PREZENTARE Acest Atlas de Anatomie ofera cititorilor sai oportunitatea de a cunoaste corpul uman si structura diverselor componente ale organismului. Lucrarea constituie, agadar, un instrument de maxima utilitate pentru a accede la minunea pe care 0 reprezinté corpul nostru, comparat adesea cu o masinarie complexa; de fapt, in realtate, este mai mult decat atat: este mult mai elaborat decétt orice aparat pe care fiinta umandi a desenat pana in ziua de azi si pe care va ajunge in viltor s&-I construiasca. Diferitele parti din aceasta carte sunt in conformitate cu rezumatul complet al anatomiei umane. Lucrarea contine multiple plange gi numeroase figuri sche- Matice, dar riguros facute, care prezint principalele caracteristici ale tuturor aparatelor si sistemelor in parte, ce alcatuiesc organismul nostru. Astfel de ilus- tratii constituie nucleul central al acestui volum, fiind completate de explicatii scurte si notite care faciliteaz’ intelegerea principalelor concepte anatomice si fiziologice, precum si de un indice alfabetic care permite localizarea cu usurinta a tuturor proble- melor de interes. Prin aceasta editie a Atlasului de Anatomie ne propunem ca obiective realizarea unei lucrari practice si didactice, utilé si accesibila, rigu- roasa din punct de vedere stiintific si, in acelasi timp, pkacuta gi clara. Speram ca cititorii nostri sd considere indeplinite aceste obiective.. CUPRINS CUPRINS Introducere .. Celula ..... Elementole celulet umane Corpul uman . Anatomia barbatului Anatomia feet ‘Aparatul locomotor . Sislemul 080s Tesutul osos Formarea si cresterea oaselor Tipuri de case. . Vascularizalia osoasa Fracturile osoase Scheletul (vedere frontala) Scheletul (vedere dorsal) Oasole capului Coloana vertebral ‘ ‘Scholotul extremitatit superioare ..... 20 ‘Scheletul extremitati inferioare eames 21 Anticulatile eee eee ceveees 22 Tipuri de articulai atten 22 Luxatile Articulatia genunchiulu Articulatia umaruiui Axticulatia soldulul Meniscun Sistemul muscular Structura mugehilor Forma mugchilor Muschi corpului uman (vedere frontal) Muschi corpuiui uman (vedere dorsala) Muschi fetel * Muschi extremitati superioare Muschi extremitaiiinferioare Aparatul digestiv . Digestia . Cavitatea bucala Sectiunea unui dinte . Dintit de tapte cones 31 Dini permanent) 7 wee Bt Esofagul aia beeen BZ Deplutitia . 32 Stmacul +-33 intestinul subir : 34 Pancreasul Sea ceeeee 85 Ficatul teen 38: Vezica si calle biliare . beter 86 Intestinul gros bees anes caps aon SE Aparatul respirator . Organele aparatului respirator seeeeee BB Mecanismul respiratiet te 38 ase carole raid nazale 39 Nasul = - 39 Faringele ........... . 39 Laringele si traheea .. J 40 ‘Arborele bronhial . eer a Pramani esa 2 a Aparatul circulator... ‘Schema aparatului circulator tnima Valvele cardiace Vasele coronariene 7 Sistemul electric de conducere a inimi 45, Ciclul cardiac ein 45 Principalele artere ale organismului 46 Principalele vene ale organismmului a7 Sangele . 7 Compozitia sangelui .. ere 48 Celulele sangvine 7 248 Maduva os0asa ee. we AD Splina . . si ceeeees AD Limfa . en om a0 nase Rolajia inte circulatia limfatica gi cea sangvina 50 Capiarul timfatic ceeteeteeees =50 Vasele limfatice eae seve ST Reprezentare schematic ‘a sistemulul imfatic swe 51 Ganglionul limfatic . . tna enna van HE Sistemul nervos an Elementele sistemului nervosStructura unui neuron ai 52 Tour de neuron preneecr’s 52 Encefalul scat fle 53 Creierul mare... / oe Meningele ..... ae ke 55 Aaile cerebral... : 255 Coloana vertebrata si maduva spina. 56 Sistemul nervos periferic dienes its eel i Simturile .... 4 azul. Globul ocular eae Proiectiaimaginilor pe retina... 58 ‘Aparatul lacrimal sen cen teen cen Conjunctiva, corneea si retina e 60 Nervul optic 60 Gaile vizuale .. cee BI Principalele defecte de vedere simetode de corectare ..... 6 AUaUl enon po 3 an 362) Pavilionul auricular 62 Iniéntuirea oscioarelor urechit 62 Mecanismul auzulul ......... nes Labirintul +63 MiTOSUL oo. e ee ceeeeeeee 64 Gustul Pisiebautalsiana leita 65 Limba : 65 Zone de percepere a diterltelor gusturi 65 Simtul tacit... 66 Seotiune prin piale 2... 66 Receptorii senzorlal 66 Actulrefexin fafa unui stimul dureros er Folicululpilos si raccina unui fr de par o7 Ungnia ener OT Aparatul urinar .....+eseeeesees 2 6B Elementele aparatuluiurinar ..... 68 Circulaia renata 68 Rint st vasele lor sangvine ven 89 Seotiunea unui nich... om 69 Vascularizatia rinichiulu 70 NtTOn 5 kag seo ca eg ved ee 70 Verica urinara or a Uretra ae an Aparatul reproducator Organele genitale masculine Ponisul .....- Testcull si epididimul Prostata Organele aparatului genital feminin toms ome TA Vaginul ; 75 Ovarul gi foliculul ovarian... 76 Mamelele saat 76 Ciclul menstrual : 7 Reproducerea umana . Actul sexual .. Spormatozoldul si OVUIU 2. see see seer eeees TB: Fecundarea sinidatia ssa PE Gestatla + 80 Dezvoltarea embrionulu 0 1 ee 0 Dezvoltarea fatuui : 2-81 Placenta... 82 ‘Ablomenul unei fornel fa fnalul sarcinit 288 Nasterea : 84 Adepostul fotal a 84 Prezentati fetale 84 Procesul nasteri 85 Sistemul endocrin . = 86 Glandele sistemului endocrin 86 Hipotalamusul gi hipofiza “ 86 Functiie hipotalamusului 87 ‘Secretile hormonale ale hipofizel ...... 87 Tiroida 88 Giandele paratioide - 88 Giandele suprarenale 89 ‘Sistemul imunitar Organele sistemulul Imunitar ees ever ee 90 Localzatea timusulu 90 Mecanismul imunitai nespecitice . 91 Vaccinarea a Index alfabetic al termenilor ...... ‘CUPRINS. INTRODUCERE INTRODUCERE PRIMELE STUDII DE ANATOMIE UMANA Termenul de anatomie provine din cuvantul grecese care inseamna «disectie» si se foloseste pentru a desemna slinta care studiaza aledituirea interna a organismelor vii si legiturile ce exista intre parle componente. 0 stiinta antica, dar care sa se refere la anatomia umandi a luat o forma autentica la mijlocul secolului XVI, atunci cand au inceput si se facd disectii amanuntite pe cadavre pentru studierea pe larg a alcatuiri corpului uman; inainte de acea epoca, 0 asemenea practica era interzisa, find in mod categorie respinsé de normele etice si de nor- mele religioase dominante, iar cunostintele care faceau referire la structura si functionarea corpului uman proveneau de la observatille acute pe anima- le, dar multe dintre ele erau imprecise si eronate. Medicul belgian Andrés Vesalio (1514-1564), pro- fesor de anatomie la universitati prestigioase pre- cum cele din Lovagna, Padova si Bologna, a fost cel care a cutezat sa nu dea ascultare conduitelor mora- le din epoca sa si a inceput s combine la orele lui explicatile teoretice cu demonstratii practice bazate pe disectiile de cadavre umane. in anul 1543 a publi- cat realizarile sale intr-o carte intitulata De humani corporis fabrica (Structura corpului uman), ce inclu- de mai mult de 300 de gravuri de anatomie meticu- los realizate, o opera care a facut multa valva printre camenii de stint contemporani deoarece contrazi- cea teorile liber acceptate pana atunci. Aceasta lucrare a constituit un pas enorm facut catre accep- tarea unei cunoasteri exacte a corpului uman, chiar daca a atras dupa sine, pentru ilustrul autor, grave cconsecinte: in anul 1561, in timpul gederii sale tn Spania pentru a-si oferi serviciile la curtea regelui Filip al ll-lea, a fost judecat pentru indrézneala sa in fata unui tribunal al Inchizitiei si condamnat la moar- te, dar pedeapsa i-a fost comutata ‘intr-un pelerinaj la Locurile Sfinte; ins, la intoarcere, un naufragiu a pus capat zilelor sale. Cu trecerea timpului, studiile anatomice s-au norma- lizat $i observatiile la prima vedere efectuate la disectii s-au akaturat celor realizate cu tehnici din ce in ce mai moderne. Astfel s-a putut infelege cu mai mult precizie cum este alcatuit corpul uman si care ‘sunt functiile pe care le indeplineste fiecare din com- ponentele sale; in acest fel s-au facut mai bine cunoscute aparatele si sistemele care alcdituiesc corpul, determinand diferitele tesuturi care formeazé organele gi natura componentelor de baza, celulele. Corpul uman prezinta o mare complexitate, acesta bazndu-se pe milioane si milioane de componente combinate intr-o maniera extrem de complicata CELULELE $I! TESUTURILE Corpul uman este format, in esenta, dintr-o cantitate enorma de celule, care reprezinta structurile ele- mentare ale tuturor fiintelor vii. De fapt, corpul uneipersoane adulte numéra mai mult de 200 de milioa- ne de celule, toate fiind dotate cu uncle clemente aseméndtoare, chiar daca sunt de diverse forme si sunt capabile s8-si desfagoare diferitele functi spe- oifice Aceste celule diferite nu sunt dispuse intr-o forma anarhic&, ci dimpotriva, sunt grupate, uneori combi- nate cu materi inerte cum ar fi sarurile minerale sau fibre produse de ele insele, formand tesuturi. in cor- pul uman exista patru tipuri de tesuturi, fiecare avand rolul sau de a indeplini funotii specifice + fesutul epitelial, format din celule foarte aseménatoare si stréns unite intre ele, cele mai importante functii find cea de acoperire, intrucat tapeteaza suprafata externa si cavitatile interne ale corpului, gi cea de secretie, dat fiind faptul c& ele constituie structurile glandulare care secreta substantele de o natura variata si pe care le varséi in exteriorul corpului ori in interiorul sau, de exemplu in sange; + fesutul conjunctiv, compus din celule distincte printre care se interpun substante de consistenta variabild, cum ar fi fibrele de natura proteica, are un rol important in sustinerea structurilor corpului. In realitate, exist diverse tesuturi conjunctive: un tesut conjunctiv mobil, care este distribuit pe suprafata organismului si are o important fundamentala in hrnirea tuturor fesuturilor, deoarece permite trece- rea vaselor sangvine; un tesut conjunctiv dens, foarte rezistent, existent in structura tendoanelor si ligamentelor; si alte tesuturi conjunctive specializate cu insugiri aparte, cum ar fi fesutul adipos, fesutul cartilaginos si tesutul osos, tesutul sangvin si fesutul limfoid; co estas) et os cola cot ‘enn a (Ser I Aparatt ges oar rept Apart fase Siege Lia simula oar oar ropoduceor eproauoeres vimana sistema ccs sisteral untae Inde atebese7 INTRODUCERE + tesutul muscular, format din celule alungite care se pot contracta sub actiunea unui stimul, recpatandu-si apoi dimensiunile initiale, cu rol de proportionare a mobilitatii corpului si a structurilor sale interne; + fesutul nervos, alcatuit din niste celule speciale, neuronii, care sunt capabili sA primeascai gi sa trans- mita informatiile din mediu (stimuli) sub forma unui influx nervos (asemanator unor impulsuri electrice) la formatiunile nervoase superioare, coordonand ast- fel activitatea intregului organism ORGANELE Asa cum {esuturile nu sunt distribuite in mod intamplator in corp, tot asa sunt combinate intr-o maniera precisa si alcatuiesc diferitele unitati struc- turale ce au ca rol indeplinirea functiilor specifice, organele: pielea, stomacul, ficatul, plaménii, inima etc. Fiecare organ are o forma precisa, o situare anume si 0 misiune concreta, unele sunt solide si altele corespunzdnd unor conducte goale, chiar daca toate sunt compuse din diferite tesuturi elementare. Sigur este c unele organe sunt alcatuite din tesuturi care ru sunt prezente tn alta parte a corpului, aga cum este epiderma, care este inveligul superficial al piel, sau cum este {esutul osos, care este principalul ele- ment component al oaselor. Dar, in schimb, exist organe foarte diferite ale cS proprietati depind de prezenta aceluiasi tesut um rosii muschi ai corpului, inima gi diferitele wiso= goale, de exemplu, se pot contracta si relaxa dato existentei tesutului muscular. Ceea ce caracterzeat organele, mai important decat structura lor nai mica, este functia lor, deoarece fiecare are cess nati o activitate specifica, fiind indispensabila & gului. APARATELE SI SISTEMELE ORGANISMULUI Exist organe care igi indeplinesc unele funct ca crete prin ele insele, ca de exemplu pielea care 22 pera toaté suprafata corpului nostru i care 25a protectia structurilor interne, desi ea are alte rol Dar exist numeroase organe care isi pot dests: activitale in combinatii cu altele, strans relation: si care, impreund, alcéituiesc 0 unitate functions aparatul sau sistemul jin realitate, chiar daca termenii de «aparat» $i «3 tem» se folosesc ca sinonime, unele nuante % 3) rentiazéi. Astfel, se vorbeste despre aparat at cand toate organele componente sunt formate | diferite tesuturi; de exemplu, aparatul digestiv © compus, printre altele, din organe atat de citer cum ar fi gura, stomacul si ficatul; aparatul respi tor este format, pe lénga alte organe, din nas, at ge, bronhii si pkimani; iar aparatul circulator & compus din inima, artere si vene. in schimb, se ¥beste despre sistem atunci cand toate organele componente sunt alcatuite dintr-un singur tesut: de exemplu, sistemul nervos este, in principal, compus cin tesut nervos. Sistemul osos $i sistemul muscular sunt alcatuite, in esenta, din fesut osos gi, respectiv, tesut muscular, chiar daca ambele fac parte din apa- ratul locomotor; iar sistemul endocrin este format Gin diferite organe glandulare ce secret hormoni care se varsa in sdnge. Fara indoiali, toate aparatele si sistemele sunt relationate intre ole, iar tunctille fiecdruia se pot esfagura in integralitate, fiind optime datorita inter- dependentei dintre ele: toate contribuie la formarea organismului ca un tot unitar. Asttel, mitandu-ne la aparatele si sistemele deja menfionate, diferenta const in faptul c& aparatul digestiv are rolul de nutvite, iar aparatul respirator ne permite sé obtinem oxigenul din mediul inconjurator, in timp ce sistemul circulator face posibil ransportul sAngelut incarcat cu substante nutritive gi oxigen catre toate tesuturile, aparatul locomotor ne permite miscarile necesare pentru viata de zi cu zi, jar sistemul nervos impreund cu sistemul endocrin regleaza toata activitatea orga- nismului. Dar la fel de importante ca cele descrise sunt multe alte organe: cele de simt, cele ale apara- tului urinar, cele care participa la reproducere... ‘in continuare, dupa descrierea succinté a celulelor sia diferitelor structuri ale corpului uman, aceasta lucrare trece in revista fiecare aparat si sistem din corpul nostru. Diferonta cine un sistom (sus, schema sistem ervae) gun aparat (os, schema apart ‘ireutator) consti in feptul ‘ob elpmentele unui sistem ‘unt altuit cin acelas| tip do tesu,n timp ce ‘componente unui aparat sunt formate din tesutur ‘tert, ela / esp paral Ioeetor ‘Apart Soest oar epiaior para relator Singel Ua Sistem Siu or Poort reprodiratr Fopowoore Site Setenu inunitar Ines atabate‘| CELULA CELULA Celula este cea mai mic unitate anatomicd a organismulul uman si )/GR@AWIFERE|GECUUARE))) este, de asemenea, numitorul comun al tuturor formelor de viata. Orga- © era nismele cele mai simple, cum sunt bacterile sau protozoarele, sunt Seales ae aiaee alcdituite dintr-o singura celula care duce o viata independenta, in timp ‘sisi desfaigoara tunctile specifice, qaecl in mil gi indboereabto vii cole: sinteza ce corpul nostru, in schimb, este format din mii gi sute de milioane de roeinelr, obtineon ena, digesta celule care functioneaza intr-o maniera coordonata. Celulele diferitelor —ajmontlr. Ele eprzn into cau tesuturi $i organe ale corpului uman prezinté muttiple diferente in ce fechivalentlorganelor complexe ce intr. priveste forma si dimensiunile lor, dar toate au structura alementari | seewattnloseroaniet aR aseménatoare. ELEMENTELE CELULE! UMANE cree = - | ‘ict ale mean fe wr cae en na Sepia, ‘neal gyn send de Sar ‘efecto tot eneetonne Wires Son pois ici gle Sagem ‘net seiper ‘rang ema sau (ud Stnave senmerie ier dan) ‘imal cer Aeoco ve ae crn (eign roanecr eave dooce Bodnar seer sneer errree ‘eso noe smcrotamertle ‘tre sui descr protic ‘ven et furs ome ‘ecu g rere ‘coach ‘nen es mt ‘pera se cari rail ‘stem o> membre g rule ‘net eopoeabl ds fenconarea cellars fer aoa vn Sfismonirn crater eae nol 7 ae srr a a ae ae Beemebesta aan aa ‘era rae = “suet de concn gelatroesd (eS dost coos aati os ‘ani cel oleInvoauree EEE soovine , tat Due dion NUCLEUL CELULAR = ew 5 ow = I ctor asses Celie umane sunt do tip eurarit, deoarece sunt lctuite cnt-un nck separa de coplasm print-o membrana propre, in Ineronul cru se gases lementele care confn infrmatiaeedtard fideplinesc toate turtle celular. Oanumit informatie exist in unele molecule de acid ‘ezoxinbonucleic(ADN),substata care, atunc cénd cela ese in fara de repaus, 9 gasogt Impala n nucle sub forma de erorating, arin timpul Co tivicun cellare se condnseszsiia forma uner baste numite a psatl CROMOZOMII IN DIVIZIUNE CELULARA lcconcior joa Soesiv part respon Apart Single Lina ‘Sse Fecare cromozom este format in principal, int-un lament {de ADN, de lungime varabil iarTn centr su se formeazd 0 Ingustare num centromy, caro i avd tn dua bate de ‘ungime inegalé, unul scurt si unul lung, fet sigue regroducaor Poprosuse wun Satoru exocin ADN-ul est format cin dou flamente compuss din molecule de dezoxiiboxi Sm i fosfainfgurate nto elice cub sunt cu ajutore nor baze azoate iruniar ‘anu pin punt de hidrogen ca scum a fo sarin spa, Exist patu tipur de aze azote, denumite aden, quaning, timina gi citozna, a caror ‘Wa este commplementar, dooarece ura singurd so poate Imbina cu alta snoar specific Succesiunea acestorelemerte determina alcturea gener, care tats corespund fragmenteor specie de ADN s care constitu unite functonale ce detrmina caacteree erect,CORPUL UMAN jin ciuda nenumaratelor diferente individuale, corpul tuturor fiintelor umane este aseménétor, flind for- mat, in esenta, din cap, trunchi si patru extre- mitati, cele doud superioare (numite brate) si cele doua inferioare (numite picioare). Bineinteles, exista niste diferente evidente intre corpul barbatului ANATOMIA BARBATULUI si cel al femeii: corpul barbatului este mai mus- ulos gi fibros, iar cel al femeii are forme mai ro- unde $i delicate, dar mai ales sunt distincte orga- nele genitale si caracterele sexuale secundare, cum ar fi distributia parului pe corp si dezvoltarea pieptului VEDERE FRONTALA $1 DORSALArome cei E ANATOMIA FEMEII VEDERE FRONTALA $1 DORSALA ea oat locator oat ‘igest Post respon part ‘euator Singele una Sime oat ner oar : z Reprod. in tera eer tera inure ea Ingox alate “Bama LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS Oasele sunt niste piese dure gi rezistente, de sunt compuse dintr-un tesut viu care functi forme si marimi foarte diferite, care alcdtuiesc oneazi in mod constant si unde se depoziteaza scheletul corpului si fac posibile miscérile minerale care le conferéi o duritate aparte. noastre. Far indoialé, nu sunt elemente inerte: esutul oss este un ansamblu complex SCHEMA TESUTULUI OSOS e elemente organice si mineraeint-o ‘constant regenerare. Unelecaule specializte,osteoblatel, fabric 0 mate organic de fibre de colagen gi un cave cole ete? maton amo, substan osteoid, unde st eprom espero ang 8° depozteazS minerale cum ari calcul st desatan Stoedfosforl atunc céndostooblastleramén cei nde pine in substanfaostend, se transforma seca sts in asteait, inactive Dates! Substanfa osteoid’ se dispune in lamele ‘concentrice in jurul conductulul pe unde ‘rece vasul sangvin si de-alatul ‘muittudnil de canalicule transversal, ‘Astelram&n format o infinitate de ‘trabocule foarte mic al céror numat si tispunere permit distingerea a doua tour de fesut asos: unul compact, mai dur, care reprezinta scoarta oaselr, si unul ‘spongios, mai putin dens si cu aspect oros, care contine mauva osoast vassanain La nastere, oasele sunt formate din ‘artiigje, dar cu timpul sunt inlocuite de {esut osos COMPONENTELE TESUTULUI OSOS FORMAREA SI CRESTEREA OASELOR cote tease tesa once ‘steno! mater ass substan osteokst == e==3 area pesos[ TIPURI DE OASE OASELE LUNG! sunt acto dint-un corp contra oa) dou extort ozo), cu un vel extern de fesut compact (cortical gl impactetat into eran cr (periast ilta inter reistont(ndost.Extremitiie sunt formate dint-un esutspongis care adposteste mata osoesé ‘ogi, n tmp co in ilorir so afl un canal contral car gazduigte ssszmiss | maguva osoas galbend os comet (ears) VASCULARIZATIA OSOASA hs Irigarea supafeeloaseler so se ‘ae pin intermedia ate rele perastie, ntnp oe cat introrloaselor aceasta se face pin arterelenutive, cae mons ‘care ponetroaz osu so (ermal one) ‘dvd into initate de ramiicai subi HUMERUS. ire pets CALCANEUL — ane norte Sy NHEORSELGRE | a 5 r “+ Reprezintstructura rigid care formeaza scheletul sensed ce sourgs becom ie é s a oe corpului, detorminand forma si dimensiunea acestuia Sc nSEESEMETE| OSetE Ae eas + Protejeaza diverse organe inteme mol, vulnerable la ici densi lfome| —|de forme sien cert, “ eas vee, cutie sa cnc, ma mul au ma pun ite, lovitutle g agresiunie exteme, acoporte de un invelgsotee| alate dn dowd invagur + Sunt componenteleraide ale aparatulul locomotor: ie esut compact) _esutasos compact cere conine——_seryage dept puncte de sprin pentru muschi sla pst sn| un tots segs, nak repreznia asl bral de pg care permit mobiitatea parlor distinct ale corpulu. FRACTURILE OSOASE a + Confin maduva osoasé rosie, cu rol in producerea hhematiio. 0 ractrd osoas corespunde une! rupturt de os, ea puting Incompleta,stuncicnd ese partial, sau completa atunc| cna se upe n dovt say mal mute fagmente,uneor in mustipleruptur (fractu cominutv). Dac pile care ecoperd osu rapt imane ‘infact lune fractua se numeste inchs: n schimb, dec fesuturile superficial oo rup fragmenta oaselor upto is In afar, ste vorba spre o ractura desc. eke olla Cor roar ‘Agata tines Agaratu respieior ‘garatl caller ‘singe mia Siem sine Apart Apart reproduc Peproduceren van Stel rect ‘ster iunior Inge altiSISTEMUL OSOS SCHELETUL © _ a VEDERE FRONTALA ee shee tures — we Sooo oa i cas cx a9 nota eg Din cate oase este format corpul ‘uman? in genera, scheletul uman este alcdtul din 208 ase, dar a acest numar nu este intotdeauna. : —S ‘constant; la unele persoane se formeaza nite oase mic nite ‘asele craniuli sau inire articulatila degetoor. pe ee tt talVEDERE DORSALA t perfect, Scheletul simetrie perfect: se imparte cu o lie in jumatate, ambele sunt identice. Din aceasta ‘toate oasele care sunt tunice, au 0 forma jn timp ce casele pare, ay 0 forma nereguiata, situate in mod simetric, parte gi de alta a corpului. Inoue ou oa rer part gis Apart respon eval stage Sisomul ren ‘inne oar ar repost Reproducares ua Siienul coe Siar iver Index= APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS OASELE CAPULUI_ VEDERE FRONTALA _ bara nz extol ta ( = sume local ;___ cane we me ser noe OASELE CAPULUI = VEDERE LATERALA is patel seers | __ silo rr sau manu SCHELETUL CAPULUI ESTE ALCATUIT DIN DOUA PARTI: + Cutia craniand constituie partea superioara si este compusa din opt oase sudate intre ele, forménd 0 cavitate in care se gaseste encefalul. sele fetel constituie partea inferioara, flind reprezentate de diverse oase unite ‘ntre ele, cu exceptia maxilarului inferior, care este mobil. Gazduiesc majoritatea ‘organelor de simt si contin primele parti ale aparatelor respirator gi digestiv. Tn uechea mecio, spat in stinca osu ‘temporal, se gisesteoilanuire de tel oscioare cate nu fac pare din scheet, dar care indepinesc ‘un rol furdamental peniru auz: ioctl, nicovala si sear OASELE CAPULUI VEDERE DIN SPATEeevee rsa, a sree pint SSacema COLOANA VERTEBRALA VEDERE LATERALA Colona vertebral repent axa truncal: afi de-alungul ni mediane a spat, de a baza cen pa a pais. ste atts 4in-o sere de case suprapusaunul posto alt, vertsbrle; in total unt 34 de verter, dar doar cele 24 superiare sunt independent, n timp ‘ce utimee sunt sudate ne ell ormeazd casle sacrum 5 caccis. pote om ‘Adoxa vera ‘cori fe) copseren A pata verter ‘orcas ei ove sams soe at Prima vert cil ft) _ of erst soo nse ‘Aclncs vrebes "races scot nas rote pasa ayers sara svar seal Inter ale Cau oa oer cages ‘par rispators paral cfauetor Sings nia Sele Siule Feproduseea mr ‘Ssiemul ‘exon Sbiorul ImunioieSISTEMUL OSOS SCAPULA (SAU OMOPLATUL) DREPT VEDERE FRONTALA sofia cxacit) sxromion os ranma Se icles a neve age supercars ura sparen gh ater cece caviate ‘sleots ‘rant eat num rare eral eau ead nares ug itor MANA DREAPTA VEDERE DORSALA abhs __ is sian em culty nscale ent ae ae surge opt = | enttreds ji ctl sn well ah. {iarga proviral Scheletl membruui superior est format din case brafull (humerus), antebratulul (cubits ¢ radius) isle maint (carpene, metacapiene gi alana. SCHELETUL EXTREMITATII SUPERI |OARE a es zz sau ore beInseduser Seco pun! na 9 penne gare ptr us tts OSUL COXAL (SAU ILIAC) DREPT a, = VEDERE FRONTALA SCHELETUL EXTREMITATII INFERIOARE mat Pot) roe =e ea Tonk nde so aoleza fora eemed get \ ast ace sot Pearl fepratr ssn ett rl coset Srast ‘Scheletul piciorului este aloatuit din diferite segmente: Lunia + trou, in parte posterioara, compus din pt oase de forma neregulat, ispuse in dowd rand orizontale. + metatarsu, care corespunde labei piciorlu,alcatut din. sista cinci oase metatarsiene. reno: ~~ degetee, flecare format din trl case, falange, cu excontia = degetuli haluce (degetul mare) care are doar doua, seme Serie Aosta aves sae PICIORUL DREPT VEDERE LATERALA ea 7 rere gant | te 7 ecu sexo foprosicrea wore / man rene ff eater an ’ siserul axratam aca seein = sisumat ee ; inontar at per | l z 7 | LY, range de es eae: |= alate _—— irate spac conan tanARTICULATIILE Articulate reprezinta punetele de contact intre responsabile de miscétile diferitelor parti ale sche diversele oase care formeazi scheletul. in corpul —letului, iar altele, in schimb, au mobilitate redusd sat uman exist mai mult de 200 de articulati, dar sunt fixe si au rol de sustinere si unire a diferitelo sunt distincte ca tip si au functi diverse: unele sunt prt amfiartrozele | TIPURI DE ARTICULATI ee | the! mnt oso | sinartrozele serv art det pt ' | sunt articulatil fixe, ipsite: intre ele, ci sunt separate Serna, rate in pet rout treet ere God ea cami pene sss tna raf sens ome S| street espe tae sete el Bp | Storwosccav net z protector pentru tesuturile moi de mobilitate segmentelor pocws oe cone | diartrodiale surtartevie cae perms pond arg mic eds tout 7 nartrozele _—- tobe dts ariroaieza dintr-un segment osos sferic articulatie mobild ‘care se imbind in interiorul alcatuit din an padre igen Seamer cmese feaesemte fiearope ca fea i Pr | a4 condiloartroza : articulatie mobila alcatuita 7 dintr-un segment 060s ‘ounce a tromleertraze copreando crews km | route not deat nan segnet ssn ama de aceeas forma de sepete, prezentind o depresiune in centr, 9 aul care aro creast ce se imbind in cadrulseiptat cuits COXATIEN 2" = oo 4 0 urate, sau disocare, este es “yor ea = earthen wR as ctu i Soret oe fotertoaiape gee SE. ‘ny mai pot meiioe contact rormal ine ee hmens tS wane ola - ina lang DOT wees Age ‘una srt Una TER ALANNA UM CESET caps nune* APARATUL LOCOMOTORELEMENTELE UNE! ARTICULATI MOBILE ‘br-0 articulatio mobili, in afara caselor mobile, exist unele element estate si protejeze extremitite osoase gl altole care garanteaza slitatoa ansamblul + carta articular: invelis subir de esut elastic gi rezstent care s=operd extemiille osoase si nu las suprafetele atculare site contact direct + capsula articular: mombrand fleas caro nlobeaztoat ‘culaia $i nu asa segmentele osoase 84 se deplaseze in exces: ‘= membrana sinoviala: ivelg de fesutneted si lucios are tapeteara ‘terior capsula articular gl seoretd un lcd vlscos, care umple -=cculaia cu lbrifient, asigurénd alunecarea suprattelor osoase st ssstrbulnd hrana care carta aticulre; + ligamentole: benz flroase rezstonto caro contra stabitate culation 1) ARTICULATIA GENUNCHIULUI VEDERE LATERALA iN SECTIUNE nest sons ARTICULATIA UMARULUI VEDERE FRONTALA TN SECTIUNE cau an pe sania fiat memban svls sale tor ARTICULATIA SOLDULUI VEDERE FRONTALA oan tral com aneuera igamant pete fem ‘SECTIUNE rca no _ ext coties gama ung fem MENISCURI thie rei nto Meniscurile sunt iste carta fibroase interpuse ine sepmentele osrase ne ‘ale une articulati, care maresc uprafaja contac: et ‘ul ne ase, s istrbuie ma bine ida reutatea i i limitoaza mig- erie ete cle extreme, nae Existé meniseut in ree diverse arcu, =e ar cole mai importante sunt ts col doud prezente Ja nivel ee enunchil tvoaueer colu Capt oc ‘Aart ges ‘Aart rexpraor Apart ceustor Singele ms Siem new inure Apart nar paral reproduc Reproueerea nan + Site fnacemn Siem ‘unter Inde abetS 8 2a Q 8 2 i = é & SISTEMUL MUSCULAR MIOFIBRILA Privnd o miobi a micrsoopul éectronic, paulo vedeao serie de sta eguiate care formeazd benzi de nuane distinct care ‘acatuleseunrtitio tunctonale ale muscu, sarcomer Muschi sunt niste mase camoase foarte speciale, deoarece au pro- prietatea de a se contracta si relaxa, modificdndu-si suprafata. Exist diverse tipuri de muschi, dar cei numiti scheletici, care sunt inserati pe oase direct sau cu ajutorul benzilorfibroase (tendoane), se pot con- tracta dupa dorinta noastra, reusind astfel s& miste diferitele parti ale corpului; datorité actiunii acestor muschi ne putem plimba si sari, putem prinde si migca obiecte, putem lovi si mangdia, mesteca si fluiera, putem sa ne stergem nasul etc. arta STRUCTURA MUSCHILOR eu ea ruses, ct Carma aaa ana ends decZ SancOMeR, vesmnsion Tea spins ero 7 SARCOMERUL MUSCHIUL FIBRA MUSCULARA Frecaresarcomer confine nse flame Este aca dnt-o alomerare de clue mar, Frecare ft muscular este braze Broteicesubtr de dud tou de acta 9 prevdzut cu nucee numeroase, namie fibre ‘nine de ste sau mide miofbrile, | de mice, intercalating; sub tmusculare care se orupeaza in mai mute tci ‘oar suis ispuse de-a hut actisna uri simul dat de sistema de eet conjnctiveitent | intro cous eros lamertele de acini hoc rite cele de mozind lar sarcomere scureazi, mugchi contactindu-se, ‘Mai mult de 600 de mugchi. Unii minusculi si deca alti mari si i puternic; in corpul uman putem numara G40 de muschiditert De tot muni sunt format cn ace! element acinear FORMA MUSCHILOR Into rane asd oa ver foe ue ga era find adept functor cent een \ g ie | 4 soning goa ragga saga sci suse nga AWEisram crewrorm onda POLSTE MUSCHII CORPULUI UMAN VEDERE FRONTALA Sa uti tnt rug princes _rgi sr Sot ator a bz senucteonascigan —_— sisted ate cra ‘rail ane visi pals mie st Problem’ de groutate. La un adult mugchit repre- sen Zint&tnjur de 40% Scions acest ain groutatea sro medan 7 / compu + Muschi col mal ing esi Sartorius sae en - (cre cae seininde ce lapels = Jes pnd lagen: proximat 40 om esa cran el oglu Junge ere + Mugtié col mal mic esto col al urechi ‘nei nsert pe oscil nuit seri Tung un depaget ca ‘= Mugetii el mai voluminos este festerul ‘mate, cae face parte din tes. ‘= Mugetiu col mai rept este riettoral plevapel:se poate conracia de pan la 5 i po secur ‘+ Mugchiu cel mal puteric este mugchiu! ‘maseter, cu rol dea migca mandibul timpul masticaie:are ofr ecivalent cu 100 kt Iriotucee cota oral oa orig vespraor Apart ceuator Sango una part reprdcer epromesoa Siem moan ‘seer runt oe slab2s APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL MUSCULAR VEDERE DORSALA oleh sper is __ — ___.. soo sect rename = ae er tie toe te mol aa ea oor mar cam dog ieonlivActio— ‘Atunci cand mergem punem in rmigcare mai mutt de 200 de muschi.Invades {La nivelul capului exist numerosi muschi Craniul gi au 0 mobiltate limitat i timp ce Cella ‘a nivelul feel, sunt mai mobili si se diferentiaza in doua ‘grupe: caput + muschii faciali sau ai mimicii: ne permit s4 lum anumite —unen cexpresit si s& ne exprimam stale noastre de spirit; + muschii masticatori: sunt responsabili de migcarile Pape E MUSCHII FETE smaxlarull interior, iret VEDERE FRONTALA oa oer seat = ‘ear se pe samme ease free aren sco a = 7 ate or ricer ronal be snare SAP = - _ sors —— Lila » onion sore wan satan res anita oven ri ee some E MUSCHII FETE! F fo VEDERE LATERALA vuninar - at ound peer ror eae sul terol ccc carat SS ga bet sere _wioa smote a neu ior psior eo 6 bu spefone cece steodidonatsidan Sem senate nie ereoorh : snipes at zu ve va can Sefer — seer rar cried ur ae seal aos te —Betualae Sey Ze eine Inger * eae altos ero eorsn a wohl orks APARATUL LOCOMOTOR SISTEMUL MUSCULAR Extremitatile superioare se bazeaz pe muschi volumi- nosi si puterici, cum ar fi deltoizi, care ne permit sa ne migcdm bratele in toate directile, sau bicepsii si tricepsil, responsabili cu flexia si extensia antebratului, dar MuUSCHII EXTREMITATII SUPERIOARE ramet tee VEER ATEROER eens deer ‘EOE PosTeNORRA aceste extremitaiti pot dispune gi de muschi mai putin puternici si mici care ne permit sd facem miscéii precise si subtile cu degetele. MUSCHII MAINIL VEDERE POSTERIOARA tor tng Spates aes sur oe tendon lane susie at otek ~~ kn oneal hg ta tendine ae eto se ‘aon lee lu peptua sl me sncucer sae ie tandoori Dror al doe med tensa ale exes ri co et tendon a dren pro lo steal re sonal. ‘stile ra era aca interac “dal MUSCHII MAINII VEDERE PALMARA saver gegen me bur a pol sr a poloMuschi membrului inferior sunt fundamentali_ pentru ‘mers gi pentru mentinerea pazitiel drepte in picioare. Cei mai voluminosi sunt fesierii, care constituie masa ‘carmoas a fesei, si cei care compun cvadricepsul crural ‘crept anterior, vast extem, vast intern gi crural), chiar [ MuSCHII MEMBRULUI INFERIOR daca in partea posterioara a gambelor so remarca gemeni. La nivelul piciorului exist numerosi muschi care migcd degetele si sunt foarte activi atunci cand mergem, MUSCHII PICIORULUI VEDERE DORSALA teal ete ing idl ou tence a eco ing Seger pcr ig dense MUSCHII PICIORULUI VEDERE LATERALA sero tile tere a parc _slgopate penn ete) ‘enon ex op a Pauoat Inosucoe cota ort fre] paral snes paras respator aratl slr Single Lima anos Smile Powatul paral reproduc: Peprosueres ‘a ‘sonal nde ‘ier inva tec slabz a 9 a a é & APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv are un rol foarte important: necesare formarii si mentinerii tesuturilor, precum se ocupa de transformarea alimentelor pe care si asigurarii metabolismului si desfagurérii diverselor le ingeram in fiecare zi pentru ca organismul sa funoti vitale. oat obtine din ele energie gi elemente nutritive PROCESUL DIGESTIV “Pees desiree dng aco re sani au mur co sual rg Suse sein sa om, oul aa nee sta fen srced de depart eal sta. ‘sh saree aarti pu rr faut ses ag sep aca "ase pros gece ‘oe pea “Beaty see bianco pen ssa ren srg aay (eter Ses pence verge ‘Minar tne wees noe, 2 ‘uc panceae nine dpa ‘Warr anton 8 sea ar aerate oan oor colo tance ‘den hea cr dea ame se sea Sisenbe ie ‘0m wgtenaartsaegie ‘at apeae eae ‘somerset con aco wwhekktaipea {in oc ce coord ca ei ig See ogess__ GAVITATEA BUCALA DINTI DE LAPTE VARSTA DE ERUPTIE il oi 55-20 DINTI PERMANENTI VARSTA DE ERUPTIE 6-000 irk et toveoere carpal Ararat resprator pail celator Singele Lua ‘Sita ers Sure part un ‘paral reproESOFAGUL VEDERE FRONTALA el eid Fi ‘tncteresotaian fF F F | , E ft = I ew nn i Esofagul este un conduct de 25 cm lungime, cu pereti! musculosi,avand rol de transport «al hranei de fa gat pani in stomac. incene de la faringe, trece in cavtatea toracicd de sus in jos, traverseaza diafragma gi, uns in cavtatea abdominal, se varsa in cavitatea gastric APARATUL DIGESTIV DEGLUTITIA ‘Actul de degutite este un mocanism complex. Prima parte este consent gl voluntard: dup mestecarea tranel, imba Impinge boll alimentar tre paatul dur (cerul gui, iar apoi {duce cate faringe (1). in continuare, se succed diverse procese automate: perehi faringell sé contract si miso hana caire esofag, in timp ce vail palatin se ridic pentru a nu trece cairo fosale nazae (2), iar epiglota, un carta care ‘8¢ manifesta ca o valvui, acoper laringele pentru a nu intra rméncarea in cle aeriene (3) 0 serie de contractii musculare sacventiale ale peretior organulul fac ca alimentele ajunse in esofag si inainteze (491 §) pan ce, in final, alung in stomac ©. Chiar daca nu ménedm nimic, actul de deglultie se repeté in mod continuu: ‘nghitim saliva, n medie, de 70 de ori pe ‘ra atunci cénd suntem tre gi de 10 ori pe or’ in timp ce dormim.lovedzee PROIECTIA STOMACULUI LA ‘Stomacul este un organ cavitar cu pereti musculosi si dowd Ontci unul superior, denumit cardia, cu rol de aimpiedica Cala SUERAFATACORPUEDE refluxal confinutuli gastric in esofag, gi altul inferior, denumit pitor, co actionoaza ca o valli ce rmane inchs pana cand alimentele sunt pregatite sisi urmeze traseul, cpl iar atunci se deschide pentru a le fsa s4 treaca in duoden. STOMACUL VAZUT IN SECTIUNE VEDERE FRONTALA esr ste Sinole Luna ‘Skenu! Siiuie oa ora revo Stomacul primeste ae acu pri vine boll alimentar 3 si, datorité misoarilor ‘ereraice peristatice ale peratior sai, ool se amesteca cu sueul gastrie penta a fi supus actiuni chimice a celor dou Setarul principale compo- imuntar nente: acidul ‘une ot ‘lorhidre, foarte corozi, $i enzima rae sate pepsina. APARATUL DIGESTIV INTESTINUL SUBTIRE Intestinal subtre este loculprincipaleoretape din procesul digesti inferorl sau alimentele sunt supuse actiunii enzimelor proveite de a fica, dela pancreas si din mucoasa intestinala propie, pe care le degradeaz si le descompun in elemente grimare, Este un conduct de 7-8 met lungime, in cae se diferentiaza tei portian: + duodenal, sogment situat ia fegtea din stomee, co lungime de 25-30 om, in cae se vars socretilapancreasulul si ale bel ‘socrotate de feat; + Jojunut, situat in regiunea superioara a cavitai abdominal, are o lungime de 3 m; + ileonul, localiza in regiunesintrioaré a cavtii abdominae, are ‘3.8au 4m lungime, contiwuands-se cu intestinul gros. INTESTINUL SUBTIRE VAZUT DIN FATA, INCADRAT DE INTESTINUL GROS PROIECTIA INTESTINULUI SUBTIRE PE SUPRAFATA CORPULUI DUODENUL VEDERE FRONTALA MISCARILE INTESTINALE = Peril intestinal subtire se contract intr-un maa automat cu nai aistinete: sigs itmice segmentare care serve la compacta 1 maruniea Aimee (1), contractile fede pa ‘a anslorn sens opus pentru ale amostoca Dine 2) mica peristaice socventile ‘care propulseaza almentete cate Intestinal grosPancreasul este o glanda anexi a tubului digestiv, eoarece fabricd sucul pancreatic, un suc bogat in enzime destinate degradéiri alimentelor, si face parte, de asemenea, din sistemul endocrin deoarece secret Formoni foarte importanti cum ar fi insulina Este un organ alungit si de forma conica, find situat transversal jn partea superioara a abdomenului; partea cea mai voluminoasa, capul, este Incadrata de duoden, inuntrul caruia se varsa secretile sale digestive. f PANCREASUL, SECTIONAT PARTIAL SI INCADRAT DE CATRE DUODEN VEDERE FRONTALA PROIECTIA PANGREASULUI, INCADRAT DE DUODEN, PE SUPRAFATA CORPULUI aa aca dn aoe pene sr san gata spel a eee rd "nak ae ACINI PANCREATICI ee epeir a Tesi conc Intoducere cau pal Poaratt resi ose cree ‘Singele mia oar Apart reared: Peprousora onan seturul seen sistemut lua5 9g a 2 g é g FICATUL PROLECTIA FICATULUI Ficatul este o glanda anexa a tubului digestiv, deoarece el PE SUPRAI ‘ATA CORPULUI ‘ny numal c& desfasoara multe functitesentiae pentru ‘metabolism, dar fabrca si bla, o secretie necesara pentru cligestia grsimilor, care este depocttat in veziculabiliara si este varsald, dupa fiecare masa, in intestinul subtre rin cell ilare. VEDERE FRONTALA Huge sexta ars FICATUL VEZICA SI CAILE BILIARE VEDERE DIN SPATE cepainense sti veracoa eters ona gor cana nate ‘onl vasa oe soImnewsse E INTESTINUL GROS PROIECTIA INTESTINULUI GROS ‘etstinul gros este partea final a tubului digest, unde se PE SUPRAFATA CORPULUI ‘=parieazd temporarreziduutie digestive in timp ce se ‘per resturile car, in final, se elimina in exterior. Este un 2nd de 1,5+1,8 m lungime in care, char dacd este continuu, ‘ cierniiaza te porn: * cecumul, situa in partea inferioaré dreapta a abdomenulu, 2'e 9¢ vars in intestinul subir; *colonul,partea cea mai lunga, cispus ca un cadru in ‘ctriorul cavitatiiabdominale gi imparft in patru segmente: -scendent,transvers, descendent, sigmoid, *rectul, care are la extremitate anusul. oat lator VEDERE FRONTALA AINTESTINULU! GROS Single tua ‘Seal Sie ‘paral wun Aparat repo Repos | Stem Inu ste aaSS i APARATUL RESPIRATOR APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator este responsabil de mentinerea unui schimb de gaze constant intre organism si aerul atmosteric, functie vitalé ce ne permite intro- ducerea oxigenului utiizat pe post de combustibil ORGANELE APARATULUI RESPIRATOR Cal rar oe aces trpansrl ans ks nase pt ete [ints i uate a tr maa oe ‘gl soni err ar, dr ingrtanis ‘rece unein ena sinter fe cx otic cube 6 ‘tie urge ois enor iieich ‘gan fants ale aera spree, ‘Soe coiaten tre, cc. Gecrmo a gece er gskge Musi imal _ zane INSPIRATIA de celulele tuturor tesuturilor pentru producerea de energie si, de asemenea, eliminarea dioxidului de carbon care se transforma tn reziduu al acestui pro- ces, acumularea lui in corp fiind toxica, faring cart car incpe on tte oat ns @ nama sents ete inne cpr cele eae co ont ft ene 9 aan ‘ata ae pare dh eaters ‘ost gar retr enter cn are rate, cpeeraia es ulna ee ‘enanip eos ug ine _soel tite i seca at see _/ EXPIRATIA| CARTILAJELE PIRAMIDEI NAZALE j OASELE acinar ee ened | are tsetse I SINUSURI PARANAZALE nist cavitat recente in ‘cltova ase ale cranul, Uumpluto cu aer si tapetaie (ovo mucoasé aserana- toare cu acoaa a nasull care coruried rect cu foselenazao gl sorvst ca cutie de rezonanta - entry sunet, FARINGELE VEDERE DIN SPATE Faringete este un conduct care Incepo din spat oseornazalo $= descinde pin spatale gui pain ing gi esotag; const o eale ‘comune intrare a aerulul sa alimentolor, tac parte att in aparatu respirator, ct dn ce digest In punctul de intire 2 fringe cu txingele exit un carta eu frm 6 limba, denumit plglot, caren umpuldeglutel sein spre spato gl obtureczd ‘rarea incite aetiene SECTIUNE A FOSEI NAZALE pind oat erat uprer ‘Nasu, calea natural de intrare a aerului cre plémani, este situzt in centrul fete si prezinti o protuberant cu forma de piramid la baza céreia se aa ortiile nazal. In interior su se gasesc dou cavitat amplo, separate do un sept, fosole raza, SECTIUNE LATERALA A FARINGELUI fue, anit iu Hone mga Taare oo) tinge rococo oul aut ‘paral Ipoamtar Aparatl ies aratul er ‘pari easton sams ‘smile oars var oar reprodicatr Poprovcorea nad ‘Sitar enkesn Sétemat inter Inge sabe | |e APARATUL RESPIRATOR, SECTIUNE FRONTALA A LARINGELUI _ it Laringele este un conduct format din dterite eartitaje gem eos articulate inre ele si care comunicd cu traheea, ndeplinind <= un rol important deoarece obliga aerul sa mearga ‘entricalt pe traseul lui din afara pané in plamani in timpul inspiruiut Morgagnl iin directie opus in timpul expirului. Mai mult, laringele sal ld ‘este organul fonator, deoarece in interiorul lui se gasesc ee ee coardele vocale. ae end LARINGELE $I TRAHEEA : VEDERE FRONTALA — sodas ‘nite LARINGELE $1 TRAHEEA = ‘ona Wohin VEDERE DORSALA = hdl 7 caries Gehad rns Igo toon cat tos Sane rts atctci ae cotta vateae ica cat | i ener SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN TRAHEE ee ae rT ncn ce cat soit f \<_| 4 cree sr magn teat __ gen ge ron ical ‘ean “Trhooa ose un tub care, n continuaea lange, traverseaza cétul jun in torace, 3 tured pentru a da nate ceor dou tron principale, ale cor ramifictiaduc aru in pian. Este format in 15-20 de catilaje cu forma de ptcnava,descise in parta posterior, dar care aproape inhi complet ‘rcurferita canal; pate posterior’ care nu scope ume carla este membrana este actu nan tesutconjncti gi muscularlrocucre ARBORELE BRONHIAL CU SEGMENTELE SALE DIFERENTIATE PRIN CULORI ‘supra a pli apt [o___. PROIECTIA ARBORELUI BRONHIAL PE SUPRAFATA PLAMANILOR " Wr cate op frau Se wn ‘St ra i 2 Egos ay : 2 Gem seo vi view] ior wie a "eet =i] ae eats soser) Se vs = z saor| = fewne \ “tills mee : al = sale wale set siete] —. ia oe : eo PLAMANII VEDERE DIN INTERIOR ae BS seam eee seem i ies Site PLAMANUL STANG PLAMANUL DREPTAPARATUL CIRCULATOR Aparatul circulator este format dintr-un complicat mentinerea activitalii corpului si adun& reziduurile sistem de vase care, sub impulsurile ritmice ale din metabolismul celular ducdndu-le catre organele inimii, transporta in organism s@ngele care duce la insércinate cu eliminarea lor. toate tesuturile acele elemente necesare pentru SCHEMA APARATULUI CIRCULATOR a ct spear ace he nd ge Scare ea Sinan som | tea pulnocart ath seem : omeraecrrat a er sae reel aaihget nse se ra ve pion owe ra size spre irra ‘cant nana ‘ss ir sng ss Savane poet cr vl ‘i Seana =oentipanas ry vga tebe ia cera ecagan ore sone ene are St oe 3 re shntark drre en baa 1 bog n orgen cite aorta artera maro cu rumeraaseramificati care, ca cole cae frmeazicoroana arbor, se iid n mod repstt dau nase akora de Recare data al sui, arteriole, care i ral 0 transform in lg cane oar sur, eaplarele, al cor peel sunt aati Ginn eingu strat do cau ac post schimbul ine Ange stesutu. In continua, capilaele ‘se ansforn In venle stnest ine el forménd ven, de care data al mart ag single sac ‘ncaigen el incre de reztdur esr nim APARATUL CIRCULATORINIMA. VEDERE FRONTALA acs ne uinnart atiusng INIMA. VEDERE DORSALA sean tok neh er pens 02 pinnae stg == vet sting PROIECTIA INIMII PE SUPRAFATA CORPULUI ‘nima, motorul aparatului circulator, este ‘un organ de forma unui purmn inchs, find situa in centrul toracelui, tre oot doi plaméni,int-un spatiu denuit ‘mediastin, Este aconerité deo ‘membrana dubla seroasé, numita pericard, de forma unui con neregulat amplasat int-o poziie obi a baza, Pericardul este orienta in sus sla droapta, in timp oe vartul este orienta in jos sila tanga, _ om cal suroert _ a prone apt ene pulmonate dete sete eee stfu dot ve creer enti roars ta caput paral Iooamatx ‘eared cies paral resprator Aparatul ote Sangie ia Site simu ‘aril nur os reprodcio: Feprodcer amare Steal crdeesn sister inurar Incr ‘abateAPARATUL CIRCULATOR £ is SECTIUNE LONGITUDINALA A INIMII olds mim wep _atiustirg vid ere st oept au na ewes et a we runs pes tae Si case ache VALVELE CARDIACE DIASTOLA VENTRICULARA SISTOLA VENTRICULARA sito si teeing on ete oi ; -not vei pinot gale Cane . vel ani ve as a sng ie tas spit oe wep sahara sro ‘angele cca Tn interior nim int-un singur sens: din flecare ay sngele dno grt in ata is impieie refuxl su: dou valve pomegte cate veicull de aceeas parte ir din flezare vec cate una dreapta (vala wicuspid) sl ata stang (ava artera pulmonar din pateadreapa g aovta cin patea sting ewast ve sigmoid, ua stat irre venticull depts ‘rule uneirectona este posi datorti clr pat vale care aera pulmonar (valva pulmonar) iar cea aflnduse tre petit in acelgitimo, dar in faze distinct ale bat carlace, <8 treacd _venticulul tng g ort (vlva aortic),Irvoaueee Inia are un sistom de iigare cp cleat nto ren de vse VASELE CORONARIENE ‘are owonoar ca o corona in ele dou arterecoronariene cable VEDERE FRONTALA SI POSTERIOARA rincinl, singe create, pores aorta i numeoase ramificali ‘are aung in toate socterele ini, aducénd singe oxigenat. Duna ‘ngarea esutull cardiac, sngoo sian oxgenteco Ino rtea te vase veroase mic care se unesc inte ele pei aforma vena ea ince in ce mai mari care aungf sinus coronarian, un canal 8 ca co vars ina opt oat Ieeoncior src pour dois cad mie eat respira eo cade noe _ vere mie eee tk cooraend one va crac msi ‘es nro ret "atu cramfe arsei Sigele comes SISTEMUL ELECTRIC DE CONDUCERE AL INIMII end pasta uot ‘ervey \, uma asl suiusisng news od som as = fees tig Sule casa TRUE ray sine Bae nin se poe ga rst lett cae se geal ici mare spotan ‘in unele fibro musculare cardiace specializate gi se propaga jaan Brrr ator fore peice cave crs sare ME 24 nn emia concise a ate ‘a caree fea ond CICLUL CARDIAC 2 ousto.k sro ak sroutvormeuk Late ite a ' fini sesccosin SU soa tp tae tan (as ~ Contact) fimteamere—_Slenul cardiace: séngele ‘muna -— tec in fecre st eeu = sin paras espace )y ierewaistew Batts tra crspondet ff ‘nemo care s0 repeta fara ope, |PRINGIPALELE ARTERE ALE ORGANISMULUI tra coi am ‘er coe ens | awn m sta meni ups rea mene i rn pera ree cial : erence era oreo sta tac ater sr ac pri oth i ae atest _—_sfe fort pon 2 meow 5 tm peie & ‘embrend aes | suse ent S| Bee {iene Eerie ax sent g mpage g =PRINCIPALELE VENE ALE ORGANISMULUI ac es tna sen vor i “net nord or exter (superficial) er subelve stin ee wtb ng “vaca up ete meson a cam wma pine eos raves wnowenraresona a ee ra ame st ra lpn seg SCHEMA UNEI SECTIUNEA UNEI VENE VALVE VENOASE erm scare a scout une fn tunes mage tue abet Innecuene cua Pos lecamatee ‘paca est ‘espe é iSANGELE SAngele este fluidul vascos de culoare rosie care curge fara intrerupere in interiorul aparatului circula- ‘or, aducdnd catre toate tesuturile corpului atat oxi gen si substante nutritive, cat si celelate elemente COMPOZITIA SANGELUI Sangale este format cint-un licid de culoare ilbuiealctuit in mare parte din ap’, plasma, care confine matte substante dzoWvate sitransporta sub forma de suspensie dverse celule sangvine. necesare celulelor pentru metabolismut lor, totodata transportand reziduurile toxice catre organele ‘insarcinate cu eliminarea lor. OL a 3) 2 Pa ||| {intr-un proces constant se formeaza noi celule sangvine destinate sa le inlocuiascd pe cele imbatranite, respectiv distruse i flecare 2i formandu-se mi si mii de miioane de giobule ros, globule albe si trombocite. Acest proces, denumit hematopoeza, se produce, in mod normal, ‘in plasma sangvina plutesc diverse tipuri de celule, iecare din : ‘le avand o functie specific: + globulete rosii, cenumite si hematii sau eritrocte, se ocupis de transportul oxigenului de ta plméni Ia tesuturi gi al He __sairea Conjuncvs este 0 membre ‘ooasa transparent find cu functie de proejre, care opera partes anterior a scleroce 58 replacé pen scope ‘ata inte aplecaplo. ser era conta ene xi ena NERVUL OPTIC SECTIUNE IN CORNEE ploy mentum att orb Sree Ud Gouran gwie Osea eo) univ aps ‘ames est un dss concay Format in nal mute Ives Bro rncna caractrstcd ‘ste fransparenta, cla de care se buour datos spunet pare a rear care Toners grosine,avand un Contin mare de aod i fir ‘vase sangvine. etn ete format in mai mute Iveta strat su cel mal rotund est fotorenepor co de trasiormae a stiller lumina in mputsnerwase: ‘onurle, car earfoneaa in me Dine uminat car recancee cule, bastonagle, care "ena n mei putin uate sicereechlbveaza vedere in a aru SECTIUNE PRIN RETINAIno A Intra nervoase generat n | GAILE VIZUALE ‘Suecmpe i rina) a ‘aor unas prove da bil tal cpu vs Uemeaz un um ng pd sana cir a Stuer ure se cose papa” le imagine ial Pe alco 0 pare freer ero op se Incrucgea, atl in ra veal a Totuurcciial in cele coca emistore at corer aun sur prover goin anotr ab och i ara Oost hj ing ata Apt rept ear eran : sige cmginevetird Las nob op sau aR RINE Soom y vera seata nar sonra cota ravi eral reper res NEE Osos more osmerore Fproewea PRINCIPALELE 7 1 DEFECTE DE VEDERE = | $I METODE DE as Sisto | CORECTARE _ a ‘ndocrin | isin fapiact daicea icin tncorac ig cet Cig chore ar t Sones: use ortzacs ab. Goi eeuerese a market caver ens Iaunes cose dn apcotese ropes tect an ceptxe rages eco ssa se ‘ome spe Sete ane ‘rer pe a sstuoul ‘muna A " A i =! : nae ates 1 a ¥ | Cletcamapr compen) Ole Spe paiinesh Ole cern px I lipseas spre acielncu. ages ep rend Imagen dra ea ceewy a = 2 SF 5 AUZUL Urechea este un organ complex, deoarece pe de 0 In apraul eu se isin tr segment: parte are rol de auz, simt cu ajutorul céruia percepem + urea enter, aut din west, sa paviion sunetele venite din exterior, find un instrument fun- eeelarayctecereteaetioeale : + oxen mod sano caat 2 su emer, damental care ne avertizeazé de ce se intémpla tn | denumit ca paral separaté de wechesextema jurul nostru i care ne ajuta sa comunicam cu cei din fen metrana parc. one 0 nent deo jurul nostru, iar pe de alta parte ne ajuta la mentine- cepa aan rea echilibrulul corpului. + urechea intr, drug rmat rnd eu in dowd fragments: itu nto, num @ mele ‘sa eae, nal arcs organul lui Cot, ail postr, sau paral vestibular, unde se genereacé ‘simul cae particoé la mentneea chlo corp seca wee mee wes rar SBE ne recs att eos _ teva ea npn ___iit air sue In poser elon our aoa wi Esto endeauttieery oe LWechen este att int-un carta elastic scope de pil i, cu ‘wate 8 forma gi tdmensiuneae pot titer, prezint 0 srie el retitur caracterstic, cerca iarbree eats 2 Geom reat 4 Yate conan aeons seh Spivime ietsx bel ae ae eure ease Steeiufoasie ober Pe oa 4 ves sis Houle ope Apr Geegemcead loom en baal fox a Seem aes ira Seana gest f ‘Aparatut ene | ‘Apart I eee 1 eg hese at tiga oe fine ie eee eves tints nat on ener eta sitar membrana par entra oma mera sre ra aga vest Sis |SIMTURILE MIROSUL Analizatorul olfactiv este un simt cu multiple BULBUL OLFACTIV funcfi: participa in procesul digestiv, deoarece mirosul placut al alimentelor stimuleaza secretiile salivare si gastrice, ne avertizeaz de prezenta —ovecsui dni sry gazelor toxice care miros urét si ne echilibreazé — tuhsixan senzatille, atat cele placute, cat si cele neplacute, intluentand viata noastra afectiva. (ea eeeh LOCALIZAREA MEMBRANEI OLFACTIVE $I A BULBULUI OLFACTIV {in nucoaca care tapeteeza Ivelgl stor nazde eit (© znd de 25 on, denuits membrana (mucoass) ‘acta, unde se aoe ‘eparizate numeroase cule specialize : “bulb ‘donticarossubstanfeor — ‘mircttoare volte conten et raat be ca ins, Fecare dn cee ofc, iterate inte alee de susie gi lance mic care produc ‘macoat roi ito et mci care reacaneaz te contact cu substan iosicare si genereazs nist impulsri ‘are se transit prin ra nervoas subte are ino prin cela extrema i ore, ‘upd ce waversea cet eto, junga abut tact. CELULA OLFACTIVA ene SECTIUNE A MEMBRANEL nee OLFACTIVE cout ceue dese hut sistGUSTUL cca LIMBA SECTIUNE A UNUI FRAGMENT ‘aula VEDERE DIN SPATE AL SUPRAFETE! LIMBII sme. ole naorme oe spot gas Saal sta omer Areca Ay Aparatul respaie deer sale ore creer ee 3 SECTIUNE A UNUI Singele CORPUSCUL GUSTATIV Lina ee catome “ siaums Pe suprafata limbii sunt distribuite mii de papile gustative care gazduiesc: ure aerial recep senza copula ble usta, Fecare dint aces cepuscl, d forma ov, conn de ace a deve de colule senzoriale gustative, fiecare avind corespondenti de terminatti celle gustatve | mea nerwase, fl a9 8 de susnre tat in sit in jurul ae cae Ane ef suosareecrmice svat in sv sung cabrio ta porl gusta, calete sero sunt stilt se genera ia nig infin nervase cre, pa ce sunt pert de cri, unt transom seat guste. ras ‘rosin ZONE DE PERCEPERE TIPURI DE PAPILE GUSTATIVE A DIFERITELOR GUSTURI Herne ‘Exist tipuri diferite de papile gustative gi toate percep cele patru a hs eifcl sorzati ce ba: dulce, art, aru | amar. Fs indi verse . sie ale, dite inegel pe sprtte nb puns cu oreo frau nal mare sau atm verge stil, doaraca wx one e setenu ‘limbié care capteaz’ mai bine un anumit gust. sendocta: (rabssry sical nt eae Sea pecopre rea hae sa alfatetic Seas poco sata sega oa tiie coiera =n* SIMTURILE SIMTUL TACTIL Pielea reprezinté imbracdmintea corpului nostru si dispune de o inervatie senzitiva bogaté, capabild sa inregistreze o ampla varietate de stimull externi i care furnizeaza 0 informatie valoroasa despre svat crc xp ato Pac _ Plelea este o membrana rozistent sill care acoper tot cerpul 9) protejeaza orgarismul de agent ‘agesivi din exterior, participa la funcile ‘de reglare a tomperaturiicorpului ise comport ca un autentic organ Senzorial. Este formata din tel nveligu suprapuse: + epider, invelg superficial care intra ‘in contact drect cu exterorl, + derma, subiacontantriorulis format {in special din elemente alo tosutuiut conjunctiv; ‘hipoderma, seu jesut coluiar subcutert, este iveligul cel mai profund,alcatult mal aes dintr-unfesut adipos (gras) cae-1 Drotejeazi de tig, amortizeaz lovituile Si serves cao rezera principal de energie a organismulu "eeepc (copii Yen ‘mediul inconjurator: detine o multitudine de recep- tori cu rol de a detecta la timp stimulii tactili, ter- mici (frig, cald) si durerosi. copes a fit ks pan ia Distribuiti pe toatt supretata piel, dar avand o concentrate ier in diverse reiunt ale corpulul, exist o multe de receptor senzorali caro réspund la veri etimul gi triit intormati cate sistemul scope o eure tbr eres nerves pont af imediat ir intorprotat, racer da rare ree 29 (eopusc Ar isi) gamiafenentss ec)sue sa 2 Cue eaie, snd Soe ia ni pri ro ‘trocar es coh san 7 2 Pinienetl t 4 ps te a uur rma ever ‘epon os ot ese const ee eisoxraat tor tous cvarees rosonconncat aun rae ton ante rene acer tie secre _ seme erent 5 Gindsaaa tues aoe cee, eienerad regal opera MADUVA SPINARIL ___ SECTIUNE PRIN UNGHIE som ame gi _ nutes waters tuo ee Irvodueae coat pal recat paral gest ‘para restr paral rel Stioie Stemul Apart iter ! stemulAPARATUL URINAR o & APARATUL URINAR Aparatul urinar este alcdtuit din diferite organe a avand rol de a elimina excedentul de apa si reziduu- cror misiune este aceea de a filtra sangele pentrua rile toxice in exteriorul organismului cu ajutorul regla compozitia lui gi pentru a-| purifica de toxine, —_urinei. ELEMENTELE APARATULUI URINAR ict e ~ ‘ee nl denen side in edna meas Coerssmise ogre toe ere cu supisel bac there conn i nae SECTIUNE TRANSVERSALA AURETERULUI ia tune rote SECTIUNE PRIN PERETELE Tels usar cl, VEZICII URINARE aomrica orice - reireaid ion gti oy gee qaneh om aa Pes ea elms Sessa a pemguare uel oe semana oe Oo stu oT reer lesan vénin CIRCULATIA RENALA ee ve pinch Sangeecare ora prin ores re pin cl dt itt fap a aise ot are pe ala i ad Cate sant rouse in md constant de etabots ceklr Sites anand singe care ange arn emt Int-o unitate de timp determinaté este foarte mare, reprezentind _aproximati 20% din vlumul total de sénge care este pompat ‘de ini; n lecare minut crcul& prin inch cam 1,2 Ir de sénge ea ona no tbRINICHI! VAZUTI DIN FATA CU VASELE LOR SANGVINE ca spl gira sare a eal tt sich tara rae as mines 2 ‘ong tis pore gata oa asi oa tr tit SECTIUNE INTR-UN RINICHI (sTANG) enn = wets ea ic ome 0 ti de bb ee aso, et sept co ‘0 capsulé fibroasa, in interior distingndu-se doua parti: 0 wat, 2one peter, de cuore eb, cornu ronal 53 itm, go care routs, medar entre. ‘exist 12-18 structurittunghiulae de forma conics, core rl ‘denumite piramidele lui Malpigh, oparato do nigto prelungil ae cortexull care intr tn medulrd, eoloancle {i Bertin, Pramiete au baza oentaté spre peril, lar vrful este indeatat spre partes central a snchivl, care prezintao concavitate aumit sinus renal, n vrtl fice! piramide, numit gi papi, sunt nite orf mil pe unde rina prods de nich trece prin nite tubut subi, ‘denumitecaloete mic, si se vars in atele mal mari, calicele mari acestea se unese pentru a forma 0 cavitate cu form de pélnie, pelvisul renal, care ise prin margines Intra a rinichivtl gi se continua eu ureter, sls aad ota i Ben rani i Maio tam Invosucere cet Copa oer locator Poel test oat resistor Porat cla Single urea sistent sinus a ovat reproucate Peprodueres vm Satemul rene setonul inuniar Ingox ‘abtc| | | I APARATUL URINAR ‘in iterort inch, tra rona s¢ subdivide de mal mult of, net © arerila ied ajunge la ticare in unite fuetonae ale oranuti nefroni Ficar nich are mai mutt de un milion de neton,fecare ind alctult dn dua pt un corpuscl unde se fitreaza séngele i un tu unde se formeaza rina La corpusoul ajunge o ato aferent care se vide in capilre numeoase, ‘constitind un adevérat ghem, ‘denumit glomeru, invlt de 0 ‘membrane dub informa 4e pale, capsula ui Bowman singel cea prin copiarle lomerulus prin poi mic 2 pereir sai se fiteaza chide gi molecule. Capsula ui Bowman adund idl frat 1 vars in tubu er, tun conduc cu prt tet, e parcursulcéruia mar parte din pa s unde substan ule se absorb in timp ce atte nocie, care tu a fst trate nant, se elimina, two eae tee actus Yee merce fearon Finichil au o capactate de functonare extraordinar: daca se ‘Imbolndvesc, alunge sd se mentind o proportie de 25-30% din nefroni pentru a garanta 0 formare adecvata arinInmocurre eka Copal part losonctor ca mucaes ae watwor et lveveel Ape ‘acl ary SR aus weit Apert cecor Sangie Verica urinar este stuat tn Line centrulcavitti pelvene si este asem&ndtoare la ambele sexe, gi relate cu organele adiacente at) sunt ifr la barbat tla fomel re Cand este goa, are o forma trlunghiviara, dar pe masura oe se tumple de rina, ae o forma ovoid sau steric la persoana acuta ‘ajunge si fe pli cu pan la 350, ml de uri, . Aparatul VEZICA GOALA VEZICA PLINA domat ‘ern URETRA MASCULINA | SECTIUNE A URETREI FEMININE VEDERE LATERALA VEDERE FRONTALA See ‘stem rb slr own 5 atragna ooetala Sete unt se alba ‘wae a rae6 3 a 9 © o o fc =i & & < APARATUL REPRODUCATOR MASCULIN Aparatul reproducdtor masculin este alcatuit dintr-un sul de procreere, acestea fiind perfect adaptate ‘complex de organe genitale, unele externe iar altele pentru a-si putea desfasura in condi optime activi- interne, care permit barbatului sd participe la proce- tatea sexuala. ORGANELE GENITALE MASCULINE Sere eet tesa ‘nee eR ae =o aoe a enema = =o nears a = comm . ° aaa se [ =f Seatac mares, ni rare Sa ee sont as ee amen, ee seers ome mayors = _abdortirak, cae confine teste LOCALIZAREA ORGANELOR ORGANELE MASCULINE EXTERNE GENITALE MASCULINE pins nbn = ric emtPENISUL {ste un orpan capi ts méreas dimensiunie si consistent ‘in stad de rete dora peezono in interor saua nor carl clinic care, sub actunea uno anu timul se uml do sangeet ol corp cavernos, care sunt sinetic situa url ng’ alu partes superiara a corpus pensuu, i corp spongis, care se af ‘cent imal jos e cel anterior, ravers in ungime urea, SECTIUNE LONGITUDINALA vee utara SECTIUNI TRANSVERSALE pie ie us empl) ue exer | ES exp ss ‘SECTIUNE FRONTALA veda ures € SECTIUNE LATERALA TESTICULUL $I EPIDIDIMUL ‘SECTIUNE Fecare testcul este alt deo membrand fos rum tuned ‘aougines, terrul su find dian ad mul ebu separa prin ‘sept de esut conjunc car Tnchid un rumée variate tubull seminfer conduct suri unde se procs spermatm2t cae se nese ei pena forma oretsa dens’ dn care pomese nite ‘ara mal mar nut canaleleeferente, cae se vars in epidim coulepdcimae ga loot PROSTATA Prostata esto gland stat sub verca urna care este travrsata ‘in centr ide ctr ure in partea poster de candle ‘2jaculatoare care mera in acalai sens, Este formal dnt-0 mule fe suctur tubular a carr pert produc osoeratle car formeazi {hdl seminal; deri udu car se unesc new foresza un ‘ménunehi ds epcvimai 20 de canal vars chic seminal prin ile Aoechise ret, naintea ecu seca prostatic, pin interme calor ojacttri amestecéndu-se cu ichidul proven in veieula cu soematozeizh cn tatu, SECTIUNE TRANSVERSALA ut one erste _ a Core vars peor _— comet vee wee Irimevcar a Carpal pare Iocnear ‘atl ca regia earl ‘ola angie Lina smut oaaid z a Seenul munity Inder ‘taeteAPARATUL REPRODUCATOR APARATUL REPRODUCATOR FEMININ Aparatul reproducator feminin este alcatuit dintr-un sexual. Lor li se adauga si glandele mamare, glan- complex de organe genitale care permit femeii side cu rol de a produce laptele matern, care repre- participe la procesul de procreere, fiind adaptate int alimentul ideal al nou-ndiscutului. perfect pentru a-si putea desfasura activitiitea ORGANELE APARATULUI GENITAL FEMININ ee _ ‘reps Faleio - ‘ary ot cro a iar os ma ero ‘ity a aprile dee feuzopa oer. ue oo cant oc se despfe fps g yo cre anger ca conase ura ‘gece rc rts. pel msc! (rut ec eid es ep cee acon (Gere eae nar cu postal ore! a, ‘Se epins re nae meres, oir YOU Ge ia ‘ant el Sc fara us ner we ates pe comer reds orn bs hae spas metratea Sed oe anna comes tren om: efor iteaucerae cel ia aura salen cae een lu Sssseeseeeee vo crm croup wa, eas lar cr or ce tn ge SNS eo pel ee whe ORGANELE GENITALE EXTERNE LOCALIZAREA ORGANELOR FEMININE GENITALE FEMININE ~ ral ars __..tiets a ave “orf enon ala la mit one apm hinaVaginl este un organ caviar state _ezica urna ie, comunicnd n artes superior cu tel, l ctu eo rect o prosminent In capt ‘canal vaginal eschizine-se in extomitate inferioard la exterior ‘rint-un onc ait n vest ve, Inte cot doug lab mi. La emia ‘dul ee oungime 6-12 om gun amet val donarece peel si sunt oar eloti, pute dats ‘at pentru patrunderea perisula in ‘ipl acti somal et input ager, pentru expulsa ful La ‘ome vigine, or vag ete ial acopert do membran numt bhimen, cae se pote rope fk tampoane interne sau a primal act ‘sua a og tl usa pees ete had Ineasucne tia Corl oars locomotor oa est oars ‘ral Singer ssn on | Simie Postal vim Peprosiere cm Stent ncn Siena rene a. alabetcAPARATUL REPRODUCATOR SECTIUNE A UNUI OVAR SI EVOLUTIA UNUI FOLICUL OVARIAN Jn moments nagter, ovarulcontiné mi Ge folicull primar! care a- ovulate se deschide gi ovcitul metur, dea Yanstormatn ov poste celle repedudtoae feminine imate, sau ove primare. se desprinde do ovr. Pre folciuu unt se transforma In cop lutea ‘in tngul pubertal se denvltini-o méniea ciclo mal mut ficul cared asomonea secret progsteon. acd nu se produce fecunares ‘imi cantik sh Serato estogent, devareze a inceput mtuzarea corpul luteal so afi la sfargitul calor 10-14 le se transforma in ‘vactelr conte in interirul lo. 2 capatul a aproxmatv 14 aie de corp ab, care nu mai produce Remon fini nd a incopu cil, unul dn focus dev complet ise produce A aos pine fot ra B cee eure 1st pera 2 anc abu 5. seona ee oie trates ee ___ "emote mere “ foe ron ae ana coxph oni MAMELELE MAMELA VEDERE FRONTALA SECTIUNE LATERALA ‘uber Mongo Incoptind in pubertate,pieotlfemelr ge mareste in vlum, rn Interarul su co dezvolt glandole mamare,destinate si producs laptele pont hires nov-nseutu in cul une sar land mamari este format cin rumeras cin, mci soul tapeta cu clue ce, sub anumiteinluente armani, au propritatna do a produce Tape mater. Azo acini ce goose in osu tas vars nite ‘cana gui caro so uns pena forma alee mai groase, canaele alactofore, care sunt crjale cre esters, dupa datarea Sinusurilorlctifere, se vars in mamelon.CICLUL MENSTRUAL Este prio dntre prima 2 une menstre prima 2a cee _urmatare,perioed care dureazd 28 de il. in prima parte a cll, sau faza proerava, etrogeni produ de flicull ovaieni determina ‘ucnasa care tapeteazA verl(endomatu) s& deviné mai groasa 5% spongioasé.Aceast far crear pan cnd se produce ovlli, Th jurul ie 214-2 Ina dova parte a ctl, sau faza secrete, Drogesteronul daborat do corpul luteal face ca endametu si se mareasca in grosime sis se pegateasca pentru un eventual ul ‘ecundat. acd nu se produce fecindarea, Inceteaz4 producerea hormonlorfeminin cao consecn,endometrul se jee, aparénd hemoragia menstrual care mareheaz Inceputl umitorul cic, Cicll menstrual se rept ir opie ‘nea dn puberate pana i menopeura, u excopta une eventual src, ava 0 duran media, de 28 de le, tar se consider normal dat perio solazd inte 21 gi 35 de ale FAZELE CICLULUI 70] 7) 2S PERI DA Fi 7) ] 3) 2] 1) 2)] 2] |] 5 [2] 2 RTILA ‘Matera 0 2, fe sepa es. Oa aca da ae mgood at “Fas cone ort pe care carota ARP — Geary satiny cre eee ea tenet cata het re ovaRUL = et ——— f isia corp oop woot ata sop ae] el] ee fara port ‘seu We va] ao far aaa ae | os aa | ee fam sector. Innotucee cau ura oar ‘econo part gas owt! respite Apart tevator Single Unie Sint part Poorer cand Stem renin Sitar inunier Index 77REPRODUCEREA UMANA, FECUNDAREA Fecundarea corespunde unirii celulelor germinale ale ambelor sexe, adic un ovul provenit de la mama si un spermatozoid provenit de la tat se unesc i formeaza celula-ou, sau zigot, punctul de pornire a nei noi fiinte. SPERMATOZOIDUL ca sete tie cad tag orate OvULUL oar it ARBATUL SI FEMEIA | TIMPUL ACTULUI SEXUA\ Tn timpul acu enue, bet! laces n vaginl feel mloane do spermatozi car cep un ung perp de-a ung pera gor einin;dacsctl sexual are lc in paroada feria femal spermatozoa so Intlnes ncrumul or cu un ows, este foarte robabl ca unul dn eis fecundoe. __et _ UNIREA OVULULUI CU SPERMATOZOIDUL 2Spamatitl Scan spermatid sin pe oa dud romeo ie on or Metra ‘Coad poms 22 eprint rt eCPROCESUL DE FECUNDARE Souza vant ‘Sh du pen tonpa ti Fa fecal 7 poe SsThmme sect | ‘4 Fuginew ius cy spernatnicl | _ Sane ements 290 Tode noes oa rome i Fo ‘ates ox tet hombart we 2 Ol tnt a Tioga ate 1 og asl ____'#enlsa on Shrintae e5ace ani gee unde rgantact phases | eee or ve FORMAREA MORULEI SI A BLASTULEL @@@ ou eta ons fant cul ou, seat aig vert cet peas es oc fu aemearodt ‘np ote sett ‘9 too F cata aoa annbit a iat "ronal oma ae wales ‘Bintan 0 02 cfu ns ‘sce esl noma tore ‘nar Innere ola opu owt lovornior oars est dearaul ‘espiatoe oat cet ‘Singoe tina Sten ‘simu os waar Pratl repo Reproducerea Seemul rceren ‘sso inure vee acoatoREPRODUCEREA UMANA, GESTATIA Gestatia, sau sarcina, incepe in momentul fecundrii si se termina dupa aproximativ nowa luni, o dati cu nagterea unui copil. In timpul acestei perioade, divi- Ziunile succesive ale celule!-ou lasa loc formar unui embrion, care incepand de la 3 luni are deja un DEZVOLTAREA EMBRIONULUI 3 SAPTAMANI secant corona ce 4 SAPTAMANI 6 SAPTAMANI 8 SAPTAMANI g 3 LUNI : aspect clar uman gi se numeste fetus; mai trebuie doar sa se maturizeze in péntecul mater, in timpul necesar, panda sd poat infrunta singur viata extrau- terind, ELEMENTELE UNUI EMBRION DE 4 SAPTAMANI 2 pve otonanerat rere rut aie ave a GEMENII Chia dac n marta srcnlor se formeaz un sng ft, se poate ‘itm ca in noel matera si se devote sultan do sau chiar mai ‘mul fe, cdnd nastere unr fei, derumi generic gemeni. Cateodata, oud cwuio distinc pot feeundat do cara dol spermatazia det ‘tune! co dozvet gomeni bvitln, care au ecare tev placenta Droprie $i ptf de ane sex sau my, sménand Tne el sau cfr ca Siu s-ar fl pseu separa. ter, se intplé ca gol deriva dn ‘uiunea unui singur ov cu un singurspermatezod sf se cvs dou sal mal mute fragments 8 formeze embron iam: atunci so ‘dezoK gement univitolinl sau Ident, care impart o singur placentt slgpun de aces! dotare genetic, find Tokdeauna de acelasl sex s semana foerte mult GEMEN! UNIVITELINE orgua pace GEMENI BIVITELINDEZVOLTAREA FATULUI IN UTERUL MATERN >. Cal se mut peta ‘ma te eit rgana Dom svete ce wo agit tar ore. sx sar 9 neo, A PaTRA LUNA tzaghe20en ‘nese frre ub age» etd, aneeas nicl: Apr ugg psu Ftulnome sb mise dn mr sn tae ARETEA UNA, 113005 400 979 en Panda au dejo struct i permtespraveures itn cx fag pena. ale osc es ce "ma Organ mee an matte ay vi oxo. Irma aep ease Celina eta gerd ina wv 2ag075en ‘AcCEA LNA Sg%52rem twara sum ree. Mara ome Ferope rig nas cre re de pincer, (he ul pil, A OPTA LNA 2emn-2300 946 em iri ut rosy pera respi Pa cle zo es ne é ADOUR LUNA 58 05em ‘unt vile pare ‘roots: rgd. epi ca dus ot tl dat " ATHEAUNA Tea gi2-i5en tne Fl ncepe ab asp ura, cu uneap at aren Conor cre cop Sat gen wad oa ape pod pute itd capt cut ale, tse ab stn nape Se atainan pr ‘Nous wa 82103300 948-51 on tl pra fat cu un ace pret te i pti mat pt rent nae. Pare muna mae corece are ines te cua Coral oaratl wear oral oety Apart respraoe Apel crete Stage LuriaREPRODUCEREA UMANA, 8 ‘ ASHPTEALLNA Nous Ln Hare nga FulGeott naa. se oman Mare Pole Pret test pti Siseemv pra, pos nage. Placenta este un organ care 99 dao impul ‘estat face legatura rte organismul mater cel fetal. Se frmeaz le pin timp dupa ida, ‘ncepénd a fesutl exer al ombrionui, nuit ‘orion, | membrana uorind adapta sarin, ‘enum decidua. La placenta jung vase matemne | de ac pomesc vase care ajung la ft prin cordon ‘omblical. In placenté se produce un fundamenta ‘schimb de substan ne singele mame call ‘aul, care nicidata nu sunt in contact erect ‘relia mater tece in cea fetal acucnd substate nutrvesaxigen, in tim ce indirect invert rc recduutle metabotco ao itu, caro vor ‘eliminate de organismal mame,tesco cau eal beometor ng (eis ‘ eeeaees pert Aigestr doar stones Apart a ___s= am singe stemul ‘sintnie ca fa 40 uy _pe pmo de a a sa = veces site col erin tatia ica ero pee lepiamare sider itor ho hbete wi eyNASTEREA i | Dupa cele noua luni de gestatie se intimplé un eve- pe diverse faze, in timpul cAruia orificiul colului iment incomparabil: nasterea unui copil care poate —_uterin se dilata, iar peretii uterini se contract’ cu 84 duc& 0 viati autonoma in afara pantecului putere pentru a expulza in exterior mai inti fatul si mater, desi nea va mai avea mult timp nevoie de apo placenta. pSrinti si, Nagterea este un proces lung si impeirtt ADAPOSTUL FETAL pins I i _fane I {ncn mai mae pata sri, _—— ae | ‘aul pts ite inhi ise renner nun canes | ‘saculul amniotic, i pe marco ete, spa i ‘spoil se migoreaz, f ‘ar mice ge rostrng exo , ‘Atunci cand se aprapie a. ‘moment natn, tu sitolend ‘coboara, iar capul rimane UE io ossele pene ale mame: ests punt ar I ‘és pote Sneed oa } ragtees ve es _ san soa sire ans PREZENTATII FETALE I | | 3 = | & iS PREZENTATIA CEFALICA PREZENTATIA PELVIANA, PREZENTATIA TRANSVERSALA } ‘in conti normal tit adoot o poe pc penru moment neste, transversal perpendicular pe pelvsul mater In acest cami = rust prezentate cela: cu anu injsgcaseo potions deesupra _ragierea ete mal de i do mute ose recarge la ezaran, a mane piiarle exe Binnie, ex oraz cnc tl rane nave chiral cre canst n-ne pec mtn, po ie Stunt pti dese fa de os dsc ete cz unde se extage ft prezentatie!pelviene, cu capt! in sus, saul prezentatietrecuse PROCESUL NASTERII FAZA cola DE EXPULSIE Momentul culminant al naglri corespunde Cx fare de expuise a ul cap fat saa pare in vulva mato, ar pa putin timp leoe, urmatcu uring de rest compl paral bbeamotr ear finest Inve tetsu patusiotanan a mane rings) Mui uri ce 8s carat meg co {cline ofa rans muta mnie do rove ts cate contac ae aay caret owen Segre colonia cite srs do felt ak nn endl cu Goren) ae ee a, ‘iar Bs se rons ee ner gra cea sige Lina Col stn ge seine ia Dem ear Lo are ama, pd cr ee a ta Setorat Staaf uh ever Cotacileamtdn cal ul Oa mana a eat st, aaa enc lan gti roe Sala oreeen pre en se ena comcaie Sintule recat ar grt reoicaor Cu iran cp, spl cella 9} Ole ex naar pio rms red : tee nederdel nee va, ytd pan rcv emia, av Vote te Seca (Stecaineg rece rae ae ane esl crepe fe Sten extern moment in care apar sont contractile uterine si pain in imuatar romentul in care ise fatul pot {rece inte 6 si 12 ore la femelle care sunt la primul cops rca inex Fates ontical seta scoters nen cura se rat dn atoetc Riearcireneaaagancw gn Gater vote at veh Pet mgcenanat| —| Oe CEM/eaTE LAA (eo numa or ec lems 9 Sage copi ‘sot se,‘SISTEMUL ENDOCRIN 2 8 SISTEMUL ENDOCRIN Sistemul endocrin este format dintr-un complex de glande cu secretie interna, care produc gi vars direct in sdnge hormonii, mesageri chimici care ajung intr-o cantitate mica la destinatie, prin inter- mediul circulatiei, unde isi exercita actiunea; unii hormoni actioneazai asupra organelor specifice acce- lerand sau inhibénd anumite reacti, in timp ce alt actioneaza asupra fesuturilor, regléndu-le, printre altele, metabolismul si cresterea. GLANDELE SISTEMULUI ENDOCRIN stare ota ritaomis | Hiptalamusul gi ipofizn sunt cous etructun ric situate la baza iris ental, care au prowmteast —Owelafeanaorich “nintrss —— 6eseditis pe doo part, te neuron a stem at poems emit Ilene preg cre ung — pana abl petoror Tipo (neuronpaz) Senet pe de alta parie, o retea Tinta eve rues au neutipokca ‘sistem port hipotalamo- eee ee ye teaser tee nal pe {de hipotalars in foul anlorir al hott {adenchipotzattpotatamusul face wlegituram inte sistem ‘nervosa endocin: contin cet neurologic care rgleaa dferle furctisle coxpu cu ulorul sero sle hamonala, module ‘zcttateahipoize sind unconrea ‘eet aerate {Gre pons pm espns ca an reac ta ae giaaen mocnomen uate srt siciaee eet ee oe = ‘STaalowe Sone = -— —" ee sonnets esos ara oe “ ae sea cc Fa / \ se i a ee torso sasernuoie ci = iia | rot ror ; ‘s ovulle) 9 oreduceras ies fides posteSISTEMUL ENDOCRIN TIROIDA VEDERE FRONTALA anos = xh ‘nbara __ "nora ett ou rahgiad 2 ed wa cant we ene ae) at ci] es “Tioida este o olan statin parteaanteroar a dtu format in dl li ateat, care incnjoar’ zona proximal a rahe un Tn eo portune ingust de Ysut nuit ist, chiar daca uneorprezint © mid plunge supercar um lb piramidal Produce doi harman tare elimuleaza reacile metzboce ale organismal, mind consumul Celusr de oxgn sf roducerea de cldur,esentiale peiru cresterea feat dezvtarea mental a cop: troxina 5 thiodotironina. LOCALIZAREA GLANDELOR PARATIROIDE Partita sunt patruglande ict situate pe fata posterior alr dol ot atral a trod. Rol resto acoa de a produce ‘hormonul paratioidian, sau parathormon, cae partici a regarea niveutlor de calcu fostor dn singe REGLAREA FUNCTIE! TIROIDIENE Producerea harmonior tron’ depinde de stimu! hormonutal {Hrotropin (TSH) produs de ipo a cel secrete denn a nul ‘iu de factorul liberator de trtropng (Ti, secett de hipoiaamus. Un eh defeat permite adaptereanvelelorsangvine de rman! traideni fa necesita: stiruarea gland se marogt in faa unui ft (troalmentarepoziva) s se miesoeaza in fata uri exces (ctroalmentare nogat). nee FeTLMENVE CATA | ACTIUNEA HORMONULUI PARATIROID de ee > fe Hormonulparatirviian areca funcie principals mara nivel de ‘cai in singe, action pe deri nivee: avriceard absortia acest ‘subsiane in tubulcigestv cistrage tesulosos pentru a elbera din ‘epoca format, in timp ce se micgoreaz pierre de caciu prin urnaLOCALIZAREA GLANDELOR SUPRARENALE ‘Supraronaiolo sunt do glands mici deforma pramidal, situate, ‘a un capigon,ceasupra lout superar lfc sh in internal Jor enst Gout pounce au compozie distinct si actvtate diet + meriulo-suprarenala, partes central, format int-un fesut nerves specialiatin procucereacateclaine,precum sa adrenaline! ga oradrenalin: + cortce-suprarenata, portiune ext, tunctonea sub stimu hormonuilhietizaracrenocorteotopia (ACTH geste format gin tel “nels e fesut andar care produc divers harmon erticostercz zona roticulard elaboreaza andronei, preci s dehidospiasrosteron, care acfoneazi ca hormeon sexell masculn; zona fascicular rues alueecorcai: gi zona glomerular care soar mineraocortcaai TESUT ENDOCRIN AL PANCREASULUI oul ats vr celle sereeare sea pence loreticoe SECTIUNEA UNEI GLANDE SUPRARENALE ekia Cpu raul ‘ronan coo) endocrin scons va Incongost nes sft a rn edn Sexe este ext it acum cule runt sul Langerhans Ae nue sat forte neo cou sr oes pcre va etn sigs un Romer cas rena ‘motabotsmut lucozol ¢ concontraia sang a aces suet: elulele alfa, care tabrica glucagon, 1 colulle beta, care produc routingSISTEMUL IMUNITAR, © 8 SISTEMUL IMUNITAR ORGANELE Sisterul imunitar, sau imunologic, are rol de apara- SISTEMULUI IMUNITAR re a organismului in fata unei eventuale agresiuni a multimii de elemente straine mici gi potential peri- culoase, cum sunt numerasii germeni: din aceasta cauza, este importanta activitatea globulelor albe, sau leuoocite, produse de diferite organe si care in ‘mod constant traverseaza corpul nostru in cdutarea tuturor tipurilor de agenti nocivi pe care, atunei cénd {i detecteazé, ii distrug sau ji dezactiveazi, rg wa se ‘Braet gee ate ‘Sumi cae Nand ads ‘pl pace panzenal ‘inca ca gel abe gators ang vai ‘Binitu espe perme fae Gece hace ross pean ar ra (Br ape rule tue abe g aoe ‘Sart sevemet Z smitva ooh Te akties ‘ies ard lara ae. cu ae abe 89 aebdoate LOCALIZAREA TIMUSULUI “Tinsel este situat in cen toraceln spate osu stern, carateristicil sale anatomicg avin ocuroasé evolu po Darcursul vi Aces rgan este foarte important in colle ieoarece aici se maturzenza lobule abe de tp tmfocte 7, in aoesta paiva rescind In geutate pana a 45 9. Pind la pubertate,actrtatea sa esceste pnd ce se peste aproape compet i sued 0 ‘flere proses ast! cla Un aduit acesta este de aprox 150GLOBULELE ALBE TIPURI DE GLOBULE ALBE ae + Seto S78 ta Sepuecto toe iene fae 1% eee ae ae 27% peta Regen Limfocite 250% intra | Snr IMUNIZAREA ACTIVA: VACCINAREA GLOBULE ALBE AGRANULOCITE MECANISMUL IMUNITATII NESPECIFICE si“ese T acim “ieee 2ogancnaltancos ere eee ania ger gemerat ‘acd yreun agent stdin imvadeaa organism, sistemul imunitar dé mal rt un rspuns respect, tazat pe mecanismee prezente deja de a nastre: esta vorba de iruniatea natural, sau nds Dacd ri ste de ans, se produce un réspuns specie impativ agresonui, condus in "Mod direct de lobule be sau de entior pe care produc unele calle pasmatice: 0 rea co mute Sobn, cre resizeara des lng eth, ps mesa ce a2ggmoraining Atmos ct, orga nut ders! gemen ni era iat Ioveaiore eu cont oar lecocioe para est Apart resale para rca Sings Sint Apart vine oar proctor dex aacINDEX ALFABETIC AL TERMENILOR A abdomen, stare 12-13 gurl cept mic ia in mugen 28 acuta depetl mi def par Inuge 29 nc poet (gc) 28 acceso rts) 33 aid gust 65 ‘andor, a get 38 ain ager mamare 76 ain pancreatic 35 ‘eronion 20, ‘rao 78 ‘ini 24 acu etx 67 ‘actu sal 78 ‘ruse sav au fay 62 pas fetal 24-85 asenin 11 ‘axenotipotzs 87 HON it asrenocerotoin (tron) 87 ouco alnaoal rag 29 ‘uc al pobeli use) 28 anucor mare nugen 25, 26,29 ‘xucor mein (ruse) 25 auctor mle fru) 25 ola molar (ete) 31 ola preelr(r|31 a cole rail eaten gc) 28 2 tele mob tins) 31 ‘a (carla) 30, abl ugh 67 amar (ust 65 ‘amfartoe (arcuate) 22 amiga ngua’a 3, 6 aga paling 31,38 armibast 73 _ampula canal cefrent 72 ampullate 34 ampal retals 37 ‘anatomia barbeula 12 anetonia fem 13, anconeu muse) 26 ‘angular amoplat gue) 25, 26 sansa Herle 70 antebrat 20 antes al palin ech 62 ante, norman 87 antgan ot antl plc al somal 3 ‘ans 90,72, 75 anus fomel nina) 02 anna ara) 42, 48,44, 5 ani ascend (ae) 48 ania descendent ater) 48 anrica (aa 44 paul celatr 42.47 peel culty thems 42 apart gest 30-37 sapaatul Gg 10 apa cna 99 paral osotor 14-23 apaatul opcode fominin 74-77 apuraulepaictor masculn 7273 paral writer 68-71 apart ria, componente 68 speductl i Sivi 65 _apendce vermiom 30, 37 apoliza cara (ani) 20 anviza costal vere) 19 sooiza spires Nera) 19 anos transverse) 18 noi vertabals 19 arnold 65 aforele bani 4 afore vascular 42 arcada deta superoat 31 acim tr) 70 arte (ene 70 acu arte 45 ‘acura tranhae ae enbronulu 80 aol 76 ‘i cerebral a irl 55 ‘aa corre aut 85 aia eral rata 55 ai cerebral mci 55. afi cerebral premotor £5 ‘aa cared Senza 55 aia corral voua 55 tert olical 82-88 ater prince 46 aterile «2 atu gous 29 ariuiati gous, siuare 12-13, 21 aula 22-28 astraga | 16,17, 24 tas erate) 19 overrule reap fa) 2 ativentriuler tag ra) 44 ail dot 9, 44,45, al srg 43,44 ‘auc sau vestblocohear (perches Vl de nr carien) 88 aureus posto mugeh) 28, 27 ea sper (rug 28 ‘ul, reanismul 63 ‘al rar 7 lar ater 46 ear (ena) 47 ‘oe, stare 12-13 on (veer) 18 ‘aon §2 ‘ban al newonul motor 24,52 gos tena) a7 8 bectonage 60 bwaiica (er 47 ale coe 45 bees brea (rug 25,28, Dice crural mugch 26, ila 38 basome 79 basa 79 ell alent 90, 33 rahi anti (mugch 25,26, brah (ene 47 brat 20 bra, msc 26 bra stare 12-13 bron princi teats 40,41 ‘won picid tng 40, 81, won 36,41 brave bua 41 bocca usc 27 uooainge 89 bubocasonas (rug 75 but uaenal 24 bub lac 53, 64 bub pos 67 ub risa 53, 65 bub vesstular 75 za nariara 31 za spec 31 c calcaneus al icra) 15,21 calcu, ansota 83 tale seein 67 calle mare al nici 6 calle mic al rich 68 famerel coll 44 cml vial 61 canal al rac teh 31 cal deeret 72,73 canal lecular 74,72 canal neti coun 36 canal neni rept 398 canal nents stng 36 carl raalcinal 69 ‘anal parereac acrosra 35 canal pecreaic pina 94, 35 ‘anal pancreatic secunc 94 ‘analeetorenta 73. Canale glatfre 78 ‘anal semiculre 62 ‘anal etic 26 anal colear 6 ‘anal cledoc 24,35, 28 ‘analy Saierni 38 cana i rung 35 ‘caninu (nt) 3t ‘canna ugch) 27 ‘copia teri 48 ‘api sanpin 50, capiare 42 apie gereulre 70 caplareinatics 50-51 apg celal l speci 78 cexysa arta 23, capsla eed a rion 5 cag ined a creer 5¢ aga bl Bowman 70 cagsala roa 69 cael sil 40 ‘ap epi 73 ag spermatic 78 anu sae 12-13 cardia 33 cic mare end 45 cic mid end) 45 carace arta e) 45 cena 40 caida comund (ated) 68 croix (ata) 45, cote ine ater) 6 ‘aria xis eat fate 48 caro primi tg’ (art 46 carp, ose 16, 17,20, cal 14 cla uncular 23 cara ered ‘aru lacrimal 59 cata tnpanud 62 ato AND uh 1 aid inericar va 96, 42, 43,44, 7 supercar ena) 42, 43,44, fa caviate emt 79 cave buss 30-31 ‘ava cote 21 aviator 20 ‘avis moda out oes) 14,19 Ccavtate tora eméroru 20 caliber 26, cell, stuae 1213 llr eco do 66 cecum testi 0) 37 cal ena) 47 cal 10-11 ‘co lia pancreas) €9 cola bea (2 panreasu) 89 coat Sehwarn 62 aila-mam’ moncptert 8 cola allan 64 cole germirale 78 cele sanguine 48-49 cole secretarial suc pancreatic 35 corral ete ater) 60 coral eine (er 6 corr de oticare 14 cabal 53, 55 chasm opi 3, 61 chiniots 91 ctl crac 45 cell mena 77 cloaca 64 lar mara otis mug) 69 ‘can os) 18, 62-68, ‘cua iat sani, ela 50 eeu renaa 68 ‘kcal singel, schema 2 ‘teu cerebral 54 ciapasma clu 10 iota neon 52 ‘oftiast 79 cena 11 lial fo) 16,17, 20 ‘lari 74 ‘conta ombonul 80 ‘conde epiimull 73 ‘conta pancreas 95, ‘cont permatonidu 78 comna 39 compel 12-19,21 ‘ond tencraas 44 ‘oad voae 38, 40 Ccosmele mde spins 56 coasts) 16, 17 oes fa feo nscnats 63 coms) 17,19, 50 cea (pa 62,63 cotoea aoe 24,35, 36 oko ui rin 69 cohen verbal fe fora‘nsena) #9 toloana vertebral a ember 80 tolcana vertebral, ste 19, toa vertebral, secune 56 tion fa fee nsrcina) 83 tolon ascent 30, $7 tolon descendent 20,27 tole sigmoid 30,37 toon tangs 30, 37 tall inte 31 tall utben 74, 75 oll tern (a feel nin) 83 aki vekal 71 ones aula 62 toncloetraz atu) 22 ‘once aa 30,37 ‘onc atv extern €2, 63 ‘onc sri 74 ‘onc lara ror 59 ‘onc etna super 59 ‘conduct taie 51 conunciva 88,60 conte ga a5 con 60 corsoanel i ith 49 corsomele mdwel sp $6 cordnul ambi 82-85, comeea 68, 60 cat ivr 30 comet med 39 comet superb 89 comet nara 18 covoana dents 31 cxpana rail @ owl 78 copie 58,60 coronaria deapa (aro) 45 covonatand sting’ ar) a5 ‘cap ab al orl 70,77 comp cals 54 cp cavers 71-73 ‘yp cola al neuron 52 carp cla 58 carp ganic tral 61 xp lea al ovarll 76,77, covp mami 53 corp spengis 72-73, orp un 12-13 corp vert 19 corp epidiimult 73 corp tomacu 33 compu trl 7 orp vei 71 orpusc gusta 65 Corpus ss 52 coppuscul Krause 68 compo Malini 49 ‘oppuocul i Meisner 66 oppuscul ff 6 ‘coppuscul ul ater Paci 66 ora Grveigu ovr 76 oto sypareraa 89 col 12-13,20 coal (as 16, 17,21 cra 18 rn embroru 80 crn, ase 18 creer mare 52:55, rae, untla 55 creer, ile ses, homonul 8? ‘cd catia 32,40 esto figment) 40 crstaln 58,61 ‘rorazon 11 crural nen) 57 cubital en) 97 tubal ante (ge 25, 26 ‘abil paste ug) 25 aba ater) 6 ub 08) 16, 17,20 ‘ato fi80 21 ‘unefor exer pion 2¢ sure inn iii) 24 tunlrm med icon 21 ‘urbura mare somacali 38 curbura mica a siomcul 33 ‘uta apt (mugen) 27 tana nr tral (ney 57 tutanat sual exer (er 57 tutana ual n(n) 57 ‘uel un ede pr 67 econ Gs 28 eget main 12-13, 20 deel prc 12-13, 21 eget mic (os dogtui mie da mana) 20 egutia 32 dealt mecanismul 32 eid imugch 25, 26, 28 ‘enditle neuron 52 epresor altura 27 eoresor al unchild gut 27 am 68 dafua osu 15 frag urogenital 71 leragma i esofag 22 drama feat 26 Gamo atu) 22 ited (ral) 22 cia 45 Aigesta 30 igtal palms cman ren) 5? ‘gta palma ore er 857 tare (ima 45 rat mare (muse) 25, int 30-31 io pio 31 ‘it permareny 31 in erp 31 oa mare mug 25,26 os a corer) 46 sep! abdominal fru) 25 hep’ anterar a coapse fusct) 25 (hep een a ech mugen 5 hep intra a eta (meni) 59 hep ine a coaose tse) 26, ‘heptinter a ochih Fug 58, ‘hep super onl usc 69 hice (pst) 65 hnden 20, 94 uamster sure, ceo 65 E fetodem 79 sain, denotaea 80 mista heap ele 54 enistrastngl a creer 58 nara (alae) 22 noo 62.53, endoderm 79 endametu76, 77 endomsium 24 nse alo 15 ence al uel ree a6 endca alunel ve &7 pare 44 pica’ 66 pin 72-73 pias ifercard osu 15 pz supa a oul 15 epi 39, 40,65, epiisium 24 pti antir al comes! 60 epteiu geminat 76 epi rabeal 40 ecto Ful de dr (mugci) 66 erirocte —,gjobuele i frupia dir 31 esofan 30, 32,99 esofagian get) 40 fc fs) 18 emirate 38 puis ia nasi, fazele 85 ‘esonsor cag af Gogettor anda) 2 fetenso mun al degtelor main upc 26 teorgor carnal Sogetlor Picoubi rugci 25 erfensor lung a dette sco (tendon) 29 ‘etansr lung al poles muse) 26,28 ‘xfer lung a polceul tendon) 28 ‘donor propria eget mic de lamina tendo) 28 exorsar ror al alu ugh) 29 ‘eters propria al deni (mug) 2 ‘eters ror andes enon) 2 eters cut al poles uci) 2 ‘tensor cut al poll fandom 28 extant a dager (ruse 28 ‘enema inrioar, mur 29 ‘nvernat inercara, chet 21 cervernat supercar, muschi 29, ‘treme spear, sche 20, F ‘aca (erchea VI de ner craven 3 ‘aanga (sal degel dete mend) 2 faanga (os caged a mang) 20 faange (ose ale mini 16,17, 20 ‘ago (eae al peli) 21 farnge 30, 38-38 fassicul He 45 fat siuare 12-19, 18 faourcarea 78-79 femur fs) 16,17 femal few 57 emma arr) 46 feomuralé endl 47 femur pron ater 46 femual prfund en) | {emurocutarat nen) 857 ‘areata ra 63 ‘reat rotunda 62,63 ‘oss, stun 12-13 {esr mare (nugch 26, 29 fesier mei (mugen) 25, 25 ‘ets, denver 8-63 ‘re muscular 24 ‘ive muscle ae une artes 46 ‘atl 30, 36 ‘cau a femelansrcnata 83 ‘tage dul al speemtazldll 78 Teor a eget mic den ‘tugchd 28 ‘exo a pla mug) 28 ‘exo omen al cacao (mug) 2 eso a degetelr 28 ‘ole varan 78 ‘oleu pos 65, 67 ‘olulostmolat fermen) 87 fonat par 40 ‘ca navel 71 ‘sa nazals 39 ‘ncn subscapular 20, ‘oso, abso ul 88 ‘rat ofa, pu 15 ‘ig ceptor de 06 frontal (mugen) 25,27 frontal os) 16,18, 38 fund! somacttl 33 fale 74 funy 71 @ gamba 2t amb, mugchi 29 gamba, stare 12-13 ‘anglonabsoinal 51 Dangond St ‘angioneptonea 51 ‘angio inghiral 81 {angio nat 50-51, 90-91 {angio medal $1 Sngion pope 51 ‘angi raisin’ 56 ‘angl spat 56 angi git 51 ‘tl spermatid 78 2t, gangoni St stl, stare 12-13 ‘eaman frugc 25, 29, eandn, nes ce rs amd, orton int (rug 2 seand 99 ‘semen a 80 semen avin 80 (omen! unten 20 entoferurl (er) 67 genunchi 12-13, 21 enunch, ralaie 23Desi sarin) 60-63 diana ecrimala 59 (anda i Couper 71-73 viands mamar8 76 tianda ofc 64 anda susp 66 anda superna 63 diande 71-73 sande muroseiraheae 40 ‘ands sistem encocrin 86-88 and suburetal 73 slandle sygrarante 66-80 jena, suse 12-13 pibogen 69 dus cculr 88-61 dtu ave 48-20, 91 bul ale, de a singe a iia 50 oil og 40-49 seen xen ant ‘arian 58 ‘jucagon 88 duces 88 enadoropin’ ron) 87 ‘anual aratnoie 55 banuccte 91 (isn, a glndel maar 76 ‘panied 11 ‘ra troll 80 regi rspiaia 38-99, ura Stare 1213 ra 30-31 et, amg 65 fst, zona de percent 65 K haustvle colon 37 hal elon aura €2 hata ~ gb oi heratepoec 48-49 hepa ate) 36 hilisesfain al afagmel 32 hil ovarian 76 hl ena 69, hil splenic 49 himan 74,75, io os) 40,06 hipermevonie 61 ipo 66 hipotaringe 39 ipod 59, 85-88, pegs (peered nent ‘ain 53 ipoalamus 86-68 omen 87 humeral arte 48 humers fe) 15, 18, 20 ' oon 20, 24,37 ice (gn 25, Hie fos 21 Hise eta ater) ¢6 Tied extend end) 47 iia ite ater) 46 isd items en) 47 ioe rvs eae ater 48 ised primfv reaps en) 47 Hise primi tanga (ates) 46 Tied priv tanga nd) 47 Hoos mugch) 26 Tehipogestic (nr 57 Haigh (ner 57 on os) 18 iti ogc 26 imogin po retin recor 58 ini (ce) 31 Ils cntal re) 31 icine (int) $1 Index (os al dept) 20, el termina al spear 73 Inelarasa denetuts 20 Inet a octal (rg 5 infespinos muse 25, Inurl 74 ma 42-45 ima a ere strc) 83 la embiena Ina, ate 45 ina igarea 45 insreie 38 insu li Langerhans 88 Insaina 83 Intecotal nen) 57 Inoriangan dtl tous) 28 Intettnpian prom article} a Inriangian, wae 22 incre (rte) 70 inecbare (ene) 70, Intec (re) 70 Inter fee) 70 interme nr) £3 Into! crcl al mai mugen 2 Ineo! dara peu (ugen 29 interes palmar fg 28 inesinl res 37 inet subi 30,34 Instn! ube da ferme Insicnats) 03 sngara nmi 45 is 58,59, ‘schon (os) 16,21 fpmatuae 4 Inver pe 68 vel retin 60 J jj 30,34 ‘ova ateroerd (en) 47 Iuguars exera end) 47 ‘aware (en) 47,48 C late mar 71, 74-78 lati mae (a fame nara 69 labie mic8 71, 74-75, labs ried a fre rsiscnts 83 late 62,63, late membranes label postei 62 lac oe singe matern 82 lac (os 18 lar nahi 67 lamin propre url ere 46 lage 38, 40 lingering 38 ler, pei core defector ce vedere BT levoote—v. lobule abe hi african 5 sel au spec end 47 Tgamenie 23 Tiga return leat 36 Iigarertlueo-oarian 74 Fina 30-31, 99, 65 lina sinful gust 65 Tena 50-51, lifoct 91 leazam 10 bul cadet 38 lobule a atl 96 bul ino a pant crt 41 ‘ou infor al plano tng 41 ‘aul mac plan ot ‘nu parat 36 Jou sting a ea 96 ‘ebul ape al laménutl eot 1 ‘abu super al plaménul sting 41 ‘oul tess 73 lumi (rch 28 lumen taeal 40 lula 67 luteinznt hormon 7 ‘wrap sts 22 wait de 22 " macula te (a gatend) 58 maar (os) 16,17, 18 ‘manda 76 mame (a femel streina) 83 mare sure 13 ‘maneion 75 ‘maneion, sua 13 ‘mina 20, mina msc 28 mina pit & 20 még sare 12-13, mandbua 16, 17,18 ‘mare (ol ceetuly) 20, marina ree ater) 45 ‘master rug) 27 matin sca 14 ‘adr interior re) 53 mariner (s) 16,17, 18 ‘marr infer la embion 80 ‘mas supeior (ne) 38, ‘mail supeir (16,18, 39 rraina full de pir 67 nda coe 14, 48 ‘mada spn 52,63, 86,58 raul aa 40 mean (ne 57 moda a cot (on) 47 rmedasin 43 meds (sa depeti 20 ‘modula roa 69 media orind 76 med-suprerenala 89 ‘metenncotrultr fron 7 rma a uel) 62, 63 meme baa une ree 45 membre baz a unelve 47 rmembna clans 10 membre ctoplasmatic 10 ‘mambo lati oxtard a unet ere a6 ‘mombrane east itera une mer 46 ‘mertraa ui Bowman 60 ‘mera ul Descaret 60 ‘monboa i Rosner 63 ‘morbrananuctear (cau 10 ‘membrana oct 64 ‘monbrana pola oul 78 ‘mantra Sova 23 ‘morbraa tector amet 62 ‘mombiona todiand 88 ‘membrana vl owl 78 eninge 55, 58 ‘maneeu 23 ‘monstuaje 77 ‘meron, stare 12-13 ‘marino ir (rug 27 ‘motcapine (02) 20, ‘metocarpul, case 20, alata (pio 21 ‘mezerein ate) 46 ‘mezerteric interioe Wen) 47 ‘maze superna (arte) 48 ‘mazeierid supercar rend) 47 ‘mole le eu) 10 mrt 10 ‘merlot (a cola 10-11 mica 44 mia 24 ‘mimes 74,62 egie OF rion 24 isu, im 04 nto imugci 27 igre stale 24 ‘rioontie 10 nil i 4 ‘maar (di) 31 ‘monoate mala 79 rucoara buco 31 muni Wi Verus 74 muscuceutanat or 57 ‘mustuiceutanat a game (ner 57 rmuyeh 24-29 mug fcah 27 rmugeh masteaton 27 ‘mug acl sub aurea ‘nu simu 67 magi, forma lr 24 img era 24 as, respira 38.29 ras, share 12-13, sere 84-85 ranula pci 21 az (0) 16,12, 30 ral infr (aria) 2 zal apart) 30 raztaoge 30 ron 70 nov opti 58.61 neurotpoz 26,87 euro comunicant 67 euro aioe 67 earn serav 67 neaon, sctra 52 noua tur de 52 cout 0) 18, 62-63not avant 45 ot avr al neuron S2 ofl sruga 45 rset clue! 10-11 ruse cauda 54 uci cebll 10-11 uct entra cri 54 ructel neuron 52 rucleul ov 78 ruclel palit cetera 64 rare) 14,15 ° cage compacts 14,15, 49 ase 15, case seu 15 ‘age spongbase 14,15, 49 (ase, frmarea § creyterea 14 case, ature or 15 ase, funcin for 15 as, pu 15 ‘hl nero loci (muse 59 ‘le mare abdominal (rug 25, 26 ble mic abi fuss) 26 ‘bie super lati frugtd £9 Ctra stare 12-13, burt (nen) S7 sccintal (mugen 26,27 ‘coca (5) 17,18 ‘chi fa embion 20 ‘ch, ii i 52-60 cota, tua 12-13 ‘cculomotorcomun (psecea I de rev caren) 53 ccorctor coun al oh lug 5 oculomotor exe iperecee tc en anion) 63 | fain ey 53 fact parece | dene crane) 53,64 comical re 82-83 ‘oben, sire 12-13, mapa (3) 16,17, 20 ‘paz eget mic de a mina rus 28 «poz pole mugci) 28, pt [pret I de nar raion 53 bial ltuzelr (muse) 25,27 tear apart 27, crganele spre genta fein, 74 canoe grt feminine, sivare 13,74 corganale gentle masculine 72 oiganite cele 10 gana Cot 63 gana! vr 40 ofl acl 73, ‘xl exo al uate 74 ‘sel eno al teu 74 ‘tcl rn al tru 74 ‘cil Mono 55 cil icin dete 31 ‘tcl vagal 74 cavlarnge 39 sates 31 scr ech mos 1663-54 ‘obit 14 cateocast 14 ‘lv cai) 20 ran rer 46 ain ent) 47 cal 767,79, 86-87 ctl rina 77 ropa ow 78 ata 7679, ul 7679 xitecna omen) 87 P pala cur pala let fala, ture 12-13 falar ate ruse 25 palmar ie ug) 25, Donerees 8,06 89 panera inert) 83 Denereas caps 35 pencrns. one a 35 Denotes copes 38 pancreas, geste 30 Bento mater § dectare e283 papi ate dust 38,35 apa mcd esol 94,35 ‘rater (ruc 4a pia mca 00 ani opi 8 Papi calefome 65 apie tiome 63 parle ington 05 papi autav 63 ferahornon ermen 88 deri exon 83 Doral 8-08, Pate s) 15, 1,17, 18 dala aber oh 58 avn au 62 Bi putin 72 pure cpl ran 12-13 pues, 7 pan, stare 12-13 pect set 25 pectoral mee (mugen) 25 pedis ruc 29 penis eal 69 Sebi, sure 1213 penis 72:73. penis, stare 12 bepsh So Settle postr a tang 31 pete pst a abt <0 bette 75 pest 3 pein ren 52 beset 74 pasmisum 24 pesos tansters (sch) 75 peso 78 Pesan el (fel) 77 pesos 14 15 pest ie 15 peseneu 71.72 pete 1,17 Dernier (ugh) 25 eri mun rer) 57 ernie tera lng (mug) 25,26 Peron tera lng (endo 23 one tra scut mug) 25,26, Pronto out tanger 29, conor potnd (oe) 57 Doone supra ner 97 acne ater) 45 amar £5 Fiior 12-13, 21 Bio, ugh 329 ‘lo, pire sale 21 see fle (tpi vu glatn 31 flor 33 irae ral, ose gi carla 30 rami 0 20 rama al nasil ¢mugen) 27 ramiele a Malis 2 piso (os) 20, para coisa 82 Placa deci a placer 82 Placa ocd 39 aca trminalé motor @ neurons 52 Dacerta 82-80 Discheto 48-40 Diana ste (rug) 26 plasma senginé 48 panini 28, 41 ecaa intra $9, 60, ecapa superar 58,60 Dee rail 96, 57 x oan 56, 97 lle 56 ex sings 56 ex sacu 56 piu submamar 76 plu oefae ad embrionl 00 pluto gai ale somal 32 lutte mucoasei vec ara 36 Pol, stuare 12-13, opie ater) 46 optee (eng) 47 rt vend) 96, 47 Dunes cocondeni« duderut 3 prunes descendent a cudenull 2 orunea ett nicer a ‘dodenuli 34 pores erzortaé eupeiar a ‘duaenl 24 rerolar ts) 31 rout 72-73 resbie sou vedere oboe 6 presine, ecepior 6 reas fale 4 rial mar (an) 31 ial pero (ce) 3 rial adil ede (mug) 26 ocesul nagort &5 Prolacna than) 87 Prostata 71-73 rouberana acetal 53 psoas mare much) 25 pubs 1213, 16 ‘ulmonara creat fart 43 ulmnarastnga (tere) 43 pulmonar aes) 42 puimonar aa) 44 puimonare ene) 42,43, mona dep ve) 43 uimonar lanl (ene) 42,44 pa aaa spine 49 ube rosie a spinel 49 punctlicrmal 68 puna Varo 53 pa 58, 59 putamen 54 R ‘ada eter mush) 25 radiates) 46 rata optic 61 ‘aa bi rato 1 radius fos) 16,17, 20 ranian (nc 50 ‘apa Sinpanc a eleabi 6 ‘arpa vestibule a mel 63 aia diteui 31 "i coricae 53 ‘lin aiden 56 ‘Woop nournal 52 recep serra 66 rot 30,97, 72,75, ‘od (a enlace 83 renal ters) 46,70 renal vend) 47,70 renal cea (ater) 69, renal cea (er) 69 rena tng ater) 09 rena tng vend) 69 reproducrea umn 78-85 respi mecanismul 38 rai endoplsriaic ted 10 ratio endoplsraticugos 10 rane 58, 60, ‘ating, Inagin pe ea 56 ‘ajpaua Pune 48 rau testclrd 73 ‘bozo 10 For al aru (ruc) 75 rican l pleoapetsuperoare a mugch 59 ua rieaorcomun al ari nau at ze supercere (mug 27 caer prop albus space mugen 27 inh rink ret 8 rin sting 69 tne, secjune 68 rn, vascalia 70 rinoeringe 39 risa Satori (muse 2, 2 embod ru) 28 Fombeld rar rugety 26 rata os) 16 rotund mare (rug 26 rotund pronate (mugen 25 rupl ds 15 tes re) 57 sc lacrimal 58 sac vel 79-80 acum (os) 16, 17,19, 56 salen (ary) 57 safe (nd) 47safe inte ea 47 singn 48-40, scr 20-85 ‘seam 24 saris (rg) 25,28 strat igus 65 ‘afoot 20 Seaoul es 16,1720 sear (os) 102-63, sheet urn 16-17 Schell unan, simeia 17 sci ar ne 57 eit popu extern fen 57 Sci oot nem (er) 57 selrtin 8, $8, 60 Soars dvelgu unl repr 67 Soar cetera 54, 61 seco 72.73 sero, sare 12 segment fart) 70 sepmeniare tere) 70 ‘samlunar fo) 20 ‘samimamaranas prugc) 26 samispinos a cul (ugh) 27 amie (nugeh 26 sep rere 42, 45 ‘sopra, catil 9 ‘sop pend 82 enn 16,18, 99 ‘leno al ochivu usc) 92 since na ere 37 ‘ctor anal am 27 nce san ner 22 since sag super 32 ‘sii he) 44 ‘sf pian 72 simhrie 58-07 sins (atculae) 22 sus raid 39 sus fatal 39 sinus lcitor76 sins maxi 30 sis al 68 sinus sie 39,66 sis pranezae 39 srl vaoase 49 sSitemul ener 86-80, stemulinurt 80-3t Setonu linfat 5051 Stonal mus 24.29 Sefemulnenns 5257 ‘Sefer nes autorom sau vegeta 52 Ssleml nes pete ST ‘Setomul nanos, cmponartole 52 Stemul oss 14-21 stl tia 5 | stole veri 45 ‘tua 12-13 ‘sear rjc 25,26, 20 ‘somatlopind ron 67 ‘sta, sture 12-13 ‘sa erica 85,56 spar subarehnnd 55 ‘pal subdural 65 ‘atl Bowman 70, pematorid 78-79 tial (perehesXI 6 eri rani 53 splenic (aera) 49 splenic ana 47,49 sles capuliisci 26,27 ‘ln 29,90, ‘srtnesan 50 srncanas (rug) 25, stom fs) 16 sarocildomastan smug) 25, 28,27 tir duets 67 stoma 30,38 stomae a eel sina 82 strom 76 sutele dear fare) 46 sublease) 47 sublet (ated 46 subi sina ena) 47 substnta aa a made 58 substan cous a diel 58 sabstania otc 14 sabtafa propa comes 6 ‘satan aba 54 suc gat 90,33 sina ng mug 25 ‘spn scurt (mug 25 sipraeptd nd) 47 ‘supravnae = gn suprarenle 5 arta aera al hl Sphius 54 sue trceacd 86 s tat inp 66-67 tat ecto 68 ‘lars eretal 54 tas pon 21 ‘eae rind a now 52 tempest baz 77 ‘empoal mug) 25,27 ‘enpra es) 16,17, 18,62 ‘endanluAl ogc) 26,28 ‘ena masinul gs) 37 ‘ens a fast ate (mugci 25,20, ‘einai necoasé a reurorll 82 ‘el 72-73, 86-87 ‘esol forte 46 ‘esol pent) 47 ‘a 08) 96,17 ba, sare 12-13, bans rjc) 25, ‘bal antec er 57 ‘al ane tendon} 28 ‘i eer (nary 57 ‘bil ater ater 46 ‘iil aera ena) <7 ‘hia poster ate 46 sind 1 ingen 62.563 sinus 9031, ‘ehoian igement 40 ‘wo oan 86-28 ‘wowan cari 32,40 tion hom) 68 ironing tomer 87 train roman 88 toraoe, sae 12-13 tease ine nd) 47 ‘roo tie) 48 traooutae ena) 4 ‘rane esse 14, 49 trex spli 49 ‘rat fact 53 ‘rat pte ot ‘nat temodale 45, ‘rae ate 40 ‘nee 3,40, 38 ‘uae l ras (ugh 27 ‘waex(mugch 25,25, 27 trapaz (0 al degeis) 20, ‘rapentd (sal dag) 20 ‘eps brat (rugeh] 25, 26,28, twas aha) 48 ‘igemen preeea ¥ de ners ‘rasa 53 tigon 71 {nodorn fron 88 ite sau peel peechea W rei raion) $3 trhleorza tua) 22 ‘rmnbocte~ pate ‘rrpa li Estacio 62 ‘rma i Ftp 74-75, 79 ‘nrc alate! pumnae 43, ‘nue arial rail 46 ‘ruc oalac 46 ‘nue enna 53 ‘Wure vencs riot sting 47 ‘wut veto breicetali ort 47 ‘ub colt a aonl 70, ‘uber maria 53 ‘ubercal psa tb) 19 ‘uberal bt Moegorery 7 ‘bul somite 73 tunica aantice a une ater 46 ‘unica scence au vo 47 ‘una abugtee 73 {une ini ul ree 46 tunica ini uneven 47 tunica med suns 46 ‘unica med une vee &7 turca mucnasd «somacut 23 {urea muceot aici 71 ‘unica muscular 71 ‘unica muscular &seacuh 33 ‘urcaseroas® a siomaculi 33 {una submucoast a stomacutl 33 T {esi adios 68 tpowtoucs 14 psu oss compact 14,1 fast oss songs 14,15, u um ately 28, um ati 22 ui, stare 12-19, tunoates fos 58, 60 luna weoes 58 ungia. ile 67 ica owl eu spermato 78 ‘werden a eben 20 wastes 12-13, 62 wastes mee, ogc el 18 wee pre 6B, 62-58 weer 75 weer dont 68 eter sting 69 rot secure 68 tee 6 er 68, 71,7273, 75, ro fa feet sri) 83 sre enn 1 rer mascara 71 ver 7479, 77-70 er (a fea nsicinat) 88 i petted 75, ula ot Vv vaccine 91 vacuole fa cal) 10 ag (perete X dene eraion) 53 vagin 71, 74-79 ‘agin a femel nsicnat 83 vata vonosa enema 47 va carace 44-85 vale rece 37 ‘all ooonaa 37 Varta deere acti 31 vas sangin fest ees) 14 asus cones 15 vase infate 80-51 ‘ase sage ale rics 68 vase sargvne orion 76 asprin (horn) 87 vast eam (rug) 25, 26 ‘atin (rush 25 via (sin 5861 vedere 61 vedere, defile ven, cine 47 ‘on hepaes sing 36 vane 4243, 47 ‘ene prince 47 ver cept 3, 42, 45 vente sting 43,44, 45 vente cerebral 55 ‘orca i Mooi 40 veule «2 vere cereale 18, 8 vere lortare 13, $8 verte sera 10,56 vere, siuare 16,17 vest altri tba abot 75 vesibut nara 38 vestibular pr) 62 ecard 90, 35 ‘bea serinala 71-72 ica ra 68, 71,7278, 75 in ra a fora sina 5 wl corae 82 ver (os) 18 wri 74 Zz ‘2oomatc (os) 16,18 ‘agomatc mare ufc) 27 ‘2pmatc mie fue) 27 got 78 20a igh, stare 12-13 ona neal sa, share 12-13 za polar & oi 78