UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTI BUCURESTI . CATEDRA DE CONSTRUCTII CIVILE, INGINERIE URBANA $I TEHNOLOGICA -@: iv.dr.ing. MIHAI MANOLE ing. MONICA PANTELIMON Preparator univ.ing. LUCIAN PANA COORDONATOR LUCRARE: Prof.univ.dr.ing. MARIA DARIE CURS CONSTRUCTIH CIVILE PQ] - SURI G CONSPRESS Ha BUCURESTI 2000Titulari disciptina: Prof, univ. dr. ing. Florin Ermil DABLJA Prof. univ. dr. ing, Mihai VOICULESCU Conf. univ. dr. ing. Alexandrina PRETORIAN Redactor responsabil i consilier editorial: Vasile TAMAIAN ‘Tehnoredactare computerizata: ing, Lucian PANA, ing. Monica PANTELIMON ‘Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale Construcfiicivile: Acoperisuri cu pante mari: curs / Maria DARIE, ‘Mihai MANOLE, Monica PANTELIMON, Lucian PANA Bucuresti, Conspress, 2000 114 pag. si 29 plange ISBN 973 ~ 9570-5 -6 L. DARIE, Maria Il, MANOLE, Mihai IIl, PANTELIMON, Monica IV. PANA, Lucian, Redactarea manuscrisului si desenele au fost executate la CATEDRA DE CONSTRUCTII CIVILE, INGINERIE URBANA $I TEHNOLOGICA Tiparirea s-a facut in ateli comanda nr. 661 / 63 le U.T.C.B sub 28 ianuarie 2000 CONSPRESS Baul. Lacul Tei nr. 124, sector 2, Bucuresti Tel, (01) 242 27 19/ 183 ep +Introducere Cursul de “Construct civile” are ca obiectv principal familiarizarea stuéentiior cu fo serie de cunostinte de baza, privind concent. stittiet, proiectarea, alcdtuirea constructiva $i utlizatea rafionai8, optima a elementelor de constructic si @ grupari acestra in subsisteme gi sisteme constructive. Conceptia, proiectarea si realizareafiecarui subansamblu, clement sau component al constructiei sunt exprimate in cadrul cursului de “Consirucit civile” pe bara exigentelor si criterilor de performanti, necesar a fi respecate, pentru satisfacerea optimi a cerinfelor utilizatoilor, ta nivelul cladirit in ‘ansambl, consideraté ca sistem {n cadrul unei cladiri acoperisul este subansamblul constructiv, amplasat la partea superioara, care face parte, impreuni cu peretii exteriori, din subsistemul anvelopa {inchider), Rolul principal al acoperisurilor este de creeare a unui media interior protejat fata de cel eiterior. Acoperigurile sunt elemente separatoare si, in acelasi timp, de contact ‘permanent cu. mediul ambiant, indeplinind rolul principal de bariera eficace contra agentilor agresivi ai mediului exterior: variati de temperatura, umiditate, ploaie, zipada, vin, zgomot, praf, noxe etc. Pentru tndeplinirea acestor functiuni, clementcle structurale de rezistent) $i nestructurale ale acoperisurilor trebuie s& satisfac o serie de exigente de perforant privind: stabilitatea si rezistenta, durablitatea, sigurana la foc, ctanseitatea, contortl higrotermic si acustic ete. Aleatuirea subansamblulul acoperis se stabileste in corelare cu-funetiunile pe care trebuie s& Te indeplineasca si cu exigentele de performanta impuse, tindnd cont de comparimentarea clad, structura de rezistenf a constructei, aspectul ahitectural dort, canttatea de precipita din zond ete Principial, subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale, diferentiate prin fumnetiunile pe care le indeplinese: ‘© invelitoarea, cu rol de protectic hidrofuga: © termoizolatia, cu rol de protectie termicd contra aportului de cildura, inclusiv datoritd insoritii puternice din timpul verii si a pierderilor de caldura din timpul ‘+ structura de rezistenga a acoperigului, care poate fi plangeul ultimului nivel sau 0 stmcturd speciala, denumita generic sarpanti, ‘= clemente accesorii, asociate acoperisulu, cu rol de colectare si evacuare a apelor meteorice, de inchidere perimetrala, de evacuare in atmosferd a vaporilor de apt, de iluminare etc. 2 Lucrarea prezinta aspectele teoretice si aplicative privind rezolvarea acoperigurilor cu ante mari, destinate constructilor civile gi este structurata in opt capitole, care cuprind: © formelé in plan ale acoperisurior cu pante mari, «© pantele necesare a fi asigurate la acoperiguri; ‘© tipurile de invelitor, clasice si modeme, utilizate la acoperisurile cu pante mari, ‘© prezentarea tipurilor de sarpante pe scauné rezolvate din lem rotund si ecarisat sia sarpantelor pentru poduri mansardate; «© proiectarea sarpantei conform normei de calcul a elementelor de construct dirt lemn (NP 005-96); ‘© solufii pentru iluminarea gi ventilarea podutilor; clemente pentru evacuarea apelor meteorice de pe acoperisuri ~ jgheaburi si burlane, in partea finalé a lucririi se prezinté un exemplu de calcul pentru o sarpanté pe scaune amplasata pe ziduri longitudinale. In cadrallucrarii sunt prezenate tre anexe care contin: ‘© sortimente de material lemnos utilizate in constructii: * extrase din standardele privind actunile in construct: incarciri date de zapada si de vant, © caracteristicile fizico-mecanice ale diferitelor specii de lemn utilizate in constructii. ‘incarcari_ permanente, Prin continut si mod de prezentare, lucrarea este ula gi inginerilor constructori din proiectare si exceutie, in cadrul activitatii de perfectionare a cunostintelor in domeniul constructilor civile si de implementare a noilor solutit tehnice si prescriptii de calcul in practica curenta AutoriiCapitolul 1 FORMA iN PLAN A ACOPERISURILOR Forma acoperisurilor se determina in functie de configuratia in plan a cladirii si de ele de plasticd arhitecturala. Pentru constructile cu forma in plan dreptunghiulard, acoperisurile se rezolv cu patra ape (patru planuri de scurgere, fig. I1,a), cu dou ape (fig. 1.1.6) si miai rar intro singurd pants. Fig. Ll, ACOPERISURI PENTRU ‘CONSTRUCTH CU FORMA IN PLAN DREPTUNGHIULARA: a ~ cu pare ‘ape; B ~ eu doud ape; I~ conturul ntrion a lar Pentru cladirile cu forma in plan T, { sau I, configuratia acoperigului rezulta din imersectia planurilor de scurgere a apelor pe acoperiguile diverselor parti ale constructei (fig. 1.2) La un acoperis se disting urmatoarele elemente semnificative (fig. 1.3) © picétura, vonturul format de linia cea mai de jos a acoperisului, in general orizontalé, © coama, intersectia planurilor de scurgere, de la care apele se indepirteazs; ‘coamele pot fi orizontale sau inctinate; © dolia, intersectia planurilor de scurgere spre care se adund apele; © streasina, partea de acoperis care depaseste zidurile exterioare ale constructii; © tabachera sau fereastra Velux, clementul de constructie cuprins in planul acoperigului, care servese la iluminarea podului sau a spatiului mansardat de sub acoperis © lucarna, elementul de constructie amplasat peste planul acoperisului, care serveste Ja iluminarea podului La cladirle cu forme in plan complexe (fig. 1.4) geometria acoperisului (pante | intrsectii de planuri, scurgerea apelor) se rezolva in functie de dimensiunile in plan alk diferitelor parti ale constructiei, de panta impusd invelitori si de eventualele condigi impuse de amplasament (existenta unor construct invecinate). Fig. 12. FORME DE ACOPERISURI pentru construc eu planul i form ‘b= pentru construct cx planal le forma de C3 € ~ pentru constrctit & ‘lanl tn forma de dubla T: dolla: $= streayina; 6 ~ tabachera 80. fereastra VelasR ‘orm wh a6 aw (Ps, GEOMETRIA ACOPERISURILOR LA CLADIRI CU FORME COMPLEXE IN PLAN: a~ ta clint ‘oat; bla ld amplasatelacalanul unt construc existent; I~ cute interior 2 -consrucie ‘eis le calean a sa; 4 La stabilirea formei acoperigului se respect conditia ca pantele tuturor apelor si fie gale; im acest caz intersectile apelor sunt in proiectia orizontald bisectoarele unghiurilor formate pe linia de contur (a unghiurilor formate de urmele planurilor apelor pe un plan orizowal, v. fig. 1.1 $i 1.4). Lao clidire cu forma in plan complicata, aleatuitt dintr-o serie de dreptunghiuri, se rezolva fa inceput acoperisul in zona celui mai mare dreptunghi, racordénd apoi la acesta acoperigurile dreptunghiurilor mai miei (v. fig. 1.2 si 1.4). Fig. 5 ACOPERISURI CU Ne le 5 pm PANTE INEGALE: a ~ tn cazul a. damplasiil asimenice a sdalul longitudinal bn cazalpociiondit rims reazem la dstanta 13) iar in figura 1.5.6 Panta apei dinspre fronton este impusd de gsirea unui punet de rezemare pentru intersectia celor dow’ coame inclinate cu coama orizontala.Capitolul 2 PANTELE ACOPERISURILOR Panta necesara scurgerii apelor depinde de tipul invelitori; in tabelul 2.1. sunt indicate valorile pantelor acoperigurilor pentru principalele tipuri de invelitori PANTA ACOPERISURILOR Tabel 2.1 [ie Pants (emi | ort, Natura invelitorit t canes ‘minime_ ‘uzual maxime_ [7 Tied aegie ase { 8) soli: } PP Zejeate simp « | ms | 25 {| eateate dbl _ ss | ssi | 275 |, [revit 1 ase, as | so. | 10 | Loess 3s__| as | 0 | yapaRaMac | ype sta as | ss.10 | 30 | + profi xo | ws | is _} eFoiae 351 36.50 | 9] tes [Prat plant bia up LINDAB | || peut orzonalesimplesvericale dub, |__ 15 | 30,60 3 | a (REtRi otonai fecal Poe 7 | [ebmonits insole sau cu ie [5.375 vertical | |___ [eta comige gi bruni (profile cu falurt 2 5.10 | vertical | [EPrebi onda ip fil LINDAB, 35S [vera Si sind: | avindout seas | _m.180 | serical_} jo ‘ine sau ma mae saa $0 [60-110 | vertical { Tnveliton’ din plici bituminoase: bo | 6 |arplane; 35 | 45.175 | vertical | © [bronduiate 10 | 15.40 | “Yoo ‘Observatie: Pantele invelitorilor clasice sunt conform STAS 3303/2-88, Pentru inveitorile moderne pantele sunt date tn conformitatecu agrementele tence su cataloagele de produs. Se recomanda folosirea pantelor uzuale; pantele minime se admit la acoperiguri eu suprafete reduse, la acoperiguri cu painte peste valoarea uzuald, péna la valoarea maxima wy yecesare mistri speciale de montare si prindere a elementelor de sarpanta si de Capitolul 3 TIPURI DE INVELITORI 3.1. INVELITORI CERAMICE, {nvelitorile ceramice clasice sunt realzate din tile sau olane. ‘Tiglete sunt clemente ceramice plane, realizate ca figle solzi (neprofilate) sau tig profilate Tiglele sole! pot fi cu agezare simpla (plansa 3.1) sau dubla (planga 3.2). As {idlelor solzi se face pe sipci cu dimensiuni stabilite prin calcul, dispuse paralel cu streas la distanje maxime de 150 mm ,cénd agezarea tiglelor este simpla gi la 250 mm, cénd 35° 10.0 32.0 [ eal 10.5 315 [Tet pote 25°...30° | 46,6...57,7 9.0 33,0 [530° >STT 80 34,0 Etansarea suplimentard a invelitorii, necesara in cazul unor pante reduse sau la acoperigurile mansardate se realizeazi cu folie din material plastic, dispusa pe caprior (v plansa 3.7, detalite d, f si h). Pentru asigurarea ventilirii spatiului de deasupra foliei gi pentru a permite scurgerea eventualelor infltraii de apa, peste folie, in dreptul c&priorilor se dispun sipci longitudinale cu dimensiunile minime 4,848 em, In tabelul 3.2 se dau indicatit privind modul de realizare a invelitorii gi de fixare a tiglelor in functie de panta acoperigului1 ‘SOLUTI CONSTRUCTIVE IN FUNCTIE DE PANTA ACOPERISULUL Tabel 3.2. — SO nt 3 7 ta nee cz Fan a | Canuri particutare si solutii constructive 25.207 466.577 Poet a a i a - |Sistemul prezinta sigurangl din punct de vedere al, Tigle |30°---45° | 57,5... 100.0 jiroizoldri. Eventual se va foloi un stat defi we [aso oon. 1a ogee aie ser og genannten ae om 173.2 _cuie. Eventual se va folosi un strat de folie. — ee 17°.1.22° | 30,6...40.4 |e carton bitunat agezat pe astreal a Se | rate [22%--45" | 404.1000 fire ere re en es |i asm uno. aaa eee uc | !. 1 173.9. |Fiecare yigld va fi ixaté cu ci ene 1 "60° 1732 [Eventual se va folosi un strat de folie. Observatie: in zone cu vanturi pulerice tilele se vor fxa si la pante mai mici de 45° Indiferent de pant, se va folosi folie cdind podul este mansardat. Elementele laterale, coamele, tiglele din jurul doliei $i muchiilor trebuie fixate. 5.2.3. Rezolvarea invelitoril in zonele speciale ‘Stresinite se vezolva cu capriori aparenti (streasind aparenta ~ plansa 3.8, detalille a 4¥15) sau cu cipriori mascafi (streasina infundata — plansa 3.8, detalal c). Jgheabul poate fi parent sau mascat. fn toate cazurie, cel putin pe litimea streaginei se monteaza astereala pe care se fixcaza catligul pentru jgheab i eventual sortul de tabla de care se fixeaza ciocul dinspre perete al jgheabului, Detalul de streasind trebuie astfel conceput incat si permit subventilarea zonei de acoperis de sub invelitoare (planga 3.8, detalille a, b si c) Inchiderea spatiului de ventiatie se realizeaza cu o banda perforata, de aerisire-protecie. Termoizolatia peretelui si cea din pod trebuie st asigure o protecte termicd continua {in zona de intersect, pentru a se evita aparitia fenomenului de punte temic. Coamele se rezolvé cu ajutorul pieselor speciale tronconice, igle de coama, (plansa 3.7, detalul a), fixate cu mortar tip BRAMAC (planga 3.8, detaiul e) sau fixate cu cleme metalice (plansa 3.8, detaliul d). Clemele de fixare, in forma de Z. se introduc in rosturile dintre tiglele de coama si.se fixeaza cu cuie pe o sipcd de coamé. La montajul uscat, in zona coameloi, subventilarea acoperigului se asigura prin spafiul liber dinte tglele profilate Si figlele de coama. In cazul utilizarittiglelor solzi pentru invelitoare si atunci cand montarea coamelor se face cu mortar, subventilarea acoperisului in aceasta zona se asi prin prevederea unor tile speciale de coam, perforate. Dolile se realizeazi cu un clement de PVC stabilizat, in culoarea tiglei, care ‘monteazi pe un strat continua de asterealé (planga 3.8, detaliul/. Lajimea elementuluit dovie este de 40 cm si lungimea de 1,70 m; se monteaza incepsnd de la streagind, element din amonte petrecdndu-se peste cel din aval ] Pentru protectia impotriva patrunderii zApezii viscoite, intre elementul de dolie 4inle se dispune o banda din material impregnat, autoadeziv. Inchiderea laterala la pazie se realizeaz& cu tigle speciale “tigle laterale”, care fi stinga sau dreapta (v. plansa 3.7, detalul a). Aerisirea acoperisuritor in zona de sub invelitoare este necesard pentru a pres eventuala formare a condensului si pentru a reduce pericolul ca zipada si se tope timpuriu si s& patrunda in zona streaginit sub forma de gheaté. Ventilarea acoperisului reclizeazd in lungul pantei, sub invelitoare, prin prevederea unui gol in Iungul streasin acoperit cu o banda de aerisire perforata si a tiglelor de aerisie dispuse in primul, al dil sau al treilea rnd de la coami, fiind necesare aproximativ 10 tigle de aerisire/100 m* invelitoare (v. plana 3.7, detaliul a si planga 3.8, detaliul d). Oprirea ctderii zapezii de pe acoperis se asigura prin dispunerea unor tigh | peraztipada (v. plansa 3.7, detaliul a) sau a unor grilaje metalice montate pe suy introdusi sub tile (v, plansa 3.7, detaliul b si planga 3.8, detalile a, 6 i c). Numarul tiple parazapada, respectiv numarul de grilaje metaice se stableste prin calcul, in func | de panta acoperigului si de intensitatea inedrcaii cu zapada, 3.3. INVELITORI DIN TABLA {La constructilecivle,invelitorile metalice pot fi realizate: + din tabla de ofl, zincata, plana; | + din tabla de ofl, plana, cu straturi speciale de acoperire (tabli LINDAB); : din tabla tp tigla (LINDAB). 3.3.1. Invelitori din tabla plana de ofel, zincatt 1] Tabla plana zincatd se livreaz in foi cu dimensiunile 650x1000, 700x145) 7501500 sau 10002000 mm si ew grosimea de 0.36, 0,40, 0,45 sau 0.50 mm | invelitorile din tabla plana se executa numai pe suport continuo, realizat din ast de sednduri fn grosime stablita prin calcul, dar minimum 24 mm grosime sau pe strat ‘beion. Daca suportul este din beton sau mortar se va prevedea obligatorin intre acesta tabla un strat separator din carton sau impéslitura bitumate, lipite cu mastic de bitum. ‘Imbinarea foilor de tabla se face prin falturi simple sau duble, in picioare sau culed | ( plansa 3.9, detalile a, b,c sid). Falurile perpendiculare pe pant si cele de la dolii fi culeate, Falturle duble se executa la doi, la invelitorile cladirilor situate in regiuniPROFILATE ASEZATE PE SIPCI $1 ASTEREALA: ‘¢ ~ rewhare ta sreasind; b ~ recovare la coum: ¢ ~reclvare la dole; d ~ rezlare Ia cornisa zidita; e — vedere in plan; 1 ~ tigle} profiete: 2 ~ sit perpendicatare pe pant 5 sipelparteecu pana; 4 ~ foaie carton sau iret biumata; 5 ~ asterealt; 6 ~ ciprin| 4 cle din len: 8 pact din ima 28 20 cm: 9 ~olan de coamd; 10 gheab; 11 ~crlg entra igheabs 12 ~ sort din tablé. inci SM, 13 edrlig penta son: 1d~ mortar de iment waht 15-pond de coamd: Té-cuie $4 ma, L=100 mms : aes 17 ~ dolie din tabla incatt; 18 — agraft pentru fixarea foii de tabla pentru dolie; 19 ~ pana de} ’ doe: 20~ cosooabt: 21 — ancora din oc-beton:22-scoabé 12 mm 23~gort din tabla inca 5 city peninfcarea somal: 25~agrafa penta aren yor; 26 dba din lm sd eal plastic i teguraburi sou Bolas tmpuscate; 27 perce exterior din ire de cdma} lace! cu termotcolae din poitien: 28 centurd din beton armat; 29 ~ plansen prefabrca 5a termolzolale tn pod 31~pardoseal jn pod. OBSERVATIE: Coele din parante se refer la tight prsate, penta care escoren exe identot cu con de la cel ravePlansa 3.7. INVELITORI DIN TIGLE DE BETON (tip BRAMAQ: 4 ~ moterate uilizae: b ~ deta de invetoare cu climp curent, din figle solzi, asezate simplu, fard folie de ctangare:d- dtl de inveltoare in chp caret, ‘in tiple ste, asecate simpla, cu folie de etansare; ¢ ~ detaliu de invelitoare in camp curent, din tigle solzi, asezate dublu, faird folie de etansare; f - detaliu de ineltoare in cmp caren dn ite soi, asczte dublu, cu folie de etansare; g — detaliu de invelitoare | in cimp curent din jigle profilate, fari folie de’ ctangare; h~ detaln de invetoae in camp erent, din tigle profilate, cu folie de etansare; i — plan Inveltoare din tite sod aseate simpli Inveltoae ingle soll agecate dbl 1 ~| normali; 2 - figla profilata de tip Alpina; profiad tp Romana: 4~ itd sot dubl: 5 fila coama; 6 — tigla solzi de aerisire; 7 — "gia profilata de crise: 8g soll de sreasind: 9~ gl sti de creastt; 10 — figit laterald stanga; 11 — figla parazipadé; 12 — sipcl pentru agdare tigle; 13 cipro: 14 ~ consold-metalicaparecipadd; 15 spe petra aerisireparalee cu pant; 16 folie de tangres 17~ ipl dab tango: 78 il dba ee eePlansa 3.8, DETALIU LA INVELITORI DIN TIGLE DE BETON (tip BRAMAQ): ‘@~detal streasind aparenta fa Invelitoare din ‘igla profilata, ard folie de exansare; b— dealia sireasind aparentd la invelioare din igle soli ‘asezate dublu, cu folie de etansare; c ~ dealin | streasind infundatd, la invelitoare din iglé rofilaa, cu folie de etansare pentru acopers ‘mansardat; d ~ detaliu coamd cu clemd de ‘wrcimen: f= dtala doles 1 ~ tg ste 2 tile prolate: 3» spel pena agiare il $= elprlor: 6 jgheabs 7 cdr gheab; 8 - suport metalic grilaj; 9 - gritaj] metalic parazipadd; 10 - banda de aerisire si| = py Provectie: 11 = plangew din Beton arma eurnat ‘mono sau din elemente prefabricate din bton| srmat: 12 - cosoroabas 13 = ancora) din oe Nan beton: 14 ~scoabt $ 12 mim; 15 - trma:aie| in pod: 16 pardoscala in pod; 17 cenurd din betom armat; 18» perete exterior din zidrie de ‘carimida pleat cu termotolate dn eton si polsiren expandat; 19" gt de steasind| 20 = spct pentraaersreparalele cu pan: 21 ~ folie de ctangare; 22° sort din tbls 23>" graft pentru fvarea sou 24--astereald glu pent inchider strcesins 25- spot verticale 48:28 dgpuse de o pares de ala a edpriorutl entra fsareaelementlr] de tnchidere ta seas 26» asterealé pena inchiderea verticala a streasinei; 27 - protectie} ¥ vertcla la sreayind; 28" ~ pacie din tbls] 29 termoizolaiedspust re elprion 30 barierd contra vaportor de apt: 31 ~ ie coum; 52° clema de fcare; 33 ~ spc de coamd; 34 - distantier; 35 - figli de aerisires 36- element de etansare la coama; 37 ~ pand de” 5; 38 = cule 6 5 mum L = 100- minh 39 mortar tip Bramac; 40 - folie PVC pentru dolie; 41 - pand de dole,| vanturi si precipitatii puternice si cnd panta acoperigului este mai micd de 15%. Faljurile pier vor b preci ce al rate pan. Flues ng eu chit e mini, nate de af strnse. J Foile de tabla se prind de astereala cu agrafe (copci), de 30...50 mm litime, |confectionate din resturile de Ia croiea table invelitori si avand lungimi corespunzatoare pula de fal la care se folosesc (plansa 3.9, detalile e si «80. mm pentru falt simplu culcat i falt dublu; 5 120 mm pentru falt simplu in picioare. | Fiecare agrafa se fixeazil in suport cu doua cuie pentru tabla (cuie cu floare lata). Se recomanda ca prinderea foilor de tabla s& se facd cu cel putin dout sau tri agrafe 5c flecare laura, atfl ca distanga tne agrae s8 nu depaeascd 40 cm (plansa 3.9, detalud Pf enzlin cae se rmareie un aspect rhitestonic mai dcosebit frien piciore ‘e realizeaz& cu forme speciale (plansa 3.9, detaliul g) sau cu sipci de lemn (plansa 3.9, Ioralitl j). fe Sreasna lo iver catalase execu similar esr eu til, rin dspunerea 60% d ~ detaliu de invelitoare ta sireasind aparents: pee detaliu de invelitoare la coamd; f — detaliu de dolie cu plact de dotie taiate din plicl normale; fetal de dole cu plc! normale incrucigate; h sii ~ dealt de streasind ta fronton; 1 ~ plac tip arteavisibld a placi; 3 ~ parteaplacti care se acoperd de placa urmatoare; 4 - band ‘cule de fivare a pldcilor; 6 — felt; 7 astereald; 8 ~ cdprior: 9~ astereala gelultd si profile 10 zond geluid si eventual proflat a cipriorulul; 11- jgheab; 12 ~ cérlig pentru jgheab: 413 pli penira primal rind cu aripile tate: 14 ~ sor din rabtd sau din pollvinil; 15 ~ pace din scindurd geluité: 16 ~ sipcd pentru inchiderea rostlul; 17 — cosoroabi; 18 — scoabé $12 mimi 419 ancora) din ofel-beton; 20 alpa; 21 —foate carton sau pinch bitumatd; 22 — pardoseala t pod: 123 termolzolate in pod; 24 — planseu din elemente prefabricate de beton armat; 25 ~ percte exterior din tidarle de cdirimida placat cu termolzolaie dn polistien expandat; 6 ~ foaie normald inioarsi pe versantul opus; 27 ~plest de coamd (1/3 din placa normald); 28 ~ pand de coamd; 29 ~ euie 45 mm '00 mm; 30 ~foale suplimentard de felt; 31 ~pldci de doll, obfinute prin tereaplacitor normale: 432 distance tdiat din placd normali; 33 ~ pasie din tabla; 34 ~ termoizolayle (a zi de fronton: 135 centurd din beton armat; 36 ~slped oprtor: 37 agrafa pentra ficarea paziel din tabla.PkIP Sees ee _ 7 Stratul suport ta javelitorile cu bardouri este continuu, realizat din astereala de seinduri, panouri din fibre de lemn sau din placaj. Se recomand& ca materialul lemnos s& fie bine uscat, fird aspertati si fixat rigid pe cdpriori intrucdt orice deformare locala a asterelei compromite inveitoarea. Primul strat al invelitori este realizat din felt, care se pozeaz’ pe toaté suprafata || asterelei. Agezarea feltului se face in straturi orizontale succesive, prin derularea suturilor, {_pozarea Picindu-se de la streaind spre coama. Primele straturi se suprapun pe cel putin 10 cm, iar urmatoarele pe céte 5 cm. ‘Montarea bardourilor incepe de la streasind prin asezarea unui rand de plecere, | slatit din bardouri cérora Ii s-au that aipile. Réndurile urmaoare de bardouri se pozitioneaza astfel incdt se realizeze un decalaj de jumatate de aripa intre dowd rinduri | succesive. | Fixarea bardouriorse face * ficcare plac eu ete 5 cuie (planga 3.12, detaliul 6) la acoperiguri cu panta < 60° | * iecare placa eu ete 10 ene (longa 3.12, dealialc) la acoperguri cu panta > 60", | Siresinite se rezoWva ca la invelitoile cu figla, peste stratul de felt aplicandu-se un ' profil din tabld galvanizaté. sau-din polivinil (sor), fixat cu cuie, pentru susfinerea | jgheabulu (planga 3.12, deralal 1 Coamele se ralizeazaastfel | « partea superioara a bardourilot de pe ultimul rand de pe un versant se intoarce pe | cellaltversant si se bate in cuie plansa 3.12, detaliule); | # se monteaza piese de coama, care se obfin din tierea placilor de bardou in tei, corectarea colturilor prin taerea oblicd si indoirea (eventual la cald) dupa panta celor doi versanti (planga 3.12, detalul e) ‘+ montarea pieselor de coama se incepe dinspre partea opus® vinturilor dominante sau dinspre partea de jos a coamei, in eaplama; + fiecare piest de coama se fixeaza cu cdte un cui de fiecare parte @ coamei Doll se pot realiza in doua variant: + cu piese speciale de dolie, tite din plicile de bardou, care se montewza incepdind de la streasind prin suprapunere gi fixare cu cuie. fn prealeil, n zona dali, pe latimea de 1,00, m se aplica, prin lipire gi batere in cuie un strat suplimentar de felt. invelitoarea din bardouri se croieste dupa forma doliei si se lipeste pe 0 latime de minimum 8 em (plansa 3.12, detail fi * prin incrucigarea alternativa a placitor de favelitoare de pe cei doi versanti; si in acest caz, in prealabil se monteaza un strat suplimentar de felt (plansa’ 3.12, detalilg), La fronton, in functie de latimea streasinei, inchiderea se poate realiza: * prin scoaterea in consold a asterclei, maximum 15 em si dispunerea une pazii eu Jicrimarrealizati din polvinil sau din tabla galvanizat® (plansa 3.12, deraliulh); ‘prin prevederea unui caprior, in cazul streasinilor cu lajimea 50...100 em, dispunerea unei pazii verticale din tabla zincata sau din polivinil,fixat& cu agra i 18 1 parte inferioar si inchiderea inveitorii cu 0 siped opritor protsjatd cu paie din tabla (planga 3.12, detalul), Invelitoarea se racordeazl cu sipea oprito prin jintermediul a doud pazii din tabla, una dispusd deasupra stratului de felt si cealalta deasupra ultimului rand de placi ale invelitorii. Racordarea invelitorii la calcan, cosuri, atice se realizeaza cu pazii din tabla, ca la ‘veto din tig. 3.5.2: favelitori din plat bituminoase, ondulate Placile ondulate bituminoase au dimensiunile (plansa 3.13, detaliul a) Jungimea 2000 mm; layimea 950 mm; ‘nalyimea ondulei 35 mm; lagimea ondulei 95 mm; © prosime 2,8 mm. Placile sunt executate din fibre celulozice reciclate, rasini termoplastice si pigmenti ‘mineral, impregnate cu bitum la temperaturd si presiune inaltd; se livreaza in culorile negru,rosu, verde gi maro. Pentru coama se folosese piese speciale cu aripi drepte (plansa 3.13, detalul c). ‘Montarea plicilor ondulate se face: © pesstrat suport continuu din beton sau astereala, solutie utilizat {in care se rface invelitoarea degradat3; * pe sipci perpendicutare pe pant’, dispuse Ia distanfe de 450 mm, la pante ale acoperigului sub 15°; * pe sipci perpendiculare pe panta, dispuse la distanfe de 600...620 mm, la pante ale acoperiguluiegale sau mai mari de 15°. Dimensiunile sipcilor se stabilese prin calcul in funetie de incdredrile aferente. Suprapunerea in lung a plicilor se face ‘+ pe 300:mm, la pante sub 10°, ‘© pe 200 min, la pante intre 10° si 15"; ‘pe 140 mm, la pante egale sau mai mari de 15° ‘Suprapunerea lateral se face: ‘pe latimea a doua ondule, la pante ale acoperigului sub 10°; ‘pe litimea unei ondule, 1a pante ale acoperigului peste 10° Montarea plicilor se face incepénd de la streasind. Rindul urmator de placi se decaleaza cu jumatate din lagimea plicit (plana 3.13, detaltul a). Fixarea plicilor se face cu ajutorul cuiclor speciale cu floare lata si rondele elastice, Ja fiecare ondul in zona suprapunerilor longitudinale si din doua in doua ondule pe sipeile intermediare Siresinile aparente sau infundate se rezolva ca la invelitorie cu jigl, prin scoaterea {n consola a placii ondulate, maximum 70 mm, astfel incét apa de pe acoperig s& se scurgi direct in jgheab (plansa 3.13, detaltul b) special in cazul9 Coamele se rezolvi cu piese speciale din placi bituminoase drepte, racordate in func de panta versantilor (plansa 3.13, detalulc), ‘Dolile se rezolvi din tabla zincat’, montaté pe astereal, ca la invelitorile din til ‘Stresinile de fronton se rezolvi cu pazie din scdndurd geluitd peste care se intoarce Jjumatate din prima onduli a pldcti (planga 3.13, detalial d) sau cu piese speciale din tabla incata sau din mase plastice (plansa 3.3, detaliul e). Racordirile la calcane, atice, cosuri de fum sau de ventilatie se realizeaz’ eu pazii din tabla zincatf, ca la invelitorile din tela. 20 Capitolul 4 -ANTA 4.1, ALCATUIREA SARPANTEL Sarpanta reprezinta elementul de rezistent al acoperigurilor cu pant mare {in cazul cladiritor cu latimi reduse sau cu ziduri interioare ce pot servi ca reazeme] pentr sarpante, se utilizeaza sarpante dulgheresti pe scaune. ‘Sarpantele pe scaune sunt alcatuite din stilpi verticali sau inclinati denumiti popit legatiintre ei in sens transversal cu elesti, care impreund cu e&priorii asezati in dreptull popilor realizeaza un contur indeformabil in sens transversal (plansar 4.1). Longitudinal, p capul popilor reazema pane ce susfin capriorii, legate de popi prin contrafige care asigura stabiftatea longitudinala a sarpantei in functie de modul de dispunere a zidurilor portante ale ltdiri, deci de posibilitil de rezemare ale popilor, care transmit incdrcarile sarpantei la aceste dur, se disting: - elidiri cu ziduri portante transversale, dispuse regulat, la care sarpanta realizeara cu popi vertical, asezati in sectiune transversala ta distanfe optime din punctl de vedere al deschiderii cApriorilor si amplasafi longitudinal cladirii in dreptul zidurilo ‘ransversale (plansa 4.2); - clidiri cu ziduri portante longitudinale, la care sarpanta se realizeaz& cu popi vertiali saws inclinati (in funetie de latimea cladiri), ce reazema pe zidurile longitudinal (lana 4.3) in plansa 4.4 sunt indicate diverse solufionari de sarpante pe scaune, cu rezemare p iduri longitudinale (a..d) sau pe ziduri transversale (...), in funetie de mérimes deschiderii adit 4.2. ELEMENTELE $ARPANTEL Capriorii sunt piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare pant, care sustt elementele secundare ale acoperisului (sipci, astereala); se executa din rigle sau grinzi de Jemn ce reazema pe pane; dstan{a wzuala intr cdpriori (in sens longitudinal cain) est de 0,70..1,20 m, Capriorii se realizeazd din dulapi dispusi cu dimensiunea mare ps inane cutie minind de 58 nn (ane taba A) sau dn sortinent 8 ering (v. anexa A, tabelul 4.2) Panele sunt piese din lemn, rezemate pe popi, dispuse longitudinal cladiriiy | Distanfele intre pane in sens transversal clidirii d; (deschiderile cépriorilor) se recomand: sit fie cuprinse intre 2,0 si 3,5 m. Distanfele inte popi, in sens longitudinal clédii, i41150,(3562019@ 0 | 1 7 5 a8 7 Plansa 3.13. NVELITOARE DIN PLACI BITUMINOASE ONDULATE: 4 detain montare plac: b~ dealiu rezolvare ta streasindinfundatd; ¢- detaliu rezolvare la coamd 4 detaliu recolvare la streasiné fronton prin intoarcerea ultimel ondule; e ~ detaliu de recolvare la ‘ronton cu pacie de tabla sau de polivinil: 1 plac! bituminoase ondulate; 2 sipet; 3 cuie speciale 1 floare laa st rondele elastice; 4 ~ cdprior; 5 ~ jgheab; 6 ~ citilg jgheab; 7 ~ pacle din lemn: 8 ~ scdndurd pentru inchidere la streasind, gelulié $i profilatd; 9 ~ sipct pentru acoperire rost 10 ~ sipet pentru fecarea scénduritor; 11 ~ scindurl pentru realizarea streasinel; 12 — fururds 13 clledi; 14 ~ cosoroabit; 15 ~foaie carton bitumat; 16 - ancora) din ofel-beton; 17 ~ scoab $12 ‘mm: 18 ~ pardoseald in pod: 19 ~ termoizolatie tn pod; 20 planseu prefubrica; 21 - mortar de pocis 22 perete xteror din sidirie de cirdmida placat eu polistren expandat; 23 ~ plesh de coama din ‘placd bituminoasd dreapta; 24— pani de coamd; 25 —onduld tntoarst; 26 ~ pazie din tabld tincaté saul din poisu- Plana 4.1. PLAN $I SECTIUNI SARPANTA (CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE: @ ~ plan; & ~ sectiune longitudinala; © — sectlune rae cares 1 — po 2 — pand cena i sor 48 contrafishs 9 clei 228x158 om: 10 tp’ 8 Plansa 4.2. SARPANTA PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE: 1 ~ pana centralé; 2 ~ pana intermediara: 3 ~ pop: 4 = conirafise: 5 ~ cpriori: 6 ~ clesti 252,8x15 om: 7 talpa; 8 — cuie $4 mm L=100 mm: 9 ~ scoabe $12 ‘mm: 10 ~ planseu din beton armat rnat monolit sai din elemente prefabricate de beton armat; 11 ~ zid transversal; 12 ~ ancoraj din ofl-beton; 13 ~ cosoroaba 1ad0-em,Plansa 4.3. SARPANTA PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE: 1 pani centrald; 2 ~ pand intermediara; 3 — pop: 4 contrafie; 5 — cdprior; 6 ~ clesti 202,815; 7 ~ talpa 15x15x50; 8~ cule $f mm, L=100 mm: 9 ~ scoabe $12 ‘mm; 10 ~ plangeu din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armet; 11 — id longitudinal; 12 ancoraj din ofel-beton; 13 ~cosoroaba ‘12510 em; 14 —clest pentru realizareastresini.Planga 4.4. SCHEME DE SARPANTE: 4, b, © gid ~ cu recemare pe cidurl longitudinale ‘mediane: ¢,f, h si i— cu rexemare pe tiduri sau pe ‘ering! taPlansa 4.5. DETALIU DE REZEMARE PANA DE COAMA PE POP LA SARPANTA CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE SAU PE ZIDURI LONGITUDINALE CU POP CENTRAL: 1 pana de coum; pop central; 3 let 222,815 prio: $contaigap10..612 em: 6 ~scoabe $12 sane? ce fmm, L150 ms: be ~ time ciprir: td diametrcontafisa dy —dlametra pop ds dita intrectpriori.2 geschiderea pan’ se recomand st fe cuprinse inte 30 i 5.0m. Indiiea panelor se (Gein dreptl popilo. Panele se executt din sortimentul de grnzi (. anexa A, tabelul 15), Panele pot fi orizontale (de coamé sau intermediare) sau inclinae (Ia coame inclnate 1 Avta doi) In cazul in care in dreptulcoamei orizontale nu sunt dispusi pop (v. schemele | i731 din planga 4.4) se va prevedea obigatriuo rgla de coum, apatald de eBpriori, eu | {roderizara ses, Cosoroabele sau babele sunt piese de lemn dispuse pe zidurle exterioare ale | ait, pe care spina clio, se ancoreazA din loc in loc de centurile zidurlor | F exterioare (plansele 4.8..4.11). [PN Dopil sunt piese realize, de obicei, din lemn rotund (mai rar din femn ecarisat) | aserafi vertical sau inclinat. Popii reazema pe zidurile portante transversale sau | onetudinae prin intermediul unor tpi. La partea superioara pop sustin panele. La popit £inclinai unghiul cc optim este de 30°..60° (v. schemele , ¢ si d din planga 4.4). in mod 4 caret sectunie popilor au diametrul 12.16 cm. ' Clestii sunt elemente orizontale realizate din sednduri, dulapi sau din temn | J snictan, care sldarizeat pop nt etn seiune transversal ii Hag de etprionit * Gin dreptul scaunulu, forménd impreund un conturindeformabil, Cletii se amplaseaz& sub * pane si se prind de pop si capriri cu buloane sau cuie; n dreptul prinderii, pop rotnzi se [fee in vedere asiguriri unor surafee plane de contact cu cli. Seefunes wala pentru cleti este de 2,8x15 om. Contrafigele sunt piese din lemi rotund (cdnd popii sunt din lemn rotund) sau din Femn ecarisat (cénd popii sunt din lemn ecarisat), care realizeazA contravintuirea Tongitudinalé a clidirit si preluarea incdrarilor orizontale care actioneazi longitudinal (de exemnplu vantul; mai numese contrafige de contravantuire. {n mod curent, contrafigele au diametral 10...12 em. fn cazul in care clesti’ sunt lungi se pot prevedea contrafige si in sens transversal sarpantei (v. secptunile g h sé din plansa 4.4) | ‘Ansamblul transversal aletuit din pop, clesti si cApriorit din dreptul popilor poarta | deoumirea de seaum. Distanfa optima inre scaune este de 3,0..5,0 m. | inanexa A se indicd dimensiunile standardizate ale materialului lemnos din care se {pot ralizaelementele sarpante | 43, PROIECTAREA SARPANTEL Pp Proectarea sarpantei incepe prin trasarea (cu linii punctate) a zidurilor portante ale | Mini, precum sia streasnii (care are laimea 50...80 em), coamelor si dotilor (fg. 4.1). Al Pe zidurile portante se amplaseaz8.popii (fig. 4.2), astfel incdt s& se respecte 1, distanjele optime intre popi pe directe longitudinal, 1, si pe directic transversal, d, De | asemenea, amplasarea popilor trebuie si respecte principle de realizare @ formei ya acoperigului, urmarind mentinerea aceleiasi pante pe toate apele. 22 Fig. 4.1. PROIECTAREA SARPANTEL, cpa I: trasarew idurlor portane, a stresint, coumeletor st dotlior: 1 —streasind; 2 pledturd; 3~ siduri portante; 4 coum incinatd; 5 — coum orizontala.23 in cazul clidirlor cu zd longitudinal amplasat nesimetric fag de axul construc este indicata menfinerea pantelor egale prin unghiuri variable ale popilor fafa de orizontalt (4x $i a) pan la valori admisibile ale acestor unghiui, adicd in cazul descentririlor mici ale zidului median (fig. 43), La descentriri mai mari ale zidului longitudinal se modifica Pozitia coamelor (fig. 1.5, a). Fig 43, SARPANTA PE SCAUNE, REZEMATA PE ZID LONGITUDINAL, AMPLASAT NESIMETRIC, REZOLVATA CU PANTE EGALE {ra capetele cladiri, in cazul in care intersectia coamelor inclinate nu cade in dreptul unui Zid transversal se folosese popi inclinal (v. planga 4.1), Dacd unghiul de inclinae al pei dinspre fronton rezulta prea mic, se modificd poztia coamelorinclinate (vfig 1.3, by, ‘pa frontonului rezultind cu alt pants decdtapele lateral. kn etapa urmatoare (ig. 4.4) se trascazi panel orizontale amplasate pe capul popilo, ore se Tntore la eapetele clad in vederea spriinirt cdpriorlor apei frontonulut si 2 panclorinetinate amplasate la imtersectiaapelor. Pe ziduile exterioare se dispun cosoroabe cu sectiunea 12x10 em 24 g. 4.5), se imparte distanta intre ef In continuare se prevad cApriorii de scaun (fig. 4. dispundind ceialfi capriori in limitele distanjelor d; convenabile si se completeaza sarpant cu clesti si contratige (fig. 4.6). ig. 45. PROIECTAREA SARPANTET, etapa a W-a: | ispunerea capriorior de scaun: I] ~cdprior pe scaun Fig. 44. PROUECTAREA SARPANTEI, etapa a II-a dispunerea panelor sia cosoroabelor: 7- pana inclined; 8 - pana intermediari: 9~ pani de coamd; 10. cosarowhd 1 Fig. 4.6, PROIECTAREA SARPANTEI, etapa a V-a: | dispunerea capriorilor intermediar, a clesilor sia contrafiselor: | 1 12 cépriar intermediari, 13 ~contrafise; Id ~ cles| | Plansa 4.6, DETALI CARACTERISTICE LA SARPANTE. PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE: 4 ~ detaliu de rezemare a panei intermediare pe pop: b ~ deta de ‘gamit la sarpantl fir pop central; ¢~ deallu de recemare si ancorare ( popului pe zidul transversal; 1 ~ pand intermediard; 2 ~ pop: 3— edprior; 4 ~ contrafigd $10...912 om: 5 ~ cleyti 2x2,8x15 om; {6 —seoube $12 mm; 7~ cule #4 mm, L=100 mm; 8 ~ riglt de coama 5,807.5 cm: 9 — talpd 15x15%40 em; 10 ~ ancora} din ofel- 1IT-planseu din beton armat monolit sau din elemente prefabricate de beton arma; 12d transversal; diametru contrafia.Plansa 4.7. DETALIM CARACTERISTICE LA SARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE: 1 ~pand inermediard: 2— pop vertical: 3 pop inclinat; 4 ~ ciprior; 5 ~ clesti 22,815 em: 6 ~ talpé 15x1 5x50 ‘em; 7 ~ scoabe $12 mm; 8 — cule $4 mm, L=100 mm: 9 ancoraj dn ofel-beton: 10-- plansen din beton armat ‘urnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat; 11 ~ zid longitudinal; 12 cep 3»3 cm sau $4 cm; b,~latimea edpriorulul; d— diametra pop.LVSOLY YY Plansa 4.8, DETALI CARACTERISTICE LA SARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE (schema d din plansa 4.4): 1 ~ pand intermediard; 2 — pop inclinat; 3 ~ ciprior; 4 ~ clesti 2»2,8x15 em: 5 — contravintuire 28x15 cm: 6 — cuie $4 mm, L=100 mm; 7 scoabe $12 mm: 8 tld 15-1560 om: 11 perete exterior din = ancora} din ofl-beton; 10 ~ centurd de beton armat; irie de ctramida placat cu termoizolagiesuplimentard din polistien expandat; 12 ~ planseu prefabricat; 13 ~ mortar de pocd, 1 em grosime; 14 pop vertical; 15 pereteinerior longitudinalPlansa 49. DETALIU DE STREASINA INFUNDATA CU SCHIMBARE DE PANTA: “4822.8 cm pentru acoperitea rostull; 16 grind din tenn, cu secfunea cipriondal pent ‘usneren srexinl: 17 ~ spci 2848 om pent Sustinereasipilor longitudinale; 18 ~ cit Tem; 19 ~cosorocbd 12x20 em: 20 — ancora i ‘ofe-beton; 21 ~ scoaba $12 mm; 22 ~ plane feton armat turnat monolit sau din lem! prefubricae de beton armat; 23 ~ cenurt beton arma; 24 ~ perete exerior din sidirie cirimidt placer "cx polsiren- expand 125 pardoseala in pod; 26 ~termolzottie i -grosime sdsam, ! 7 ——— t | 7 7 = me r 4 ” we fe tte Plansa 4.10, DETALI DE STREASINA: ainfundati b~ en edprior! aparent; 1 ~tigle prolate: 2 ~ sipct entra susinereatiglelor: 3~ cdprior; 4 ~ cledi din lemn; 5~ pazie 128520 cm, rindeluitd si eventual proflatd; 6 ~ jgheab; 7 ~ cdrlig ‘entra jgheab; 8 ~sipci 4.8%2,8 cm, dispuse de o parte gi de alta a Cépriorulul pentru sustinerea stresni; 9 ~ furur, dowd elemente, fu grosimea de 2,8 cm; 10 ~ sipct longitudinale 4,848 cm pentru {fisarea sedndurilor de inchidere a siresinii, montace intre ciprioris 1 —scandurlfattitesirindluite; 12 ~ sipei longitudinale 48%2,8 ‘om pentru acoperitea rostulul; 13 ~ cosoroaba 12x10 cm: 14 —fururd din lemn; 18 scoaha $12 mm; 16~ancoraj din otel ~ beton; 17 plansen din beton amat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat; 18 — centurd din beton arm 19 — perete exterior din zidarie de cérimida, placat cu potistiren ‘expandat; 20 ~ invelitr’ din tabla; 21 ~ astereald; 22 ~ seinduri Jaltite: 23 — pazie din tabla; 24 ~ edpriori aparent cu sau ferd ‘profil; 25 — sipci 28x28 cm pentru inchiderea rostlut; 26 termolzolate in pod: 27 ~ pardoseala in pod. -7 % ”f . Daca pentru uni cpriori ar rezulta o pozifie care conduce la rezemarea lor pe un cog de fum sau de ventilate, cipriori respectivi se intrerup gi se descarc8 pe cei alaturati prin intermedial unui jug (fig. 4.7). A 1 o Fig 47 DETALIW DE JU 2 jum su de ventas 2g: 3 capror J inept dread. copa 428 em la | casurle de venilage; 02125 cm la H : ; ‘osurile de fam Proiectarea interconditionata a sarpantei si partiului (in ceea ce priveste pozitia cosurilor de fum si de ventilatie) trebuie sa evite intreruperea prin cosuri a panelor origontale si nclinate, precum si a dolilor; in cazul in care cosurile de ventilatie se oprese ‘in pod aceasta conditionare nu mai apare necesatd 44, DETALII DE SARPANTA In plansete 4.5 si 4.6 sunt prezentate detalile caracterstce pentru o sarpanta cu Fecemare pe ziduri transversale (prezentata in ansamblu in plansa 4.2) In plansele 4.5.4.8 sunt prezentate detalile caracteristice pentru o garpant cu Fezemare pe ziduri longitudinale (prezentaté in ansamblu in plansa 4.3) {n plansele 4.9..4.11 sunt prezentate diverse detalii de rezolvare a stresinii. Solutia {st invelitoare este independenta de rezolvarea stresinii at invelitorle ceramic, cit gi cele ‘Min tabla, lemon, produse bituminoase sau din jigle de beton, uilizndu-se pentru oriare tip ‘de streasind (infundata, cu cdpriori aparenti, pe consola din beton armat etc) 48. CALCULUL ELEMENTELOR $ARPANTEL 1 gp, Alculul elementelor sarpantei se face conform NP 005-96 “Cod pentru calculul si HHetuirea clementelor de constructie din lemn”. Metoda de calcul adoptati in acest standard ' metoda stailor limita 45.1 Incarciri Calculul sarpantei se face fund in considerare inedrerile care actioncazA asupra esti gi anume: 26 ~ incdrcarea permanent din invelitoare, elementele secundare de sustinere a inveliori si greutatea proprie a sarpantei; ~ incircarea utili provenind din posibilitatea circulatiei pe invelitoare a unui om ‘ncdreat cu scule, in vederea reparafiilor, + incarcdri climatice provenind din vant si zipada, Ancarcirile se iau in calcul cu valorile lor de calcul Ancircirile permanente considerate 1a calculul elementelor de sarpanta provin din freutetea invelitori si din greutatea proprie a acestorelemente. in anexa B sunt indicate, in Nim? de suprafayi inclinata inearearile date de diverse tipuri de invelitori, incdredri Provenind din greutatea proprie a invelitori si a elementelor suport, Greutatea proprie a panclor, popilor, clestilor, contrafigelor si tAlpilor se apreciazs Iufind tn considerare greutatea specifica a lemnului, care pentru esenfele curent ulilizate sunt: = Iemn uscat de raiginoase. p= 480 daN/m? (lemn de brad); = 440 daN/m’ (lemn de molid); = _lemn uscat de foioase, p= 750 daN/m’ (lemn de fag) Indicativ, greutateacApriorilor este de aproximativ 5... 10 daN/m: de suprafaféinclinata. Incarcarea utilé pentru clementele sarpantei(asterela, cAprior, pane) ca incircare utili se considera o sarcind concentrata P = 1000 N, care poate actiona in orice pozitie pe ‘nvelitoare, conform NP 005-96 “Cod pentru calculul si alcdtuirea elementelor de constructie din lemn” Incircarea din zipadd se iain considerae pent calclul elementelor sarpants, acticnind pe directie vericala, uniform distribuita pe m? de proiectie orizontala a acoperigului. in anexa B este dat modul de stabilire a incarearii din zipada, conform STAS 10101/21-92, in funetie de zona de amplasare a constructiei si de forma in sectiune transversalé a acesteia, Incirearea din vant se consideré ca 0 sarcin’ uniform distribuita pe suprafata {nclinata @ acoperisului, normal pe aceasta suprafala, ationdind sub forma de presiuni sau sucfiuni, fn anexa B este precizat modul de stabilire a incdrcarii din vant, conform STAS 10101/20 -90, in functie de zona de amplasare si de forma in plan si sectiune transversal a constructic. 45.2, Ipoteze de incitrcare in calcutul construcfillor se ia in considerare posibilitatea de actionare simultand a mai multor tipuri de incaredri, grupate in functie de posibilitatea de aparitie concomitenti, urméind a se stabili cea mai defavorabilA situatie pentru elementul de cconstructie respect. La calculul elementelor sarpantei (astereald, c@priori, pane) se considera urmatoarele ipotere de incareare: ‘+ Ipoteza 1- incdrcarea permanenta + incircarea din zapada,27 * Ipoteza a 2-a - incdrcarea permanents + presiunea vintului + din inearearea din zApada, * Ipoteza a 3-a - incarcarea permanenta + incarcarea utili concentrat P=1000 N. Observatit + in ipoteza a 2-a de inedrcare véntul se ia tn considerare numai in cacul in care ‘actioneacit cu presiune asupra acoperisului (incarcd elemertele sarpantel): - la acoperisurile usoare, in vederea ancorarit elementelor peniru a nu fi smulse de vant, se ia in considerare ipoteca ncdrcdrit cu sarcina permanenta $i cu suctiunea din vant; + la-caleulul asterelei, daca distana intre axele scdindurilor este mai mica de 15 ‘om, se considera ci forja concentratd se distribuie la dowd scdnduri, tar daca distanja este mai mare de 15 cm, forta concentraté se repartizeaci la 0 singura sedindura. in cazul in care se folosese dowd straturi de scdnduri suprapuse (ural de wcurd si uml de rezistenpa) sau in cazul unui strat de scdndurt solidarizat tranversal cu sipci, se considerd cd forta concentraté se distribuie pe o létime de 50m. 4.5.3, Revistentele utilizate la calculul elementelor din lemn La calculul elementelor din Temn se utiizeaz metoda starilor limita, conform NP 005-96 “Cod pentru calculul si alcdtuirea elementelor de constructie din lemn”. Jn anexa C sunt date informatii privind valorle rezistenfelor caracteristice ale emnului masiv la diferite solictéri (in Nimm?), in functie de natura solictari, esenta ‘materialuhui lemnos si de clasa de calitate a acestuia, Rezistenjele de calcul, R¢, ale diferitelor specii de material lemnos, Ia diverse solicitdri, in functie de conditiile de exploatare ale elementelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia: RE = mga Ri/ 7 aD in care: ‘mg, sunt coeficientii conditilor de lueru, care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti pe baza conditilor de microclimat in care sunt cexploatate elementelé de constructie care se proiecteaza, si ale ciror valori sunt date in ‘anexa C, in functe de tipul solictarii, esenta de material lemnos si de clasa de exploatare a constructici, ‘mg - coeficienti conditilor de tucru, stabiliti in funojie de durata de actiune a {incarctrilor, cu valorie specificate in anexa C; Rj ~ rezistentele caracterstice ale diferitelor specii de lemn, la diverse solicit, specificate in anexa C, n= cocfivientil partali de sigurant’, définiti in functie de tipul solicitarilor, in anexa C 28 Exemplificativ in tabelele C.7 calcul ale diferitelor specii de lemn, in functie de natura solicitirii si de esenta, pen clasele si I de cata ale lemnului, Coeficientul @ din tabelele C.7 si C.8 introduce in calcul valorile diferite coeficientului de durati ma, in functie de tipul incarcari: Bet ma! e+ ma 8) / Wo * Be* 8 a. in care: ‘md? este valoarea coeficientului conditilor de tucru, pentru soli corespunzitoare incdrcarii permanente (v. tabelul C.5, anexa C); ‘mg’ - valoarea coeficientului conditilor de lucru, pentru solicitarea ‘corespunzatoare incarcarii din z8pada (v. tabelul C.5, anexa C);, ma’ ~ valoarea coeficientului conditilor de lucru, pentru soticitarea “1 ‘corespunzatoare incdrearii din vant (v. abelul C.5, anexa C); 4p incdrcarea permanent; ‘:incdrcarea din 2Apada; Br incdrcarea data de vant (in cazul in care vantul actioneazA cu presi supra elementelor de acoperis. tarea “7 4.54, Caleulul asterelei Astereala este stratul continau de scdnduri sau plici pe baz de lemn care suing ‘nvelitori din tabla plana, olane, carton bitumat, et. Asteeala din scénduri se consider simple rezemata pe capriori si in sectiune transversal axa x-x a scdndurilor face un ungh cu orizontala (fig. 4.8), Pentru calculul asterelei din scanduri se determind incarcéril ‘entra un element de latime b si se proiecteaza dupa axele principale de inert x-x $19 + Incirearea permanentii de calcul se determina cu relajia: 8 = 8,2, 43) in care £& este inedrcarea permanent, conform STAS 10101/1-77 sau conform agrementel {ehnice pentru invelitorile modeme (v. anexa B, tabelul B.1);, ‘n- coeticientul incarcari, conform STAS 10101/0A-77, n=1,2. Observati Dacdi in incdrcarea din invelitoare, data in tabelu! B.1 este cuprinsd si greulated eipricrilor, pentru calculul asterelei aceasta se scade, Iuindu-se aproximatiy valoared 50. 190 Nin?29 PIN, am ae ge | ere estereaid 4 wae x ‘Fig. 48. STABILIREA INCARCARILOR PENTRU CALCULUL ASTERELE! ‘SUSCHEMA DE CALCUL A ASTERELET {ncdscarea permanenta aferenti unei scdnduri a asterelei, care are lijimea b se determing cu relat: (44) tea "7, © Incirearea de caicul din actiunes zipezii se stabileste cu relatia 5 PLS Be CeCe 45) 30 in cave ge, ¢e i yr au semnificatile din anexa B, paragraful B.2. incircarea din z4pada aferenti unei scénduri a asterelei care are Iatimea b se determina cu relay: ob. _ sina. [N/m] 46) : lat, =a$ cosa [N/m] 46) “+ Incircarea din actiunea vantului se determina cu relatia: Pon =B-Cy -u(2)-8y “Ve a7) in cate f, cy, Co(2, & $i 7r au semnificagile din anexa B, paragraful B.3. incarcarea din vant aferenté unei scénduri a asterelei, care are lajimea b, se determing cu relatia: asf ae 48) ay =a [N/m] * Incirearea utili de ealeul se determina cu reatia: 4.9) La stabilirea incdrcarii wile pentru un element de asterealti se va tine cont de aragrafil 4.3.1 side observatia de la paragrafl 4.5.2 Tpotezele de incdrcare se iau conform indicatillor din paragraful 4.5.2. * TROTEZA Gh, +41, =25-b-sina+pf-b-cosa-sina [Nim] (4.10) fy Faty faq este SAgeata maxima admis la solicitarea de incovoiere staticd, care pet asterel si sipei este 4/150, unde d, este deschiderea de calcul: Fras sinat = MAX. ff) unde: & (FL) ce & {in cazul in care sectiunea determinata din calculul de rezistenta nu satisface condi de sigeati, se marestesecfunea, pnd cénd este satisfiuta i eondiia de sigéata.iis iB a 4.5.5. Caleulal sipeitor Sipeile se utilizeaza ca strat suport la invelitorile din tigle ceramice sau de beton, tabla tip ila (LINDAB), sid si sindrila, Sipcile se considera simplu rezemate pe cAprior gi fn sectune transversal, axa x-x a sipcilor face un unghi a. cu orizontala (fig. 4.10), La calcul sipcilor nu se iain considerare inc&rcarea uilé concentra intruca + in cazul circulajiei pe acoperiguri cu invelitori din plici mici (rigide) se previd podini din lemn prin intermediul cérora sarcina concentrata se repartizeaza la mai multe sipei; * in cazul in care invelitoarea din plici mici nu este ined fixatd, circulatia se face numai pe ctprior Pentru calcul se determind incarcarile aferente unei sipei, care se proiecteaz& pe directia anclor principale de inerfie x-x gi y-y (fig. 4.10). Se determina incarearile pentru o siped si se proiecteaza aceste incdrcdri dupa axele ex gi yy manent de 5x = 45 -sina [N/m] M5 = 45 cosa [N/m] in care c este distanga intreaxelesipcilor. (4.40) Observatie: : Dacdi in incdrcarea din invelitoare data in tabelul B.1. este cuprinsé $i greutatea ciprioritor, pentru calculul sipcilor aceasta se scade, lwindu-se aproximativ valoarea 50.100 Nin? * Incirearea de calcul din actiunea ziper {ats =qi-sina [N/m] \aty=a!-ea [N/m] 4! =p -e-cosa (a1) * Incdrcarea de caleu! din actiunea vantului: [yim at, at [N/m] “ In continuare calcul se face identié uel a-atereli, lund in consierare numai rimele doua ipoteze de ineircare. 38 ped ‘cprior A-K 4 [nm?] (455) ae =e ‘in’ care b si h. sunt dimensiunile sectiunii transversale a cipriorului care se aleg din sortimentul de dulapi sau grinzi(v. anexa A). Se pune conditia ca Min SM, IL, Verificarea rigiditaii la ineovoiere statied se face cu relaia Ff $ Fas (4.57) in care intervin valorite normate ale incarciior: a) Incircarea permanes a8 =B5-4;-cosa [Nim] (4.58)43 4) Incirearea din zipada: Get =Be°Cy °C, +¥o-d)-cos?a = [Nim] (4.59) ©) Inctrcarea din vant: We = Bee (@)-B,-Yo-d, [Nim] (4.60) (entra y v. anexa B, paragrafeleB.2 siB.3) & Incircarea utila: Prt=P*-cosa [NJ (461) + Deformatii (sigeti) datorate incircirilor permanente f= Eaallk) fmm] (4.2) (4.63) unde frum*] (4.64) bb sih sunt dimensiunile in seeyiume transversal ale cdpriorului, in mm; E- valoarea medie a modulului de elasticitate (v. anexa C,tabelul C 3) Kc - coeficientl stabilt in functie de durata de actiune a incarcdri permanente, are pentru clasele I si 2 de exploatare a constructilor are valoarea 0,5 * Deformatii (sigeti) datorate incarcir zapada f= CSqa(l+kjg) — fmm) (4.65) [mm] (4.66) 4h kg este cofiientulstabilt in funete de durta de actiune a incircdi, car pl clase | 52 de exploatre a construct, la ncécarea din z&pada are valoarea 0.28. © Defermatii (sigeti) datorate incirearii din vint 46] 1 in care Kg = 0,00 pentru clascle 1512 de exploatare a constructor + Deformati sige datorate fnciredri utile f= foag(l+ Ris) nm] a {mmm 70 in care ky = 0,00 penta caste 1512 de exploatae a constructor. ¢ IPOTEZA 1: eff [mm ari “ “{ 45 foam este sBigeata admisibila pentru capriori, care are valoarea 1/200. {n cazul in care sectiunea determinata din calculul de capacitate portant nu satisface conditia de sAeata, se mareste sectiunea pind céind este satisfacutd si accasté din urma condi 43.7. Caleulul panetor Panele sunt grinzi de len dispuse in lungul elidirii, Acestea sunt incareate cu rsactunile din eapriori, care flind dispusi la distanje mici, se admite in calcul aproximatia A inetrcarea pe pand este uniform distribuité, In calcul, panele se considera. simplu reremate pe popi (fig. 4.12). Se determina incdrcarea preluata de 0 pana, de pe suprafaja ferent’ acesteia (coprafaiahaguraté din figura 4.12), Ineircarea permanent, incdrcarea din zipada si cea ula snot fncdreri verticale care actioneaza dupa axa y-y a panei. incércarea din vant flind csarcina perpendiculara pe acoperis, acioneazA sub un unghi ce fata de axa y-. Se determina incdrcarite pe pana, care actioneaza pe cele dou axe: x-x si y-y + incircarea permanenti de caleul (4.74) (a4) 1 em + incdrearen de calcul din actiunes zpezii at=ps (aoe +% \e (4.78) 2 Slat, (pentru ps. relajia 4.5) * Incirearea de calcul din actiunes vntului losmru pf, v. rela 4.7) 1 46 pone N f- + + oe FA \conotiss eSpeiont 28 e pe Sp of 3p i —*' = Co ~* w= ketea Fig. 412. STARILIREA INCARCARILOR PENTRU CALCULLL PANELOR $1 SCHEMA DE CALCULA PANELOR