Vous êtes sur la page 1sur 9

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena.

Gimnaziul Alexeevca
Proiect de scurt durat
Clasa: a V a

Data: _________

Tipul lectiei: predare nvtare

Tema lectiei: Interjectia. Tipuri de interjectie.


Obiective operationale:
O1 s defineasc interjecia;
O2 s identifice interjeciile dintr-un text/enun dat;
O3 s clasifice interjeciile dup sens i structur;
O4 s precizeze rolul interjeciei n comunicare;
O5 s descopere autorii sunetelor produse din audierea propus;
Metode si procedee: rebusul, jocul didactic, explicarea, problematizarea, observarea, descoperirea,
exercitiul
Etapele
lectiei
Evocare

Activitatea profesorului

Realizarea
sensului

Reflectie

Extindere

Moment organizatoric
Verificarea temei de cas
Rezolvarea rebusului, pentru a descoperi tema
lectiei. (Anexa 1)
Cum v simtiti astzi? (Elevii aleg o imagine din
fisa propus)

Propun s se grupeze conform imaginii si


exprimrii ei. (Anexa 2)
Explicarea casetei 1, pag. 177 (Anexa 3)
Exprimarea interjectiilor din imaginea de la p. 177
Explicarea casetei 2, pag. 177
Identificarea autorilor sunetelor produse din
audierea unui video despre imitarea sunetelor din
natur.
Clasificarea interjectiilor n functie de sens si
structura lor. (Anexa 4)

25

Alctuirea enunurilor n care s fie folosite


interjecii pentru:
- a exprima necesitatea de tcere (st!)
- a face atent pe cineva (hei! mi!)
- a exprima mulumirea (a, ei, deh!)
Completarea tabelului folosind cuvinte si interjectii
corespunztoare zilelor de sptmn. (Anexa 5)
Descoperirea interjectiilor ascunse n grila propus
(Anexa 6)

Timp

Ex. 1, pag. 178


Ex. 2, pag. 178

Metode si
procedee

Rebusul

Resurse

Anexa 1
Imaginea

Jocul didactic

Anexa 2
Anexa 3

Explicarea
Problematizarea
Ppt
Observarea
Descoperirea
Anexa 4
Exercitiul

12

Exercitiul

Jocul didactic
Problematizarea

Anexa 5

Descoperirea

Anexa 6

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca


ANEXA 1

Prin rezolvarea unui rebus, elevii vor descoperi numele unei noi pri de vorbire. Ei
vor observa ce exprim interjecia.

1
V
5
6 V
7
H A
10
11

M
2
3
L
U

M
P
9
P
H

I
N
T
E
R
J
E
C
T
I
A

A U
A
I C
U
A
I U
U P
C
M

1) Cuvnt care imit strigtul pisicii.


2) Spui n loc de ine.
3) Cuvnt care imit sunetul ritmic al ceasului.
4) Aa a urlat de durere lupul cnd a czut n groapa cu jratic.
5) Cuvnt care exprim bucurie, entuziasm.
6) Cuvnt care imit zgomotul vntului puternic.
7) Cuvnt care imit strigtul mielului.
8) Cuvnt care imit zgomotul produs de strnut.
9) Cuvnt care imit zgomotul unei srituri.
10) Cuvnt care imit sunetul auzit la cderea unei picturi de ap.
11) Cuvnt care imit ltratul cinelui.

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 3

INTERJECTIA
este partea de vorbire neflexibil
care exprima stri sufletesti, ndemnuri
sau reproduce sunete si zgomote din natura (onomatopee).
Clasificarea interjeciilor:
Dup form:

simple: of!, vai!, hai!, buf!, zdroc!, piu-piu! etc.


compuse: hodoronc-tronc!, iact!, cip-cirip, trosc-pleosc! etc.

Dup neles:
-

care exprim stri sufleteti: of!, vai!, eh!, de!, ura! etc.

- care exprim senzaii: au!, brr!, hapciu! uf


- de adresare: mi!, b!, bi!, m! bre! etc.
- de atragere a ateniei cuiva: uite!, iat!, iact!, ia uite! etc.
- reproduc sunete din natur: buf!, cioc-cioc!, miau!, zvrr!, pic-pic!, behehe!

Punctuatia:
- virgula: Mi, ti-ai pregtit temele de cas?
- semnul exclamrii: Ei! Ati cumprat dulciuri?

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca


Anexa 6
CONCURS!!!
1. Caut n careu (pe diagonal, orizontal sau vertical) 10 interjecii.

Q
H
A
I
U
J
B
V
A
I

ANEXA 2

M
M
U
F

U
K

W
V

F
I
V
H

H
Z
O

G
A
Z
T
B
I
A
L
C

F
N
U
R
E
O
M
A
A

R
E
T
I
A
R
R
T
H
C

A
N
D
J
N
U
F
I
A
I

U
C
P
O
C
J
M
N
V
O

I
S
B
D
G
U
G
V
D
C

K
Y
Z
D
R
A
N
G
I
R

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca

1. Asociai fiecrui desen cuvinte potrivite, grupndu-le apoi n


funcie de ce exprim:

bi!,
poc!,

cucurigu!,
miau!,

stri sufleteti:
senzaii:

of!,
pac!

bzzz!,

aoleu!,
rrr!,

ham-ham!,
pic-pic!,

brrr!,
hei!

di !,

ura!,

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca


sunete scoase de animale:
zgomote:
adresare:
ndemnuri:

ANEXA 4
1. Realizeaz corespondenele ntre cele dou coloane:
A
1.
senzaie
2.
stare sufleteasc
3.
act de voin
4.
onomatopee

B
a) Striga fericit: Ura! Ura!
b) Pupza zbrrr, pe-o dughean!
c)Brrr! Ce frig este!
d)Hai cu mine!

2. Subliniai interjeciile din enunurile urmtoare i clasificai-le dup sens i


structur completnd tabelul de mai jos:
ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, mar!, miau!, ham-ham
oh!, vai!, hei-rup!, vj!, bre!, lipa-lipa!, ura!, zdronca-tronca!, hop-op!, zvrr,
O, nu! Nu-i drept s te-ndoieti!
A! zic eu, i dumnealui?
Ah, ce cald e !
Au, m doare!
Mi Ursane, acolo e de noi!
Ia, ascultai,mi, zice Geril.
Hi cluii tatei, s ne ntoarcem ct mai degrab acas.
His i cea! Gem sub poveri/ Carele greoaie
au auzit desluit glasul mamei lor chemndu-i din capul miritii: Pitpalac! Pitpalac!
Pupza zbrr! pe-o dughean.
Atunci domnul Popescu trosc-pleosc! dou palme peste fa.
Pentru Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus?
Vai i-amar de cel srman, c nu e nimeni s-l cread.

DUP STRUCTUR
simple

compuse

DUP SENS
stri sufleteti,
senzaii

manifestri ale
voinei,
adresare

zgomote din
natur, sunete
ale necuv.

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 5

Completeaz cele 7 chenare corespunztoare zilelor sptmnii cu cte un cuvnt care s


descrie cel mai bine felul cum te simi n acea zi. Asociaz fiecrei zile cte o interjecie.
Luni Mari Miercuri Joi Vineri Smbt
Cuvnt

Interjeci
e

Duminic

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 1
Se d textul:
Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?
U! hu!... este badea Muat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea
Bran, Coman i alii.
Ho! m, destul! Dar cine este mai mare dect toi la voi n sat?
Cine-i mai mare? Badea Chiu; el este mai nalt dect toi; e att de lung, nct
mai n-ajungi cu mna la umrul su.
Bre!... proast lighioaie mai eti! Nu te-ntreb aa.
Dar cum? zise Pcal.
Eu i zic: pe cine ascultai voi aici n sat?
I! ha! auzi vorb! Ascultm pe lutarul mo Bran; cnd ncepe s cnte, tot satul
st cu ochii i urechile int la el.
Nu zic aa, mi ntrule! Rspunde-mi odat cum te-ntreb.
Ei, cum?
Eu te-ntreb de cine avei fric aici n sat mai mult.
Vleu, maic! Ia, de buhaiul lui mo popa, mare fric mai avem, mmulic.
Cnd vine sara de la pscut, fugim de el care ncotro apucm; c att e de
nfricoat, de gndeti c e turbat; cnd ncepe s mugeasc, sparie chiar i copiii
din sat.
M!... da'! ce namil de om eti tu? Nu cumva eti vrun duh ru, frate cu
Meaz-noapte sau cu Spaima-pdurei?
Ei, Doamne! De ce m-ntrebi, cnd m priveti? Ce? Nu m vezi c-s om ca i
dumneata: cu cap, cu ochi, gur, nas, mni i cu picioare, m mic i m uit ca toi.
Aa te vd i eu, dar ai minte i simire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zu:
avei butnari sau dogari n sat la voi?
Avem.
Na cinci bani, i du-te s-i puie doagele ce-i lipsesc.
Prostia din nscare, leac n lume nu mai are; ea este o urcioas boal, ce nu se
vindec n coale, ba nici n spitale
(Ion Creang-Pcal)
1.Subliniai interjeciile din textul de mai sus.
2. Transcriei primele trei propoziii din text fr interjecii. Ce observai?

Limba si literatura romn. Profesor: Motelic Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 2
1. Identificai interjeciile din textele de mai jos i precizai semnele de punctuaie care se folosesc
dup ele:
,,Ha, ha, ha, dac-o s-i sparg mcar un cap, tot e ceva. (M. Sorescu, ntr-o poveste)
,,- Cri, cri, cri,
Toamn gri,
Nu credeam c-o s mai vii. (G. Toprceanu, Balada unui greier mic)
,,i bunica spunea, spunea nainte, i fusul sfr-sfr pe la urechi, ca un bondar (...)
(B. t. Delavrancea, Bunica)
,,Mi! anapoda lucru -aista, zic eu nciudat.(I. Creang, Amintiri din copilrie

2. Puneti semnele de punctuatie, acolo unde este necesar, in urmatoarele enunturi:


Hai clutul meu
Ia s-mi fac Nica Oslobanu ncredintarea, zise printele Duhu.
Aoleu
Hai cu mine
S-atunci, tusti lnga piciorul lui.
Hai mi frate/ hai mi frate/ Zorile s-aprind
Un ctel sfrigit asupra lor s-a repezit tah tah tah
Pasii lui se deprtau fs fs fs
Mtusa Frsna si purta degetele printre pui si se strduia s le spun ceva n limba lor psreasc ti ti
ti
Ninsoarea mai ncetase, si dup si dup mult trud, am gsit drumul; si hai hai hai ctre sear am ajuns
la bunicul David din Pipirig