparatil, de toate mrturiile-- necesare in sfirit.

SprijinitY pe aceste fapte profesorir Sorbonel se felicit c

sclipitoarele disertatil de alt dat a fost inlocuite prin lucrri In care judectile sint basate pe ,studiul faptelor istorice .
i literare.
Celor ce li atacl sistemul el ' rspund prin critica progra-,,
melor anterioare si Prin arAtarea resultatelor vdit bune ale
nou organisati!.
Astzi Universitatea Sorbone! numr o multime de absolventi car!, urmind a aplica. procedeele Invtate la Facultate,
constituiesc o pleiad de muncitorl inteligenti i adevratf savantl. Multmit noulur regulament numrul studentilor strain!
la Facultatea de litere s'a inzecit (134 In -190o, 1.329 In 1910),
si astle Sorbona triete timpurile de glorie strabun.
Cit privete crisa limbeI francese, el mrturisesc. cA se ob...
serv la ultimele generatit o mic oviall a calittilor stillstice, dar nu se recunosc Intru nimic vinovatI. El atribuie
-

Pentru aceasta profesorit Sorbonel se servesc de o fres a lut Fnelon

cbiar (Lettre a l'Acadmie franaise, 1714):
VoiV sI facep in priplts, zice acesta contimporanilor sal, un orator dinteun
liuSr care n'are laic! studial gliintelor, nix! indemlnarea afacerilor, nicl virtute dobindit, niel zel sinner pentru binele public, nict trie de caracter.
El vorbegte innainte de a gti et &dean!. Ag prefera de o mie de ort mat
bine un om care ar tinea, dupi o lung! pregnire prin studit generale, cu.
vintlrt pline de o adevrat putere de geniu gi de o nobill nepsare de expresie, until declamator cu vorba 'Wiwi!! care ar gti si prepare, cu multi _
aril, frase frumoase pentru fiecare discui.s Is

www.dacoromanica.ro

1.

).

,-

414

NEAMUL ROMINESC LITERAR

-"

aceasta neingrijire a former cunostintelor variate pe care elevil

sint nevoiti sa le capete in liceie, inlaturAriI limbil latine din
programe i introduceril sporturilor, etc.
Dar nicI Intr'un cas Universitatea nu poate fi tras la
rspundere, cad Invg.tamintul superior nu are drept scop unic
Invtarea frumosulul stil, nicI formarea romancierilor si a poetilor. De altfel scriitoril i functionaril de astazi nu pot fi consideratl ca produse ale noilor programe, introduse abia in 1902 1
* * *

Dar cel mal bun raspuns i, In acelasl timp, cel mal sigur
indiciu de putina temeinicie a ataculul Sorbonel, e faptul ca
Mal toil cel ce se ridica impotriva el (Henri Veaugeois, Pierre
Lasserre, Charles Maurras, Lon Daudet) sint regalistl, - dusmani al democratilor. Mal mult Inca : profesoril atacati cu
malimult inviersunare stilt cel cari se alesc cu ideile lor ul-

tra-democratice (Lanson, Aulard, Seignobos, Durkheim).

Asa fiind lucrurile, apare in chip lmurit cl nu mila pentru
limb min pe protivnicI inteo lupt atit de crincena, cit dragostea pentru bisericuta lor regalist, ce st s se nruie, i ura
pentru mreata catedral a democratic/ biruitoare : Sorbona
.
N. ERBAN.
cea note..

11iIIMI

CUGET AR 1.
-

Disci plina e urit mal ales acelora cari n'a calitati disci-

plinabile.

A te supune cuiva care nu e declt fiinta ta inssI innltatk

nu mi se pare a fi o umilinta.
I.
i Aceast refutare, publican In parte prin ziare, mi-e alumna" din convorbirile avute in zilele din urml cu profesorit mprioinat. Cad alaturl ea
profesoril am iutrat i not in lupta. Grupul stadentilor regalistl, Conduct de

Pujo i Romanet du Gaillard, ad organisat o intrunire uncle detractorit Sox.,

bonel i-an expus teoriile. Drept raspuns, Federatia republicand, in cap cu

camaradul Barquissan si Asociatia generall a studentilor francesl, supt conducerea camaradulul Soullard, ad invitat pe profesorl la o intrunire minded
ce va avea loc in curind, unde el sail apere doatinele i prestiginl FaculMOT, cu care ne falim atit.
.._-

www.dacoromanica.ro

.,

'

(-

ION AN-GIORGIO

PLECAREA. LUI ENE,' (POESIE)

415

PleCarea lui Ena.

Din bratele Didonei prea-iubite
.

'

Iugi Lax, dornic, de plecare,'

'n nova lut plecd pe-albastra Mare,'
Spre ter! mat mindre i mat fericite.

A cum peria corabia in zaie,

Ca ptnzele intinse, neclintite,
Didona, ea privirile-alintite,
Cella 'ndureratel 'n depcirtare.

fi, cind vdzu cd i se stinse visul,

Cind il vd.zu pe veci pierdut norpcul
Ce 'n suflet U cleidise paradisul,

Din teacci smulse sabia de-aramd,

6i, vrind pe veci sertli potoleascd focul,
0 'nfipse.'n pieptu.-i alb ca o n/ratnei...
lOAN StN-GI0116111.

Cetiti aceast carte 1.

In ajunul CrAciunulur a anuluf trecut, am primit din Tipografia (Neamului RomAnesc, o carte care cuprinde (Mesagiile,
proclamatfile, rAspunsurile i scrisorile oficiale, ale celui mar
sincer om ce ni-a stApinit Tara, ale lui Cuza-VodA. Clopotele
sunaii; chemind pe credincloI la bisericA jai efi ascultam pe
Cuza vorbind minitrilor," MitropolituluT i dputatilor, despre
nenorocirea poporulur si lecuirea adincilor rane din sufletul
lui. Vorbete minitrilor sA cinstit, ca oinul care vede totul i
pAtrunde &duffle ascunse ale tuturor ; se adreseazA Mitropolitulul

indeamnA la schimbarea purtArii sale fag de ordinele dom1 Mesagii, proclamatii, nispunsurti i scrisori oficiale ale lui Cuza-VocK.
1711enil-de-Munte 1910.

4411

www.dacoromanica.ro

416

NEAMUL ROMNESC LITERAR

nitorlta care voiete o -Bisericd 'splat de ruinea trecutulut

lenevos, cgcr el voiete lumin i in Biserica lui Hristos.
Cuvintele lui calde, ieite din initng,*vedesc o dragoste ne
msurat "cgtre popor, iar nu tiranie, cum l-a5 ponegrit politiianii cu cari -nu putea s se itnpace. Sint cuvintrr, - nu meditate i ticluite acas in linitea cabinetulur, ci drepte, nefltarnice i convinggtoare, care ating sufletul celui mar inrit i
rtcit prin ite politice,-ce iese din inim in clipa pronuntrile.
Cuvintul rniel al politicianulul, care a innecat pe srtnanul
Cuza prin valurile ucigdtoare ale infernalulur interes, nu poate
s fie scris pe pagina pstrat acestur mare Doran, creator alRomnier de azi. Faptele il ridica in ochir notri pe mucenicul
ce s'a pus de bun voie ca jerta vie in' temelia RornAniel noutt.:.
Nu-i catolicul bAnuit, ci ortodoxul curat. Era omul poporulur,
cluta in fat, se uita drept. Multi srmani lui if datoresc starea
lor multmitoare de azi. Pentrti atitea lucrurr marl, svirite nu

mar prin vointa lui de fier, dator este fiecare Romin sr cu-

noasca viata cit de amnuntit, ca un neam ce tie sa-iT iubeascl

martirii. 01-Ice fitt al acester ter s poarte la sin cartea faptelor lui, cum purta odinioar Alexandra Machedon, in cutie de
aur, pe Homer. Aceste scinter, zburate din focul sufletulur lur

ins pierdute prin gazetele vremilor de

atuncr, ai a nu oricine putea s se inclIzeasca de ele cu aa.
VocIA-Cuza, erail

uurint.

Acum, cu cea mg mare Inlesnire,- le 'pate ave la Indemini cercettorul firulur istoric i simplul cetitor. Laud se cuvine
cur a adus la mplinire acest bun lucru. Multmire- se cuvine i
colegulur mieg de Universitate care a depus silint in adu-

narea acestor resturr sfinte din viata tragic sfrimat a lur

Cuza. Ctind.east carte, retraietr vrernurile de acum cinzect
de ani i inveti multe lucrurr bune. Din toate ins mar-. ales
o singur iInvtturg, amine : Muncind cinstit pc- pmint,-i
In mormint etr .vi 1.
..

ST; BERECHET.
,

'

DepositUl nostru e mobilat cu Bute de exemplare nevindute din aceasIA

carte.

-N. R.

TIPOGRAFIA ENEAHUL ROMNESC), VALENII-DE-MUNTE (PRAIIOTA).

www.dacoromanica.ro

'