-

--_,,...tf

......:_c

Attm,III.-No. 15.

-- - -

..

---

' 24 APRIL 1911'

10 BANI NUMLRUL

NEER ROMNESC
LITERAR

ABONAMENTEIL IN TARA.:

Pa an 6 le!. - Pe [lose hull 3 lei.

ABONAMENTOL IR STBAINATATE:

Pe an an 7 lei. -Pe fee inn! 4 Id.

Redactla l Adininistratia : Vilenif-de-Munte (judettil Prahova).

SUMARI U.
-

_ N. IORGA : Un roman cl tendinte: Pa urma dragosiels (de Irina G. Lecca)

- OT. BERECRET : Un cantor rue la not in 1846: Porfirie Ilepenachi. -N. IORGA : Chipul lul cStamali ecriitoruls ? - I. PAPAZISU : In amurg

(poesio. - DAMIAN IZVERNICEANU : Mama. - N. BANEscu: Contribnlie

'-

la letoria inv5tAmintuluI din Muntenia in veacul al Xiglea. - Crania.- "

eum-

Us roman cu teat*: Pe urma iiragoster

(de Irina G, Lecca).
Doamna Irina Lecca a scris un roman adinc emotionant :
aceasta va fi pdrerea tuturor cari-1 vor ceti, oprindu-se ma !
ales asupra dramaticei partl din urma. Ca vastitate i felurime
a subiectuluT, ca masurd, ca sigurant a stiluluT, e superior
celer d'intaiti povestirT a aceleias1 scriitoare, care, in alt mediu
social, be n'ar primi numal literaturd de import vorbind in
limbd trdina de lucruri strdine i Intr'un spirit strain, ar ajunge
romanciera cea maT cautata de femeT, catre care se indreapt
mal ales scrisul sail precis, in cuvinte putine, cuprinzind multe
amanunte -interesante, rnult miscare i o deosebita simtire.
ExercitiT de stil, de cit de superioard calitate, nu skit. Scrii.
toarea n'a avut ambitia de a se dovedi artist. Nu creiazd lucrur1 de care prin propria ei cunostinta de viata n'a putut s
aibd. ideie. Nu trateazd ccasurl de psihologie, pasionald sa
morbida. Nu, ci, avind tragerea de inim i diteva alte insusiri
care se cer pentru a iscodi din tot ce aT vdzut i al fi putut
vedea in viatd o poveste care sd induioseze i s frivete pe
aceia cari nu mai slat copiT, d-na Lecca se simte datoare, fata
de sine i de societatea din care face parte, s spuie, in aceasta
form, care cucereste i pe ceT ce fug de morale de-a dreptul,
privind- o ca o infruntare i o jignire, lucruri despre care e
incredintat cd. trebuie spuse.
.

www.dacoromanica.ro

;'
'

j.

1.

226

11F.A.MUL. ROM iNEsc LITERA.R

Multr.vreme nu s'a vorbit de publicatiile acesteT povestitoire. Nu era 'cla niveh, v rog. MaT aVea pn la (sill,

Acuma impttitorif de glorif privesc putintel, asa cu un singur

ochisor inchisipe jumtate, si la acele paginT de expunere simpl,
de dialogurf naturale. indrznesc i el a schitA o laud. $i o intovrsesc de prerea de rail ca totue nu e eart,, adevrata art
- fr tendintl, hrnindus din ea inssf i trind pentru a tali.
Din ce In 9e mi-e mat uria aceast pretentie neomeneasc.
..
$i, clac mT place acest roman, e tocmal pentru tendinta luT.
Nicfodat_ un_orn nu va putea vorbi de oament, adevratf sad
inchipuitf, fr s-T judece. Judica-ta7p6vestitoruluT e Ora ei
in felul cum if presint. CA nu sint doar ca niste copil ai
oamenilor, rsritf asa cum vreag marl puterT ascunse de mostenire, ci, resultat al unef vointf constiente, !Isar cu lauda sail
bsinda pe frnte.
$i ,eg cred ca seriitodrea cA e un foarte cum se cade mosneag acel Ciiconu' Arghire cu vorba rspicat si asprimea
yoitii..$i-mT pare rii a a Murit, duffinealuT si-totT ceT de o
fire cu d-sa. Cu acef oamenT puteal s vorbestY i s lucrezT:
, eraii totdeauna aceiasi i fapta lor era una cu vorba lor. $i,
d'ac m bucur c mcar una din fete a juat pe cineva din
acelasT singe, innobilat peste nobleta luT prin mutilara armelor dusmane; mi-a azut foarte gre ca s'a mritat cealalt
- cu inginerul Conrad, fost revolutionar polon. Nu pentru c
l-ag crede om rag, numaT dui:4 dovezile de betiv, juator de
art! si curtesan ce le d ; cunosc omen( cari n'ad nicTunul
.

din aceste pcate, oamenT cari sint icoan ale .adevratel

virtutf, si, totusf, Doamne iart-m, dac s'ar mar spinzura oamenT aicf, nu m'as ridica impotriv end li s'ar pune funia In
glt. Pribeagul polon se dovedeste in stare a lucra pn la
istovirea puterilor ca sA tie, dupl desprtenie, copilul dat In
.seama lut, si, ultima dat cind vede pe aceia care i-a fost setie
i pe care vichle luf ag deprtat-o am fost printre aceia cari
'
l-ag vazut plecind cltre singurtatea, srcia i boala luT cu
mult compthnire. Dar, iatA, sint oamen1 cari prin toate por.nirile ce duc in sincre sint flcutf s se inteleagl cu atit mar
putin, cu cit si-a ;icut maT mult. $i e pcat ca dou viett
s fie zdrobite printr'o legItur treatoare. Dar bine cl mAcar,
'
Hugs nemingtiata Vochit, e sora Ionia pe deplin fericit In
mostenirea de pmInt si de datinY In care a rmas.
Astfel aceast carte cu tendinte, ca i cartea cu tendinte a
venerabiluluT domn D. C. Moruzi, merit a fi 'riomandat,
innainte de toate, pentru marele fol6s pi care-1 poate aduce
tocmal prin rspindirea acestor tendinte. CUT a ridica mat sus
* :spiritul societtil in care triestf e cea d'intlfg 'datorie a cut
.

tie s tie ondeiu-1 in mind.

N.

IORGAa

www.dacoromanica.ro

J..
,_

ee,

T. BERECHET : UN CILTOR RUS LA NO! IN 1814

227
r-

Un calator ras la nol In 1846: Porfirie Usponschl.

- URMARE -

In mnstirea ColtiT, de-asupra portilor de intrare se Innalti

turnul lut Carol al XII lea 1.
5, LunT. AstizT

artat tot palatal printulut Gheorghe

Bibescu. Am vzut ea cPse si mat largl, i mat frumoase, i

chiar i mat luxoase decit acest plat. !ate() camera, pe Orate
atIrn portretul princesel, pictat In costume national rominesc 1.
M'am oprit innaintea luT. Pe mine nu ma ocupail ochIT el negi,
drgutl, i nicl mlnutele-I albs, ci able felurite si sortul impestritat. Innaintea nevAzutulal si filosoful e copil !
Rind la prInz am cumprat citeva cart( care cup .iad istoria
Munteniel i Mildavel ; iar du$ mas am cercetat dotal manastil ale Sf. Mormlnt : Sf. Sava si Sr. Gheorghe. intia e cldit
de Constantin Basarab Voevod, iar biserica din ea a fost Maltat a doua oara in 7217 [= 1709] de Constantin BrIncoveanu
Voevod si de Thisant, Patriarhul Ierusalimului. Acum se Innoieste. In aceast mnastire este asezat gimnasiul orasuluT. MAnastirea Sf. Gheorghe ins este ceva asmntor cu un mare
han, cu o multime de magazil Innauntru, pentru deposite de
marital, care adac anual un venit de 3.000 de ducati olandest.

"

v
.

I Pe doug paglnl se vorbegte despre patru Bulgirl tricaegt de secretarul

consulatulut ras, Cotov, &t vorbeascl ea Uspeasihi nolptea. Se pltag despre
reaua purtare, receala i iudrea de argint a arhie tailor greet, cari stlpineso
eparhiile bulgare. Bulgarit ad dat o petitie S ultanul at Abdul- VIegid (in clltoria sa prin Bulgaria), rugiada-1 si inllture pe Nitro iolttul grec, Neofit
din Tirnova, gi sa-1 In1ocuiasca cu unul din neatnul lar. Patriarhia 11 trimete pe Grecul din tares; Bulgarit atone cer pe cel din Varna, care eel
pupa rifle limba tannest!. ()red! impiedeel luminarea Bulgarilor. Din Paris
catolicit lbad cerut zece tined pe .tru educatie, pe socoteala lor. Mist onarit
annericanl Ii preaintl acelealt servieit. Et tad se tem de eat 3lict, voind Llama!
ortodoxia. Roagl pe autor si. intervie pe lingl procurorul superior al Sf.
Sinod, Protasov, ca el li primeasel dolsprezece liner! in Semlnariul din Chiev.
Cererea e Impuniti. A/.:egt1 Bulgart slat, fr indent!, unit dintre revolutio- nerd bulgart pe cari RomAnia i-a ferit de iatiganul tare in
epoca de deg-

teptare a tent tor. '

' In 1847, din Bacuregtt ad fost prirnil unspr execs Bulgart in Santana!

'

dia Chiev : gese pe socoteala Guvernulut rosette, iar duct pe cheltuiala Nitropolitulut Chievulut, FiLret.
2 S'a gi publicat In (Voyage pittoresques, cred.
N. L

www.dacoromanica.ro

j
.

0'

'

1,
,+"

'T

228

7
.

NEAMUL ROMNES"C LITENAR

Egumenul de la Sf. Gheorghe, arhimandritul Filimon, mi-a numrat toate mnstirile i schiturile care apartin numal Sf.Mormint, In amindou Principatele :
IN MUNTENiA.

In. oraul Bucuretf : I) Sf. Gheorghe, 2)- Sf. Sava, 3) Mayan 1.

Afar% din ora : 4) Vcretil.

In diferite locurl : 5) Comana, '6) CAluiul, 7) Pitretif, 8)Nrgoietif, 9) Gruia.

, TN MOLDOVA.
In laT : 1) Sf. Siva , 2) Barnovschi, 3) Nicorita.
In preajma acestul ora : 4) Galata, pustie ; 5) Cettuia, ruing.
In diferite locurl : 6) Birnova, 7) Pobrata, 8) Bistrita, 9) Taz'Mu], 10) Cainul, 11) Soveja, 12) Frumuica, schit; 13) Hadimbul, schit ; 14) Hlincea, schit ; 15) Sf. Gheorghe, metoh in GalatY.
Cu toatele, 24 de mustir i schiturI, cu motif bogate dad.
binecuvinteaz1 Dumnezeit De aiel curge aurul in Vistieria Sf.
Mormint, in care putinele noastre ruble slut ca picAturile in Mare..

'

De va voi Dumnezeii, iarg tn voiii duce la Ierusalim

i, -

atuncr, voi cAuta cunotinte despre toate aceste Wapiti Mate

prin testamente Sf. Mormint i despre pioif lor ctitorY. Do- rose s scni mcar citeva note scurte despre toate mnstirile
ortodoxe din Rsritul cretin.
Innaintea serif mi-am luat rmas:bun de la episcop Domnichie, i, la cderea nop01, am primit petitia de la Bulgartg, bine-- '
cuvintindu-1 in numele Tatlut...
6, Mart!. Dimineata am pornit din Bilcuret1 spre Ial, Orindu-ml rti c n'am putut vedea pe printul Bibescu, Mitropolitul
Neofit i pe consulul nostru [Darov], cu cari, de altfel, nu
aveam nimic de vorbit din punct de vedere politic.
Eil stilt in Moldova.
_
.

10 August, Simbt. lat i Iai1. Iaif slut Capitala MoldoVel. De

pe innltimea opuskmi se pare asemenea cu cele dou pMcl de ar-

gint ferecate din cingitoarea preoteasc greack.atunc! ,cind pre-

otul e incins cu ele : . z O Nu

--- ti cit -de bogat sa .sricAcios

I.

i Madill de tefan-Vodil Libyan In timpul slonsniel fi atelul Wit de arree

Drimatl fi ea. de .barbaril Areaculul al XIX-lea- fail a se lua Wear fotografil. -N. 1.
2 Despre 'earl s'a vorbit mal !ululate.
N. T.
Mihal-Viteazul.

www.dacoromanica.ro
-

229

OT. BERECHET : UN CILITOR RUS LA NO! IN 1846

va fi aid seceriul midi. A dori 86. adun i s leg cit mat mufti
snopt.

11, amine& N'am gsit acas Did pe print, nicl pe Mitro-

polit, niel pe consulul nostru, cum nict pe arhimandritul Filaret

Scriban, conducAtorul Seminariulul. Toil aff plecat din oral, fiecare lacotro avea nevoie, i nu se vor intoarce curind. lint pare
rail, mat cu seam, c nu vela vedea pe Scriban, respectabilul
arhimandrit. De la el ndjduiam s primesc cunotintele trebuitoare despre starea de azt a Bisericil ortodoxe In amindou.
Principatele, despre viata i felul de &dire al boierilor de aid,
despre caracterul i aptitudinile Rominilor, despre mnstirt
Ndjduiam, pentru c el a invtat In Academia din Chiev
i aerie istoria Bisericif moldovenestf. Dar de unde si iel mierla,
cind .vara a -trecut ?
12, Lunt. AstAzt m'am Inchinat In trel mnstirt : Golia, Brboiul i Dancu.
Mnstirea Golia 1, numit astfel de la ziditorul el, MareleLogoft Ioan Golea, apartine Wapiti! Vatopedul din Athos. Din
inscriptia greceascA i slavon din biserici se vede c acest loc
stint a fost ridicat din temelie in cinstea Innltril Domnulut
si zugrvit cu cheltuiala prea-evlaviosului print al IntreguluT pamint moldo-valah Io Vasile Voevod, i a Will sil, Stefan Voevod 53, In zilele luminatulut Mitropolit al Moldovel Domnul Var1660], Maiii 24, si a fost din noil zugrvit i Inlaam, la 7168
frumusetat cu o nou Umpl. In 1838. Aid stilt ingropate miruntaiele 8 luminatulut print Patiomchin Tauricul, despre care
.

[.

glsuiete inscriptia ruseasc. Pe pretele din spre Apus slat

zugrvitt ctitorit :
Io Vasile Voevod.
Ecaterina.
Grigorie, episcop de Irinopole.
.

(Urmeazi.)

leremia Movila Voevod.

Vasile. LogofAtul loan Golia.
T. BERECHET.
-

'

,I.

'

I Notile istorice 1i arheologice de la 48 meindstirti din Moldova, de episs_

copal lifelchisedec, Bucuregtl, 1885, pp. 229-243. - N. Tr.
tefttaiti sad tefan al X-lea, 1 Dec. 1859-31 Ian. 1881, Febr.- 29 Sept. '.'
- 3
4881 (pp. 247-8 din Istoria RoMinilor pentru poporul ronidnesc, de N. Iorg-1).
. Il Patiomchin a want pe malurile /Menial, ended este l mormiatul ' .-"
,
op. cit. p. W.
.7.
.,
.
.
'1'

...

Li

www.dacoromanica.ro

'

230

NEAMUL ROMNESC LITERMI

I

Chipul

(Stamati scrlitorub?

' In numrul din 17

"

April al ziarulul (Viitorul) se publicA un

bun cii dup un (carton) al marelut pictor clasic frances

Ingres, (carton, zfltor in noua Maison d'Ingres) de la Montp ban. Inscriptia zice: (Famine Stamatp. i autorul notitel se ;
Stntreab dac domnul acela cu t fata rotunda i favorite mid,
purtind o lung redingot dup moda de la 1830, foarte mulOmit Intre sotia i cel trel copit al sAl, nu e poetul Stamati.
Ba titlul e cbiar Familia cavalerulut Stamatp.
In tRevista NouA), Hasdefi, care cunoscuse pe inteN santul
poet i povestitor basarabean, a dat un chip care nu samn
de lee en acesta : 11 reprodusese dup' editia din tall a operelor
cavalerulutp, supraveghiat de el insult. Un down gras, cu

mustAll.

-.

: r
Afar de vre- o zece ant petrecutl la Roma, logres (1781-1867)
a tr5it tot la Paris. Lucrrile-1 cele mal Insemnate slut de
pe vremea Imperiulul. Iar Stamati lucra ceva mal Writ inteun
colt basarabean pn undo nu vedea Ingres.
.
Stamaty al 10 Ingres e altul. Nu e Romln rehear, ci Grec. Un
revolutionar (elfin, fost secretar al lul Alexandru-Vod Ipsilanti
i treti Logoftit moldovean, plecat la Paris pentru studit
de medicing In zilele frmintrilor Republice1 teroriste. El a scris eu
privire la Revolu tie originale scrisorl cAtre alt Grec care, 0iind
ceva frantuze0e, functiona la not, i el, ca secretar al Domnilor fanariott, Panaioti Codricas : un volum de Lettres de Constantin
Stamaty d Panagiotis Kodrikas sur la Rvolution /ran piss ;
(janvier 1793) a fost publicat la 1872 de mile Legrand. Stamati. a foot agent frances la Altona, a rivnit in 1796 locul de
- consul al Republicel in
principate 0 a putut cpta pe acela
de vice-consul la Hamburg. A putut fi astfel prietenul i clientul
tut It gres, care a venicit astfel pe aceit boieris4 de la not ajuns
la roster( diplomatice mat mArunte in serviciul acelel Franca
pe
a admirat-o destul de Inuit ca s'o fi servit apot cu.

cred in

N. IORGA.
_

www.dacoromanica.ror'

,
'

'

231

I. PAPAZISU : IN AMURG (POESIE)

IN AMURG.
S'aude cintec de tetleirgi,

Se Wei inserarea.
S'aude cintec de dieing!
Se cerne floarea de pe cretngi,
De-mi Hind cetrarea.

Se 'nstrund coarde in amurg

In glasuri de tropare.
Se 'nstrund coarde in amurg,
S'aud izvo-wele cum curg
In fremetteiri upare.

Si 'n suflet glas se 'mbie lin

Ca 'n vis de mingliere.
In suflet glas se 'mbie
1- -

- Cobori in jos, amurg senin,

7.

i.

Coboarci-te 'n Dicere...

I. PAPAZISU.

MAMA.
,

r
-

Cu capul cufundat In perne, kiting in asternutul alb, InvlitA

cu cerg tesut din vristle, zAcea biata femeie slab i neputincioasA. Pielea de pe fata-1 inglbenise, umeril obrajilor Ii
ie0r6, iar ochil, acel ochi plini odat de viat si de foc, i se
cufundaser in orbitele marl si innegrite. TrsIturile fetil, frumuseta el de odinioara perisera cu desvirsire, ca i cind i le-ar
fi sters cineva cu mina. Nasul si buzele i se suptiaseri i Omani
de frunz vestejit, numal dintil, siragurile acelea de mrgean
gi prul negru iucitor II rmseser tot ca ma! innainte.

sta ea trist i tcut acolo in asternutul el, si in mina

slbit i degetele lungite tinea o ramuri de nuc, cu care is,I
,
cea din clad in cind vint si se apra de muste.
In odaie era linite. Un mnunchit de raze de soare se stre-

.
www.dacoromanica.ro

'

232
.

'

NRAMUL ROMNESC LITERAR

coara prin geam desemnind pate ri! de lumina etralucitoare pe

vatra i pe margenea unul scaun. Zgomotul de pe afar& al zilel
de vara strabatea pin& la ea inluntru. Pe un scaun, alturea
de pat edea mama bolnavel, cu ochil umeziy de lacriml, i cufundat in gindurl mihnite i dureroase 10 privia odorul. La
mask trist si abItut, cu capu 'Ilgropat in palme i cu coatele pe
mu& -edea bArbatul bolnavel. Ling& soba se jucati cu o pisica

dol copilasl cu pr Man i cu bujorl rosil aprinsl In fat. Cel

mal mare era de patru anisorl, iar micutul abia implinise dol.
Si se juca el in tihn acolo jog, framfatind i &died biata
dihanie de credeal ca acum, acum 10 da sufletul. Erail copal
bolnavel.

Si privia ea, asa dusk cu ochil inpainjeniy, la odraslele el 0

, simtia
atuncl c ceva greti i se aseza ln capul pieptulul i i
se

urea On& in grumazl, umplindu-1 ochil de lacriml.

- Val Doamne ! copiil miel..., copilait miel, cum rmin el
grad i pe drumurl..., oft ea desndajduita. Vet! crete marl,

0 nu vet! ti ca i vol atl avut o mama care v'a iubit atit de

mult, care v'a imbratisat i care v'a desmierdat in erutrl... ,i
iar oak stergindu-s1 ochil de lacrinal cu o batist moale i curata.

'

- lar incept, iar itt facl gindurl rele. Nu ti-a spus doftorul
gi nu desnadajduiestl, c Dumnezefi e bun 0 te va scapa si pe

tine de rail, grai brbatul cu un glas innecat abia putiadu-0

stApini durerea.

El voi s-1 intareasca inima numal, dar doctorul It spusese

sl fie pregatit, ca mult nu o va duce.
' ,- Mama, ada-ml copiil sa-1 srut, rosti bolnava, incet, cu un
glas uscat, si din not i se invaluira privirile vestejite paste
,
cel dol copilasl al el.
Cel marisor se apropie singur da pat, far mina palid, uscati,
a bolnavel it netezi buclele incirliontate de pe frunte, apol, ridicindu-sa in capul oaselor, se pled spre dinsul i-I srut. Copilul zimbia i privia vesel in fata slabit a mamel care i-a
.

dat viata.
Cel micut din bratele batrinel intinsese minile spre ea 0 striga
far 0 raspicat : (mama) ; era Initial cuvint pe care a inceput
a-1 rosti.

- Villa la mama, puirrul mien, villa si te sarute mama !...

- Cpilasul se trase din bratele bAtrinel si se aseza cuminte pe

'
T

www.dacoromanica.ro

:
'

233

DIMIAN IZVERNICEANU : MAMA

marginea patulut ling mama-9a cea dulce. Aceasta plingea f.g

sruta odorul.
BAtrina nu mat putea s. stapineasca durerea, i lacriml fierbintl i se rostogolia pe fata zbircita.

Barbatul credea ca se prpadeste de durere, bast tutus! se

stpini. Se asezase linga fereast si privia aga pierdut prin
geamurl la verdeata din gradina. 03hil i se inmuiara putin, gi
buza de de-asupra incepu a-I tremura usor. Gata era ca de durere s-1 podideasca plinsul, dar se stpini. Mara era senin
un cer albastru. Soarele isl rspindia aurul razelor sale prin care
slta voiosT fluturl si albine do-nice de viata, trecind de la floare
la floare.

Ciripit de rindunele se auzia supt stresina case!,

andell pregAtiati ta tihn cuibul.

* * *

Dupg multe zile gi saptaminf de zacere, intr'o dimineata, Inca

Innainte de crApatul zilef, ling patul bolnavel se adunase mat
mult lume din vecinatate, si, cufundata intr'o tacere adinca,
astepta sfirsitul. Unghiile de la minile i picioarele- bolnavel
incepura a se invineti. Privirile i se impainjenira si le fixase
intr'un loc. Respiratia i se ingreuiase i aducea mat mult a
horcait prelung. Doug babe cuvioase i vaduve if tineati un
manunchiti da luminarl i astepta linigtite sfirsitul. Birbatul
impietrit de durere isf privia femei), iar in jurul lilt mat multe
femet vrsati lacrimt in Were. Agonia se incepuse. Niment nu
indraznia s se bocease, ca s nu ingreuie i s mareasca
astfel chinurile bietel neveste.
Un horcait prelung si adinc se auzi i, in citeva clipe numal,
sufletul bolnavel lt lug zborul spre sferele cele innalte, spre
tlocul cu verdeata. i numal lutul race si 'lapin a rime Wins
in pat. Si deodata se stirni un vifor de lacriml si de bocete,
iar mama bolnavel 1st smulgea desnadajduit parul, se zbatea
ca o nebula& dupg fata el, dupg minglierea batrinetelor ' sale,
cad numat atita fata avuse. Bietil copilagT nu erail acas ; dormiati linistitt la o vecina, i poate el nict nu visa la cele ce
se petrecea in casa lor.
Chad zorila se ivir de dup culmile indepartate i polite risaritulul se deschileati spre a se yarn potopul razelor da soare
pentru a mingAia vietitile pamintegtf, Deana, sarmana bolnavi,
.

ON%

www.dacoromanica.ro

.4.11

,f.-

23i

IMMIX ROMINESC LITERAR

nu mal era printre cel vil, ci zAcea Intins pa catafalc, InabrAcat

In hainele-I de mireas i cu capu 'ncununat de floe. In jurul

el Udine ardead In linite i11 picurad stropil de cear jos pe

dupmeaua odAil.

Si s'a stins biata femeie ca i clad n'a mal fost i cu grad

s'a desprtit ea de termul acesta, cu gred s'a desprtit ea de
copila0.I

el drgut, pa

cari-I

iubia atit de mutt,

If

iubia

pentru c era(' rupy de la inima el. Si de acum innainte avead

el' si rmln pierduy In lume ca nite copil al nimnul. Cine-I
va mal ocroti, cine li va mal fi sprijin la nevol i eine li va opti
vorbe dulcl de mingliere sara cind se vor culca i dimineata
chid se vor sculA !
. E dureros clad mor oameni in floarea vietil, end copilail cel
micutl prsesc sinul mamel pentru ca BA putrezeascA In mormintul intunecos i rece, dar nu poate fi mal dureros declt atuncea
cind mama se depArteazA de puipril el micutl i neputinciosI,
lAshadu-1 MCA sprijin

i nemIngliay pentru ca s se duel pe

alte termurI, necunoscute, i eI s /grata ea amar de capul lor !

Bietil copi1a,11 avead tatA, dar bietul om, clad se va intoarce
seara, istovit de puterl de la munca grea, ce vorbe de mingliere
va ti el si spuie copilaiior lul Timm! prsill i uitay ?ire doare
inima dupd un puid de gAin clad Moline pArsit, dar cum BA..
MI ti se rup sufletul dup dol Ingera,s1 de copil ?
Dar zadarnic, nu avead ce face, bag-sama aa li-a fost scris.
Ap a fost voia lul Dammed, i cine ar IndrAzni s i se Impotriveasc ?

Si a dus-o pe moartI cu prapurl i cu eintrl pn la cragtirul din margenea satulul, i acolo, Intro bocete i ipete desndjduite, a mezat-o spre odthna vesnicA In mormintul umed
si Intunecos.
-

S'ad strecurat de atuncl citeva zile, i bietul am numal Intr'o

durere o ducea. i, clad ll vedea el pruncil prin odaie, prea
a se Indabu4 i se ducea pAnd' In fundul grdinil i acolo
da curs liber dureril clocotitoare, ce-I izbucnia In lacriml
flerbintl i-I picura din ochl i-I ardea obrajif. Soacrl-sa, mama
moartel, femeie batrina i glrbovit, edea acum la el, dar nu
ma! avea graft"' : i-1 pierduse de atlta plinr, ba i izvorul de
lacriml II seam:

www.dacoromanica.ro

7.;

:7

235

DAMIAN IVIERNICEANU : MAMA

Numaf copilagil, numaf el nu puteat cuprinde rostul celor

Intimplate, i el tot voiosf erat, ca mal innainte. Cite odatA,
ziva, cel mal mArisor 10 Intrerupea jocul i Intreba cu glasul
luf arginti i de-o bunAtate IngereascA :
- Clnd vine mama ?... Mie met dor de mama !
Auzind aceasta eel micut, incepea s rosteascl 0 el dulce gi
rAspicat : ama-ma, ma-ma).
Era Inteo sear, cam la o sAptAminA dupA inmormintarea
bietel femel. Sara era linistit. Abia apuncase soarele a se adinci
dupA creasta unor dealurl clad stelele i prinserA a strAluci in
depArtarile lor tainice. Niclo adiere de Ant nu se simtia, si de
prin grAdinf se ridicail i sa rAspindia prin vAzduh mirezmele
dulc1 ala florilor. Spre rAsArit in dreptul bisericit cerul prinse a
se dogori, ca de bAtaia unlit foc, apol incetilor si lin crestea

"

luna de dupa culmi si-0 strAlucia mental razelor el pline de

vrajA. Si era liniste, si nu se auzia niclun zgomot i niclo
adiere de Ant.
In odaie copilagil se jucati. Taal lor atuncl venise de la cimp
istovit de puterl, se asezA in pragul usif BA se mal odihneascA
putin i s.l bea linitit rachiul. SoacrA sa se invirtia pe Raga'
focul din vatr unde pregAtia de cinA. In odaie pe mas ardea
lampa i razele el se ingina prin geamurl cu razele mail. Cogi,

pilasil se jucati in tihnA cu pisica pe care o trAgeail de coadA,

de picioare, II Ankara dint,i', il intorcead urechile pe dos, 0 cite
alte bazaconit nu faceafi cu ea. Pe semne cA si el If plAceai toate

acestea, del altfel de mult si.ar fi luat ea catrafusele dintre el.

Omul sedea ingindurat pe prag, iar focul 'Alpha in vatrA.
-

De-odatA i se pAru ca aude un oftat ce sAmana mat mult a gemt

dureros i simti ca o suflare rAcoroasA in fat. A tresArit el atuncl

privi sperios in jur de sine, dar, nevAzind nimic, crezu cA i

s'a prut numal.
Copilagil se jucati linistitf, de odatA cel mal micut, cu o fatA
radioas i zimbitoare i cu mina luting arAtA cAtre mijlocul
gi

odAil strigind : (Ma-ma... ma-ma;... Cel mal mare 10 ridicA ochil

de jos, 0 strigA 0 el : -alb. ma-ma... MALMO- Matno, al venit la no]...

TatA, uite mama...). Omul i soacrd sa rAmaserA ca trAsnitf, pri-

vied in odaie, dar nu vedeail nimic decit o umbrA strAvezie

Copilagil ridea, i striga vesell, i arAta cu minile.
.

SA fi fost mama lor, care, nemal putind suferi In mormint dorul

,
,

-i

,:-

www.dacoromanica.ro

236

NZAMUL ROMANESC LITERAR

copilasilor el, ar fi venit sa-I cerceteze ? i pared plutia ca o umbra

usoara prin odaie... Dar de copilasit el nu s'a atins i niel nu li-a

tr.

.__

i clad a plecat, ar fi suspinat usor, i, iesind In curte,

se pierdu in potopul razelor de lung.
Un fior de groaza i-a cuprins atund pe eel din cask' si se privil nedumeritl cu ochil inholbati unul la altul.
In seara urmatoare iarsi s'a ivit, i a vzut-o numal copiil,
pe chid lor nu li s'a aratat. Si, and a plecat, a suspinat dureros,
de wit& data, i s'a luat i chaff in urma, si ea a trecut In gatdina, si s'a pierdut printre prunl.
Omul 11 lama acum socoata ea nu e bine ca ea sa tot umble
pe la casa lul, del usor se pot spria copiil, si pot da si'ntealtele.
S'a hotarit dar ea, de va mal veni, s'o alunge, ca s nu mal
veil bit ;

vina.

In seara urmatoare a slobozit clnil prin curte, a incuiat usa

de la tine% cu zavorul. In vreme ce sora-sa se cNznia cu culcarea copiilor, el s'a pus cu coatele pe fereastra i privia earl
in noaptea luminoas. Clnil, niste chit marl i albl, umblati intr'o
parte si Intealta prin curte, si din chid In clod latratt la luna,
Si nu a trebuit el s astepte mult clad de-odat vazu usa grgdish deschizindu se intr'un Nita prelung, i o muiere Minn&
suptirica i mldioas, patin a. la fata, in vesminte de serbatoare,
cu capul Impodobit de non, iesi in curte si nu pagia cleat plutia
ea o vedenie pe niste ape. Era ea, muierea lul, o cunostea atit
.
de bine : Inima II btea mal tare si o sfiala nedeslusiti Ii straMuse intreg trupul, de i se opri in degetele minilor si ale picioarelor. Unit incepura a o ltra i tabarlra pe ea gata sA o
afigie. iDuceti-v pustiululp, li grill ea cu glas tare si trecu In' nainte. Ajunse la uga tinzil, o deschise ca i clad nu ar fi fost
pus pe ea zavorul i intra in tinda si de acolo In odaie. Barbatul incremeni vzind-o si-s1 simti parul din cap cum i se ri,dicA .vIlvoit, gi se innspreste ca o perk. BatrIna remase ca innebunt* cu gura inclestath i ()chit cascatl marl si speriost Puterfle Il perk& i /Area sac cu desavIrsire, i niel copiil nu-I
mal putea legana.
'
" Ea, moarta, n'A zis nimic, ci s'a rzimat de pirate, i cu atita
duiosie lI privia copiil, i ofti lin, dar dureros.
- Ce vrai, ce cauti aid ?..., Mani odat birbatul, tare, cuprins
,de fric4. Ea n'a rspuns. Copiil la racnetul lu! se speriara

1",

www.dacoromanica.ro

'
.

7%

'

)
.

'

' '*

'

- ....-- N

'

' ....

.
-

. ...

:,

--..
r

'... '

'

...

N. BANES= : ISTORIA INVATAMINTULUI DIN MUNTENIA

237
-

Incepur rid plug. El se infuri atuncl, mintea i se turburi i,

Intr'o pornire nesocotit, se rapt zi cu toat furia unul om ncjit ca s o prinda. Dar numal un pas a fcut si de- odat a
rams pironit loculul ca i clad cine tie en puterl 1-ar fi oprit.
mal racni
(Cara-te de aief... De ce vit sa spimIntl
el odat5, apol incepu a o odd.
La ocrile brbatulul, de odat umbra moartel Incepu s
plIng In hohote i In clipa urmtoare iei in curte i, tot plingind, tot bocindu-se, alungat i de cinl, s'a dus iarg In gill.ding i s'a pierdut printre poml. Si din bocetele el s'a putut
deslui, atit de limpede vorbele: (Val copill miel, copiil miel 1.
De atunci niel nu s'a ma! ivit_ sa-s1 vazd copilmil. Dar niel el
n'a mal fost om. '

'7

(Nee, nu e bine ad izgonet1 mortil 1, aa lg sflri prietenul

povestirea, - c ne luaserm de vorbd despre iubire, dar mat
virtos despre covirtitoarea iubire de mam.

"

-c-

DAMIAN IZVERNICEANU.

Contributie la Istoria invtmintului din Muntenia

in venal al XIX-lea
Informatii asupra qcolil in timpul DomnieI lui
Grigorie Dimitrie Ghica-Vocla.
,-

tri paginile ce urmeaz &Am la lumina diferite tirl culese

din condicile Domniel lui Grigore Dimitrie Ghica-Vod cu privire

la Invtilmintul public din Muntenia in cursul acestel Domnif. ,

Scoala romneasc, In toat aceast perioad a inceputurilor
sale, ce preceda Regulamentul Organic, nu e lmurit de-ajuns,
i orIce stire privitoare la aceste inceputurl merit a fi pus la
Indemlna celor pe cari-1 intereseaza istoria invtmIntulul
. nostru.
Dad am voi s caracterisam In citeva cuvinte starea colil
supt Grigore Dimitrie Ghica, am putea spune cd." ea nu e de.
Joe Infloritoare. 0 oprire se Meuse In avintul ce o caracterinosh cAtre sfiritul Domniel lul Voda-Carage. Eteria risipise
_

www.dacoromanica.ro

-r

*,

238

-.

".'

..

-:!?

NRAMUL ROMNESC LITERAR

,-

inceputul bun de organigatie romneasc a seta, datorit kiterilor ce sprijiniser pe Lazr. In apriga framintare a miscril
- de la '21 glasul marelul dascAl se curmase si el, aproape pentru
a nu se mat auzi and linistea va aduna iarkl silintile cele
' bune la un loc. Rim lasso ins ideia, smnatrt in scurta hit
trecere prin scoala neamulul, entusiasreul cu care stiuse a Inftisa aceast ideie oamenilor, trezit1 acum la nevoile marl ce
erail ale tuturor, i acelea crag de ajuns spre a &Ilea mat
departe, in vreml neprielnice, bundle inceputurl. Dar zguduirea
ce suferise tara fusese prea puternicrt pentru ea EA fi ingduit
o reculegere grabnic. Dificulttt nou, ivite In cursul zbuciumate! Domnif a tut Vocla-Ghica, aclugiati la inceata i nesigura
desfsurare a lucrurilor.
Un fapt este ins in afar de indoial : bunAvointa pe care o
intilnim din partea Domnulul ca si din aceia a boierilor. Silintile

'

'

de a se relua opera intrerupt a anilor precedent! nu Waft

curmat niclodat. Din aceste silinte iese intla organisare romneasc a scolit, in al doilea ores al lull), scoala luf Cdptineanu si Plesoianu de la Craiova.
_
Acestea se vor vedea din adele ce tiprim astz1,-unele, mat
Insemnate, in intregime, allele in resumat.
Reorganisarea Eforiel colilor este unul dintre intiele acte
ale Domniel lul Grigore Dimitrie Ghica. Iat ce dispunea Dom-

nul, prin pitacul sti de la 22 Novembre 1822 :

do Grigorie Dimitria Ghica

"

Voevod i gospodin zem[li]

Vilahiscoie.

lubitorule de Dumn[e]ze Santiia Ta Episcopul al Buzulul

chir Gherasim, vechilule al arhipstoresql] privegherl al Sfintl

Mitropoli11 i dum[neata] biv vel Dvornice Costandine Bllcene,

epistatule al LogofetiT] Tril-de-Sus i dumn[ea]ta biv Vel Dvornic Iordathe G,ilescule i dumi_neaPa biv vel Logofete Nestore
i dum[neata] Vel Pastelnic,
fiindc5, din pricina rsvrA lid! ce
a fost, colile tril a ajuns la drpAnare, cum si veniturile

lor lipstisc de la scoale, si Domniia Mea vend a le aduce in

stare bunk iat orinduim pe Sfintiia Ta si pa dum[neap{oastrl
,

'

1 In urma alegeril noulul Mitrololit (Grigorie), nosh, prin pitacul de la

29 lanuar 4823, 'Blade/ la orinduiala i latocmirea colilor, prin anaforgt
obsteasog de mat lanainte, wile a fi Mitropolitu[I] 'eel Italia Efor., elite
inalreinat au aced post, incellnd ' interimatul lut Gherasim al Buslulul.

.-

...
+

www.dacoromanica.ro

. '

a
_

N. BANESCU : ISTORIA tNITTMINTULUI DIN MUNTENIA

239

Eforl al scoalelor tril; pentru care vg poruncim ca, adunindu-vg la un loc ca toy, HA vedey mal intli opsteasca anafor,
cu intrirea domneascA, de la l[eajt 1815, prin care s'a intocmit iraturile scoalelor i lefile dascAlilor ti cheltuelile cele trebuincioase s'alte orunduell cum a s se pgzeascA. SA vedetl vi
hrisovul domnesc, ce este dat pentru aceste scoale, s vedetl si
pitacul rgposatulul Donna Alexandru-Vod Sutu, ce este de la

ire*: 820, Avg[u]stu 25, prin care rInduiaste alit Eforl;

cercetatt apol starea scoah[i] cum se till i ce indreptare se cuvine a se face cu a se orundui dascli[ ] cel trebuinciosl, ipochimene de la care s onset rodurl de invttur, ca' BA puie
in bung orunduiald, spre folosul invtturil, a nu rgnagnea copial] patrii[t] in proast stare si s ne artatt prin anaforg. SA
cercetatt i pentru veniturl scoalelor de cine s'au str [np si de
cine s'a luat, si ce veniturl are acum sgure, ca i pentru veniturl sA punett In orunduial mijiocul eel cuviincios i s aritatl Domnii[1] Mele. Tolico pisah gospodtsvami.

'

822, Noemvr [ie] 12 1.1

Nu cunoastem rspunsul Eforilor. Din alt pitac se vede ins&

cg el rspunserg, la 20 Novembre (poate data e grelit), dind
mama de chibzuirea lor asupra lefilor aorinduitilor desalts,
de banil ce se trimet la ucenicil ot Pisa, si de aceia menitl

reparatiel caselor de la Sf. Sava.

La 14 April 1823, Domnul aratA nevoia de iza se teorisi si
socoteala C,sil Scoalelor, de venit i cheltuialg, pe vremea ce
nu s'a teorisib, i porunceste tuturor boierilor Divanulul s else
adune impreung cu Eforil, s teoriseasega) aceastA socotealg,
ea bung luare aminte i s fact anaforg afrg citusl de puting zAbavb, lmurind capitalul acestel Case. t i tot eclat& poruncim), adugia Domnul, as se fact cunoscut, atit d[umneajlor
boerilor Eforl, clt i Samesulul scoalelor cg, de astazI. innainte,
Doamniia Mea de a se cheltui din
nu slobozim filet
eratul scoalelor sumg mat multg, anti un dat, de cIt tale[rIj
trelzecl i vase mil i noagzecl, In trebuintile ce mal jos se
.

tared, pe anume fiecare cu suma sal. Urmeaza lista acestor

trebuinte, care e adevaratul budget al cheltuielilor scent, din
acest an :
.

',

Cond. 105, p. 28.

...

www.dacoromanica.ro
k.

-..;

-).'
N.

: 2:40

)-

NZAMUL litOMANESC LITZRAR

4s.
'

TALERi

'

12.250 cel ce se dat la Cutiia. milostenad, pe an.

8.000 pentru ucenicil ot Piza, pe un an.-

.A

4.000 dascal[u Rut Lazr, cel intli de la coala Sfntulul

Savi.

600 al doilea dascAl.

600 al treilea dascl.
1.800 dascAlul latin Ladizlav.
1.200 dascAlul slovan Chirit ot Sfntul Gheorghiie-Vechid.
600 dasclul catihitis, pentru cel.ce at s ia darul preott[1].
2.400 patru dasell cntrell, ce au s s ornduiasc pe patru
podurl ale Bucuretilor, adie Podul Mogopail, Podul
Serban-Vod, Podul Calicilor i Podul Tirgulul-deAfar* sh paradoseasdi meteugul psaltichii[1], sistimil

cel noa, pe tagek[1] 600 unul, inteun an.

1.800 adica o_ miie op[i] sute dohtorul coalel[or] Panaghio-

tache.
1.200 Samesul coalil.
240 adid. doa Bute patruzecl simbriia chelarulul gcoalel[orj,
1.400 cheltuiala mnstiril Glavaciog.
. 36.090 adicA trelzecl i ase mil i noaliecl1.
N. BANiscu.
(Crmeazi.)

,CRONICA.

41

sContribttlit epigrafice la istoria crestinismului daco-romans, noua lucrare

a d-lut V. Pirvan, are obisnuitele insusirt ale tuturor scrierilor sale, bogati
informatie tiou, ptrundre # curagid In formularea de ipotese noua. D.
Pirvan e chemat ra 'aduca servicll esenhiale ramuril in care, dupi Incercirl
totdeauna fericite st in alte domenil, s'a specialisat. - N. 1.
* Note istorice. In chEstia lul aBoarabs. Ginn la Tomaschek Die /Van

Thraken, II, Die Sprachresten, p. 4) citat ca nume propriu cuvintul Biaocr.po,

f. Bctoompa. Cred cl acesta n'ar fi cleat sBasarabs al nostru.

Se poate ca numele trao el fi avut un final mal apropiat de acela al cuvintulul nostril, care final Ind n'a fost print+ de transcrlitorul grec ; se pate
de isemenea ca evolutia Sa filologica ea -1 II adus, a avea acel final.
In orice cas constatarea acestul .nume propriti; atita de asmtinator, ar
-rAspioge constructia lul Hasded : ban + sarabl (M. E. R., BasarabA), cum gi
etimologia d-lul Onciul (Originile Principatelor Bomine, pp. 11 - 12): Bee.

sapara. - P. CANCEL.
a

Cond. 1 5, p. 126.

"

TWOORAFIA INICAMUL &MANIOC', VANNII-DZ-MUNTIt -(PRABOVA).

N

www.dacoromanica.ro

'