Apostolul, Nr. 147 (2012)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

Seminarul
Consolidarea dialogului social `n Romnia,
`n contextul noii legisla]ii privind dialogul social
Dialogul social - inutil sau formal!
am aceasta ar
putea fi principala
concluzie a Seminarului Consolidarea dialogului social
`n Romnia, `n contextul noii legisla]ii
privind dialogul social, desf\[urat la
Eforie Nord, `n perioada 2-5 septembrie. Pre[edintele Federa]iei
Sindicatului Liber ~nv\]\mnt
(FSL~) Neam], Gabriel Plosc\ a
prezentat `n cadrul seminarului
cteva opinii ale sindicatelor
nem]ene `n cadrul lucr\rilor.
La seminar au participat reprezentan]i ai sindicatelor din
`ntreaga ]ar\, ministrul pentru
Dialog Social, Liviu Marian
Pop, fost sindicalist, pre[edintele CSDR, Iacob Baciu, vicepre[edintele EZA (institu]ie de
formare european\ a sindicatelor), Jozef Mozolewski. Directoratul General de Ocupare,
Probleme Sociale [i Incluziune
din cadrul Comisiei Europene,
a transmis mesajul propriu `n
cadrul seminarului, punnd
accent pe adaptarea legisla]iei
`n domeniu la cea european\.
~n cadrul acestui seminar
au fost prezentate strategiile
cheie ale Comisiei Europene

privind dezvoltarea dialogului
social, au fost dezbateri despre
dialogul social `n Europa cu
studii de caz din Spania, Italia,
Belgia, Italia, Germania, Portugalia [i Polonia [i a avut loc o
evaluare a procesului de dialog
social la nivel na]ional din
punctul de vedere al sindicatelor. De asemenea, au fost
prezentate perspectivele pentru cadrul de dialog social `n
]ara noastr\, iar domnul ministru Pop a vorbit despre importan]a dialogului social din
punctul de vedere al Guvernului Romniei, a precizat
Gabriel Plosc\.
Secretarul general al
Comisiei Economice [i Sociale
(CES), Marin Suliman a prezentat cadrul legal pentru organizarea [i func]ionarea CESului, un instrument cheie `n
mecanismele de dialog social.
Dezbateri aprinse au fost pe
marginea mecanismelor de
exercitare ale dialogului social,
`n cadrul c\rora s-au prezentat
[i modalit\]i de solu]ionare a
litigiilor de munc\ [i asigur\ri
sociale, ca modalitate de expresie a dialogului social. Un
accent deosebit s-a pus pe ro-
Dintotdeauna, dasc\lii
au fost lumin\torii neamului, garan]ia calit\]ii [i
for]ei culturii romne[ti.
Ast\zi, la `nceput de nou
an [colar, cu speran]a unor
`mpliniri meritate, dorim
putere de munc\ [i succese
alese tuturor slujitorilor
catedrelor nem]ene,
s\n\tate [i spor la treab\!
ta]iunea Dacia din

or\[elul Vadul lui
Vod\, municipiul Chi[in\u, Republica Moldova a g\zduit `n perioada 3-5 august
2012 sesiunea de
var\ a Academiei
~nv\]\torului Modern,
organizat\ de Asocia]ia General\ a ~nv\]\torilor din Romnia (AGIRo),
filiala din Republica Moldova.
Au r\spuns invita]iei gazdelor
educatoare, `nv\]\tori [i profesori
din Ucraina, Romnia [i
Basarabia. Asocia]ia ~nv\]\torilor
din jude]ul Neam] a fost repre-
unit\]ilor de `nv\]\mnt. Un alt

punct atins de pre[edintele
FSL~ Neam] `n acest context a
fost reanimarea comisiilor de
egalitate de [anse care exist\
sau ar trebui s\ existe `n cadrul
Agen]iilor de Pl\]i [i Presta]ii
Sociale, pentru ca dialogul
social s\ func]ioneze, care nu
au un buget propriu [i sunt, `n
cele mai multe cazuri, pur formale.
Ca o concluzie a acestui
seminar, `n Romnia `n momentul de fa]\, dialogul social
fie nu func]ioneaz\, fie este
formal, a precizat Gabriel
Plosc\. Ne `ntlnim, reful\m,
o facem pe r\zboinicii [i cam
att. Exist\ [i exemple pozitive, cum a fost rela]ia sindicatului nostru cu fostul prefect
Mihai Archip, care a intervenit,
la cererea noastr\ pentru
solu]ionarea unor probleme,
precum naveta profesorilor [i
altele [i c\ruia dorim s\-i
mul]umim. Dar, este nevoie `n
Romnia de un dialog social
permanent [i real, care s\
ofere solu]ii concrete pentru
rezolvarea problemelor membrilor no[tri de sindicat, nu s\
fie doar o chestiune de formalitate.
Angela BRUDARU
Apostolilor [colii
nem]ene le dorim acum ceea
ce le-am dorit mereu: s\
iubeasc\ neprecupe]it [i
necondi]ionat copiii no[tri,
adic\ viitorul nostru, s\ fie
demni [i aprigi `n lupta
pentru ap\rarea prestigiului [i onoarei nobilei noastre profesii. A[a s\ ne
ajute Dumnezeu!
Sindicatul ~nv\]\mnt Neam]
Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]
Eveniment AGIRo
lul partenerilor sociali `n func]ionarea mecanismului, dnduse mai multe exemple de

`nc\lcare ale principiilor dialogului social `n Romnia `n
perioada 2010-2012 [i exemple de peti]ii adresate unor
institu]ii [i foruri interna]ionale,
printre care [i CE. Noul pachet
legislativ a fost dezb\tut de
partenerii sociali `n ideea moderniz\rii dialogului social `n
]ara noastr\, vorbindu-se `n
acest context [i despre necesitatea profesionaliz\rii liderilor
de sindicat [i a resurselor
umane active `n dialogul social.
Profesorul universitar de drept
Alfredo Ramirez Narghiz din
Spania a f\cut o prezentare
interesant\ cu aceast\ tem\.
Reprezentantul jude]ului
Neam], profesor Gabriel
Plosc\ a vorbit `n interven]ia sa
despre mecanismele de exercitare a dialogului social [i a
pus accentul pe necesitatea
`nfiin]\rii [i func]ion\rii a unor
comisii de dialog social la
nivelul fiec\rei unit\]i administrativ-teritoriale, ]innd cont de
faptul c\ ordonatorul de credite
este consiliul local, care ar trebui s\ fie la curent cu tot ceea
ce se `ntmpl\ `n localitate [i `n
mod special de necesit\]ile
SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 147

august - septembrie 2012
http://apostolul.slineamt.ro
CSDR solicit\
modificarea legisla]iei
muncii `n regim
de urgen]\
onsiliul Na]ional al Confedera]iei Sindicatelor
Democratice din Romnia `ntrunit ast\zi, 31 august
a.c., la Eforie Nord, solicit\ deciden]ilor politici
modificarea, `n regim de urgen]\, a legisla]iei
muncii, `n conformitate cu Conven]iile Organiza]iei
Interna]ionale a Muncii(OIM), cu directivele Uniunii
Europene [i cu nevoile societ\]ii romne[ti.
Din cauza `ntrzierii amend\rii Codului Muncii
[i a Legii nr.62/2011, angaja]ii sunt men]inu]i `n
continuare `ntr-oo stare de sclavie, iar dialogul lipse[te cu des\vr[ire.
Modific\rile aduse Codului Muncii `n 2011, prin asumarea
r\spunderii de c\tre Guvernul Boc, nu au adus beneficii nici
angajatului,nici angajatorului, au prejudiciat economia na]ional\,
punnd `n pericol pacea social\. Din acest motiv se impune
amendarea legisla]iei care reglementeaz\ raporturile de munc\,
`ntr-un echilibru din care vor avea de c[tigat nu numai actorii
sociali ci `ntreaga popula]ie a ]\rii. ~n acela[i timp, este necesar\ `nfiin]area ca institu]ie independent\ a Tribunalelor Muncii,
deoarece actualele complete de judecat\ specializate `n acest
domeniu sunt cople[ite de mul]imea proceselor aflate pe rol.
Consiliul Na]ional sus]ine `nfiin]area [i func]ionarea unui
Minister al Dialogului Social care s\ aib\ `n componen]\
parteneriatul social, Inspec]ia Muncii, riscurile profesionale, normarea muncii,toate att de necesare unui stat democratic de
drept.
Din cauza actualei situa]ii, exist\ suficiente premise de
declan[are an unor revolte spontane `n multe dintre unit\]ile
economice, fapt ce ar afecta grav condi]iile de via]\ [i de munc\
ale tuturor cet\]enilor, economia na]ional\. Pentru a se evita
declan[area unor ample proteste sociale, CSDR, sus]in\tor
consecvent al Modelului Social European,solicit\ Guvernului s\
promoveze `n cel mai scurt timp proiectul Ordonan]ei de
Urgen]\ pentru modificarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul
social, a[a cum a fost negociat de principalele confedera]ii
sindicale [i patronale reprezentative la nivel na]ional.
Potrivit pre[edintelui CSDR, Iacob Baciu, `n nici un stat
european nu exist\ o asemenea dereglementare a rela]iilor de
munc\ precum `n Romnia: Angajatorul nu mai are nicio [ans\
s\-[[i apere drepturile, inclusiv `n instan]a de judecat\. Trebuie
s\ existe un echilibru real `ntre capital [i salariat, iar acest echilibru nu se poate realiza dect printr-oo legisla]ie a muncii
echitabil\.
Rezolu]ia consiliului Na]ional al CSDR, votat\ `n unanimitate, a fost comunicat\ oficial ministrului pentru dialog social,
Liviu Marian Pop, invitat la lucr\rile acestui eveniment.
Consiliul Na]ional CSDR,

31 august 2012, Eforie Nord
Academia ~nv\]\torului Modern din Basarabia
zentat\ de profesorii Gheorghe

Amaicei, pre[edintele Asocia]iei,
Liviu Rusu de la Grupul {colar
Economic-Administrativ [i Alexandru Rusu de la {coala nr. 3
din Piatra Neam]. Ne-am rev\zut
cu prieteni [i colegi din Arad, Boto[ani, Ia[i, Vaslui.
Activit\]ile, dense, dar deosebit de interesante [i recreative,
s-au desf\[urat sub deviza
"Educa]ie, Inova]ie, Pasiune".
Performan]\ `n educa]ie a
reprezentat dezideratul sub care
participan]ii la Academie s-au
`ntlnit cu diriguitorii `nv\]\mntului de pe cele dou\ maluri ale
Prutului: Maia Sandu [i Ecaterina
Andronescu. A fost un dialog

deschis, sincer, optimist.
Inova]ia a fost cuvntul care a
ordonat conferin]a [tiin]ificometodic\ Bune practici `n [coala
pro-activ\. Pornindu-se de la
premisa c\ "un profesor cu
adev\rat bun este acela care mai
`nti se `nva]\ pe sine pentru a
putea s\-i `nve]e pe al]ii", s-a discutat, s-au prezentat exemple de
bune practici despre managementul educa]ional, proiectarea
activit\]ii educa]ionale, strategii
didactice interactive sau evaluarea performan]elor [colare.
Pasiunea am reg\sit-o `n tot
ceea ce au f\cut colegii no[tri
basarabeni, de la organizarea
activit\]ilor la grija pentru a ne
sim]i bine. Filmul "Portrete de
dasc\li", lansat la acest eveniment, a fost realizat pe baza unui
scenariu simplu, pasiunea de a]i
face meseria de dasc\l. Cu pasiune au lucrat cei care au amenajat pe aleile sta]iunii o expozi]ie cu
materiale didactice realizate de
elevi [i profesorii lor.
Am avut bucuria de a ne
`ntlni cu scriitorul Nicolae Dabija
care ne-a prezentat romanul Tem\ pentru acas\, o tulbur\toare
dram\ prin care trece un profesor
romn din Basarabia `n anii terorii
staliniste. A acceptat invita]ia de a
fi, `n viitorul ct mai apropiat,

al\turi de "confra]ii" din jude]ul
Neam].
Ne-am sim]it tare bine `n
"ora[ul Academia ~nv\]\torului
Modern". Ne-am plimbat pe Aleea
Competen]ei. Pe faleza S\n\t\]ii
am discutat cu prietenii de suflet.
Teatrul de var\ "~nv\]\torul" ne-a
preg\tit destule surprize... iar
piscina "SpaEduca]ional" ne-a
oferit clipe de relaxare la vreme
de sear\.
{i a mai fost o plimbare cu
vaporul pe Nistru. O sear\ minunat\ al\turi de oameni dragi, cu
muzic\ [i voie bun\. Pl\cintele
moldovene[ti au fost udate cu un

vin negru de la tanti Len]a. De pe
dealurile `nsorite ale Basarabiei
am gustat prune, mere galbene
ca ceara, struguri acri[ori de
t\mioas\, harbuji dulci ca
mierea. Hora moldoveneasc\ s-a
transformat `ntr-o hor\ a bucuriei.
Bucuria de a auzi o vorb\ bun\,
de a lega o nou\ prietenie, de a
revedea pe cineva drag.
Ne-am convins `nc\ o dat\ c\
AGIRo Moldova este Asocia]ia
celor mai buni `nv\]\tori. V\
mul]umim!
Prof. Liviu RUSU
ULTIMA OR| LA ROMAN

S\rb\toare `n [colile
roma[cane...
nceputul acestui an [colar nu vine `n [colile
roma[cane doar cu s\rb\toarea deschiderii cursurilor,
ci [i cu evenimente deosebite care vor marca dou\
dintre [colile etalon ale urbei. ~n ordine, calendarul
acestor evenimente se refer\ la {ccoaalaa gimnaaziaal\
"Alexaandru Ioaan Cuzaa", de la `nfiin]area c\reia `n luna
septembrie se `mplinesc 30 de ani, urmnd ca, imediat dup\ debutul noului an [colar, Colegiul Na]ionaal
"Romaan Vod\" s\ marcheze `mplinirea a 140 de ani de
existen]\.
Pentru ambele evenimente, conducerile institu]iilor
au preg\tit un program aparte la care sunt a[tepta]i s\ participe
fo[ti profesori [i directori, fo[ti elevi, dar [i reprezentan]i ai administra]iei locale, multe dintre aceste personalit\]i f\cnd parte din
lista celor care [i-au legat devenirea de numele [colilor
s\rb\torite. De asemenea, pentru aceast\ s\rb\toare, {coala
"Alexandru Ioan Cuza" a preg\tit [i prima sa monografie, `n vreme
ce romanvodi[tii o vor edita pe cea de a treia. Prima lucrare a
fost editat\ `n anul 1972, cu ocazia centenarului [colii, `ns\ am
considerat oportun ca la aceast\ s\rb\toare s\ venim cu o monografie nou\ `n care s\ fie cuprinse [i realiz\rile din ultimii ani, de
c`nd institu]ia noastr\ a fost ridicat\ la rang de colegiu. Am avut `n
vedere o culegere semnificativ\ de date, de documente [i m\rturii
ale celor pentru care <<Roman Vod\>> a `nsemnat un reper
important , aceste restituiri fiind emblematice pentru istoria de
peste 100 de ani a institu]iei, a m\rturisit Corneliaa Joraa, bibliotecar la Colegiul Na]ional "Roman Vod\" care `mpreun\ cu
conducerea colegiului [i a unui grup de fo[ti [i actuali romanvodi[ti au f\cut posibil\ aceast\ frumoas\ restituire...
Aniversare `n cas\ nou\

Un am\nunt remarcabil legat de anivers\rile [colilor `n discu]ie este acela c\ ambele institu]ii roma[cane `[i vor primi oaspe]ii
`n cas\ nou\, acestea trecnd `n ultima perioad\ printr-un program complex de reabilitare. Astfel, conform declara]iei f\cute de
c\tre dl. Claaudiu Maxim, directorul [colii botezate nu de mult cu
numele Domnului Unirii de la 1859, `n urma lucr\rilor care au
durat aproape un an "doar pere]ii au r\mas la locul lor", la [coala
situat\ chiar pe strada Cuza Vod\ fiind operate lucr\ri exterioare
[i interioare, `ncep`nd de la acoperi[ul cl\dirii, tmpl\rie, pn\ la
holuri, s\li de clas\ [i laboratoare, ultimele fiind dotate chiar cu
instala]ii de aer condi]ionat. Proiectul, `n valoare de 19 miliarde de
lei vechi, f\r\ TVA, a beneficiat de finan]are european\. ~n afar\
de acestea, tot acum s-a reu[it [i izolarea termic\ a gr\dini]ei cu
program prelungit arondat\ [colii, lucr\ri finan]ate din fondurile
Consiliului Local Roman.
De o [i mai mare amploare au fost lucr\rile de reabilitare [i
modernizare de la "Roman Vod\", `n urma c\rora principalul corp
de cl\dire arat\ `n prezent ca nou. Ne-am dorit foarte mult ca
aceast\ s\rb\toare s\ ne prind\ `n cas\ nou\, ceea ce [i este pe
cale s\ se-ntmple, ca urmare a unei munci sus]inute [i bine
coordonate. Mai este pu]in [i corpul A al colegiului, vechi de peste
100 de ani, va str\luci, a[ spune, chiar mai frumos dect `n ziua
`n care [i-a deschis por]ile. Dintre lucr\rile efectuate, a[ remarca
`n mod deosebit `nlocuirea sobelor de teracot\ cu o instala]ie
modern\ de `nc\lzit pe timp de iarn\, care va asigura [i aerul
condi]ionat `n zilele toride de var\, precum [i `nlocuirea instala]iei
electrice care ne va scuti de aici `nainte de probleme, mai ales `n
laboratoarele de informatic\. Tr\gnd o linie, dup\ aceast\
`nnoire, putem spune c\ romanvodi[tii se vor putea bucura de aici
`nainte de dot\ri [i de un confort `n m\sur\ s\ asigure

desf\[urarea unui `nv\]\mnt modern, impus de prestigiul acestei [colii care de aproape un secol [i jum\tate reprezint\ un simbol al urbei roma[cane, a declarat prof. Mihaaelaa Tanovicci, director al Colegiul Na]ional "Roman Vod\" care a dus greul acestei
dulci poveri al\turi de prof. Consstaantin Ostaafe, fostul director
adjunct, `nlocuit surprinz\tor din func]ie `nainte de a se bucura de
roadele acestei frumoase `nf\ptuiri...
Tot acum, la `nceputul anotimpului cnd cei vrednici stau s\[i numere bobocii, trecnd doar podul peste rul Moldova, ECO
{coala din comuna Horia `[i a[teapt\ s\rb\toarea celor 120 de
ani. ~nlocuirile dictate `ns\ [i `n fruntea acestei institu]ii de
`nv\]\mnt se pare c\ nu vor aduce bucuria aici, cum de altfel nici
noul corp al [colii se pare c\ nu-[i va primi elevii la acest `nceput
de an [colar - [irul realiz\rilor din mandatul fostei echipe manageriale oprindu-se la Horia, din p\cate, tocmai la ceas de s\rb\toare, spre deziluzia tuturor celor care a[teptau cu ner\bdare
aceste momente...
`napoi, a[ face ceea ce am f\cut [i p`n\ acum: a[ sta de

diminea]a p`n\ seara s\ muncesc al\turi de acest colectiv frumos
cu care am reu[it toate aceste ispr\vi frumoase, a m\rturisit prof.
Petricc\ Sandu despre care mai to]i confra]ii de breasl\ recunosc
faptul c\ ar fi "un direcctor de nenloccuit"
Noii directori numi]i cu ocazia ultimului val de schimb\ri [i-au
`nceput mandatul la 1 septembrie, urmnd s\-[i exercite func]iile
cu delega]ie p`n\ cel mai t`rziu la 31 august 2013.
Repeti]ie
la {coala de var\
Pentru al doilea an consecutiv elevii roma[cani s-au bucurat
de cursurile {COLII DE VAR|, care a ocupat aproape `n
`ntregime calendarul lunilor iulie [i august din vacan]a mare.
Manifestarea a cuprins [i `n 2012 dou\ sec]iuni, respectiv una
dedicat\ recreerii elevilor, frecventat\ `ndeob[te de cei din clase-
Uita]i `n fotoliul
de director
Vijelia schimb\rilor a ajuns [i la Roman. Astfel, directori cu
state vechi care p\reau... b\tu]i `n cuie `n fotoliile lor, indiferent de
schimb\rile din jur, s-au `ntors cu `ncepere de la 1 septembrie
2012 la catedre, `ntre exemplele relevante num\rndu-se prof.
Roxana P\tr\uceanu, {c. "Vasile Alecsandri", sau prof. Liliana
Chelariu, fost director al {colii "Calistrat Hoga[", locurile acestora
fiind ocupate de prof. Maria Camp\u, respectiv de c\tre prof.
Lumini]a Boloca. Schimb\ri au mai fost operate [i la Colegiul
Na]ional "Roman-Vod\", la Colegiile Tehnice "Miron Costin",
"Petru Poni" [i "Danubiana", precum [i la Liceul Tehnologic
"Vasile Sav", rocadele f\cute fiind oarecum a[teptate, mai pu]in `n
ceea ce-l prive[te pe Constantin Ostafe, fostul adjunct de la
"Roman-Vod\", `nlocuit de profesorul de geografie C\t\lin
Macovei.
~ntre cei neatin[i de ultima "tornad\" din sistemul educa]ional
nem]ean se afl\ c]iva manageri afla]i de oarece ani `n fruntea
unor [coli de marc\ din municipiul Roman, respectiv prof. Viorel
Vaanzaariucc, {coala de Art\ Integrat\ "Sergiu Celibidache", Claaudiu
Maaxim, r\mas la conducerea {colii "Alexandru Ioan Cuza" dar [i
veteranul Petricc\ Sandu, director la Liceul cu Program Sportiv,
profesorul care ocup\ aici aceast\ func]ie de 22 de ani. Aniversat
recent, la `mplinirea a 64 de ani, cel care num\r\ de-acum 32 de
ani de profesorat `n aceast\ institu]ie ne-a m\rturisit: M\ simt
bine, cu toate c\ a trecut o via]\ de om de cnd sunt la acest liceu
unde, `mpreun\ cu colegii mei, am reu[it s\ ob]inem performan]e
[colare [i sportive care neau f\cut remarca]i `n
nenum\rate rnduri chiar
[i pe plan na]ional. Este o
vorb\ care spune c\, dup\
vrsta de 50 de ani, orice zi
care trece se cunoa[te,
`ns\ atta vreme ct voi fi
`n acest colectiv, indiferent
de func]ie, voi face tot cemi st\ `n putin]\ pentru a
onora blazonul acestei
[coli care, `ntre al]ii, a dat
sportului romnesc nume
sonore precum Nicoleta
Grasu sau Bianca Perie.
Dac\ ar fi s\ pot da timpul
le de gimnaziu, iar cealalt\, dedicat\ exclusiv liceenilor, fiind o

sec]iune `n care absolven]ii claselor a XII-a care nu au trecut de
prima sesiune de bacalaureat a verii s-au bucurat de medita]ii gratuite la disciplinele cuprinse `n lista de concurs a "examenului
maturit\]ii", `ntre profesorii care au `ncercat s\ le `ntind\ o m`n\
ghinioni[tilor afl`ndu-se, [i de aceast\ dat\, chiar primarul
Lauren]iu Dan Leoreanu, cunoscut profesor de matematic\,
ini]iatorul {COLII DE VAR| de la Roman.
~ntre nout\]ile edi]iei 2012, de remarcat este cooptarea ca
partener a Inspectoratului {colar al Jude]ului Neam] care, al\turi
de partenerii tradi]ionali, Prim\ria municipiului Roman [i Clubul
Copiilor Roman, au repetat frumoasa isprav\ de anul trecut,
{COALA DE VAR| crescnd att `n audien]\ ct [i ca diversitate
a ac]iunilor cuprinse `n program.
Faptul c\ am `nregistrat zilnic o frecven]\ bun\, care, la
sec]iunea dedicat\ divertismentului, nu a sc\zut nici `n vremea
aceea de canicul\ insuportabil\ sub 30-35 de copii, ne face s\
credem c\ fa]\ de vara lui 2011 manifestarea a prins aripi noi. ~n
acest context, un c[tig major l-a dobndit [i experien]a noastr\,
dar [i cea a copiilor, mul]i dintre ei fiind prezen]i [i anul trecut la
cursuri. Putem conchide c\ a fost o manifestare reu[it\, cu o bun\
audien]\, av`nd `n vedere c\ prezen]a a fost benevol\, iar programul copiilor pe parcursul celor aproape trei luni din vacan]a
mare a cuprins [i alte preocup\ri, a declarat prof. Magdalena
Gheorghi]\, Dir. Clubul Copiilor Roman, principalul partener al
celor dou\ edi]ii ale acestei manifest\ri unicat `n 2012, chiar [i `n
jude]ul Neam].
Grupaj de A. OPRI{
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Am fost la Academia ~nv\]\torilor de pe malurile Nistrului
nfierbnta]i de c\ldur\ dar [i de glceava politic\ de la noi, am purces la

`nceput de august spre r\coarea
p\durilor de pe malurile Nistrului, la
Vadul lui Vod\. F\r\ `ndoial\ nu acesta a fost motivul venirii noastre `n frumoasa Basarabie. Sunt alte "pricini",
mult mai importante, care ne-au
`ndemnat s\ trecem Prutul [i s\
devenim "academicieni" pentru vreo
trei zile.
1. Ne-am dus `n Basarabia pentru
c\ am fost invita]i de colega [i prietena noastr\
Mariana Marin, pre[edintele AGIRo - filiala
Moldova.
Plec\ciunile noastre, Doamn\ Pre[edinte.
Ne exprim\m `nc\ o dat\ aprecierea deosebit\ pentru str\dania special\ de a organiza
aceast\ manifestare complex\. Parafrazndu-v\,
vom spune c\ "Academia ~nv\]\torului Modern va
intra cu siguran]\ `n istorie, iar eforturile [i sacrificiile merit\ pe deplin...".
Pag. 2
2. Am fost la Academie pentru c\ facem parte

din marea familie a Asocia]iei Generale a
~nv\]\torilor din Romnia de la `nceputurile fiin]\rii
sale. De altfel anul acesta, 2012, Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] a s\rb\torit un
secol de activitate. Un eveniment memorabil pentru Asocia]ia noastr\ care nu a fost [i nu este
doar o organiza]ie de breasl\. Ea a pledat nu doar
pentru Carte, ci [i pentru Patrie [i s-a jertfit att la
catedr\ ct [i `n tran[ee. Prezen]a noastr\ `n
Basarabia a fost o dovad\ c\ lec]ia `nainta[ilor a
fost bine `nv\]at\.
3. Am mers `n Basarabia, pentru c\ romni
fiind, ne-am `ntors, a[a cum scria Dimitrie
Cantemir `n Descrierea Moldovei, la "leag\nul
autentic al civiliza]iei romne[ti, Basarabia dintre
Prut [i Nistru f\r\ de care Romnia nu are trecut,
prezent [i viitor". Am fost prezen]i acolo pentru a
nu gre[i f\cnd ni[te lucruri contra naturii. Tot ce
este contra naturii, nu poate s\ dureze la infinit.
"Nu te po]i pune `mpotriva mersului natural al unui
popor, chiar dac\ momentan aparen]ele sunt contrare", afirma un mare romn, Onisifor Ghibu.
Fiind fra]i, noi trebuie s\ ne vedem, cei care vrem
s\ ne vedem, s\ ne `n]elegem cei care vrem s\ ne
`n]elegem, s\ vorbim fiindc\ vorbim aceea[i
limb\.
4. Am fost `n ospe]ie la prietenii de aici. Am
venit la prieteni cu gnduri bune [i cu sufletele
deschise. Ne era dor de ei. Ne-am dus s\
redescoperim acel z\c\mnt de bun\tate care se
cite[te de fiecare dat\ basarabenilor `n grai,
uit\tur\ [i umbl\tur\. Am fost s\ ne revedem cu
Mariana, cu Tamara (sunt mai multe), cu Angela,
Valeriu, Aliona, Daniela, Viorica... Avem prieteni
[i la Chi[in\u, [i la B\l]i, [i la Nisporeni, [i la
Orhei, [i la Ialoveni, peste tot. Am fost s\
cunoa[tem noi prieteni. Au fost mul]i pentru c\
numai romnii de peste Prut de]in o cheie cu care
pot deschide [i redeschide adncurile luminoase
ale sufletului omenesc.
5. Am fost la Chi[in\u din curiozitate. O
Academie a ~nv\]\torului Modern!? Cam pre-
APOSTOLUL
ten]ioas\ denumire pentru o `ntlnire a truditorilor

[colii, mi-am zis. Academia prin defini]ie reprezint\ o societate de `nv\]a]i, creat\ pentru dezvoltarea [tiin]elor [i artelor. Am rememorat `ns\
cuvintele marelui pedagog Comenius, care,
vorbind despre `nv\]\tori, despre rolul lor `n ierarhia social\ afirma c\ ace[tia "ocup\ un loc de cea
mai `nalt\ cinste [i lor li s-a `ncredin]at o sarcin\
att de aleas\ cum nu exist\ alta sub soare".
A[adar, `nti au fost `nv\]\torii [i apoi `nv\]a]ii.
Deci, de ce nu o Academie a ~nv\]\torilor, ca o
`nalt\ institu]ie de educa]ie [i cultur\ care s\
stimuleze inova]ia, pasiunea, implicarea, colaborarea, dialogul, performan]a. Avem convingerea
c\ cele mai importante momente / activit\]i ale
Academiei au fost o pledoarie pentru devo]iunea
`n `nv\]\mnt, un omagiu adus muncii `n
educa]ie.
Prof. Liviu RUSU

Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]
(continuarre `n pag. 3)
{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Ghidul privind egalitatea de [anse [i de gen `n Romnia
n cadrul proiectului Promovarea prin activit\]i inovatoare

a egalit\]ii de [anse [i de gen `n cadrul organiza]iilor
partenerilor sociali, cu accent pe institu]iile de educa]ie,
implementat de Sindicatul Liber al Lucr\torilor din
~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ (SLLICS) Neam], `n
parteneriat cu Federa]ia Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt (FSL~), Uniunea Jude]ean\ a Sindicatelor
Libere din ~nv\]\m`nt Bistri]a N\s\ud (UJSLI), Funda]ia
FEY din Madrid- Spania, IKAROS- Italia, TILS- Romnia
[i Camporlecchio Educational, una dintre cele mai importante performan]e este apari]ia Ghidului egalit\]ii de
[anse [i de gen editat, de cur`nd, la Piatra Neam], `n 1500 de
exemplare.
Pre[edintele SLLICS Neam], profesorul Gabriel Plosc\ ne ofer\
detalii despre modul `n care a
fost realizat acest ghid, util prin
informa]iile pe care le ofer\, o
posibil\ baz\ de date pentru
majoritatea institu]iilor publice
sau private implicate `n activit\]i
din acest domeniu: Ghidul este
realizat `n baza workshopurilor
`n care s-a analizat situa]ia
egalit\]ii de [anse `n Romnia [i
`n Uniunea European\, cu ajutorul partenerilor no[tri din
Spania [i Italia. Toate concluziile acestor `ntlniri de tip workshop desf\[urate `n cadrul proiectului au fost curprinse `ntr-un
document sintez\. De asemenea, au fost organizate trei se-
minarii regionale ale c\ror dezbateri, lucr\ri [i concluzii au fost consemnate [i `n materialele prezentate `n acest ghid.
Ghidul a fost lansat `n cadrul unei conferin]e na]ionale ce a avut
loc la Bucure[ti, pe 20 iulie, eveniment la care au fost prezen]i to]i
partenerii proiectului. A paricipat ministrul delegat pentru Dialog
Social Liviu Marian Pop [i au mai fost prezen]i senatorul de Ia[i
Mihaela Popa, vicepre[edintele Comisiei de egalitate de [anse de
la Senat, Gabriela Radu, inspector general de stat adjunct la
Inspec]ia Muncii, reprezentan]i ai Direc]iei pentru Egalitate de
{anse, ai Comitetului pentru Discriminare, ai Agen]iei Leonardo da
Vinci pentru evaluare [i implementare proiecte, pre[edintele FSLI
Simion Hncescu, pre[edintele Confedera]iei Sindicatelor
Democratice din Romnia (CSDR), Iacob Baciu, al]i reprezentan]i ai
institu]iilor publice [i de `nv\]\mnt.
Un `ndrumar
pentru persoanele discriminate
Ghidul a fost apreciat `n special pentru partea sa inovatoare,
pentru informa]iile detaliate `n special din ultima sa parte, informa]ii
care pot constitui un `ndrumar pentru persoanele discriminate care
pot afla c\ror institu]ii li se pot adresa, cum [i [i pe cine ar trebui s\
contacteze, pentru c\ `n Romnia exist\ destule persoane discriminate care nu-[i cunosc drepturile. Ghidul a `nceput s\ fie distribuit
deja `n institu]iile de educa]ie, la partenerii proiectului, a ajuns la to]i
participan]ii Conferin]ei na]ionale de la Bucure[ti din luna iulie, dar
[i la participan]ii la Consiliul Na]ional al CSDR, la cei de la
Seminarul Interna]ional organizat de CSDR `mpreun\ cu EZA (institu]ie de formare a lucr\torilor din Europa pe teme sindicale).
Angela BRUDARU
Proiect de strategie sindical\ `n `nv\]\mnt
a sfr[itul lunii august a avut loc la

Bucure[ti [edin]a Biroului Operativ
al Federa]iei Sindicatelor Libere din
~nv\]\mnt (FSLI), `n cadrul c\reia
s-a f\cut o analiz\ a situa]iei
actuale a federa]iei [i a mi[c\rii
sindicale `n general, cu accent pe
cea din `nv\]\mnt, `n contextul
social - politic actual. ~n baza acestei analize a fost realizat un proiect
de strategie sindical\ pentru perioada urm\toare, care se va finaliza
pn\ la noua [edin]\ de Birou
Operativ a FSLI, din luna septembrie.
Proiectul va fi prezentat `n Colegiul
Na]ional al liderilor FSL~, urmnd s\ fie puse la
punct toate detaliile.
La Biroul Operativ al FSLI a fost prezentat
Memoriul de Protest referitor la situa]ia angaja]ilor din `nv\]\mnt.
Ideea de baz\ a fost s\ ne gndim la toate
elementele care s\ asigure `ntregirea salariilor", ne spune Gabriel Plosc\, pre[edintele
FSLI Neam], "a[a cum au promis guvernan]ii, la
nivelul celor din iulie 2010, de[i puterea real\
de cump\rare a sc\zut fa]\ de acel moment [i
atunci ar fi necesar\ inclusiv o indexare m\car
la nivelul infla]iei. Un punct important al
discu]iilor a fost acela al problemelor generate
de Legea Educa]iei, lucruri care trebuie
solu]ionate urgent pentru ca aceasta s\ devin\
func]ional\. Nu avem `nc\ toate metodologiile

de aplicare [i se lucreaz\ pe m\suri tranzitorii,
iar uneori nu exist\ nici acestea".
Att ct a fost ministru interimar al
Educa]iei Liviu Marian Pop, a reintrodus titularizarea `n sistemul de `nv\]\mnt [i nu pe
unitatea [colar\, sistem care s\ dea mai mult\
stabilitate posturilor, a reintrodus de asemenea
`n mobilitatea personalului pretransferul [i
deta[area, care fuseser\ eliminate.
O problem\ stringent\ ce trebuie rezolvat\ este aceea a Consiliului de Administra]ie
din [coli, `n care majoritatea - a[a cum este
normal [i firesc - ar trebui s\ fie format\ din
cadre didactice", a punctat profesorul Gabriel
Plosc\, liderul sindicatului nem]ean. Au fost
f\cute o serie de propuneri pentru modificarea
Legii Dialogului Social, cum ar fi obligativitatea
invit\rii liderului sindical la [edin]ele CA din
[coli, cotiza]ia de sindicat s\ fie oprit\ pe statul
de plat\, cu acordul membrului de sindicat.
Atunci cnd, `n mod abuziv, fostul ministru
Funeriu a scos din statul de plat\ aceast\ cotiza]ie a motivat `n mod mincinos c\ membrii de
sindicat nu au fost consulta]i [i c\ ace[tia nu ar
fi de acord. Dar, noi avem tabelele cu
semn\turile lor care dovedesc faptul c\ [i-au
dat acordul. Fostul ministru Funeriu min]ea cu
neru[inare spunnd c\ sindicalizarea `n
`nv\]\mntul din Romnia este de doar 7%,
numai `n Neam], la noi, aceasta este la nivelul
de 90%, a accentuat Gabriel Plosc\.

Dup\ ce strategia sindical\ va fi definitivat\ la nivel na]ional, urmeaz\ s\ fie realizat\
o strategie proprie, pornind de la cea la nivel
na]ional, adaptat\ condi]iilor din Neam].
Rezolu]ie pentru modificarea

legisla]iei muncii
La Consiliul Na]ional al Confedera]iei
Sindicatelor Democratice din Romnia (CSDR),
care a urmat [edin]ei Biroului Operativ al
Federa]iei Sindicatelor Libere din ~nv\]\mnt
(FSLI) a fost dezb\tut [i aprobat Raportul de
activitate pentru perioada noiembrie 2011 august 2012 [i au fost discutate probleme organizatorice `n special legate de organizarea celui
de-al V-lea Congres al CSDR ce va avea loc `n
noiembrie anul acesta.
A fost adoptat\ o rezolu]ie prin care se
solicit\ modificarea legisla]iei muncii `n regim
de urgen]\, care a fost comunicat\ oficial ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu Marian
Pop.
Rezolu]ia este rezultatul dezbaterii unui
document intitulat "Analiza situa]iei implement\rii `n Romnia a legisla]iei europene
referitoare la informarea [i consultarea
lucr\torilor, negociere [i derularea procesului
de dialog social, a precizat pre[edintele Filialei
Neam] a CSDR, Gabriel Plosc\. (A.B.)
Un nou statut
al Asocia]iei ~nv\]\torilor
ntre 10-12 iulie 2012 s-au desf\[urat la Bu[teni
lucr\rile celui de al XXXIII-lea Congres al Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilor din Romnia [i al
Cadrelor Didactice Romne de peste hotare.
~ntre cele 27 de delega]ii jude]ene prezente la
congres s-a num\rat [i cea a jude]ului Neam]:
Gheorghe Amaicei, {tefan Corneanu, Vasile
S\il\, Liviu Rusu (Piatra Neam]), Daniela
Mar]olea (Roman), Mariana Cozma [i Miruna
Vrnceanu (Tg. Neam]).
Organizarea acestui congres a stat sub semnul unor mari dispute [i fr\mnt\ri `ntre membrii
Consiliului Na]ional Director, `n spe]\ `ntre Viorel Dolha,
pre[edintele Consiliului Na]ional, [i o serie de lideri jude]eni `ntre care, `n prim plan s-au aflat Victoriana Aprilia G\lbenu[
(Slobozia, jud. Ialomi]a) [i Parpal\ D\nu] (Ro[iorii de Vede,
jud. Teleorman).
Aceste dispute [i certuri au dus `n final la absen]a unui
material de analiz\ a activit\]ii de la congresul anterior pn\
`n prezent [i ca urmare nu a fost posibil\ nici prezentarea unui
program de perspectiv\ a Consiliului Na]ional. Dezbaterile au
vizat mai ales analize segmentare ale liderilor jude]eni, iar `n
partea a doua alegerea Consiliului Director la nivel na]ional.
Am asistat la un scenariu ieftin [i de prost gust `n care
pre[edintele Viorel Dolha refuznd s\ conduc\ lucr\rile congresului, sarcina a fost preluat\ de Victoriana Aprilia
G\lbenu[
iar
ordinea de zi a
cam fost l\sat\
la voia `ntmpl\rii.
Prezen]a dnei prof. univ.dr.
Ecaterina Andronescu, ministrul `nv\]\mntului [i a prof. Liviu
Pop, ministru
secretar de stat
a dat mai mare
greutate lucr\rilor congresului
[i a condus, `n
final, la conturarea unor noi
direc]ii ale activit\]ii viitoare.
Astfel, pe plan
na]ional, s-au stabilit termenii colabor\rii ulterioare a
Ministerului Educa]iei [i ~nv\]\mntului cu Consiliul Director
Na]ional al Asocia]iei ~nv\]\torilor din Romnia, iar pe plan
jude]ean s-a hot\rt prezen]a unui reprezentant al Asocia]iei
~nv\]\torilor `n Consiliul de Administra]ie a Inspectoratului
[colar - ceea ce va conduce la cre[terea rolului Asocia]iei
~nv\]\torilor [i `n deciziile privind activitatea unit\]ilor [colare.
Sunt ve[ti bune menite s\ creasc\ nu numai prestigiul ci
[i autoritatea Asocia]iei noastre, fapt la care ar trebui s\
mediteze [i viitorii no[tri membri. Pentru c\, dintr-un factor
contemplativ, Asocia]ia ~nv\]\torilor va deveni un partener
activ `n procesul de `nv\]\mnt.
{tefan CORNEANU
Am fost la Academia ~nv\]\torilor de pe malurile Nistrului

(urmaare din pag. 2)
Am participat la Academie ca s\ `nv\]\m. Este

nevoie mai mult ca oricnd de modele `n educa]ie,
de slujitori ai pedagogiei practice care r\spund pertinent noilor realit\]i de pe pia]a educa]ional\ european\. ~n acest sens dasc\lii moldoveni sunt un
exemplu pentru noi to]i. Valen]elor [tiin]ifice, pedagogice [i emo]ionale ei le ad\ug\ truda zilnic\ `n
slujba unei cauze sfinte: p\strarea elementelor de
identitate romneasc\, cultura, tradi]iile, religia,
cunoa[terea [i pre]uirea limbii romne. Am vrut s\
descoperim, s\ `n]elegem "metafora `nv\]\torului
aflat `ntre Prutul cu trupul rupt" - vorba poetului Vasile
Romanciuc. Subscriu ideii Marianei Marin care spunnd
~nv\]\torul de peste Prut, gndea la ambele maluri; sper\m s\-l
asem\n\m, `ncerc\m s\-l deosebim, vis\m s\-l construim...
7. Am fost s\ ne demonstr\m nou\ `n[ine c\ "srma ghimpat\ din sufletele noastre" (vorba colegului nostru Viorel Dolha)
a ruginit [i s-a rupt [i c\ nu mai exist\ nici o barier\ care s\ ne
opreasc\ s\ fim `mpreun\. Am trecut Prutul a[a cum am fi tra-
6.
versat Siretul, ori Oltul, ori Mure[ul, ca orice ap\ romneasc\ (dac\
e[ti "curat" la minte, suflet [i... portbagaj).
APOSTOLUL
8. Am fost s\ ne `nchin\m la statuia lui {tefan cel Mare [i Sfnt

din Chi[in\u. S\-l rug\m s\ ne ocroteasc\ [i s\ ne ajute s\ biruim
oceanul de prostie, incon[tien]\, fariseism [i nep\sare care
ne `nconjoar\.
9. Am fost s\ vedem "frumuse]ile" de la Vadul lui Vod\.
Cele pe care le-a d\ruit natura dar [i pe acelea sosite la
Academie de prin [colile Basarabiei. Am venit s\ ne `ntlnim
cu "cei trei curen]i, din est, din vest [i din nord [i s\ ne
convingem c\ aici "concentra]ia de oxigen este la fel de mare
ca `n Mun]ii Alpi", care [i a[a sunt [i prea departe [i prea...
scumpi.
10. Am fost s\ bem `mpreun\ un pahar de vin bun
moldovenesc. O vorb\ de duh spus\ la o can\ umplut\ cu
"un negru de Purcari" pre]uie[te mai mult dect orice conferin]\ academic\ despre managementul educa]ional (de
exemplu...) {-apoi aflar\m c\ `n zon\ este mare criz\ de ap\
fiindc\ vorba epigramistului, "Pe Nistru, bat\-l vina, / Ni-l tot
soarbe... Ucraina".
Gnduri bune, oameni dragi, c\ a[a cum ne sunt gndurile, a[a ne este [i via]a!
Pag. 3
PA{I SPRE EUROPA

Reuniune de proiect Grundtvig la Zagreb
{coal\ de var\
la Baia Mare
n perioada 16-22 iulie 2012, la Baia Mare, s-a desf\[urat
edi]ia a VIII-a a {colii de var\ "Provoc\rile istoriei ca [tiin]\
[i disciplin\ de `nv\]\mnt la `nceputul mileniului trei".
Finan]at de Guvernul Romniei prin Departamentul pentru
Romnii de pretutindeni [i organizat de Academia Romn\
(Centrul de Studii Transilvane), evenimentul a reunit profesori din `nv\]\mntul universitar [i preuniversitar,
cercet\tori, muzeografi, doctoranzi [i postdoctoranzi din
Ungaria, Serbia, Ucraina, Republica Moldova [i Romnia.
Academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universit\]ii
Babe[-Bolyai [i directorul Centrului de Studii Transilvane,
`n cuvntul omagial prezentat `n deschiderea lucr\rilor
[colii de var\, a subliniat rolul [i importan]a acestui eveniment pentru istoriografia romneasc\ [i pentru cercetarea istoric\ `n
contextul european actual.
Dintre conferin]ele sus]inute, men]ionez cteva titluri care au strnit un interes deosebit din partea participan]ilor: Civiliza]ie romneasc\,
civiliza]ie european\ [i Statalitatea `n spa]iul romnesc `n secolele XIXVI. ~ntre modelul bizantin [i cel ocidental (ale academicianului IoanAurel Pop), 120 de ani de la Memorandul romnilor din Transilvania:
istorie [i demografie (prof. univ. dr. Ioan Bolovan de la Centrul de Studii
Transilvane [i prorector al Universit\]ii "Babe[-Bolyai" Cluj-Napoca),
Romnii din nordul Bucovinei (Ucraina): interferen]e lingvistice [i culturale (prof. dr. Alexandrina Cernov), Istoricul Eudoxiu Hurmuzaki [i
epoca sa - dou\ sute de ani de la na[tere (prof. univ. dr. Ilie Luceac),
Momentele dramatice din istoria Basarabiei oglindite `n activitatea
muzeului de istorie din B\l]i (Ludmila Dobrogeanu), Justi]ie militar\ [i
represiune politic\ `n Romnia comunist\ (1948-1964), sus]inut\ de dr.
Corneliu Pintilescu (cercet\tor POSDRU la Universitatea "Babe[Bolyai" Cluj-Napoca, ~nv\]\mntul confesional `n Transilvania
Habsburgic\ (dr. Mihai Floroaia, cercet\tor POSDRU la Universitatea
"Babe[-Bolyai" Cluj-Napoca), Biseric\ [i societate `n Maramure[ `n perspectiv\ istoric\ (prof. Viorel Rusu-Muzeul Jude]ean de Istorie [i
Arheologie Maramure[), Identitate confesional\-identitate na]ional\.
Biserica Romn\ Unit\ [i Autonomia Catolic\ din Ungaria `n perioada
dualist\ (dr. Cecilia Crja, cercet\tor POSDRU la Universitatea "Babe[Bolyai" Cluj-Napoca), Forma]ia local\ [i european\ a clerului romn din
Transilvania (1855-1900) a doamnei dr. Ioana Bonda (cercet\tor POSDRU la Universitatea "Babe[-Bolyai" Cluj-Napoca), Patrimoniul local [i
valorificarea acestuia `n lec]iile de istorie [i religie `n `nv\]\mntuil preuniversitar (lect. univ. dr. Sorina Paula Bolovan, Universitatea Babe[Bolyai Cluj-Napoca), Istorie [i literatur\. Scriitori romni [i istoria
na]ional\ (conf. univ. dr. George Achim, Universitatea de Nord Baia
Mare) etc.
Activit\]ile s-au `ncheiat cu o mas\ rotund\ pe tema Diaspora
romneasc\: probleme actuale, momente `n care s-au eviden]iat principalele probleme ale romnilor din diaspora.
Ac]iunea s-a dovedit a fi de un real succes att pentru stadiul
cercet\rilor `n domeniu, ct [i pentru modul de prezentare a istoriei ca
[tiin]\ [i disciplin\ de studiu `n contextul actual.
Participan]ii aduc [i pe aceast\ cale mul]umiri organizatorilor, `n

mod special domnului prorector Ioan Bolovan [i domnului Ors Doczy,
care au gestionat buna desf\[urare a manifest\rilor [tiin]ifice.
Dr. Mihai FLOROAIA
n perioada 8-15 iulie 2012, a avut loc la Udruzenje

Obrtnika Grada Zagreba - Zagreb, Croatia, cea de a
doua reuniune din proiectul Grundtvig Learning
Partnership - New E-Learning Platform for Adult
Education (NELPAE).
Coordonat de Asocia]ia Cultural\ Europea Vaslui,
proiectul `[i propune promovarea educa]iei adul]ilor la
dimensiunea european\ prin realizarea unor noi alternative IT, `nv\]area limbilor str\ine prin intermediul unei
platforme [i implementarea acesteia `n toate institu]iile
implicate `n proiect din ]\rile participante: Polonia,
Portugalia, Italia, Croa]ia, Romnia, Austria [i Turcia.
Din Romnia au participat grupurile de formatori de la Asocia]ia
Cultural\ Europea Vaslui [i de la Casa Corpului Didactic Neam].
Dup\ deschiderea oficial\, au luat cuvntul reprezentantul
Ministerului Educa]iei, primarul Zagrebului, reprezentantul institu]iei
gazd\, coordonatorul interna]ional de proiect etc. care au subliniat
rolul [i importan]a acestor ac]iuni `n contextul actual european.
Pe durata a 6 zile s-au desf\[urat ateliere de lucru, prezent\ri,
dezbateri, analize [i activit\]i pe platforma on-line. A fost eviden]iat\
importan]a `nv\]\rii pe tot parcursul vie]ii, `n mod special
cunoa[terea limbilor str\ine de c\tre persoanele adulte, dornice s\
c\l\toreasc\ `n spa]iul european [i nu numai. Participan]ii au venit
cu propuneri privind utilizarea optim\ a
tuturor metodelor [i procedeelor de
`nv\]are a limbilor str\ine pentru adul]i,
`n special pentru cei cu o educa]ie de
nivel mediu.
Work-shopurile [i sesiunile de formare au prev\zut: utilizarea celor mai
eficiente instrumente [i metode de
comunicare `ntre partenerii implica]i `n
proiect, prezentarea celor trei platforme pe care se lucreaz\ `n proiect,
prezentarea suporturilor de curs realizate pn\ `n prezent de c\tre formatori,
analiza activit\]ilor derulate pn\ `n prezent [i propuneri de performan]\ a ac]iunilor din cadrul proiectului.
Coordonatorii echipelor din fiecare ]ar\ participant\ au prezentat unele dintre produsele realizate pn\ la acest moment: suporturile de curs pentru management educa]ional, limba englez\, concepte fundamentale `n utilizarea calculatorului.
~ncepnd cu septembrie 2012, la nivelul Casei Corpului Didactic
Neam] se vor organiza ac]iunile de selec]ie [i formare a grupelor de
adul]i pentru `nv\]area limbilor str\ine (englez\, francez\), pentru
ini]iere `n utilizarea calculatorului/a platformei on-line [i introducere
`n managementul educa]ional.
S-a discutat despre planificarea viitoarei reuniuni de proiect
care va avea loc `n aprilie 2013 la Agrupamento de Escolas de
Vialonga (Portugalia) [i despre stadiul realiz\rii produselor finale:
metodologia de folosire a platformei e-learning cu versiuni [i instrumente adaptate la nevoile fiec\rei institu]ii implicate `n proiect; un
software special; o versiune comun\ a platformei pentru to]i
partenerii, care s\ con]in\ cursurile pentru `nv\]area limbilor str\ine
(francez\, englez\, spaniol\) pentru nivelurile A1, A2 [i B1.
Pe toat\ durata reuniunii, participan]ii au avut prilejul s\-[i
`mp\rt\[easc\ reciproc att experien]ele acumulate ca formatori
pentru adul]i ct [i pe cele tr\ite `n calitate de participan]i la astfel
de mobilit\]i.
Dr. Mihai FLOROAIA
Limba lui Voltaire `nv\]at\ cu profesori francezi
e 10 septembrie, va
sosi la PiatraNeam], la Colegiul
Na]ional
"Petru
Rare[", profesorul
Jrmy Daud, din
Nantes,
asistent
lingvistic Comenius,
pentru toat\ perioada anului [colar
2012-2013. Este al
patrulea asistent
lingvistic care vine `n Neam] `n
ultimii trei ani, dar anul acesta
este singurul asistent lingvistic
francez din Romnia.
Proiectul pe care profesoara
Cristina Grigori, inspector [colar
de specialitate, l-a depus la
ANPCDEFP `n acest an
urm\re[te revigorarea studiului
limbii franceze `n jude]ul Neam]
cu sprijinul Institutului Francez
din Romnia, al MECTS [i, `n
special, prin proiecte cu

finan]are european\.
Bursierul francez, la `nceput
de carier\ didactic\, va asista la
cursurile de limba francez\ ale
profesorilor de la Colegiul
Na]ional "Petru Rare[", dar va
desf\[ura [i activit\]i extra[colare, `n special activit\]i
legate de practica limbii
franceze: cursuri suplimentare
de limb\ francez\ vorbit\, jocuri,
matematic\ prin limba francez\,
teatru. Profesorul debutant va fi
`ncadrat de tutorele s\u, profesor-inspector Cristina Grigori.
Acest proiect completeaz\
foarte bine un proiect mai larg
ini]iat de MECTS [i Ambasada
Fran]ei `n Romnia, `n care
jude]ul Neam] este jude] pilot.
Anul acesta, prin acest proiect,
intitulat "Profil Fle", vor veni doi
profesori francezi care vor
desf\[ura activit\]i la Colegiul

Tehnic "Gh. Cartianu" [i la
Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[", `ncadra]i de profesoarele
Alina Balu[ [i Oana Raluca
Hizan. Profesorii francezi sunt
Emmanuel Adelmann [i Aurlie
Davroux, din insula Runion. ~n
paralel, proiectul "Profil Fle"
formeaz\ doi profesori din
Neam], Alina Balu[ [i Cristina
Grigori, care vor fi formatori ai
Ambasadei Fran]ei, [i vor
desf\[ura, anual, cursuri de formare cu profesorii din Neam],
prin CCD Neam], `n colaborare
cu Ambasada Fran]ei [i
MECTS.
"Aceste eforturi de a readuce limba francez\ `n rndul limbilor str\ine atractive pentru
elevi continu\ strategia de constituire a centrelor de predare a
cursurilor de ob]inere a DELF, la
Colegiul Na]ional "Petru Rare[",
{coala 2 Piatra-Neam], {coala

"V. Alecsandri" [i Colegiul
Na]ional "Roman Vod\" din
Roman, dar [i organizarea
taberei de limba francez\ de la
Salignac, Fran]a, cu sprijinul
centrului LFEE Europe", precizeaz\ Cristina Grigori, inspector [colar de specialitate.
Eforturile profesorilor de
limba francez\ sunt remarcabile. S\ nu uit\m c\, `n anul
[colar ce a trecut, pentru prima
dat\ `n istoria pred\rii limbii
franceze `n Neam] [i pentru
prima dat\ la Colegiul Na]ional
"Petru Rare[", eleva Oana
APOPEI, clasa a IX-a, (preg\tit\ de profesor Cristina Grigori n.r.), a ob]inut locul I la olimpiada na]ional\ de limba francez\,
cu nota 9,60, cea mai mare not\
din concurs.
Angela BRUDARU
C u l t i v a re a
l i m b i i ro m n e
ndiscutabil, [coala se confrunt\ cu realit\]i necunoscute pn\ acum, cu
fenomene complexe [i
contradictorii, unele dureroase. Nu numai la noi
[coala epocii internetului a
r\mas `n urma societ\]ii `n
care elevii vor trebui s\-[i
aplice cuno[tin]ele [i competen]ele. Faptul c\ folosesc, de la cea mai fraged\ vrst\, computerul `n locul
creionului [i internetul `n locul bibliotecii ]ine de suprafa]a problemelor
esen]iale ale [colii [i educa]iei, nu de
fondul lor.
{coala de ast\zi, de pretutindeni,
nu numai c\ nu creeaz\ competen]ele
Pag. 4
Vocabularul actual al na]iunii (6)
Termeni din cmpul semantic

al instruc]iei [i educa]iei [colare
adecvate prezentului [i viitorului, dar

pare a `nceta aproape cu totul s\
creeze competen]e.
S\ l\s\m pe seama pedagogilor
discu]ia despre [coala anilor 2000,
r\mnndu-ne ca noi s\ st\ruim
asupra termenilor folosi]i `n instruc]ia
[i educa]ia [colar\. Este de observat
c\ unor cuvinte arhicunoscute li s-au
ad\ugat altele de dat\ recent\, semn
al realit\]ilor noi despre care vorbeam
mai sus, precum: after, school, curriculum, ga[c\.
Nici de aceast\ dat\, nu vom
inventaria to]i termenii din acest cmp
semantic, dar o list\ incomplet\ a
acestora ar avea urm\toarea
`nf\]i[are:
abilit\]i, abandon [colar, abor-
dare sistemic\, absen]\, absolvent,

absolvire, activitate (de `nv\]are,
didactic\, educativ\, independent\, `n
echip\), accesibilitate, adaptabilitate,
adecvare, adeverin]\ (de elev, medical\), adev\r, administrator, administrativ, after school, album, alcool,
algebr\, algoritm, alternative (didactice, educa]ionale), alterca]ie, amnat,
amfiteatru, an (trimestru, semestru)
[colar, analiz\ (literar\), anturaj, aplica]ie, apreciere (prin note, calificative,
nivele de competen]\), apostol, apostolat, apostrofare, aptitudine, asisten]\ (la lec]ie), argument, argumentare, aritmetic\, ascultare,
astronomie, aten]ie, atlas (botanic,
geografic, istoric, zoologic), autoeduca]ie, autoevaluare, auxiliar didactic;
bacalaureat, balul bobocilor,

banc\, banchet, barem (de corectare,
de notare), b\taie (`n [coal\), bibliografie, bibliotec\, biologie, blog,
botanic\, bun\voin]\, bun- sim],
burs\;
cabinet, cadru didactic, caiet,
caligrafie, cafenea, catedr\ (de specialitate), calculator, cancelarie, candidat, cantin\, c\min, camer\ video,
caracter, catalog, carte, cenaclu, cercetare (pedagogic\), chiul, chiulangiu,
cibernetic\, cinste, ciorn\, circumscrip]ie [colar\, citire, chimie, clas\,
club (de fi]e), cod deontologic, comunicare, comportament (pozitiv, negativ), comportare, coleg, colegialitate,
colegiu (na]ional, tehnic, tehnologic),
colocviu, comentariu literar, comisie
APOSTOLUL
(de anchet\, de examinare, de specialitate, metodic\), competi]ie, competen]e, compozi]ie, compunere,

computer, competen]e (lingvistice,
digitale), compila]ie, comunitate
educa]ional\, consilier, consiliere,
consiliu (al elevilor, al p\rin]ilor, de
administra]ie, pedagogic, profesoral),
concept, conflict, conspect, contabilitate, contesta]ie, control, copiat, copiator, copiu]\, copy / paste, corectare,
corectitudine, corector, corectitudine,
coparticipare, corigent, corigen]\,
corup]ie, creativ, creativitate, crea]ie,
creion, cret\, cumin]enie, cuno[tin]e
(despre natur\), curriculum;
Prof. Gheorghe }IG|U
(ccontinuaare `n num\rul viitor)
LUNGA VAR| FIERBINTE

Dezinteres total
pentru preg\tirea la bac
inistrul Educa]iei, Ecaterina Andronescu a dorit s\ vin\ `n
sprijinul absolven]ilor care au picat la prima sesiune, considerndu-i cumva victimele sistemului, mereu modificat ca legisla]ie [i proceduri, dar inten]ia sa l\udabil\ nu a g\sit ecou la
absolven]i.
Centrele au func]ionat `n trei unit\]i de `nv\]\mnt din
jude]ul Neam]: Liceul Economic Administrativ din PiatraNeam], Colegiul Tehnic "Petru Poni" din Roman [i Colegiul
Tehnic "Ion Creang\" din T`rgu-Neam]. Centrele au fost
dotate cu echipamente electronice: calculatoare cu acces la
internet, imprimante [i televizor [i au fost deschise `n perioada 25 iulie - 25 august, `ntre orele 9.00 - 15.00.
"Scopul `nfiin]\rii acestor centre este de a oferi absolven]ilor de liceu care nu au trecut sesiunea de var\ a bacalaureatului
preg\tirea necesar\ pentru examen" preciza Viorel Stan, ex inspector
general al jude]ului. "Aceste centre se adreseaz\ tinerilor f\r\ posibilit\]i
materiale. Ei pot viziona la televizoarele din aceste centre programul de
preg\tire la bacalaureat oferit de televiziunea na]ional\. De asemenea,
pot accesa internetul pentru a g\si informa]ii referitoare la examen [i pot
scoate la imprimant\ subiectele de la disciplinele de examen".
Din p\cate, zilnic, num\rul absolven]ilor care s-au prezentat la
preg\tire, - cu toate c\ unit\]ile de `nv\]\mnt au implicat [i profesorii de
matematic\ [i de limba [i literatura romn\ pentru a face preg\tire gratuit\ - a fost mai mic de 100.
{i rezultatele acestui dezinteres s-au v\zut `n procentul de numai
24% promova]i `n sesiunea a doua de bac.
majoritatea angajatorilor caut\ oameni cu experien]\ `n munc\ [i famili[ti.

Termenul limit\ pentru solicitarea indemniza]iei de [omaj este de12
luni de la data absolvirii [i se acord\ o singur\ dat\, pentru fiecare form\
de `nv\]\mnt absolvit\. Absolven]ii [omeri beneficiaz\ de indemniza]ie
de [omaj dac\ sunt `nregistra]i la agen]iile pentru ocuparea for]ei de
munc\ `n a c\ror raz\ teritorial\ `[i au domiciliul [i nu realizeaz\ venituri
sau realizeaz\ venituri mai mici dect valoarea indicatorului social de
referin]\ (500 de lei).
Dac\ se angajeaz\ `naintea expir\rii perioadei `n care beneficiaz\ de
indemniza]ia de [omaj, absolven]ii pot beneficia de prime de `ncadrare,
`n valoare de 500 lei, cu condi]ia s\ se angajeaz\ pe o perioad\ mai mare
de 12 luni [i cu un program normal de lucru. Totodat\, ei mai pot beneficia de o sum\ egal\ cu indemniza]ia de [omaj la care ar fi avut dreptul,
pn\ la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dac\ nu s-ar fi angajat, o prim\ de `ncadrare de o mie de lei dac\ locul de munc\ se afl\ la o
distan]\ mai mare de 50 de kilometri de localitatea de domiciliu [i o prim\
de instalare de 3.500 de lei dac\ `[i schimb\ domiciliul ca urmare a
angaj\rii.
Urmeaz\ bacalaureatul
diferen]iat?
~n baza chestionarului din ultimele zile ale anului [colar 2011-2012,
Ministerul Educa]iei va modifica examenul de bacalaureat `ncepnd cu
noul an [colar.
Pn\ la data de 10 septembrie, conducerea MECTS promite c\ va
da publicit\]ii noile condi]ii ale examenului de maturitate. Noul examen va
fi un bacalaureat diferen]iat a[a cum au cerut att elevii, ct [i cadrele
O treime din candida]i

au contestat bac-ul
La Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam] au fost centralizate 531
de contesta]ii depuse de candida]i nem]eni care au dorit note mai mari la
diferite discipline, adic\ de o treime din num\rul celor care au parcurs
diferite probe `n aceast\ sesiune. Cele mai multe contesta]ii au fost
depuse la matematic\ M2, 185, alte 146 la limba [i literatura romn\ [i
64 la biologie vegetal\ [i animal\. Promovabilitatea `n rndul candida]ilor
din Neam] a fost de numai 24,03%, mai mic\ cu 0, 27% [i dect cea
`nregistrat\ la nivel na]ional, sitund jude]ul undeva pe la mijlocul clasamentului.
La aceast\ sesiune de toamn\ s-au prezentat 1.760 de elevi, iar 283
dintre candida]ii `nscri[i au absentat din diferite motive la probele de examen. Au fost elimina]i 10 absolven]i fie pentru tentativ\ de copiere, fie
pentru c\ aveau asupra lor telefonul mobil, fapt interzis de regulamentul
de organizare al acestui examen, ace[tia pierznd posibilitatea de a se
mai prezenta la urm\toarele dou\ sesiuni de bacalaureat.
Doar 423 de elevi au promovat, `n timp ce 1.327 de candida]i nu au
reu[it s\ ob]in\ media 6 [i au fost respin[i. La aceast\ sesiune nici un
candidat nu a ob]inut media 10 [i nici 9. Cele mai bune rezultate au fost
11 medii cuprinse `ntre 8 [i 8,99, cele mai multe, 334, fiind notate `ntre 6
[i 6,99, potrivit pre[edintelui comisiei de bacalaureat Neam], Gabriela
Banu, inspector general adjunct.
Un sfert dintre pica]ii la

bac primesc indemniza]ie
de [omaj
La Agen]ia Jude]ean\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ Neam] s-au
`nscris pn\ la 31 iulie, 619 de absolven]i de liceu din jude]ul Neam], pentru a ob]ine indemniza]ia de [omaj, adic\ aproximativ 25% din cei 2.300
de pica]i la prima sesiune de bacalaureat. Sprijinul financiar se acord\
pentru o perioad\ de 6 luni [i are un cuantum lunar de 250 lei, reprezentnd jum\tate din valoarea indicatorului social de referin]\.
Pentru absolven]i, acest drept intr\ `n plat\ dup\ 60 de zile de la data
absolvirii, perioad\ `n care absolventul beneficiaz\ de servicii gratuite de
consiliere [i orientare profesional\ pentru a-[i g\si un loc de munc\. ~ns\,
didactice [i chiar directori de [coli, care afirmau c\ nu este corect ca un

elev de la un liceu mai slab sau care vine din [colile tehnologice s\ dea
un examen la acela[i nivel cu elevii din [colile voca]ionale sau din licee
teoretice care snt mult mai bine preg\ti]i [i au cu totul alte condi]ii de
studiu.
Astfel, noul tip de examen presupune trei variante, diferen]iate `n
func]ie de filier\: teoretic\, tehnologic\ [i voca]ional\. Subiectele vor fi
diferite `n func]ie de [coala de provenien]\, de tipul liceului absolvit.
Potrivit chestionarului, dac\ absolven]ii de la liceele teoretice `[i
doresc acela[i tip de examen pentru toat\ lumea, cei de la filierele tehnologic\ [i voca]ional\ opteaz\ pentru examenul diferen]iat. La chestionar
au r\spuns 11.379 de elevi nem]eni dintre cei 16.187 de elevi din clasele IX-XI. Dintre ace[tia 5.556 au r\spuns c\ vor acela[i tip de bacalaureat, iar 5.823 - c\ vor alt fel de examen. Printre modific\rile solicitate,
liceenii de la tehnologic [i voca]ional au cerut ca programa disciplinelor
de examen s\ fie adaptat\ domeniului [i specializ\rii pe care o urmeaz\
elevii, iar la proba scris\ obligatorie s\ se introduc\ o disciplin\ de specialitate studiat\ `n cei 4 ani de liceu. Totodat\, principala revendicare
este nivel diferit de complexitate, `n func]ie de filier\.
Fii voluntar
`n prima zi de [coal\!
Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam] va declara anul [colar
2012-2013, la nivel de jude], drept "Anul comunic\rii, resocializ\rii [i inte-
gr\rii educa]ionale a tuturor copiilor indiferent de categoriile sociale de

provenien]\". ~n aceast\ idee, va avea loc campania "Fii voluntar `n prima
zi de [coal\" prin care vor fi continuate activit\]ile de voluntariat `n scopul promovarea voluntariatului `n rndul inspectorilor [colari, a reprezentan]ilor comunit\]ii, a managerilor [i a cadrelor didactice din unit\]ile
[colare prin implicarea acestora ca voluntari `n organizarea ac]iunilor de
colectare de fonduri din care se vor achizi]iona `mbr\c\minte [i
`nc\l]\minte, rechizite [colare [i alte tipuri de ajutoare pentru copiii ce
provin din familii defavorizate social.
"Ne propunem s\ realiz\m ac]iuni punctuale `n diferite comunit\]i
prin atragerea de parteneri care doresc s\ se implice `n aceast\ campanie oficialit\]i, asocia]ii, funda]ii, societ\]i comerciale, comunit\]ile
locale, persoane fizice [i juridice. Vrem s\ identific\m cu ajutorul conducerii unit\]ii [colare copiii ce provin din medii defavorizate si care nu au
posibilitatea s\ aib\ `n prima zi de scoal\ ceea ce noi numim "Trusoul
[colarului" adic\ uniform\, `nc\l]\minte, ghiozdan, rechizite", a declarat
Viorel Stan, inspectorul general [colar al jude]ului.
~n cadrul campaniei va fi realizat\ o baz\ de date cu ace[ti copii [i o
alt\ baz\ de date cu voluntari care pot s\ ajute cel pu]in un copil cu
"Trusoul [colarului", fiecare voluntar avnd posibilitatea s\-[i aleag\
comunitatea [colar\ pentru aceast\ campanie sau poate contacta ISJ
Neam] pentru informa]ii despre copiii care au nevoie de acel trusou.
Gala proiectelor
europene la Piatra Neam]
Zece proiecte urmeaz\ s\ fie implementate `n unit\]i de `nv\]\mnt
nem]ene pn\ `n 2014, fiind aprobate `n aceast\ perioad\, [i beneficiind
de o finan]are european\ de 24.000 de euro fiecare. Totodat\, sunt `n
implementare pn\ `n 2013, alte 18 proiecte ce au demarat anul trecut.
Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam] dore[te s\ marcheze [i s\
impulsioneze munca echipelor de proiecte din `nv\]\mntul nem]ean prin
organizarea unei Gale a proiectelor de Ziua Interna]ional\ a Educa]iei, pe
5 Octombrie.
"Num\rul mare de proiecte de cooperare european\ dezvoltate de
unit\]ile [colare din Neam] contribuie la consolidarea dimensiunii
europene a educa]iei prin cre[terea capacit\]ii institu]iilor [colare de a
absorbi fondurile de finan]are nerambursabil\ destinate educa]iei, apreciaz\ Maria Ghini]\, inspectorul [colar responsabil cu implementarea
proiectelor europene din cadrul ISJ Neam]. Pentru toate aceste proiecte
elevii [i cadrele didactice din unit\]ile [colare au `ndeplinit un rol dublu:
de promovare a `nv\]\mntului nem]ean [i a valorilor culturale din jude]
`n spa]iul european, dar [i cel de multiplicator al informa]iilor europene `n
ceea ce prive[te modelele de bune practici din [colile europene, valorile
cultural-artistice [i competen]ele ob]inute `n domeniul comunic\rii [i
socializ\rii, c\tre colegii lor, prieteni, familii".
Schimb\ri la v`rf
`n Inspectoratul {colar
Gabriela Banu
o `nlocuie[te pe Liliana Georgescu
De joi, 16 august, profesoara Gabriela Banu de la Colegiul Tehnic de
Transporturi Piatra Neam] a fost numit\ oficial pe func]ia de inspector
general [colar adjunct `n locul Lilianei Georgescu. Gabriela Banu este
propunerea Partidului na]ional Liberal pentru aceat\ func]ie, iar `n locul
roma[canului Vasile Munteanu a venit profesoara de francez\ de la seminarul din T`rgu Neam], Elena Laiu, propunere a PSD Neam]. Gabriela
Banu, fost director adjunct pentru doi ani la Colegiul Tehnic de
Transporturi Auto [i manager al Colegiului "Danubiana" Roman, este profesor de peste 27 de ani. A mai `ndeplinit func]ia de inspector general
[colar adjunct `n septembrie 2007, dar a fost [i inspector [colar pentru
numai un an de zile, `n anul [colar 2004-2005.
Daniela Sofronia, directoarea Casei Corpului Didactic a predat [tafeta profesoarei L\cr\mioara Secar\ de la {coala cu clasele I-VIII "Daniela
Cuciuc" din Piatra Neam].
Grupaj de Angela BRUDARU
rofesorul Eugen Ghiurea, care a `mplinit de curnd
venerabila vrst\ de 76 de ani, este genul dasc\lului
care poate fi un real model actualelor genera]ii de profesori [i elevi, prin d\ruirea [i spiritul de sacrificiu cu
care a slujit [coala de-a lungul unei impresionante
cariere profesionale.
N\scut `n Brg\uani, unde a `nv\]at [i buchile, a
absolvit Academia de Educa]ie Fizic\ [i Sport din Bucure[ti, la specializarea antrenor de gimnastic\. {i-a
`nceput activitatea didactic\ ca `nv\]\tor `n colonia
copiilor greci din Tulghe[, din fosta Regiune
autonom\ maghiar\, a fost mai apoi profesor la [colile din
Brg\uani, consilier educativ la vechiul Consiliul Jude]ean al
Organiza]iei pionierilor, apoi profesor la Colegiile Na]ional
"Gheorghe Asachi", Tehnic [i de Transporturi Auto din Piatra
Neam]. Pentru c]iva ani a fost director al C\minului cultural din
localitatea natal\, apoi director al fostei {coli generale nr. 11,
lector la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a universit\]ii ie[ene, filiala Piatra Neam], responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de educa]ie fizic\ [i pre[edinte al Comisiei jude]ene de gimnastic\ din cadrul Direc]iei Jude]ene pentru Tineret [i Sport
Neam]. ~n paralel cu activitatea didactic\ a desf\[urat [i activi-
t\]i de voluntariat, ca antrenor al echipelor sportive din comuna

natal\, unde i-a `nv\]at pe copii fotbal, handbal, volei, oin\ [i
atletism, dar [i orientare turistic\, unde a desf\[urat diferite
activit\]i [i `n calitate de consilier cultural, ob]innd locuri frunta[e cu echipele sportive la competi]iile regionale.
{i dup\ pensionare, dup\ 42 de ani la catedr\, a continuat
P
Po
or
rttr
re
ett
d
de
e d
da
as
sc
c\
\ll
s\ profeseze ca dasc\l la Colegiul Na]ional Petru Rare[,
Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu [i la {coala general\ nr. 28
din Piatra Neam]. Pe parcursul carierei sale ca dasc\l, `n calitate
de profesor metodist a participat la peste 80 de inspec]ii [colare,
dar a avut un rol important [i `n realizarea unor monografii ale
unit\]ilor de `nv\]\mnt de care [i-a legat activitatea. De-a lungul timpului, ca o recunoa[tere a muncii sale a fost r\spl\tit cu
Titlul de profesor frunta[ [i numeroase Diplome de merit acordate de Ministerul Educa]iei [i Consiliul Na]ional pentru Educa]ie
APOSTOLUL
Fizic\ [i Sport sau Asocia]ia ~nv\]\torilor.

De c]iva ani `ncoace este nelipsit de la activit\]ile de
socializare ale pensionarilor, de la `ntlnirile educative pe diferite
teme, r\mnnd acela[i spirit viu [i personalitate vivace, implicat [i dedicat ori de cte ori
este solicitat. {i-a exersat
[i condeiul, `n timp, semnnd o serie de articole `n
presa local\, dar [i `n
Gazeta
~nv\]\mntului,
Revista Sportul Na]ional [i
Ziarul Sportul.
Ar mai fi multe de spus
despre via]a [i activitatea
acestui dasc\l, care a pus
um\rul la maturizarea multora dintre cei care cl\desc
ast\zi viitorul acestei
na]iuni. S\ ne tr\ie[ti `ntru
mul]i ani, domnule profesor!
Rep.
Pag. 5
NIHIL SINE DEO

REMEMOR|RI NEM}ENE
~n parohia Izvoare,
Prima edi]ie a taberei de

crea]ie de icoane pe sticl\
0 de elevi cu vrste
cuprinse `ntre 5-15
ani, membri ai
Clubului de pictur\
al Asocia]iei culturale "Arte. ro", dar [i
elevi ai [colii din
Izvoare, au participat `n perioada 1622 iulie, la prima
edi]ie a Taberei de
crea]ie de pictur\ icoan\ pe sticl\
"Ars Sacra". Tab\ra a avut loc
cu sprijinul parohiei "Izvorul
T\m\duirii" - Izvoare, reprezentat\ de pr. paroh Romeo
Leonte. Copiii au `nv\]at tehnica picturii de icoane pe sticl\
dup\ modelul "Nicula", au participat la jocuri [i activit\]i
educative de autocunoa[tere.
Duminic\, 22 iulie, a avut
loc vernisajul expozi]iei de
icoane, care a reunit circa 100
de lucr\ri reprezentnd pe
Maica Domnului, pe Mntuitorul
Iisus Hristos [i pe mai mul]i

sfin]i din calendarul Bisericii
noastre. "Din lucr\rile expuse
transpar inocen]a [i bucuria din
sufletele micilor pictori iconari.
Consider c\ aceast\ prim\
edi]ie a taberei din parohia
Izvoare a avut un real succes.
Din `ntreb\rile care mi s-au
adresat de c\tre elevi la
sfr[itul vernisajului am `n]eles
c\ ei vor duce aceast\ experien]\ mai departe [i vor mai
`ncerca `n timpul vacan]ei pictura pe sticl\, spre des\vr[irea
lor ca mici arti[ti [i spre bucuria
celor care le poart\ de grij\", a
conchis prof. Cristina Spnache
Petrariu. De altfel, Asocia]ia
cultural\ "Arte.ro" din Piatra
Neam] a mai organizat, la
`nceputul lui iulie , o tab\r\ de
icoane `n parohia "~n\l]area
Sfintei Cruci" - Dumbrava Ro[ie
II, activitatea din parohia
Izvoare fiind a doua de acest
gen.
Tab\r\ interna]ional\ de
spiritualitate ortodox\
uminic\, 12 august, Mitropolitul
Ortodox Romn al
Europei Occidentale [i Meridionale
a s\vr[it, al\turi
de un sobor de
preo]i [i diaconi,
Sfnta Liturghie `n
Biserica "Sfntul
Ioan Iacob" a
Seminarului Teologic de la M\n\stirea Neam].
Aici, `n perioada 7-18 august,
la Seminarul Teologic Liceal
Ortodox de la M\n\stirea
Neam] a avut loc Tab\ra de
tradi]ie [i spiritualitate ortodox\, cu binecuvntarea ~nalt
Preasfin]itului P\rinte Teofan,
Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, [i a ~nalt Preasfin]itului
Iosif, Mitropolitul Ortodox
Romn al Europei Occidentale
[i Meridionale. Tab\ra a fost
organizat\ pe ateliere `n
func]ie de vrsta copiilor: lucru
manual (pentru copiii pn\ la
10 ani), creativitate [i arte
(pentru cei `ntre 11 [i 14 ani),
pictur\ icoan\ pe lemn, pictur\

icoan\ pe sticl\ [i atelierul de
comunicare (pentru tinerii `ntre
15 [i 18 ani). Copiii [i tinerii
`nscri[i `n activit\]ile taberei
au venit din Sco]ia, Anglia,
Irlanda, Belgia, Fran]a, Spania,
Italia (50) [i Romnia (20). O
parte dintre ace[tia s-au aflat
`n vacan]\ la rude `n locurile
natale. Participan]ii la aceast\
tab\r\ au putut s\ con[tientizeze c\ sunt [i al]i copii care
tr\iesc dup\ credin]a ortodox\,c\ mai sunt [i alte familii
care au aceea[i credin]\ pe
care o tr\iesc la fel acolo unde
locuiesc. Copiii [i tinerii au
plecat de aici cu o convingere
foarte puternic\, care ì
`nt\re[te foarte mult `n
credin]\. Ei vor fi viitorii stlpi
ai Bisericii Ortodoxe din ]ara
`n care tr\iesc. Atelierele pentru cei 70 de participan]i au
fost coordonate de animatori
care au fost forma]i `n ultimii
ani pentru aceast\ tab\r\,
ac]iunea finalizndu-se cu
prezentarea obiectelor realizate `n ateliere. (N.S.)
AUGUST
2/1891 - n. Mihail
Jora, la Roman (d.
10.
05.
1971,
Bucure[ti), compozitor [i dirijor romn,
membru titular al
Academiei Romne
(1955); profesor [i
rector al Academiei
Regale de Muzic\ din
Bucure[ti. Studii la
Leipzig [i la Paris. Crea]ia sa
cuprinde balete ("Curtea veche",
"La pia]\", "Cnd strugurii se
coc", "~ntoarcerea din adncuri"),
suita simfonic\ "Priveli[ti moldovene[ti" (are la baza un motiv
melodic din folclor: "Pe malul Tazl\ului", "La joc", "Gru sub
soare" "Alai ]ig\nesc"), poemul simfonic "Poveste indic\",
"Burlesca" pentru orchestr\, "Balada pentru bariton [i orchestr\",
lucr\ri de muzic\ de camer\ ("Cvartetul de coarde") [.a. Este
socotit unul dintre cei mai de seam\ reprezentan]i ai liedului `n
muzica romneasc\.).
4/1931 - n. Nicolae Ciobanu, la B\lu[e[ti, Girov, Neam]
(d. 27. 11. 1987, Bucure[ti). Studii: Facultatea de Filologie din
Bucure[ti, redactor la "Luceaf\rul" (1971), director al Muzeului
Literaturii Romne (din 1985). Doctor `n filologie (1971). A debutat `n "Gazeta literar\" (1956). Colabor\ri la aproape toate revistele literare, sus]innd [i rubricile: "Cronica literar\", "Retrospective", "Cartea de debut". Editorial a debutat cu studiul
"Nuvela [i povestirea contemporan\" (1967). C\r]i: "Ionel
Teodoreanu. Via]a [i opera" (1970); "Panoramic" (1972); "Critica
`n prima instan]\" (1974); "Incursiuni critice"(1975); "~nsemne
ale modernit\]ii" (1977-1979); "~ntlnire cu opera" (1982);
"Eminescu. Structurile fantasticului narativ" (1984); "~ntre imaginar [i fantastic `n proza romneasc\".
8/1907 - n. Gheorghe I. Cartianu, la Borca, Neam] (d. 26
iunie 1982, Bucure[ti). Inginer, prof. univ. dr. docent (1970),
membru corespondent al Academiei (1964). Absolvent de
onoare al Liceului "Regele
Ferdinand" din Bac\u (1926).
Facultatea de Electronic\ [i
Facultatea de Matematic\.
Inginer la Societatea de
Radiodifuziune Romn\ (19331934). Creator de [coal\ `n
domeniul radiocomunica]iilor.
C\r]i: "Modula]ia de frecven]\"
(1958); "Bazele radiotehnicei"
(1962); "Analiza [i sinteza circuitelor electrice" (1972);
"Sinteza `n domeniul frecven]ei"
(1974); "Semnale, circuite, sisteme" (1980). Numele s\u a
fost atribuit [colii care `n prezent este Colegiul Tehnic
"Gheorghe Cartianu" din Piatra-Neam].
9/1977 - n. Gianina C\rbunariu, la Piatra-Neam].
Facultatea de Litere a Universit\]ii Bucure[ti. ~n anul II, la

U.N.A.T.C., sec]ia regie (prof. Valeriu Moisescu) este unul din
cei cinci autori convoca]i de regizorul Radu Afrim la Teatrul
Tineretului din Piatra-Neam], pentru realizarea experimentului
"Ocean Cafe". Masterat `n Scriere Dramatic\ (UNATC, 2006).
Membru fondator al grupului "dramAcum".Piesa "Irealit\]i din
Estul s\lbatic", premiat\ cu Marele Premiu la Concursul Na]ional
de Dramaturgie "Camil Petrescu". (2000). Piesele sale, "Stop
the Tempo" (2003) [i "mady-baby.edu/Kebab" (2004) - pe care
le-a montat ea `ns\[i la Teatrul Luni de la Green Hours [i Teatrul
Foarte Mic -, "Tipii \[tia seam\n\ cu p\rin]ii no[tri" (2005) au
fost traduse, publicate [i montate `n Germania, Fran]a, Irlanda,
Polonia, Marea Britanie, Italia. La mul]i ani!
29/1882 - n. Alexandru Moisei, la Cnde[ti, Neam] (d.
1918, Valea Prahovei). Liceul "Petru Rare[" din Piatra-Neam]
(1897-1898), {coala Normal\ "Vasile Lupu", din Ia[i. A fost
`nv\]\tor `n Satul Nem]i[or din comuna Vn\tori-Neam]. A
colaborat la Revistei "Ion Creang\", cu folclor cules `n Neam]:
"Cntece de stea", "Colinde", "Datini [i credin]e", "Obiceiuri din
postul Cr\ciunului", alte cntece, pove[ti, balade, legende [. a.
Alexandra Pamfil-A
Almajan, la Bucure[ti
30/1924 - n. Adria-A
(d. 25. 08. 2012, Piatra-Neam]). A absolvit Institutului Regal de
Muzic\ [i Art\ Dramatic\ Conservatorul de Art\ (1947).
Ca fost\ membr\ a Tineretului
Liberal a fost dat\ afar\ de la
Teatrul Armatei. Dup\ experien]a Teatrului de la Re[i]a, a
ajuns la Teatrul de Stat, Bac\u Sec]ia Piatra-Neam], unde se
va stabili definitiv (1961), `[i va
des\vr[i crea]ia artistic\ [i va
deveni un nume de mare prestigiu pe scena Teatrului Tineretului. A interpretat numeroase
roluri importante `n mai toate
spectacolele mari ale TT-lui - "Orfeu `n infern" (Vee Talbot),
"Sta]ia de autobuz" (Grace), "Femeia m\rii" (Elida), "Omul cel
bun din S`ciuan" (Doamna Yang), "Arca bunei speran]e" (Noah),
"Peer Gynt" (Aase), "Romeo [i Julieta" (Doica) [. a., repurtnd
succese care s-au contopit cu cele ale teatrului pietrean sub
bagheta celor mai prestigio[i regizori din a doua jum\tate a
secolului al XX-lea: Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Andrei
{erban, Radu Penciulescu, Cornel Todea, Zoe Anghel-Stanca,
Moni Ghelerter, C\t\lina Buzoianu [i Silviu Purc\rete. Acum,
cnd a trecut la cele ve[nice, al\turi de cei care s-au bucurat de
spectacole realizate de Doamna Adria, ì dorim odihn\ binemeritat\ `n ~mp\r\]ia Cerurilor.
30/1960 - n. {tefan Potop, la Tazl\u, Neam]. Este absolvent al Academiei de Arte "George Enescu" din Ia[i, `n prezent
profesor la Liceul de Art\ "Victor Brauner" din Piatra-Neam].
~ndepline[te func]ia Pre[edinte al Filialei Neam] a U. A. P. A
deschis numeroase expozi]ii personale la: Bac\u, Baia Mare,
Bucure[ti, Buz\u, Gura Humorului, Ia[i, Piatra-Neam], TrguMure[, Vene]ia, Praga. A participat la expozi]ii colective [i de
grup, precum [i la taberele de crea]ie de la: Ardelu]a, Brate[,
Vii[oara, Borca, Dumbrava, Potoci, Dur\u, V\ratic, Tarc\u. La
mul]i ani, maestre! (C.T.)
EMA: Tab\ra interna]ional\ de crea]ie "Aripi de
`nger", edi]ia a VII-a;
PERIOADA: 17 - 26
august 2012;
LOCUL DE DESF|{URARE: "Popasul iubirii
milostive" de pe lng\
Parohia "Sfin]ii voievozi
Mihail [i Gavril" - S\vine[ti;
ORGANIZATOR/MANAGER
PROIECT: Preot paroh - Petru
Munteanu;
SPRIJINITORI: Consiliul Jude]ean Neam], Direc]ia Jude]ean\ de
Tineret [i Sport, Prim\ria S\vine[ti,
Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu" din
Piatra-Neam];
GRUP }INT|: 150 de copii, adolescen]i [i studen]i din Romnia:
Sighi[oara, Odorheiul Secuiesc,
Piatra-Neam], S\vine[ti [i comunele
`nvecinate, la care s-au ad\ugat `n
anul acesta [i 40 de tineri din
Pag. 6
LEC}IE DE ECUMENISM LA S|VINE{TI

Germania [i Hong-Kong;
INVITA}I SPECIALI: Christliche
Verein, Junger Menschen - reprezentantul Asocia]iei Tinerilor Cre[tini din
Nrenberg, Landul Bavaria (care
colaboreaz\ cu peste 3500 de studen]i din `ntreaga lume) [i Carman
Wono - reprezentanta Asocia]iei
Ymca din Hong-Kong.
OBIECTIVE:
apropierea copiilor de natur\ [i
de credin]\;
socializarea, `mprietenirea;
`mp\rt\[irea bucuriei dialogului;
`ndep\rtarea pentru o perioad\
scurt\ de calculator;
catehizarea - incursiune `n
tainele icoanei [i ale artei romne[ti
de a me[teri obiecte religioase ortodoxe.
ACTIVIT|}I PRACTICE:
lec]ii de pictur\ de icoane pe

lemn, sticl\ [i piatr\;
sculptur\ `n ipsos [i s\pun;
drume]ii;
confec]ionare de figurine-juc\rii
din baloane colorate [i
hrtie;
`nv\]area de
rug\ciuni [i cntece religioase;
recital de chitar\;
`ntreceri [i jocuri
sportive.
METODE
{I MIJLOACE
FOLOSITE:
Zmbetul [i bunacuviin]\ au fost secretele
unei comunic\ri eficiente,
performante.
FEED-B
BACK/EVALUARE:
Michael Gtz: "M\ bucur c\ am

revenit la S\vine[ti. Am v\zut c\ tinerii [i copiii sunt foarte veseli [i se simt
bine. Am g\sit `n Romnia un pilon
cre[tin ortodox foarte puternic".
APOSTOLUL
Maria Alexandra Pristag - copil

participant: "La aceast\ tab\r\ gratuit\ de la S\vine[ti particip de 3 ani;
aici mi-am descoperit pasiunea pentru
pictur\.
{tefan Cabalia - copil participant:
"~n aceast\ tab\r\ vin de la `nceput.
Anul acesta m-am `mprietenit cu
foarte mul]i copii, ne-am jucat,
am f\cut sport, am pictat [i neam rugat `mpreun\".
Preot Petru Munteanu:
"Plecnd de aici, oaspe]ii devin
ambasadori ai ]\rii [i ai Bisericii
noastre, `mp\rt\[ind lumii imaginea poporului romn, pliat pe o
spiritualitate s\n\toas\
a
Sfin]ilor P\rin]i".
CALIFICATIV: Foarte bine
pentru o organizare f\r\ cusur.
Prof.
Dumitri]a VASILCA
Liceul de Art\
"Victor Brauner"
COGITO ERGO SUM

REMEMOR|RI NEM}ENE
SEPTEMBRIE
1934 - A ap\rut Revista "Apostolul" nr. 1, "revist\
didactic\-literar\ pentru `nv\]\mntul primar", mai
trziu, "sub auspiciile Asocia]iei Profesorilor [i
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]"; apoi "apare o dat\ pe
lun\ sub `ngrijirea unui cerc de colaborare" (C.
Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M. D. Stamate,
I. Rafail, M. Avadanei).]. Colec]ia Revistei "Apostolul",
poate fi consultat\ la Biblioteca "Gheorghe
Teodorescu-Kirileanu" din Piatra-Neam]. Din martie
1999, apare [i continu\, seria a II-a, ca "Revist\ a
cadrelor didactice editat\ de Sindicatul din ~nv\]\mnt
[i Cercetare Neam].
7/1952 - n. Nicolae N. Popa, la Trpe[ti, Neam]. Este
absolvent al Facult\]ii de Istorie-Filosofie, din Bucure[ti (1978),
cu stadii: `n Fran]a [i Belgia. A debutat `n Revista "Tribuna
Romniei" (1985). Colaboreaz\ cu studii, eseuri, traduceri la:
"Ateneu", "Catedra", "Fntna Blanduziei", "Ac]iunea". "Asachi".
Este membru al Societ\]ii "Franois Mauriac". Volume: "Creang\
sau Arta fericirii" (1993), "Eternul feminin de la Humule[ti la
Paris" (1995), "L'expression du bonheur chez Martha Bibescu",
Fran]a (1997), "Povestea unei mari iubiri. Eminescu - Veronica
Micle", 1998. La mul]i ani!
Delahomiceni, la Homiceni 24/1937 - n. Mihai Andone-D
Brg\uani, Neam]. Este absolvent al Facult\]ii de IstorieFilosofie. Peste patru decenii de apostolat (1960-2000); apreciat
cu distinc]ia "Profesor Eviden]iat". Dup\ 1989, a fondat Cenaclul
"Mesagerii Tinere]ii"; membru al Societ\]ii Culturale "Roman
600", al Funda]iei "Melchisedec {tef\nescu", al Asocia]iei
"Visarion Puiu" [. a. Redactor-[ef al publica]iilor "~nfr\]irea" [i
"Radar"; responsabil de pagin\ la "Cronica roma[can\". Lucr\rile
publicate: "Ruginoasa-Neam]. pagini de istorie, confesiuni
[ireflec]ii", "Cu c\r]ile pe mas\" (2004), "~ntre Efemer [i
Eternitate. Medita]ii Reflec]ii Cuget\ri", (2005), "2 metri
p\tra]i de p\mnt", (2007), "Istoria ora[ului Roman. 1392 - 1992"
(1992) [. a.. La mul]i ani, Domnule profesor!
27/1877 - n. Emanoil Al. Manoliu, la Piatra-Neam] (d.
1934, Ia[i). Prof. univ. actor, ziarist. {coala primar\ din ora[ul
natal, Liceul Na]ional [i Facultatea de Drept, Ia[i. Profesor de
declama]ie la Conservator [i actor la Teatrul Na]ional din Ia[i. A
editat ziarul "Ecoul Moldovei". Scrieri: "Ac]iunea paulian\ `n drep-
Semnal
editorial
emnal\m o apari]ie
editorial\ inedit\, cel
pu]in pentru spa]iul
cultural din Jude]ul
Neam]. Ne referim la
placheta, cu titlul
anun]at mai sus, ce
con]ine 39 de poezii
din crea]ia lui George
Bacovia (Editura Pim,
Ia[i, 2012). Pn\ aici
nimic
deosebit.
Surpriza provine din faptul c\
poemele bacoviene sunt publicate `n edi]ie bilingv\: francez\ romn\ realizat\ de poetul
Andrei Gdei, cunoscut membrilor
grup\rii
culturale
"Petrodava" din Piatra-Neam],
precum [i iubitorilor de poezie, ca
autor al c\r]ilor "Anotimpuri la
Andrei Gdei,
munte" [f. a.], [i "Ano(timpuri) `n

deriv\" (2010).
Dup\ criterii, [tiute doar de
traduc\tor, selec]ia poemelor
b\nuim c\ a fost f\cut\, la fel ca
scurtul fragment decupat dintr-o
prefa]\
a
lui
Florin
Constantinescu la "George
Bacovia. Versuri".
Dup\ o scurt\ cercetare, am
constatat: marea majoritate a
poemelor (23) apar]in volumului
de debut al lui George Bacovia "Plumb" (1916); celelalte apar]in
volumelor "Scntei galbene"
(1926), "Cu voi" (1930), "Comedii
`n fond" (1936), toate a[ezate
`ntr-o alt\ ordine dect cea `n
care le-a a[ezat autorul la vremea public\rii c\r]ilor respective.
Credem c\ aceast\ `ntre-
tul roman [i romn", "Istoria teatrului" vol. I, Ia[i, 1903, "O privire
retrospectiv\ asupra teatrului romnesc", Ia[i, 1925.
27/1919 - n. Costache Andone, la Filipeni, Bac\u.
Facultatea de Medicin\ "Grigore T. Popa" Ia[i. A profesat ca specialist ORL (dr. `n medicin\) la Spitalul "Sfntul Spiridon" din Ia[i,
apoi, din 1945, medic primar [i
[ef de sec]ie la Spitalul din
Piatra-Neam]. A `nfiin]at [i a
condus Policlinica cu Plat\ din
Piatra-Neam] (1984-1997).
Animator al vie]ii cultural[tiin]ifice [i sportive din PiatraNeam]. Membru al Academiei
Oamenilor de {tiin]\ din
Romnia [i pre[edinte al
Filialei Neam]. Distins cu
numeroase diplome, plachete
[i decora]ii. La mul]i ani,
Domnule doctor!
27/1937 - n. Nicolae
Florian, la Vn\tori-Neam].
{coala Pedagogic\ din Piatra-Neam] (1956, [ef de promo]ie).
Cariera didactic\: [colile din P\str\veni, Boi[tea, Petricani, Lunca
(director), Vn\tori-Neam] Director al C\minului Cultural din
comun\ (1968-1978); primar al comunei (1990-1992) [i consilier
comunal pn\ `n 2008. De]ine: titlul de cet\]ean de omoare al
comunei natale (2007) [i Diploma de onoare pentru merite
deosebite `n slujba comunit\]ii (2008). Colaborator al Revistei
"Apostolul". "Monografia Comunei Vn\tori-Neam]" (2006) este o
`ncununare a muncii sale de peste patru decenii, pentru realiz\rii
c\reia a studiat o impresionant\ bibliografie, peste 1.200 pagini
referitoare la Comuna Vn\tori-Neam]. La mul]i ani, Domnule
`nv\]\tor!
28/1942 - n. Corneliu Gheorghi]\, la Trgu-Neam].
Facultatea de Matematic\ Mecanic\ a Universit\]ii "Alexandru
Ioan Cuza", din Ia[i. Profesor la liceele: "{tefan cel Mare", din
Trgu-Neam], Liceul de Chimie, Liceul "Calistrat Hoga[", Liceul
"Gheorghe Asachi", Liceul de Informatic\ [i Liceul de Art\, toate
din Piatra-Neam]. Are preocup\ri literare, muzicale [i [tiin]ifice
(mai multe brevete de inven]ii). Volume de poezii: "Tunelul timpului"; "Turnul Babel"; "Raze pe valuri", 1988; "Cobornd spre
Ierihon", 1999. Licen]iat al Facult\]ii de Muzic\ din Piatra-Neam].
La mul]i ani Domnule profesor! (C.T.)
BACOVIA EN FRANAIS
prindere a poetului Andrei Gdei,
poate fi util\ elevilor ce studiaz\
la profilul umanist, preocupa]i de
`nsu[irea limbii franceze. Ace[tia,
`ndruma]i de dasc\lii de specialitate, ar putea constata att
calit\]ile ct [i unele mai pu]in
fericite traduceri.
Mai semnal\m preocuparea
traduc\torului de a se `ncadra `n
parametrii prozodici bacovieni,
mai ales cnd textele sunt
`mbr\cate `n hainele poeziei cu
form\ fix\, chiar dac\ acest nu-i
reu[e[te mereu.
Avem [i cteva observa]ii: nu
este respectat\, `n varianta
francez\, scrierea cu majuscula
la `nceputul fiec\rui vers; preciz\rile de la pagina 3 a c\r]ii nu
con]in cteva men]iuni absolut
necesare `n asemenea cazuri:

data, editura [i locul apari]iei
volumului "George Bacovia,
"Versuri"". De[i apreciem apari]ia
unei edi]ii bilingve, nu putem
trece cu vederea neglijen]a editurii, `n ceea ce prive[te
tehnoredactarea c\r]ii. Mai precis, a[ezarea `n pagin\ a textelor;
fiecare poezie este postat\ `n
partea extrem\ de sus a paginii,
vitregind astfel cartea de o estetic\ de care ar fi meritat s\ beneficieze poezia bacovian\. Cu mai
mult\ aten]ie la aspect, cartea ar
fi putut c\p\ta [i o valoare bibliofil\. De fapt, acest lucru este
neglijat de foarte multe edituri.
P\cat
Constantin TOM{A
IMPORTAN}A FORM|RII
APTITUDINILOR SPORTIVE
ALE ELEVILOR PRIN VOLEI
(urmaare din num\rul treccut)
biectul lucr\rii de
fa]\ `l reprezint\
metodologia utiliz\rii unor strategii
de optimizare adecvate pentru ora de
activit\]i sportive, `n
vederea instruirii
echipelor reprezentative [colare la
volei. In acest sens,
un loc important
este ocupat de folosirea `n
cadrul orelor de antrenament a
unor sisteme de ac]ionare moderne, specifice jocului de volei.
Sistemele de ac]ionare sunt
"instrumentele propriu-zise" de
lucru, [i cuprind exerci]ii concrete cu care se ac]ioneaz\, `n
vederea realiz\rii componentelor modelului propus la nivelul
echipelor reprezentative. De
aceea, putem afirma c\, de
modul `n care acestea sunt
alese depinde realizarea obiectivului propus, ducnd la
realizarea instruirii optime.
Astfel, sistemele de ac]ionare
trebuie s\ fie administrate `ntr-o
succesiune logic\, precis
dozat\, cuantificat\ [i cu un
grad ridicat de eficien]\, toate
acestea reprezentnd de fapt,
subiectul cercet\rii de fa]\,
respectiv g\sirea unor strategii
de optimizare adecvate preg\tirii `n cadrul orei de activit\]i
sportive a echipei reprezentative de gimnaziu.
Prin folosirea unor sisteme
de ac]ionare moderne se poate
realiza o bun\ instruire `n jocul
de volei actual. Introducerea
timpurie a unor sisteme de
ac]ionare moderne, adecvate
nivelului instruirii, va crea o
obi[nuire a subiec]ilor cu
aceast\ metod\ de lucru, realiznd `n final o `nv\]are mai
rapid\ a jocului, comparativ cu
metodele clasice. `nv\]area cu
ajutorul unor sisteme de ac]ionare moderne, poate `nsemna `nv\]are cu ajutorul modelelor opera]ionale prin "pa[i
metodici" de la simplu la complex, de la u[or la greu, de la
cunoscut la necunoscut, respectnd succesiunea real\ [i
logic\ a instruirii.
Voleiul romnesc, pe plan

interna]ional a avut succese
r\sun\toare, urcnd pn\ pe
cele mai `nalte culmi ale acestui
sport. Ast\zi, foarte rar echipele
romne[ti mai p\trund `n elita
voleiului mondial, fapt care
atrage dup\ sine critici la
adresa celor ce r\spund de
preg\tirea echipelor romne[ti.
Consider c\ una din acestea, ar putea fi modul `n care se
realizeaz\ instruirea `nc\ de la
ini]ierea `n jocul de volei. `n
cadrul lec]iilor de antrenament,
`nc\ de la nivelul copiilor [i
juniorilor [i pn\ la nivelul
seniorilor, `ntlnim o preocupare deficitar\ a celui care realizeaz\ instruirea, pentru o
preg\tire ct mai apropiat\ de
structura jocului, a componentelor acestuia. De aceea, suntem de p\rere c\ numai cu o
preg\tire metodic\ bine pus\ la
punct `nc\ de la cea mai
fraged\ vrst\ vom ajunge s\
ridic\m voleiul romnesc acolo
unde ì este locul, `n ierarhia
mondial\.
Prin lucrarea de fa]\ vom
`ncerca s\ elabor\m [i s\
experiment\m unele sisteme
de ac]ionare modeme [i s\
demonstr\m importan]a aplic\rii practice a acestora `n procesul de instruire, `n cadrul
lec]iilor de antrenament a
elevilor la nivel gimnazial care,
`n urma selec]iei vor face parte
din echipa reprezentativ\ a
[colii. De asemenea, doresc ca
aceast\ lucrare s\ conving\ pe
acei profesori care predau jocul
de volei [i nu folosesc metode
[i sisteme de ac]ionare adecvate de importan]a [i valoarea
acestora `n instruire.
Introducerea noilor descoperiri `n activitatea de instruire
va duce la ob]inerea unor rezultate superioare. `n acest sens,
profesorii de educa]ie fizic\ [i
antrenorii care se ocupa cu
instruirea `n jocul de volei trebuie s\ fie permanent de acord
cu noul.
Prof. SIMION
}|RANU
Dir. adj. Colegiul Tehnic
"Gheorghe Cartianu "
Piatra-Neam]
(urmaare din num\rul treccut)
V. Limb\ [i comunicare
e putem burzului c`t vrem, realitatea nu
se schimb\: elevii nu mai citesc.
Condamnabilul procedeu de `nlocuire a
lecturii operei cu vizionarea filmului
devine, din ce `n ce mai mult, o solu]ie,
rezumnd subiectul, prezentnd personajele [i rela]iile dintre ele, stabilind
rela]ii spa]io-temporale concrete.
Simplificarea programei [colare,
neinsistent\ pe anumite aspecte
(ortografie, topic\, acord gramatical)
pentru a nu mai pomeni de stilistic\ [i
interpretare, nivelul sc\zut al absolventului de
gr\dini]\ (dac\ se mai poate cere majorit\]ii
p\rin]ilor efortul financiar [i uman de a-[i trimite
copiii la gr\dini]\), sc\derea popula]iei [colare,
ceea ce are drept consecin]\ concesivitatea mare
a profesorului, situa]ia degradant\ [i precar\ a
cadrului didactic, la care se adaug\ pomenitele
influen]e para-educa]ionale: degradarea massmedia, ignorarea regulilor limbii literare - orto-
grafice sau de alt\ natur\ - `n comunic\rile interpersonale, provenien]a copiilor din p\rin]i a c\ror
educa]ie a fost neglijat\ sau la fel de formal\,
sc\derea receptivit\]ii [i aten]iei fa]\ de
observa]iile [i de insisten]a profesorului asupra
unor probleme delicate de limb\, presiunea altor
forme de nara]iune (filme, seriale), senza]ionalismul [tirilor cu efectul tocirii emotivit\]ii estetice [i al
confund\rii nara]iunii cu aventura, slaba formare a
oricum, nu sunt de interes pentru noi), informatica

`nseamn\ mai ales... informa]ie, comunicare,
logic\ a limbajului;
deplasarea - condamnat\, dar, pn\ la un
punct normal\, `n contextul celor discutate - a centrului de interes al obiectului dinspre literatur\ spre
limb\ [i comunicare; fenomenul fiind `n plin\
desf\[urare, anticiparea evolu]iei subsecvente
este dificil\.
ELEVUL PSEUDO-CIBERNETIC
sim]ului estetic, inseparabil legat de experien]a
estetic\ (lectur\, vizion\ri, audi]ii), iat\ doar c`teva
dintre fenomenele moderne care afecteaz\ lucrul
cu elevii `n cadrul obiectului Limba [i literatura
romn\.
Revenind la "pactul cu diavolul"... de computer, s\ clasific\m oarecum modalit\]ile prin care `l
putem instrumentaliza `ntru realizarea unui minim
(... sau, de ce nu, maxim) de randament [colar la
obiectul `n cauz\. Preciz\m, pentru `ncurajare,
c`]iva factori care ne sunt `n favoare sau care pot
fi transforma]i `n alia]i:
faptul c\, dincolo de aspectul tehnic (care,
dezvoltarea, tocmai `n domeniul concuren]ialismului de care ne-am lovit, a unor sisteme

integrate, capabile s\ faciliteze pn\ [i profesorului de romn\ accesul la programe utile procesului
de `nv\]are.
A[adar, s\ examin\m cteva dintre componentele obiectului de studiu de care ne ocup\m,
urm\rind `n ce puncte computerul poate fi transformat, dintr-un du[man ireductibil `ntr-un aliat.
A. Metodologia didactic\
1. Modul de organizare a `nv\]\rii. Pe lng\
activizarea `nv\]\rii, despre care vom vorbi `n subcapitolul dedicat metodelor de `nv\]are, iat\ cte-
APOSTOLUL
va modalit\]i de organizare a `nv\]\rii la care computerul poate deveni un auxiliar pre]ios: vizita la
muzee, case memoriale [i monumente (suplinite
de prezentarea de materiale de pe internet), procurarea de material auxiliar (`nregistr\ri audio [i
video cu lecturi din operele autorilor, fi[e Bio-bibliografice), concursuri [i sesiuni de comunic\ri [i
referate (asistate de calculator, sistematizate [i
facilitate de materiale tehnoredactate), compuneri,
referate, studii de caz, modele, proiecte, portofolii,
plan[e, scheme, preg\tirea pentru examene `n
conformitate cu ultimele preciz\ri metodologice
etc. Un aspect particular deosebit de interesant
l-ar putea reprezenta lec]ia de analiz\ literar\ (de
exemplu asupra unui text poetic nu prea amplu)
afi[at de computer pe un ecran, `nso]it sau nu de
o fi[\ de sarcini, elevii avnd sub ochi textul [i
sublinierile, observa]iile sau alte tipuri de eviden]ieri f\cute de profesor. De asemenea, caracterizarea unui personaj ar putea fi realizat\ cu mult
mai eficient atunci cnd citatele ilustrative ale
diverselor atribute ale personajului ar fi expuse de
computer pe ecran.
(urmare `n num\rul viitor)
Dr. Adriana POPOVICI
Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu" Piatra Neam]
Pag. 7
ZIG-ZAG
MITOMANIA
up\ DEX, mitomania este o boal\ psihic\ (s.n) ce se
caracterizeaz\ prin tendin]a de a denatura adev\rul,
de a inventa fapte care nu s-au petrecut `n realitate;
mania de a min]i. A[a cum rezult\ din aceast\ defini]ie, pe un asemenea maniac, `nainte de a-l critica,
desconsidera ori blama, trebuie s\-l ducem ne`ntrziat la psihiatrie pentru a fi tratat ca orice bolnav.
Din p\cate, pe scena public\ [i-au f\cut apari]ia o
sumedenie de asemenea indivizi care contrariaz\
societatea prin afirma]iile lor ce-[i schimb\ culoarea la
fiecare pas precum pielea cameleonului. Zmbind [i
privindu-te drept `n ochi, cu aerul cel mai nevinovat din
lume, `ndrug\ verzi [i uscate, cuprin[i de-o frenezie sor\ cu be]ia,
pentru ca, imediat ce-au f\cut col]ul, s\ schimbe [i sensul celor
abia afirmate, f\r\ a se `ncurca `n vreun scrupul de decen]\.
Constant le r\mne doar zmbetul. Constant ca o masc\.
~mpotriva acestor maniaci se arunc\ o armat\ de ziari[ti,
anali[ti politici [i al]i cet\]eni one[ti, care consum\ energie, nervi [i
argumente pentru a-i da `n vileag, pentru a-i detesta, pentru a ne
convinge s\ proced\m la fel, iar pe viitor s\ nu-i mai vot\m.
Rezultatul este unul diametral opus. Ei cap\t\ mai mult\ faim\,
devin mai populari, mai prezen]i `n memoria unui anumit electorat,
`nct la viitoarele alegeri se bucur\ de o recunoa[tere [i mai larg\.
Circul re`ncepe cu mai mult\ vigoare, telespectatorii se `mpart
`n dou\ tabere, pro [i contra, minciuna sfruntat\, adic\ obraznic\,
glgie pe unele canale, v\rsndu-se `n mocirla democra]iei. Ceea
ce este [i mai grav e c\ minciuna merge mn\ `n mn\ cu impostura. Ce este impostorul? Dup\ acela[i dic]ionar, este persoana
care caut\, prin minciuni [i pref\c\torie, s\ treac\ drept altcineva;
[arlatan, escroc.
O form\ mai rafinat\ de minciun\ [i impostur\ este manipularea prin dezinformare practicat\ la mai toate televiziunile. Cei
mai mul]i oameni sunt con[tien]i de ac]iunea nociv\ a tembelizorului, dar se las\ captiva]i de spectacol [i pierd din vedere trasul pe sfoar\, satisf\cu]i c\ au subiecte de dezb\tut a doua zi cu
prietenii [i colegii.
Romnul [tie c\ este min]it, dar uit\ imediat acest lucru [i `[i
`nsu[e[te din zbor orice [tire, f\r\ a o mai verifica, iar cei care tulbur\ apele exult\ [i `[i v\d lini[ti]i de afaceri.
Ct\ vreme suntem captivi `n acest carusel al dezinform\rilor,
nu ne d\m seama c\, odat\ cu aerul poluat cu de toate, respir\m
minciuni, ne `mb\iem `n minciuni, adormim cu minciuna `n bra]e, o
`ntindem pe pine la micul dejun [i o sorbim cu fiecare `nghi]itur\
de cafea. {i a[a, ,,cu am\gele" trece via]a [i ajungem la un punct
cnd avem impresia c\ [tim ce-ar fi trebuit s\ facem.
~n `ncheiere, a[ risca o `ntrebare. N-ar fi bine s\ se voteze o
lege `n Parlament prin care s\ se introduc\ obligativitatea efectu\rii
unei analize medicale severe pentru orice candidat la o demnitate
public\ [i pentru orice patron sau director de televiziune? M\ gndesc [i la o descoperire epocal\, demn\ de Premiul Nobel. Un vaccin antiminciun\.
Mihai MERTICARU
ZIG-ZAG
DIN NOU ~N B|NCI!

-a mic[orat ziua, soarele-i deja
tomnatic. Ce `nseamn\ asta? A
venit toamna, se num\r\ bobocii.
S-a dat startul noului an [colar. A
`nceput maratonul grupelor pe
traseul cas\ - [coal\. Plnsete,
rsete, flori, p\rin]i, bunici, vecini,
m\tu[i, unchi care au ]inut s\ `l
`nso]easc\ pe cel mic `n prima zi
de [coal\. To]i [i-au dat `ntlnire `n
curtea [colii. Clopo]elul a sunat,
pentru prima oar\, amintind c\ a
sosit timpul ca elevii s\-[i ocupe
locurile `n b\nci. A fost o serbare a [colii, o zi
de `nceput, un r\sad de speran]e. P\rin]ii [i-au
amintit de copil\ria lor.
Dragomir Oprea:
ub acest titlu patriotic,
pu]in patetic, profesorul Dragomir Oprea
de la Bicaz `[i public\
dou\sprezece
din
comentariile
sale
politice, `n volumul
subintitulat modest
"~nsemn\ri
despre
Romnia de ieri [i de
azi"
[i
dedicat
"voievozilor mei {tefan
[i Alexandru, azi elevi
seminari[ti, mine studen]i teologi". Autorul este la al
doilea volum tip\rit, prima sa carte
("Durerea vine de la r\s\rit") fiind
publicat\ `n 2006.
A[ezate `ntr-o ordine aproximativ\, necronologic\, evenimentele
comentate de autor cap\t\ sub
pana lui Dragomir Oprea noi
Dup\ 3 luni de vacan]\, iat\ c\ a `nceput

[coala. Ceea ce ar trebui s\ fie un motiv de
bucurie, se transform\ treptat `n momente de
`ngrijorare - "Atentatul" la buzunare ale
bie]ilor p\rin]i [omeri, este unul devastator.
Caiete, stilouri, pixuri, ghiozdane [i multe
altele la pre]urile actuale, sunt `n m\sur\ s\
aduc\ bugetul oric\rei familii sub limita rezisten]ei. Dar mai sunt [i florile. La fiecare an
[colar orice prichindel, cu un ghiozdan imens
`n spate [i cu un zmbet mare ct toat\ fa]a,
are `n mn\ buchetul de rigoare. Dar [i florile,
ca orice altceva pe lumea asta, cost\. Chiar
mult. De aici, nemul]umiri. "Eu am 3 copii `n
[coal\. Nici nu v\ imagina]i ce `nseamn\ pentru mine s\ le cump\r la to]i cte un buchet de
flori. Pur [i simplu nu
mai, am bani!" Ne-a
declarat cu ochii `n
lacrimi o mam\ din P.
"Florile sunt exagerat
de scumpe. Eu nu pot
s\ `n]eleg un lucru:
cum se face c\, `n
fiecare `nceput de an
[colar, toate flor\riile
`[i m\resc pre]urile?
Acum ar fi normal s\ le
mic[oreze", a completat o alt\ mam\ . S\
auzim [i p\rerea
flor\reselor. "Dac\ a]i
[ti ct de prost ne
u deosebit\ onoare,
pl\cere dar [i emo]ie, v\ prezint, `n
cele ce urmeaz\,
romanul Ale vie]ii
valuri, ap\rut la Editura Cetatea Doamnei Piatra-Neam] [i
semnat de domnul
`nv\]\tor Constantin
N. Ionescu. Spun
emo]ie pentru c\ m\
gndesc la faptul c\, `n urm\ cu
peste 30 de ani, `ntr-un sat parc\
uitat de lume, dar binecuvntat
de Dumnezeu (Satul Prul
Mare din Comuna Ceahl\u),
Domnia Sa mi-a fost dasc\lul
care m-a ini]iat `n tainele scrisului
[i ale cititului.
~ntr-o atmosfer\ discret\ [i
distins\, lucrarea a fost lansat\
duminic\, 5 august 2012, la
Casa Pelerinul din Dur\u.
Prezentarea a fost f\cut\ de
prof. dr. Lucian Strochi.
Romantic [i realist, justi]iar [i
parodic, romanul reprezint\ o
replic\ moldav\ a Levantului lui
Mircea C\rt\rescu.
Textul se `ntinde pe 332 de
pagini, fiind `mp\r]it `n cinci p\r]i.
Autorul ne ghideaz\ printre
descrieri [i aventuri, printre tr\iri
intense [i reac]ii parc\ nea[teptate din partea unor personaje.
Uneori autorul [i naratorul se
confund\, iar naratorul, devenit
protagonist, `l tr\deaz\ `n cteva

momente pe autor.
De[i ac]iunea c\r]ii este
datat\ `n anul 1781, timpul
ac]iunii nu-i anuleaz\ contemporaneitatea. Astfel, `ntr-o form\
sau alta, fiecare ne reg\sim `n
anumite momente, `ntr-un rol cel
pu]in secundar, situa]iile experimentate de personaje fiind
secven]e ale diverselor tr\iri interioare din via]a noastr\.
Cartea este pres\rat\ cu
proverbe, ziceri, vorbe de duh
culese din popor [i intercalate `n
text, incitnd la medita]ie asupra
mesajelor transmise.
Atmosfera romantic\ este
sugerat\ de culorile contrastante
[i de anumite scene de grup.
Imaginile color, luate din locurile
`n care autorul a copil\rit, a lucrat
sau a fost marcat de splen-
valen]e, noi sensuri [i gravit\]i peste

care noi, martorii de rnd, am trecut
poate cu prea mult\ lejeritate `n
gndire. Evenimentele reamintite de
autor `n carte - de la revolu]ia
romn\ pn\ la cele mai recente
abera]ii istorice la care asist\m - ne
conduc la concluzia c\ am luat-o pe
un drum gre[it `nc\ de la primele ore
postrevolu]ionare. E destul s\ cite[ti
din carte ultimul capitol, cel intitulat
"Cteva concluzii", ca s\ `n]elegi
cine poart\ vina situa]iei `n care se
afl\ acum ]ara: de la politicianul care
afirma odat\ c\ "industria Romniei
este un morman de fiare vechi"
pn\ la cel care a afirmat c\ "a fost
`nvins de structurile securiste". Dar
nu numai ei.
Cu stupefac]ie afl\m c\ `n
seara zilei de 21 decembrie unul din
secretarii Comitetului jude]ean de
Dumitru RUSU
doarea acestora, sunt inserate

cu grij\ `n paginile c\r]ii.
De[i bogat `n detalii narative,
romanul captiveaz\ crend
dorin]a de a-i parcurge ct mai
rapid paginile [i de a prefigura
finalul multor situa]ii care, de cele
mai multe ori, parc\ ac]ioneaz\
`n afara contextului. Motivele literare precum cel al copilului
reg\sit, al femeii seduse [i abandonate, al uciga[ului pedepsit, al
vraciului etc. definesc [i `ncheag\ atmosfera rural\ din secolul al XVIII-lea.
Recomand c\lduros lucrarea
domnului `nv\]\tor Constantin
Ionescu tuturor celor care, sub o
form\ sau alta, sunt implica]i `n
dificila misiune de a educa [i
forma viitoarele genera]ii.
Dr. Mihai FLOROAIA
partid, cel cu propaganda, Amza predat autorit\]ilor "revolu]ionare" de

S\ceanu d\duse dispozi]ii ca la jude]". Unele capitole cuprind
bic\jenii s\-[i fac\ bte pentru "a amintiri din copil\rie sau evoc\ alte
patrula" prin ora[ cu ele: "~n cursul evenimente importante din istoria
serii, secretarul cu propaganda al recent\ a ]\rii. Iat\ ce afirm\ autorul
Comitetului Jude]ean de Partid, `ntr-unul din capitole despre
Amza S\ceanu a convocat la recens\mnt [i num\rul popula]iei
Comitetul or\[enesc de partid con- ]\rii (subiect foarte dezb\tut `n acesduc\torii tuturor institu]iilor [i `ntre- te zile pe toate ecranele televiprinderilor din ora[, `nso]i]i de secre- zoarelor): "Poate [i mai grav dec`t
tarii de partid. Dup\ ce s-a prezentat distrugerea celor trei centre (e vorba
gravitatea situa]iei, s-a comunicat de S\n\tate, Educa]ie [i Agricultur\;
Unit\]ii Forestiere de Exploatare a n.n.) vitale ale fiin]ei na]ionale este
Lemnului s\ confec]ioneze un exodul masiv al romnilor, `n special
num\r suficient de bte, iar al tinerilor c\tre cele patru z\ri. ~n
`ncepnd de a doua zi echipele Sfnta zi de Pa[te purtam o discu]ie
dotate cu aceste "unelte" s\ cu un `nalt oficial romn la sediul
patruleze prin ora[. ~n cazul cnd Parlamentului European. Printre
cineva este agresat de "elemente multe lucruri dureroase [i
du[m\noase" s\ nu procedeze ca `ngrijor\toare, `mi spunea c\, dac\
Mntuitorul, s\ `ntoarc\ [i celalalt recens\mntul popula]iei din toamobraz". Un fapt inedit afl\m [i cteva na anului 2011 va fi f\cut corect [i nu
pagini mai `ncolo, `n capitolul despre cu cifre m\sluite, `n ]ar\ vor fi `nreg"revolu]ia" de la Bicaz: "Pe la ora istra]i cel mult 18 milioane de
dou\ [i jum\tate noaptea se anun]\, romni. A[adar, `n anii care au tre`n sfr[it, capturarea unui terorist. cut de la evenimentele din decemDintr-un ARO, cu numere de Satu brie 1989, [i care nu snt prea mul]i,
Mare, este adus `n prim\rie un om popula]ia Romniei a sc\zut cu
destul de `n vrst\ care tremura ca aproape 5 milioane de suflete. ~n nici
varga [i abia putea vorbi. Privindu-l unul din celelalte state ale fostului
cu aten]ie, am recunoscut `n per- bloc comunist nu a avut loc un exod
soana "teroristului" pe fostul prim- att de puternic c\tre alte meleaguri,
secretar al Comitetului UTC al a[a cum s-a `ntmplat `n Romnia".
O carte frumoas\ (la propriu [i
raionului Piatra Neam], cnd eu
debutam `n cariera didactic\, iar `n la figurat), scris\ cu vorbe `n]elepte,
momentul "captur\rii" era instructor care va ajuta pe cei mai tineri, care
de partid al Comitetului Central al nu au tr\it evenimentele respective,
Partidului Comunist Romn pentru s\ `n]eleag\ cum s-a scris (s-a
jude]ul Satu Mare. A fost f\cut con- petrecut) istoria la romni. Din
trolul ma[inii `n care se aflau pro- nefericire pentru ei. (N.S.)
duse alimentare, ulei, zah\r,
f\in\, inten]ionnd s\ ajung\
Textele se pot trimite [i pe adresa
acas\ la Piatra Neam], dar,
spre ghinionul lui, nu a fost
revista_apostolul@yahoo.com
oprit de la Satu Mare dect
`n momentul `n care a ajuns
`n ora[ul nostru. Am confirmat c\ este vorba de activistul Gheorghe Grigore, dar
asta nu l-a absolvit s\ fie dus
sub escorta unui mili]ian
REVIST| EDITAT| DE
pn\ la Piatra Neam] [i s\ fie
APOSTOLUL
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto; Florin
n MOL
LDOVANU - editor onlin
ne.
Pag. 8
merg vnz\rile `n ultima vreme. Noi [tim c\

lumea nu are bani, dar trebuie s\ tr\im [i noi."
{i tr\iesc bine.
~ntr-o dulce tradi]ie a [colii romne[ti, cea
mai mare parte a patrioticei d\sc\limi va
`n]elege iar c\ i-a fost dat s\ lucreze pe nimic
[i `n acest an [colar. O parte a d\sc\limii
h\ituit\ de facturi [i de salariile cvasiromne[ti
a luat calea str\in\t\]ilor. Au renun]at definitiv
la catedr\.. Cererile de demisie sau cele de
concediu f\r\ plat\, curg grl\ c\tre inspectoratele [colare. Entuzia[ti, cndva, mul]i dintre profesori sau `nv\]\tori au sus]inut zeci de
examene, ajungnd pn\ la piscul cu gradul
didactic I. Constatnd c\ nu mai pot tr\i din
iluzii, idealuri [i promisiuni. Ace[ti dispera]i
titra]i ai m\iestriei pedagogice prefer\ s\
schimbe pamper[ii ]ncilor sau b\trnilor
occidentali, s\ lustruiasc\ vesela sau ]inuta
restaurantelor lumii [i nu e corect.
Sub pojghi]a de s\rb\toare a serb\rii de
`nceput de an, se ascunde o realitate plin\ de
riduri [i cearc\ne, trist\, c\reia , agitnd
clopo]elul [i me[te[ugind cuvnt\ri m\iastre,
nu-i schimb\ fa]a. {i `n acest an ca [i `n anii
trecu]i sunt scoli f\r\ autoriza]ie, f\r\ c\r]i suficiente, f\r\ mobilier pentru clasa zero,f\r\,
f\r\, f\r\. ~n aceast\ situa]ie e greu s\ crezi
c\ `n noul an de `nv\]\mnt va fi total frumos
[i `ncnt\tor. Mai ales c\ politicienii momentului au alte preocup\ri.
Doamne, ocrote[te-i pe romni!
Ale vie]ii valuri...

Crezul meu este unul singur: Numai prin Credin]\ omul se poate
apropia de Tat\l Ceresc [i to]i cei ce-L caut\ nu se vor ru[ina.
Constantin N. Ionescu
ZIG-ZAG
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]
P re ] u l : 1 L E U

Apostolul, Nr. 147 (2012)

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Apostolul, Nr. 147 (2012)

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

Dialogul social - inutil sau formal!

cheie ale Comisiei Europene

ta]iunea Dacia din

unit\]ilor de `nv\]\mnt. Un alt

Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]

lul partenerilor sociali `n func]ionarea mecanismului, dnduse mai multe exemple de

SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 147

Consiliul Na]ional CSDR,

Academia ~nv\]\torului Modern din Basarabia

zentat\ de profesorii Gheorghe

Andronescu. A fost un dialog

fi, `n viitorul ct mai apropiat,

moldovene[ti au fost udate cu un

Prof. Liviu RUSU

ULTIMA OR| LA ROMAN

Aniversare `n cas\ nou\

`nainte de dot\ri [i de un confort `n m\sur\ s\ asigure

`napoi, a[ face ceea ce am f\cut [i p`n\ acum: a[ sta de

le de gimnaziu, iar cealalt\, dedicat\ exclusiv liceenilor, fiind o

Am fost la Academia ~nv\]\torilor de pe malurile Nistrului

nfierbnta]i de c\ldur\ dar [i de glceava politic\ de la noi, am purces la

2. Am fost la Academie pentru c\ facem parte

ten]ioas\ denumire pentru o `ntlnire a truditorilor

Prof. Liviu RUSU

august - septembrie 2012

n cadrul proiectului Promovarea prin activit\]i inovatoare

Proiect de strategie sindical\ `n `nv\]\mnt

a sfr[itul lunii august a avut loc la

func]ional\. Nu avem `nc\ toate metodologiile

de 90%, a accentuat Gabriel Plosc\.

Rezolu]ie pentru modificarea

Am fost la Academia ~nv\]\torilor de pe malurile Nistrului

Am participat la Academie ca s\ `nv\]\m. Este

august - septembrie 2012

8. Am fost s\ ne `nchin\m la statuia lui {tefan cel Mare [i Sfnt

PA{I SPRE EUROPA

Participan]ii aduc [i pe aceast\ cale mul]umiri organizatorilor, `n

Dr. Mihai FLOROAIA

n perioada 8-15 iulie 2012, a avut loc la Udruzenje

Limba lui Voltaire `nv\]at\ cu profesori francezi

special, prin proiecte cu

desf\[ura activit\]i la Colegiul

{coala 2 Piatra-Neam], {coala

Vocabularul actual al na]iunii (6)

Termeni din cmpul semantic

adecvate prezentului [i viitorului, dar

dare sistemic\, absen]\, absolvent,

bacalaureat, balul bobocilor,

(de anchet\, de examinare, de specialitate, metodic\), competi]ie, competen]e, compozi]ie, compunere,

august - septembrie 2012

LUNGA VAR| FIERBINTE

majoritatea angajatorilor caut\ oameni cu experien]\ `n munc\ [i famili[ti.

O treime din candida]i

Un sfert dintre pica]ii la

didactice [i chiar directori de [coli, care afirmau c\ nu este corect ca un

gr\rii educa]ionale a tuturor copiilor indiferent de categoriile sociale de

august - septembrie 2012

t\]i de voluntariat, ca antrenor al echipelor sportive din comuna

Fizic\ [i Sport sau Asocia]ia ~nv\]\torilor.

NIHIL SINE DEO