Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Istoria IV 1997

    Transféré par

    Sorina
    5 vues63 pages
    MANUAL DE ISTORIE

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    MANUAL DE ISTORIE

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    5 vues63 pages

    Istoria IV 1997

    Transféré par

    Sorina
    MANUAL DE ISTORIE

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 63
    Era LU ROMANILOR nual pentru. class MINISTERUL INVATAMANTULUI ISTORIA ROMANILOR anual pant clasa oN Q tur Dat Pedapenica, LA —Bucwoge Referer, Prot un ean Sera tana gon pn an ISBN 973-30-5278-7 Sik anaes cogent, Bot Redactr, Prt. Gai St Tennaredadee gt macol, Moe La Conon, [cnt Baranovsch) Ce este si de ce invatém istoria Co ne Invati istoria, Istora Infaigosza vial" vamenle, a popoarelor, din cola mal Indeparitetimpus pnd az, Ea ne erat ‘cum au Wt cameni, cum shal. fBcut unekee, cassie, satel ‘oragele, cum sau orindut stale conducerea lor, care au fost Conductor cei mai vedic gi ce fapte mal de eoam au sdvargt i, ce rzboaie au pura gc pretonio gi pace au apérat Cum se scre istoria. Oameni Invacare sory istoro $0 rpumesc Istorcl Ca sa ée pe monumento, documento, conicle gi memerile sense de ‘eameni care au trait n vemuri do demut. De asemenea, isoricil corceteaz tot flul da urme ale viol omenesti din vectime: ruine de case si cot, uncle, ame, monede, pce, cfeite oblecte casnice si poddabe. Pe multe din acestea le-au descoperitarheologll, prin saat, Cele mai valoroase se pastreaza in muzee, Toate feptle gi Intampare cupringe In itore sunt povestto {ntocma cum sau petrecut Pentru ce invitim istoria, Istora, adic& viele si faptele savargio de inaintagi, 2 fot, esto gi va f,otdeauna, un prejos lavor de invatturs pent urmasi Marele nostw istorc, Nicolae Balcescu, socotea c8 «/sovia este cea dnt cate a unel nati, adic uni popor. Pin aceasta voia 88 spund cf istoria cuprinde cele mal de prot Invattur pe are trebule le goss le indrdgaasea’ facare om. ‘Tate popoarele isi au povestea vel lor, dec! Istria lor. PPoporul roman are o istorie foarte zbuciumat, bogatd In fapte de vite $1 de ercism, (Cea mai mare parte a locultorir tart noaste ~ Roménia— fomesza romans, Dar altur-de romnl, n {ara noastra trlesc g) alte najonaltal, cum sunt: maghiar, germani, sbi gall. q CARRIO ANTONINOII| ?CARRIAN IC NINKEGAVGVS & Muncind tmpround, ef au fur 0 Yard frumoast gl au tm- podoba a rae aa tog In cia ig popord min S pat dn ot ptr, pon erates 9 rare pat! ‘rept mainte TC pioecara bre ener in tne powcr re sind cum au luptat strémogi pentru drptate gl Iberale, ce je U fcuk ca 88 bile — adi Tnviand itor, 1 prfuim tot mal ‘mult. Muncind sTovltand, fecare bun cetajoan géndaste gl simto 2 poetul Mihai Eminescu: ores eu fi, dtc Masurarea timpului in istorie Fapll, intimin, evenimentele mol de seamd ae itor ‘20 pote, 80 desfagoar, se ngrui Tn Up. “impulse méseerd Gu ora 2, ia, anl Zece anise numesc 3 decent, Timpului sous Tnr-o Sula de ani i se spune seco) sau ‘0 mie dean insoarnd mien, Moment cand sa petecu un eveniment se numeste data stores. Poni Invila mai ujor evenimentso si fatale mal do seam cin istre, Ie agezim la rand, ordnea In care 5-91 potecu, ca Int-un calendar. Un atl de calendar al stort Pamest cronologa Iori omen se destgoeré pe mai mute mini Ison stamosler poperuui oman Tncepe cu evenimente care s-au povect cu peste doud monn uma, adica peste mal mul de dova mi dean. ‘rice da ister ne aja 8 nflogem mal bine fant vedem cum ao ingiui, sam se tag8 une de ate, cums Furescinre ele Cronclogia eso un fl do scar, po alo cei trope se destigoar viata popeaelor, a stall, atturo oame- nila, cin tmp cle mal ngepatat pana az. invajan, round, inrdgind storia poporuut roman ne sporim cuogifte ne facom mat nlp, mal ito dear, de ooor 9 deft ce a ecu ol bun, flostor gi fumos de-e lung Weaeudor * Paso hci tne tei iin i sid ce Ney plea bce is Ni tr rl ma de atid ie Bact vk amin vec cm, zn, hay aol cand of at aca fea 6 Stramosit nostri Dacii si romanii Tera noses fost locus din cole mal vechl_ tmpur ‘Arheologit au gst in paman: unelte din piatrd sau os, din bronz ‘sa fet, care dovedesc cai! au. rait cameni cu mii de ani tn Tstora oricérul popor, povestea ll, Iacepe cu strémogi din care coboard. Strémogii poporulul nostru au fost decil $1 romani. acl. Dacl au Wat pe pmntul pati noastre acum doua ‘ido ani. In acolo vremurjara se numea Dacia era vest prin ogalia gl umussfea paméntulu, dar mai alos prin harnica gi lef locultoror: acl erau cameni voinc, putau parul retezat,pe funte, 3 lasat in plete, pe ume, Se Imbracau cu c&masi din panzi, lung! nla Gonurchi. Purtau ar str pe pico. lama se Imbricau fu cojoace sau sumane cu gluga. Se Tncatau cu opinc. Col Boga {gl acopereau capul cu cdciul rotunde; saraci umblau mal malt cu capi desoopert. Fomole s trangeau par Ini-un coc, la spate. ‘Se imbrobodeau adesea cu marame,tesute gcusulefrumos, Ish Iimpodeboau cdmagle cu cuséturl Infrae, iar fustele le facaau ling g lagi. Mul rani romani, mai ales cet de la munt, Imbreca gi a2, cu mandi, stale asomnatoare cu ale siramoglor nostri dad ‘2 dn ota Sezer ch) Yn dunt ce Ceupatle de cSpetenio ale dacior erau agroutura gt piston. Culiveu grBul, maul, pom rotor via de vie. Le plécea mult sa creasca albine. Vanau animale sdlbatice din pldun; cel de pe malulraurior so Tndolotnceau i cu pescur. rau gi mogteniscuel}. Scoteau fer cin Munfl Banatul, Ts fureau unette gh arme. Din argit gi din aur, scos din Munfi ‘Aputen,fdoeau Bri coco, vase, Avand mare dragoste pentru fot ce este frumos, impodobeau cu desane si crestitu oalele dn lit gf porile caseior,armelo si scuturle seu cofule. Dac ti ‘aceau case din lamn Sau plata. Pe veut de dealt si chiar Th ‘muntilnijau cota semete, Inte cu zduri groase de pat. Burebista pi Decebsl, Col mal de seama conductor al cor au fost Burebista §1 Decebal. Ei au purtat till de regi. Merl col mal mare a ul Burbista este c& Fe unit pe tol daci {nun singur stat,mare gi putoric, numit Dacia, Burebisia s-a ‘umrat prin coi mal Ge seamd conducitor de stat din acea ‘rome, Un at mare rage daca fost Dacobal. Ela trl aun veac 8 jumalato upd Burebsta, a reorganizat statu dac, stablindw Capital a Sarmizegetusa, cotate putemicd in Munji Orgel. 'Un veoh! toric roman serie 08 Decabal «ara priceput in ale razbolult 3 iscust la apt; sind clind 38 névileascd $i cand 28 ‘50 rotagd a tino, mestor in# Inne curso, vlesz In pt, ind 12 20 folos! ay dbacle de 0 vicione gi @ scépa cy bine dint-o Inirdngere; perth care lucrri ef fst mult tinp pent romani un ‘pot de temuts linperlulsRoman. In acea veme, la miazzi de Duntre £6 Intndea Imperiut Roman, Era o tard mare, cea mai mare co pe ‘tunel. Ceptala Imperiu roman se numea Roma, as scotate, Gecsebit de bogath gl trumoasa, agazata tn Hala. Din vechim romani 8¢ dovediserd a foarte bunl soldal. Cu armele tn mani, Jn veacurl do Wpto, romani au supus zec! de popoare 3i sha Inins hotarele in jurul Marl Medilorane, pe Wel continents Europa, Africa gi Asta. Guni gospodarl, el au constut sue de forage. AU sleull logl pont orgndurea vie camenior Limba romanior era limba lating. Era o imbé frumoas8, cu ajutora clrela 20 putoau tlméci simjr gl g&nduri nate. Ea ‘june #8 fle vorbta aproape de ntveaga lume europeand din ace ° ke ear Sic ea ee wae el drs Impdratul Taian, Pe. wee mea clad In Dal era Decebalimperd. Roman ‘oe Conds de impart Talon re Injeepounes suse ta de corlctor 9d mila, Tran a fest nal gre col ma saul Ine ona aur cu mre Severtate ington ordnes in itrl Impede 4 soreasc puter, sla S0a5c8 mere hota, at Secvote rumusole bogie 10 ‘Sting 08 Dacia era o {ard bogat, cu un popor wei, Traian 1-a pregatt ca s-0 posta cucer. ‘Decebal, ca sa indeparteze primejdia aceasta, cu deci Iu, treoea Oundrea, Indeoseb lama, po ghoald, gi ataca imperil Roman In mal multe randus, dach au intr armata romand, in prosima anului 100, 60 0 pare gi de alta 8 Dun ‘nfruntau dous popoare:dacl gl romani, condusi do dol barbaf de ‘seamd: Docobal Traian. “Gt dean ot al azo dc roan ‘ltt fa Ma cttesSomeogns edt co mul 9 a in pe Tralan porneste rizboiul pentru cucerirea Daciel Progtirea rizbolulul. Impératu Traian @ pregatt indelur ‘3 cu mare grié, rézboiul pont cucerrea Daciel, A adus la Dundee zeci do mil do solda, tnarmati cu sil, cu sulle, cu ‘arcut cu patoge $i cour in rong, cu magi de aruncat pete borboct de spartzdurecetaior. ‘njelegdnd marea primojde oe se abate poporiul sau, Decebal a Intrt caste gf cat alah print vec, S81 ajuta a {ine plept putericel armate ‘Desfagurarea atic. Tntradevée, in anul 401, Traian a ezlénjut rézboll impotiva daolor. Armata iui a trcut Dundrea. {in Dacia $a inainat, prin Banat, spre Sarmizegetusa. Cu Decabal In frnte, daci au agtopiat aproape de inrarea tn. munf, 1a ‘Tapas, Balla fost, s2ngeroasd, Romani au bi, pentru cd cera mal mulf decat dack 1 mai bine Inarmat. ‘Decebal a inchelat pace, issdnd romanilor o parte din Oltenia sin Banat ‘Dar pacea n-a durat deott tel ani. Traian a pus pe un vestt mesler, Apolodor din Damasc, 8 consiuiascd un mare pod peste Dunére, la Drobota-Turnu-Severin, peste care sii react " srigmmie nOne, vise pg onet Deb 8 oxten lt aveau um sng gan tel ape fa he rot, oc a spot Ini! ay nt hoo lt oe Seng ce pamant al on and 105, onou8 mare aati and vocea pod pesto Cunt. in one's aa Imps ie ce el, lb genern a npr S5"spne cd, wand 88 Maro area marr ore Sarnzogatse, Docthl a det poral eso le mul ated Giro pare care srs eri. it Sow teans ine ct un sit do om lead tac ncn 9s Bch n cap. Ap! au acomet ore’ mane Sunchit copecl Din dept pant Cot eo ees ‘radov soak Sau amt Go malnea Wt een Cont et sean arn weg a dacs oat Una cite una, cote dacior au e8zut in main romanior. Istoich povestese, cu mutt admit, despre barbaja cu care ‘au batt deci pentru fecare caligr din pamanul lr, Decebal ‘50 af fot timpul fn runoe osteo" st, Batlia cea mai grea s-a at la Sarmizegetusa; po zGurle cet au Urcat s-0 apere si femeie dace “Totus, dup8 un inden, grou $l shgoros zboi, In anu! 108 ‘Traian a zérobt Indarjtarezsien|a a Saco. Decebal s-8 retras in ming, géncind 3 Sttogh it na tw nf, dou oa Ton Sa romani rau uml sia poder gi sd cic la: Roma, rmanoru gi demn, Decobal fa wil 8 te Umit; ga inipt sabi in tup huang viata, Dupa bruins, Traian a prefécut 0 parte a Dacie in provinele roman Dacia romana ~ 31 alpit-o | ImperiRoman.A adus mul Iooukor din alta pa ale imperial 1 12 apezat in provincia Dacia, Pe cupcnctl el a. pus sase ‘onsiruiasea drumuti pavato ¢ 68 se 2ideasca, din pata, tabere ent soldal. De asemenea, a intemeiat orage, cum ‘al fost Drobeta (Orobeta-Turnu-Soverin), Apulum (Aibs-ul 12 Napoca (iurNepocs). aPkeneta exe 3 mists column, na dea m po cue a0 ot Seupta Sone an ri bolt dacootan arin Bobroaee ana To. osu aan = mont Iona doa Adarsh ‘Gh wemee, ocd tor ug dn nga Roman n promis Bala smn ltr dc cu hig 28 cs Sega fra pus ce taba oiat ae Bino campo, ou eons soutien mal eur 9 eae ir apa ons vn mg ord Daman "ohcom spoons ca rates) nits rn ela Tons Sorieis capt Dnl ona ‘muni Dacie, au Impodobit oragele cu ci fumoase, Trepat, dugménia inte das! I romani sa sti, Mi ‘Impround, daci gl romani au imprumutat uni de date, fell de val. Dac au Tnvalat mba lating, aga dupa cum romani agezali in Dacia. au Imprumutat multe din ebiceurie. $1 {elude tai al daclor. Romenizarea daclor sts a baza forma ‘oporul roman. Din amestoculg ncudite cntre dae si romani ‘2 format populatia daco-romang. De asemenea, cella dac (eo! {din Muntenia, Moldova, Bucovina, Maramures, Crigana), care erau ee 1 gi-au patra flul lor do vist, au primi ttugl malt din clvizatia romana, Asifl, dacl si romani au deventtstrémog poperlui rome lar Decebal g Traian sunt inside no, urmagi, ea dol oameni de ‘seam, ca dol prin svaluctor prin sje gi Inelepciune 8 a (amen i von, im acet,r ma Sind Decal cot har, Ibealaan Tran ct root ion ai oa Sin ag pit ve saoma Ivete neg tion Formarea poporulul roman, gia limbil romane Prin munca dactor i romanilor, Cacia a ajuns una dnize cae ‘mal inflortoare provinl ale Impariuui Roman, |. spus Dacia frit. Péméntul of ora bogat i foarte varlat: ges, dealut, munf, pod, toate stébatute de rdur care 98 adund in Dundre, apo) 36 Yara In Marea Neagrd. Pe acest pimant e tr, dupa uniees acior cu romani, acelas! popor, poporul roman. El nea pardsit iclodat aceste locur. A cats le apo gl sl feo tot mal roditoare ¢ mai frumoase, Poporul romain, urmag al dacilor gl al romanilor. Dacil au fost un popor vileez, care sia apdrat cu derzenio patria ¢ Ueratea. Romani, stipanii lumii din acea veme, erau mana, putarnic gi bine organiza, Trdind gi muncind impreund, In accleasi orage i sate rovineie! Daca, ncetul cu Incetul, dec gi tomank e-eu contopt Uni cu ali. Din aceasté contopiradaco-omana s-a ndscut un nou oper: poporul romfn. Ela rezutat nu numal dn tail In comun, din amestecu irudirea dite dacl 9 romani, cgi din Impletrea vila daclor cu cea a romani. Localnicl, adicd dacl, ar putea asemina cu 0 tulpind vigurossa, adne tfgtd tn pimdntl stiimopesc, lar colonists ‘mani, eu un alol cae face ca roada sé fle mai Bind g! mal frumeat ned ‘din timpul colonizitl romano, tn Dacia au vent mul)

    Vous aimerez peut-être aussi