Procesul de dezvoltare a medicamentelor

- de la eprubeta pana la autorizare -

Cercetarea si fabricarea
substantelor active

Dezvoltarea
preclinica

Preformulare

Dezvoltarea unui
medicament
Conditionare
Productia
industriala
MEDICAMENT

Dezvoltarea
clinica

Faza pilot
Prototip

AVIZ DE FABRICATIE

Autorizatie de punere
in vanzare

Comercializare

Prescriptie
medicala

EFECT TERAPEUTIC

Formulare

BOLNAV

Eliberare
medicament

Administrare

Cercetarea si fabricarea substantei active

Studiul pietei de
medicamente
Posibilitati de
cercetare

Orientarile cercetarii

Chimie de sinteza
Biotehnologie
Farmacologie

Prospectarea
epidemiologiei

Dezvoltarea unui medicament

1. Dezvoltarea preclinica

Preformulare
Formulare si optimizare

Conditii de ordin:
analitic
cinetic
economic
industrial
international
marketing
medical
farmaceutic
toxicologic

Preformulare
I. Proprietati fizico-chimice
1. Caractere organoleptice
2. Proprietati fizice
solubilitate
dimensiunea particulelor
starea critalina sau amorfa
forme polimorfe
3. Proprietati chimice
stabilitate
interactiuni sub influenta
factorilor:
- temperatura
- umiditate
- oxigen
- lumina
- microorganisme
- factori diversi

II. Soarta in organism

4. Toxicitatea
acuta, cronica
teratogeneza
mutageneza
cancerogeneza
biocompatibilitate
imunocompatibilitate
5. Farmacocinetica
absorbtie
repartitie
biotransformare
eliminare
6. Activitatea terapeutica
locul de actiune
mecanismul de actiune
efecte secundare
7. Biodisponibilitate

Formulare si optimizare
Formularea:
- determina compozitia calitativa si cantitativa a medicamentului
- enumera diferitii componenti inclusi in formula farmaceutica care va fi fabricata
- cantitatile exacte ale fiecarui component, atat pentru substantele
medicamentoase cat si pentru cele auxiliare

Factorii care intervin in formulare:

-

substanta medicamentoasa
calea de administrare
forma farmaceutica
substantele auxiliare
procedeul de fabricare si de control
materialele si articolele de conditionare

Optimizarea formulei farmaceutice

Substanta medicamentoasa

Selectarea formelor farmaceutice posibile

OPTIMIZARE
Excipienti

Proces tehnologic

Controlul in cursul fabricarii

Validari

Rezultatele dezvoltarii preclinice

Dosarul farmaceutic cuprinde:
datele chimice, analitice si farmaceutice privind compozitia si
proprietatile substantelor medicamentoase si a formei farmaceutice:
compozitia produsului finit, denumirea substantelor medicamentoase si
auxiliare, cantitatile pentru fiecare component
specificatiile relative pentru fiecare substanta activa si auxiliara
specificatiile relative pentru forma farmaceutica:
- descrierea procedeului de fabricare
- controlul materiilor prime
- controlul produsului finit (Norma de calitate)
- descrierea conditiilor de depozitare si transport
recipiente
stabilitate
cercetari de biodisponibilitate
interactiuni
8

Dosarul farmacologic preclinic:

date de farmacocinetica:
-

absorbtia
concentratia sanguina, plasmatica
legarea de proteine
distributia
biotransformarea
eliminarea
cinetica la doze repetate
modul de administrare
rezultatele prelucrate statistic
t1/2

date de farmacodinamie:
izolate

- efectele asupra animalelor sanatoase pe organismul intreg sau pe organe

-

metodele utilizate si animalele de experienta

efectele farmacologice importante pentru indicatiile prevazute
efectele adverse previzibile
DL 50
comparatii calitative cu produse avand aceleasi efecte

Dosarul toxicologic preclinic:

studii de toxicitate acuta

studii de toxicitate cronica
toleranta locala
cercetari toxicologice speciale
- efectele asupra reproducerii
- efectul cancerigen
- efectul mutagen
Dosar farmaceutic
Dosar farmacologic preclinic
Dosar toxicologic preclinic

Cerere Aviz
Cercetare clinica

Norma de calitate
Monografie

10

5000 compusi

11

2. Dezvoltarea clinica

12

FAZA I
Administrarea pentru prima data a unui produs de investigat la om

Scopuri:
- stabilirea tolerantei umane fata de doze crescatoare
- studierea factorilor farmacologici
- farmacocinetica ADME - obtinerea primelor informatii privind:
repartitia,
biotransformarile metabolice ale moleculei de substanta,
eliminarea
- definirea locului si mecanismului de actiune
- stabilirea domeniului dintre doza terapeutica si doza la care apar
efectele secundare sau toxice
- cunoasterea modului de patrundere a substantei in organism
- evaluarea biodisponibilitatii
- studii preliminare privind activitatea sau beneficiul terapeutic
potenial)
20-80 voluntari sanatosi
aprobare etica
consimtamant informat
supraveghere medicala

13

FAZA II
este inceputul studiilor clinice controlate
Scopuri:
-

explorarea preliminara a eficacitii terapeutice la pacieni

determinarea regimului de doz/doze
determinarea efectelor secundare pe termen scurt
determinarea severitatii efectelor secundare

> 100 voluntari bolnavi, de obicei pacienti al caror tratament nu a dat rezultate
testari bine controlate, sub supraveghere medicala stricta
se administreza doze unice si doze repetate

14

FAZA III
se efectueaza studii clinice largite si studii speciale
sunt studiile de confirmare terapeutic
Scopuri:
- confirma datele preliminare despre sigurana i eficacitatea
medicamentului obinute n faza II
- exploreaz utilizarea medicamentului la populaii mai largi
- exploreaz utilizarea medicamentului n stadii diferite de boal
- exploreaz utilizarea medicamentului n asociere cu alte
medicamente
- completeaz informaiile necesare susinerii instruciunilor adecvate
pentru utilizarea medicamentului
500-5000 bolnavi
se incearca si diferite forme farmaceutice
se fac studii la batrani, copii, bolnavi cu boli concomitente, interactiuni
medicamentoase

Dosarul clinic cuprinde:

efectele terapeutice
mecanismul de actiune
testele farmacocinetice
efectele adverse

15

In medie de la stadiul de molecula si pana la faza de

autorizate de punere pe piata dureaza 15 ani!
Teste
preclinice

Faza I

Faza II

Faza III

ANM

Ani

3.5

2.5

Populatia
de testat

Lab/studii
pe animale

20-80
voluntari
sanatosi
Determina
siguranta/
doza

100-300
pacienti

500-5000
pacienti

Evalueaza
eficacitatea

Verifica
eficacitatea,
monitorizare
pe perioade
lungi

Scop

F, O, BD

Rata de
suuces

5000
componente
testate

Dosar
ANM
spre
aprobare
teste
clinice

5 componente
intra in testari clinice

Dosar
ANM spre
aprobare

Procesul
de
aprobare
1
aprobat

16

CONDITII DE VALIDARE

Comisia medicamentului

Cercetare de laborator

Dosar farmaceutic

Aviz de necesitate
Brevet de inventie

Dosar farmacologic preclinic

Aviz norma de calitate

Dosar toxicologic preclinic

Aviz terapeutic

Dosar clinic

AVIZ DE FABRICARE

Nume
depus
(Marca)
Indicatii
Contraindicatii
Posologie
Conditionare

17

Cererea de autorizare si inregistrare cuprinde:

numele si adresa solicitantului si numarul autorizatiei sale
denumirea comerciala si internationala a medicamentului
forma farmaceutica, compozitia completa: formula chimica a s.a. si s. aux.
proprietatile medicamentului (clasificarea terapeutica)
indicatii terapeutice, doze, cai de administrare, mod de intrebuintare
efecte adverse, contraindicatii, precautii, interactiuni
recipiente, ambalaj, eticheta
termen de valabilitate, conditii de pastrare
inregistrarea in strainatate
dosare: farmaceutic, toxicologic, farmacologic preclinic si clinic
prospectul de conditionare primara si secundara
descrierea si prezentarea ambalajului, etichetelor
probe pentru analize de laborator (fizice, chimice, microbiologice, biologice,
tehnologice), pentru s.a. si forma farmaceutica
angajamentul de a respecta decizia privind retragerea medicamentului din
terapeutica in cazul hotararii MS
copia certificatului de inregistrare in tara de origine
certificatul GMP al producatorului
chitanta pentru plata taxei de inregistrare

MS

Autorizatia de fabricare si Certificatul de inregistrare valabil 18

3 ani

Realizarea in faza pilot a medicamentelor

descoperirea operatiilor inaplicabile din diferite motive

punerea in evidenta a dificultatilor
cercetarea aparatelor si tehnologiilor de fabricare adaptate la productia mare
prevenirea cauzelor de eroare pentru a le elimina
protejarea produsului contra tuturor manipularilor intempestive
cresterea randamentului
ameliorarea conditiilor de lucru si a calitatii produsului
reducerea la minim a costurilor de productie si a alterarii calitatii produsului

ANMDM Autorizatia de punere pe piata valabila 5 ani

19

Productia industriala a medicamentelor

- Sistemul de asigurare a calitatii Specificari privind materiile prime cumparate sau fabricate
Depozitarea materiilor prime in aria de carantina
Transferul materiilor prime cumparate in depozitul de eliberare
Calcularea si cantarirea materiilor pentru necesarul fabricate
Procedee de control a formulei de fabricatie si al sarjei
Laboratorul analitic
Laboratorul analitic

Controlul in timpul fabricarii

Proces complet
Conditionare

Laboratorul analitic

Produs finit in depozitul de carantina

Controlul echipamentelor
si ingredientelor
Controlul in timpul
fabricarii
Controlul echipamentelor,
al prodului finit,
etichetelor si recipientelor

Verificarea sarjei

Produs finit in depozitul de eliberare

Laboratorul analitic urmarirea stabilitatii

20

Marketing

Regulile de buna practica

de fabricatie
constituie unul din elementele sistemului de Asigurare a
calitatii
garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate in
conformitate cu standardele de calitate stipulate in APP
sunt recomandari pentru companiile de medicamente ca sasi indeplineasca obiectivele lor prin mijloace adaptate
specifice unitatii sau productiei lor.

21

Reguli de buna practica de fabricatie

INTRODUCERE
ISTORICUL REVIZUIRILOR
CUPRINS
GLOSAR
PARTEA I CERINE DE BAZ PENTRU MEDICAMENTE
CAPITOLUL 1 - MANAGEMENTUL CALITII
CAPITOLUL 2 PERSONALUL
CAPITOLUL 3 - LOCALURILE I ECHIPAMENTELE
CAPITOLUL 4 - DOCUMENTAIA
CAPITOLUL 5 FABRICAIA
CAPITOLUL 6 - CONTROLUL CALITII
CAPITOLUL 7 - CONTRACTUL DE FABRICAIE I DE CONTROL
CAPITOLUL 8 - RECLAMAIILE I RETRAGEREA PRODUSULUI
CAPITOLUL 9 AUTOINSPECIA
PARTEA a II-a CERINE DE BAZ PENTRU SUBSTANELE ACTIVE
MATERII PRIME

FOLOSITE CA

22

PARTEA a III-a DOCUMENTE LEGATE DE BPF

Dosarul standard al locului de fabricatie
Managementul riscului n domeniul calitii
Ghid privind sistemele de calitate in domeniul farmaceutic
Certificatul seriei in cazul Acordurilor de Recunoastere mutuala

23

Anexa 1 Fabricaia medicamentelor sterile

Anexa 2

Fabricaia medicamentelor biologice de uz uman

Anexa 3

Fabricaia medicamentelor radiofarmaceutice

Anexa 4 Fabricaia medicamentelor de uz veterinar altele dect cele imunologice

Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7

Fabricaia medicamentelor imunologice de uz veterinar

Fabricaia gazelor medicinale

Fabricaia medicamentelor de origine vegetal

Anexa 8

Prelevarea materiilor prime i a materialelor de ambalare

Anexa 9

Fabricaia lichidelor, cremelor i unguentelor

Anexa 10 Fabricaia medicamentelor sub form de aerosoli presurizai pentru

inhalat, cu valv dozatoare
Anexa 11 Sisteme computerizate

Anexa 12 Utilizarea radiaiilor ionizante n fabricaia medicamentelor

Anexa 13 Fabricaia medicamentelor pentru investigaie clinic

Anexa 14

Fabricaia medicamentelor derivate din snge i plasm umane

Anexa 15

Calificarea i validarea

Anexa 16 Certificarea de ctre o persoan calificat i eliberarea seriei

Anexa 17

Eliberarea parametric

Anexa 19 Probe de referin i contraprobe

24

1. Definirea clar a procesului de fabricaie i revizuirea lui sistematic n acord cu experiena dobndit, astfel nct s fie
asigurat reproductibilitatea tuturor caracteristicilor produsului.
2. Validarea etapelor critice ale procesului de fabricaie i a schimbrilor semnificative ale acestuia.
3. Asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru aplicarea R.B.P.F.:
personal calificat i instruit corespunztor
local i spaii adecvate
echipament, instalaii i servicii de ntreinere adecvate
ambalaje, etichete i alte materiale corespunztoare pentru produsele finite, intermediare i vrac
proceduri i instruciuni aprobate
depozitare i transport corespunztoare.
4. Redactarea clar i fr ambiguiti a instruciunilor i procedurilor.
5. Instruirea operatorilor pentru respectarea corect a procedurilor.
6. nregistrarea manual sau cu instrumente de nregistrare a tuturor rezultatelor din toate etapele procesului de fabricaie,
evideniindu-se respectarea riguroas a formulei i procedurii, astfel nct produsul obinut s corespund calitativ i
cantitativ specificaiilor; abaterile semnificative trebuie nregistrate n detaliu i analizate.
7. Documentele de fabricaie i de distribuie trebuie s oglindeasc fidel istoricul complet al unei serii; acestea trebuie s fie
pstrate i s fie exprimate ntr-o form clar i accesibil.
8. Distribuia produselor trebuie s fie fcut n condiii care s nu prejudicieze calitatea acestora.
9. Existena unui sistem eficient de retragere, n caz de necesitate, a oricrei serii de produs.
10. Examinarea reclamaiilor, investigarea cauzelor, defectelor de calitate i luarea msurilor corespunztoare pentru produsul
necorespunztor reclamat, ct i pentru prevenirea repetrii deficienei

25

Istoric
1902 act privind controlul biologic al produselor
1906 act privind alimentele si medicamentele
1937 - utilizarea siropului cu sulfanilamid avnd ca solvent
dietilenglicolul
1938 - infiintare FDA

26

 1941 tablete de sulfatiazol contaminate cu fenobarbital

Initiere GMP
1941 - certificare FDA pentru insulina
1945 - certificare FDA pentru penicilina
1955 vaccinul polio (Cutter Labs USA)
recomandarea evaluarii inocuitatii si
inspectarea fabricii producatoare

certificat de puritate semnat de doctor 1906

27

 1960 tragedia thalidomidei

1962 - amendamentele Kefauver-Harris
1963 prima
medicamente

varianta

GMP

(FDA)

pentru

1967 prima varianta GMP (OMS) aprobata si

publicata in 1968 in al XXI-lea Raport OMS si
apoi reintrodus in 1971 in Suplimentul
Farmacopeei Internationale, editia a II-a
Conform definiiei adoptate la Conferina O.M.S.
de la Helsinki (1968), controlul calitii
preparatelor farmaceutice presupune controlul
de la un capt la altul al procesului de fabricaie,
ncepnd de la materia prim pn la forma
final a preparatului farmaceutic, al puritii,
activitii,
sterilitii,
stabilitii
medicamentului, ct i al conformitii acestuia
cu indicaiile prevzute pe ambalaj.
Kennedy semneaza amendamnetele Kefauver-Harris

28

 1969 - adoptarea Sistemului OMS de certificare a calitii produselor

farmaceutice care circul n comerul internaional - versiunile revizuite ale
sistemului de certificare i ale textului RBPF au fost adoptate n 1992 n al
XXXII lea Raport OMS.
1970 - s-a constituit Convenia pentru recunoaterea reciproc a
inspeciilor privind fabricarea produselor farmaceutice: Pharmaceutical
Inspection Convertion (PIC)
1972, 1973 - eecuri raportate - stimulatoare cardiace
1975 - dispozitiv intrauterin Dalkon Shield leziuni
clase I, II, III de dispozitive medicale n funcie de
gradul de control necesar pentru a fi sigure i eficiente

29

 1978 - important productor de formule

pentru sugari a reformulat doua dintre
produsele sale din soia
1979 sugarii sunt diagnosticati cu alcaloz
metabolic hipocloremic

1980 reglementari privind formularea i

producia de formule pentru sugari

We can learn from these lessons or can mankind educate

itself only by disaster and tragedy?
(by sen. Paul Douglas on the acceptance of the
Senates 1962 drug bill)

30

1981 - Decretul Consiliului de Stat Nr. 343 din 26 noiembrie 1981 - Romnia a
aderat la PIC i alturi de Ungaria au fost singurele state din blocul rilor oc
membre ale Conveniei. ISCMCF a fost desemnat ca autoritate competent
pentru efectuarea inspeciilor privind respectarea normelor de RBPF

1987 Semnarea Actului Unic European care completeaz tratatul de la Roma (din
1957) fixnd anul 1992 ca dat a intrrii n vigoare a pieii unice inclusiv pentru
medicamente.

1989 Comunitatea European adopta propriul ghid GMP

1992 se infiinteaza Agenia European a Medicamentului (European Medicines

Evaluation Agency EMEA)

Incepnd din 1993 au fost nfiinate ANM n mai multe state ca Frana, Marea
Britanie, Irlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Polonia, Croaia,
Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania.

Relatii de cooperare ntre U.E. i S.U.A. i Japonia n cadrul Conferinei

Internaionale pentru Armonizare (ICH).

31

 Medicamentul, pentru a fi utilizat trebuie sa fie de calitate, eficace

si utilizat in deplina siguranta.
CALITATEA (ISO)
reprezinta ansamblul de proprieti i caracteristici ale unei entiti
care i confer acesteia aptitudinea de a satisface necesiti exprimate
i implicite i devine unic criteriu de patrundere a unui produs pe
piaa naional i de susinere a lui la export, deci un element esenial
pentru succesul unei intreprinderi.
este rezultatul unei structuri organizaionale denumit sistemul
calitii i a unui management specific.

32

ri membre ai asociaiei
ri corespondente cu asociaia
ri observatoare
ri cu ISO 3166-1 care nu sunt membre la ISO
33

 Standardul - un document, stabilit prin consens i aprobat de ctre

un organism recunoscut, care asigur, pentru uz comun i repetat,
reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activiti sau
rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de ordine ntrun anumit context.
Standardul de calitate document cu rol de instrument cu scopul
de a asigura imbunatatirea permanenta a calitatii produselor, in
vederea satisfacerii cerintelor consumatorului.
Tipuri de standarde:
Standarde nationale romane: SR (STAS)
Standarde nationale din alte tari: NF EN ISO (Franta), BS (Marea
Britanie)
Standarde europene: EN
Standarde internationale: ISO

34

Standarde ISO

SR EN ISO 9001 : 2008 "Sisteme de management al calitatii. Cerinte - stabileste cerintele

pentru un sistem de management al calitatii

SR EN ISO 9000:2006 "Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si

vocabular - descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si
defineste terminologia pentru sistemele de management al calitatii.

SR EN ISO 9004 : 2010 "Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru

imbunatatirea performantelor - furnizeaza linii directoare care depasesc cerintele
prezentate in ISO 9001:2008 in scopul de a lua in considerare atat eficacitatea cat si eficienta
unui sistem si management al calitatii si in consecinta potentialul de imbunatatire a
performantelor unei organizatii.

SR EN ISO 19011: 2003 "Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calitatii

si/sau de mediu - furnizeaza indrumari referitoare la principiile de auditare, conducerea
programelor de audit, desfasurarea auditurilor sistemului de management al calitatii si
auditurilor sistemului de management de mediu.

SR ISO 10007 : 2005 "Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru

managementului configuratiei - ofera indrumari pentru utilizarea managementului
configuratiei in cadrul unei organizatii (acesta include planificarea managementului
configuratiei, identificarea configuratiei, controlul modificarilor, evidenta stadiului
configuratiei si auditul configuratiei); este aplicabil pentru a sustine produsele de la conceptie
pana la eliminare;

SR ISO 10015 : 2000 "Managementul calitatii. Linii directoare pentru instruire furnizeaza liniile directoare pentru elaborarea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea
strategiilor si sistemelor de instruire care influenteaza calitatea produselor furnizate de o
35
organizatie

SR ISO 10012-2 : 2000 "Asigurarea calitatii pentru echipamente de masurare. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de masurare cuprinde recomandari (si indrumari de implementare a acestora) referitoare la asigurarea calitatii proceselor de masurare efectuare de organizatie

SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996 "Conditii de asigurare a calitatii pentru echipamente de masurare. Partea1: Sistemul de
configurare metrologica a echipamentului de masurare - cuprinde conditiile de asigurare a calitatii aplicabile de organizatie pentru a se asigura ca
masurarile sunt efectuate cu exactitatea dorita.

SR ISO 10013 : 1997 "Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii - furnizeaza linile directoare pentru pregatirea, elaborarea si controlul
manualelor calitatii

SR ISO 10005 : 2007 "Sisteme de management al caitatii. Linii directoare pentru planurile calitatii - furnizeaza linii directoare pentru a ajuta
organizatiile in dezvoltarea, analiza, acceptarea, aplicarea si revizuirea planurilor calitatii; acest standard este aplicabil planurilor calitatii pentru un
proces, produs, proiect sau contract, pentrtu orice categorie de produs (hardware, software, materiale procesate si servicii) si pentru orice industrie.

SR EN 45014 : 1993 "Criteri generale pentru declaratia de conformitate data de furnizori - specifica criteriile generale pentru declaratia de
conformitate data de organizatie clientilor sai

SR EN ISO 14001:2005: Sistemul de Management al Mediului - contine cerinte obligatorii referitoare la respectarea legislatiei sau altor reglementari
de mediu aplicabile si reprezinta standardul de referinta pentru implementarea unui sistem de managementul mediului propus de specialistii forului
international de standardizare.

SR OHSAS 18001:2008: Sisteme de management al sntii i securitii ocupaionale. Cerine

SR OHSAS 18002: Sisteme de management al sntii i securitii ocupaionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001 stabilete cerine pentru un sistem de management al sntii i securitii ocupaionale care ajut organizaia s-i in sub control propriile riscuri i
s-i mbunteasc performanele
SR OHSAS 18002:2009, Sisteme de management al sntii i securitii ocupaionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS
18001:2007

36

Inspectie

Asigurarea
calitatii

Inspectie

Controlul
calitatii

Managementul
calitatii totale

ASIGURAREA CALITII (QA Quality Assurance) reprezint un ansamblu

de activiti planificate i sistematice, implementate n cadrul sistemului calitii
i demonstrate att ct este necesar pentru a da ncrederea corespunztoare c o
entitate va satisface condiiile referitoare la calitate.
CONTROLUL CALITII (QC Quality Control) se refer la tehnicile i
activitile cu caracter operaional utilizate pentru ndeplinirea condiiilor de
calitate, care are la baz metode, procedee, teste specifice.
MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE (TQM Total Quality Management)
mod de management al unei organizatii, concentrat pe calitate, bazat pe
participarea tuturor membrilor acesteia si care vizeaza un succes pe termen lung
prin satisfacerea clientului precum si avantaje pentru toti membrii organizatiei si
societatii.

37

 Concepia modern asupra asigurarii calitatii are n vedere prevenirea

apariiei unor deficiene de calitate nc de la proiectarea produsului
i fabricarea acestuia.
Calitatea unui produs se construiete, trebuie s fie proiectat i
fabricat i ca urmare controlul calitatii nu se rezum la testele efectuate
n laborator, ci se refer la operaiile care se desfoar n toate
compartimentele: cercetare i dezvoltare, producie, aprovizionare,
depozitare, marketing i inclusiv furnizorii de materii prime i clienii.
Controlul
materiei prime
si auxiliare
Analiza
produsului

CALITATEA
PRODUSULUI

Controlul
procesului tehnologic

Protectia
mediului

Protectia
consumatorului

Concurenta
38

Controlului Calitatii (CC)

face parte din RBPF
se refera la prelevarea probelor, specificatii (norme de
calitate), controlul de laborator si de procedurile de
organizare, documentare si eliberare a rezultatelor analizei
garanteaza efectuarea analizelor necesare
da asigurari ca materiile prime, auxiliare, cele de ambalare si
produsele finite nu sunt eliberate pentru utilizare, vanzare
sau nu sunt furnizate decat daca sunt indeplinite cerintele
de calitate

39

Principalele cerinte pentru controlul calitatii

existenta instalatiilor si echipamentelor adecvate, a
personalului calificat si a procedurilor aprobate pentru:
- prelevarea probelor
- controlul si analiza materiilor prime, a materialelor de
ambalare, a produselor intermediare, vrac si finite
supravegherea conditiilor de mediu conform scopurilor RBPF
inregistrarea manuala sau computerizata a tuturor
procedurilor cerute pentru a putea demonstra efectuarea lor,
precum si obligativitatea inregistrarii si investigarii
amanuntite a modificarilor produse
validarea metodelor de control

40

Tipuri de analize pentru verificarea calitatii produselor

1. analize senzoriale (organoleptice)
presupun evaluarea calitii produselor cu ajutorul organelor de
sim i obinerea de rspunsuri individuale, care prelucrate apoi
statistic pot furniza un rspuns obiectiv.
metodele analizei senzoriale sunt rapide, economice, simple i
nedistructive, ceea ce permite aplicarea lor pe scar larg.
ponderea acestui tip de analiz, pentru aprecierea calitii este
de 40-90 %.
cuprinde, n funcie de natura produsului analizat:
impresia olfactiv,
analiza gustativ,
analiza vizual,
analiza tactil,
metoda combinat.

41

2. analize de laborator
caracterizate printr-un nalt nivel tiinific al rezultatelor.
cuprind totalitatea metodelor de msurare, ncercare, testare,
stabilire a compoziiei calitative i cantitative, a proprietilor
i caracteristicilor produselor.
realizarea practic este posibil prin utilizarea de
instrumente i aparatur de msur pentru evidenierea
proprietilor fizice, chimice, microbiologice, mecanice sau
tehnologice.
prin complexitatea informaiilor pe care le ofer, completeaz
analiza senzorial, contribuind la un control riguros al
calitii produselor.
in funcie de natura proprietilor care se msoar, metodele
de laborator pot fi:
fizice,
chimice,
fizico chimice,
mecanice,
biologice,
microbiologice,
bacteriologice

42

Metode fizice
se utilizeaz pentru determinarea unor proprieti fizice i de
structur, fiind caracterizate prin rapiditate, simplitate i
precizie.
sunt, n general, nedistructive i nu reclam un consum mare
de reactivi.
determinrile ponderale ( mas, greutate specific, densitate)
determinri refractometrice - determinarea indicelui de
refracie al produselor lichide sau solide transparente, permite
obinerea de informaii asupra concentraiei n compus util
determinri
microscopice
pentru
studii
asupra
structurii/texturii unor produse
determinri
colorimetrice
folosesc colorimetre sau
fotocolorimetre
metode mecanice - pentru determinarea proprietilor mecanice
ale produselor.
Metode biologice, microbiologice i bacteriologice - pentru
depistarea eventualelor microorganisme care pot influena
calitatea unui produs afectnd astfel starea de sntate a
consumatorilor i chiar viaa acestora.
43

Metode chimice i fizico-chimice

metode care furnizeaz rezultate cu o baz tiinific
riguroas, reproductibile i care se obin rapid.
necesit aparatur performant i personal calificat pentru
execuia i interpretarea rezultatelor
includ:
- metode clasice de analiza (gravimetrie, titrimetrie),
- metode instrumentale moderne: electrochimice sau optice

44

Metode chimice:

Se bazeaza pe o serie de
operatii chimice folosind
sticlaria uzuala de laborator
Presupun masuratori de
masa si volum;
Avantaje:
- Procedee simple si precise
Necesita
echipamet
simplu, accesibil si usor de
intretinut
Dezavantaje:
Lipseste,
uneori,
specificitatea;
- Timp relativ mare de
realizare a analizei;
- Precizia scade odata cu
micsorarea cantitatii de
proba;
- Sunt lipsite de flexibilitate;
- Sunt poluante pentru
mediul inconjurator.

Metode instrumentale
(fizico-chimice)
Implica utilizarea unui echipament
complex bazat pe principii electronice,
optice sau termice;
Masoara o proprietate corelata cu
compozitia probei;
Avantaje:
- Determinari rapide si cu sensibilitate
ridicata;
- Se pot analiza cantitati mici de proba,
precum si probe complexe;
- Rezultatele au un grad ridicat de
siguranta
Dezavantaje:
- Necesita etalonare initiala sau
continua a aparatului;
- Sensibilitatea si precizia depind de
aparatura sau de metodele chimice de
etalonare;
- Costul initial si de intretinere este
ridicat;
- Necesita uneori spatiu pentru
aparatura;
- Implica personal cu pregatire speciala.
45

Caracteristicile procedeelor de analiza

specificitate permite masurarea cantitativa a unui parametru fizico-chimic sau a
unui grup functional al uneia sau mai multor substante prezente in esantion
selectivitate detectarea cantitativa a substantei examinate, in prezenta altor
compusi ce pot fi prezenti in esantion
fidelitate domeniul de acord intre o serie de masuri provenind de la mai multe
probe ale aceluiasi esantion omogen, in conditii precise
repetabilitate fidelitate in conditii identice: aceleasi analize, echipament, reactivi,
interval de timp scurt
reproductibilitate fidelitatea in conditii diferite: analisti, aparatura, laboratoare,
reactivi
exactitate domeniul de acord intre valoarea care este acceptata si valoarea medie
care este regasita, obtinuta prin aplicarea procedeului de analiza, dupa un anumit
numar de ori
liniaritate capacitatea de a furniza rezultate direct proportionale cu concentratia
in substanta de examinat, intr-un interval
sensibilitate capacitatea unui procedeu de analiza de a inregistra variatiile mici de
concentratie
prag de detectie cea mai scazuta cantitate de substanta care poate fi detectata,
dar necuantificata de o valoare exacta
prag de cuantificare cea mai scazuta cantitate de substanta care poate fi dozata in
conditiile experimentale descrise, cu o fidelitate si exactitate definite
46

Studiile clinice
orice investigatie efectuata asupra subiectilor umani, pentru:
- a descoperi sau a confirma efectele clinice, farmacologice si/sau alte efecte
farmacodinamice ale unuia sau mai multor medicamente
- a identifica orice reactie adversa la unul sau mai multe medicamente
- a studia absorbtia, distributia, metabolismul si eliminarea unuia sau mai
multor medicamente
- a evalua siguranta medicamentelor
- a evalua eficacitatea medicamentelor

You tell me, and I forget.

You teach me, and I remember.
You involve me, and I learn.
Benjamin Franklin

47

Teste clinice
Criterii:

obiectivul urmrit
- Studii clinice
- Studii clinice
- Studii clinice
- Studii clinice

loturile
-

raportarea temporal fa de studiul clinic

- Studii clinice prospective
- Studii clinice retrospective

cunoaterea prealabil a medicamentului administrat de ctre medicul investigator i

sau pacient
- Studii clinice deschise
- Studii clinice simplu-orb
- Studii clinice dublu-orb

de
de
de
de

eficacitate
siguran,
farmacocinetic
bioechivalen

de subieci implicai
Studii clinice necontrolate
Studii clinice controlate
Studii clinice de cohort

48

Studiile clinice controlate (controled trial):

etapa cruciala a studiului clinic
Scop:
- de a prevedea indiscutabil eficienta si siguranta unui medicament
- de a investiga consecintele intreruperii sau reluarii unui tratament
sunt comparative
daca nu exista un tratament, pentru comparatie, se administreaza la grupul
martor - placebo ( produs farmaceutic cu aspectul exterior al medicamentului
cercetat, dar lipsit de activitate farmacodinamica)
daca exista un tratament, se va administra acel medicament ca referinta
Criterii de admitere si excludere din studiu:
- boala tratata
- variabile cunoscute: varsta, sex.
- complianta
- contraindicatiile tratamentului
- depistarea si excluderea din lot a indivizilor semnificativ placebo reactivi

49

 Consimtamantul subiectului informat:

obtinerea si inregistrarea consimtamantului trebuie sa fie
in concordanta cu Regulile de Buna Practica in Studiul
Clinic si cu principiile etice care-si au originea in
Declaratia pentru Drepturile Omului de la Helsinki.
investigatorul (sau echipa lui) nu trebuie sa constranga sau sa influenteze
incorect un subiect sa participe sau sa-si continue participarea la studiu.
informarea pacientului (sau a reprezentantului legal acceptat daca subiectul nu
este capabil sa-si exprime consimtamantul) trebuie sa fie completa si sa acopere
toate aspectele importante ale studiului.
limbajul folosit in informatiile despre studiu (scris sau verbal) trebuie sa fie netehnic, practic si inteligibil pentru subiect.
inainte de obtinerea consimtamantului investigatorul trebuie sa acorde
subiectului timp suficient si ocazia de a se informa despre detalii privind studiul.
inainte de participarea subiectului la studiu, formularul scris al
consimtamantului trebuie semnat si datat personal atat de subiect cat si de
persoana care a efectuat informarea. De asemenea, subiectul trebuie sa
primeasca o copie a formularului.

50

Declaraia de la Helsinki, 1964 adoptat la The 18th World Medical

Assembly modificat la The 29th WMA Tokyo 1975 subliniaz c prima
obligaie a medicului este de a da sntate pacientului, orice act
medical sau sfat adresat unui pacient aflat n suferin somatic sau
psihic, trebuie efectuat exclusiv n spiritul utilitii pentru pacient.

Principii de baz:

1. Cercetarea clinic care implic subieci umani va fi fcut conform

2.
3.
4.

principiilor tiinifice, avnd la baz posibiliti tehnice conform

standardelor i posibiliti de documentare tiiific la zi.
Cercetarea tiinific medical trebuie efectuat n cadrul unui protocol
documentat, discutat n prealabil cu un comitet specializat.
cercetarea medical clinic trebuie condus de persoane competente n
domeniu i supervizat de o persoan din acelai domeniu.
cercetarea pe subieci umani se poate efectua doar innd cont de
riscurile pentru subiecii cercetrii.

51

5. raportul risc/beneficiu trebuie calculat nainte de nceperea

cercetrii.
6. va fi respectat dreptul pacientului asupra corpului su, orice
experiment se va efectua n ideea protejrii integritii fizice i
mintale a pacientului respectiv.
7. medicul va ncerca s prevad rezultalele experimentului,
efectund un scor hazard predictibil.
8. coordonatorul trialului este obligat s fac publice rezultatele
adevrate ale experimentului.
9. fiecare pacient va fi informat asupra scopului experimentului, a
metodelor, beneficiilor, expectanei, a riscurilor i posibilelor
eecuri.

52

10. Este recomandat ca informarea pacientului i acordul s

fie fcute n scris.

11. Orice pacient are dreptul s renune n orice moment
asupra experimentului.
12. este de dorit ca acordul s fie obinut de un alt medic, nu
de cel curant, fa de care pacientul are o relaie de
dependen.
13. n cazul incapacitii fizice sau mentale a pacientului
pentru exprimarea acordului la experiment, se vor lua
msurile legale prevzute n legislaia statului respectiv.
14. dac a survenit un caz de malpraxis se vor aplica
msurile legale n vigoare.

53

 Repartizarea sarcinilor si functiilor:

inainte de inceperea studiului trebuie sa
definesca, sa stabileasca si sa repartizeze
toate sarcinile si functiile in cadrul
studiului.

Aspectele financiare:

aspectele financiare trebuie inscrise intr-un

document care cuprinde acordul intre sponsor
si investigator.

Instiintarea / solicitarea adresata autoritatilor:

inainte de initierea studiului clinic, sponsorul trebuie sa supuna autoritatilor legale
o cerere adecvata de instiintare, in concordanta cu legislatia locala.

Informatii privind produsul investigat:

trebuie sa asigure existenta de date suficiente privind siguranta si eficienta
produsului (rezutate din studii neclinice / clinice)

54

 Studiu deschis: medicul si pacientul cunosc tratamentul

Studiu simplu orb: medicul cunoaste tratamentul, pacientul nu

Studiu dublu orb: nici medicul, nici pacientul nu cunoaste
tratamentul
repartizarea indivizilor pe loturi se face prin metoda randomizarii

Studii paralele:

comparatia se face pe grupe de bolnavi tratati paralel, unul cu

produsul de cercetat, altul cu produsul de comparatie.
durata totala de observatie 12 saptamani:
- fiecare medicament se administreaza - 8 saptamani la cate un grup de
30 bolnavi
- urmeaza o perioada de wash out sub placebo - 4 saptamani

55

Boala cronica sau recidivanta studii incrucisate tratamentele care

se compara sunt administrate alternativ, la fiecare bolnav, intr-o
ordine intamplatoare:
durata totala a observatiei este de 24 de saptamani:
- dupa 4 saptamani wash out sub placebo, fiecare medicament este
administrat alternativ, 8 saptamani, la cele 2 loturi
- urmeaza alta perioada wash out sub placebo, urmata de 8
saptamani cu celalalt produs
Avantaje:
- fiecare bolnav este propriul sau martor
- reducerea la jumatate a subiectilor
Dezavantaje:
- durata dubla
- valabil doar in afectiuni a caror simptome revin complet dupa
oprirea tratamentului

56

Metoda perechilor potrivite:

- cuplarea a cate 2 bolnavi, astfel incat fiecare pereche , ale carei
unitati primesc unul sau altul din tratamente sa cuprinda bolnavi
cat mai asemanatori
Dezavantaje:
- bolnavii nu pot fi perfect identici
- imposibilitatea de a forma perechi potrivite
Metoda secventiala:
- nu fixeaza dinainte numarul de subiecti participanti la studiu
- performantele celor 2 tratamente sunt comparate pe masura ce
tratamentul se desfasoara
- cercetarile se opresc cand se obtine un rezultat semnificativ
Avantaje:
- permite reducerea numarului de subiecti
- permite reducerea duratei tratamentului

57

Elemente de protocol
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Titlul studiului
Ipoteza si obiectivele evaluarii
Tipul de studiu
Selectionarea bolnavilor de cercetat
Repartizarea bolnavilor
Indicii folositi
Modul de inregistrare si raportare a rezultatelor
Modalitati de prelucrare statistica
Extrapolarea rezultatelor

58

Good Clinical Practices (GCPs):

Bune practici n studiul clinic (BPSC)

reprezint un standard internaional pentru etica i calitatea tiinific n

domeniul proiectrii, conducerii, nregistrrii i raportrii studiilor clinice la om,
care faciliteaz acceptarea reciproc a datelor de ctre autoritile competente n
domeniul medicamentului
reprezinta standardele etice, stiintifice si de calitate pentru proiectarea,
conducerea, inregistrarea si raportarea studiilor in care sunt implicati subiecti
umani pentru a asigura :
- protectia drepturilor, siguranta si buna stare a subiectilor in studiu
- obtinerea de date credibile in studiile clinice
- imbunatatirea calitatii globale a cercetarii clinice
- acceptarea mutuala a datelor

59

Cuprins
Glosar

Principiile privind buna practic n studiul clinic

Comisia de etic
Investigatorul
Sponsorul
Protocolul studiului clinic
Broura investigatorului
Documentele eseniale pentru desfurarea unui studiu clinic

60

Principiile GCP

ETICA

STIINTA

protejarea
drepturilor
omului

onestitatea si
repetabilitatea datelor

CONFORMITATE
cu regulamentele

studiu de calitate

61

Principii de baza :
trebuie sa fie conduse in conformitate cu principiile etice care isi au
originea in "Declaratia pentru drepturile omului" de la Helsinki
trebuie initiate si continuate numai daca beneficiul anticipat justifica
riscul
drepturile, siguranta si confortul subiectilor trebuie sa prevaleze fata de
interesele stiintifice si ale societatii
informatiile non-clinice si clinice disponibile constituie suportul studiului
clinic propus
trebuie sa fie corecte din punct de vedere stiintific si sa fie descrise intr-un
protocol clar si detaliat
trebuie conduse in conformitate cu protocolul aprobat/a obtinut o opinie
favorabila de la Comisia nationala de etica
supravegherea medicala si deciziile medicale luate in numele subiectilor
trebuie sa fie intotdeauna in responsabilitatea unui medic calificat

62

 fiecare persoana implicata in desfasurarea unui studiu clinic trebuie

sa fie calificata prin studii, instruire si experienta

consimtamantul exprimat in cunostinta de cauza trebuie sa fie obtinut
in mod liber de la fiecare subiect inainte de participarea acestuia la
studiul clinic
toate informatiile privind studiul clinic trebuie inregistrate, manevrate
si pastrate in asa fel incat sa se asigure exactitatea raportarii,
interpretarii si verificarii lor
trebuie protejata confidentialitatea inregistrarilor care pot identifica
subiectii, respectand reglementarile legale in vigoare referitoare la
confidentialitate si pastrarea secretului
medicamentele pentru investigatie clinica trebuie fabricate, manevrate
si pastrate conform regulilor de buna practica de fabricatie; ele trebuie
sa fie folosite numai in conformitate cu protocolul aprobat
trebuie folosite sisteme de lucru cu proceduri care sa asigure calitatea
fiecarui aspect al studiului clinic

63

Stabileste roluri si responsabilitati pentru:

- Sponsor
- Monitor
- Investigator
- Subiect
- Comisia de etica

Investigator

Monitor

Subiect
Sponsor

Comisie
de etica

- Sponsor persoana sau institutia care isi asuma responsabilitatea initierii,

conducerii si/sau finantarii studiului clinic
- Monitor persoana desemnata de sponsor pentru controlul bunei desfasurari a
studiului in concordanta cu regulile BPC.
- Investigator - un medic sau o persoana care exercita o profesiune in vederea
desfasurarii studiilor clinice conform legislatiei in vigoare, pe baza cunostintelor
stiintifice si a experientei in domeniul ingrijirii pacientilor pe care le necesita
aceasta
- este responsabil de desfasurarea studiului clinic intr-un centru, iar
daca, intr-un centru, studiul este efectuat de o echipa, investigatorul este
conducatorul echipei si poate fi numit investigator principal
- in conditiile studiilor multicentrice, cel care raspunde de activitatea
investigatorilor participanti este investigatorul coordonator
- Subiect - o persoana care participa la un studiu clinic, fie ca primeste
medicamentul pentru investigatie clinica, fie ca are rol de martor
64
- Comisia de etica 5-17 participanti, cel putin unul din domeniul medical

FAZA IV - Studiile post-marketing

faza de supraveghere terapeutica
se desfoar dup autorizarea medicamentului i se refer la indicaia
aprobat
necesare pentru optimizarea utilizrii medicamentului.
Scopuri:
-

observare interaciuni medicamentoase suplimentare

observare relaie doz/rspuns
studii de mortalitate
studii epidemiologice

Studii de farmacoepidemiologie
Studii de farmacovigilenta
Studii de farmacoeconomie

65

Studii de farmacoepidemiologie
studiaza efectele si folosirea medicamentelor asupra unor populatii
numeroase
au caracter descriptiv explicativ
urmaresc:
- descrierea populatiei utilizatoare
- modul in care este folosit medicamentul
- interesul terapeutic in conditii reale
- decelarea unor reactii adverse rare si/sau neasteptate
Studiu de tip cohorta

-numar mare de persoane

- timp de observatie lung
- urmareste decelarea unor anumite evenimente si stabileste probabilitatea de
producere a acestora

Studiu de tip caz-control

- numar mic de persoane

- timp relativ scurt
- un grup de persoane afectate de o boala este comparat retrospectiv cu un
grup de persoane neafectate, relativ la expunerea la un anumit medicament,
considerat ca factor de risc

66

Studii de farmacovigilenta
Scop:
- obtinerea de indicatii sistematice asupra legaturilor de
cauzalitate probabile intre medicamente si reactiile adverse intr-o
populatie
Obiective:
- decelarea precoce a reactiilor adverse grave si neasteptate
- stabilirea frecventei si gravitatii reactiilor adverse
- stabilirea riscului terapeutic
- studierea mecanismelor si consecintelor reactiilor adverse
- stabilirea masurilor si reglementarilor necesare informarii
asupra reactiilor adverse
- efectele nedorite la doze obisnuite
Farmacovigilenta neorganizata comunicare spontana
Farmacovigilenta structurata cadru organizat
67

Studii de farmacoeconomie
Analiza cost eficacitate (ACE):
- studiu comparativ a 2 sau mai multe medicamente, exprimate in termeni
nemonetari

Analiza beneficiu cost (ABC):

- presupune expunerea in termeni monetari a: costului tratamentului,
spitalizarii, analizelor, salariilor personalului sanitar, zilelor nelucrate,
costuri referitoare la calitatea vietii.

68

INSTITUTII EUROPENE
Consiliul Europei
Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor
Comisia Europeana
Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor
(EDQM)
Initiativa privind medicamentele inovatoare (IMI)

ORGANIZATII INTERNATIONALE DIN DOMENIUL MEDICAL

Asociatia pentru operatiuni de cercetare si dezvoltare
(ACORD)

Asociatia de Acreditare a programelor de protectie i cerc

etare a Omului (AAHRPP)
UNESCO
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
ORGANIZATII EUROPENE DIN DOMENIUL MEDICAL
EuropaBio
Federatia Europeana de stiinte Farmaceutice (EUFEPS)
Federatia Europeana a industriilor si Asociatiilor
Farmaceutice (EFPIA)

69

ORGANIZATII NATIONALE CARE MONITORIZEAZA

CALITATEA MEDICAMENTELOR
ANMDM - Agentia nationala a medicamentului si a
Dispozitivelor Medicale Romania
Asociatia industriei farmaceutice britanice (ABPI)
Colegiul belgian de medicina si farmacie (BCPM)

Asociatia Britanica de asigurare a calitatii in cercet

are (BARQA), Regatul Unit
Food & Drug Administration, SUA (FDA)
Comitetul de cercetare in terapie genica (GTAC)
Asociatia companiilor farmaceutice(VFA), Germania
Institutul pentru calitate si eficienta in domeniul
sanatatii (IQWIG), Germania
Institutul National pentru Excelenta Clinica (NICE)
Agentia Nationala pentru siguranta pacientilor
(NPSA)
PhRMA
70

Agentia Nationala a Medicamentului

(ANMDM)
1929 - se infiinteaza Institutului Farmaceutic - atributii administrative si
organizatorice in domeniul sanatatii publice.
1956 - se infiinteaza Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si
Cercetari Farmaceutice (ICSMCF) - atributii in domeniul metodologiei de control
si al verificarii medicamentelor folosite in terapeutica, precum si de sprijinire a
retelei farmaceutice.
Institutul a reprezentat un moment important in directia asigurarii controlului
medicamentului si a crearii bazei corespunzatoare pentru cercetarea farmaceutic.
1960 - sarcinile Comisiei Medicamentului si ale Comitetului Farmacopeei.
1973 - rolul de coordonator al retelei de farmacovigilenta, activitate exercitat prin
Comisia Medicamentului, acesta devenind centru colaborator OMS in problema
supravegherii reactiilor adverse la medicamente.
1979 - asigura Secretariatul Comisiei Medicamentului.
1981 - autoritate competenta de a efectua inspectiile privind respectarea regulilor
de bun practica de fabricatie si control.
1984 - Centru Colaborator OMS pentru medicina traditionala.
1991 - cele 17 laboratoare teritoriale de control al medicamentelor, care au
apartinut fostelor oficii farmaceutice, au fost preluate si trecute in structura
organizatorica a ICSMCF.

71

71

 1996 - Romnia este reprezentata la Comisia Farmacopeei Europene,

din cadrul Consiliului Europei, cu statut de observator, de un specialist
din cadrul ICSMCF/ANM.
2003 - Romnia a aderat la Conventia privind elaborarea Farmacopeei
Europene, din cadrul Consiliului Europei si a devenit membru cu
drepturi depline incepnd din 24.09.2003.
1 ianuarie 1999 (OGR nr. 125/1998) - s-a infiintat Agentia Nationala a
Medicamentului (ANM), institutie publica, in subordinea Ministerului
Sanatatii, prin reorganizarea ICSMCF Petre Ionescu Stoian, care s-a
desfiintat.
1 ianuarie 2000 (OMS nr. 802/1999) - in structura ANM a fost inclus si
Centrul pentru Controlul de Stat al Produselor Biologice de Uz Uman.
30 iunie 2010 (OUG nr.72/2010) - denumirea se schimba in AMNDM
(prin fuzionarea cu Oficiul Tehnic de Dispozitivele Medicale Bucuresti)
72

72

Misiunea Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale:

contribuie la protejarea si promovarea sanatatii publice prin:
evaluarea la cel mai inalt nivel de competenta stiintifica a documentatiei de
autorizare in vederea punerii pe piata a unor produse medicamentoase de buna
calitate, sigure si eficace
supravegherea sigurantei produselor medicamentoase aflate in circuitul terapeutic
prin activitatea de inspectie si farmacovigilenta
asigurarea pentru pacienti si personalul medico-sanitar a accesului la informatii
utile si corecte privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe piata in
Romania
asigurarea eficacitatii si eficientei administrative a organizatiei (ANMDM) si
transparentei practicilor si procedurilor utilizate.
Principalele activitati profesionale:
activitatea de autorizare de punere pe piata si activitatile conexe (aprobarea
variatiilor, aprobarea studiilor clinice, aprobarea materialelor publicitare pentru
produse OTC, farmacovigilenta, comunicari directe catre profesionistii din
domeniul sanatatii privind medicamentele)
activitatea de control a calitatii medicamentului
activitatea de inspectie farmaceutica
activitatea de reglementare sub coordonarea MS
activitatea referitoare la Farmacopee
activitatea de management al calitatii

73

73

74

EMA-EUROPEAN MEDICINES AGENCY

AGENTIA EUROPEANA A
MEDICAMENTULUI
Agentia Europeana a Medicamentului este un organism
descentralizat al Uniunii Europene cu sediul la Londra.
Responsabilitatea sa principala este protectia si promovarea
sanatatii publice si animale, prin evaluarea si supravegherea
medicamentelor de uz uman si veterinar.
Agentia are sase comitete stiintifice, compuse din membri din
toate statele UE si statele SEE - AELS: Comitetul pentru
medicamente de uz uman (CHMP), Comitetul pentru produse
medicamente de uz veterinar (CVMP), Comitetul pentru
Medicamente Orfane (COMP), Comitetul pentru medicamente
din plante (HMPC), Comitetul pediatric (PDCO) si Comitetul
pentru terapii avansate (CAT).
Agentia reuneste resursele stiintifice a peste 40 de autoritati
nationale competente in 30 de tari UE si tarile SEE - AELS, intro retea de peste 4.500 de experti europeni.
Aceasta
contribuie la activitatile internationale a Uniunii Europene, prin
activitatea sa cu
Farmacopeea Europeana, Organizatia
Mondiala a Sanatatii, ICH si Vich trilaterale (UE, Japonia si SUA).
75