Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
si tulburarile de conduita
la copii si adolescenti
1 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
CUPRINS
Capitolul I
Tulburarea de atentie si hiperactivitate
2 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolil II.
TULBURAREA DE CONDUITA
3 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
HDHD si tulburarile de conduita la copii si
adolescenti
4 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
HDHD si tulburarile de conduita la
copii si adolescenti
5 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
HDHD si tulburarile de conduita la copii
si adolescenti
6 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
HDHD si tulburarile de conduita la copii
si adolescenti
7 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I
Tulburarile de atentie si hiperactivitate
A. Descrierea si diagnosticul tulburarii
de atentie si hipeactivitate
8 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Dificultati:
Copii si adolescentii cu ADHD ( tipul in care predomina
hiperactivitatea/impulsivitatea au dificultati la nivel de:
Comportament
Relatii sociale
Functionare cognitiva
Functionare emotionala
Functionare fizica
9 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
a) Comportament
Majoritatea problemelor comportamentale ale
copiilor si adolescentilor diagnosticati cu ADHD (tipul
a si b) sunt legate de impulsivitate si
distractibilitate.Acesti copii sunt “neobositi” si nu pot
sta intr-un loc nici pentru o perioada scurta de
timp.Uneori vorbesc mult si au dificultati in amanarea
recompensei.Isi asuma multe riscuri,si ca atare sunt
mai predispusi spre a face accidente sau a fi victime
ale accidentelor.
10 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
b) Relatii sociale
au dificultati in asi face prieteni si in a respecta regulile sociale;
Nu respecta limitele impuse de ceilalti si tind sa nu raspunda la
cererile adresate;
Le este greu sa respecte sentimentele, drepturile si
proprietatea/ obiectele care apartin celorlalti;
Sunt deseori agresivi,dominanti – ceea ce ii face sa fie
neagreati pentru colegi;
Nu interiorizeaza regulile de conduita sociala;
Nu respecta regulile jocurilor si au dificultati in a-si astepta
randul la joc- nu sunt preferati parteneri de joaca
11 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
c) Functionare cognitiva
Le este dificil sa se concentreze si au un deficit in ce
priveste memoria de scurta durata;
Lipsa abilitatilor de a anticipa consecintele actiunilor;
Stilurile de invatare si instructia care se bazeaza pe
modalitatea senzorial tactil-kinestezica si,
rrespectiv,pe cea vizuala au eficienta cea mai mare;
De foarte multe ori ADHD este insotita de tulburari
de invatare de tulburari de vorbire.
12 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
d) Functionare emotionala
13 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
e) Functionare fizica
Toleranta mare la durere combinata cu asumarea unor riscuri
externe pot constitui un pericol pentru integritatea la nivel fizic –
cateva exemple ar fi: ranirile datorita loviturilor, afectele
abuzului de substante etc.;
Pot fi alergice la diferite alimente (factor invocat si in etiologia
tulburarii);
Comorbiditatea: ADHD prezinta dificultati prin asocierea altor
tulburari cum ar fi: depresia,anxietatea,tulburarile de invatare
etc;
Focalizarea pe natura tulburarii; deficitul in ce priveste
procesele inhibitiei,nu consta neaprat in abilitatea de amanare
a recompenselor ci in lipsa motivatiei pentru a amana
recompensele (Ollendick,1998).
14 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Problema consta in faptul ca:
Atat hiperactivitatea cat si inatentia au un impact negativ asupra
performantelor academice si a relatiilor interpersonale;
asumarea unor riscuri exagerate in adolescenta care presupun
recurgerea la consumul de alcool,droguri,accidente de
circulatie,abandon scolar etc;
Persistenta acestor simptome ADHD si la varsta adulta,existand un
risc crescut pentru comportamente antisociale ( tulburari de conduita
culminand cu acte de violenta,crimialitate indretpata impotriva
persoanei ajungandu-se chiar la omor cu premeditare sau fara
premeditare,abuz de substante);
Apar probleme la locul de munca;
Tendinta de suicid cand aceasta tulburare este asociata cu depresia.
15 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Diagnosticul ADHD.Criteriile de
diagnostic din manualul DSM IV sunt:
16 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
INATENTIA
a) Esueaza adesea in a da atentia cuvenita detaliilor ori face erori
prin neglijenta in efectuarea temelor scolare,la serviciu,sau in alte
activitati;
b) Adesea are dificultati in mentinerea atentiei asupra sarcinilor sau
activitatilor de joc,adesea apare a nu asculta cand I se vorbeste direct;
c) Adesea nu se conformeaza instructiunilor si este incapabil sa-si
termine temele pentru acasa,sarcinile casnice sau obligatiile la locul de
munca (nu datorita comportamentului opozitionist sau incapacitatii de
a intelege instructiunile);
d) Adesea are dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor;
e) Adesea evita,are aversiune fata de/ nu este dispus sa se angajeze
in sarcini care necesita un effort mental sustinut (cum ar fi efectuarea
temelor in clasa sau acasa);
f) Adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activitati
(de exemplu,jucarii,teme pentru acasa,creioane ,cart,instrumente);
17 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
INATENTIA
18 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
HIPERACTIVITATEA
(2) sase ( sau mai multe) din urmatoarele simptome de hiperactivitate-
impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este
dezaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare:
HIPERACTIVITATEA:
a) Adesea se joaca miscandu-si in permanenta mainile sau picioarele sau se foieste pe
scaun;
b) Adesea se ridica de pe scaun in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana
asezat;
c) Adesea alearga sau se catara excesiv de mult,in situatii in care acest lucru este
inadecvat ( la adolescenti sau la adulti poate fi limitat la senzatia subiectiva de neliniste);
d) Adesea are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati care se desfasoara in
liniste;
e) Adesea este in “continua mioscare” sau actioneaza ca si cum “ ar fi impins de un
motor”;
f) Adesea vorbeste excesiv de mult;
19 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
IMPULSIVITATEA
20 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Diagnosticul ADHD
Criteriile de diagnostic
21 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Diagnosticul ADHD
Criteriile de diagnostic.
Se codifica pe baza de tip:
314.01. Tulburare hiperativitate/deficit de atentie,tip
combinat: daca ambele criterii A1 si A2 sunt
satisfacute pentru ultimele 6 luni.
314.00. Tulburare hieractivitate /deficit de atentie,tip
predominant de inatentie;daca criteriul A1 este
satisfacut,iar criteriul A2 nu,pentru ultimele 6 luni.
14.01. tulburare hiperactivitate/deficit de atentie,tip
predominant hiperactivitate- impulsivitate;daca
criteriul A2 este satisfacut,iar criteriul A1 nu este
satisfacut pentru ultimele 6 luni.
22 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
NOTE DE CODIFICARE:
PENTRU INDIVIZII ( in special pentru adolescenti si
adulti) care in mod curent au simptome care nu mai
satsfac in intregime criteriile,trebuie specificat “in
remisie partiala”
Varsta la care se poate face diagnosticul tulburarii de
atentie si hiperactivitate este intre 7 si 9 ani,dar
primele semne sunt vizibile adesea inainte de 3 ani.
Diagnosticarea tulburarii in perioada scolara reflecta
probabil mediul- in care favorizeaza aparitia
simptomelor,fiind solicitant,putin flexibil, prea putin
axat pe diferentele interindividuale.
23 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
B. Etiologia ADHD
24 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Etiologie ADHD
1. Factorii biologigi
a. Ipoteza genetica.
Predispozitia spre hiperactivitate este transmisa genetic”
Factorii genetici trebuie corelati cu factorii de mediu ( de
exemplu, psihosociali - pentru ca predispozitia genetica sa
duca la tulburarea de atentie si hiperactivitate).Un exemplu ar
fi interactiunea parinte- copil ,care favorizeza aparitia
somptomelor.
De asemenea tulburarea de atentie si hiperactivitatea din
copilarie predispune la manifestari specifice tulburarii de
conduita (Ex. Consumul de substante,conduite antisociale)-
(Silver,2002).
25 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Etiologie ADHD
1. Factorii biologici
26 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Etiologie ADHD
1. Factorii biologici
27 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
B. Etiologie ADHD
1. Factorii biologici
28 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
B. Etiologie ADHD
2. Factorii intrapsihici
a) Ipoteza inatentiei
Aceasta ipoteza consta in explicarea simptomelor ADHD prin
dificultatea persoanei de a-si mentine atentia concentrata pe
realizarea unei sarcini, si de a ignora stimulii distractori;
Schimbarea focalizarii atentiei dupa un anumit interval de timp
se manifesta la nivel comportamental prin impulsivitate si
hiperactivitate.
Contraargument pentru aceasta ipoteza:
In unele sarcini probelemele de inatentie apar inainte de a
aparea oboseala,plictiseala sau de a fi atrasa atentia de alti
stimuli din mediu;
Simptomele de hipeactivitate apar si in timpul somnului (prin
manifestarea agitatiei psihomotorii).
29 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
B. Etiologie ADHD
2. Factorii intrapsihici
30 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
B. Etiologie ADHD
2. Factorii intrapsihici
31 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
B. Etiologie ADHD
3. Factorii psihosociali
32 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul medicamentos
33 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul nemedicamentos.Metode nemedicamentoase
34 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul nemedicamentos.Metode nemedicamentoase
Rolul profesorului /invatatorului in abordarea tulburarilor de
atentie si hiperactivitate
35 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
1. Tratamentul nemedicamentos.Rolul profesorului
Sugestii oferite profesorilor (Adaptat dupa
Muro,Kottman,1995)
36 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul I Tulburarea de atentie si hiperactivitate
C. Interventiile in ADHD
2. Tratamentul nemedicamentos.
Rolul profesoruluiSugestii oferite profesorilor (Adaptat dupa
Muro,Kottman,1995)
37 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul II. Tulburarea de conduita
A. Descrierea si diagnosticul tulburarii
de conduita
38 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul II. Tulburarea de conduita
Agresiunea fata de oameni sau fata de
animale
39 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul II. Tulburarea de conduita
Distrugerea proprietatii
Frauda sau furt
40 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Capitolul II. Tulburarea de conduita
violari serioase ale regulilor
42 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Tulburarea de conducta de tip
opozitionist
Criteriile de diagnostic
A. Un patern de comportament,ostil si
provocador,care dureaza cel putin 6 luni,in timpul
Carora sunt prezente patru (sau mai multe) din
urmatoarele::
Adesea isi pierde cumpatul;
Adesea se cearta cu altii;
Adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se
conformeze cererilor sau regulilor adultilor;
Adesea ii agaseaza in mod deliberat pe altii
43 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
1. B. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
1.Comportamente violente la copii si adolescenti
45 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
2.Furtul
46 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
A. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
3. Amenintarile
47 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
A. Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
48 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Relatii proaste cu colegii si grupal de versta si/sau
izolare sociala
Inplicarea in diferite gasti de cartier
Lipsa sau slaba supervizare si sustinere din partea
parintilor sau a altui adult
Automutilarea la adolescente
Este actul de distrugere deliberata a tesuturilor
corpului..Automutilarea este privita diferit de diferite
culturi si grupuri din societate
49 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Comportamente problematice in
tulburarile de conduita
4. Automutilarea
50 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
C. Comorbiditatea
1. Tulburari de comportament si ADHD
51 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Comorbiditate
2.Tulburari de comportament si
anxietatea
52 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
D.Etiologia tulburarilor de conduita
1. Factorii dispozitionali
53 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
D.Etiologia tulburarilor de conduita
2. Factorii de mediu
Factorii de mediu
a) Disfunctii in interatiunile din cadrul familiei
b)Respingerea din partea celolalti si asocierea cu grpuri
de delincventi
O persoana cu tulburari de conduita este respinsa de cel care
adopta comportamente prosociale.aceasta respingere o
determina sa caute acceptarea din partea persoanelor
care au un comportament antisocial,ceea ce duce la
cresterea frecventei si severitatii conduitei antisociale
proprii.;
– c) Mediul in care traieste copilul/adolescentul
54 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
E. Interventiile in tulburarile de
conduita
55 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
E.1. Training-ul parintilor
D.1. Training-ul parintilor in scopul remedierii tulburarilor
de conduita ale copiilor se axeaza pe invatarea de catre
parinti a unor abilitati care sunt importante in socializarea
copilului cu privire la;
implicarea cat mai mult in relatia cu copilul;
utilizarea recompenselor pt. Incurajarea comportamentului
prosocial;
untilizarea unor metode de disciplinare nepunitive pentru a
reduce problematica survenirii comportamentelor problematice;
sa invete metode de monitorizare a comportamentului copilului
Factorii care influenteaza eficienta training-urilor pentru parinti
sunt:
56 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
D.1. Training-ul parintilor
a)focalizarea pe insusirea in paralel a metodelor prin
care este incurajat comportamentul dezirabil si a
celor care reduce scaderea frecventei,intensitatii si
duratei comportamentului problematic;
b) cunoasterea unor principii generale legate de
modul in care se insusesc anumite comportamente
prosociale;
c) insusirea metodelor de management al
comportamentului copilului;
d) organizarea unor sedinte de urmarire a
progresului ( follow-up);
57 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
D.1. Training-ul parintilor
e) dezvoltarea unor abilitati generale de relationare ale parintelui:
1. tehnici de rezolvare a conflictului:
- exprimarea emotiilor
- ascultarea reflexiva
- negocierea
2. Tehnici de autocontrol:
- stabilirea de scopuri
- automonitorizarea
- autoadministrarea de recompense
f)- abordarea problemelor psihice/psihiatrice cu care se confrunta
parintii:- depresie - abuz de substante,
- a conflictelor maritale,
- a stresorilor etrafamiliali (ex. Lipsa uni loc de munca,suport
social scazut).
58 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
E.2. Antrenament in rezolvarea
problemelor
59 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
E.3. Combinarea interventiilor la nivel
familial cu cele efectuate la nivelul
scolii
60 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
ANEXE
61 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
PLANUL EDUCAŢIONAL INDIVIDUAL
Structura:
3 – 4 obiective pe termen scurt
Strategii de predare utilizate
Măsuri funcţionale necesare
Termene de evaluare a planului inidividual
Criterii de succes şi/ sau de renunţare la plan
Rezultate obţinute
62 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Anexa 1
Program de intervenţie personalizat
63 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Program educaţional şi de socializare
Numele şi prenumele copilului:
Perioada derulării intervenţiilor:
Realităţile copilului Obiective Activităţi (educative, Constatări periodice şi la
operaţionale terapeutice, metode, finalul perioadei de
mijloace) derulare
Sănătate, dezvoltare fizică
Motricitate generală
Motricitate fina
Autonomia in hrănire
Dezvoltare cognitivă
Comunicare
Joc
Autogospodărire
Socializare - comportament
social
Autonomie socială-
Relaţiile cu comunitatea
64 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Planul de servicii personalizat
Numele şi prenumele copilului:
Data realizării planului de servicii personalizat: Dosar:
Reasponsabil de caz:
Membrii echipei:
Ce poate Ce nu Ce
face poate trebuie sa
Ce ii place face achiziţion
sa faca eze mai
intai
Educaţional – de
cunoaştere şi
învăţare
Social
Medical
Consiliere -
Psihoterapie
Situatia familiei
Relatia copil -
familie
66 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Scopul educatiei rficiente urmareste ca
persoana:
67 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
68 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Evidenta
Evidenta Evidenta
Evidenta
69 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
70 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
ADHD SI ANXIETATE
71 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Bibliografie
:
MTA Cooperative Group. A 14-month randomized clinical trial of treatment strategies for attention
deficit/hyperactivity disorder. Arch Gen Psychiatry. 1999; 56:1037-86.
MTA Cooperative Group. Moderators and Mediators of treatment Response for Children with Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. The Multimodal Treatment Study of Children with Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. Arch Gen Psychiatry. 1999; 56:1088-96.
American Academy of Pediatrics, Committee on Quality Improvement and Subcommittee on Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. Clinical Practice Guideline: Treatment of the School-Aged Child with Attention
Deficit/Hyperactivity Disorder. Pediatrics. 2001; 108:1033-44.
Dobrescu I. Actualitati in psihofarmacologia copilului si adolescentului. Ghid practic. Ed. Medicala Amaltea,
2004, Bucuresti.
Dobrescu I., Eparu E. Actualitati in terapia ADHD. Revista Romana de Sanatate Mintala. 2006; 14(3-4):40-
46.
Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale. Editia a
patra, 2000, Bucuresti.
Popescu V. Copilul cu sindrom THADA (ADHD). In Popescu V. (ed): Algoritm diagnostic si terapeutic in
pediatrie. Ed. Amaltea, 2003, Bucuresti.
Popescu V. Copilul cu tulburari hiperkinetice si deficit de atentie (sindromul THADA sau ADHD). Pediatrie.
2000; XLIX(2):217-222.
Reif M.I., Stein M.T. Attention-deficit/hyperactivity disorder evaluation and diagnosis. A practical approach in
office practice. Pediatr Clin North Amer. 2003; 50:1019-1048.
Sprich S., Biederman J., Harding C.M. et al. Adoptive and biological families of children and adolescents
with ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2000; 39:48-55.
72 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Această creştere în activitatea de cercetare a determinat probabil de la
doi factori.
În primul rând, DSM III (1980) şi DSM III-R (1987) a asigurat o
categorie separată pentru tulburările de anxietate "din Childhood".
Categorii specifice au fost prevăzute pentru anxietate Tulburare de
separare, Avoidant dezordine şi tulburare Overanxious a copilăriei.
Acesta a subliniat faptul că, de copil / tulburările de anxietate
adolescenţi au fost importante în dreptul lor.
În al doilea rând, criterii specifice de DSM prevăzute de cercetători, cu
un mod de a operaţionalizarea diagnosticul diferitelor tulburări de
anxietate copil - încurajate şi facilitate şi eforturile de cercetare.
Criterii de mult mai bine decât DSM II,
73 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU
Bibliografie:
Biederman J., Mick E., Faraone S.V. et al. Influence of gender on attention
deficit hyperactivity disorder in children referred to a psychiatric clinic. Am J
Psychiatry. 2002; 159:36-42.
Wilens T.E., Biederman J., Brown S. et al. Psychiatric comorbidity and
functioning in clinically referred preschool children and school-age youths with
ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2002; 41(3):262-8.
Rey J.M., Walter G., Plapp J.M. et al. Family environment in attention deficit
hyperactivity, oppositional defiant and conduct disorder. Aust N J Z Psychiatry.
2000; 34(3):453-7.
Counts C.A., Nigg J.T., Stawicki J.A. et al. Family adversity in DSM-IV ADHD
combined and inattentive subtypes and associated disruptive behavior
problems. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2005; 44(7):690-8.
Ben Amor L., Grizenko N., Schwartz G. et al. Perinatal complications in children
with attention-deficit hyperactivity disorder and their unaffected siblings. J
Psychiatry Neurosci. 2005; 30(2):120-6.
74 28-01-2010 Prof.psihol
og, Tatiana SUSANU