I. ASIGURAREA CALITATIT IN EDUCATIA
DIN ROMANIA
1. Cadrul asigurarii calitatii in invajaméntul preuniversitar din
Romania
din Romania se structureasi
Cadrul institutional al asigurarii calitatii in educay
conform Regulamentului privind asigurarea caliqii in unitatile gi institutile de invatansim
preuniversitar pe trei nivele: la nivel national, prin institutii specializate: la nivel judetean
sial municipiului Bucuresti, in fiecare inspeetorat yeolar: la nivel local. tn fiecare unitate si
institutie de iavatamant
Regulamentul amintit mai sus prevede gi atributiile tuturor institutiilor specialist
4 inypectoratelor yeolare, a unitatilor gi institusiilor de invatamant implicate in procesui de
ayigurare a ealitajit in edueatie,
Calitatea serviciilor furizorilor de servicii de insteuire si educare se evalueaza in
hazai standardelor de referinta yi indicatorilor de performanta. elaborati de Agentia
Romaina pentel Asigurarea Calitatii in Educatie.
Standardele exprima capacitatea institutionala a turnizorilor de servieii de instruire
yi educare in termeni de:
2) Visiune strategiea:
b) management:
©) cultura organizationala:
)resurse materiale gi umane:
e) procese de predare si invatar
1 procese de evaluare i certificare:
) procese de ameliorare a activitayii curente™,
Calitatca serviciilor fumizorilor de instruire gi educare este asigurata prin
esulament privind asigurarea calitayi in unitayile gi institute de invayamant preuniversitar aet.27, alin > 8) proigctarea misiunii si viziunii organizatiei. coneretizata in oferta de servicii yi
in relatia cu beneficiarii:
erial al unitayii
by realizarea efectiva a activitatilor cuprinse in planul man;
respectiv institutiei de invatamant. care contribuie la fwmnizarea oferiei de
servic, potrivit standardelor i managementului ealitatii adoptat de furnizor
©) monitorizarea activitiilor planificate gi colectarea datelor yi informatiilor. care
probeaza gradul de realizare a calitatii conform standardelor:
4) autoevaluarea eficienfei activitatilor programate. pe baz dovesilor inregistrate:
©) evaluarea externa, pe baza raportului de evaluare:
me de dezvoltare!
4) imbunatatirea continua a capacitatii institutionale prin prog
Gradul de realizare a indicatorilor de eatre furnizorii de servicii se stabileste prin
autogvaluare gi evaluare extema. pe baza dovezilor inregistrate. si se prezinta asifel
a) anesatisfcator", pentru situafia in care servieiile se afla sub nivetul formutat de
standard:
b) .satisficator", pentru situatia in care serviciile se alla la nivelul minim tormutat
de standard:
c) .bun", in situatia in care serviciile asigura indeplinirea la nivel mediu a cerintelor
formulate de standard:
im™.
4) optim". pentru situatia in care serviciile realizea7a standardul la nivel ms
Calitatea procesului de instruire gi educare a elevilor. eat gi a celorlalti participanti
la procesul de invatamadnt, este asiguratd prin
a) proiectarea obiectivelor gi a rezultatelor in invatare formulate prin curricttlum:
b) realizarea efectiva. la nivelul standardelor. a rezultatelor proieetate, prin
metodologiile de predare ~ invatare:
¢) autoevaluarea gi evaluarea formativa a progresului in invaqare:
d) evaluarea sumativa si examinarea rezultatelor in invatare:
¢) evaluarea extern a rezultatelor in invajare, prin raportare la standardele de
referin
Regulament privind asigurarea calitati tn unitatite gi instituiite de tm
Regulament privind asigurarea calitati in unitatte gi instituiite de invatamant preunivetsitar art.
tamint prowniversitar et 28, A) imbunatajirea continua a rezultatelor in invatare prin revizuiri, actualizai si
modemizari ale standardelor de proces.
Evaluarea unei unitati de invatamant se realizeaza in doud faze: autoevaluarea gi
tii de
evitluarea externa. Autoevaluarea cuprinde completarea si actualizarea periodica a
identitae si auoevaluarea anual. Evaluarea externa include: evaluarea de sistem yi
cvaluarea de proces. Evaluarea de sistem reprezintd analiza complexa. multicriteriata
modului de utilizare a resurselor umane. materiale, financiare, manageriale, ete.. a calitatii
serviciilor educationale yi a eficiente’ sociale a acestora, in vederea asiguratii coerentei
inteme gi esteme a unitatilor si institutiilor de invayamant, Evaluarea de proces reprezinta
tun ansamblu coerent de actini si operatii care iau forma judecd
or i constatarilor privind
calitatea ofertei educationale. rezultatele/progresele activitatii.educativeldidactice ale
fiat
actoritor organizatiei de la precedenta evaluare si care stabilese daci sau +
performantele asteptate, atit la nivel individual, eat gi/sau organizational
Autocvaluarea serviciilor de instruire gi educare este realizaté de furnizor in fiecare
an pina la 15 au finalizeaza cu raportul de autoevaluare institutionala. elaborat de
st yi se
Comitetul pentru Asigurarea Calititii din unitatea de invatamant
Calitatea serviciilor de insteuire §
educare este asiguraté de furnizorii de servicii de
educare gi instruire prin:
1) proivetarea misiunii si viziunii organizatiei concretizata in oferta de servicii si
rekatia cu benefiekarii
by realiavea efectiva a activitatilor cuprinse in planul managerial al unitayi
respectiv institatiel de invat
maint. care asigurd furnizarea de servicii, potrivit standardelor
yi managementului calitatii adoptat de furnizor:
©) monitorisarea activitailor planiticate si colectarea datelor si intormatiilor care
probeaza gradul de realizare a performantelor cuprinse in standard:
4) autoevaluarea eficientei activitazilor programate. pe baza dovezilor inregistrate:
©} evaluarea estema pe baza raportului de autoevaluare:
1) imbuna
irea continud a capacitatii institutionale prin programe de dezvoltare!
1:1 (20014; Resumat al coneluviitor, Forum European privind calitatea invatamantului profesional, 29-31 Punctajul general obfinut la evaluare conduce la incadrarea unititii instituticd in un
din cele trei clase de echivalenta prevazute in Regulamentul privind asigurarea calitatii in
unitaile si institufiile de invatamant preuniversitar: unitatea standard, unitatea
reprezentativa gi unitatea de excelenta.
Publicul (societatea) are un interes legitim fafa de existenta continu’ a unor
califiedri profesionale de inalta calitate care sa fie adeevate scopului, sd se bucure de
ie infelese
incredere si apreciere publica si si dt de elevi. edt yi de agenti economici.
cost interes se manifesta gi in ceea ce priveste mentinerea de-a lungul timpului a unor
standarde conseevente de catre toti furnizorii de Educatie si Formare Profesionala (HEP). In
acest scop. vor fi introduse noi modalitati pentru autorizarea furnizorilor de LIP. care ofera
calificari profesionale™.
Aceste modalitati precizeaza ce caracteristici trebuie si aiba figeare furnizor de FP
pentru a fi acreditat, precum si procesele gi procedurile necesare pentru a asigura un nivel
inalt de calitate, consecvente si standarde riguroase in predare. evaluare gi certifieare pentru
ate califie nal de calificari gi in toate momentele
le profesionale din cadrul nat
Autorizarea furnizorilor de EFP de a oferi caliticari profesionale are o legatura
directa cu modul in care furnizorii de EFP administreaza procesul de evaluare a
competentelor gi certiticare.
Pentru a asigura caracterul consecvent al procesului de autorizare. ANC trebuie si
utilizeze criteriile de autorizare ca baza pentru formularea deeizici de autorizare. Criteriile
de autorizare sunt stabilite pe baza cadrului de Asi
carare a Calititi si reprevinta eerintele
minime pe care trebuie si le indeplineasca un furnizor de EFP pentru a i se permite si ofere
calificari profesionale
in cazul in care un furnizor de EFP care solicité autorizarea igi desitiyoari
activitatea in mai multe centre (de exemplu in diferite locuri de pregitire practiced la locul
ure cd rolurite.
de munca). Autoritatea Nationala pentru Calificdri (ANC) trebuia sit se aig
raspunderile si responsabilitatile de la fiecare centru unde functioneas’t furnizorul respectiy
CEDEFOP(2002): Practici de autoevaluare in educate si formarea profesionala. Forumal Larepean pri ind
calitatea in BFP.
“CEDEFOP(2002): Practici de autoevaluare in educatie gi formarea profesionala. Foruntul European privind
calitatea in EFP. proiect de raport
WW au fost in mod clar documentate in cea ce priveste implementarea calificirilor
ay fost stabilite linii clare de comunicare.
profesionale sie
in cadrut procesului de autorizare a furnizorilor de EFP. ANC va pune la dispovitia
ficcarui fumizor documentajia yi indrumarile necesare pentru a prezenta clr
;
Fesponsabilitatile care le revin in derularea eficienté a activititilor de mana
ment,
administrare yi asigurare a calitatii cu privire la calificdrile profesionale, Acestea trebuie si
fie in concordanta cu cerintele specificate in Cadrul de Asigurare a Calitatii si sé acopere
urmatoarele aspecte
> Desfiigurarea de evaluari formative gi sumative. inclusiv examene
Mentionarea standardelor si consecventa deciziilor de evaluare a
competentelor prin procesul de evaluare interna
Cerinte ea personalul implicat in evaluarea competentelor. evaluarea interna
yi certificare sa aiba caliticare adeevata
7 Cerinja ed personalul implicat in procesul de evaluare a competentelor si
evaluare interna sa det
1 prevatirea ocupationala: necesara specificata de
standardele de pr
tire profesionald corespunzatoare
> Inregistrarea elevilor
Furnizarea unor date exacte in ceea ce priveste cererile de certificare
+ Autentificarea si inregistrarea rezultatelor elevilor obfinute in urma evaluirii
competentelor yi pastrarea acestor evidente
~ Oferirea aecesului in spatiul de invajare, la intalniri. la documente. date
levi si personal pentru evaluarea externa si asigurarea ealitatii
7 Procedura de solutionare si raportare a cazurilor de malpractice”
Jurnizorii de EEP care fae parte din sistemul national de caliticari trebuie sa ofere
informatii detaliate yi exacte in vederea masurdrii nivelului de performanta pe baza unor
finte nationale conyenite, Existenta unor informatié cuprinzatoare le permite faetorilor de
decisie si altor factor’ interesati si ia hotariri in ceea ce priveste o serie de aspecte cum at
fi
7 Planiticare. asigurarea ealitatii si auditare
Cadrul Asigurarii Calitati’ Document consultativ, eadrul de autorizare a fumizorilor de educatie $i
formare profesional
48 > Progresul realizat in atingerea tintelor nationale privind edueatia si lormarea
profesionala si cresterea nivelului de pregatire in randul populatiei
> Numirul de persoane din sistem. rata finalizarii programelor de formare yi
nivelurile de educatie atinse
Compararea cu standardele de referinta
> Cererea de pe piata calificarii protesionale
2. Politica de asigurare a calitétii pentru Educatia si Formarea
Profesionala din Romania
Recomandarile privind includerea autoevaluarii furnizorilor de LP in metodologia
de Asigurare a Calitatii sunt foarte vechi
intrunirea inaugurala din mai 2001 a Forumului European privind Calitat
invatamadntului profesional (care a devenit ulterior Grupul tehnie de fuer .Cafitatea in
LEP") a subliniat faptul c& autoevaluarea ca mecanism de asigurare a calitiii este un aspect
prioritar’”
Capacitatea procesului de autoevaluare de a contribui la cele trei deriderate politiee
europene:
> Capacitatea de ocupare a unui loc de munca
> Corelarea cererii cu oferta
> Accesul la educatie este se
in primul rand, competentele individuale si colective rezultate in urma autos aluii
sprijind capacitatea de ocupare a unui loc de munca si mobilitatea. In al doilea rind
autoevaluarea duce la cresterea gradului de intelegere a pietei. sprijind compararca eu
anumite standarde de referina si duce la 0 mai bund corespondent intre oferta
educational si cerere. in al treilea rand. autoevaluarea poate fi folositi ca instrument
pentru imbunatatirea performantelor participantilor la procesul de invatare si a accesului ka
edueatie.
CEDEFOP(2002):Prezentarea lucrarilor Forumutui European privind calitatea in invaramtul profesional
4 Autoevaluarea se poate aplica tuturor tipurilor de organizatii EFP. Este un model
progresiv de evaluare. pe care furnizorii de EFP il pot controla si aplie
Un avantaj major al autoevaluatii este capacitatea acesteia de a sprijini. intr-un mod
ficient din punct de vedere al costului. eforturile de descentralizare a afertei educationale
si de formare profesionala. Furnizorii vor fi solicitati si igi asume cea mai mare parte din
responsabilitate pentru calitatea pregatirii pe care o ofer& participantilor ta procesul de
invatare.
Acest lucru vine in intimpinarea eforturilor Ricute de guvernul roman in sensul
ereyterii responsabilitatilor furnizorilor de EFP.
Autoevaluarea imbunatateste calitatea la nivel intern. obiectivele de invatare,
relutille cu organisatiile finanfatoare, cu alti furnizori de EFP si cu partenerii sociali. De
scenes ca permite furnizorilor de EFP sd identifice punctele tari gi s& abordeze punctele
slabe ale institutiilor proprii intr-un mod organizat. Autoevaluarea se bazeaza si incurajeasa
Arii imbunatatirilor care sa fi
adoptata de toi membrii
© cultura & reflectie’ gi a planiti
sont
m
Procesul de autoevaluare necesita o abordare colegial’, de lucru in echipa in
a gama de activitati
vederea identificarii_ punetelor tari yi punctelor slabe in intreag
desfigurate de furizorul de EFP. Sarcina de a continua activititile care reprezinta
exemplele de bund practicd yi de a remedia punctele slabe identifieate, poate fi deiceats
echipelor sau persoanelor individuale competente,
O autoevaluare completa si eticace promoveazd de asemenea implicarea factorilor
interesati externi din sectorul respectiv, Autoevaluarea nu este un proces izolat. iar factor
imteress{i trebuie sti ofere feedback privind performantele. Furnizorii de EFP ar trebui sa
aprecieze in mod special imbunatatirea pozitiei pe piatd in urma analizei interne si enterne
a fecubach-ului oferit de fatctorii interesati
GIL Calitatea in EFP® a propus cinei domenii esentiale privind calitatea pentru
are se face autoey aluarea:
> Scop si plan
+ Implementare
© CEDEFOP! 2002}: Ghidul European privind autoevaluarea pentru furnizorii de EFP, document in luc.
30 > Evaluare
Feedback si proceduri pentru introducerea schimbarilor
> Metodologie
in Ghidul European privind autoevaluarea, domeniile esentiale sunt impartite pe
Junetii ale calitatii, care, de exemplu. evalueazd calitatea interna a unei institutii prin
analizarea modului in care sunt concepute programele de invatare. evaluarea proceselor de
identificare gi selectare a participantilor la procesul de invatare. a resuttatelor si
competentelor. a procedurilor de examinare si certifieare. a madulului de reerutare si
selectare a personalului, a managementului resurselor umane, a calitatii commnicatii ka
wurarea calitatii!
vel intern, a resurselor sale fizice i a politicii privind asig
Scopul principal al furnizorilor de EFP este s8 fi ajute pe participanti ka procesul de
are sd invete: prin urmare. calitatea procesului de invatare este cel mai important
factor care afecteaza suecesul relativ al furnizorului si al participantilor care beneficiaza de
olierta educationala a acestuia™”
ul) este o alta
Compararea pe baza unor standarde de refering’ (Benchmark
functic a calitatit inclusa in cadrul procesului de autoevaluare a lurnizorilor de EEP
Accasta comparare externa contribuie nu numai la o dezvoltare pe plan intern. ci si kr o
dle/voltare pe plan local si regional, ta cercetare, la evaluarea nevoilor de calitieare. la
legitimitatea institutiei de EFP. la acuratetea gi relevanta informatiilor
Furnizorii de EFP trebuie s evalueze masurile Iuate pentru desfagurarca procestlui
de autoevaluare. in mod particular trebuie s@ se analizeze modul in care awest proces
raspunde politicilor nationale: rolul inspectiilor exteme. competentele directorilor de a
administra procesul de autoevaluare: masurile uate pentru a se asigura ea se eunose in
detaliere opiniile factorilor de asistenta in vederea autoevaluatii
Autoevaluarea trebuie introdusé si implementata pe etape. in funetie de diferitele
capacititi ale furnizorilor de EFP de a raspunde acestei cresteri de responsabilitate,
Principiile de calitate si indicatorii de performanté ai CNAC aw in vedere
urmatoarele aspeete:
- atitudinile si rezultatele participantilor la procesul de invatare:
CEDEFOP. 1902y: Ghidul Europea
(CE DEFOP(2002)-Prezentarea Iuerarilor Forumului European privind calitatea in inyatamantul profesional
n privind autoevaluarea pentru funizorii de EPP, document in luc ~ yprijinul institutional acordat participantilor la procesul de invatare:
+ calitatea predarii si invari:
~ caltatea actului de conducere yi a managementului:
- folosirea eficace a resurselor
~ calitatea yi implementarea curriculum-ului national yi local:
~ relatia geolii cu parintii si comunitatea locala:
~ respectarea de catre scoala a reglementarilor si conventiilor legale’':
Dar includ de asemenea si criteriile de autoevaluare si planiticare a imbunatatirilor.
Crearea unui singur inspectoravaudit de asigurarea calitatii si rationalizarea procedurilor
ichnologiei de asigurare a calitatii intre sectorul de invatamant profesional initial (iP1) gi
cel de formare profesionala continua nu ar trebui s8 necesite schimbari majore.
Uxperiemta i enpertiza acumulate in implementarea acestei abordari in sectorul
invakimintului si la nivelul inspectoratelor scolare vor fi foarte utile in schimbarea
sistemului de inspeetie pentru fumizorii de EFP. asttel incét furnizorii individuali de EFP
Si isi asume responsabilitatea prineipala pentru calitatea invatimantului oferit
RE
aluarea scolii din perspectiva misiunii formulate
© scoala eficace posed’ o culturd ce valorizeaza cu un anume sop, Aceasta
inseamna o angajare in a evalua yi a lua serios in considerare rezultatele evaluarii eu priv ine
fa ce s-a Ficut. cu scopul de a se imbunatati activitatea. intr-o scoala, aceasta activitate de
revizuire si evaluare poate ti analizata la doua niveluri: cel al profesorului. cel al scolii in
amsamblu, Ambele aspecte pot contribui la eresterea gradului de autonomie pentrw
profesor’ si pentru clevi. in contestul sistemului educational”
Seoala, prin conceperea si punerea in practicd a unui sistem de evaluare propriu:
poate Hi mai independenta in a-si dezvolta propriul curriculum, a-si dezvolta maniera de
aphicare efieaee @ curriculum-ului national, in a-si imbunatati organizarea si in a-si proiecta
di pune in opera propriile programe de dezvoltare.
In reflexive". creative". ..cu activitate centrata
nea yeolii ideale .emancipaa”,
pe resolvarea de probleme” este creionata de Bolan:
.G, 75 2005 privind asigurarea calitatit educate a) Raspunsul dat presiunilor exterioare pentru schimbare este un rispuns de tip. in
sensul cA aceastd scoala anticipeazd cerintele exterioare si pregiteste 0 solutie local
vara sal inducd momente de erize:
proprie) inainte ca presiunea exte
b) Cerintele interne de schimbare sunt stimulate continuy gi constant. find
considerate ca legitime si productive. Se evalueaz8 constant nevoile. se identitie’ probleme
ce apar inte-un context de continuitate, fra amanaei gi actiuni in saltur
¢) Raspunsurile la cerintele inteme gi externe se dat intr-un climat de mobilizare
este
nerala a tuturor resurselor de care dispune scoala, Personatul de la toate nivelurile
angajat in procesul de schimbare si dezvoltare a activitatii yeolare, este motivat si participe
at mai bine in raport cu propriile capacitati. prin crearca unui climat in care dezvoltarea
uturor este resimtita ca o dezvoltare a fiecdruia Acest climat dezvolta inerederea. speranta
si motivatia pentru actiuni viitoare
Pentru a ajunge la un asemenea tip de scoala, una dintre edi este de7vohtarea unui
sistem de autoevaluare bine fundamentat Ja nivelul unitatii yeolare, Vutoeyattuares
anticipata fara de momentul evaluarii exteme se face prin inspectia see
Autoevaluarea la nivelul scolii a fost detinita in moduri diferite. diferenta constind
mt. fi
in accentul pus pe scopul ei: realizarea unui bi ndamentarea_programelor de
desvoltare. Van Veltzen defineste in 1982 autoevaluarea accentudnd rolul ¢i in dezvoltarea
ceficacitatii scolare. ca prim pas al constructiei unor programe de dezvoltare sistematiea. In
practicd. intre cele doud aspecte se realizea7§ o anumita relatie. in anumite sisteme prioritar
fiind bilantul sau in altele prevalind rolul pentru dezvoltare
Bilantul poate fi realizat din mai multe perspective:
a) rispunsul dat clientitor. elevi. priviti prin:
= comunicarea progresului individual al elevului:
- rapoarte asupra standardelor generale ale performantelor obtinute. in contextul
orelor deschise", consultatiilor:
~ incurajarea pi
lor pentru o mai mare implicare in cducatia elev ior
- raspunsul la orice plingere din partea parintilor
Acesta este considerat ca aspectul moral al bilantului
Manual de autocvaluare”. www. tvet 10 b) responsabilitatea fatd de colegi. fata de sine. fata de elevi - bilantul profesional ew
parametrii ea
- revizuiri periodice ale programelor:
- revizuiri periodice ale modului de predare/invatare in clas:
- promovarea relatiilor pozitive intre colegis
- programe pentru copiii cu nevoi speciale.
¢) bilantul propriu-zis releva aspecte ea:
- faportarea cerintelor esterne/inteme nerezolvate:
- sitwattia problemelor ridicate gi rezolvate:
- rezultatele obtinute de elevi in diferite situatii
Aceste ipostaze ale bilantului pot servi ca punct de plecare unor programe de
de/oltare, Pentru aceasta este necesar ea 8 aiba o anumita viziune gi sisi formuleze 0
anumit misiune.
Autoevall
‘ea se impune din mai multe motive:
a) evaluarea nu © intotdeauna aeceptatd ni nici ca rezultate. chiar
ca proved
daca ea se impune (prin legislatie). impotriva acesteia se contureaza o reactie atitudinala de
respi
ere din partea celor evaluati, Printre motivele principale ale avestei reaetii sunt
enumerate:
~ evaluarea este realizata de obicei de catre cineva cu o anumiti pozitie ce
implica autoritates formata:
= reprevintd un act de control realizat de cineva asupra cuiva, adesea fara acordul
parintilor privind standardele avute in vedere. criteriile aplicate gi procedura de contre
masurare, cuantiticare:
= de cele mai mute ori, nu oferd un sprifin pentru destagurarea ulterioara. a
activ ital, nici chiar atunci edind sunt cerute sau sugerate schimburi necesare.
Atunci cing a nivelul protesorilor si la nivelul scolii exist mentalitatea necesara
autoevaludrii yi aceasta se realizeaza. te ofer
date comparative evaluarilor exterivare.
Pentru ca datele si fie valide, este necesar ca autoevaluarea si dezvolte sis puna in
practicd proceduri autoevaluative cu valoare formativa. cu impact asupra procesului. cut
criterii definite gi eu standarde clare, in aceste conditii, demersurile evaluative din ars
criteriile, standardele si procedurile acestora au un termen de comparatie. pot ele insele se fic evaluate, Rezultatele inregistrate prin autoevaluare pot fi confruntate, corelate in
Iavoarea dezvoltarii prestatiei profesorilor sau a scolii. in ultima instanta,
Un manager eficace:
- are o viziune clard asupra a ceea ce inseamna © ycoald eficace gi este capabil si
determine impartirea acestei viziuni de catre personalul institutie’ seolare:
~ isi organizeazd timpul de aya maniera inedt si-si poatd duce la bun stiryit
misiunea ce decurge din viziunea crea
asupra modului in care trebuie sa se dezvolte
scoala. in tot acest proces modul in care se face autoevaluarea gi evaluarea este un punct
cheie.
La baza perfectiunii eficiente sta neindoieinic autoevaluarea. Nici chiar evaluarea
cu rezultatele ei nu este suficientd pentru o perfectiune efficient, Daca un evaluativ core
unui profesor/director participarea la un stagiu de formare continua pentew a-yi imbunatati
performantele. iar cel in cauzi nu s-a supus si unui proces autoevaluatiy care sa determine
concluzii similare. chiar daca indeplineste cerinta evaluatului. o face formal gi nu ew
eficien|d maxima. Pentru inscrierea de bund voie la s
ii de perlectiune si cu motivatie
ps ’
pentru aceasta este necesar un proces evaluativ foarte bine realizat.
Pentru profesor, autoevaluarea poate porni chiar de la eriteriile de evaluare care i se
aplica de catre director sau de eatre inspector. El poate parcurge toti parametrii sau se poate
apleca asupra unora dintre acestia, dar in final .el ar trebui sa aiba un raspuns personal
argumentat fata de intreaga fisa de evaluare. in raport cu acest raspuns personal poate avea
© atitudine de acceptare sau de respingere justificata a calificativului anual acordat sau a
calificativului dat de inspectia scolara. Profesorul mai realizeaza 0 autoevaluare gi in raport
cu prestatia sa zilnied la clas: ea poate imbrica forme relationale yi vizeaza relatia socio~
afectiva cu clasa de elevi. poate fi o autoevaluare prin raportare la obiectivele operationale
preconizate.
Evaluarea (autoevaluarea) finald a eficacitatii unitatii scolare (la stirgit de viele
managerial) poate fi Ricuta din mai multe perspective:
= din perspectiva obiectivelor generale (cadru). specitice (de referinta). concrete
(operationale) proiectate. privind numarul obiectivelor realizate si calitatea realizati prin
raportare la standardele propuse sau impuse: din perspectiva tunetionarii unitatii seolare, in care un numa de intra (resurse
umane: elevi, profesori, personal auxiliar gi ajutétor: material gi financiar: spatii yeolare.
dotari ete: pedagogice. curricula, pertectionarea) participa ta realiza
"a procesului
educational in urma earuia rezulta un numar de iesiri (corespondente fiecarei categorii de
inva
~ din perspectiva relationala, avand drept cadru de raportare relatiile interumane
cestor relatii in
(intro diferitele categorii de resurse umane si intracategori) reflectarea a
clicaeitatea \ ietii ycolare:
+ din perspectiva institutionald. in contextul careia evaluarea se face pe basa
oranigrame’ urmarindu-se funetionalitatea fieearui compartiment in cadrul institutiei si
contribuires lor [a eficacitatea perfectionarii institutiei ca intreg:
- din perspectiva statistica, perspectiva corelabil& cu oricare dintre celelalte si
care eXprima procentustl numeric anumite aspecte specitice ale diferitelor ipostaze anterior
prvventate
4. Inspectia scolard ca modalitate de evaluare externa a calitatii.
Proceduri.
Optiunile strateyiei_romanesti vizeaz’: reforma invatamdntului obligatoriu,
projectare curricutara centrata pe competente-cheie. standardizarea evaluat
Procedural, noua viziune presupune:
«) Ralierea ka standardele europene de calitate
by Recuperarca experientelor pozitive nationale gi locale (regulamente. metodologii.
indicatori, standarde, competente deja obtinute in domeniul educatiei prin proiecte pilot
generalizate «poi la nivelul sistemului. etc.)
©) Formarea inspectorilor pentru realizarea unitatii de cerinfe si actiune
iamentul si Metodologia de organizare gi desfigurare a inspectici scolare se
constituie int-un instrument national care jaloneazd reperele derularii activitatii de
nspeetare a yeolilor, Acest document face posibild realizares unor diagnoze corecte priv ind calitatea educatiei fumizate. favorizeazd emiterea de prognoze pentru sistemul de
invatamant si fundamenteaza caracterul unitar al aprecierilor™.
Realizat cu consultanta britanied, Regulamentul invocat, departe de a copia modelul
engle7. este ancorat in realitatea romaneasca, se dovedeste modern gi aetual acum in poet
globalizarii.
Conform acestui regulament inspectiile au loc in gcolile publice particulare. iar
inspectia special’ pentru obfinerea gradelor didactice va avea in vedere. cu preesidere.
calitatea activitatii persoanei inspectate gi efectele acestei activ itati asupra velorkalte aypecte
mentionate. Reflectind asupra subiectului central al activitatii educationale, eleva!
iclientul) si a directiilor prioritare in care trebuie sa se actioneze in formarea acestuia;
tingerea standardelor. dezvoltare personala, concluziones c& tot ceea ce se intreprindy in
organizatia gcolard trebuie orientat spre acesta.
Urmaioarele principii se apliea tuturor activitatilor de inspectie eteetuate:
a) Inspectia trebuie sa aiba in vedere interesul tuturor elevilor. pentru a ineuraja
existenta unei oferte educationale de inaltd calitate care s raspunda unor nevoi diverse yi
Mi promoveze egalitatea.
b) Inspectia evalueaza si pune un diagnostic in ce priveste calitatea yi conformitatea,
furnizand astiel o baza clara pentru imbunatatire.
¢) Inspectia ia in considerare si valideazé autoevaluarea efectuata de furizorii de
educatie gi formare profesionald.
d) Inspectia ofera un feedback clar si constructiv yi duce la elaborarew unui raport
scris care evalueaza performanta si calitatea si care idemtiticd punctele tari yi domeniile de
ctivitate care trebuie imbunatatite.
e) Inspectia este efectuata de persoane care dispun de cunostinte profesionale si
instruire adecvata si suficient’
f) Judecatile de evaluare formulate de inspectori se bazeaza pe descriptorii de
performanta din cadrul de asigurare a calitatii gi sunt justificate prin dovezi valabile,
2) Inspectia reflecta codul de conduita,
MIPS, regutamentul de desPagurare a inspectiei geolare. 1998, p. 26, (numite declaratii de
a inspectiei, comparatie care scoate
hy Inspectia respeeta cerintele de asigurare a calitaii™
Acexte prineipii garanteaza
a) Toate constatarile sunt valabile, viabile si conseevente,
b) Toate constatarile inspeetiei contribuie ta procesul de imbundtatire.
¢) Inspectia este caracterizata prin transparenta fata de persoanele ce sunt inspectate.
Revenind la documentele europene, voi arata punctele de intersectie dintre acestea
romdnese,
Cadrul european de asigurare
acalitatii
Managementul calitati
Calitaiea curriewlumului Proiectare si dezvoltare
Calta
personalutui didaetiv
Activitatea el
Masura si analiza
Imbunatatire
Managementul calitati
activ itil Proiectare si dezvoltare
Predare si invatare
Masura gi analiza
imbunatatire
Manayementul ealitai
Proieetare gi dezvoltare
Predare i invatare
Masura si analiza
imbunataive
Managementul calitatii
Responsabilitati de
management
Management Managementul resurselor
MUA, regalamentul dh
Proieetare si dezvoltare
Masura si analiza
imbundtatire
‘idyurare a inspectiei seotare, 1998, p. 30
tate) yi Regulamentul si Metodologia de organizare gi de:
evident’ modemitatea si actualitatea documentului
Principiile de management
al calitatii —1SO 09001
Abordare de tip procesual
Abordare de tip sistemic
imbunatatire continua
Implicarea oamenilor
imbunatatire continua
Orientare pe client
imbundtatire continua
Conducere
Abordare de tip procestal
Abordare de tip sistemic
imbunatatire continua
Abordare fapticd a procesului
de luare a deciziilor Managementul calitati
Managementul resurselot Implicat
‘Masura si analiza imbun;
imbunatatire
Managementul calitati
Managementul resurselor
Masura si analiza
est oamnenilor
Parteneriatul cu parintii
tire continua
Implicarea vamenilor
imbuni
Relatia eu furnisori
Relatia scolii cu comunitatea tire continua
Inspectorii trebuie sd isi formeze © opinie generala justificata cu privire ta eficienta
ofertei educationale gi la masura in care aceasta satisface nevoile elevilor. in acest scop. ei
trebuie si analizeze rezultatele procesului educational. calitatea educatiei si instruirii
precum si calitatea conducerii si managementului organizatiei de edueatie si tormare
profesionala.
Judecatile formulate de inspectori trebuie si se bazeze pe dovesi. Acestea se pot
obtine prin observarea procesului de invatare, interviuri cu elevii si eu personalul didactic:
proceduri de documentare si prin fisele de inregistrare a activitatilor $i rezultatelor. Pentru a
emite judecati privind rezultatele scolare ale elevilor. inspectorii webuie si analizeze gradul
in care elevii reugesc si ating’ tinte ambitioase. standardele lor de lueru. precum gi
progresul invatarii in raport cu potentialul lor si rezultatele anterioare. Inspector pot
analiza de asemenea si alte aspecte ale ofertei educationale: calitatea si eligiemta
conducerii, gama ofertelor educationale. inclusiv continutul programului de invaikimdnt
sprijinul acordat fiecdrui elev in parte si modul in care toate acestea contribuie la atingerea
standardelor. Cand aplica principiile de inspectare a un furnizor de educatie si formare
profesional particular. inspectorii trebuie sa identifice contextut in care are loc procesul de
invaare. Evident ca pentru diversi furnizori de edueatie gi formare profesionala gi pentru
localitati diferite. contextul va ti diferit
in plus. inspectorii trebuie si analizeze si sa raporteze daca furniorii de educatie si
formare profesional isi indeplinese sarcinile generale gi specifice. conform legislatie’
nationale si masura in care oferta educationala include toate categoriile sociale. prin
promovaréa egalitatii rasiale si a unor sanse egale de acces la educatie yi instruire. Aceasta
include oferta educational pentru elevii cu dificultati de invatare si/satt deficiente.
La final. inspectorii trebuie s intocmeasea un raport cu constatirile: lor. sa
formuleze judecati privind standardele observate si sf comenteze asupra calitatii procesului
59 de invatare. a conducerii si managementului ta furnizorii de educatie si formare
profesionata,
Un alt aypect important al roluluiinspectorului este furnizarea de sprijin si
indrumare pentru furnizorii de educatie gi formare profesionalé in procesul lor de
suutoeyailuare, Astfel inspectorul va actiona c& un mentor sau instructor care ajuti
orgunizaiile de formare in procesul de dezvoltare si care oferd exemple de buna practica
{uturor organizatiilor de educatie gi formare profesionala,
Este evential cd fumizorii de educatie s& evalueze in mod repetat toate aspectele
care Jin de oferta lor educationala sis incerce si imbunatéjeased continu. calitates.
Acestia trebuie si elaboreze un raport anual de autoevaluare in care sd isi identitice
punctele tari si punctele slabe, in plus. trebuie sa elaboreze un plan de imbut
sii se arate cum vor fi remediate punctele slabe yi cum vor fi valorificate punctele tari
Autoevaluarea ca mijloe de asigurare a calitatii nu se poate substitu evaluarii
esteme, Procesul de autoevaluare isi poate atinge scopurile numai daca este integrat in-
ttn feedback adeevat oferit de evaluatori esterni acceptati. Numaiatunei cand
auutoey aluarea efeetuata de turnizorul de educatie si formare profesionala este comparata cu
evalucivile realizate de verte parti competente, aceasta dobindeste gradul necesar de
obieetis itate 1 siguranta unei judecai solide care si genereze imbunatatiri. Autoevaluarea
yi ingpectia sunt doud fete ale aceleiasi monede.
Inspectorii valideaza procesul de autoevaluare a furnizorilor de educatie si forma
profesionala. raportul de autoevaluare si planul de imbundtatire, contribuind astiel ta 0
imbundtijire continua yi la mentinerea unor standarde de calitate foarte ridicate. Procesul
de imbundtatire continua a unui furizor de educatie gi formate profesionala include
a) Fvaluarea pertormantei:
by Hlaborarea unui plan de imbunatati
¢) Stabilirea tintelor
4) Monitorizarea si analizarea masuri in care planurile sunt realizate gi tintele sunt
atinse
¢) Popularizarea exemplelor de buna practical:
1 Inspectii eter,
oo Autoevaluarea joaca un rol important in inspectii. Ha oferai furnizorului de educate
nspectorului coordonator un mijloc de ay
si formare profesionala gi santa, cd inspeetia
acoperd aspecte care sunt importante pentru furnizorul de educatie yi formare profesional
Furnizorii de educatie si formare profesional au la dispovitie 0 serie de procese
interne pentru monitorizarea propriei performante si pentru evaluarea eficiente’ cforturilor
depuse in vederea imbunata{irii rezultatelor scolare, O astfel de monitorizare contribuie
direct la procesul de actualizare a planurilor de imbundtatire intoemite de furnizorii de
educatie si formare profesionala. O autoevaluare riguroasd si un plan de imbundtatire bun
trebuie si reprezinte o parte integra a managementului organizatiilor de edueatie si
formare profesional
Prin urmare, calitatea si modul in care sunt utilizate autoevaluarea gi planitficarea
imbunatatirilor reprezinta descriptori importanti ai performantei manageriale, Dovevile
care araté cat de eficienta este autoevaluarea efectuata de furnizorii de educatie si iormare
profesionala si modul in care aceasta este folosita ii ajuta pe inspectori si evaluere calitatea
citatea de imbundtatire a fuenizorilor de
managementului conducerii. precum si capa
educatie si formare profesionala.
Fumizorii de educatie i formare profesional pot efectua autocvaluarea in orice
moment al anului, moment care sa fie cat mai potrivit pentru ciclul de planificare
operationala si strategicd din cadrul organizatiei. in orice moment anterior unei inspectii.
fumizorii de educatie si formare profesional isi pot actualiza raportul de autoevaluare,
atrigind atentia echipei de inspectori supra imbunatatirilor propuse privind oferta
educationala si asupra schimbarilor cu privire la aspectele principale cu care se contrunta
fiurnizorul de educatie gi formare profesionala
Elementul central al raportului de autoevaluare il constituie evaluarea ofertei
educationale in functie de rispunsurile la descriptorii de performanta inclusi in principiile
ealitatii®
in elaborarea raportului de autoevaluare furnizorii de educatie si formare
profesionala formuleaza judecati privind performanta obtinuté idemtiticdind puncte!
‘CLDEFOP(2002); Practici de autoevaluare in educaie gi formarea protesionala. Forumal Lurapean priv ind
Vous aimerez peut-être aussi
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksD'EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (19653)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeD'EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (20018)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyD'EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (3321)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionD'EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2475)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeD'EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (5794)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleD'EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (353)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)D'EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Évaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (9486)
- How To Win Friends And Influence PeopleD'EverandHow To Win Friends And Influence PeopleÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (6520)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceD'EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2556)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionD'EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2507)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderD'EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (5718)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionD'EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (12945)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleD'EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2566)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationD'EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2499)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionD'EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (9756)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItD'EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (3275)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationD'EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (5646)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)D'EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Évaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (7770)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)D'EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Évaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (9054)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksD'EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (7086)
