MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUL JEAN MONCEA. Geometrie descriptiva si desen tehnic partea intii GEOMETRIE DESCRIPTIVA & ‘ey EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA Pravu, PAUL BEASONALA(nee 75 2 SET er a INTRODUCERE not din cele mai vechi timpuri a apiirut nevoia de reprezentare a opicctelor din spain prin deseue. Pini 1a sfirsitul secolulnt al XVITI-lea Stpsezentifile tebnice au avab un caracter mai mulé sam mai putin sis- reprvtie. Savantul francez Gaspard Monge (1798) este col care torematizat materialul existent pind in timpul Ini, a elaborat o teorie setiprezenticilor grafiee pentru nevoile tehnice, bazati pe sistomul dublei proiceyii ortogonalo, gl a publicat primul tratat de Geomeirie deseriptivd. ‘Prin xeprezentarea in dubl&s proiectie ortogonali se realizeazi o cores- pondentt biunivoet intre elamentale geometrice din spagin st prolecille wr dip. plan. Jor Ccopal geometriei descriptive este, in principal, s& formeze la studenti un anumit rationament al relatiilor spatiale In vederea transpunerii in Giversele sisteme de reprezentare, pe care le vor folosi ca viitori specialigti aM ennieli moderne. Geometria, descriptiv’. constituie deci ,,gramatica” Absenulti tehnic gi de aceea cei eare dorese 8% ewnoase’, desenul tehnic, Goenstt Jimi universali a tehnicii, trebuie si-yi insugeascd principiile feoretice stabilite in Geometria, descriptiva. Piesele, subansamblurile, in general masinile xi instalagiile concepute san reproiectate sint desenate dup’ reguli de reprezentare care trebuie sarrocente alt de cXtre cei ce le proiecteazit elt si de elitre cai ee Te executi. rin insugirea si utilizarea acostor reguli se ereeazti posibilitatea ca obiectele din spatial tridimensional si fie reprezentate, fir’ ambiguitate, in spatial {idimensional al plangelor de desen. seometria descriptivs avind ea seop prineipal reprezentaren obiestelor ain spatiu pe plan este prin excelent o disciplina care nu se poate invita ws cin afari. Insusires, rationamentalui geometric si a cunostintelor de Peomeitie, sub diversele ei forme, dezvolt& la student un mod stiintifie nhordare a problemelor, pe care il va putea utiliza mai tirziu si pentru SGieulele geatice si verifieatile calculelor analitice. ‘De asemenes, trecerea de la obiectele din spain la reprezentaile plane si invers, prin exercifii efectuate de cdtre cei ce sbudiazt geometria Rescriptiv’s, educ’ ,,vederea” in spajin si dezvolt’ imaginagia, insusire ‘absoliit Recesars inginerului. ntrucit reprezentarile geometrice dau o interpretare fizick, intuitiv’s ‘expresiilor analitice trebuie ca la exeoutarea lor s% se asigure acuratefea, Senctitatea gi estetiea necesare. De aceea, prin procedeele utilizate trebuie Sh ce poatd distinge co este principal do coea ce este secundar la masinile, fnstalatiile industriale, utilajele reprezentate. Din cole aritate remult&é oi Geomotria doscriptiva este o disciplin’s important in formarea teoretica si practic’ a studentilor; prin schijele, 3epurele si reprezentitile grafice pe care studentii le exeeutit chiar de la inceputul facultaqii, {i familiurizeazt eu problemele tehnice specifice acti- ‘vitifii inginerilor constructori de magini si instalatii. Gapitolele tratate in lucrare si extinderea lor au fost conditionate de programa analitied a eursalui, predlat la facultitile de profil mecanic, $1 de numivnl de ore stabilit prin planurile de invitiumint, La claborarea Inerivii, sa avut in vedere prevederile documentelor Congresalui al XTE-lea privind necesitatea ca stiinta si tehnologia. rom: neasel sk contribuie in mai mare misurk la progreswl economic si social al virii, invatimintal s& asigure o pregatire superioari, viitoarelor re de specialisti. In acest scop s-a optat pentru o anume ordine a capitolelor care si condtcd la eliminarea repetiirilor gi asigurarea unei suecesiuni logice a pr femelor tratate. De asemenea, s-a unnarit ca tratarea unor eapitole, mai ales cele de ‘uni plane, intersecfii de corpuri geometrice si desftisurixi de suprafete, sa iasi din unele tipare gi, po baza tmei indelungate experiente in predarea acestora, si se realizeze 0 mai mare concordant intve programa xi cele- lalte discipline din planul de iuva¢imint (proiectarea esteticd a formelor industrials, ergonomie, discipline tehnice ete.). Aceasta va inlesni totodat’ folosirea caleulatoarelor pentrn proiectarea’diverselor forme industiale, mecanisme plane si spatiale, diagrame functionale ete. Dexenele, eats dau expresivitate textului, an fost construite si executate de talentatui si pasionatnl men colaborator, Sef de lucriiri ing. Marcel Tapu. Daca lectiile puse la indemina studentilor prin manualul de fat fi Yor ajuta si, inteleagi mai profund cursnrile de geometrie descriptivi predate la diferite sectii se va realiza suprema gatisfactie a autorulni. Luerarea se adreseazi, in special, studentilor facultijilor din profilal meeanic dar ea este utili tuturor celor care se pregitese pentru a deveni ingineri, precumn si specialistilor din proiectare si color eave isi fae ennoseut ereatia ‘tehnied prin desene industriale AUTORULNOTATI SI SIMBOLURI 4, B, C...—punetele in spatin 4,0, ¢... — proiectiile pe planal H @,b',e'... —proicetille pe planul L A (a, 4’, a”) — punetul A avind proiectiile a, a’ gi a’” (), D - areapia D D/(d, 4’, a") — dreapta D avind proiectiile a, d’ gi a"” 4B, (AB) —segmentul de dreapts determinat de dous puncte 4 xi B [PJ], [450}, [D,D.] — planul P, planul determinat de trei punctele A BO, planul determinat de dou drepte paratele sau coneurente D, gi D, LPs, %, pi'] — planul P avind urmele jy, 9; gi #7 in care: j este urma orizontali, p; —urma vertieala, p;’ — urma lateral& {ABCDS}, {0,0,} — piramida 4BODS, cilindral 0,0, i! paralel “4 neparalel -L peperpendicular 7 oblie + corespondentii biunivocs = implicatie v a € é veuniune ineluziune intersecfie apartenent: neapartenent’ identic1. SISTEME DE PROTECTIE §1 PROIECTIA PUNCTULUL 11. SIST ME DE PROIECPIE Construotia reprezentivilor grafice tratate de geometvia deseriptiv’s se bazeani pe meloda proiecfiilor. Proiectia unui corp geometric pe un plan de proiectie inseamn’, de fapt proiectarea pe acel plan 9 unui numéAr sufioient de puncte caracteris- tice ale corpulu: geometric. De fapt proiectarea, oricdrei succesiuni de corpuri_ geometries, suprafefe sau drepté se reduce la proiectaren pentru fiecar in parte a numirulni necesar gi suficient de puncte curonte sau par- tionlare, care 85 dea posibilitate determinsrii firs ambiguitate a formei si pozitiei spatiale a elementului proiectat. Pentra a proiccta. un puned oareeare po un plan do proiectie trebuie ai il mondiim intr sistem do referin(z, denumit sisiem de proiecfie. Sistemele de proiectie folosite de Geametria descriptiv’i asociaz’ elementele de baz’ ale vederii on ele- mentele geometric componente ale sistemului de proieotie respectiv, aga cum s¢ Va anita in eele o¢ umeazi, in general, pentru reprezentarea obiectelor din spafinl tridimensional pe spatiul bidimensional (plamul hirtiei) se folosese dou sistemo, central si paralel, de preieetie. 1.4.1, SISTEMUE, NIRAL DECFROWECTIE Vio in spatiul tridimensional un plan oarecare P numit plan de pro- detie si un punet 8, demumit centru de proieefie, exterior planukui P. An- sainblul plan de proieetio P si contra do proiectio 8 formeazis un sistem central de proiectio. So considers in acest sistem wn punct oarcoare A, nesitunt in planul P. Dreapta SA, denumitt proiectanti, intersectears plannl P in panotul ¢, denumit projeotia punetului A din spatin (fig. 1.1). Rezulti deci, e& punetali A din spatini tridimensional ii corespunde in spafiul bidimensional (plum P) un punet_ a (proiectia lui A) Ta intersectia Proiectantei SA eu planul de proieetio P. In acclasi mod se’ obtine proiectia orietiai punet. Fie B si @ dows puncte oarecare ; proiectiile lor b gi ¢ se determing astfel: SE n [P] =, 80 n (P] =e. Deck un punct if este astfel dat incit proiectanta SM este conjinuti: de un plan paralel cu planul P, accasts proicctants oste paraleli cu planul Psi deci il intersec- teaa’s la infinit. Se spune in acest eax ef proteotia m se afli'in planul P Ja infinitStiind oum s0 proieoteazs wn punot, se poate proiceta, in soalagi mod, orice figuri. geometric’ din spafiu, cireia ii va corespunde 0 proiectic formatd din proieofille mulfimii punotelor nocesare pentru determinares formei ei (fig. 1.2). ‘In sistemul contral de proiectie se realizeaz’, 0 corespondenti: univoos intre mulfimea punctelor din spafiul tridimensional si mulfimea corespun- plane proectie contracts proiectie —~ Fig, 1 Fig 12 gtoare din spatiul bidimensional. Daes se cunose punctele din_ spatiu, acestora le corespund puncte unice din planul de proiestie deoarece prin eontral de proieotie 8 gi punetul corespu nzitor se poate duce o dreapti FPnumai tna, iar la intersectia cu [P] s¢ obtine wi singur punot. In schimb, dacé so on ‘Proieotia punctului pe plannl de prolecfic, aces feia fi corespund o infinitate de punete in spafiu, situate pe proiectanta respectivs. Deci numai proieofia pe un plan na determins punetul in spafiu. sistermul central de proiectie 0 figar’ plans so proiecteaz’ deforma pe planal de proiectie, in raport de porifia roctproeis a cenbrului de pro- Jectie, a planului de proieetie gi a figurii de proiectat. Deoarece toate proiectantele sin eoncurente in punctul S, denumit contrul de proicctie, sistemul do proiecfie se numeste central gi dup cum projcotantolo sind asemenes goneratoarelor unui con, acesta so mal numeste gi sistam conie. 1.4.2, SISTEMUL PARALEL DE PROIECTIE Daok central do proiectie S este considerat situa la infinit, atunet proiectantele devin paralels, In acest caz trebuie si so indice direetia (A) de proiectare. Planul de proiectie P gi direotia (A) dati, aledtniese sistemnd paralet do proicctie. Dacé (A) este perpendicular’ pe [P], proicctia se numeste paraleld orlogonalé. Fie un plan do proiectie P, o ditestie (A) dati ( = 90°) si punctele A, Bi C din spatiu, Proicofiile a, b gi ese gisesc Ia intersectille proieetan- telor paralele ou. diteotia (A) duse prin punciele A, B gi G ou planul de proicctio P. Exempla, Aa |I(A); 4a 0. (P] =< (fig. 1.3), Daok punetole B si O a0 gees pe ‘ooengi proiectanté, atunel proicotiile lor sint confun- te, b= 0, 8Intocmai ea Ja sistemul central de proiectio gi in sistermul paralel de proiectie on wn singur plan se realizeaz’ numai o' corespondentd univood : ficoiirai punct din spafin fi corespunde pe planul de proiectio o proiectie uniei ; fiecirui punet din planul de proiectie fi corespunde mulyimea de puncte din spajin situate pe aceeasi proiectanti. Deoarece proiectantele duse prin punc- fele din spatiu sint paralele si in acelasi timp paralele en Aizeetia (A) sistemul do proiee je ne numeste paral si dupi eum proiectantele sint aseme- nea generatoarelor eilindrului, sistemnlui de proiectie i $2 mai spnno $i cilindrie. \ ‘Dac’ in sistemul paralel de \ proiectie directia (A) de proice- tare formeazii cu planul de ig 18 proieetie P un un 0", este, oblici, atnnei proiectia se numegte paralelé oblicd. In general, in sistemul de proiecfie paralel un segment de dreapti | 8¢ projecteaz’ pe un plan P tob dup un segment de dreapti mai mic, egal san mai mare decit segmentul din spatia in raport de pozitia Ini fat de planal de proiectie. In figura 1.4. in care direcfia de proiectare (A) este oblick fatti de planul de proiectie P, segmentul aby < AB, : aby = AB,; ABs ||[P]; aby> A By. Se observis o& dact punctul A este fix ) si By are o poritie variabili pe’ proiectanta, cuprinsé intro B, si proiectia | Tai pe plan, b,, segmental ai, Va fi pentra acesto pozifii mat mio decit | -4B,, Analog pentrn sogmentul AB, deck B, are o pozifie variabilg euprinss in zona dintre segmentnl AB, 51 simetricul lui 4B, fata de TH, atunci a), va fi mai mare decit AB, In proieetia paraleli ortog onal’ segmentul din spatin se proiecteaz’. do reguls numai dup5 un seg ment mai mie seu in caz de paralelism ou / planul de proiectio dup’ un segment egal eu cel din spatim (fig. 1.5). Dac& un punct aparfine dreptei din spatin, proiectia pmnctuli apartine projectiei dreptel. In sistemul paralel de proiectie — rsportal segmentelor unei Ii © filler lor (fig. 1.5} citiva invarianti core trebuie refinufi : repte este egal cu raportul proiec- Deci raporsul simpla se plistreazi AL _ al Ale 1 ; Ten yp? Mevmreee Ae IUD || BD; - eo ok Fig 1 Pig 15— proiectiile a doutt drepte paralele sint paralele intre ele ; —doui drepto conourente se proiecteazk tot dup’ douk drepte concurente, 1.1, DUBLA PROIECTIE ORTOGONALA Sistenul paralel de proieotio ou proiectantele perpendicalare po plannt de proiectia coustituie sistemmul prefarat in reprezentitile tehnice. Gaspard Monge, creatorul Geometriei descriptive, fundamenteazi aceasti divei- plin& a reprezentirilor pe sistemul paralel de proiecjio, | Dupi cum s-a explicat anterior, proiectind pe un singar plan de pro- iechie se realizeazi: numai o corespondentis univoett (fig. 1.6). Wate necesari insi realizarea uncl corespondenje bimnivoee, care si conduc’ la dotermi- narea punotelor din spafiul tridimensional in eacul in eare se eunose pro- iectiile acastor puncte. Pentra aceasta se introduce un al doilea plan do proicotie perpendicular pe primul. Cele dow’ plane sint umnl orizontal | (#1) iar oelilalt vertical [V'] 12. PROTECTIA PUNOTULUT 12 PROIECIA PUNCTULUI PE DOUA PLANE DE PROINCTIE Planele porpendiculare H gi V" din figura 1.7 formeazi un diedru de proiegic, Plannl H s9 numeste plan orizonial de proiecfic, iar planul F plan vertical de proiegtic. Oslo dows plane so intersecteaa’s dup’ dreapia ox’ care se numesta and de proce. Fie un punct A situat fn acest diedra. Proicotantele duse din A inter- sectoaz’s planul H in a si planul V in a’. Punctul « se numeste proiectia oricontalé « punctudui A, iar punctul a (a prim) proisctia verticald a punctului A. Conventional so noteasi punctele din spatin cu litere ma- jusoule A, B, 0, ... proieotiile lor gi anume: cele orizontale cu literele mici corespunziitoare, a, B, 6, ..., iar ele varticale ou a’, 0’, c', ... 10Proiectantele Aa gi Aa’, respectiv perpendieulare po [H) si*{ V1, deter- ming un plan @ perependioular pe planele de proieofie'si implicit’ pe axa za’. Planal @ se intersecteaz’ cu planul H dup& dreapta 4.0’. Dreptele 4,0 gi aa’. sint perpendiculare intro ele gi se intersecteash cu. axa ga’ in punctal a,, Results deci, ot proieetiile unui punch carecare sinb situate pe drepte perpendieulare pe axa de prolectie, pe care acestea 0 intersec- teazi intr-un singut punct. Dreptele de interseotie dintre plamul @ ou planele gi V se numese init de ordine gi se traseacd on linie subfire (lig. 17). Deei AGL (H); Fa’ 2 (V); (Hn (= a0 £01; [10 [1] = aa, ; (Qn LY] =o, a; @a,n da =a’ so proieofillo « gi a! ale punctalui A ge poate afla poziti spatial’ a acestni Dunet (fig, 1.8), To interseofia, proiectantelor_perpendi culare pe [A] gi (17) duso din « gf respectiv a’ este punetal A. Deei, dacs 86 cunosc dou proiechii ale aceluiagi punct se determing o pocitie uniok @ punctalai din spatia. Prim urmare, ‘prin dubla proiectie ortogonalt, se realizeazK corespondenta biunivoct, o punetelor din spagiu ou oclo din plan. Pentrn reprezentares po seslagi plan a proiecfiilor punctulai so roteste plannl HZ im jural axci ia’ (figd.9) pins oid ee suprapune planului 7. Aceastés reprezentare a planulul de proiectie [1] = [V7] se -nuneste epurd (fig. 1.9, 0). Odata cn rotivea plamalui s-an rotit gi segmental ao, si 4 Fig 18 Fig. 19 proicofia orizontali @ punctului A (fig. 1.9). Segmentele aa, gi aa’ find Dperpendiculare pe ee’ iho, rimin perpendiculare in acelagi punct si dup’ Totire. Planele de proiecfie find considerate infinite, 9 convine ea in epuré cele don’ plane sf fie reprezentate numai prin axa aa” (fig. 1.10). unFDe retinut o& proieefiile orizontals si vertical ale unui punct se giseso totdeauna pe linia de ordine perpendiculars pe axa 22’ in punctul 4,. Distanfele de la punctul din spatin pini la planele de proiectio sin’ coordonatele descriptive ale punctului. Distanfa de la A pin’ la planul verticalde proiectie se numeste departarea punctuli, inv distanfa de la A Wig. 110 Fig. Lat ping la planal H se numogte cota punctului (v. tig. 1.7). Segmentele pe care se miisoari, coordonatele definite mai sus sint Aa’ = aa, pentra depiirtare si Aa = ca, pentrn cotd (fig. 1.7 yi 1.10). Planele H gi V find nelimitate divid spatiul in patra unghiuri diedre (fig. 1.11). Axa de proiectie ox" imparte fiecare plan de proiectie in semi- plane denumite in mod conventional semiplanul orizontal anterior Hy, semiplanul orizontal posterior 7,, semiplanul vertical superior V, 51 semi- planul vertical inferior V,. Diedtele formate din semiplancle respective Se numeroteazi in sens trigonometric de la Ila IV. Prin rotirea planulut pin’ la suprapunerea en planul V sa obtine epura pentra fiecare diedra. ‘Se consider’ in fiocare diedru cite un punet ale cirui proiectii se objin interseotind proiectantele duse in sensurile indicate in figura 111; eu planele V gi H. Epura pentra fieoare punct este reprezentats in figurile $a9 1B. Se considers pozitive coordonatale descriptive — cota gi depirtarea — alo punetelor aflate deasupra planului H 3i in fafa plamului V gi negative coordonatele punctelor aflate in pozifiile oontrare, Results deci es semnela acestor coordonate sint eele din tabel ul 1. Tabet 1 —— en \Coordonate Depaetare cotaIn figura 1.12 este reprezentatit epura punctului A din diedrul I. Coor- donatele punetului A sint positive si In epurs proiectia orizontats a este situatd sub axa ao’, iar proicetia vortical a’ deasupra axei aa. Tn figura 1.13 este reprezentatii epura punctului B din diedrul IT. Prin rotirea planului H semiplanal H, se suprapune semiplanului V,, deci ambele proiectii sint situate pe aeebasi linio de ordin deasupra axéi a’. Punctul B avind cota pozitiva, proiectia Tui vertical b' se va gisi deasupra axei 2’, deplirtarea Ini B fiind negativa proiectia orizoutali & se ya afla tot deasupta axoi or’ Jn figura 1.14 este reprezentaia epura punctulai C, situat ta diedral TIT. Punetul C avind depirtarea nogativi proivetia orizontal’ ¢ se afl doasupra axei zu’, iar cota fiind de asemonea negativis proicctia vertical, o' se afl sub axa’ ce’ In figura, 1.15 este reprezentati: epura punctului D, situat in diedrul LY. Ambele proiectii ale punetului, d gid’, se afi sub axa ar’. In weasb diedeu cota punetulni este negativs iar departarer pozitivs, f ’ | 2 (wer {| / | ks ate \s = all / Se " “4 3 i | hg Unghiwile diedve formate de planole do proieetie Hf st Y sine tmpir de planele bisectoare in opt unghiuri dieire numite octanfi (fig. 1.15). ‘Ava ma’ divide planele bisectoare in semiplano notate on [B,], (Bel, [By] si [B,]. Un prnet situat in planul bisoetor are cota egals eu depir- tarea. Semnele coordonatelor descriptive ale punctelor confinute de pla- nele biseetoare sint cele ale diedrului in care se afla, Punetul 3, situat in somiplanal B,, are cota ogals ou depirtarea ; seminele, sint positive pentra ambele coordonate, deoarece se afli in die- Grul I, Tn epura din figura 1.17 proiectiile m zi m’ sint simetrica in raport on axa aa’. Punetal N, sitaat in semiplanul By, arg cota egaié ou depirtarea dar do semne contrare (depairtatea nogativs). In epari protectiile a gi ” sind confundate si situate deasupra axei ax’ (diedval IL) etc. ‘tn epura din figura 1.17 sint reprezentate o serie de punote situate in ‘octanto, in plano biseetoare gi in plano de proieetie, Fiovare punct din epurs reprezinti o pozifie din maljimea punotelor situate intr-an octant san intra plan mentionat mai sus. 1.2.2, PROIECTIA PUNCTULUI PE TREI PLANE DE PROLECTIE Un punct din spatin este determinat dack se cunose dou proiecfit ale sale. Sint unele cazuri, ins, cind proicctiile pe dowd plane nu asigurs t4murirea precis& a formei $i pozifiei obiestului. Prin urmare, rezult’ neoe- 13sitatea wei a tn proiee}ii, Pentru a obtine a treia proieotic a nai cle- ment geometric este necesar’ introdueerea unui al treilea plan de proiectie perpendicular pe [1] si [7] numit plan lateral sau plan de profil si care se noteaats [L). Cele tral plane do proiectie H, V" si L formeazs un triedra de proicotio tridreptunghio (fig. 118) si se intersecteaat douk cite dou’ dupii axele de proiectie Ou, Oy, Ox. Puncinl O este intersectia color trei plane gi ve mumeste origino (de la punctul O se incsp misunitile pe axe) ; el este agezat in dreapta observa. torului, cara se consider’ stind pe [Hj si privind spre [7]. Dest : [En (¥] = Oa; | [In (L] = Oy; [Vn y= 02; [H]J0 [PIn [Z| = 9. Proiectia lateralA a punctului A se noteaz’, cu a’ (a secund) i se determing, prin intersectia proiectantei dust din A ve planul Z, cn acest plan. Plann! pro- ioctantelor Aa si Aa’ se intersecteazi eu planul H dup’ dreapta aa, si eu planul Z dupSdreapta a0”. Dreapta aja” se , intersecteasii en proiectanta Aa” in punc- Pig, 1.18 tul a”, proiectia lateral’ a punetulai A. Drepiele de intersectie aa, si 4,0" sint perpendiculare pe Oy in, sisemumese Tinii de ordine, Dac’ so pleac’ dela planulproiectantelor Aa’ si Aa’, atunci : [a’Aa"Jn [V] = a’, 5 [a Aa”) [L] = aa": Aa" naa” =a" ay O93, a” LO =] ea, 4ee Distonja Aa” do la punctul A_din sj abscisa punctului (do” = a4, = Oa, = a'a,). ‘Trecerea de la imaginea spatial din figura 1.18 Ja epura din figura 1.19 se face folosind aceoasi oparafie ea In epura a dou plane de proivetie. Se ‘menfine nemodifiont’ pozitia planalui V, so rotoso celelalte dou’ plane, E si Z, in sensurile indicate in figura, ping cind se suprapun: [H] = [7] = [L]. Blanele de proicctie flind nelimitate se convine ea in ‘spur sf fie reprezentate numai prin axele de proieetio (fig, 1.19). Profeotile punctulai A. in epurt se deter- mini daci so cunose coordonatele descriptive « SI — ale acestuia, adios: abscisa Oa,, depirtaren \ 0a, si cota Oa, care se misoars pe axele rs: 4 NM pective. In punctele a,, a, (do pe axa Oy, gi affirana [so Oj) $1 a, 80 duc liniile’ de ordine perpendi- ty ‘eulare po axle de proiectie; la intersectia = avestora se gliseso a, a’ gi a. Pig. 1.10 De menfionat ed, odatii cu rotirea planclor H 3i L sa rotit cu fiecare gi linia lor do intersoofio Oy._ in epurtis-a notat o pozifio a axei Oy eu Oye [H] i cealaltd en Oy ¢ (Z]. ‘Odaits cu rotivea axei Oy s-a rotit gi punctul a, care ii aparfine, ooupind Tespectiv pozitille a,e-[H] gi a,¢ [L]. Rotirea fui a, s0 face cu un aro de core de raza Oa, gi contra 0. So convino si 80 noteze : abseisa ou a, depkrtarea on y si cota ou 2. in acest:mod un punet din spafin se noteaaii, astfel : A (w, y, 2). Coordonatelor descriptive li 2 dau valori, numerice care indici atio distanfele do la punct la planele de proiectie cit si diedral san tricdral in care so afl punctul. Spre exemplu: A(2, 4, 6) dicdrul I; B (4, 6, 6), diedval T, semiplanal 2, ; (3,0, 4), plamal’ 7; D (5, —4, 3);diedral It; EQ, —5,0), planul 1; 73, —4, —6), diedral Ti; @(6, 4, —3), diadral TV 5.a.m.d. tn figura 1.20 ste reprozentati, po trei plane de proiecjie, epura punctalui A(S, 4, 5). Cota x find mai mare deett depariares y, Punetul 4 so afl in octantul 2. Planole de proivetio H, V gi D interseotate impart spatinl in opt triedre tridreptunghice (fig. 1.21). Primele patra triedre se numero- ‘teazi, aga oum au fost mumerotate gi diedrele, do la Ila TY, iar triedrele situate de cealaltd arte a planului £, de la V la VLU, triedrul V ind sitaat in spatele triedrului 1. Abscisa punctelor din triedrele V—VIIT esto negatives gi se represintd pe semiaxa Oo din areapia. Bpura celor trei plane so obtine prin rotivea plamalni H in jural axei ‘aa’ $i @ planalai L in jurul axei 2’, pin’ oind acestea coincid. In acest mod results epum pentru ficoare triedra in parte. fn figurile 1.22, ... 1.29 15A a | } (us) lo ie se y ice ar | = yea + Fig. 122 ig. 1.23 16Fayéllel Fig. 1.28 Fig. 1.30sing repreventate in spatiu gi in epuri puncte situate in fiecare triedru. Epurele punctelor din figurile menjionate sint insofite de reprezentirile spafinle ale acestora care, corelate en sensurile in care se rotese planele H si 7, dau ou numai imagines vizuali oi gi justificarea goomotrie’ a ‘eoustructiilor din epurs. Trebuie refinute elementele comune ale fieckrei epuri indiferent do triedrul in care se gisesta punetul: in primul rind axcle Ow gi Oz wimin fixe deoarece planu! V nu [ist modifies poziia, inal doiles rind axa Oy igi schimbé pozitia rotindu-se ca planul Z gi in aocensi timp cn planul Z gi odati cu en toate punctele care-i aparfin (ayy by ««-» By), in al trellea vind, corespondenta dintre proieetii trebuie riguros pisirath gi annme (lon proizetii ale avelniagi punct trebule 8X se giseasel pe acoengt Tinie do ordine (a cu a’ si a’ eu a”). Aceasta din wm’ constituio si 0 vert fieaxe daci, construcfiile geometries din epnrs au fost coreot oxecutate. In figura 1.30 se a 0 aplioatic la proieotiile punotului. Se observ et pro- iectind ou atenbia si rigoarea neoesar’ fiecare din punctele caracteristice alo corpului geometric se obtin proiectiile Ini ortogonale po cele ici plane de proiesfic. Aga eum ou fosb excoutate construafiile mateate pentrn punetui (a, 0’, a), an fost exeentate gi pentru celelalte puncte spondents binivoes dintee punctele din spagiu gi cele din planele de proiectie va permite obscrvatorului, oa odati ou imagines de le f spatial In puri, care este evident, ‘i Incarce si xeeiproca, adic’, avind daie dou sau tel proigctii alo aceluiagi corp geometzic si-si imaginese pe plamnl fiziologic vimal forma spatial: « acestuin ‘Trecovile de Ja spagiu lo opurd gi invers sint mai mulb deci neoasar. Inginernl , care concepe o piss’, igi exprimi gindixea printr-u desen in Proiectie crtogonalA iar cal caro 0 executis trebuie oa prin citivea deenulai si imagineze corect forms, spatial’ si dimensiunile plesel prolactat Deci cunoasieres, principiilor gi eonvengiilor in reprozetitaren ortogonal {rebuie si tie bine cunoseute gi de protectant gi de exeeutant. 192. DREAPTA 21. PROIEC}ULE DREPTEL In goometria descriptiv’, dreapta este determinatt prin dou din pro- ‘eofille ei. Proisctia unei drepte D este, in general, tot o dreapti d, care se obtine intersectind planul proiectant @ al dreptei si planul de’ pro- iecfie P. Planul proiectant @ al dreptei oste determinat do dreapta D ath si do proiectanta unui punct al acesteia (fig. 2.1), [9]. LP] Un punct oarecara de pe dreapta D are proiectiile pe proiectiile de acolagi fel ale dreptei, adied ae d; a’ ed’ si aed"; deci, proiecfiile unei Grepte sint determinate deci se ‘eunose proiectiile’ a dows puncte care aparfin_dreptei. Th figura 2.2 este reprezentatd in spatiu dreapta D si proiectiile ei pe planele Hf si V.Proiectia orizontals d este intersectia planului proiectant @ Fig. 21 Fig. 22 ‘cu planul de proiestie H, proieotia vertical’ d’ este intersoofia planului proiectant 2 cu planul vertical 7. Dreapta D este tnelinati fafa de planele do proioctio gi se numeste dreapti oarecare. Segmontul AB ¢ (D) so pro- fecteaz% deforma pe planele de proiectie, in functie de inclinarea arep- tei D fata do acesta plane. in figura 2.3 este reprezentath epura dreptei D. Pentru determinarea proiectiilor dreptei este suficient dack se eunose proiectiile a dows puncte aparfinind dreptei. Unind profectiile de acelagi fel ale celor douk puncte se objin proiecfiile corespunzitoare ale dreptei. 20fn cele cv ormeadii am notat dreapta : Did, d’, a”) AB (ab, ab’, a7"). Un punet oarecare M(m, m’), M (AB) imparte segmentul AB in seg- mente proportionale cu segmentele formate de proiectiile m sim’ pe pro- iecpiile @ si respectiv W2’. In baza acestei proprietiti (i= sistemul paralel wentul de dreapta ee i) Problema impartirii in epurt a unui TB om a segment de dreapti intr-un raport dat se rezolvi prin impirtirea oricireia din proieetiile segmentului in raportul dat. De exempla, fie de imparyit sogmentul AB (ad, a’, din figara 2.4, in raportal 8/5. tn pro- do proicetie Ae et m —_ | . 7 d mee Pe 24 ivofia orizontalt, s-au Iuat, po o dreapti arbitrari 3, opt segmente egale, misurate din a, Se unegte extremitaten segmentului § ew punetul b iar din diviziunes 3 se duee paraleli la segmental 8b si se determin’ m, proiectia orizontaki a punetului edutat ; din m cu linia de ordine, construita in sensu indicat pe epuri, se determin m’. 2.2, URMELE DREPTEL In problemele de geometric descriptivi se folosese freevent unele puncte particulare ale dreptei numite urmele dreptei. rmele dreptei sint punctele in care dreapta din spatin intersecteazi planele de proiectie. O dreapti oarecare poate intersecta cele trei plane de proieetie, deci poate avea tret urme. Punetul de interseefie dintre 0 dreaptii D cu planul orizontal de pro- iectic H se numeste urma orizontald a dreptei si Se noteazK convenfional ou H(h, W}, He [H] doci H(@, y, 0) Punetul de intersectie dintre o dreaptii D eu planul vertical de proieotie Y se numeste wrma verticaldi a dreptal si se noteaz’ eu ¥ (0, 0"), Ve [V} deci V (@, 0, 2). in figura 2.5, a sint reprezentate intr-o schif& spapiali urmele orizon- talé si vertioalé ale dreptei D, iar in figura 2.5, 6 sint reprezentate proiee- fille aceloragi urme pe epura’ dreptei D(d, @’). a1Pnnetul de intertechic al dvept D cn planul lateral de proiectie L se mumeste urna laieraldadreptei si se noteazt ou Z (i, U,0”), Le [L]f deci LO, 2), i a figcailo 2.6 gi 2.7 sint reprezentato in spatin gi in epurti cele trel wee ale dreptei D. Se observ ck dreapta D interseeteazi planul Z apartinind b ali I, deci p ¢ ptinot: sitaat De cele mal si 90 cer ux later procedindu-ce en pentr nt de dreeptti ura 3,8, este dat segmentul 4B Fig. 27 Se Ve [V} deci ¥ (#,0,2). Au rezuliat : H(i, W’) gi wma verticals Vo, Win oon d’tm figura 2.9 este reprozantat sogmantul ABe(D) pentra care s-au Acterminat urmele orizontaki, H(i, h’) si verticals, V(o, 0’). Urmele dreptet san aflat in acelagi mod ca in figura 2.8, adic& : Deoarece 0’ este situat sub axa Oo rezult of dreapta D din spagiu intersecteazi semiplanul vertical inferior V,. Punetul I(i,7’) situat la intameotin proiectiilor @ si d’ are proisotiile contundato, deci depirtarea egal cu cota; ol apartine semiplannlui B, gi esto punetul de intersectio al deptel D eu planul bisector B,. Cn notojiile din feoria malgimilor : is “pats (D) isi Te (By. Dect (D)n [Bg Dao se a segmental de aveapth AB (ab, Zd',%") DG, FF) ca in figura 2.10, se pot determina umole dreptoi, oridontali,’ H(h, W’, i"), vertical’ V(2, 0’, 0”) gi lateral’ (i, 7', 7"), astifel Ha, 9,0); Tode=0'; Wand=h Fle, 023; Inde wnt LE (0,9,2)5 00s Tena n@ Se observ ei dreapta D interseeteasti semiplanul orizontal H, care desparte triedrele V gi VII. Cimoscind umole unei drepte oarecara se pot determina diedrele sau triedrele prin care trece acea dreapti, dupS apartenenta Ja unul dintre ele 2 sogmentului dreptei cuprins intre dowd urme consecutive, Pontra aceasta, se imparte dreapta In tre reginni (fig. 2.11) : regiunea notati cu Z esto cuprinsk intro urmele dreptai, oelelalte dou regiuni din afara urmelor se noteazi ou 2 gi 3. in ficcare regiuns a dreptei so reprezintds cite un punt de control”, j somnele coordonatelor descriptive ale acestor puncte identifies diedrele strabitate de dreapti, Astfel, punctal A(a, a',a”) situat in regiunea Z 23,are cwtdonatele Ale, —y, 2) corespun- zitwure diedralai IZ, deci segmental de dreapt ouprins intre urme sixtbate diedrul HT; punctal Bie, 6’) situat im regiunen 2 are coordonatele B(2; y, 2) corespunziitoare diedrului I, deci se- midreapta din reginnes 2 strsbate die- arul I; punotnl O(¢,¢') situat in regi- unea 3 are coordonatele O(2, —y, —2) corespunziitoare diedrului IIT, deci se- midreapta din regiunea 3 striate die- aru TT. _ Prin urmate, dreapta D(d, d’) steibate diedrale I, I si LET aga eum siut notate pe epura din figura 2.11 gi cum este reprezentati, pentru o mai bund intuigie, i figura 2.12 23. ROZIYIE PARTIOULARE ALE DREPTELOR IN RAPORT CU PLANELE DE PROTECTI: Dreptele patalele cn unul din planele de proieotie san perpendiculare pe acestea an anumite proprietafi i prezint& unele particularitiji In prezentare. 2.1, DREPTE PARAL CU PLANUL DE PROMECTIE Dreapta paralelt, cu planul orizontal de proiectie H se numeste dreapta orizontalés sau dreapte de nivel. Toate punotele nei drepte de nivel sind 24egal depfrtate de planul H, deci cotele punctelor sint ogale: 24 =, = constant. In figura 2.13, « este reprezentata in spatiu o dreapt& do nivel D iar figura 2.13, b este o exemplificare pe un obiect. Fig. 2.13 Deoarece 24 = 2p proicetia verticals a’ eT’ este_paraleli eu axa ‘Oa, iar proiectia laterals a7” ¢ d’ este poralel’s eu axa Oy. Proiecpia orizon- tal esio inclinaté fa{i de Oe. Unghinl format de proiecyia orizontala @ ou axa 0a este unghiul @ format de dreapta D din spatiu eu planul 7 de proiectie, iar unghiul 8 format de dreapta 7? ex plamul L de proiectie este unghial dintre proieojia da avepied si axa Oy ‘Dreapta do nivel tind pa- raleli eu plamul Hf ate wma orizontali H(i, fi’) la intinit Deci se poate afirma ck dreap- “ fa de nivel are numai dons ume ¥(0, 2, 0”) gi (1,0, 1"). dn figura 2.14 esto’ repn zentati epnra dreptei de ni vel Did, d’, d”). Po aceastis ‘epurk se proteeteazs in miirine reala unghiurile « si 8, preeum $i segmentul ab B. —Dreapta paraleli on planul yertieal de proiectie Tse numosto dreapt frontal, sau dreapté de front. In figura 2.15, @ este reprezentaté in spatin o dreapti frontal D, iar in figura 2.15, b un exempln practic. ‘Tonto punetele unei drepte frontale sint egal departate de planul V, deci Gepartirile punctelor sint egale: yy =, = Yq = constant. Proiecyia Figorizontali, add este paralel’ cu 02, iar proiectia laterals a7" cd” este paraleli ou Os. Proiecfia vertical ab’ ed’ este inclinaté fai de planul H cu unghinl # si fat’ de plannl Zen unghiul «. Unghiwrile § gi « sint unghiu Pig. 2 rile formate de dreapto D cu planele H si respectiv D.Urma verticals V(05 0’) 2 droptei frontale este la infinit, deoarece dreapta este paralelit en planul V. Deci dreapia frontal are numai ummé otizontali Hh, h', ‘W”) si urmé Iaterala L(t,t’, 1”). in figura 2.16 este reprezentati epora dreptei frontale ; unghiurile £ si « aye precum gi segmentul a’b' = 17: se + proiecteaz’ in muirime reali Dreapta paraleli, en planul lateral de proieotie Z se numeste Sreaptis de ‘profit (fig. 2.17, a). In figura 2.17, b se exemplifici, printr-o aplicafio praotios dreapta de profi ‘Dreapia de profil are toa , tele egal dopiirtate de pl Bq = 0p = Oy = afscisele panetelor sint egal | Proiecfiile a7’ < j | si ua prin o pies pl Fig. 323 —~ Planut frontal este paralel ou planul V de proiectie. In figura 3.24, «, este reprezentat in spatiu un plan frontal F in eave este confinut wn i unghi ABC. Dae’, planul F este paralel en planul V atunei el este perpen dicular ps planele If gi L: ‘Unma vertical F, a planului F este la infinit ; uma orizontals este paraleli eu"0e; uma laterals F, = ff’ este paraleli eu Os. Orice figur% plans confinuti in plannl # se proiecteazi in mirime ade- virat pe planul V de proiectic st complet deformat po planele I si de proiectie. Tn figura 3.24, b s-a oonstrait epura planului frontal F gia unui triumghi ABO continut in al, deci AllOe; Fi"|0e; | Aa’d'e! = ABE. te In figura 3.24, ¢ s-a reprezentat un obiect cu una din fefe i frontal. — Plant de profil osto paralel ou planul L de proicotic. Fio un plan ae profil P, paraiel cu planal Z de proiectie, im care este confinut un tri- unghi ABC, reprezentat spapial in figura 3.25, a. Dack planul P este paral] ea planul L, el esto perpendicular pe planele V si H. Urmelo verticals tr-un plan 46 ae—_—_————— B, = 9% si orizontali P,, = jy sint perpendiculare pe axa dz in punctul | Pa iar tma laterali P, este la infinit, Orice figw’ plank coujinuté in planul P se proiecteazi in adeviratd mirime pe planul L de proiecfio gi complet deformat po planele V i H. Dh figura 3.25, b s-a construit epura planului P gi a unui triunghi ABC confinnt in acest plan : abo" = AABO; pi100; By 1 Ox. in figura 8.25, ¢ este reprezentat un obiect en w intr-un plan de profil. 2) Plane perpendiaware pe wnul din planelo de proiecfie sint: pla vertical, planul de capiit, planul paralel ou Oa gi planul axial. Deoareoe / plancle ‘menfionate sint perpendiculare pe unul din plancle de proiectio | §i inclinate fafa de celelalte dou, orice figurs plans continuta in taal din aceste plano so proiecteaz’ complet deformat pe plamul de proiectie pe care acesta este perpendicular gi deformat pe eslelalie dou. — Planul vertioal P este perpendicular pe planul H de proiee| | 3.26, a). Urma verticals B, = p; oste perpendiculars pe 0x, unm tal Pz = py este inclinat’ fajt, de Oe; iar uma lateral P, perpendicular’ po Oy. 1a din feye conginntsFigura 3.26, } reprozint’ opurs planulul P gia unui triunghi ABO confinut in acast plan: jf 1 Oa; i’ L Oy; dN Oo. ‘Triunghiul ABO se proiecteazs complet deforinat pe planul H, abe Py gi deformat po planele V si Z. Unghiul « format do wma orizonials #, $t axa Oz este unghiul planului P on planul V de proiectio. in figure, 3.26, ¢ este dab ea exempla practie um object ou o fal vertical. —Planut de capit Q este perpendicular pe planul V_ do proieotio (dig. 3.27, a). Urma orizontali a planului Q, = g, este perpendiculartt pe Oe; urna vortiealt G, = 7 a plannlui este inolinatt fats de Oo 51 Oe, iar uma lateral a planului Q, = qi’ este perpendicular pe 2. in figura 3.27, D este reprozentat in cpuri planul do capht @ si un wiunghi ABO confinnt in acest plan + euprins’ intr-wi plan BLE; F/ Ori; Gt Lda Hed, ‘Triunghiul ABC se proiectear’ complet deforma po plam proicotie: a’, b’, o cq; gi deformat pe planclo #7 gi, L de proiactie. Un- ghiurilo gi 8 pe care wma vertical q lo formeari cu axcle unghiurile pe care planul @ le formeazi eu plancle H, respeetiv L de pro- jecfio. 1a figura 3.27, ¢ esto repreventatts o piest eu una din fefe confinuti intr-un plan de capi.= Planui P paraiel cu Ox este;porpendieutar pe planul .L de proicetia 8i paralel cu axa Ow (fig. 5.28, a). Urmele orizontals Py = p, si verticals, P, = ps sint paralele en Ox, iar uma lateral’ P, = 7; “esto inolinats fat de axele Or gi Oy. Orice figur’ plans continuti, in planul P|| 02 se Pig. 3.28 Proiecteazi complet deformat pe planul L; ab" pf’ si deformab pe planele H si V. ee Figura 3.28, b reprezinti epura planului P |] Ov sia triunghiului ABC confinut in acest plan; Bl OF Pill; aD" & By’. Unghiurile « sip sint unghiurile féeute de plana! P cx planele , respectiv V de proicesie. In figura, 3.28, o oste reprezentat o forms geometries avind 0 tapi conjinuté intr-un plan paralel ou Oe. = Planul axial P este porpendicular pe planul_Z si confine axa Oe (fig. 8.29, a). Urmele orizoitali gi verticals sint: By = p, = P, = 02, iar uma lateral P, = 57’ este inclinata taf’ de axelo Oz si Oy gi confine punctul O. Orice figari plant continutis in planul axial P'se pro- ieoteazih complet deformat pe planul L de proieofio; obo" « B, = pi" gi deformat pe plancle H si V. 50tn figura 3.29, este constenité cpura planuhui axial P ABC conyinat in acest plan: Mim, m', me (P]; mite pi. a triunghiulut Un plan axial uu este complet determinat dack se eunose numai urmele confundate ale planalui, Pentra determinarea unui astfel de plan este neces 8. se CumoAsea g1 umn punet (n,m, m") conginut in plan, Fig. Dack prnctul M are coordonatele 7 = Z, planul axial P este gi plan disector. ‘Unghiurile « si @ formate de urma Jateralé p;" ou axcle Oy si Oe sint unghiurile formate de planul axial eu planele de proiectie 1, respectiv V. 36. POZIIA RELATIVA A DOUX PLANS jele intra ele sam concurente. 1) Plane paralele, Dow’ plano oareeare P gi @ sint paralele dack an unmele de acélagi fel paralele intre ele, Se cunoagte ox dou plane paralele intersectate de un al treilea plan au dreptele de intersectie paralcle. In figura 3.30, ¢ planele paralelo P 51 Q, intersectate do planul H de proiectie, au dreptele de intersecjie Py = Ds || Gx = d; plancle paralele P gi @ interseotate de planul V de proiectie au dreptele de intersectie P, Dy rs }, = %. In figura 3.30, b s-a construit epura planelor paralele Fio un plan P(y, pj) dat prin urme gi un punct M(m,m’) exterior plannlui P. 8% se reprezinte planul Q (Gy, %) care confine punetal M(m, m’) si este paralel cu planul P (fig. 3.31). Pentru rezolvare, prin punctul If(m, m’) so reprezinty, o dreapts de nivel D(d, d’) paralelé cu planul P, se afl uma vertical V(o, v') a dreptei de nivel; prin urma vertical a dreptei se dues @ a planului, paraleli cu 7: pin’ intersecteani axa Oz in punctul g, si in continuare wma orizon- ‘ali G, paralel cu wrma orizontals p,. atIn figura 3.31 este teprezentats desfiigurat, in opuri, rezolvarea cestei probleme. Dac plancle paralele P si @ sint plane paralele ou axa Os, paralclismul ‘tre (2'] si [Q] se verified gi in planul L de proiectie, 2) Plane eenourente. Dou plane P gi Q eoncurente se intersecteazt up o dreaptt D gi tormeazis intro elo un unghi diedra (fig. 3.32, a). Dreapta de interseotie D(d, a’), apartinind color dou’ plane P si Q, are urmale po umele de acelagi fal ale planclor. Urma, verticals ¥ (v, ') a droptel D so ails Ia intersectia urmelor verticale P, gi Qy ; urma, oi- zontal’ 27(h, I’) a dreptei D se afl la intersoofia urmelor orizontale P,, gi Qq. Unind unmele V gi H alo dreptei so obfine do interscotie D, intro cele dou plane P gi @. Determinind proiecfiile umelor dreptel de intersechie si unind profecjille de neelagi tel ce givese proiectiile d gi d’ ale dreptoi. In epura din figura 3.32, } oste reprezentatds intersectia dintre planele P Wy 02) 1 Qu G). Urmele vorticale 9% si {se interseotcazss in punta 0° 2 chiral proieogio orizontalé » se afl po axa On; urmele orizontale D, gi J 80 intersecteazt in punctual h a c&rui proiecfie verticals h’ se afl pe 82 i ee |axa Gp, Unind proieetille de acclasi tel ale umelor dreptei de interseetie, 0’ cu ki gi 0 cu hy se obfin proicotiile d’ gi d ale dreptei ciutate, In figura 3.82, ¢ se arati, cum se obfine proiectia laterals "" a dreptei de intersectie. Pentra aceasta este necesars aflarea urmelor laterale ale planelor P si Q, lo interseotia ofirora so afla wma laterals 2” a dreptei de intersepie ; unind pe U’ ono” sau i" se determin’ d”. ‘In figurile 3.33, 3.34, ... 3.38, sint reprezentate in spatin si in epux, exemple reprezentative de interseotii de plane care xh intregease’ acest bg. 3.39 paragtaf deosebit de util. Pentru determinarea dreptel de intersectie dintre planele concurente se foloseste metoda general’ tratatii anterior. ‘Dacth se consider date planele oarecare P(Py, p:) 51 (dy a.) prin urmele lor, droapta de interseotie a fieesrei perechi de planed se afld'atalog ex cazul din figura, 3.32. — in figara 3.33 este reprezentata, in spatiu, si in epurt, interscotia planelor P si Q. Proiectia orizontals h a urmei orizontale a dreptei de inter- seetio so afl in planul IT posterior, la prelungirea wmelor orizontalo ps, 4 ale planelor, deci H(h, 1’) are depirtarea negativ’, Proiectia verticala a a urmei verticale a dreptei se aflX la intersootia umelor verticale 7, 51 % ale planelar. Unind pe 0’ en Wi gi po h eu 0 se obtin proieofiile d’ sid ale dreptei de interseetie. — fn figura 3.34 urmele orizontale p, si Gs se intilnese in h, iar urmele verticale p; si {; $e intiInese in punetul 0’; & sie, proiectiile de semne contrave ale urmelor dreptei de interseotie, se afl pe Ox. Unind proiectiile de acelagi fel ale urmelor se giisesc proiectiile d gi d’ alo dreptei de interseotic dintre planele P si Q. Se observé of regiunea dintre urmele dreptei de interseofio so afl situat’ in diedral THT. — in figua 3.35 planele intersectate Pas) si Oday Z) au urmele verticale paralele, deci, urma verticals V(0, 0") & droptoi do intersectie se afl In infinit; urma orizontals H(h, i’) 80 afl la interseotia urmolot orizontale 9, ca jy. Unind proiectia fh’ en o' la infinit se obfine dl) 7% || a si unind proiectia b ca © de la infinit (ve Ox) se obfine d || Ox. —in figura 8.36 este reprezentat in spafiu si in epura, intersectia planulai oarecare P(p,, ps) ou plannl de nivel W(js, i’). Urmele verticale ale planelor so intilnese in punctul V (e, 0’), in urmele orizontale ale pla- 34Fig. 3.35, taolor se intilnese la infinit. Deci, unind po » en h de la infinit (Ise Dy) ; 80 ‘obtine d || p,, proiectia orizontali a dreptei de intersectie, unind po v” ‘eu bi do la infinin (h ¢ 02) se obtina d’ || Oa, d’ = a, So mai poate rafiona si astfel : dacis [27] este plan de nivel, dreapia de interseotie D(d, d’) continutis yi de plannl 1V nn poate ti decit 0 droaptis de nivel, deci proieotia verticals d’ = 7i;. Dreapta D(d, d’) find situat’ gi in planul P proiectia orizontalt dip, — In figura 3.37 esto roprezentats, in spatin (a) gi in epurs (0), inter- seopia dintre planul paralel cu 0x, P(By, By, i’) §i planul axial Q(%, Gi’). 55Unnelo verticale gi respectiv umele orizontale ale planclor P gi @ se intilnese Ja infinit, deci dreapta lor de intersecfio D(d, d’) esta o fronto- orizontala, paralelé on urmele planelor. Pentru a se determina proiectiile dreptei de intersectie se afls proiectia latoralé a", la intersectia urmelor laterale pi! gi Gf". Fig. 2.36 — in figura 3.38 50 reprezintii, in spatin (a) si in epurt (b), interseefia planelor P (By, Be) $i Q (Guy 2) ale cdtror urme ca intilneso pe axa Oz. Deoarece cele dous punete V(v, 0’) gi H(h; h’) sit confundate, mai este necesar ine un punct I (i, 2’) al dreptei de’ intersectia AG, 5’). Poneval T(i, i!) so afl intersectind planele ? si respectiv Qou un al treiles, plan WV de nivel. Dreapta de interseetio D, (d,, di) dintre planele P si N este © orizontalt, iar dreapta de intersectie Ds (ia, dj) dintre planele Q gi X este tot o orlzontald. Dreptele D, (d,, d{) giDy dz, 45) se intersecteaz’ in 36punetul Z (i, sectio A ( , i’) care aparfine celor trei plane, implicit gi dreptel de inter- 5): (P] n Y) =Dydy &) (0) @ [Y} = Dyd,, d&) Dyldy &) 1) Dela ds POZIFILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE Fagd DE UN PLAN © dreapta poate fi confinuti in plan, paraleli ou wn plan éau concurent’ incidents) ou plonul. 1) Dreapta confinutis fute-um plan a fost tratats Ja ineeputul capito. luini 3. 2) Dreapti paratelds cu planul. O dreapts_D (d, i’) este paralelé ex un plan P dact este paraleli cx. o dreapt A(5, 5’) continutd in planul P. In figuia 3.39 este reprezentatts in. spatiu (a) gi in epura (b) 0 dxeaptt paralelé ou planal P (Dy, p;). Vie un-plan @ (q,, %) gi un panct M(m, m’) exterior planulni, Prin punetal Af (m, m') 20 poate duce 0 infinitate de drepto paralele cu planul @. Pentru a putea reprezenta o dreapti Did, d’) care sh contin punctui A gi st fie paralel eu plamal @ se procedeazd astfel : so alege axbitrar o dreaptsAG, 8’) € [@] si prin punotal Him, m’) se dues dreapta D(d, d’) pavalelé eu dreapta A (6, 5"). In figura 3.40 sint reprozontate trei exemple aiferite alo unei drepte D | (7) et 3) Dreaptés conowrentis cu planut. O, dreapt D(d, a’) concurent’ cu ua plan P(Py) Py) intersectoazs planul intr-un punet J (i, i’) gi formeaad on ‘cel plan tn tnghi «, Daci unghinl «= 90°, dreapta este perpendicular pe plan 87i Fig. 30 i Determinavea punctului de interscotie dintre o droapts si un plan este i important pentru rezolyarea, unor probleme de secfiuni plane in corpuri geometzice, de intersectii de corpuri geometrice gi altele. i, — Interseefia dintre 0 dreaptit ow un plan oarecare. Pentra a determina. punetul I(i,i') de interseefie dintro o Greapit D(a, @) si un plan oarecare P (py; pi) 80 utilizeaz’, un plan auxi- Jiar Gr, %), de reguli plan proiec- tant (fig. 3.41). \ Btapele constructive pentrn deter minarea punetului de intersectie I dintre o dteaptii oarecare D gi un plan ‘ oarecare P sint urmitoarele prin dreapta D(d, @’) se duce j un plan auxiliat @ (jj, 4%) proiectant, | ig. tt convenabil ales; P(P,, ps) si planul projectant: @ (ay @) Se ttersectenzt 5 \ — la intersectin dreptei D (d, d’) ou dreapta HV (he, Ne) se afl punotud Iii). Deei: E(i,@) = Dd, a’) 0 [P (Pas Pr) 58@ Fic 0 dreapti oarecare Did, d’), dati prin proieefii, si un plan oarecare P (Dn 4), dat prin wme. 8 se determine punctul de intersecjie T¢, #) dinize Greapta si plan. In figura 3.42 sint reprezontate, destigurat, fazele | ‘eonstractive necesare ailirii punctului de intersectie Z(t, 7’). Fig. 342 Planul auxiliar ales este planul de capit (Q (j,, %). Daci dreapta este ' ‘oarecare sint deopotivis de convensbile planele de capt sau verticale = Did, @)€ (0, uO) LP Gas BN) 0 (0 Guy Ge] = WT Oe, Wey HV OF) n Did, d’) = Li, #). Fie planul oarecare P(p,, 2) si o dreapté fronto-orizontala D(d 4’). se afle punctul de intercetie Z(, i) aintre dreaptit si plan, tn figura \ 3.43 sint reprezentate, desfiisurat, fazele constructiilor geometrice necesare aflirii punctului de interseetic I(i, i”). Planul auxiliar convenabil poate fi \ un plan de nivel sau un plan de front; in eau din figura 3.43 s-a ales un plan de nivel V Bd, Wye ON RIN 5 [P Bar BY LN Gite FHI 6% Da, dy nX@, 3) =1(i, *). Fic un plan oarecare P(j,, p;) si o dreapt& vertical’ D(d,d'). In figura 3.44 se reprezints in spatin (a) gl in epur% (b) aflarea punetului de intersecfie Ti, i). Planul auxiliar dus prin dreapta D (d,d') este un plan frontal F. 59Planul frontal yf") deeapta A(S, 5°), Dreapti A in panetal "Ti, 7): Dd, Pe FF Hs LP Sr 0) 0 LP Pas B AGB) n Ded) =I, *). se intersecteazs ou planul P (ji, 4) dupa 8 ") sq intersoeteazh cu dreapta D(d, a’) AG, Ue Fig. 46 —Intersectia unei drepte cu un plan proiectant, Dack planul P (By, ) este proiectant una din proieefiile punetului de interscotie dintre © Greaptis gi plan este situatt la intersecfia wneia din wmele planului ou pro- ieotia corespunziitoaro a Greptei. — Fie [P (Bay p,)] wa plan de capit si DG, d’) 0 dreapts oarecare, Si se afle punctul de interseotie Z(i, i’) dintre dreapta gi plan (fig. 3.15). ‘Dooarese plannl de eapiit P este proieetant pe planul V de proieetie, orice punot sitnat in acest plan are proicotia vertical’ chiar pe wma ver” tical’ a planntui, deci implicit gi punetul de intersectie dintre dreapist si plan, 60Reaultis of i’ se afl la intersectia proiespiei d’ en urma vertical’ 2» lar proieetia orizontald i a, pumetului se afl pe d la intersecti eu linia. de ondine dust din 7, — Fie un plan vortical Q@,, %) si 0 drenpts ori in figura 3.46, mtals Did, d'), ca. Fig. 3.45, Fig. 3.46 Planul Q esto proiectant pe planul H de proieetie, deci puncinl de Intersecfie dintre dreapt% si plan so proiceteazi in’ planul orizontal do proieofic pe uma g, a planului, la intersectia acestein cu proiectia da Areptel. Proiectia verticals i’ soafla ped’, la interseetia on linin do ordine anes din — Fie un plan 2 figura 347. Planul axial P esto proiectant pe planul lateral de proicctie, de punotal de interseefic dintre dreapt& si plan se proiecteazs pe wma late- Tals 97’, la interseefia oa 4", (dn pi! = i") ial PBs, 56) gi o dreapt& de profil D(d, @), ca in 6Gelelalte proivotii + igi ¢” se gisesc Ia interseefia liniilor de ordine duse din 7” ou proiectiile d gi respectiv @’, ~ Imersectia unei dreple oarecare cu ton plan dat prin clemontele go ametrive care 1 definese. Dae’ planul P este dat prin dou drepte paralele Fig. 347 If Fig. 248 sau concurente nu este neaprat necesaré determinarea urmelor planulut entra a gist panera do snteraetie dine o dreapt oresare i planol P. mn aceste cazuri se procecieaaii Ia fel ea atanei cind planul este dat prin ume. 62— Fie un plan P dat prin dows drepte paralele D, si Ds. S& se, giseascs punctul de intersectie dintre o dreapt% oareeare D $1 plaful P. tn figura 5.48 sint reprezentate, destigurat, fazele constrnctiilor geometrice pentra aflarea punctului de intersectio. Prin dreapta D(d, d’) s-a dus un plan de capit Qj, %)- S-a aflat dreapta de intersectie (6, >’) dintre planul i planul (D4), (D,). Dreapta AO, 9°) este doterminati da punetele (J, 1’, 2”) si (2, 2,2"), unde D, (dy, ) si respectiv D, (dg, di) intersectear planul Dreptelo D(d, @’) si A (5, 8’) se intersecteazit in I(i, i’), punctul de inter- seofie dintre dreapti si planul (D,), (D,). 3.8. VIZIBILITATEA fN EPURA in rezolvarea unor probleme de geometric descriptiva, in special in cele de reprezentate a corpurilor geometrice gi mai eu Seam cele de inter- | #eetii, unele linii sau chiar suprafete, ori porfinni alo acestora, sint acope- Tite de alte suprafefo considerate opace si se reprezintit in desen prin. linii intrerupic, Tn lucrarea defa(% s-a utilizat pentra trasarea wnot drepte nevizibile o linie subtire In unelo din eazurile simple, rezolvarea vizibilitatit se face prin. intuitie spatial a clementelor geometries in cauzi, ins’ de regul vizibilitaten se Stabileste printr-un rationament geometric riguros pentru fiecare proicetic. In general, vizibilitatea se stabileste ugor prin punetele dnblu aparente ale drepielor disjuncte. Penirn aceasta se consider%: punctele dublu apa- Tente siinate, dupds eaz, pe drepte verticale, de capit sau fronto-orizontale, + deci perpendiculare pe’ planul de proiectie’ pe care trebuie asigurat vizi- Dilitatea Dac pe o deeaptd vertical’ (fig. 3.49, a) se giisese nominalizate mai | multe puncte My May Ma, My care, evident, in proiectia orizontalt. sint. Fig, 49 } confundate, va ti vizibil pe planul H acela care are cota : mai mare, deci punctual 3f, (mj, m:). Dacii pe o dreapis de capit (fig. 3.49, 2) se gisese mai multe puncte Ny Ny No confundate in proiectia vertical, va ft vizibil pe planul V acela care ate depiirtarea y mai mare, deci punctul Vs (gy m,) j daed, pe o dreapth. 63sronto-orizontal’ (tig. 3.49, 0), sint situato punetole Ly, yy Ly) In protectio laterals confundate, va fi vizibil pe planul lateral J aoela care are absoisa e@ mai mare, deet punctul L; (Ip le 1’) ‘La stabilivea vizibilisiié be consider eh obsorvatorul priveste pe directia do ‘proiectare. Golo de mai sus se exemplifies on dreptele disjuneta D, si, din figura 3.50, a gi (A) gi (Aa) din figura 3.50, 0, separate de o suprafntd: opactl. Se consider’ punctele dublu aparente IG(m, my) gi Mg (m9, mi), precum gi Ay (thy mi) i Vy (ng, m4) situate pe cita o dreapt& ‘do caplis’ si respectiv aeapti vertical. Disoutind coordonatele descriptive alo punctelor din figura 8.50, @, se observa o& punctul M, (mg m5) are depiirtaren y mai mare, deci pe planul V este vizivill dreapta Da(dy di), gi o& vunctul q(t, nf) ave Cota 2 mai mare, deci in planul ZT este vizibils tob dreapta, ‘Da (dy i). Prin acclagi rajionament in figura 3.50 b, 80 observ’ ok in planul Testo vizibild (A,), deoarece N, € (A4) ate cota mai mare, iar in planul 7 esto vivibila (A,), deoarece Me (A,) are depirtarea mai mare. Considers wn plan P dat prin punetele A(a, a’), Bld, 5") si O(c, ¢') gi 0 dreaptt D(2, d,s ao dotarmine punta de intereafc dintre dreapti fi plan. in figura 3.51 sint reprezentate, desfigurat, construchiile geome- rice necesars.———— Plannl Q(j,, 7) este un plan proieetant auxiliar care contine dreapta 2 (d, @’) gi se intersecteazi eu planul ABC dup& dreapta 1(1, 1') gi 2(2, vezult Ti, #) = Did, @) n 2 (B, 2). Pentru stabilirea vizibilitétii pentru planul V se consider’ dreptele disjuncte D si AB si punctole dubla aparento Me (D) si M,e AB; Aeoarcce punctul Hy (mg, m:) aro depirtares, mai mare, dreapia D este ‘visibilé pind in punetul F(j, 7), unde interseetoazss planul’ ABO, considerat opac, si nevizibil’ pe porfiunea acoperits de plan. Vizibilitatea pe planul H so stabileste considerind dreptele Aisjunete D si BO si punotele dubly apa- rento Vy¢(D) si V, ¢ BC. Punctul ¥(m,, ni) are cota mai mare, dee! este vizibili dreapta, BG, in consecintW dreapta D nu este viz bili pink la punetal de interscotie Iti, 7 si in continuare vizibilt. 3.9, DREPTE §I PLANE PERPEN- DICULARE, —Dreapta perpendieutaré pe plan. O areapti D este perpendiculark pe tm plan P dack proicetiile ei sint perpendiculare pe wimele de acelagi fol ale plamukni adies, Fig. 352 T Lp dL Dy. Aceasta este 0 eonsecing’ a faptului ok dao’ o dreaptis D este perpen- | leulari pe un plan P atunci, ca este perpendioulars pe toate dreptole planulni. — In figura 3.52 s-a reprozontat, in proiectie, o dreaptt D(a, @’) por- Pendicularé pe planul P dat prin urme; proiectia orizontali'd J p, $i Proieotia vertical’ @’ 1 p;. Aceastd constructie este demonstrath grafic, in figura 3.53, « (in spain) gi in figura 3.53, b (in epurs). Fig. 2.53 Sem ou 65In planul P sa trasat: o frontal F(f, j") gio dreapti de nivel N(@, 7), Se stie o& un unghi drept se proiestéazs ‘tot ea unghi drept dak eel putin una din laturi este paraleli cu planul de proiectie pe care se repre: inti. Dreapta Ff, ["). find frontali, este paraleli cu planul \° 3i unghiul rept dintre (D) §1 UF) apare pe plamal vertical de proieotie deci d’ 1 7"; atunei, dacs f’ este paraleli ou pi, d in riod | | analog se demonstreaz’ si perpendicularitaten din plamil H. () = (P]; Nish) CH}; atunei dL; WA py 5 Geet dL py ~ Dacit planul P este dat prin elementele caro il determina, ewm este caaxit din figura 3.54, cind este dat prin trei puncte necoliniare Alc, a’), B (b, b') 31 C (c, e') mu este neapirat nevoie si so giiseaso% urmele planului L, oi directile acestora, enre sint date de o dreaptis do nivel (a, 77) 310 frontal F(f, j') continute in’planul P. _, Dack (Ne [Pld 1a; (P)2(P); © 4 jf’; atamei (D)s (4 BO] deoarece esto perpendiculars pe doui drepte din plan, Aflarea urmelor planului {BCar contirma eid 1 py sid’ 47% — fn figura 3.55 s-a dus prin pune- ful Ala, a’) 0 perpendicular’ pe pla~ | nual bisector I. Planul bisector #3, este din familia planclor axiale. Prin proiectiile a «gi a” saw trasat proiectiile d, d° sid” perpendi- culare pe wmele corespiinzttoare ale planului. Punetul Ii, i',i”) este picioral perpendiculare Plane perpendiculare. Un plan oarecare Q este perpendicular pe planub P aaci conjine o normal (D) a planului P. 66as — Fie un plan P dat prin urme si un punet A(a, a’) exterior planului. 8 se duc& prin punctul .{ un plan Q perpendicular pe planul P (fig. 3.56). Planul @ trebuio si contin o normal a planului P. Se traseaz’ prin punctul A(a, a’) dreapta D, perpendicalaré pe planul P. Astfel A(a a')e Did, @ 7 ds 1 Se afl urmole V(r, 0) $i 14(h, I’) ale normale’ D(d, d’) gi prin wmele acesteia se duc uxmele respective ale planului Q@, 4). Deoarece printr-am puuict xe pot duce o infinitate de plane @ perpendiculare pe planul P se ia arbitrar una din solufit { — Fie un plan omveare P dat prin urme si 0 dreapti D(d, d’) exterioar’ poeta Si se dacs pein eapta un plat @ perpendicular pe plancl P Gig. 3. Planul @ trebuie s& confink dreapta D si o normals (4) 8 planulni P. Printr-um punet M (m,n), axbitrar Iuat pe (D), se dueo 0 normal AG, a") a planului P. Drepiele '\ si D sint concurente in 3f si determin planul @ ciutat. Urmele planului Q se trasoaz prin unnele de acelagi fel ale dreptelor A si D. De refinut ot douii plane oarecare perpendiculare nu an urmele per- pendioulate intre ele, er— Urmele a dou plane perpendiculare intre cle sint perpendiculare, in reprezentare, pe unul din. planele de proiectic, numai daci cel putin unul dintre plano, sau ambele plane, sint proiectante. Tn figura 3.58 se ‘exemplifies aceasta prin planele P si Q perpendiculare intro ele, in care [@] este plan vertical, deci proiectant pe [H]. Urmele orizontale formeazt un unghi de 90°. a Mg. 8.58 pe —Demonstrajia grafiei, a problemei reei- proce, adios o problemi de trasarea wmelor unui plan P perpendicular po 0 dreapta, D, eu condifia ca planul P si contin si punetul A(a, a’) exterior dreptei este redati in figura 3.59. Desi, se cunose: dreapta Dd, d') si pum tal A(a, a’). Prin punetal A(a, a’) se duce o orizontali éau 0 frontal a planului P, care sis dea, directia umeia din wmele planului. In cazul de fata s-a dus prin A(q, a’) o dreapt de nivel A a odrei proiecti orizontald § are o directie pendiculari pe d, proiectia orizontali a drep- tei D. Proiectia orizontals 3 ya da direcpia urmei orizoniale p, a planului P, Se afi wma verti- cals V(v, v') & dreptei AG, 3’). Urmele planu- lui vor fi perpendiculare pe proiectille de ace- lagi fel ale dreptei gi trebuie st contink dreapta A; So duce prin o’ wma p;Ld’ 51 prin ps urma Pid. Drepic perpendiculare. In colo tratate anterior s-au rezolvat problemele de perpendicularitate numai pe baza proprietifii unghiului drept, deci numai cazul particular, oind wna din laturi (drepte) este paralelé eu unul din planelo de proieofic. De fapt acesta este grupul de probleme cel mai Fig. 9.59 freovent de rezolvat. Odat& ou insugirea rezolvisii unor probleme prin schimbare de plan de proiectio sau prin rotatie, cind se va putea ugor trans- forma o dreapti oaxecare intr-o dreapt% de nivel sau de front, pexpendi~ cularitatea a douk drepte va fi rezolvati prin adueerea la eaul particular. 68 | |— Fie 0 dreaptii oarecare D(d, d’) si un punct If (m, m’) exterior drepte. Si se duck prin punetal If 0 perpendiculari pe dreapta D (lig. 3.60, «). Rezolvarea cazului general, cind ambele laturi ale unghiului drept sin drepte oarecare, se inee adoptind urmitorul ragionament: — se con- struieste prin punctul Mf un plan P perpendicular pe dreapta D. Dreapta D intersecteazi planul P ‘in punetul I, piciorul perpendiculare, Toate Areptele din planul P care tree prin punotal J (i;i’) sint perpendiculare pe dreapta D, deci, implicit si IZ (fig. 3.60, D). in figura 3.60, ¢ este reprezentatii,in epuri, constructiadin figura 3.60,0, astfel: prin punetal 3f(m, m’) s-a dus o dreapti de nivel A (6; 5’) care Airecfioneact umele planulti P. Planul P conjine dreapta A si este per- pendicular pe dreapta D, deci, urma verticals pid’ si trece prin 0, iar urma orizontali J, 1.4 este paraleli cu 5. Dreapta D(d, d’) interseo” teazii planul P in punetul I(j, ’) si deci segmentul MT (mnt, in’) este per- pendicular pe dreapta D (d, 'é'). 3.10. PROBLEME, 1. Fie un punct A(w, y, 2) din spatiu, 88 se precizeze semnele coordo- natelor descriptive ale punctului A pentru fiecare octant si si se arate cum ‘Variazit in fieeare oetant coordonatele y si = pentru acelasi 2, 2 Si so reprezinte in epurk cele trei proiectii ale punetului A (60, 15, 70), B (10, 20), € (15, —10, —12), D (20, 40, — 18), 2 (—50, 5, 6), #30,’ —20,'30), @ (—20, —10, —20}, 1(80, 0, 20), L (20, 25, 0), Ir (@, 16, 28). 3. Date find proiectiile orizontaks si vertical ale punctulni M, pro- ieofiile vertical’ si laterald ale punctului 1, proiectiile otizontal’ gi lateral’, 69ale panctului P, si se reprezinte cele trei proiecfii ale teiunghialui MNP stiiud e& puuctole A se afl in diedral I, .V in diedral {L yi P in diedrul LV. 4. Bie A(x, 25, ~30), B40, —10, 2), €(60, 9, 20). Si se reprezinte cele trei proiectii ale triunghiului 4'B0 stiind 3 panetul A este situat in plant lateral, # in prinul plan bisector si C in al doilea plan bisector. 5. Bie Af wn punct si ABCD un paralelogram. Sa se reprezinte proive- ile patralateralni 4,B,0,D, ale edirui virfuri sint simeteicele punctulat ‘M Sati de A, B, 0, D. 6. Se considers punctal (20, —30, —40). Si se roprezinte inept pani 1, — siiuetrical punetului A fagi de [17]; A, simotriett| punctulut A fap de [1"); 4, simetrien! punctului A fati de (Lf; A, simetionl punc= tului A tapi de [2]; As simetrion! punctulni A fats de’ [B) 7. Si se reprezinte proieofiile, urmele si punetele de interseetie en planele bisectoare ale dreptei determinate de punetele A si B de coorto- nate: A (30, 70, 60), B (80, 40, 20); 4(50, 60, —30), (110, 10, 30); A(L10, 60, 60}, B(60, 20, —90) ; (60, —20, —60), B (180, 80, 20); A(40, 100, 20), B (149, 10, —10); 4 (100, 30, 20), B (460, —-80, 20). 8, Fie (D) dreapta determinati de punctele 4 (80, 20, 10) xi (160, 120, 100), S% se reprezinte punctele IL(170, 94, “1), (Ps; 60, 2), P(e —40, 5), @ (ey Hy —30), stiind eo aparfin dreptei D. 9 Pie A(a, a’) un punet arbitrar si B(}, b’) un punet din planul o zontal de proiectic, Si se afle proiectiile frontale F(f, f’) care confine panetul A si are urma orizonial% la distanja d de punctul B, 10, Bie Bid, a) si Dy (dad) concurente in punciul Ala, a’). Si se const trinnghiul [4 BC] stiind of Be (D,), @ ¢ (D,) iar BU este un segment de dreapti de nivel avind Imngimea 1, IL. Fie Pf, f") 0 trontalt gi A(a, a’) un punet exterior, si se construi reptunghinl [4 BCD] avind latura BC pe dreapta F, de lungime 1. 12, Vie D(a, dj) 0 frontats gi Dy(de, dj) 0 orizontals, concurente. in LL Aa, «), Sik se eonstruiases rombul [ABCD] eave are laturilo DB, si AC e By, de lungime 2 13, Se consider punctele B(, b’) si C(e, c’) avind avceagi depirtare sio dreapti arbitrark D(@d, d’), Si'se construiased trinnghiul [ABC] gtiind ci Ae D si AB = AC. 14 Fie Did, d’) o dreaptis oarecare si A(a, a’) un punet exterior : 1) 8% se coustruiaset [ABC] asttel incit AB si fie segment dintr-o Arenpti do nivel, AG sh fie segment dintr-o dreapti de front, iar BC ss fie sitnat pe dreapta D; ) si se reprezinte inilfimile triunghiului [4.8C] eorespunaitoare virfurilor B si C; si se afle proiectiile dreptei care contine punctul A si este perpendictlara pe dreapta D. 15. Fiv dreapta D definitt de punctele 4(90, 25, 25), B (5, 50, 1) 8h se duck prin punctul €(55,20,60) 0 dreapti D, paraleli cu B. 2) sh se reprezinte o orizontali A gi o frontaki F concurente cu D si Dy. a pu a 0}:16, Fie P planul determinat de panetele 1(50, 0, 0), ¥ (130, 0, 70), (150,100, 0): 1) sk se reprezinte proieetiile punetului A (2 P, cu ajutornl mei drepte arbitrare 2) si se reprezinte proiectiile punetelor B20, y, 40) © [P] si C10, ‘cu ajutornl unei orizontale, respectiv uci frontale,, ale 50, rat fn planul 17. Sit xe construiasen wmele planului P determinat de punctele 20, 30}, B70, 10, 60) st (50, 40, —20). 18. S& se repreinte wemele planuini determinat de dreptele AB si AC, date prin punotele A (100, 36, 40), B (70, 20, 70), © (120, 9, 10) 19, Si se reprezinte wmiele planului determinat de dreptele AB yi AC, A (W026, 30}, B (70, 10, 60), (60, 50, © 20, Fie punctele A (100, 30, 10) si B80, 10, 30). St se construinsch arinele planului P, cave are dreapta AB linie de cea mai mare panti fab (90, de [H}. Si se construinse’. urmele plamuhti Q care are dreapta 4B linie de een ith mare par de [V']. 21. Si se construiased projectile poligomului plan ABCDEP, canos- gind A (110, 20, 30), H (70, 60, 30 g 100), Fie, 80, 10). 22, Planul P este determinat de uma sa vertical Py si punetul A {e, a), iar plan @ de urma sa orizontali Qy si de punctul Lib, 0). Si se alle dreapta de interseetie a planelor. Planul P este determinat de dou drepte paralele D, si D., jar plannl @ de dreapta a, linie de cen nai miare pant fat de [#1], Si se afle dreapt Jor de intersectie. 24. Shi xe construl (80, 20, 60), D (0, 40, =}, B (60, 2 sei, segmental com plicilor plane 4 BCDERGH § MNPO eamoscind : 1040, 30, 20), B 40, 80, 70}, (100, 100, 90), D (GO, 100, 2), # (20, 80, =), F (20, 30, 29}, (50, 10, £5), (80, 60. “M(80, 0, 80), N(150, 60, 45), PSO, 80, 10), Q(45, 30, %). Si se stabileased ‘zibilitatea, in epuri considerind plicile opac 25. Fie planele P si Q date prin wme si un punct A(@, @') exterior planclor 1) & 2) Si se reprezinte proieet ou planele Psi Q. 2G. Se considers plea poligonali plank ABCDE si dreapta aN, aande (130, 30, 20), BUAO, 80, 70}, C (100, 100, 90), D(20, 30, =), #2 (110, 10, 23), 42 (BO, 0, $0), N(L40, 60, 45). Si se afle punctal in care dreapta MN iutersecteaz’ placa [4 BCDB] si sh se asigure vizibilitatea dreptel. _ 27, Si se constrnigses umele planulut P eare confine dreapia Di @) si este perpendienlar pe dreapta A @, 3°). 28, Fie punctele (90, 50, 10), B(20, 0, 40), 31120, 60, 0), 0, 60), @, (30, 0, 0). Si se afte: 1) unnele planului P definit de dveapta 4B ca linie de cea mai mare pantis fai de [¥"}5 se afle proiectiile distantei de Ta A la (PJ; iile dreptei A(5, 5°) dus prin A gi paralels (0, a2) urmele planelor R si @ stiind c% [R] confine’ dreapta TB gi este paralel eu Oa; iar planul Q este determinat de punetele A, 1’, Qe3 3) punetui Z (i, i’) eomun planelor P, Q, si i; 4) punctual de intersectie J(j, j’) al dreptei 3£¥ cu planul P; 5) distanfa de In punctul J(j, j’) la. axa, O7 29. Hic Dd, @), Did, a), Dalds, d)_dvopte aisjuncte douk cite dous. Si 0 reprezinte protectiile drepiei A(S, 8’), paralels ou (D) si con eurenf ex (D,) gi (Dy). 30. Fie Dy(dy di) si Dy(@, d's) drepte disjunete, Si se dotermine pro- feofiile perpendicularei comiine BL. Fie Dd, &) si Dald,, d) drepte disjuncte si Ay(u, af) un punet pe D,, Si so afle punctut (ay, a3) situat pe Dy, astiel inelt) segaentul 4A, sh fie perpendicular po Dy 82 Fie punctele B(D, 2’), Cle, e') si dreapta D(d, d’), Si. se construinsc% triunghiul isoscel [4B0], (AB = 4G), avind virful.A(a, a’) situat pe dreapta D.4, METODELE GEQMETRIEI DESCRIPTIVE Prin metodele geometriei deseriptive se realizeaz transformarea pro- icofiilor elementelor geometrice, din pozitiile initiale date, in alte pozitii mnai avantajoase pentru rezolvarea unor probleme. Se stie, de exemplu, eX masurarea Unei distante, suprafefe sau wei unghi se poate face pe 0 pro- ieofie in care elemental co trebuio misurat se giseste fn adevaatt mirime. Daci acestea sint proiectate deformat este necesiri aflaren mérimii reale, In general este necesor’s fie 0 modifieare a sistemului de referin! (planelor de proicctic) fie 0 modificare a pozifiel din spatin a elementului geometric pentru a obfine adevitrata Ini anfirime in proieetie, Melodele geometriei descriptive de transformare a proicetiilor «i metoda schimbiiii planclor de proiectie si metoda rotafiei, eu un caz part cular al -acesteia-rabaterea, 41. METODA SCHIMBARIL PLANELOR DE PROTECTIE Prin aveastS metodi se poate schimba fie numai planul vertical de proiectie, V, fie numai planul orizontal de proiectie ZT, fie simultan ambelo plane de proiectie. Planelo de proiectie se schimbi tn aya fel incit elemental Brojectat s% ocupe o poritie particulars, in general praraleli, fad de planul de proieetie schimbat. Prin schimbarea planului V in pozitia [V,] aistemul de referin{’ [7] [12] se transformé in [V,] [71] iar prin schimbarea plamului H in pozitia [Hf sistemmul [V] [#] se transform in [V] [H,]. In raport de planul schinbat unele elemente geometrice se modifies iar altele rimin nemo- dificate. 4.14, SCMIMBAREA DE PLAN VERTICAL DE PROIECYIE PEVTRU UN PUNCT ‘In acest caz, planul V este inlocuit eu [V,], diedrul de proiectie deve- nind [V,] [2] (fig. 4.1, a). Punctul A, ale cirei proiectii initiale eran a, a’, ‘are in noul sistem proieetiile a, aj, In schimbares de plan vertical proiectia origontali, a si cota 2 a punctului A rimin invariabile. Liniile de ordine “Wy, Si 4a, rimin perpendiculare pe noua axa de proicefio O,2,. Dacit pentra punctul 4, planul V, a fost schimbat arbitrar, in epura din figura 4.1, 0 axa de proiectie Ox, este o dreapté arbitrar ie Intructt liniile de ordine sini perpendiculare pe axa de profecfie, per- pendiculara din « pe 0,2, este direcfia liniei de ordine pe eare se misoari segmentul a,,a{ = 2. De remarcat of Om se noteazi in aga mod init 3Pig. punctul si siimind tot in diedrul T, deci, punctul 0, st fie in dreapta obser ‘vatorului, SCHIMBAREA DE PLAY VERTICAL DE PROINGHIE PENTRU @ DREAPTA guura 4.2 ete reprezentatit in spajin (@) si in epark (9) sehimbarea planwlui vertical pentra 0 dreaptt D(d, @’). In acest cag planul Fa fost Schiinbat astfel ca dreapta D si devin paralela cu noul plan vertical Py. Dreapta D so transfor din dreapti oaveeare in sistemul do proiectio. C (D,) || (x) in sistemal [17 [Vy]: dae’. Fig 42 (Dl [VyJatunci axa 0,2, vafi paralel’ ou proiectia orizontali, d. Pentru proieetia dreptei D(@, 4’) pe noul plan V, sint necesare proiectiile a dow’ punote A(a, a’) si (>, 0’), luate arbitrar pe dreapti. Deci schimbarea de plan pentru o dreapti se reduce la schimbarea de plan pentra dows puiiete ale acesteia. aSegmentul ABe (D) va putea fi masurat pe planul V,, fiind egal et proiectia-verticali aid = 4B. Tn acelagi timp, unghiul format de dreapts D cu planul H se proiecteazi in marime reali tot pe plamul P, (fig. 4.2.) 4.1.3, SCHEMBARE, PLAN VERTICAL DE PROLEGTIE PENTRU UN PLAN Prin schimbarea plamului vertical de proiectie pentra un plan so uma. reyte, de regut, si se transforme un plan oarecare P intr-tin plan parti ' cular P,, in general, plan proiectant (fig. 4.3). Nona axi de proiectic 0,2; se va lua deci in aga fel ineit si rispund’ cerinfelor noii epure. Astfel, died intram sistem de proiectic [H] [V], un plan oarecare P trebuis trausformnat intr-un plan de capt P,.L[V,}, atunei noua ax de proiectie 0,2, se ia, perpendienlark pe urma orizontali a planulni P deci O30, By. La intersectia Oyr, ct jy remit punetul p.,, punct ce apartine gi mmei Verticale (Ps,€ Bay Pas © Be)» Pentru al dotlea punct necesar trastivii urmei verticale pi, so ia un punct V(o, ') pe trina pa planului. Prin constructiile cunoseute la sohim- area de pian pentru un punct, se afl& ef al doilea punct al umei verticale noi pt, (tig. 44) 1 Dac se roteste imaginar noua epur’i eu unghiul corespunzitor se ' veile ei planul P, ocups pozitia cumosoutulni plan de ca} Planul P transformat in plan de capiit simplified operafiile in probleme deoarece tind plan proiectant, pe urma lui vertical se gisese proiectiile verticale ale elementelor geometrice ce le confine. sta, CMMMAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE PENTRU UN PUNCY La scbimbarea planului orizontal de proiectie, se menfine planul V gi se sehimbi plannl Jf in [#,] transformindu-se [H)[V] = [H,)[V). acDeoi proicctiile inifiale « si a’ vor fi transformate, in noul sistem, in a’ si ¢,. Deoarece planul V nu 5-a sehimbat, In schimbarea planului orizontal do proiectie, proicofia verticals a’ gi depirtarea y ale punctului rimin nemodificate, in figura 4.5 este reprezentat in spatin (a) si in epurs (6) un punct A(a, a’), dat prin proiectiile Ini, Schimbind planul de proiectie H ou [ZL], Fig. 4.9 ae sehimba gi axa de proiectie in 0,2, ; deoarece planul 1, a fost luat ar- Ditrar gi 0,2, este tot o dreapti arbitrar’. Pentra ca punetul ai rimin’ in diedral I gi aici axa 0,2, se noteazi cu O, in dreapta observatorului. Linia de ordine a’aym, va fi perpendicular’ pe 0,7,, deoarece depirtarea y a punetului A rimine constant’ se misoat’ valoarea ei po linia ats, 5 se obfine pozifia a, noua proiectie a punetului. 41.5, SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE PENTRU O DREAPTA Prin, schimbarea de plan orizontal de proiectio pentru o dreapti, se ‘wmérosto in principal transformarea dreptei oarecare D(d, d’) intr-o dreapts o nivol doci paraleli, ou planul ZZ, (fig. 4.6, a). Deoarece dreapta se trans- form’ in dreaptt do nivel (D)||[,}, si 0,0, va fi paraleli, cu proiectia vertical d’, deoarece dreapta do nivel are proieotia verticali paraleli ou axa de proiectie. Dack so iau arbitrar dons puncte A(a, a’) si BG, b') pe dreapta D(d,d’) proieefiile lor pe [H,) 8 gisese astfel : so} due prin proieotille verticale ale punctelor liniile de ordine perpendiculare pe Oyx,; so misoar’ po acestea depirtiirile punetelor 4,4, = aa, gi 0,5, = Ob, icotiile a, si b, (fig. 4.6, 0). Sogmentul a), = 4B, iar unghiul @ este misura unghiulul dintre dreapta D gi planul 7. 64.6, SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROTECHIE PENTRU UN PLAN Prin aceastd schimbarea de plan orizontal se urmiireste, in general, sf se ttanaforme un plan oarecare P intr-un plan projectant. pact [H] se schimbs in [H,}, planul oarecare P fiind perpendicular pe [H,} se transtormii in plan vertical (fig. 4.7). Planul (2].1 [4a] are hime, verticalé, 7.1 Oya deci, nova axi de proiectie se va lus perpendicu- Pig. 47 Jari pe ff. Unma 75 0 Om = Ps,3 Pa Pry, Brin urmate se cunoagte un puneé p,, al noii ume orizontale py, Pentra al doilea punct, se ia arbitrar Po urna’ orizontalls p,, un punct H(i, h’) gi procedind ca pentra ovoere Piact in sehimbarea de plan, punctal H(t, 1) va osupa posite HM: Hy). Brin. ps, $i fy 86 traseazX noua wmi P,,. Planul P se fronaforma in 7[P,].. (2h) si unghiul «este misura unghiului dieden dintre planul P si planal te Notatiile pentra axa Oya, s-an inscris in aga fel incit eel care citeste eputa si fie obligat s& fact o rotatie imaginar’ ca si citeasct coreet gi. compare pozitiile transforniate. Rezolvarea wor probleme metrice sau, de transtormare a pozitiei spa- fiale a unei drepte, ori a unni plan, solicits dou’ schimbiri ‘succesive de plane de proiectie. ‘Astfel, pentrn aflaren adeviratel mérimi a unei_supra- fete plane sau pentru transformarea unei drepte oarecare inti-o dreapts perpendicular pe unul din planele de proieetie se folosase dons sehimbii do plane de proieetio. Aflarea adeviratei marimi a unei suprafefe plane, prin schimbarea planelor de proieetic, necesito constructie mai laborioast. (Se transform. mai intii planul saprafetei intr-un plan proiectant gi apoi, prima doua schim ary inur-un plan paralel ew planul de proieetie.) In figutilo 4.5 s¢ 4.9 sint reprezentate, ca aplicatii practice de schimbare de plan, aflarea adeviiratei miirimi a unor suprafete inclinate. In figura 4.10 sint date spre rezolvare unele exemple sugestive. Ficeirui exempin ii ¢o- respund fase Varianta de proiectit Interale, a efitor mirime reals (a supra- fefei) trebuie aflatt (v. exemplul -e). big. 48 “Fig. 40‘Transformaren unei drepte oarecare intr-o dreapt perpendicular pe plamul de proivofie este indicat a se face prin schimbates de plan. Dreapta Sarecare so transform intii, in dreapt® paralelX ea unul din plancle de proiectio si apoi; prin dou. schimbars, in dreaptth perpendicular’ po lanul de proicctie. De cxemplu, o dreapt& oarecaro D se transtorin’ intr-o Greaptiy vorticals astfel: prin Schimbarea planalui vertical de proiectie, Greapia oarecare se transtosmi in frontal si, in continaare, prin sohim- ‘havea gia planului orizontal do proiectie, frontsla se transforms in ver- ‘tical, dooi perpendicular’ pe planul orizontal. 94.2. METODA ROTATIEI In metoda rotatiei planele de proiectio H gi V ximin nemodifieat, iar clementul geometric din spatin isi modifies pozitia, prin rotire, pink cind count o posifie particular fa de plancle de protecfie, in general © pozitic paraleli. Rotafia clementelor goometrice se face in jurul unei axe de rotafie care, in general, este 0 dreaptt perpendicular’ pe unul din planele de proiectic. In cazul cind axa de rotatio este o dreapta oarecare aceasta se duce, prin schimbare de plan, si fie perpendicular pe unul din planele de Broiectio. Punctele se rotese in plane perpendiculare pe axa de rotatie. Dac axa do rotafic este 0 dreaptt vertical’, deci perpendienlars pe [#1], punctele se rotest in plane de nivel gi rotafia se numeste rotafie de nivel. ‘Dack axa de rotatie este o dreapti de capit, deci perpendiculark pe [V7], punctele se rotese in plane frontale si rotafia se mumeste rotafie de front. Dack axa de rotagie este o dreapti zronto-orizontali, deci perpendicular’ pe planul E, punctele se rotese in plane de profil gi rotafia se numoste rotajie de ‘Ficcare punct in rotiro so deplasoazii pe un cero (fig. 4.11) cu central in puneiul de intersootie dintre axa de rotatie si planul in care se roteste ; Se convine si se noteze centrul de rotatie en O (a, 0’). Rasa R a caroalui este distanfa de la axa do rotafie la punctul rotit. Rotirea punotului se faco intr-un sens convenabil ales si de un unghi « dat. ax do rotatie Z centr ce retatie iia puntata A ipa rbeatie unghial derotatiee plan de nivel _potifias vorellé punctutud A Pig. 4.11 42.1. ROTATIA DE NIVEL PENTRU UN PUNCT, 0 DREAPTA $1 UN PLAN in rotatia de nivel, axa Z(, 2') este perpendicular pe planul H iar planul 2 in care 0 roteste fiecate punct este plan de nivel. In consecingit pentru oriea poxitie @ punctalui A, giratorie in. jurul axci Z(@, 2"), cota Punctulni riraine accoagi doci # = constant. Rotajia de nivel pentru wn puncl. Fie un punct A(a, a’), dat prin projeefii, care tebuie rotit de un unghi «. fn figura 4.11 oste reprezentatis 80fn spafiu (a) sim opur’ (0) rotatia puncinlui A(a, a’), axa de rotatio fiind dreapia Z1 [IZ] (Ateapts vertical). Planul in care se faco rotafia, este LN] [Z}, avind cota egali, en cota punctului A, Raza do rotatic B este distanja de 14 A(a, a’) la ZG, 2’), = QA. Unghinl de rotatie « este misurat in. consul trigonometric. ‘Axa Z(G, 2’) intersecteag plannl V in punetul O(a, a’), care este centrul de rotatie Mo, «') = (Z)n (W]; im proicctie orizontal = =. Deoaroce punctul A se roteste in planul WV, cereul pe care se doplaseazis se proieeteaas in adeviratd marimo pe planul H. Deck unghiul AQ 4, ~ Zo ay notat ou a, co misoart pe planul 7. Deosrece in planul H, proiectia, orizontals @ ocup’ pe cere poziia ay, proicotia a’ se deplaseazk in planul V, pe uma ny, in aj. Orice pozitie ar ocupa punetal A, proicotiile verticale corespunzitoare vor avea cotele invariabile, deci 2 — constant. Punctnl A; (a, aj) este rotitul punctulut A (a, a’) fats de axa vertical’ Z(, 2'). ‘Dac un punct oarceare Af(m, mn’) este situat pe axa de rotatie el este in acelagi timp gi propriul siiu rotit, deci Mf (my, mt) = AE (m, m’) "~ Rotajia de nivel pontrw o dreapié. Pentru & roti o dreapt% oareoar D(a, d’) este necesar sit se roteasell dou’ puncte A(a, a’) gi B(D, b'), axbitrar Tnate pe dreapts. Dreapta D(d, a’) poate fi rotitiy si coupe axe porit D, (dy a) dar, de rogul’, se rotéste eu scopul de a ocupa o pozifie paraleli, Dreapta fiind un element geometric nedeformabil trebuie ca cele dow Duncto ce-i aparjin s% se roteasc’s de acelasi unghi «. In rotafia de nivel Cotele punctelor dreptei rimin nemodifieate. Duck dreapta se roteste in jurul unei axe Z 1 [7] pink cind toate punotelo oi vor avea acveagi depiir- fare, deci paralelis ou [V] se transforma intr-o dreapt& frontal. “Fie o dreapt oarecare D(d, d’) dati prin proiectii, eare printr-o rotagic de nivel trebuie si se transforme in dreaptii frontalé (fig. 4.12). Fig. 412 __Pe o dreaptii so vor ua donk puncte A(a, a’) si Bid, b'). Axa de rotatio 2G, 2) poate fi laatd, fiind mai convenabil, prin punctul B@, b’), care ya fi astfol propriul’ si rotit, adios Bb, b’) = B,(by mi). Punctul ‘A(a, a’) se roteste in jural axci,in sensul indicat pe figuré, in aga mod nett e4,. Deoarece cota punctului A nu se modifies, a’; se va afla la inter- scotia liniei de ordine dass din «, cu urma i, - 81Dreapta Did, aj), determinats de punctele Ada, a;) si BOs. bi) find o frontal, ‘segmental oj2 este adovirata mirime a segmentulut ABe (D) inv unghinl 8 este mivimea unghiului ticut de dreapia Deu lamal_P. at ~ Rotatia dreptoi D(d, a’) se poate face gi eu, ajutoral perpendiculare’ comune dreptei Did, d’) 51 axei de rotatie Z(¢, 2). In figura 4.13 este repre- ig 0 zentata desfigurat, pe etape, 0 astiel de rot Did, a) gi axn Z(z, %) sin’ drepto disjuncte, perpendiculara lor comuna Find segmentul 0.7 (am, o'm’). Pentru ea dreapta D(d, d’) si se trins- tonne in frontala Dy(d,, di), se roteste perpendicalara om de un unghi = ping cind d,, tangonté la cere in my devine paraleli cu Oz. ‘Trasarea pro- ieofici verticale d; a frontalei se poate face daci so cunoagte ine’ un panes in afara de 3,(m,,mi). Fie acest punet A(a, @’)¢ Did, a’), laat arbitrar. Punetul l(a, a’) se rotesie de acelasi unghi x pind cind a €d, si aatfel a; remultd la interseepia liniei de ordine dusi din a, en uma i. Deci proieefiile frontalei D, sint : d,, tangents la cere in m, si di objinutis prin unires proiectiilor m{ gia — Rotazia do nivel pontru un plan. Un plan oarecare P so rotwste. in general, cu scopul de a se transforma intr-w plan cu 0 pozitie particulars Taj de planele de proieetie. — Fie un plan oarecare P dat prin urme, care trebuie sii se roteasea in jurul axei Z(, 3’), de wi unghie, pin’ cind se transforms intr-un plan de capit P,. In figura 4.14 sint reprezentate desfasurat, pe etape, construe- fille geometziee nocesare. Perpendiculara dust, din < interseeteazs urma orizontali jy in punetul mn. Prin rotire, unma planului p, trebuic si ajungi perpendicular’, pe Os. Cu centrul in « si cu raza om se roteste mz, da un unghi e, ping oind aceasta devine paralcli {ou Ow, deci punetul m se deplaseazs in m,, Nowa urmi py, a planului rotit este perpendiculart, pe 2m, in m,, gi impliols perpendicular’ pe Oz in p,,. Pentru aflarea urmei verticale rotite a planului mai este necesar, in afari de p.,, de inei un punet. Al doilea punet poate fi Vie, 0’), uma vertical a dreptei de nivel D(d, d’) ), rabateren unui plan P pe planul Jf de proieetie. Rabaterea planului narecare P po planul orizontal de proivctie se face in jurul urmei orizontale p, care este, totodat, gi axa de rabatere. Urma, srizontali p, este propriul ¢i rabitub deci, se cumoagte o dreaptis a planulut P. Pentrn rabateren planului P mai este nevoie de incit 1m punet, oarecare, apartnind planulai, Fio acest punet V (0, °’)e jz. Punetal T(r, v') 88 roteste in planul Q.1Py pe un cere de razi R= To gi eu central in , in senstl indicat, pink in Vy, Vp ={2]. Avind uma p, si punctul Vp, mabstutul Ini P(e, 0"), planul P, rabavitt pe [71] este deienninat Pig, 49 Pentru construives epurei (fig. 4.19, b) este necesar si se determine R, raza de rabatere. Se observis 0 raza de rabatere J este ipotenuza triun- ghiului dreptungitic Vo v, cateta To a acestui triunghi find perpendien- lon’ po py, iar cealalts catetis v¥ esto paraloli on 7, si egalts on. cota punc- talui V(v,'v’). Pentru construirea in epuri a ipotentzei triunghiului drept- 87unghie Poo , se roteste triunghiul in jurul catetei vw pink se suprapune planului H. Deoarece t6 1 fi, §i 00’ Lm rezulté, dup’ rotire, segmentul ‘e011 Dy fi de Jungime egali eu cota punctulni V(0, 0’). Ipotenuza este oti ‘De rotinut ci rabaterea unni plan oareoare P dat prin mmele j, si pi (fig. 4.19) se construieste asttel : uma orizontals p, este axa de rabatere §i'in acelagi timp proprial ei rabitut ; punetnl V(0, ®') se rabate ou ajutoral ‘iunghinfui dreptunghic vjwo in care cateta vol fy catote ti 94; 0 = ov’ gi R. Cu centrul tn @ gi en raza so duce arcul de cere in'sensul indieat pind intilnesto porpendienlara eo in Vo. Prin Vy i Py se traseazi wma vertical rabiitutil 7%,. Poate fi sia doua solujfe pentra Vy dack sensul areutui de cere este invers celui indieat po opurs. Tn figura 4.20 este teprezentat in. spafin (a) si respectiv im epuri (b) un alt mod de rabatara a unui plan oareeare P, pe plamul orizontal de proicctie H, prin rabaterea urmei verticale 4. Urma orizontalts 7 este si rabXtutul ei. Pentru rabaterea, wmei ver- ticale este necesani rabaterea unui punet situat po uma f. Tie acest punct 7 (9, 0’). Punctul V., rabitatul punetulai Vie, 0’), 88 “poate alla si prin rabaterea triunghiului dreptunghic o’o p,, in jurul eatetei p,. Cateta p,o apartine axei de rabatere, deci ca rine nemodificatt; di- Tecfia caietei v'o se cunoagte intrucit o'o1p,, iar Imngimea ipotemuzai este segmental 7.2". Deci, cu central in p. gi on raza B= p,v" se dnoe aroul de caro in sensul indicat gi la intersectia ou perpendioulara do se afl Vo. Prin p, gi Vy 80 traseazi urma vertical rabitutl pi,. Astfel rabitub plamal’ P po planul H. In opura din figura 4.20, b planul P este dat prin ummele jy, p;. Ra- baterea s-a fSeut in jurul unmet j, prin rabaterea punctului P(0, o'). Din proiechia orizontal’ v s-a das perpendiculars pe wrma j,. Cu central in 884% 3 gn mann ip? 50 doe azonl do core pink intersecteas%, perpendiculara din v gi se determing V,, rabitutal punetulti 7(2, 0’). O dati cunoscut 9 se traseazii urma verticals rabitutl 7, Asa cum s-a viaut in cele de mai inainte, pentru metoda raboterii sint posibile dons variante : rabaterea planului prin rabaterea utmei verticale §i rabateren plamalai cu ajutorul trimmghiulni de pozifie. Alegerea uneia san altein din aceste variante este condifionaté de numiirul de puncte care ‘rebuie mbitute. Dack in problema dati se cere un numiir mic de puncte, este mai conyenabil® varianta ou triunghinl de pozifie; in eazul unui nui mai mare de punete este convenabild prima variant, Pentru 0 mai bunk Kimurire sé dan urmiitoarele exemple : —Fie dow drepte coneurente D,(d;, di) si, Dsld,, d). Si se ale, prin rabatere, unghiul dintre aceste drepte (hig. 4.21). ‘Axa de rabatero este urma otizontali, J, a planului calor dows drepte ‘Unma planului este determinat de urmele orizontale Hy (liz, i) $i He (hs, hi) ale dreptelor D, si D, (tig. 4.21). Urmele orizontale hy 51 fy sint dect 5i propre lor rotite Hl, si Hy (fig. 4.21, a). Avind cite un punot rabltut pentrt fiecare dreapt& mai este necesar% rabaterea punetului lor de con- ‘ourenti 1(i, i). In acast caz se va alege rabaterea cu ajutorul triunghinlui do pozitie (fig. 4.21, b). Din proiectia orizontalé i se duce : io 19,5 M1||Pa5 Ho = F. Cu central in @ si cu raza Rese duce arcul de cere in sensul_ indieat §1 fe dotermini Jy. Intre dreptale Dyy gi Day 8e misoars unghiul eXutat co si suplimentul unghiului Gy, (fig. 421, ). — Fie un plan P dat prin urmo gi proicefiile unui patrulater [A BOD] conjinut in planul P. Si se afle m&rimea adevirati a patrulaterulni, In figura 4.22 sint reprezentate destisurat, in spatin gi in epari, con- structille geatice pentra rezolvarea problemei. Se va utiliza rabaterea pe planul H, varianta prin rabateroa wmel verticale fi. Axa de rabatere este P,, urma orizontall a planului P. Patru- laterul [ABGB] este situat in planul P deoareco are ficcare virt pe cite © dreapii de nivel a planului. Considerind punctul A(a, «') situa’ pe o areapti Did, d’) a odrei urmi esto V(0, v'), se roteste ¢” cu un are de cere ‘ou central inp, in sensul indicat, pin’ intilneste perpendiculara dus din ‘ope p, $i 80 determing Ia intersectie punctul Vy, prin care trece urma rabii- ‘tut 7%,, O dat& rabtut plamul P se poate rabate si dreapta D(d, d’) in Do, inteucit ea rkming paraleli cu p,, Dreptele paralele sitnate in planul ‘P'rimin paralele gi dup rabatere Deoareoe A(a, a’) D(d, d') rezultis of si Aye Do. Din pendiculars pep, pink intersecteazs po D, in 4y. In acalasi mod se pro- ‘eedeazi gi cu celelalte puncte. Patrulaterul [4)ByCoBo] este mitimea ade- vitrati a patrulaternlui [ABO] ¢ [P). v 49.2, RABATEREA PE PLANUL V Rabaterea unui plan oarecare P pe planul vertical de proieetie V se face in jurul urmei verticalo 9%, care este in acelasi timp si axa de rabatere. Unma vertical 7 este propriul ei rotit. Pentru rabaterea planului P mai ‘este necesar si se rabati un punct oarecare confinut’ in plan. Fie acest punct H(h, h’)¢ jy. Tn figura 4.23 este reprezentatd destigurat, in spatin 39 etsi in epuxt, rabaterea planului P po planul V cu ajutorul triunghiuli de Porific. Triunghiul de pozitie se constrnieste avind ca elemente de refe- rinfi uma vertical’ p; a planului gi proiectia verticals i’ a punctului (lig. 4.23, 0). Din Wi’ se duce catete ha’ 1 75; «' este central do rabatere iar cateta Wh, ||P Why = J. Ipotenuza wh, a triunghiului hh’a este Fig. 4.28, raza de xabatere E. Central in o’ si eu raza R se duce un are de care in sensul indicat pe figuri, pind intiIneste perpendiculore.h'o' in Hp, Punetul H, este rabitutnl punctului H(i, hep; deci Hye Py,. Planul rabitut este planul Py. — In figura 4.24 este reprezentatii, in spafin si in eputit, rabaterea planulai P po planul vertical, prin rabaterea urmei orizontale p,. Urma verticali, py este ax de rabatere, deci gi pozifia ei rabiituté. Se mai rabate punetul H(h, i’). Din 1 se duce 0 perpendicular’ pe ; eu central in p, si eu raza Pp, se duce arcul de cere in sensul indicat pe desen pink intersec- teaz’ perpendiculara h’e’ in punctal Hy. Urma orizontal’ rabiitutis este Py, iax planul rablitut este Py. 92,Fig. 424 45.3. RABATEREA PE PLANE PARALELE CU UNUL DIN PLANELE DE PROIEGHIE, Rabaterea pe plane paralele cu unul din planele de proicetie se refer’, in general, la rabaterea po plane de nivel sau de front. Toate elementele constructive utilizate la tabaterea pe planele de proiectie rimin valabile gi la rabaterea pe planele paralele eu planele de proiectie. ‘Acest tip de rabatere, care necesit’ o construcfie a epurei mai simplt simai redusi ca suprafai, se reeomands in cazurile in care spajinl pe care Se construiegte epura este mai mie dectt cel necesar. Rabaterea pe planul de nivel sau pe planul de front se realizeaz’, cu triunghiul de porifie. De rotinut o& in acest caz cateta paraleli ou axa de rabatere are lnngimea ‘egal cu distanfa do la punct la planul pe care se face rabaterea, In figura 4.25 este reprezentatt desfiigurat, in spajiu gi in epur’, raba- terea pe planul de nivel a doni drepte concurente Di(dy, di) si Dada, Gd). 8-2 ales acest cxemplu pentru a fi mai sugestiv, comparativ ou cel din epura 421. Plamal pe care se face rabaterea este planul de nivel N(fis, ij’), Axa do tabatere este dreapta do intersectie A (6, 3’) dintre planul Dy, Dildg, &) y jJanul N(m;, 7{") si se determina prin punctele de intersectie 11, Fy si 22, 2!) ale dreptetor ou planal. ‘Deoarece punctele 1(Z, 1’) gi 2(2, 2) 80 giisese pe axa de rabatere 6, ele sint identice ca I, si respectiv 2, adie propriile rabitute. _ ‘Triunghiul de posifie oii{ ou unghiul drept in i are to 18, i 113, fy off Cu centrul in « si eu raza A se duce areul de care in sensul ‘indicat pe desen pink intersecteaz% perpendiculara io in I). Prin Ty Hi 1y so trench DS, Hk prin To #2 be fraseazt D,,. Unghinl este unghiul dintre (D,) si (D,) si 85 suplimentul unghinli. "in figura’ £26 esto reprezentat’ desfiisurat, in spatin si in epur, rabaterea pe planul do front a dou drepte paralele D,(d,, dj) si. Daldg, di). ‘Plannl pe care se face rabaterea este planul de front #(f,, fi’). Axa de rabatere este dreapta do intersectie A(G, 8’) dintre plamil Dy (hy di), Dy (dy &) gi planul F (j,, 7’) gi se determing prin punotele de interscofie 1(1;1') si 22, 2') ale dreptelor cu planul F(j,, fi").Fy. 426 niotele 1, si 29 Nint identice ou 2’ gi respectiv 2", find situate pe axa, propriile rabxtute, eee Triunghinl de pozifie 7", en unghinl dzept in i', ave 6 Ti’, b= ths R. Cu central in" si en raza R se duce arcul de cere in sensul indicat ping interseotearst perpendiculara i’ in Ly. Deoarece Ii,’ € Dy(dy, di) result ok $i Tg2 Day: prin 2, gi 7,0 duce deci Dy, rabatuta 95 aroptei Dy, iar paralela la Day dush din 1p, este rabstuta lui Dy, Pe plancl wepiat sé’poate misura distanja dintre cele dows drepte paralele, J, MABATEREA PLANELOR PROIECTANTE Pentru rabaterea planelor proieetante pe planele de proicetio se urmeni acocogi procedts ex In tabateren planelor oarecare. Planele proicctante, aetna tarticularitates ek utmele Tor sint pexpendiculare intre cles ch Inyabefere ele min tot perpendicalare, constractille in epurs so siuplitics ‘fie un patrulater [4 (a, a’) B(®, b') O(c, &) D(a, @y] continat planul vertical P 1 [27], 88 s6 determine adevitata, mrime & patruleterulut ‘prin rabatere pe planul H. ‘hn eum 427 tint reprezentate desfigurat in spasin (a) gi im pur (O)> constractiile geometrice necesare pentru rezolvarea problemei- 'Plamal P find perpendicular po [JZ], proiec{ia orizontali @ patrula; toruful este complet deformats gi este situatd pe wrma Ps & planului, care cost sl axa. de rabatere. Urma verticals pZ, dups rabatere rimine tot Dor Sendiculars pe P,, deci Da, D,- Tutrucit razele de rabatere sint in acestcaz, chiar cotele virfurilor, din proiectiile orizontale ale acestora so due perpendiculare po axa de rabatare si se poarta pe ele cotele respective. So objin in acest mod punetele Ay, By, Cy Do care, unite consecutiv, dau mirimea reall a poligonului, — In figura 4.28 este reprezentat, in spafin gi in epuri, acelagi plan vertical Pin care se aflé confinnt patralateral [A (a, a’) Bb, b') C(c, i i Fig. 4.25 o) D(a a')}, rabaterea fiind efeotnatd pe planul V de preietie determi. nindu-se mavimea reali a patrulaterului. ‘Axa de rabatore esto p;. Urma orizontalé, f;, rimine perpendicular pe pi si dup’ rabatere, De ‘aceea dup rabatero, urma orizontal p, 5-2 suprapus axei Oa(Ps,¢ Ox); odatt ou ea s-a rotit gi proiestia orizontals | [abod] a patrulateralt (abed € P,), ajungind in [4,b,ey2,]. Deoarece punctele se rofese in plane de nivel, deci cotele lor rimin nemoditicate, din proiectiile verticale a’, b', o', @’ se duo perpendiculate pe 7%, care intilnese paralele | Ia p} duse din ab,0,, 4, in punetele Ay, By Cy, Dy —In figura 4.29 este xoprezontati in’ spatiu si in epunt, rabaterea unui plan de capt in care se afl confinut un triunghi[A(q, a’) B(b, b') O(e,c’)). xd derabatere tet| peeroy smverd __paemuen ynuorded/ ‘BF Biaqngar ap BD ‘B19)092) op BXDDack so compari rabaterea unui plan vertical P pe planul de proiectie V (v. fig. 4.28) on rabaterea planului de capt. pe planul de proieofie Ise observis e um se modifick decit elementele de refering’. —In figma 4.80 este roprezentati, in spain gi in epuri, rabateren simultani a unui plan P(p,, 7%, 71") paralel cu Ow pe cele trei plane de proiectie H, V, Z. in planul P oste situat patrulaterul [ABCD] ciruia i s-a aflat, prin rabatere, adeviirata mirime pe fiecaro din plancle de proiectic in general, cind trebuie efectuat’s o rabatere, din cole trei posibilitiy reprezentate in figura 4.30 se alege cea mai convenabilt. 1.8.5. RABATEREA PRIN CORFSPONDENTA PERSPECHIV-ABIVA, Corespondenta perspectiv-atin’ este o aplicatie a oimologici, preluat’ in acest capitol din Geometria proiectivi.. ‘Ancercind si se rezolve uncle probleme de rabatere gi mai tirzin unele probleme de seetiuni plane, prin eoresponden(a afind inseam’ plasarea acestor rezolviti intr-un az particular de corespondentii perspectiv- afinit, De altiel si simetria faj% de o ax’ poate fi considerati o particulari- zare a afinitiii. De aceea este necesar si se expun elteva clemente ale corespondenfei perspectiv-afine pentra a infelego eorect eonstructiile geo- metrice ce vor fi intilnite in acest paragraf. Acestea vor fi in special etrun- fate si se va apela Ia similitudinea corespondentel perspectiv-atine eu proiectia paraleli. Se presupune ca dous plane P gi P, so intorsectoaz dup axa a, (fig. 4.31). Fie 0 dreapti oarecate A, care intersecteaz ambele plano. Pe planul P'se consider’ un punct arbitrar care trebuie proiectat po planul P,, dupis 0 ditectie paralols cu (A). Deci va fi trasata o dreapt, proioctanti paralelt ou (A), care intersecteaz plannl P, in A,. Pumetul Ay este con- siderat proieefia punctului A po plamul P,. Acoasti proiectie ‘se numeste paralelé gi are ditcofia determinati de dreapta (A), deci cunosoutds, ‘Recipros, A poate fi considerat proiectia lui 4, pe planul P. Se opfine astfel 0 coresponden{’, binnivocds intre punetele planclor P si P,. Pig. 4.38 Corespondenfa intre planele P gi P, stabilitts eu ajutorul proieetiet paralele so mumeste perspectio-afind. Dreapta de intersectio dintre planelo P si P, se numoste ava corespon- denjei afine. Ba poate fi dofinit’ gi ca locul geometric al prnctelor unite, 99Pe axa de corespondents se gisose numai acele puncte din [P] care coincid ou punetele lor corespondente din [P,] gi se numese puncte wnite. Panctele unite apartin atit unui plan olt si caluilalt, ele se gisese deci pe axa de corespondents. ‘Dack in pianul P se consider dreapta AB, proiectia ei paralelts pe planul P, este dreapin 4,2, Dreptele A gi A,B, se intersecteaz’ pe axa ox, in punctul unit «=o, (fig. 4.32). ‘Deci, unei drepte dintr-un plan ii corespunde tot o dreaptis in celilals plan, Aceast® proprietate a corespondenfei perspectiv-afink se numeste ie ‘coliniavitate. Fieckrai punct situat pe ‘ a\ © dreapti fi oorespunde totdeanua un \ \ punct situat po dreapta corespondenti. © alts proptistate 9 corespondentel ‘perspectiv-afine este aportul simpli a trei pmnete de pe o dreapti. Gonsiderind trei puncte A, B, 0, ‘i (lig. 4.32) situate pe o dreapt’, raportul \ ait simpla al punctelor A, B, C se defineste AG Fig. & prin (ABO) = 455 Privind figura 4.32, so observi ed punetelor A, B, C ale plamului F le corespund punctele A, By, C, ale planulni P,, Deoarece dreptele proiec- tante Ad,, BB, gi OC, sint paralele, rezults ob eae BO Bt ‘Deci, in concluzie, in corespondenta perspectiv-afins, raportul simpli a trei punete ale mnei drepte dintr-un plan este egal totdeauna ou raportul simpli a trei puncte corespondente din planul al doilea. ‘Ping aici 8-4 considerst & cele dow plane nu coineid gi o& so intersec- teazi dup dreapta 2,. Dac so roteste unul din ele in jural axei om, pins eid so suprapun, ambelo plane se reduc la unul singur (lig. 4.93). ‘Roeastts reducers la un plan se Humeste transformarea perspectiv-afind & planuini i el insugi, Pee ‘Dreptele care unese punctele corespondente Ad, BB, OC, nimin paralele oricare ar fi pozitia planului care se roteste. Odatt cu suprapunerea color dous plane, fiecare punct al_ planulai reanltat poate fi cousiderat ca sparfinind ambelor plane P gi P, gi dect ‘poate fi notat eu o singux’ liters, Prin transformarea planulai in el insugl, ‘axa de corespondenta a, este considerat numai loonl geometric sl pune- telor unite, decareos ca dreapti do intersectie, aceasta rezultis numa imaginar. Se poste conchuziona o& 0 transformare perspectiv-afin’ @ planulut fn el insugi este complet determinat’ prin axa de corespondentd a7, sl 0 pereche de puncte corespondente Ay. ‘Aga. cum a fost mentionat mai inainte, in corespondenfa afin, unei arepte din plaml P ii va corespunde tot o dreapté in planul P,; de aso- menea, intr-o transformare afin, un triunghi se transform top intr-un sau (ABC) 1B, 01)- 100 R,), cele dows cerouri fiind tob timpul tangento exterior, atunci punctul “A descrie, in aceast& migcare, epicioloida (fig. 0.23). Pentru a o construi, cere) cu central in O se imparte in pur{i (n= 12) gi s duc’ paralele 1a cereal dircotor, care sint cerenrile concentrice in Q gi care treo prin punc- tele do diviziune respective. Centrele Oy Oy... Ors, corespunzittoare diferitelor po- zifii ale cercului generator, se deplaseacd pe un cero (impirtit tob in 12 parti) concentric ou nerator In fieeare pozitie eu corenl paralel oorespunzitor sint Ay, 4y...,4,,¢areaparfin epicieloidel. ‘Dack cereul direotoren cen- tral in Qareaceeagiraziicu,cer- ul en central in O, adiog JE,— =F, atanci epicicloida repre- zinté un ca particular 51 so mumeste cardioida (fig. 6.24).