MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJKRII TERITORTULUI DIRECTIA PROGRAME CERCETARE St REGLEMENTARI TEHNICE coD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97 Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTI BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR Colaboratori: ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A. Avizat de: Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice Director ing. Octavian MANOIU Responsabil tema: ing. Eugenia HINTEACUPRINS 7 Cap.1_ Generalitati Ld tmmenaed do. apiieass a Goda i 1.2. Definitii .. 3 1.3. Clasificare i 14. Acte normative complementare Cap.2 Alcituirea de ansamblu 2.1.Forma gi alcatuirea de ansamblu 22.Distribatia st8lpiOr nun 25.Pereti despartitori si inchidert .. 26. Fundaiii . Rosturi Dindisit ganorale de. juiecttTe anc 3.1.Condifii generale -Realizarea conditillor de proiectare .Cofnditii de rezistenita si stabilitate 3.4.Conditii de rigiditat 38.Condifii privind mecanismul structura. de disipare a energiei la actiuni seismice .. 3.6.Conditii privind ductilitatea local si evitarea ruperilor ea caracter casant .. 16 3.1.Conditii specifice stracturilor prefabricate sau mixte. 17 Cap.4 Proiectarea preliminaré a elementelor structurale.18 18. valuarea incdrcarilor verticale . 4.1.Eval + 4.2.Predimensionarea riglelor de cadru.. 4,3. Predimensionarea stalpilor 20, Cap.5 Caleulul eforturilor, 21 5.1.Particularitati de comportare si calcul ale structurilor in cadre de beton armat - 21 52.Schematizarea structurii pentra calcul 23 5.3.Incireari. Mase de nivel a 54.Caleulul eforturilor in grapari fundamentale Ge incare 5.5.Caleulul eforturilor in grapiri speciale de incareari (actiuni seismice) Cap.6 Dimensionarea/verificarea elementelor structurale ..30 6.1.Stabilirea eforturilor de calcul 6.2.Rigle de cadra.. 6.3. Stalpi 6.4.Noduri de cadra.. 3 Cap.7 Calculul capacitatii de deformare postelastica ... 7.1.Caleulul ductilitatit sectionale 7.2.Langimea zonelor plastice & Cap.8 Verificarea la starea limita de deformati 8.1.Grupari fundamentale de incircari 82. Grapar de ineareari.... Cap.9 Proiectarea plangealor structurilor in cadre 48 91.Calculul plangeelor la inedrcati verticale 48 9.2.Culculal plangevlor la inearedn orizontale 49 9.3, Structura de rezistenta a scarilor ..... 51 Cap.10 Infrastructurile 51 fundatiile 10.1. Generalitaty vs 12.Caleulul infrastructurii 10.4 Calculul tundatitlor .. Cap.11 Alcdtuirea gi armarea MLL. Rigle de cadro .. 11.2. Stal pr 11.8 Nodurt Anoxa A Anexa B Comentarii . aCOD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE ae DE BETON ARMAT 1. GENERALITATI Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. 1.1. Domeniul de aplicare al Codului Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit, prefabricat sau in solutii mixte, in constructitle civile si industriale avand orice mod de distributie a clementelor si regimuri de inalfime pana la 40 m sau 15 niveluri. . El nu se refera la structurile in cadre care conlucrear cu peretii structurali de beton armat (sisteme duale) gi nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura. Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri, pentru cladirile eu plangee tip dala groasa sau tip ciuperea, precum i pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare, silozuri, turnuri de extractie etc.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau cu titlu informativ, pe linga prevederile din actele normative spe- cifice. Prevederile se referd cu precadere la proiectarea unor constructii noi; cu titlu informatiy, ele pot fi utilizate ca elemente de referinté in evaluarea unor constructii existente. Baborat aa Biaborat de Aprobat de UNIVERSITATEA TEHNICK DE CONSTRUCTH BUCURESTI | MILPAT co or FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $I INDUSTRIALE - | din, UN din CATEDRA CONSTRUCT BETON ARMAT 18.01.19971.2. Definitii LLL1. Structurile in cadre de beton a:mat sunt cele la care incAredrile verticale si orizontale sunt preluate $i transmise fandatiilor (sau infrastructurii) In total:tate printr-un spatial de stalpi si grinzi (rigle) 4 ‘n sensul prezentului Cod sunt considerati stalpi oe mentele yortante verticale la care raportul intre dimensiunile i i hi | respect conditia: sectiunii transversale (b si h in fig.1.1) respecta ant 1.3. Clasificarea structurilor in cadre de beton armat r re de beton armat se face in lasificarea structurilor in cadre de bet z aun de criterii care determina diferentieri privind aplicarea prezentului Cod, dupa cum urmeaza: 1.2.1. Dupa destinatia constructiei cadre pentru constructii civile; cadre pentru constructii industriale. 1.2.2. Dupa numarul de niveluri © cadre pentru constructii parter: : cadre pentru eonstructil etajate cu inaltime redusé (PIE .. P+4B); Fee i cadre pentru constructii etajate cu inaltime medie (P+5E --P+12E); i L cadre pentru constructii etajate inalte (peste P+12E). 1.2.3. Dupa modul de distributie al elementelor structurale * cadre ortogonale; * cadre dispuse dupa directii oarecare; © structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple). 1.2.4. Dupa modul de executie: * cadre din beton armat monolit; cadre din elemente prefabricate de beton armat; cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate de beton armat). 1.4. Acte normative complementare Prezentul Cod de proiectare se va utiliza impreuna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specifice de calcul gi aleatuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiva): * STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si aleatuirea clementelor din beton, beton armat si beton precomprimat. + STAS 10101/1-91 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si ineareari permanent * STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. incarcari datorite procesului de exploatare. * STAS 10107/1-91 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul si aleatuirea plangeelor din beton armat si beton precomprimat. Prevederi generale, * STAS 10107/2-91 Constructii civile, industriale gi agricole, plansee curente din placi gi grinzi din beton armat gi beton precompromat. Prescriptii de calcul si aleatuire. + STAS 10107/3-91 Constructii civile, industriale si agricole, plangee cu nervuri dese din beton armat si beton precom. primat. Prescriptii de calcul gi aleatuire. + STAS 10107/4-91 Constructii civile, industriale gi agricole, plangee casetate din beton armat. Preseriptii de calcul 1 aleatuire. + STAS 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul‘« STAS 9300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. « Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Indi- cativ P100-92. « Normativ privind proiectarea si execatarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. Indicat:v P10-86. © Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, C 140-86. Lista actelor normative complementare se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora. 2, ALCATUIREA DE ANSAMBLU © 2.1, La stabilirea formei gi alcdtuirii de ansamblu a con- structiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate, compacte gi simetrice, eu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluiasi tronson. Pentru constructiile etajate cu inaltime medie si pentru constructiile inalte, amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului P100.92), se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate, cum sunt constructiile in forma de 1, L, T, U, ¥ cu aripi lungi, care pot determina solicitari suplimentare in zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronso- narea prin rosturi seismice sau se va tine cont, la proiectare, de consecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari. Se vor evita modificdrile bruste de rigiditate pe inaltimea constructiei. Se admit retrageri de la un nivel la altul daca, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate. In cazul realizrii de retrageri pe inaltimea constructiei se va urmari Timitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seis- micd, prin variatii mici ale pozitiilor centrului maselor si al 10 centrului de rigiditate intre etaj i centre de iil aje, Fespectiv prin prevederea de 2.2, Distributia stAlpilor in iei oer ee planul constructiei se recomanda Se recomanda ca rigiditatile ‘structurii pe directiile pri Se reais cat tile ‘structurii pe directiile principale Grinzile in consol sunt admis iti : ¢ cu conditia bvitarii un - actiumi necontrolate cu elemente structurale sau eu peretit de umplutura din planuri perpendiculare pe axul consolei. 2.8. Plangeele structurilor in cadre pot fi realizate in orice solutie constructiva care asigura conditiile functionale, di tenga si de deformabltate elas __ Se recomanda ca plangecle sa fie a a a inetd verti ate transmise pe ous cies a igo de cadru adiaeente tramei), pentru a se evita diferentele mari solicitari si de dimensiuni intre acestea. in acest scop se va urmari, pe langa aleatuirea adecvata a plangeelor, realizarea unor structuri la care marimile deschiderilor sa fie apropi de cele ale traveelor. i ee Se recomanda a se evita prevederea i ii sau alle sleatuit ole aceetora care’ pot deterning okies sensibila_ a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal., In cazurile in care asemenca alestuiri nu pot fi evitae se vor Tua masuri pentru a se asigura plangeslor capacitatea de rezistenta sar preluarii eforturilor generate de efectul de saiba. " 2.4, Scdrile si peretii de l i 2.4, Se fa golurile de ascensor 2 va fetes dn tsa te a structurii gi s4 nu realizeze interactiuni defavorabile cu aceasta." sorb Aistributia si aledtuiren perojilor despartitori se or avea in vedere, pe langa conditile functionale, gi eele referi toare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea me aBdari lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunza- toare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catre normele specifice. in acest sens se-vor examina gi se va decide asupra aplicérii uneia din urmatoarele solutii posibile: a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu aleatuiri care sé conduca la separarea lor de cadre; b) Realizarea unei aleatuiri de ansamblu care sa asigure limi- tarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfel inet sé se prevind degradarea peretilor de umplutura si sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi si rigle) ca urmare’ a conlucrarii acestora cu peretii de umplutura; ©) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare, in cazul cutremurelor puternice, cu luarea masucilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. 2.6. La alegerea sistemului. de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: () Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. Extin- derea subsolului in plan si adancime; Gi) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice; (ii) Conditiile de fundare ale constructiilor invecinate (daca este cazul); Gv) Ponderea incarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza constructiei. Funetie de factorii enumerati, se pot lua in considerare urma- toarele solutii: : a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundatii izolate, talpi continui, radiere) sau pe fundatii de adéneimp (piloti, barete); b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem de pereti struc- turali pe inaltimea subsolului sau, uneori, gi a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei, conlucrand cu plangeele invecinate si cx talpile sau radierul de fundatie. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigide in special la constructiile solicitate preponderent de actiunile seismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan, 12 amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren. 2.7. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi care pot avea urmatoarele functiuni: i - rosturi de dilatare/contractie; - rosturi seismice; - rosturi de tasare. Se va urmari pe cat posibil sa se realizeze cumulat functiunile impuse de conditiile particulare de amplasament, forma in plan, elevatie etc. : Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate. 8. CONDITI GENERALE DE PROIECTARE 3.1. Condifiile generale de proiectare precizeaza cerintele de performanja structurala care, dacd sunt respectate, asigura sistemului structural 0 comportare favorabila sub incarcarile gravitationale, climatice si seismice, un nivel controlat de siguranta in exploatare gi la starile limita ultime, conditii favo- rabile de executie, de intretinere si de reparare/eonsolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii). 3.2. indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerin- telor de performanta structural), la care se refera prezentul capitol, se realizeaza prin: a) Conceptia generala de proiectare care sé asigure alegerea unor sisteme structurale adeevate conditiilor functionale (des- Linafie, regim de méltime, forma in plan gi elevatie, deschideri travei, inaltimi de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica, zona climatica, teren de fundare, vecinatati) si de executic (perioada si durata de executie impuse, disponibilitati de utilaje si de forfa de munca), specifice constructiei; b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a 13actelor normative complementare privind calculul si aleatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor nestructurale; ©) Utilizarea metodelor de calcul structural (calculul eforturilor si deplasarilor in diferite stadii de lucru) adecvate importantei constructiei, tipului gi caracteristicilor sistemului structural, conditiilor de amplasament; 4) Efectuarea, in situatiile justificate din punct de vedere tehnic gi economic, a unor cercetari experimentale pe modele sau pe prototipuri realizate la scara natural si/sau a unor studi analitice aprofundate care si precizeze - cdt mai apropiat de realitate - particularitatile sistemului structural in toate stadiile semnificative de comportare. 3.3. Conditii de rezistenja gi stabilitate 3.3.1, Toate elementele sistemului structural vor fi dimensi- onate sau, dupa caz, verificate la starile limita ultime (de rezistenta gi stabilitate) in conformitale cu prevederile din STAS 10107/0-90, cu ale celorlalte acte normative specifice, precum si cu cele ale prezentului Cod. 3.3.2. Din punctul de vedere al dimensionarii, alcatuirii si armarii se vor diferentia zonele curente ale elementelor si zonele plastice potentiale. Stabilirea zonelor plastice potentiale si evaluarea lungimii lor de calcul, in sensul STAS 10107/0-90, pet. 1.2.5, se vor face in conformitate cu prevederile prezentului Cod. 3.4, Conditii de rigiditate 3.4.1, Sistemul structural, in ansamblu sau, precum si elementele sale componente vor respecta conditiile de limitare a deplasarilor dupa cum urmeaza: a) Grinzile cadrelor (riglele) ca gi grinzile de rulare (cand acestea fac parte din sistemul structural) vor fi verificate la starea limita de deformatie in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 pet.3.9, punand conditia ca, sub incarcarile de 4 exploatare, sageata lor sa nu depageascd valoarea admisa. b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzdnd gi componenta post-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului P100-92, pet. 6.2.4, precum si cele din prezentul Cod. cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural, pentru constructiile situate in zonele seismice A+E s8 respecte urmatoarele conditii: a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie ct mai uniforma. In acest sens se recomanda ca perioadele corespun- zand modului fundamental de vibratie, calculate pentru cadrele independente gi ansamblul constructiei, sa fie cét mai apropiate, b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda s4 nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei; variatia locala brusca a rigiditatii relative de nivel este admisa in conditiile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta. 3.5. Condifii privind mecanismul structural de disipare a energiei la actiuni seismice 3.5.1, Pentru a obfine un mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice se va urmari ca, la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet. 2.3. din Normativul P100-92) sa se respecte urmatoarele: a) Deformatiile plastice 88 apara la inceput in rigle si numai ulterior sa aparé - eventual - in stélpi; b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare; ©) Nodurile cadrelor, plangeele (ucrand ca diafragme orizontale) precum gi eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al mate- rialelor; a) Infrastructurile gi fundatiile vor fi solicitate - de regula - numai in domeniul elastic. in situatii justificate se pot admiteincursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele clemente ale infrastructurii, cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare post-seism. 3.5.2. indeplinirea cerintelor de la pet. 3.5.1.se face prin ierarhizarea adecvata a capacitatilor de rezistenta ale celor trei componente ale sistemului structural (suprastructura, infra- structura/fundatii, teren de fundare) precum gi ale elementelor structurale (stalpi, rigle, noduri, pereti de infrastructura, fundatii etc,). Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestor cerinte sunt date in cap. 6 al prezentului Cod. 3.6. Conditii privind ductilitatea localé gi evitarea perilor cu caracter casant Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. 3.5) este conditio- nata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature, casante, ale elementelor structurale. in acest scop, se vor respecta urmatoarele conditii: a) Prin dimensionare, alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi o capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica, fara o scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectional la cicluri repetate de incareari-descarcari in domeniul plastic de compor- tare. b) Prin dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structu- rale (rigle, stalpi, noduri, fundatii, elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature, uneori cu caracter casant, care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. Se vor evita - ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelor taietoare; = separari ale clementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite, rosturi dintre elemente prefabricate, interfata intre elemente prefa- 16 bricate si suprabetonare); - pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrarii beton/armatura in zonele de innadire; - ruperea specifica elementelor incovoiate subarmate; - depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei compri- mate. Masuri minimale pentru realizarea acestor conditii sunt prevazute in STAS 10107/0-90, fiind reluate si completate gi in prezentul Cod. 7 3.7. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se vor lua in considerare urmatoarele recomandari: a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari. pe ct posibil, obtinerea de elemente prefabricate cu forme simple, adecvate transportului, manipularii si montajului; in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate liniare sau de suprafata; , V L) Pozifionarea tmbinarilor sa fie astfel incdt executia lor sa fie cit mai simpla iar stabilitatea gi rezisten{a elementelor prefabricate gi a structurij (inclusiv in faze intermediare de montaj sau executie) sd fie asigurata; ©) Prevederea unui numar suficient de legaturi care sa asigure: - stabilitatea structurii pentru orice combinatie de incarcari; - comportarea avantajoasa a elementelor la incarcari verticale si orizontale; cand se prevad imbinari fara continuitate, elementele structurale se impart in: + clemente neparticipante la preluarea actiunii seismice (cu eforturi neglijabile induse de seism); * elemente participante la preluarea actiunii seismice, Observatie: Elemente participante sunt cele in care actiunea seismica induce solicitari importante gi in care se localizeaza zonele plastice potentiale. Conditiile precizate la pet 3.3, 3.4.1.b, 3.4.2, 3.5 si 3.6 se referd, in cazul structurilor prefabricate, la elementele partici- 7pante la preluarea actiunii seismice. 4) Dimensionarea, aleatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate, mixte gi monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta, stabilitate si deformabilitate in toate fazele intermediare de executie, montaj, manipulare precum si in situatia finala a constructiei. 4, PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA) 4,1, Evaluarea incarearilor verticale fncarearile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90, STAS 10101/ OA-91, STAS 10101/1-91, STAS 10101/2-91, STAS 10101/2A1-91, STAS 10101/21-91 ete). : ‘Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor proprit si din reactiunile transmise de plansee sau incareari aplicate direct (pereti, sareini cuependate etc.). incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera, in etapa de predimensionare, ca incareari uniform distribuite. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel incdt sa conduca la aceeasi rezultanta ca gi incdrcarea "reala” (fig. 4.1.a). fnearedrile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de predimensionare, cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. 4.1.b. Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stélpului si numarul de niveluri ale constructiei. 4.2, Stabilirea formei si dimensiunilor initiale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii a) inaltimea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor; de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stélpilor si a riglelor. b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton 18 monolit se recomanda sectiunile de forma dreptunghiulara iar dimensiunile acestora (b, h) sa fie multipin de 50 mm, Pentru riglele prefabricate se pot accepta gi alte forme ale sectiunii_ transversale. ¢) Se recomanda ca indltimea sectiunii ri i riglelor (h), 7 cu deschiderea (L), sa indeplineasca conditia: ee b/L>V/12 * 4) Raportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor se recomanda sa respecte conditia: hib<3. (43) 194,3. La stabilirea formei si dimensiunilor inifiale ale sec- tiunii stlpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte. a) De regula stalpii din fatade vor avea latime constanta pe toata inaltimea congtructici gi retrageri numai la interior. b) Dimensiunile sectiunii transversal a stalpilor se iau multiplu de 50 mm. Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii; pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (Ia 2-3 niveluri), Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm* in situatii justificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm’. ©) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate gi rezistenta la incarcdrile orizontale se va proceda prin incereari, modificind dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92, pet.6.3.3. d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice ACE definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti). Se considera stlpi scurti, stalpii la care raportul dintre distanta H, (fig. 4.2. a gi b) gi inaltimea sectiunii (h) este: Hhhe2 (4.4) unde: H, = M,/QW.5 h’= inalfimea sectiunii transversale a stalpului. fn acelagi scop, se va urmari ca prin modul de dispunere a zidariei in panourile de cadru (parapeti, goluri de ferestre etc.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor scurti (fig. 4.2.0). 20 Fig. 5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE 5.1, Particularitati de comportare gi calcul ale structurilor in cadre din beton armat 5.1.1. Calculul eforturilor in structurile in eadre din beton armat se poate face prin metade cu diferite grade de complexitate clasificate astfel dupa gradul de fidelitate cu care reflecta comportarea sub ineareari a structurii. 5.1.2. Structurile in cadre din béton armat au, sub incarcari urmatoarele particularitati de comportare: (@) Lucreazd sub forma de cadre spatiale. Gi) Rigiditatea sectionala a elementelor (grinzi, stalpi) depinde de mai multi factor: tipul de solicitare, nivelul de solieitare, durata de actiune a inearcarii, conlucrarea cu alte clemente (placi, elemente de inchidere), modul de armare ete. Valorile admise in calculele curente (vezi pet. 6.3.2) sunt valori conventionale, medi, acceptabile, mai ales, pentru caleulul eforturilor din ineareari exterioare. Pentru calculul deplasa- rilor, al eforturilor din temperatura, contractie, tasari de reazeme, precum gi al eforturilor de ordinul II, in situatiile 21in care aceste marimi sunt semnificative, se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din incereari, Gi) Sub ineareari crescatoare, in structurile din cadre din beton armat se dezvolté deformatii plastice care pot genera redistributii importante ale eforturilor fata de cele determi- nate in ipoteza comportarii elastice. (iv) Nodurile structurilor in cadre din beton armat pot fi reali- zate cu continuitate totala (in caztl structurilor din beton armat monolit), cu continuitate partiala sau fara continu- itate (articulate). Modul de realizare, caracteristicile de rezistenta gi de rigiditate ale nodur‘lor influenteaza sensibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat. (v) Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti, in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet. 3.2.6, prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II” sau “efectul P-A"), atat sub incareari gravitati- onale ct si sub cele scismice. (vi) Interactiunea intre cele trei componente principale ale sistemului structural: - suprastructura (structura in cadre) - infrastructura si fundatiile = terenul de fundare poate avea, de la caz la caz, o influenta semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. Conditiile de proiectare a infrastructurilor gi fundatiilor sunt, precizate in capitolul 10 al prezentalui Cod. 5.1.3. in selectarea metodelor de calcul al eforturilor, proiec- tantul va tine cont de urmatoarele: a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pet. 5.1.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi ‘in structura. b) Categoria de importanta a constructiei si gradul ei de repeti- vitate. ¢) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului struc- tural (deschideri, travei, forma in plan si elevatie, modul de 2 realizare - monolit, prefabricat, mixt etc.). 4) Tipul gi performantele instrumentelor de calcul disponibile (pentru calcul automat, respectiv pentru calcul manual). 5.2. Schematizareg, structurii pentru calcul 5.2.1. Cadrele de beton armat se schematizeaza in calculul static prin reducerea elgmentelor ‘componente (rigle gi stalpi) la.axele lor, corespunzand poniiel conte] lui de greutate a sectiu- filor_transversale (fig. 5.1.a) e considera, de regula aa, ulele mai détahatg sau daca AM > 0.15M te -Lb) se considera dimensiuneg finita a nodulyj..in calcule se va tine Beama de excentricitatile defermmate de dezaxarea prin variatiile de sectiune ale stalpilor. Stélpii cadrelor etajate din beton armat monolit, la care variatiile de sectiune intre etaje sunt pana la 100 mm si sub h/4, se pot considera cu axul rectiliniu, 5.2.2. Deschiderile si inaltimile de calcul se determina functie de pozitiile axelor stalpilor si grinzilor. La cadrele care au rigle articulate (din elemente prefabricate, etc.), indltimea de calcul a stalpilor se masoara pAna la intradosul riglei dispuse pe directia de calcul, in dreptul sectiunii de rezemare pe stélp. Sectiunile de eee ae a stAlpilor la nivelul infrastructurii se considera astfel- stélpii rezemati pe fundatii, la fata superioara a acestora; = stalpii care fac corp comun cu peretii structurali de beton armat (de exemplu peretii de inchidere de la subsol etc.) se considera incastrati pe directia de calcul longitudinala pere- telui, la nivelul limitei superioare a acestora, iar pe directie perpendiculara planului peretelui la nivelul fundatiei - stlpii care fac corp comun cu perefi din beton armat dispugi pe doua directii (stalpi in puncte de intersectie a peretilor) se considera incastrati la nivelul cotei superioare a peretilor. Daca peretii sunt dezvoltati diferit pe inaltime, stabilirea legéturilor la nivelul infrastructurii se face cu luarea in considerare sia prevederilor din aliniatul precedent. - in situatiile in care infrastructura este sub forma unei cutii rigide realizata din pereti structurali dispugi pe doua directii conluerand cu plangeele si cu fundstiile, in caleulul static, sectiunea stalpilor de la nivelul plangeului care margineste superior infrastructura se poate considera cu deplasarile ori- zontale impiedecate. - rigiditatile sectionale ale elementelor se vor considera in caleul conform Anexei A a prezentului Cod, tindnd cont si de precizarile din aliniatul (ii) al pet. 5.2.1. 5.3. IncAreari. Mase de nivel 5.8.1. incarcarile verticale pe rigle pot fi - permanente; - temporare (evasipermanente si variabile); = exceptionale. incarcarile pe rigle provin din reactiunile plangeelor, din greutatile proprii ale riglelor si din incarcarile apligate direct pe acestea (pereti, sarcini suspendate, utilaje tehnologice etc.). Distributia reactiunilor plangeclor pe rigle se determina functie de aleatuirea acestora 5.3.2. incarcarile temporare pe rigle se vor considera, in calculul structural, cu distributii alternante (in gah) pentru deter- minarea solicitarilor extreme in sectiuaile riglelor si stalpilor oy Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale incdrcarilor temporare: - distributii alternante (in gah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din cdmpul riglelor; pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor incarcarile se considera distribuite in toate deschiderile; - ~ in cazurile in care inedrcdrile temporare reprezinta mai putin decat. 50% din inedrcarea total pe plangeu se admite si se ia in considerare numai distributia acestora pe'toate deschi-” derile structurii. Seer 6 5.3:3. Pentru calculul la actiuni-seismice, structurile in cadre de beton armat se schematizeaza - de regula - ca sisteme dinamice cu mase discrete, conform prevederilor din Normativul P100- 92 (sisteme cu numér finit de grade de libertate dinamica). Masele vor fi concentrate astfel inedt si reflecte cu suficienta acuratete comportarea dinamica real a'sistemului. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate In nodurile cadrelor. La structurile din elemente prefabricate se vor stabili pozitiile maselor concentrate, prin rationamente ingineresti findnd cont de aleatuirea gonerala a structurii, de rezemarile reciproce ale elementelor gi de modul de realizare a imbinarilor/ nodurilor. In ‘masa totala de nivel se vor lua in considerare masele tuturor elementelor (structurale gi nestructurale) antrenate in oxalate dupa gradele de libertate dinamicd semnificative ale sistemului, la care se adauga inedrearil a sistem adauga incdrearile temporare de lunga 5.4, Calculul eforturilor in grupari fundamentale de Snearediri 5.4.1, Calculul la incareari verticale se poate face prin urmatoarele metode: a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze: ~ Structura este considerata ca fiind formata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. Pentru stélpi se vor con- 2Bsidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiile principale. ; - Cadrele plane, de pe cele doua directii, se pot considera, de regula, a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele depla- sarilor laterale asupra eforturilor). - Cadrele-incdrcate predominant nesimetric sau la care efectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor consi- dera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu poduri rulante,.cadre cu rigle frante sau rezemate articulat si excentric pe stalpi etc). La cadrele,etajate, se poate calcula separat fiecare nivel, neglijandu-se influenta deformatiilor unui nivel asupra starii de eforturi in celelalte niveluri (fig. 5.2). Observatii: ; 1. Dupa caz, in calcul se pot admite una sau mai multe dintre ipotezele simplificatoaré enuntate anterior. 4 2. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinirea riguroasa a conditiilor de echilibru in anumite elemente (sau zone) ale structurii. . 3. Calculul elastic simplificat este specific caleulului manual (efectuat prin metode iterative de tip Cross) gi este admis la tipurile de constructii precizate la pct. 5.5.3 a gi b. In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare a deformatiilor impuse (variatii de temperatura, tasari de fundatii etc.), la dimensionarea elementelor structurale se vor considera si aceste actituni. a edd +4 a Peele ts ! Jb f solictbilor (M,Q) din sacini ertcale 1 In riglele eadelor tate tr 1 Scher static a cadrului Fig52 b) Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spa- tial de bare (rigle gi stalpi) cu comportare elasticd; modelarea este specifica caleulului automat prin programe de tipul ETABS, CASE, SAP etc. ¢) Caleulul post-elastic, accepta redistribuirea eforturilor deter- minate prin calculul elastic {metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiuniler. Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor, diferite de cele calculate elastic, intr-un numar m de sectiuni critice: men+l (unde n este gradul de nedeterminare staticd a structurii) astfel incdt sa se respecte; urmatoarele conditii: (i) Introducand articulatii in cele m sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematic, Gi)Dand deplasari virtuale care sa antreneze cele m secfiuni critice, lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni (‘momente plastice") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de incarcarile exte- rioare. Eforturile in celelalte sectiuni ale structurii se determina pe baza conditiilor de echilibru, Diferentele intre momentele calculate elastic gi cele calculate cu admiterea redistributiilor postelastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii). 5.4.2. in selectarea metodei de calcul, pe lang conditiile specificate la pct. 5.1.3, se vor avea in vedere urmatoarele: a) Calculul elastic simplificat se aplica fard erori mari la structurile regulate, fara nesimetrii pronuntate si la care nu exista incdrcdri temporare importante (cum ar fi cele date de poduri rulante grele, sau de greutatea unor utilaje ete. amplasate excentric pe structura): b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatiile in care aplicarea sa conduce la avantaje certe economice sau de executie, cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe reazeme, simplificarea detaliilor de armare, scaderea cantitatii de armaturi, 27c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci cand eforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decat dublul celor date de incarearile permanente. 5.5. Calculul oforturilor in grupari speciale de inedreari (actiuni seismice) 5.5.1. Analiza structural la actiuni seismice denumita, in prezentul capitol, "Calculul la actiuni seismice" cuprinde: deter- minarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precumn si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensio- nare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare de la pet.3 al prezentului Cod. 5.5.2. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice se clasificd si-se caracterizeaza conform tabelului 5.1, adaptat dupa Normativul P100-92. 5. Metoda de analizé structuralé denumita in Normativul P100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obliga- torie, cel putin ca etapa preliminara, pentru toate structurile in cadre. Cand este asociata unui model structural plan, metoda se poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor in vederea dimensionarii gi verificarii conditiei de limitare a depla- sarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de conistructii curente (clasa III si IV de importanta conform Normativului P100-92): a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadre regulate, ortogonale, fara denivelari. Calculul structural poate fi efectuat manual sau automat. b) Constructii etajate cu indltime redusé sau medie conform clasificarii-de la pet.1.2.2, cu structura din cadre regulate, ortogonale, aviind pe fiecare directie cadre identice sau a caror rigiditate la deplasari laterale niu difaré cu mai mult de 20% si plangee care satisfac ipoteza de gaiba orizontala rigida, cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinarea modurilor proprii de oscilatie, a eforturilor gi a deplasarilor (pentru cadrele plane considerate) si a introducerii corectiilor 28 pentru a tine cont de efectul torsiunii globale. Pentru constructiile care nu;se incadreaza in cele de Ia pet. a sib, modelul structural plan poate fi utilizat numai pentru calcule de predimensionare. Asociata unui model structural spatial, metoda curenta de proiectare (metoda A) poate fi utilizata pentru dimensionarea si verificarea structurilor in cadre ale constructiilor etajate curente, cu indltime redusa gi medie, fara restrictii in ceea ce priveste forma in plan sau elevatie, respectiv modul de dispunere si aleatuire a cadrelor, cu conditia utilizarii calculului automat. 5.5.4 Metoda de analiza structural denumita in Normativul P100-92 "Metoda de proiectare bazata pe considerarea proprieta- tilor de deformare neliniara a structurii (Metoda B)" cuprinde doua categorii de procedee: a) Analiza dinamica cu considerarea proprietatilor post-clastice de deformare a sectiunilor, la actiuni seismice modelate ca © migcare a bazei descrisa prin accelerograme (inregistrate la cutremure precedente sau generate artificial) este denumit pe scurt, in prezentul Cod “Analiza dinamica post-elastica”, Este procedeul cel mai avansat de cuantificare a comportarii structurilor de beton armat la actiuni seismice, ins aplicarea lui este supusd urmatoarelor limitari: - necesita programe si echipamente de calcul adecvate; > necesita un grad ridicat de calificare a utilizatorului precum si un efort tehnic substantial pentru pregiitirea gi intro- ducerea datelor si pentru interpretarea rezultatelor. Din acete motive procedeul este mai costisitor decat oricare tu; ~ procedeul este asociat, in prezent, modelelor structurale plane; utilizarea modelelor structurale spatiale impli dificultati majore datorita insuficientei datelor privind com- portarea sectivnilor de beton armat supuse unor stari complexe, spatiale, de eforturi precum gi datorita necesitatii de a folosi programe de calcul si echipamente greu accesi- ile, b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare, la inear- 29ie ls - & i aie, H | ay | at fle oil cari gravitationale constante (fixe) si inearcari orizontale ot i i i j i crescitoare monoton, proportionale cu fortele seismice u Hee GSB t tal ui conventionale ("Calcul biografic"). Procedeul pune in evidenta ze | He 3 gp lye. ag ssl - in limitele ipotezelor simplificatoare admise - succesiunea a 3 Bu 1 a Hy a formérii articulatiilor plastice, valorile fortelor orizontale cores- Resduns = be Jsatsasasy punzatoare formarii articulatiilor plastice succesive, deplasa- lee. a rile laterale gi rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare i > Fae G acestor forte orizontale. : 4 j= |=! z 6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR He L (ted asi his i STRUCTURALE Hg fee ee 6.1. Stabilirea diagramelor infaguratoare ale eforturilor lf |e goa a sectionale 6.1.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se atl ly He dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform preve- n lat derilor din STAS 10107/0-90. : ; Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile preci- iH j lg ls lg zate in prezentul Cod. 6.1.2. Diagramele de momente infagurditoare pe rigle se stabi- Ig if y AG Jesc pe baza rezultatelor calculului static si a urmatoarelor a lg [2 fe conditi a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor corespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5.1.b). d) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si speciale (GS) de incarcari. Se vor considera diagramele de momente corespunzatoare din GF si diagramele de momente din GS pentru actiuni seismice pe directia riglei, in ambele sensuri. Principiul aplicarii metodei este indicat in fig. 6.1. Daca sectiunile potentiale de plastificare a riglei (la momente negative) sunt dirijate la distanta de nod (pct. 11.1, fig. 11.2), eforturile in sectiunea de la fata stélpului si in axul reazemului se determina in functie de momentele capabile din articulatiile plastice. 30 Tore caer Pion ws = ia Foca ry sien Tae late | cone Caracterizarea metodelor de analiza structurala la actiuni seismice Ta pei Ta ee CE) swore | aint | tie ee Wah | Sete eee “poitee Tabel 5.1. 316.1.3. Stabilirea diagramelor de for}a taietoare infaguraitoare pe rigle are in vedere evitarea ruperilor casante, prin cedari in sectiuni inclinate, in cazul unor cutremure de mare intensitate care conduc la solicitari peste limita de comportare elastica a elementelor. ; Stabilirea valorilor fortei taietoare asociate momentelor capabile (Q,,) se face cu relatia QCM ogee + IMM ge |, #(B"4 1, 2p"11/2 (6.1) in aplicarea relatiei (6.1) se vor lua in considerare urmatoarele precizari: - momentele capabile M*.,,,,, M'.,,,, 5¢ determina in functie de armaturile efective din rigla’si de armatura din placa (paralela cu armatura longitudinala din rigla si dispusa in latimea de plact 3h, + 3h"), considerdnd rezistentele de calcul ale armaturii (R,) majorate cu 25% 3 = Q,, se determina pentru’ ambele sensuri ale actiuni seismice pe directia riglei 32 - g° este incdrcarea permanenta (echivalenta) pe rigla, cu valoarea normata, iar p' este incdrcarea temporara (echiva- lenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1,2p"< Nig), reactiunile riglelor (Q) se pot deter- mina accepténd ipoteza: M, cn a 6.1.7. Redistribuirea momentelor incovoietoare intre extremi- tatile unui element in situatiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un un element (rigla sau stalp), se admite redistribuirirea momentelor intre extremitafile elementului in conditiile formulate la pct. 5.4.1. (3). age tistrbuiren momentelor este admisa in urmatoarele con- tii y 1) Redistribuirea momentelor intre extremitatile elementului fie mai mica decat 30% din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice; 2) Pe elementele la care se opereaza redistribuiri de momente, forta taietoare determinata din actiuni seismice nu se modifica (se admit translatii ale diagramelor de momente incovoietoare ca in fig. 6.3). 376.2. Rigle de cadru Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua con- form prevederilor din STAS 10107/0-90, pet.3. Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionate in situatiile de aleatuire si solicitare cele mai defavorabile; nu se insymeaza armaturile corespunzitoare unor faze diferite de aleatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. Armaturile transversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintre prefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatura rezultatd din efectul fortei taictoare, momentului de torsiune sau suspendarea incarcarilor. Verificarea deschiderii fisurilor si a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va considera eforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilor calculate pentru faza de montaj si faza finala, La riglele solicitate si la eforturi de intindere, armaturile longitudinale se vor calcula la intindere excentriea, iar elementul se va alcatui si arma in consecinta Se recomanda ca momentele capabile in rigle sa fie stabilite astfel incat, la actiuni seismice de mare intensitate, distanta intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (1,) sa respecte conditia 1125/61, unde:|,=distanta intre sectiunile in care se formeaza articu- latiile plastice de moment negativ, corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice. 6.3. Stalpi Dimensionarea/verificarea stalpilor se va efectua conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 3. Efectul de ordinul II (efectul P-A) se va considera in confor- mitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pet.3.12 si 3.2.6. In calcule se va fine seama de efectul solicitarii la compresiune excentrica oblicé (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii). Momentele incovoietoare stabilite cn relatia 6.2, pet. 6.1.4, 38 se asociaza cu momentele de pe alte directii, corespunzand incar- carilor din GS. Calculul 1a compresiune excentricd oblicd se recomanda a fi efectuat cu programe de calcul automat, care iau in considerare diagramele o-e pentru beton gi armaturi prezentate la pet. 2.1.4 si 2.2.1.5, din STAS 10107/0-90 precum si modul real de aleatuire al sectiunii, Pentru sectiunile dreptunghiulare se admite aplicarea procede- all simplificat de calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/ 6.4. Noduri de cadru 6.4.1. Prevederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cadru ale structurilor de beton armat executate: - monolit; ~ integral prefabricat din fragmente de cadru care cuprind nodul 3 portiunile adiacente de grini si stlpi, cu imbinari tn zone jepartate de n ~ cu stalpi monoliti si grinzi prefabricate oprite la fata nodului sau la o anumita distanta de acestea, cu imbinari de continuitate. Prevederile se pot aplica, cu considerarea aspeetelor specifice, si altor tipuri de structuri’in cadre integral sau partial prefa. bricate, ale caror stélpi sunt continui in dreptul nodului si ale caror imbinari sunt astfel aleatuite inedt sa fie eapabile sa preia si sA transmita eforturi unitare de compresiune si de forfecare prin beton. In cazul ‘nodurilor a céror aleatuire se departéaza mult de solutia monolita, prezentele prevederi au un caracter orientativ, find necesare analize speciale s/sau incercdri de laborator care vor fi stabilite, de la caz la caz, de protectant. 6.4.2. Nodurile cadrelor trebuie sa satisfaca urmatoarcle cerinte: a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, in orice stadiu §i la orice combinatie de ineareari, la care sunt supuse elementele imbinate, 39b) s& nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub efortu- rile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incdrearilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice; ©) sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare, inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a f~~Arearilor/descarcarilor repetate generate de actiunile seis 6.4.3. crintele de la pet. 6.4.2 se realizeaza, dupa caz, prin proiectarca nodurilor in conformitate eu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de caleul, aleatuive gi armare confirmate ck ‘acereari concludente. 6.4.4. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transite fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Q, si in plan vertical Q. Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Q, si Q,).se determina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi si rigle) concurente in acel nod (fig. 6.4). La structurile in cadre spatiale, eforturile de caleul, stabilite conform celor de mai sus, vor fi considerate independent pe fiecare directie principala in parte. 6.4.5. Din punct de vedere al comportarii, ealculului, aleatuirii si armarii se diferentiaza urmatoarele categorii de noduri - noduri solicitate predominant de incarcari gravitationale (permanente si temporare); - noduri solicitate predominant de actiuni seismice, 6.4.6. Nodurile solicitate predominant de incareari gravi- tationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E si F definite in Normativul P100-92. Cerintele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare la ancorajiil_armaturilor longitudinale ale elementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunile nodurilor vor asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90, pet. 6.2.1. Se vor adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului, 40 prin evitarea aglomerarilor excesive de armaturi, iar in cazul nodurilor marginale putandu-se avea in vedere realizarea unor detalii ca in fig.11.9. Pe inaltimea nodului se vor prevedea cel putin armaturile transversale din zonele adiacente ale stalpilor. <__ BLANUL POTENTAL << DECEDARE, | — Aes piaconata Bre fase | DIAGONAL TINS) Figs tne sai) 6.4.7. Nodurile solicitate predominant de actiuni seismice sunt cele care mu se incadreaza in prevederile pet. 6.4.6 al prezentului 0 Fortele taietoare de calcul, la care se dimensioneaza aceste noduri, se vor determina cu urmatoarele relatii: - forta taietoare orizontala Q, = L25(A%, + AJR, - Q (6.9) unde: ; A‘, A®, ariile de armatura intinsa din sectiunile de la fata nodului a riglelor de pe directia de calcul; Q forta taietoare de calcul in seetiunea de la fata nodului a stalpului superior. - forta taietoare verticala Qv=Q,h,/h, (6.10) 6.4.8. Forta taietoare orizontala in nod, determinata conform prevederilor pet. 6.4.7, se preia prin beton gi armaturi transver- sale, ale caror contributii se insumeaza: 41Q,< Q. + Q (6.11) unde: | fate este forta taietoare preluata de catre armaturile transver sale (orizontale) in nod, care se calculeaza cu relatia: Q, = AR, (6.12) A, _ este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri, agrafe) care indeplinese simultan urmatoarele conditii - intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonala nodului), fig. 6.4 + sunt situate in latimea nodului by - sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare gi inferioare din grinzi; - ramurile etrierilor neperimetrali, dispusi pe directia solicitarii, au lungimile mai mari decat h/3 Qy este forta taietoare preluata de catre beton, care se calculeaza cu relatia: hp = [[05 + mA, 7 Aan (6.13) Al, si A,sunt ariile de armatura comprimata gi, respectiv, inti vv “ain grinda adiacenta nodului, pentru care rezulta cel mai mic raport A'/A,; se va respecta A'/A,40me- ne a Ny se adnite i ec ‘pdorea bareior UH S75 iericare th jos Fig. 1,6 Nod marginal Ancorarea barelor longitudinale din grinda Bare cortinue i wg} | fer ' {Tat L 1) Alt recomandabit_c 40mm | ai } | banel ; Llp a-acoperirea cu beton + copete 240mm + lateral 075hs. hs 260mm, Fig. 11.7 Nod central cu grinzi cu sectiunite transversale neegale . Ancorarea barelor longitudinale din grinai . 62 and Fig. 1.0 Fig. 1.9 raza de curburd conform pet. Bore_tongitodinale | alt SI Console seurts Yl. bahg bong Armélut pentru imbunétitirea _ancorajuui bareior longitudinale din grinzi,atunci cind acestea sh Sa aruaraE ae i emma hema ‘Bare (ransversale cy diametul .d™ Be a ye Les for} dit d > dmax dmax = max [d1;d2;d3] Imbunététirea ancorajului barelor de ormaturd din grinzi prin prevederea unor bare trans - versale ad j—Sectiunea_de | ‘ndoire a Tedd: Sttlp_superior_ PSS bore longitudinale _ ‘in grinzi,, continue "ip, eontiwe [ft aoe: imi ccna ni comrimate Ned marginal cu consol scurté Ancorarea armaturilor longitudinale In consola scurta ‘prevéizutd in acest scop. Barele longitudinale din grind se previd continue prin nod.recomandobil a> 40mm - ey | crings | El | bad | | ria a -acoperire cu deton | & + copete » 40mm | St slaterct 3 60mm | ell Mle | Fig. 1.10 Ancorarea barelor longitudinaee din stilp, oprie in nod Acméturé_splimerteré sti | rings Acmétura Suplimertaré fig thst Imbinare intre stlpi tai gi grinsi inguste ~ detalii de ormare Nee ean ee i > aae (contorm STAs. 1C107/0-80) s1> 0 (diametrul_ bare! core se prinde fn ciocul eteleruta) Fig 112 Oetotiu! pentru ciocul etrierului 64 ae eentuls interioar’ Te fat y 2| z ayo] A . eoneclora 4 3 R= it 20.2ampk. 2am lamaksiloncitudinale Fig. 13 Solujii_ recomandate pentru aledtuirea capetelor grinzilor ‘prefabricate (o)grindé compusd din elementul prefabricat si suprabetonarea de la nivelul pldcii (solutie recomandata). (b)grinzi constituite numaf din elementele Prefabricate hg zhgp; agrotele (etrierii) de la partea superioard sint pentru legdtura cu monelitizerea, de regula | _d& latime redusa, dintre placile prelabricate ole planseului [eee 65ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE I STALPI Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat moduli de rigiditate sectional se pot considera conform prevederilor din Tabelul Al. Tabelul Al ELEMENTUL MODULUL DE RIGIDITATE| Rigle O.6EI, ‘Stélpi_comprimati 0.88.1, ‘Stalpi intingi 0.28.1, Modulul de clasticitate al betonului E, se va lua conform STAS 10107/0-90, pet. 2.1.3.1. Tabelul 7. Momentul de inertie I, al sectiuni echivalente se determina astfel: © pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara, momentul de inertie al sectiunii brute de beton; © pentru grinzile cu sectiune T, momentul de inertie al sectiunii brute de beton la care latimea activa de placa este jumatate din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90, Anexa A. Pentru verificarile la starea limita de deformatie gi in situatiile in care valorile rigiditatii sectionale sant hotaratoare asupra rezultatelor calculelor, se vor considera rigiditati sectionale rezultate din programe de calcul automat care definesc legea moment curbura, din cercetari experimentale concludente sau relatii de calcul mai exacte date in literatura de specialitate. 66 ANEXA B: CALCULUL DUCTILITATII DE CURBURA (SECTIONALE) Stabilirea diagramei M-9 gi a indicelui de ductilitate sectio- nal (,) se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea programe, calculul direct ("manual") va considera urmatoarele ipoteze: + Rezistentele materialelor corespund valorilor lor medii, stabilite conform pet. 3.1.7 din STAS 10107/0-90; + Determinarea curburii de curgere ¢, se face considerand defor- matiile gi eforturile pe sectiune ca in fig. B.1a. * Curbura ultima (,) se poate calcula conform situatiei, de deformatii si eforturi pe sectiune, din fig. B.1b. + Legile constitutive pentru beton si armatura (diagramele- G-e) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90, sau pot fi considerate simplificat ca in fig. B.1.c, unde valorile ultime ale deformatiilor specifice sunt date pentru cazurile curente. * In calcul se va considera gi aportul armaturilor distribuite pe inaltimea sectiunii, Indicele de ductilitate sectionala (,) se calculeaza cu rela Hy = of, (B.1) unde: " @, curbura ultima, de rupere; , curbura in momentul initierii curgerii in armatura intinsa, 6768 COMENTARIT LA CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT 1, GENERALITATI Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea gi calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor. Cerintele particulare, specifice struc- turilor in cadre sunt precizate in Codul de fata, iar pentru prevederile cu caracter mai larg, generale, continute in prescriptii de rang superior, s-au facut trimiterile corespunzatoare. Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton armat sunt prezentate in fig. C.1.1 Cap.2 313 (cap. 4) STAS 101070.90; P10-86 STAS 10107/12.3.4-01 etc capita Cap: pc.5.2; anoxa A STAS 10101/1, 2A1-91; Pat 14:53, Pot 5.4355 100.92 Ped. 34; 6.3.1,8.3.2 Veriicarea elementebr stocturate: + str imi: rezistonfS deformafii descr! de fut + ductitate /mecanism structural de 'STAS 1010710-0; STAS 10107/5,2,9.4.91 STAS 3300/1,7; P10-88, Cap, 6, 7,8, iat STAS 101070-00; STAS 10107/1,2.3.4-01 P1086: Cap. 11 et. Fig. C.1.1. 69C.1.1. Se considera structuri in cadre acele structuri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza preluarea $i trans- miterea integrala la terenul de fundare a incarcarilor verticale si orizontale ale constructiei (fig. C.1.2). cop + fm oom = 1 | se Ba ca in sensul prezentului Cod, se intelege prin “cadre cu panouri de umplutura’, solutiile constructive la care structura in cadre conlucreazé din punctul de vedere al rezistentei si/sau al rigidi- tatii cu perefi din zidarie sau din alte materiale, care modifica semmnifieativ comportarea cadrului C.1.2. Conditia (1.1) limiteaza superior raportul intre laturile sectiunii transversale a stilpilor. Aceasta limitare este dictata de domeniul de aplicare al prezentului cod. Stalpii lamelari si peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elemente specifice de comportare si calcul (deformatia limita a betonului comprimat, comportarea la compresiune excentrica oblica ete.), care nu pot fi extrapolate cadrelor curente. Pentru aceste tipuri de structuri se vor aplica actele normative specifice. _C-1.3. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferentiat in raport cu zona seismica in care este ampla- sata constructia. Clasificarea nu subintelege neaparat un anumit tip de comportare din punctul de vedere al ponderii diferitelor actiuni, ci, de la caz la caz, serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice. 70 | 2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU C.2.1, Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii, prin stabilirea capacitatilor de rezistenta proportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentri- citatii intre centrul de rezistenta gi forta seismica rezultanta). €.2.2. in cazul constructiilor cu bovindouri, daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale, grinzile (in consola) de sustinere se vor dimensiona gi la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti pereti. C.2.3. Conditiile de rezistenta se refera la: a) preluarea i transmiterea incarcdrilor gravitationale b) realizarea efectului de saiba orizontala rigida. Alcatuirile care pot determina reducerea sensibila a rigiditatit sau rezistentei, in plan orizontal, ale plangeelor sunt, in special, cele corespunzatoare plangeclor realizate din elemente prefabri- cate. Masurile pentru asigurarea acestor plangee a rolului de saiba orizontala sunt, de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm., armat cu plase gi/sau prevederea de centuri pe contur, prevederea de detalii care si asigure transmiterea sigura a lunecdrilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. Deasemenea, dispunerea unor goluri mari in plansee, sau in zonele "sensibile”. (fig. C 2.1) este de natura sa reduca vigiditatea gi rezistenta saibei. Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de actiunile seismice, care apar in gaibele orizontale realizate de plansee, este o problema dificila, care implica un grad ridicat de incerti- tudine. Calitativ se constata ca, la structurile regulate in cadr: avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor, solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altor sisteme structurale, cum ar fi cele cu pereti structurali rari nsau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). Data fiind dificultatea determinarii riguroase a eforturilor maxime din gaibe, sunt de preferat intotdeauna solutiile de alcatuirile clare, cu plangeu la acelasi nivel pentru toata cladirea, goluri cat mai mici (amplasate la interior) ete. Fig. C 2.1. Exemple de goluri in plangee (saibe) amplasate defavorabil C.2.4, Cadrele care marginesc casa searii pot avea o rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare, la jumatatea inaltimii etajului, pentru rezemarea podestelor, precum si conlucrarii cu peretii de umplutura. in, zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot consti- tui scarile si peretii golurilor de ascensor. in cazul actiunilor seismice, zonele cu rigiditate sporita se incarcé mai mult decat cadrele curente fiind, astfel, expuse unei deteriorari pronuntate si deseori, necontrolata. in scopul evitarii sau diminuarii acestor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi: ~ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nive- lului inferior, cu rosturi fata de stalpi; ~ aledtuirea peretilor golurilor de ascensor si se facé astfel incat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. in acest sens, se pot prevedea rosturi intre pere(i si plangeul superior, la fiecare nivel, C.2.5. Punctul (b) se refera la: + asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor, in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92, astfel ineai in cazul unor cutremure puternice deplasarile in planul 72 peretilor s4 nu conduca la avarierea pronuntata a acestora; prevederea unor masuri de aleatuire care sd limiteze degra. darea peretilor de zidarie si s& impiedice prabusirea lor (centuri si samburi din beton armat la peretii cu inaltimi sau cu lungimi mari, la calcane, aticuri inalte etc.); ~ realizarea de detalii adecvate de prindere de strueturé sau de asigurare a rezistentei gi stabilitaii elementelelor prefa- bricate (panouri de fatada, frontoane si pereti de inchidere la hale ete.); ~ distribuirea cat mai simetrica in plan a peretilor care conlucreaza cu cadrele, limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre; , ~ relizarea unui raport intre capacitatile portante gi rigiditatile cadrelor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea de catre elementele cadrelor a eforturilor generate de interac- tiunea cu peretii, eviténdu-se pericolul unor avarii locale. C.2.7. Rosturile de, dilatarefeontractie gi rosturile seismice nu traverseaza fundatiile; rosturile de tasare trebuie sa separe complet intregul sistem structural al constructiei, prin urmare si fundatiile. Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92, pet.4.4.4, 3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE C.3.1. "Cerintele de performanta structurala” constituie o par- te din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89. Se intelege prin ‘sistem structural’ ansamblul de clemente care indeplinese functia de a prelua gi transmite actiuni (incarcari gravitationale, din vant, tasari diferentiate, actiunea seismic etc,). in mod general, sistemul structural are trei componente principale: + suprastructura; + infrastructura si fundatiile; * terenul de fundare.C.3.2, Metodele de analiza structurala sunt metodele de deter- minare a eforturilor gi deplasarilor in punctele caracteristice ale diferitelor componente ale sistemului structural. Ele au diferite grade de complexitate dupa modul in care reflect caracterul real al comportarii sistemului. Astfel, de exemplu, raspunsul structurii la actiuni seismice are, in general, un caracter spatial, post-elastic si dinamic. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice, pentru structurile in cadre din beton armat, functie de modul in care este modelata actiunea si de fidelitatea modelarii raspunsului au grade cresciitoare de complexitate de la (i) la (v) dupa cum urmeaza: @ — Calculul static elastic, plan, al fiecarui cadru, la incareari seismice orizontale (conventionale) determinate pentru mo- durile proprii de vibratie semnificative, conform Norma- tivului P 100-92 (pet.5.3); Gi) Caloulul static, elastic, spatial al ansamblului supra- structurii la inearcarile seismice orizontale, similare celor de la pet. (i). Calculul pune in evidenta efectele de torsiune generala precum si modul in care participa fiecare cadru, ce intra in alcatuirea suprastructurii, la preluarea fortelor seismice totale de nivel; . (ii) Analiza dinantica liniara, plana sau spatiala, a structurii la actiunea seismica modelata prin aceelerograme (inregis- trate sau generate artificial); . (iv) Caleulul static sau post-elastic la incareari seismice orizontale ce cresc monoton si la incareari gravitationale constante; (v) Analiza dinamica post-elastica Observatii 1. Metodele (iv) si (v) se pot aplica, in’ principiu, atat structurilor plane cat si celor spatiale, rezultand o diversificare corespun- zAtoare a metodelor de calcul. Totusi, in practica, pentru exprimarea conditiei de plastificare a sectiunilor de beton armat solicitate spatial (stare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel inca: metodele de calcul Post-elastic se aplicd cu precadere structurilor plane. 14 2, Metodele (i) - (ii) se incadreaza, conform Normativului P100- 92, in "Metode de proiectare curenta (metoda A)", iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda BY". Ceringele ¢ si d se referd la necesitatea de a alege metode de calcul gi analiza, diferentiat pentru diferite categorii de con- structii: pentru constructiile curente - metode curente, simplifi- cate, de calcul; pentru constructiile cu inaltimi, deschideri, ineareari, forme deosebite, amplasate in zone cu seismicitate ridicaté sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la incercari sau studii analitice speciale, 4. PROIECTAREA PRELIMINARA A. ELEMENTELOR STRUCTURALE C.4.1. fn evaluarea inedrearilor verticale, la predimensionarea structurii, se pot admitd simplificdri/aproximari privind distributia acestora in lungul riglei. fn cazurile curente se pot extinde uncle schematizari ale incarearii ca o sarcina uniforma gi in calculele de dimensionare/verificare la momente incovoietoare; pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizari ale incarcarii nu sunt admise. C.4.2. Conditiile de la pet. 4.2.b. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de nigla (din considerente arhitecturale, inglobarea termoizolatiei ete.) se vor lua masuri care sé permita turnarea in bune conditii a betonului, Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4.1 si 4.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise; pentru a asigura o buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare, raportul intre laturile sectiunii transversale se recomanda s4 nu depageasca limita: hh <2 (C.4.2) 5C.4.3. Nu s-au precizat conditii privind forma sectiunii de beton a stalpilor (b/b); in cazul structurilor in cadre fara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal, pereti etc.) se reco- manda sectiuni cdt mai apropiate de forme patrata sau circulara, C.4.3.. Daca stalpii pot fi considerati incastrati la capete, conditia 4.4 devine: Hhs4 (C.4.3) unde: H = inaltimea stélpului. 5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE C.5.1.1. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale determina in elementele componente si deformatii de torsiune. Torsiunea generala a constructiei induce in stilpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor (8,, 0.) provoaca deformatii de rasucire in riglele de pe directiile "y" respectiv "x". Se admite cd efectele acestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum gi a faptului ca sunt rezultate din conditii de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditii de echilibru intre incarearile exterioare si eforturile in structura. Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a efortu- rilor este relativ redus intrucat rigiditatea la torsiune a elemen- telor liniare din beton armat sade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul ID). Efectul spatial realizat, prin legaturile orizontale create de plangee depinde de modul de aleatuire al acestora (saibe rigide, saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor), C.5.1.2, Calculul eforturilor sectionale sé recomanda a fi realizat cu programe de caleul automat; astfel, pe langa posibili- tatea utilizarli unor procedee avansate de caleul, se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elemen- telor, 76 ©.5.1.3. Echivalarea incaredrilor gravitationale pe deschiderea riglei va respecta si conditiile date la pet. C.4.1 si C.6.1.7. 6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE C.6.1. Stabilirea diagramelor infigurétoare (M si Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezis- ten{a necesara cait gi o dirijare favorabila a mecanismului struc- tural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice. Stabilirea diagramelor infasuratoare se bazeaza pe cerinjele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri, precum gi evitarea cedarilor premature la forta taietoare. C. 6.1.2.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se consi- dera ca valori minime efectele corespunznd solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de incarcari. Pentru aceasta se vor considera toate ipotezele de incdrcari plauzibile precum si efectele din actiuni seismice pe directiile principale ale constructiei. Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (445°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor, pentru aceste situatii de solicitare, realizandu-se indirect). Pentru constructiile la care stiilpii au scheme statice de console verticale (hale) ete, verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie. C.6.1.5. Stabilirea momentelor de dimensionare a stalpilor cu relafia (6.2). este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi si dirijarea acestora in riglele cadrelor. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirmat realizarea dezideratului mentionat. Trebuie mentionat ca in cazul considerarii comportarii spatiale a structurii, prin plastificarea riglelor de pe ambele directii, stp sunt solicitati la compresiune excentrica oblicd corespunzator momentelor capabile ale riglelor; pentru acest nivel de solicitare, 1Piestificarea stélpilor mu este evitata prin calculul eu relatia (6.2). Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zoe Plastice in stalpi este determinat de relativa imprecizie ca cars este determinata forta axiala pe sectiune, care intervine oa Pondere insemnata in calculul momentului capabil. Unele dintre componentele fortei axiale, greu de cuantificat in calcul, sunt efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (afectul indirect 5N), actiunea seismica verticala ete C.6.1.6. Avand in vedere pericolul cedarii casante la forta taietoare a stalpilor, pentru dimensionare s-au considerat, fortele taietoare asociate momentelor capabile. Este necesar ase preciza ch, fata de eforturile de calcul rezultate din calculul prin motoda admisa in Normativul P100-92, de regula corectiile (nevesare pentru a tine seama de réspunsul "real’) privind fortele taictoare m stélpi sunt mai mari decat ale momentelelor incovoietoare, Nerificarea la forta taietoare in sectiunile de incastrare stalpilor va considera enditiile de calcul specifiee zonelor de apuritie a articulatiilor plastice. C.6.1.7. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnifica- tiva in determinarea momentelor capabile si stabilirea eapacitatil de deformare plastica a stalpilor. se impune stabilirea e&t mui Tiguroasa a valorilor de caleul, inclusiv a fortelor axiale extreme (Norge Nog) Forfa axiala determinata de incarcarile gravitationale aplicate pe rigle (in GF sau GS) este influentata de deformatiile axiale neuniforme ale stdlpilor (echivalente cu tasari de reazeme). Daca deformatiile axiale din stalpi la nivelul unei rigle (rigide) sent Buult diferite, pot apare modificari semnificative ale reactiunilor transmise stalpului. Acest efect nu poate fi considerat direct i pentru inearcarile gravitationale din greutatea proprie a plangeelor, care se aplica in etape, functie de executia nivelelor Fenomenul este influentat si de deformatiile de curgere lenta din stalpi gi rigle, precum si de deformatiile infrastructurii sac tasdrii fandatiilor. In aceste conditii complexe de comportare, 18 este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incareari gravitationale permanente sa se considere suprafetele de plangeu erente fiecarui stalp. f = cazul actiunii seismice, fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastifiare. Pentru stabilirea efortu- vilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice pe directiile principale ale eadrelor ortogonale (sau ale riglelor, im cazul cadrelor dispuse pe direc(ii oarecare). Similar calculului momentelor incovoietoare, nu s-a considerat explicit situatia acti- unii seismice pe directii oblice (445%, eu exceptia stalpilor de colt. Ipoteza plastificirii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stilp, posibilé in cazul unor golicitari seismice extreme be directie oblicd, nu a fost prevazuta. In literatura de specialitate, aceasta ipotezd nu este acceptata integral chiar in cazul actiuni seismice pe una din directiile principale ale constructiei, fiind operate reduceri ale efectului indirect 8N (afectat de coeficientul ¢=1-0.015 n,,, unde n,, este numarul de niveluri superioare i e caleul; n,, 2 20). ; pach, oe a efectului indirect, stalpii sunt solicitati la intindere (N < 0), modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil, fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre elemente. Pentru aceste situatii de solicitare s-a acceptat \simplificat) considerarea riglelor ea fiind articulate in dreptul stilpului solicitat la tntindere (superior §i inferior). Reactiunea acestora se va determina ca atare, pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor intingi. C.6.2. Conditia 1, 2 5/6 1, este bazata pe considerentele de la C 114. 0.6.4. =A i C.6.4.6. Nodurile interioare de cadru, solicitate predominant de incarcarile gravitationale, de regula ‘sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este suficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor. fn cazul nodurilor marginale sau de colt, 19daca riglele sunt puternic armate, pot fi semnificative verificarile Specifice nodurilor solicitate predominant de actiuni seismice, relatia (6.9) find inlocuita cu Qh = 125]Ms - Mg] / hg ~ Qs (C.6.1) unde: M, si M, sunt momentele din riglele de pe directia de calcul, cu semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse C.6.4.7. Conditiile de rezistenta la momente incovoietoare i forte axiale se considera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpului inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancovarea, Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitu- dinale si etrieri) din nod. Este cunoscut cd la cutremurele de pamant din anii 1977, 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre, cu toate ca, de regula, acestea nu erau verificate explicit orin calcul. In prezent, datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul P100 92 in comparatie cu versiunile anterioare, deci si a momentelor capabile ale riglelor, se majoreaza corespunzator gi fortele taie- toare care solicita nodul cadrului. 8. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATI C.8.1. in verificarile la starea limita de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de inearcari se vor considera rigiditatile sectionale (modulul de rigidita‘e) in conformitate cu Prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obtinute prin Programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton, armaturi) si a conluerarii dintre acestea, Este de preferat utilizarea de programe de calcul specializate care realizeaza integrarea curburilor ‘reale” pe lungimea clementelor. in cazul elementelor cu sectiune variabila (grins cu vute etc.) daca verificarea la starea limita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii, se va aplica procedeul de caleul 80 mentionat, in care pe Iungimea elementului se vor considera cel putin cinci zone (boltari) pe care se definese modulii de rigidi- tate sectional. Caleulul deformatiilor determinate de incaredrile verticale la plansee gi riglele cadrelor in general se poate efectua considerand xnumai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi principale sau stalpi) au deplasari mici. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe, deci in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii; prevederile din Cod precizeaz asemenea cazuri, care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. Elementele profabricate la care sectiunile de beton sunt zvelte (ca urmare a utilizdrii betoanelor de rezistenta ridicata etc.) sau la care o parte insemnata a incdrcarii verticale actioneaza pe o schema staticd cu legaturi articulate la capete, verificarea la starea limita de deformatie poate fi semnificativa pentru dimensionare. Daca schema staticd sau sectiunea activa se schimba tn diferile fazd intermediare, dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj, structura finala). Procedeul de | calcul mentionat, in care se considera moduli de rigiditate prevazuti in STAS 10107/0-90 pet. 3.9 gi 3.6.2, conduce la supra- evaluarea efectului curgerii lente a betonului asupra deformatiei finale; se poate accepta ca aceasta ipotez acoperitoare, compen- seaza efectul defavorabil determinat de contractia betonului din monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. C.8.2. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata sj de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazul actiunii seismice. Prin limitarea deplasérilor se urmareste asigurarea globala a unor cerinte ca: © limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplu- tura); * limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-A); * reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale intre 81etaje/cadre ea efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor inramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structu- rilor rigide cu_parter flexibil); + limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii poritiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajului/ cladirii prin avarierea exageratd a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor. Aceste cerinte globale determina si principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum si modul de precizare a conditiilor limita, C.8.2.1.b. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8.1, este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale structurii (perioade de vibratie, modu:i proprii ete.) $i al deplasarilor relative de nivel (A/H_). Deoarece in Anexa 1 sunt date valori diferite ale modulului de rigiditate sectionala, utilizate in caleulul eforturilor (pet.5.2.2), rezulta ca fiind necesara efectu- area calculelor statice pentru cele doua conditii de rigiditate ale elementelor. Pentru cazurile curente, cadre de inaltime mica sau medie, se admite considerarea modulului de rigiditate conform relatiei 8.1; in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglei se considera C.8.2.2. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura o stare complexa de ¢forturi; efectele specifice lunecdrilor au ponderea cea mai mare, Cazul general de deformare @ panoului de zidarie de umplutura prezentat in fig. 8.1. evidentiaza metodclogia de caleul in baza relatiei 8.3. Observatii: + fn fig. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive * Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunza- toare (4/-); * Caleulul deplasarii relative de nivel se poate efectua, in principiu, in orice panow al etajului 82 in anumite situatii particulare pot exista diferente intre valorile deplasarilor relative calculate in diferite panouri (deschi- deri) la acelagi nivel al cadrului. De regula caleulul deplasarii relative de nivel se va efectua intr-o deschidere interioara, unde efectul deformatiilor axiale in stélpi (din forta axiala indirecta 5N) este minim. 8.3. Deplasarile relative de nivel limita precum si fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica), sunt cele precizate in Normativul P100-92. Deplasarea relativa de nivel maxima, poate fi limitata superior fanctie de deformatiile limita admise de elementele de inchidere sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.). 9. PROIECTAREA PLANSEELOR STRUCTURILOR {iN CADRE C.9.2. Eforturile in saibele de plangeu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismica de cod si acceptand comportarea elastica a elementelor structurale, sunt de regula nesemnificative pentru dimensionare. Stadiul de solicitare post- elastic al cadrelor conduce la cresterea sitbstantiala a solicitarilor in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre. Un calcul riguros implica considerarea pentru fiecare nivel al stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice in structurd; variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbarea sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci si a modului de solicitare al saibei. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele de calcul biografie (aplicate pe scheme de calcul plan), permit determinarea fortelor de legatura cu gaiba (prin diferentele intre fortele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre). Posibilitatea cresterii solicitarilor in gaibe este sporita de existenta peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre. 8310. INFRASTRUCTURA SI FUNDATULE C.10.2. Realizarea unei infrastrueturi (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sd creeze legaturi supli- mentare (reazeme, incastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sistem de eforturi (momente concen- trate si forte de lunecare transmise prin plangeo). Structurile cu subsolul partial au, de regula, cote diferite de incastrare a stalpilor la baza. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate, in calcul se va modela cat mai fidel structura reala (suprastructurd-infrastructura-teren de fundare), inclusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare. Structurile in cadre se dimensioneaza astfel ineat, de regula, sa fie evitate incursiunile in domeniul pos:-clastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fiundatiilor. Pentru realizarea acestui deziderat, la dimensionare in gruparile speciale de incarcari, se considera eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. C.10.3. Dimensionarea fundatiilor, considerate ca elemente de beton armat, de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau, eventual, la nivelul terenului de fundare. in acest scop dimensignarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capatile din stalpi, sau la solicitarile transmise de infrastructura. La dimensionarea fundatiilor de stalpi, care la nivelul plangeului peste subsol au deplasarile crizontale impiedecate (subsol rigid), se vor considera momentele incovoietoare din secti- unile de la nivelul primului plangeu al subsolului. Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul P10-86, rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect), de regula acest tip de fundatie nu este adecvat, fiind necesare retele de talpi continui sau o infrastructura tip cutie rigida. Momenttele capabile ale stalpilor se calculeazé considerand rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%. & 11, ALCATUIREA SI ARMAREA C.11.1, Rezultatele analizelor dinamice neliniare efectuate pe un numér mare de structuri in cadre etajate, la care dimensiona- rea la momente incovoietoare respect conditiile date in prezentul Cod si Normativul P100/92, arata ca, la actiuni seismice puternice, in sectiunile de la capetele majoritafii riglelor apar articulatii plastice; aceasta impune lubrea de masuri adecvate pentru ductili- zarea zonelor de plastificare (limitarea valorii , asigurarea corespunzatoare la forta taietoare, evitarea flambajului armatu- rilor comprimate ete.). Conditiile constructive, date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 si in prezentul Cod, urmarese pe langé ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari reduse a modulului de rigiditate si rezistentei in articulatiile plastice. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistenta este de regula defavorabila sub multiple aspecte Principalele prevederi de aledtuire a riglelor de cadru sunt date in STAS 10107/0-90 la pet. 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, Anexa J ete. si nu au fost reluate in prezentul Cod. Precizarile suplimentare de la pet.11.1 au urmatoarele ratiuni: - in situatiile in care momentele incovoietoare din incarcari sravitationale sunt comparabile cu cele din actiunea seismic este posibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sd apara in deschiderea acesteia, nu langa reazeme. Aceasta situatie conduce la formarea, in final, a 3+4 articulatii plastice intr-o deschidere, cu cerinje mari de ductilitate si forte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade distanta 1,). Pentru evitarea acestora se recomanda ca, prin dimensionarea gi dispunerea armaturilor de rezistenta de la partea inferioar a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei M,,,), sd se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive in sectiunile de plastificare la momente negative (pe © deschidere s4 apara doua articulatii plastice). - Pentru a controla eat,mai bine formarea articulatiilor plastice in riglele de cadru solicitate predominant din actitini seismice 85este de preferat armarea cu bare drepte; armarea cu bare drepte si bare inclinate este specifica grinzilor incarcate gravitational. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din ratiunile prezentate in aliniatul precedent), acestea se pot intrerupe in cmp, cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare si Verificarea atenta a diagramei de momente (pozitive) capabile. La partea superioara cantitatea de armaturé trebuie variata prin intreruperea calaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. C.11.1.a; dimensionarea armaturii de la partea Superioara in cémp trebuie sa considere momentul precizat in fig. C.11.1.b, ~ Daca nu se poate evita armarea eu bare inclinate, dispunerea acestora la marginea sectiunii transversale nu este recoman. data (in portiunile curbe ale armaturilor, asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate, care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire), ~ Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in farele interme- diare de ucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi armate cu ctrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat supra- betonare, daca inaltimea grinzii prefabricate (h,_,_,) este mica, nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la‘partea superi. ara), C.11.2, Condifiile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 ote Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitic lor plastice sunt obligatorii in sectiunile de incastrare (deasupra fundatiilor sau a plangeului superior al infrastructurii. lor rigide). Aparitia de deformatii plastice in sectiunile mentionate este Practic inevitabila; tindnd cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura 86 este afectata, s-a recomandat evitarea innddirii prin petrecere a armaturilor longitudinale in aceste zone, Aceasta recomandare este valabila gi in cazul innadirii armaturilor prin sudura (cu eclise, jgheab ete.), eare pot avea comportari necontrolate la solici- tari alternante in domeniul post-elastic. pela se cate afaik Sas tT ! ii TL Sapa *. CNM ey [eee es eo b | Fig. Oita Daca in sectiunile de incastrare ale stélpilor, armaturile nu sunt continui, ca in fig. 11.4, innadirea prin sudura este obliga- torie pentru barele cu diametre > 16 mm. Intrucat aparitia deformatiilor plastice pe inaltimea stalpilor, in cazul unor actiuni seismice de mare intensitate, nu poate fi evitata cu certitudine, innadirea armaturilor longitudinale cu diametre > 25 mm prin sudura este obligatorie. Innadirea prin suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 6.3.3. Modelul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudi- nale din fig.11.3 este curent aplicat in alte (ari. El prezinta avantaje privind comportarea si capacitatea de rezistenta a stélpului, dar si de executie; ca atare se recomanda adoptarea acestuia in practica proiectarii, In portiunile de graifuire a armaturilor longitudinale din stalpi, etrierii trebuie indesiti corespunzator conditiilor specifice zonelor plastice potentiale, fiecare bara longitudinala fiind legata cu etrieri sau agrafe. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etrieri se vor suda de barele longitudinale. 87