CUPRINS

Introducere.......2
1. Fluxurile financiare n economie ............... ......3
2. Finanele in sistemul relaiilor de producie..4
3. Necesitatea i apariia finanelor .............. ...5
4. Retrospectiv istorica asupra evoluiei finanelor.7
4.1. Finanele in statul sclavagist............. 7
4.2. Finanele in statul feudal................ ..10
4.3. Finanele in statul capitalist.............. ....10
5. Tratarea termenului "finane"...12
6. Finanele - categorie economic...13
7. Coninutul economic al finanelor publice...................................................15
8. Funciile finanelor publice......................... 16
8.1. Funcia de repartiie.......................... 16
8.2. Funcia de control............................ .........17
9. Rolul finanelor n economiile moderne...20
Bibliografie...........................................................21
ANEXE:
1. Opinii referitor la termenul finane .............................................................22
2. Opinii referitor la conceptul finane.....23
3. Opinii referitor la coninutul finanelor publice .24
4. Opinii referitor la funciile i rolul finanelor.25

INTRODUCERE
Fenomenul financiar are o istorie de milenii. Ins i in prezent el este un misteriu pe care
ncearc s-1 descifreze oamenii.
Gndirea financiar, care s-a format in principal pe parcursul ultimelor sute de ani, are in
arsenalul sau diverse teorii menite s explice fenomenul financiar.
Pornind de la faptul c specialitii in materie pn in prezent n-au un punct de vedere unic
asupra conceptului de finane i c nsei finanele i modific permanent coninutul lor, in
lucrarea "dat s-a fcut ncercarea de a expune concepia predominant in prezent privind
finanele i funciile lor.
In acest scop, s-a pornit de la ilustrarea economiei prin fluxurile de mrfuri i bani i
desprinderea din sistemul relaiilor de producie a unui grup de relaii specifice - relaiile
financiare sau finanele.
In continuare s-a urmrit scopul de a arta necesitatea, apariia i evoluia finanelor pe
parcursul dezvoltrii societii umane.
O deosebit atenie a fost acordat explicrii esenei categoriei finane, descrierii funciilor
finanelor etc.
In ncheiere se expune un punct de vedere asupra rolului finanelor in economiile moderne.
n vederea recapitulrii i nsuirii mai eficiente a materialului, in lucrare este prevzut un
rezumat respectiv i un ir de ntrebri de verificare.
Pentru nelegerea ct mai profund a lucrurilor descrise, este prezentat i un glosar, care
conine tratarea termenilor cheie.
In anexe sunt expuse diverse opinii ale unor economiti asupra conceptului, finane,
funciilor finanelor, termenului finane etc.
Fiind contieni de posibilele neajunsuri, sperm c lucrarea dat va nlesni ntructva
munca de cunoatere.

1. Fluxurile financiare in economie

Sistemele economice contemporane sunt destul de complicate, posed un numr important de

subsisteme, mecanisme, elemente i funcioneaz in corespundere cu anumite legi economice.
Pentru ilustrarea celor mai importante elemente i conexiuni din economie, vom apela la modelul
sistemului economic, cunoscut i sub denumirea de circulaia veniturilor si produselor.
Acest model are mai multe versiuni, ce se deosebesc prin gradul de reflectare a realitii. Vom
analiza unul ct mai complex, de tipul celui reprezentat n schema l. Modelul ilustreaz fluxurile
de produse i venituri, care trec prin pieele de mrfuri i resurse, fluxurile de economii i
investiii, care trec prin pieele de capital, fluxurile de bunuri i bani spre i de la economiile
strine. Un rol central in model revine guvernului, care reglementeaz i dirijeaz repartiia
financiar public. Pe diagram sunt artate trei legturi financiare principale a guvernului cu
sistemul economic. Prima - prin propotite care se deplaseaz de la menage la guvern, i
transferte, care se deplaseaz invers - de la guvern la menage. A doua - achiziiile
guvernamentale, in rezultatul crora mijloacele se deplaseaz de la guvern pe piaa produselor.
Dac achiziiile guvernamentale depesc impozitele nete (diferena dintre impozite i
transferte), apare deficitul bugetar i guvernul este nevoit s ia mprumut pe pieele de capital. In
cazul cnd impozitele nete depesc achiziiile guvernamentale, se va forma un flux de mijloace
de la guvern la pieele de capital. mprumuturile de stat exprim esena legturii a treia din
diagrama analizat.
Dup cum se observ, n sistemul economic un loc important i un rol deosebit revine repartiiei
financiare, care alctuiete un domeniu vast i specific. Prin repartiia financiar public se
manifest esena fenomenului financiar: formarea fondurilor de resurse financiare publice din
acumulrile, veniturile, patrimoniul obinut de anumite persoane fizice i n urma activitilor
economice prin intermediul diferitelor instrumente speciale i canalizarea lor la dispoziia
persoanelor fizice l juridice implicate in realizarea funciilor i scopurilor statului. O variant de
reprezentare schematic a repartiiei financiare este prezentat n schema 2.
Schema indicat detaliaz componentele principale ale procesului de repartiie. Bunurile, care
pot s se gseasc sub diferite forme materiale i valorice (produse, avere, venituri, etc.), se afl
3

n posesia anumitor deintori (ntreprinderi, ceteni, etc.). O parte din aceste bunuri, prin relaii
specifice (impozite, taxe, mprumuturi, etc.), directate spre autoritile publice, sunt transferate la
fondurile financiare publice (buget de stat, fonduri extrabugetare, etc.). Prin intermediul relaiilor
de aceeai natur, ins directate de la puterea public (pli pentru achiziii, subvenii, etc.)
resursele financiare sunt transferate persoanelor fizice i juridice implicate in exercitarea
funciilor statului (nvmnt, sntate, aprare, etc.) sau aflate sub ocrotirea lui (pensionari,
invalizi, etc.). Relaiile prin intermediul crora se realizeaz repartiia financiar de asemenea
sunt numite financiare i ocup rolul cheie in fenomenul financiar.

2. Finanele n sistemul relaiilor de producie

Relaiile de producie obiectiv apar i se formeaz intre oameni in procesul de producie,

distribuie, schimb i - consum de bunuri materiale. Ele constituie o parte a ansamblului relaiilor
sociale. Relaiile de producie posed un caracter obiectiv i sunt determinate de nivelul de
dezvoltare i caracterul forelor de producie. Ele reprezint totalitatea de relaii materiale dintre
oameni in procesul produciei sociale i deplasrii produsului de la producere la consuni. Baza
relaiilor de producie o alctuiesc relaiile de proprietate, ce in de posesia, utilizarea, dispunerea
i nstrinarea bunurilor.
O alt parte a relaiilor de producie sunt relaiile organizaionale, care se formeaz in
procesul de munc i sunt cauzate de particularitile lui tehnologice i organizatorice. De
exemplu, relaiile dintre productorii legai de diviziunea tehnologic a procesului de producie,
relaiile dintre specialiti in cadrul procesului tehnologic i organizatoric unic etc.
Un ansamblu deosebit al relaiilor de producie alctuiesc relaiile economice. Ele exprim
relaiile dintre oameni, care se stabilesc in procesul de producere a bunurilor materiale i
spirituale, de distribuie a lor in conformitate cu aportul sub cele mai diverse forme (munc
fizic, intelectual, capital, terenuri de pmnt etc.) dat la crearea valorilor, de consum in scop
personal sau de producie. Relaiile economice dezvoltate permit de a stimula creterea
produciei, de a regla proporiile economice, de a depi tendinele negative i situaiile de criz
din economie. Aceste posibiliti largi se datoreaz varietii relaiilor economice, diversitii
formelor de manifestare i flexibilitii lor.
4

La rndul lor, relaiile economice sunt foarte diverse i formeaz ansambluri separate de
relaii. Spre exemplu, trocul - schimb direct de mrfuri. Ins cel mai vast domeniu ii alctuiesc
relaiile bani (banii).
Lor le revine un rol deosebit in economie in vederea evalurii valorice, transmitere'
informaiei ce reflect cuantumul mrfurilor i serviciilor, efecturii plailor, de toate genurile,
formrii fondurilor de mijloace bneti etc.
Relaiile bani de asemenea sunt eterogene. O sfer specific in care funcioneaz banii efectuarea diferitelor pli, transferuri de bani n scopul formrii si utilizrii veniturilor,
acumulrilor fondurilor de resurse bneti - se afl in afara schimburilor economice. Aceast
parte a relaiilor bani, care are funcia de a deplasa i a acumula mijloacele bneti in diferite
fonduri, alctuiesc domeniul relaiilor financiare.
Relaiile financiare,in aa mod, sunt o parte component a relaiilor economice, manifestate
prin intermediul banilor, in vederea formarii veniturilor, acumulrilor i fondurilor de mijloace
bneti i utilizrii lor n scopuri sociale i economice.
n schema 3 este reprezentat locul relaiilor financiare in componena relaiilor de producie.
Relaiile financiare ce exist in economiile contemporane sunt foarte diverse, alctuiesc .sfere i
verigi separate, ptrund In toate domeniile activitii economice i sociale. De menionat c ele
sunt influenate de dinamica vieii social-economice att cantitativ ct i calitativ.

3. Necesitatea i apariia finanelor

In condiiile primei faze a societii omeneti, numit de majoritatea cercettorilor istorici

comuna gentilic, nu exista proprietate privat, mprirea societii in pturi, stat, organe de
constrngere i altele. Deci nu era necesitate de a cuta mijloace materiale pentru funcionarea
autoritilor publice.
La o anumita etap de dezvoltare a forelor de producie, s-au produs dou diviziuni mari ale
muncii: divizarea agriculturii in dou ramuri - cultivarea plantelor i vitritul, i desprinderea de
la agricultur a meteugriei. In urma acestor diviziuni sociale a muncii, a crescut
5

productivitatea ei, ce a condus la apariia surplusului de produse folosit pentru schimb. Schimbul
de produse a cptat treptat caracter regulat. n procesul schimbului de mrfuri a aprut
echivalentul general - banii. Aceste procese, paralel cu altele, au contribuit la apariia proprietii
private asupra vitelor, pmntului, altor mijloace de producie i asupra roadelor muncii. O dat
cu dezvoltarea produciei, din comun s-a separat familia individual.
Iniial, in comuna gentilic predomina gospodria natural, dar deja la stadiul ei superior au
cptat dezvoltare relaiile marf - bani. La diferite popoare In calitate de bani se foloseau
diverse obiecte: pene de psri, scoici, filde, sare, gru, vite, diamante, aur etc.
In perioada de descompunere a societii primitive acumulrile de bunuri, pe de o parte, i marea
necesitate a lor, pe de alta parte, a condus la apariia mprumutului, care iniial exista sub form
de cam trie. De regul sracii mprumutau la bogai. La nceput mprumuturile erau naturale,
dar o dat cu dezvoltarea relaiilor marf - bani tot mai frecvent au nceput s capete form
bneasc. Aceasta, de fapt, a condus la o nou diviziune a muncii - apariia negustoriei
(comerului). Dup cea de a treia diviziune a muncii se lrgete circulaia bneasc, se ncepe
baterea monedelor, capt rspndire mprumuturile cmtreti. Cmtria, la rndul su, a
contribuit la descompunerea ornduirii primitive. Dup cum se vede, marfa, banii i creditul au
aprut in faza superioar a ornduirii primitive.
De rnd cu dezvoltarea forelor de producie, schimbului i proprietii private, apar surplusul de
produse i surplusul de munc. Aceasta a creat condiii pentru exploatarea muncii strine i
diviziunea societii in grupe sociale. Apare necesitatea de organe de constrngere i conducere,
in aa mod, la un anumit grad de dezvoltare a omenirii, a aprut prima societate organizat i
dirijat de o autoritate public - suitul sclavagist, care a substituit ornduirea primitiv.
Societatea s-a dispersat in grupe mari - stpni de sclavi i sclavi. In afara lor, existau rani
liberi i meteugari. Ins, in urma dezvoltrii i extinderii produciei sclavagiste, ranii i
meteugarii treptat se ruinau i, din cauza datoriilor, completau rndurile sclavilor sau al
lumpenilor . Munca avea caracter vdit forat. Stpnul de sclavi nsuea integral produsul, in
afar de partea absolut necesar - sclavului pentru existena sa. Exploatarea era aspr i
grosolan dup forma.
6

Puterea public, care sta asupra societii, avea impus in obligaiunile sale de ctre grupurile
sociale dominante anumite funcii in domeniul ordinii publice, aprrii, organizrii etc.
Exercitarea funciilor enumerate necesitau cheltuieli publice. Acoperirea lor generat cutarea
diferitelor surse de venituri publice i forme de prelevare a lor in posesiune guvernatorilor si, in
cele din urm, apariia relaiilor social-economice cu coninut nou.
Aadar, paralel cu apariia statului apare o nou grup de relaii economice, necunoscute pn
atunci - relaiile financiare.
Prin urmare, la o anumit etap de dezvoltare a societii umane - dup apariia banilor i
organizarea societii in form de stat - relaiile de producie sau completat cu o nou form relaiile financiare. Aceste relaii sunt rezultatul legturilor stabilite i interaciunilor produse
ntre puterea public i supuii si n vederea procurrii i utilizrii mijloacelor necesare pentru
exercitarea funciilor proprii statului.

4. Retrospectiva istoric asupra evoluiei finanelor

4.1. Finanele in statul sclavagist

CHELTUIELI PUBLICE. Cheltuielile statului sclavagist erau diverse. Una dintre cele mai
importante speze o constituia ntreinerea puterii publice i curii regale.
Mijloace importante se cheltuiau pentru ntreinerea armatelor i campaniilor militare. Despre
dimensiunile acestor cheltuieli se poate judeca dup numrul rzboaielor ncontinue, subjugarea
popoarelor, formarea statelor mari ((Egipt, Persia, Sparta, Macedonia, Imperiul Roman etc.), care
pretindeau dominaia mondial. Ele creau, ntreineau, narmau colosale armate terestre i
marine, inclusiv de mercenari. Cheltuieli mari se cereau i la construcia de ceti, corbii
fortificaii etc.
In condiiile gospodriei naturale cheltuielile aveau caracter natural, dar o dat cu dezvoltarea
gospodriei - marf si a banilor, mai cu seam in Grecia i Roma, capt form bneasc. In
7

Imperiul Roman militarii primeau solda in bani.

Cheltuieli mari necesitau construcia i dotarea construciilor publice: apeducte, canale ele
irigare, stvilare, zgazuri, drumuri, poduri etc., pentru ce se efectuau colosale lucrri de pmnt,
transportri de materiale la distane mari. In acea perioada, cnd lucrrile erau ndeplinite
manual, edificarea construciilor necesitau mii de lucrtori.
Alt gen de cheltuieli erau acelea pentru religie: construcia de templuri, piramide, organizarea
srbtorilor religioase si altele.
Cheltuieli se efectuau pentru primirea i ntreinerea solilor, rscumprarea prizonierilor, pentru
cadouri i mite. Alte speze speciale erau prevzute pentru "pine i spectacole". Munca ieftin a
sclavilor a condus la ruinarea ranilor i meteugarilor liberi. Strzile Atenei i Romei erau
pline de oameni fr ocupaie i flmnzi care cereau pine i distracii. Autoritile publice
pentru inerea lor in supunere le acorda sprijin material.
VENITURILE PUBLICE. Veniturile In teniei proveneau din patrimoniul statului i din
impozite.
n statele sclavagiste antice forma tipic de conducere era monarhia absolut.
Unul din veniturile statului era cel provenit de la pmnturile statului. Statul organiza si
conducea singur lucrrile, de cultivare a pmntului sau ii da In arend. Existau contribuii prin
munc: strngerea roadei, construcia drumurilor etc. Munca robilor era folosit i pe latifundiile
statului, la construcia cldirilor publice, cetilor. Cetenii liberi acordau contribuie prin
munc, prin participarea la construcia de canale de irigaie, palate, temple etc. O contribuie
personal era i participarea cetenilor la companiile militare.
Acumularea resurselor i folosirea lor in acea perioad se efectua cu precdere in form natural.
Colectrile naturale constau din alimente, furaje, muniie pentru armat etc.
ns o dat cu dezvoltarea - relaiilor marf bani, cretea ponderea banilor att in volumul de
venituri ct i in cel de cheltuieli, iar p parte din colectri se vindeau special pentru acumularea
8

banilor.
IMPOZITELE. Iniial se percepeau in form natural, i ulterior au cptat treptat forma
bneasc. Procesul a fost de lung durat i dificil. Spre exemplu, in Imperiul Roman de dou ori
a euat ncercarea de a percepe impozitele sub forma bneasc.
Dezvoltarea produciei marf a accelerat dezvoltarea banilor i rspndirea formei bneti a
impozitelor. In statele antice relaiile financiare aveau un grad nalt de dezvoltare. Existau
impozite directe i indirecte. Ctre impozitele directe se refereau impozitul funciar, impozitul pe
animale i psri. Impozite generale pe persoane nu erau. In timpul rzboaielor toi cetenii erau
supui impozitului pe avere. Impozitele indirecte erau prezente sub forma impozitului pe comer
i taxelor vamale.
n Imperiul Roman existau impozite pe sclavi, sau mai exact pe preul de vnzare sau cumprare
a sclavului. In timpul mprailor de pe preul unui sclav vndut se pltea sub form de impozit 4
%, iar de pe un sclav eliberat - 5 %. In timpul mpratului August, pentru vinderea unui obiect, se
percepea un impozit general de 1 % de la pre. n timpul rzboiului de la ceteni se percepea un
impozit de pe avere extraordinar numit "tributum civicum". Toi cetenii plteau impozit pentru
motenire in mrime de 5 la sut.
Statul sclavagist obinea venituri de pe urma przii de rzboi, confiscrii avuiei cetenilor
rilor cucerite, birurilor pltite regulat in natur i bani.
n caz de necesitate, statul lua mprumuturi de la biserici, etc., pe care, n multe cazuri, nu le
rambursa.
Pentru cptarea veniturilor statul apela la stricarea monedelor, rechiziii, predarea obligatorie a
pinii la 4, pre fix etc.

4.2. Finanele n statul feudal

CHELTUIELILE PUBLICE. Cele mai importante cheltuieli efectuate de statul feudal erau cele
cu caracter militar, modificndu-se de la o perioad la alta i de la o ar la alta. Cheltuielile
publice pentru scopuri militare in rile europene in sec. XVII-XVIII alctuiau de la 25 pn la
75 % din totalul cheltuielilor publice. Mijloacele erau folosite pentru perfecionarea tehnicii
militare, construcia fortificaiilor, angajarea mercenarilor, rscumprarea prizonierilor etc.
Din resurse financiare publice importante mijloace se foloseau la ntreinerea curii regale, la
petrecerea balurilor, pentru obiecte de lux, ntreinerea ambasadelor i solilor.
Din mijloacele statului sunt ntreinui i artitii apropiai de curte, se acord un oarecare sprijin
nvmntului public i ocrotirii sntii.
VENITURILE PUBLICE. In statul feodal veniturile publice se formau in principal din
contribuiile personale i colectrile naturale. De asemenea veniturile proveneau i de la. regiile
monarhului in exploatarea zcmintelor, pescuit, baterea monedelor, producerea prafului de
puc etc. Veniturile publice proveneau din diferite taxe - pentru judecat, pentru folosirea
porturilor i locurilor de depozitare etc. Veniturile se formau i de pe urma vinderii titlurilor i
posturilor, confiscrilor, amenzilor, contribuiilor, birurilor, mprumuturilor. Existau in acea
perioad de asemenea impozite pe avere, pe comer,taxe vamale, accize.
Prestaiile, in dependen de caracterul lor, se fceau sub form natural sau bneasc.

4.3.Finanele n statul capitalist

Dup descompunerea feudalismului i dezvoltarea capitalismului, un rol din ce in ce mai

mare capt cheltuielile i veniturile statului sub form bneasc. n aceast perioad se produce
separarea vistieriei statului de la proprietatea monarhului.

Datorit proceselor de democratizare, cheltuielile i veniturile publice au cptat transparena, s10

a nceput ntocmirea bugetului public, s-a stabilit controlul din partea organelor puterii de stat
asupra finanelor publice, s-a nceput elaborarea legislaiei financiare.

CHELTUIELILE PUBLICE. In statul capitalist, datorit realitilor epocii, de asemenea

predominau cheltuielile militare. Desele rzboaie, mai ales cele de cucerire l remprire a
coloniilor, dezvoltarea rapid a tiinei i tehnicii militare, predominarea gndirii imperiale au
cutat ponderea sporita a cheltuielilor pentru scopuri militare.

Totodat, sub influena burgeziei, au sporit cheltuielile pentru obiective i scopuri economice
(alocri bugetare, subvenii, subsidii etc.), formarea infrastructurii economiei naionale etc.

In aceast perioad se ivesc i se dezvolt cheltuielile publice pentru scopuri sociale (nvmnt
public, cultur, ocrotirea sntii), inclusiv protecia sociala.

Modificarea sistemului . de dirijare a statului a condus la creterea cheltuielilor pentru serviciile

publice generale (ntreinerea organelor legislative, executive, judectoreti, de ordine public
etc.).

VENITURILE PUBLICE. Noua ornduire economica a condus i la modificri eseniale in

sistema de resurse financiare a statului, Locul principal in veniturile publice revenea impozitelor,
care au evoluat in direcia diversificrii obiectelor de impunere (venituri personale, salariu,
profit, dobnd, dividende), creterea numrului contribuabililor (muncitori, industriai,
bancheri, brokeri, liber profesioniti), rspndirii impunerii indirecte (taxe de consumaie) etc.

n aceast perioad au nceput s fie practicate pe larg mprumuturile de stat.

11

5. Tratarea termenului "finane"

In prezent termenul "finane" este acceptat univoc de economitii contemporani i utilizat in

absoluta majoritate a limbilor vorbite pe glob. Acest termen, reflectnd specificul limbii
respective - finance (eng., fran.), finanzen (germ.), (rus.) etc. - este ntlnit in limbajul
economic din diferite ri.

Cuvntul "finane" i are originea in latina medieval -"finatio","financia", care erau folosite
pentru a marca plile, sfritul termenului de plat i/sau o sum de bani (anexa 1). Derivatele
acestui cuvnt cu nelesul respectiv s-au folosit in diferite perioade in diferite ri.

Cuvintele din latina veche "figo" (a scoate, a stoarce) i "finis" (sfrit, capt, hotar) au generat
termenul "finare", care era iniial folosit pentru redarea plaii rentei i plii birului. Mai trziu
acest termen se folosea pentru exprimarea plilor conform deciziei judiciare, conform sentinei,
plilor obligatorii pentru servicii i plilor contribuiilor. Aadar, "termenul contemporan
"finane Ta apariia sa in limbajul economic era tratat ca pia i/sau sfritul termenului de
plat.

In limba latin medieval la cuvntul "financia" s-a adugat i cuvntul "pecuniare" (bnesc), cea
ce poate servi drept argument c "financia" putea s exprime operaiuni i fr caracter bnesc.

Pentru prima oar cu sensul de "plat in bani" termenul "financia" a nceput s se foloseasc in
secolul al XIH-lea in Italia, unde un ir de orae - Florena, Veneia, Genua - erau cele mai mari
centre europene de comer i activitate bancar.

n Frana, ncepnd cu secolul al XVI-lea, termenul "finance" a nceput s fie subneles ca

totalitatea patrimoniului de stat.

12

In Germania din secolul ai XVIII-lea termenul "finanz" se folosea pentru redarea patrimoniului
public.

Cuvntul spaniol "hacienda", care nseamn "finane", provine de la cuvntul arab "chasena" vistierie.

O dat cu dezvoltarea intens In secolele al XV-lea - XVII-lea a activitilor bneti, bancare, de

burs, trezorerie etc. se cristalizeaz specificul termenului "finane" (schema 4).

In aa mod, termenul "finane", avnd originea latin i evolund pe parcursul a sute de ani, in
prezent ocup un loc central in tiina i practica economic i este folosit pentru identificarea
unui ntreg fenomen economic, inclusiv prile lui componente, realizat in procesul activitii
umane.

6. Finane - categorie economic

Finane este o categorie economic general. Pentru apariia oricrei categorii economice sunt
necesare anumite condiii economice care formeaz un "mediu ambiant" de dezvoltare a ei. Aa
mediu ambiant pentru finane sunt relaiile marf - bani. Producerea urnirilor pentru schimb,
folosirea banilor pentru meseria schimbului, cptarea de ctre bani a valorii proprii au format
mediul ambiant economic respectiv, in care a fost posibil apariia finanelor ca relaii de transfer
a valorii. Finanele nu pot s existe in afara relaiilor marf - bani.
Evident c apariia finanelor a fost cauzat de anumite necesiti. Principala cauz in aceast
ordine de idei, const in crearea in urma activitii economice a produsului intern brut care,
pentru funcionarea normal a societii, trebuie s fie repartizat intre toate sferele de activitate
uman i intre toi membrii societii. Funcia de repartiie valoric revine pe seama finanelor.
Evident c, pentru apariia finanelor era necesar i existena unor anumite circumstane. Una
din principalele circumstane de apariie i funcionare a finanelor este prezena subiecilor
13

procesului de repartiie - statui (guvernul), persoanele juridice, persoanele fizice etc. Guvernul
organizeaz i dirijeaz funcionarea finanelor (schema 5).
Avnd in vedere condiiile economice, cauzele i necesitile, circumstanele de apariie i
funcionare, putem conchide c finanele sunt relaii economice ce in de formarea, distribuirea i
utilizarea fondurilor bneti pe baza produsului intern brut.
Pornind de la acest concept, vom remarca faptul c de-a lungul anilor concepiile despre finane
au evoluat continuu (anexa 2). i in prezent concepiile specialitilor despre finane nu coincid.
Astfel economitii trateaz finanele ca:
a) fonduri bneti (aflate la dispoziia persoanelor fizice, juridice, organelor locale i centrale a
administraiei publice, organismelor internaionale etc.);
b) prghii i instrumente de intervenie a guvernului in economie (impozite, taxe, alocaii
bugetare, mprumuturi, subvenii etc.);
c) metode de gestionare a acumulrilor bneti (procedee i tehnici de administrare a mijloacelor
bneti aflate la dispoziia menagelor, agenilor economici, guvernului etc.);
d) acte juridice (lege, decret, dispoziie autorizat sau contractuala etc. ce reglementeaz procesul
de repartiie financiar);
e) relaii sociale, de natur economic, care apar in procesul constituirii fondurilor publice i
private de: resurse bneti i repartizrii acestora n scopul satisfacerii diverselor necesiti
individuale, de producie, sociale, politice etc. (schema 6).
Gndirea economic contemporan, bazndu-se pe tratarea larg a conceptului finane, a lrgit
considerabil domeniul de aplicare a lui i mai ales in activitile monetare, creditare, bancare, de
asigurare operaiile cu hrtii de valoare etc.
In literatura de specialitate, avnd ca baz conceptul finane, se folosesc expresele - finane

14

private, finane ale ntreprinderilor, finane publice, finane internaionale etc. De fapt fiecare din
ele alctuiesc un domeniul separat al fenomenului financiar.

7. Coninutul economic al finanelor publice

Pentru satisfacerea cerinelor generale ale societii, este necesar constituirea unor importante
fonduri bneti la dispoziia autoritilor publice. Sursa principal de mijloace este produsul
intern brut. Formarea fondurilor se efectueaz prin transferul valorii de la persoanele fizice i
juridice la dispoziia organelor administraiei de stat centrale i locale. Ulterior, din aceste
fonduri se acoper cheltuielile publice prin transferarea valorii la diveri beneficiari, care
livreaz bunuri i presteaz servicii statului (schema 2). In aa mod, au loc fluxuri de resurse
bneti ctre i de la fondurile financiare publice, ceea ce genereaz anumite raporturi Intre
participanii la acest proces. Aceste raporturi, exprimate in form bneasc, in limbajul economic
se numesc relaii financiare sau finane.
Relaiile financiare prin esena lor reprezint un transfer de valoare. Transferul de valoare, ce st
la baza relaiilor, are un ir de particulariti, printre care doua principale.
In primul rnd, transferul respectiv se efectueaz sub form bneasc. In aa mod relaiile
financiare se manifest numai prin bani.
In al doilea rnd, transferul se efectueaz fr contraprestaie direct. Aceasta conduce la
concluzia c prin relaiile financiare se produce o cedare definitiv i fr contraprestaie de
putere de cumprare.
Aadar, relaiile economice, realizate prin intermediul banilor, care apar in procesul repartiiei in
legtur cu satisfacerea nevoilor colective ale societii constituie finanele publice.
Existena finanelor publice este indisolubil legat de existena, statului i de folosirea banilor i
a formelor valorice de repartiie a P.I.B.

15

Este necesar de a marca faptul c in condiiile actuale conceptul de relaii financiare s-a lrgit,
incluznd noi tipuri de relaii economice realizate prin bani.
Astfel, conceptul contemporan finane publice include:
a) relaiile care exprima un transfer de resurse bneti fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil;
b) relaiile care exprim un mprumut de resurse bneti pe o perioad de timp determinat,
pentru o anumit dobnda (creditul); c) relaii care exprim un transfer de resurse bneti
obligatoriu sau facultativ n schimbul unei contraprestaii care depinde de producerea unui
eveniment aleatoriu (asigurri) etc. (schema 7).
Conceptul contemporan al finanelor publice nu mai presupune un simplu mijloc de asigurare a
acoperirii cheltuielilor statului, ci, nainte de toate, - un mijloc de intervenie in economie.

8. Funciile finanelor publice

Finanele publice au aprut i exist pentru realizarea unor obiective concrete, exact stabilite,
care nu pot fi realizate pe alta cale sau cu alte mijloace. Ele i exercit destinata social prin
funciile sale, i anume - funcia de repartiie i funcia de control (schema 8).

8.1 Funcia de repartiie

Resursele care alimenteaz fondurile publice, in majoritatea lor covritoare, provin din
produsul intern brut i ntr-o mai mic msur - din avuia naional i din transferurile din
strintate (schema 2).
Veniturile fondurilor financiare publice mbrac forme diferite, i anume: impozite, taxe,
contribuii pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, revedene, chirii, venituri de la
valorificarea unor bunuri, patrimoniul public sau fr stpn, mprumuturi de stat primite,
16

rambursri de mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente mprumuturilor acordate, donaii,

ajutoare i alte transferuri primite.
Mijloacele financiare, transferate prin canalele enumerate mai sus, sunt acumulate ntr-un ir de
fonduri publice financiare - bugetul administraiei centrale, bugetele locale, bugetul asigurrilor
sociale de stat, fonduri extrabugetare, guvernamentale, speciale etc.
Cheltuielile din fondurile financiare publice capt diferite forme, i anume: plata salariilor,,
procurarea materialelor, plata serviciilor, investiii capitale, subvenii i subsidii, pensii, burse,
indemnizaii, mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente la mprumuturile primite, donaii,
ajutoare i alte transferuri.
Prin aceste canale financiare se transfer mijloace bneti pentru realizarea obiectivelor
guvernului in domeniul nvmntului, sntii, culturii, produciei sociale, gospodriei
comunale, economiei naionale, administraiei de stat, ordinii publice, aprrii, deservirii datoriei
publice etc.
Prin urmare, constituirea i utilizarea fondurilor financiare publice este un proces unitar i
continuu care se realizeaz datorita funciei de repartiie a finanelor publice.

8.2 Funcia de control

Concomitent cu funcia de repartiie, finanele exercit i funcia de control. Aceast funcie

apare ca rezultat ai capacitii finanelor de a reflecta cantitativ transferurile de bani.
Funcia de control este o nsuire a finanelor de a servi drept mijloc de control asupra distribuiei
valorice a produsului intern brut. Se manifest aceast funcie in procesul de formare i utilizare
a fondurilor de mijloace bneti.
Datorit funciei de control, este posibil verificarea exactitii i oportunitii vrsmintelor in
fondurile bneti, plenitudinii mobilizrii mijloacelor bneti, utilizrii ntemeiate i eficiente a
acumulrilor bneti etc.
17

Datorita nsuirilor i funciilor pe care le exercit finanele este posibil aprecierea corespunderii
proceselor de repartiie valoric, legilor economice i actelor juridice in vigoare.
Aciunea funciei de control cuprinde toate fazele procesului de reproducie social.
Prin finane se dimensioneaz, evalueaz i controleaz cheltuielile, rezultatele i eficiena
activitilor respective. In acest scop se folosesc diveri indici financiari printre care principalii
sunt costurile, cheltuielile, veniturile, ncasrile, profitul, rentabilitatea etc. Finanele furnizeaz
informaie referitor la mrimea consumului, schimburilor, creterii economice, alocrilor in
nvmnt, ocrotirea sntii, securitate social etc., datorit crui fapt procesul de formare a
proporiilor macroeconomice se gsete sub controlul i influena activ a guvernului.
In aa mod, rolul funciei de control a finanelor in activitatea economic se manifest prin faptul
c finanele: a) exercit controlul asupra distribuiei valorice a resurselor i formrii proporiilor
economice; b) permit aciunea activ asupra eficienei utilizrii tuturor resurselor din economie;
c) efectueaz controlul asupra respectrii legislaiei financiare in vigoare i disciplinei financiare
etc.
Funcia de control a finanelor se realizeaz n procesul activitii practice prin efectuarea
controlului financiar.
***
In pofida istoriei lungi de existen a fenomenului financiar, a conceptului finane si a
instrumentelor financiare practice de lucru, esena lor nu este definitiv studiat i dezvluit.
Sarcina de cunoatere deplin a esenei finanelor se complic prin faptul c ea se gsete
ascuns sub diverse forme exterioare de manifestare a ei, in care diferite evenimente financiare
apar la suprafaa vieii economice si sociale.
Evident c aceast situaie motiveaz apariia problemelor de discuie i existena multitudinii de
opinii asupra componentelor i elementelor lui (Anexa 3).

18

Ctre problemele de discuie se refer i cea a funciilor finanelor. Muli economiti consider c
finanele exercit dou funcii - de repartiie i control. ns in literatura de specialitate se
ntlnesc afirmaii c finanele, in afar de cele dou nominalizate, mai posed i alte funcii: de
producie, de stimulare, de reglementare etc.
Fiind de acord cu necesitatea cercetrii problemei funciilor finanelor, este important de a
meniona c rezultatele cercetrilor tiinifice vor depinde n multe privine de exactitatea i
precizia determinrii obiectului de cercetare. Spre exemplu, poate conduce la rezultate greite
substituirea problemei funciilor finanelor prin problema rolului lor in producia social,
deoarece acestea fiind aspecte interconexionate, totui sunt probleme diferite. Desigur, finanele
au un rol foarte important In producia social, cu ajutorul lor poate fi stimulat utilizarea
efectiv a factorilor de producie, reglementate proporiile valorice, asigurat economisirea etc.
ns identificarea acestor rezultate, cptate datorit funcionrii finanelor, cu funciile lor nu
este corect. Deoarece funcia este mod de exprimare a esenei categoriei economice; de aceea ea
acioneaz ntotdeauna ntr-un anumit cadru al acelor relaii economice care constituie esena
categoriei respective. Dac efectele aciunii se extind asupra obiectelor ce se afl in afara
cadrului relaiilor economice ce alctuiesc esena categoriei date, aceasta se refer nu la funciile
categoriei, ci la rolul ei, la rezultatele concrete obinute in urma valorificrii funciilor.
Unii economiti consider c finanele au trei funcii: formarea fondurilor (veniturilor) bneti,
utilizarea fondurilor (veniturilor) bneti i funcia de control. Fr a nega in principiu aceast
schem de ilustrare a funciilor finanelor, menionm c primele dou exist in mod real ns
fiecare din ele exprim aciunea unor elemente separate a relaiilor financiare (impozite, subsidii)
i nu a finanelor integral. Pe de alt parte, ele mai mult amintesc mecanismul de realizare a
funciei de repartiie, dect un mod independent de funcionare a categoriei finane.
Persistarea problemelor de discuie motiveaz necesitatea elaborrii in continuare a aspectelor
teoretice ale funciilor finanelor. Cunoaterea mai. profund a proprietilor finanelor va
permite elaborarea metodelor de mai bun utilizare a lor in activitatea economic, implementarea
instrumentelor financiare noi in practica de gospodrire, asigurarea echilibrului financiar i
creterii economice.
19

9. Rolul finanelor n economiile moderne

Mecanismele de funcionare a economiilor modeme se bazeaz pe principiile de pia. n

rile dezvoltare din punct de vedere economic aplicarea acestor principii s-a produs pe parcursul
unei perioade de doua secole, ce-a permis formarea i perfecionarea ulterioar a unui sistem de
relaii social-economice efectivi n acest sistem un rol deosebit revine relaiilor financiare.
Sistemul financiar (relaii, metode de lucru, organe cu funcii in finane, legislaie financiar)
are un grad nalt de dezvoltare. La baza funcionrii lui sunt puse principii tiinifice i
democratice de lucru.
Finanele sunt folosite nu numai n scopul tradiional - acumularea mijloacelor i folosirea lor
pentru exercitarea funciilor guvernului. Autoritile publice folosesc finanele i in scopul
influenrii proceselor economice , corectrii ciclului economic, nlturrii dezechilibrelor
economice. In perioadele de intensificare a activitilor economice , prin diferite msuri
financiare , se normalizeaz situaia, iar in perioada de recesiune, prin faciliti fiscale i prin
alocaii bugetare, se asigur relansarea economiei.
n prezent unui ir de state, inclusiv Republicii Moldova, le este caracteristic economia de
tranziie - economia in procesul de trecere de la sistemul administrativ de comand i planificat,
centralizat la sistemul cu caracteristici de pia. n aceast perioad se reface cardinal i sistemul
financiar. A fost lrgit zona de aciune a finanelor , aplicate noi instrumente financiare ,
reformat cadrul instituional elaborat i aprobat noul drept financiar i alte aciuni.
n economiile de tranziie pe seama resurselor financiare publice se finaneaz diverse aciuni
orientate spre crearea de noi locuri de munc, recalificarea omerilor i plasarea lor in cmpul de
munc, pre-pensionarea celora care nu-i mai gsesc plasament din cauza vrstei naintate i
ajutorarea celor care i-au pierdut locul de munc etc. Finanele sunt utilizate pe larg in procesul
de privatizare i reorganizare a patrimoniului public. Un coninut nou, datorit, in primul rnd,
20

primirii in organismele financiare internaionale, capt i relaiile valutar-financiare

internaionale.Aadar, in economiile moderne finanele publice sunt utilizate in scopul realizrii
unei dezvoltri economice i sociale pe ct se poate de accelerate i pe ct posibil ntr-un cadru
echilibrat.
BIBLIOGRAFIE
1.

Gliga Ioan. Dreptul finanelor publice. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, R.A.,
1992. - 266 p.

2.

Finane publice / Coordonator prof. univ. dr. Iulian Vcrel . - Bucureti: Editura
Didactic si pedagoic, R.A., 1992. - 432 p.

3.

Toma Mihai. Finane t gestiunea financiar.

- Bucureti: Editurr Didactic si Pedagogic, R.., 1994. - 238 p.

4.

aguna Dan-Drosu. Drept financiar si fiscal. Bucureti: Editura OSCARPRINT, 1994. - 527 p.

5.

/.. , .. ,.. .; . ..
.-.: ,1995.-435 .

6.

... .-:-
,1979.

7.

Eduard Allix. Traite elementaire de scinces des financeset de legislation financiere

francaise, Paris, Ed. A. Rousseau 1921.

8.

Gaston Jeze. Course de finances publiques. Ed.M.Goird, Paris, 1929.

9.

Francois Deruel. Finances publiques / Dalloz, Paris, 1977. - 170p.

10.

Maurice Duverger. Institutions financieres, Coll.Themis, Presses Universitaires de

France, Paris, 1956.

21

11.

Pierre Labimiere. Les finances publiques, Li-braite Armnd Colin, Paris. 1970.

12.

Richard Musqrave, Peggy Musgrave. Public Finance in Theory and Practice. Tourth
Edition, McGraw - Hill Bobk Company, New York, St.Louis. San Francisco. 1984. - 824p.

AN E X E
Anexa 1
Opinii referitor la proveniena termenului "FINANE"
Gaston Jeze scrie c cuvntul "finane" s-a rspndit n Frana la sfritul sec. al XVII-lea
cu nelesul de "bani i venituri publice destinate cheltuielilor statului". S-a presupus c acest
cuvnt a provenit de la expresia latin "financia pecuniaria" care nsemna a ncheia o tranzacie
patrimonial prin plata unei sume de bani. (Gaston Jeze, Course de finances publiques, Ed. M.
Giard, Paris, 1929, p. 2.).
V.G. Ceantladze: "In limba latin medieval suplimentul - "pecuniaria" (bnesc) la
cuvntul "financia" confirm c "financia" exprima i operaiuni nebneti. Suplimentul
"pecuniaria" preciza, c plata are caracter bnesc i o deosebea de nebnescul "financia".
...Aadar, este evident c in formaiunile sociale precapitaliste, ndeosebi pn in secolul al XIIIlea - al XIV-lea, finanele exprimau pli bneti i naturale (sfritul termenului de plat),
contribuie, ncasri i altele" ( .-:-
- 1979. c.107, 113).
Iulian Vcrel: "In secole al Xlll-lea - al XlV-lea se foloseau expresiile
"finantio","finantias" i "financia pecuniaria", in sensul de "plat in bani". Se presupune c aceste
expresii deriv de la cuvntul "finis", utilizat adesea in sensul "termen de plat". n Frana, in
secolul al XV-lea, se foloseau expresiile "hommes de finances" i "financiers", pentru denumirea
arendailor de impozite i a persoanelor care ncasau impozitele regelui;, "finane" nsemna o
22

sum de bani i mai ales un venit al statului, iar "finanses" ntregul patrimoniu al statului. n
limba german, in secolele al XV-lea - ai XVII-lea se ntlnesc expresiile "finanz", care nseamn
plat in bani, t "Finantzer", care desemna pe cmtar. Cu vremea, cuvntul "finane" a cptat
un sens foarte larg, incluznd bugetul statului, creditul, operaiile bancare i de burs, relaiile
cambiale s.a., adic resursele, relaiile i ope raiile bneti" (Finane publice. Ed. Didactic i
Pedagogic, R.A. - Bucureti, 1992. p. 17)

Anexa 2
Opinii referitor la conceptul finane
Iulian Vcrel: "In toate ornduirile social-economice in care au existat, finanele s-au
manifestat ca relaii sociale, de natur economic aprute in procesul repartiiei produsului intern
brut, in strns legtur cu ndeplinirea funciilor i sarcinilor statului". (Finane publice, Ed,
Didactic i pedagogic, R.A. - Bucureti, 1992, p.15).
Iulian Vcrel mprtete concluzia "c finanele exprima relaii sociale, de natur
economic, in expresie bneasc, ce apar intr-un anumit proces cu un scop bine determinat"
(Finane publice, Ed. Didactic si pedagogica, R.A. - Bucureti, 1992, p. 17 - 18).
Toma Mihai: "Finanele reprezint un anumit tip de relaii de repartiie a produsului
social i in special a venitului naional concretizate in transferuri bneti de la ageni economici,
instituii si persoane fizice ctre bugetul statului, de la bugetul de stat ctre ageni economici,
intre instituii i chiar in interiorul diverselor structuri economice, cu prilejul formrii sau
utilizrii diverselor fonduri". (Finane i gestiune financiara. Ed. Didactic i pedagogic, R.A. Bucureti, 1994, p.3.).
4. Rodionova V.M.: "Finanele sunt relaii bneti ce apar In procesul distribuiei i
redistribuiei valorii produsului naional global i a unei pri a bogiei naionale in legtur cu
formarea veniturilor i acumulrilor bneti a agenilor economici i statului i utilizarea lor la
reproducia lrgit, stimularea material a tucriltorilof, satisfacerea necesitilor sociale i de alt

23

natur a societii." (/.. , .. , .. .;

. .. .-.: ,1995, .35)
Rodionova V.M.: "Caracterul bnesc al relaiilor financiare este -un indice important al
finanelor. Banii sunt o condiie absolut necesar de existen a finanelor. Nu sunt bani - nu pot
fi i finane, deoarece ultimele sunt o form social generat de existena primilor.
5. In acest context nu este justificat referirea la finane, de rnd cu relaiile bani, i
relaiilor naturale. Existena contribuiilor naturale n epoca feudalismului, perceperea de ctre
statul sclavagist a birului de la cetenii si i popoarele cucerite, naturalizarea relaiilor sociale
in condiiile dereglrii circulaiei monetare, ce a avut loc in istoria rii noastre, de loc nu
demonstreaz caracterul natural al relaiilor financiare. Ele vorbesc despre alta - funcionarea
finanelor este posibil numai in anumite condiii, lipsa crora imediat ngusteaz aria de aciune
a acestei categorii." (/.. , .. , .. .;
. .. .-.: ,1995, c. 9).
Anexa 3
III. Opinii referitor la coninutul finanelor publice
Edgard Allix caracterizeaz teoretic finanele publice ca "diferite mijloace prin care
persoanele publice - statul, comunele, instituiile etc. - i procur resursele necesare ndeplinirii
activitii lor". (Traite elementaire de sciences des finances et de legislation financiere
francaise, Paris, 1921, Ed. A. Rousseau,p.IX).
Iulian Vcrel: "Expresia finane publice este asociat cu statul, unitile administrativ
teritoriale i alte instituii de drept public, mprumuturile i datoriile acestora". (Finane publice. Bucureti: Ed. Didactica i Pedagogic, R.A., 1992, p. 19).
Toma Mihai: "Finanele publice comport fluxuri bneti organizate in scopul procurrii
resurselor statului i instituiilor publice i, ulterior,al satisfacerii unor nevoi generale ale
societii, cum ar fi finanarea nvmntului gratuit, a asistenei medicale, asigurrilor sociale, a
instituiilor de ordine public". (Finane i gestiune financiar. - Bucureti: Ed. Didactica ni
Pedagogic, R.A. , 1992, p.3).

24

Dan-Drosu aguna: "Finanele publice sau relaiile financiare sunt raporturi socialeconomice de formare i repartizare, in form bneasc, care apar in legtur cu constituirea i
utilizarea resurselor necesare funcionrii i dezvoltrii generale a societii.
Relaiile financiare se pot caracteriza, datorit specificului lor, prin urmtoarele trsturi:
1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar in procesul
formarii, repartizrii i utilizrii produsului social.
2. Relaiile financiare apar n form bneasc deoarece, n cadrul produciei de mrfuri i
a aciunii legii valorii, procesul de producie, reproducie si de circulaie a mrfurilor,repartiie a
produsului

social. relaiile de

schimb,

retribuirea

muncii,

precum

i relaiile dintre agenii economici sau dintre acestea

i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, in cadrul unor relaii bneti. Noiune
a de finane sau relaii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii
reprezint, dup cum se tie, o marf cu caliti speciale, n timp ce finanele sunt relaii de
constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.
3. Relaiile financiare - relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti
ale societii - sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun, in mod necesar," o contraprestaie
direct, din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
4. O alt trstur a relaiilor financiare este aceea c mijloacele bneti, repartizate i
utilizate

de

subiectele beneficiare, nu se ramburseaz. (aguna

Dan-

Drosu. Drept financiar si fiscal. - Bucureti: Editura OSCAR-PRINT, 1994, p. 57-58).

Rodionova V.M.: "Dup coninutul economic finanele publice sunt relaii bani cu prilejul
distribuiei i redistribuiei valorii produsului social in compartimentul avuiei naionale, legate
de formarea resurselor financiare la' dispoziia statului i ntreprinderilor lui i folosirea
mijloacelor statului la cheltuieli pentru lrgirea produciei, satisfacerea necesitilor socialculturale crescnde a membrilor societii, nevoile aprrii trii i a administrrii.
6. Coninutul economic al finanelor publice este eterogen; in componena lor se separ
verigi izolate aparte, fiecare din care exercit funcii specifice. In componena finanelor publice
se includ: bugetele diferitor niveluri a administraiei publice, fonduri extrabugetare, creditul
public,finanele

ntreprinderilor

de

stat."
25

(/..

..

,..

.;

..

.-.:

,1995.- .235)

Anexa 4
IV. Opinii referitor la funciile i rolul finanelor
Maurice Duverger, referindu-se la statul modern din secolul nostru, scrie ea acesta "nu se
mai mrginete la sarcinile militare i poliieneti tradiionale. El intervine in via social pentru
a stimula producia In perioada de criz, pentru a mpiedica creterea preturilor i a menine
puterea de cumprare a monedei in perioada de inflaie, pentru a asigura tot timpul o ct mai
bun utilizare a bogiilor rii i repartizarea venitului naional. Pentru acest stat modern,
finanele publice nu sunt numai un mijloc de acoperire a cheltuielilor sale de administraie, ci si aceasta in primul rnd - un mijloc de a interveni in viaa social, de a exercita o presiune asupra
cetenilor, pentru a organiza ansamblul naiunii". (Institutions financieres, Coli. Themis, Presses
Uni-versitaires de France, Paris, 1956. p. 2).
Pierre Lalumiere: "Cheltuiala public a fost conceput ca un mijloc de intervenie pe plan
economic i social; dac ea continu s serveasc in egal msur la-creterea capacitii de
producie a economiei (cheltuieli publice de investiii) sau la redistribuirea veniturilor in favoarea
categoriilor sociale defavorizate (cheltuieli publice de transfer). Impozitul este, de asemenea,
considerat ca un " procedeu de intervenie aflat la ndemn statului; dac continu sa asigure
acoperirea cheltuielilor publice , el trebuie s permit in aceeai msur o anumit egalizare a
condiiilor sociale (amputarea prin impozit a veniturilor mari, detaxarea categoriilor sociale
defavorizate) sau s provoace, prin incitare, dezvoltarea economic (exonerarea activitilor
rentabile, majorarea impozitelor de la agenii marginali etc.). Prin utilizarea judicioas a
cheltuielilor i veniturilor, bugetul de stat devine un imens "filtru", care prelev pe calea
impozitului o parte din venitul naional i care i distribuie prin intermediul cheltuielilor
corespunztoare

pentru

obiective economice sau sociale".(Les

finances publiques,

Libraitie Armnd Colin, Paris, 1970, p. 17).

Iulian Vcrel: "Finanele publice i ndeplinesc misiunea lor social prin funciile pe
care le exercit, si anume prin funcia de repartiie i funcia de control" (Finane publice. Bucureti: Ed. Didactic i Pedagogic., 1992. p. 29).
26

Richard Musgrave, Peggy Musgrave: "...Impozitele sau cheltuielile pot influiena mult
economia. Ele servesc mai multor scopuri. Cteva obiective, ce in mai mult sau mai puin de
politica bugetar ... includ:
1. Prevederi pentru bunuri sociale, sau procesul conform cruia resursele totale sunt
distribuite intre bunurile individuale i sociale, unde cele sociale au prioritate. Aceast prevedere
poate fi numit funcie de alocare a politicii bugetare. Politica de reglementare, care poate fi
considerat o parte a funciei de alocare, nu este inclus aici, deoarece nu reprezint
o problem premordial a politicii bugetare.
2. Ajustarea distribuiei venitului i beneficiului, pentru asigurarea conformitii pe care
societatea o consider ca "echitabil* i "just", aici constituie funcia de distribuie.
3. Folosirea politicii bugetare ca mijloc de atingere a unui grad nalt de ocupare a forei de
munc, a unui grad rezonabil de stabilitate a nivelului preurilor, i o rat acceptabil a creterii
economice cu efecte in comer i balana de pli. Noi considerm toate aceste obiective ca
funcie de stabilizare." (Public Finance in Theory and Practice, Fourth Edition, McGraw-Hill
Book" Company, New York, St. Louis, San-Francisco, 1984. p. 6-7).
Dan-Drosu aguna: "Finanele publice, n procesul formarii, repartizrii i utilizrii
mijloacelor bneti ale societii, ndeplinesc dou funcii: de repartiie i de control.
1. Funcia de repartiie se realizeaz in procesul de formare si repartizare a mijloacelor
bneti, mai exact, in momentul repartiiei produsului social i a venitului naional.
Funcia de repartiie a finanelor se realizeaz in doua momente: formarea resurselor i
repartizarea acestora...
2. Funcia de control are ca scop asigurarea respectrii legilor i creterea eficienei
economice printr-o mai bun administrare a banului public. De asemenea, prin control, se
contribuie la realizarea echilibrului monetar, valutar i financiar in economie. Controlul este
exercitat de organe specializate ale statului: organele Ministerului Finanilor, ale Grzii
Financiare etc."(aguna Dan-Drosu. Drept financiar si fiscal. - Bucureti: Editura OSCARPRINT, 1994, p. 58).
Rodionova V.M.: "Esena finanelor ca o sfer deosebit a relaiilor de repartiie, se
manifest in primul rnd cu ajutorul funciei de repartiie. Anume prin aceast funcie se
27

realizeaz destinaia social a finanelor - aprovizionarea fiecrui agent economic cu resursele

financiare necesare, folosite in form de fonduri bneti cu destinaie special...
7. Proprietatea obiectiv caracteristic finanelor, care coast in capacitatea de a "semnala"
despre derularea procesului, de repartiie, se manifest prin alt funcie - de control."
(/.. , .. ,.. .; . ..
.-.: ,1995, .22-25).

28