Alexandru Jianu, Studiul prezinta cazul unui pacient cu episod depresiv usor dezvoltat pe o

structura de personalitate malancoliforma dependenta, care a fost internat in Sectia IV Psihiatrie

cu simptomatologie depresiva acuta. Anamneza psihiatrica, psihologica, polimorfismul
simptomatologic si tratamentul terapeutic constituie continutul studiului de fata. Totodata acestea
ne-au permis, echipei terapeutice, sa stabilim corect diagnosticul final.
Cuvinte cheie: depresie, anxietate, melancoliform, interventie cogntiv-comportamentala.
Motivul internarii
Pacient de sex masculin, in varsta de 28 de ani, internat cu diagnosticul : episod depresiv, este
adus de tatal si fratele sau pentru : agitatie psihomotorie, dispozitie depresiva, idee
ca este urmarit, gelozie nejustificata, influenta magica, interpretabilitate, suspiciune, insomnie.
Pacientul afirma ca absenta sotiei (plecata la munca in Spania) ii creeaza o stare de neliniste
permanenta, o senzatie de sfarseala, ca nu isi gaseste locul si ii persista in minte tot felul de
ganduri urate (ex.: daca i se intampla ceva, daca ma inseala, daca nu se mai intoarce etc.).
Antecedente heredocolaterale
- mama : episod depresiv cu delir de infidelitate, internata intr-o clinica psihiatrica, in anul
1980, in urma intrarii in posesia unor informatii referitoare la infidelitatea sotului (informatii a
caror veridicitate nu a fost verificata ).
Antecedente personale patologice
- 1994 Episod depresiv usor (n.n.) fara internare pacientul descrie acelasi tip de trairi ca
cele de acum, dar cu o intensitate redusa;
- T.C.C. in urma unui accident de masina fara internare pacientul afirma ca a fost in stare de
inconstienta dupa eveniment, dar nu a solicitat interventie specializata. Accidentul nu a fost
declarat oficial. in urma acestuia pacientul a capatat fobie de masina;
- 1997 Episod depresiv usor (n.n.) fara internare pacientul descrie acelasi tip de trairi ca
cele de acum, dar cu o intensitate redusa.
Istoric
- Copilaria este marcata de comportamentul agresiv al tatalui. Atat pacientului cat si fratelui li se
aplicau tratamente corporale violente de catre tata, adesea fara motiv. Pacientul povesteste ca pe
la varsta de 10 11 ani, unul dintre aceste tratamente s-a soldat cu vatamari serioase (a fost lovit
cu capul de cada de baie, provocandu-i rana deschisa). Orice interventie a mamei in asemenea
situatii era sortita esecului.
- La varsta de 18 ani (1994) incearca sa construiasca o relatie de prietenie cu o fata, in care
investeste intens afectiv. Relatia nu dureaza, fata abandonandu-l. Acest fapt conduce la debutul
primei stari de dispozitie depresive, care se remite relativ repede.
- La varsta de 21 de ani leaga o noua prietenie, care avea sa aiba acelasi deznodamant
abandonul relatiei, fapt care a atras cu sine o noua stare de dispozitie depresiva.
- in 1998 leaga prietenia cu actuala sotie, pe care o legalizeaza prin actul casatoriei in anul 1999,
dupa care urmeaza cel mai fericit moment al vietii - afirma pacientul nasterea fiului sau
(2000).
- Ca urmare a unor neintelegeri cu patronul la care era angajat (privind marirea salariului, dar si a
mirajului oferit de contractele de munca in strainatate, n.n.), pacientul cu sotia sa decid sa plece
impreuna la munca in Spania (mai 2003), cu contract pentru o perioada de 4 luni de zile.
Contractele obtinute i-au separat pe soti din punct de vederea al locatiei in Spania, iar dupa
numai o luna de zile de la inceperea derularii contractului, pacientul a fost nevoit sa se
repatrieze, ca urmare a unei crize hepatice suferite si care necesita internare. Evenimentul produs

i-a produs un disconfort psihic major, nu atat din cauza repatrierii in sine cat cel al separarii de
sotie. Nevoia rezolvarii problemei de sanatate precum si timpul relativ scurt (2 luni) pana la
intoarcerea in tara a sotiei, constientizate in prealabil de pacient, au contribuit la dezvoltarea unei
capacitati suportive a acestuia de a traversa acea perioada.
- La inceputul anului 2005 sotia pacientului obtine un nou contract de munca in Spania si pleaca
impotriva vointei acestuia, moment care declanseaza o stare de dispozitie anxioasa, dezvoltanduse progresiv pana la momentul internarii.
ingrijorati de starea de dispozitie a pacientului, membrii familiei de origine ai acestuia il aduc la
spital si pacientul este internat (20.04.2005).
Relatiile familiale
- Copil dorit, creste in familia de origine.
- Familia de origine :
Tatal autoritar, aducator de venituri, excesiv de exigent, influentabil, deseori tiranic aplica
sanctiuni corporale copiilor, adeseori fara motiv.
Mama hiper protectoare, educativa incearca sa compenseze atitudinea nejustificata a tatalui.
Comportamentul afectiv hiper protector al mamei a dezvoltat la pacient (pe fondul unei structuri
melancoliforme) un atasament exagerat fata de mama si, implicit, ceea ce numim dependenta
materna a acestuia.
- Relatia de cuplu a parintilor pacientului a cunoscut o deteriorare semnificativa la nivelul anilor
*80, fapt care declanseaza episodul depresiv al mamei acestuia. in fapt, din informatii mai mult
sau mai putin verificate, mama pacientului dezvolta un delir de gelozie, avand ca efect
destructurarea relatiilor dintre soti (inclusiv intentia de divort), eveniment la care pacientul este
martor, atras ca aliat de catre mama si traind alaturi de aceasta drama. Dupa cca. 1 an si jumatate,
cuplul parental reuseste sa rezolve conflictul (si gratie tratamentului urmat de mama), iar relatiile
re intra in normal.
- Tipurile de relatii :
- pacient tata reci, distante; usor ameliorate dupa incident;
- pacient mama atasament afectiv.
Ruta scolara
Pacientul a urmat formele de invatamant primar si gimnazial (8clase finalizate cu rezultate
mediocre) si scoala profesionala de lacatus sudor. Pe timpul satisfacerii stagiului militar a
urmat scoala de soferi profesionisti.
Relatii, prietenii
- Pacientul afirma ca relatiile cu prietenii si colegii de munca sunt bune, ii ajut atunci cand au
nevoie de mine , ii respect pe parintii mei si pe ai nevesti-mi , ma am bine cu fratii mei si ai
ei .
- Afirma ca nu are relatii extraconjugale pentru ca n-o pot face cu alta femeie .
Diagnostic diferential
Axa I
episod depresiv usor.
Axa II tulburare de dispozitie pe o structura de personalitate dependenta cu elemente
melancoliforme.
Axa III astm bronsic; hepatita de tip A.
Axa IV problema psihosociala de mediu produce fenomenul separarii temporare a cuplului
marital pe criterii economico-financiare, fenomen pe care pacientul il traieste ca pe un
simtamant de separare de sotie, declansand in plan inconstient un sindrom al abandonului

Examen psihic general

- La aplicarea Mini mental State Examination a obtinut un scor de 22 de puncte.
- Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima intalnire dupa
internare, rezulta :
tinuta fizica ingrijita, conformista;
Caracteristica posturala incordata si defensiva, adunata;
Mainile sprijinite pe masa, cu usor tremur si maltratare a degetelor;
Picioarele asezate strans, in miscare continua;
Gestica lenta;
Mimica crispata, cu tremur al buzelor si umezirea ochilor pe timpul evocarilor care ating
persoana sotiei;
Mers molatec, vlaguit, nehotarat;
Ritm respirator moderat cu apnee, urmate de oftat prelung.
Vorbirea este scazuta ca intensitate, cu fluenta lenta, avand un debit mediu si o intonatie
modulara;
Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare cursiva;
Vocabular restrans;
Memorie buna;
Trasaturi de personalitate : rabdator, atent, intelege relativ usor intrebarile adresate, nu suprapune
interlocutorul, atitudine conformista; isi sustine cu perseverenta opiniile, iar la opiniile noastre
raspunde cu calm, intelegere si acceptare;
Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta in registrul simturilor (tactil);
Afect labil cu ideatie deliranta de gelozie;
Viata sexuala normala interesul sexual al pacientului este centrat in exclusivitate pe sotie;
Dispozitie anxios depresiva, cu senzatii de sufocare, cefalee, senzatii de sfarseala, ideatie
deliranta (de gelozie / infidelitate), insomnie (seara si dimineata)teama pierderii sotiei,
descurajat, apatic.
Teste aplicate
a.Testul arborelui
Scoate in evidenta un Eu slab, cu spirit infantil, incapatanat (ancorat rigid in anumite pattern
uri), cu probleme de adaptare, rigid, imitativ, lipsit de viata , iritabil, temator, atasat de exterior
(transferul de pe mama pe sotie), anxios, nelinistit, versatil, neancorat deplin in realitate, cu
senzatia ca este amenintat continuu (situatiile de viata constituie amenintari), timid, lent, cu
dorinta si placere de a vorbi despre sine dezvoltate pe credinta in propria-i intelepciune (paleativ
compensator pentru nesiguranta si neincredere in sine).
b.Testul Deseneaza un om
Schematizarea excesiva in urma primei aplicari ne-a determinat sa decidem o a doua aplicare
(conform anexelor).
Din interpretarea testului reiese ca pacientul prezinta :
Capacitate de reprezentare slaba;
Tensiune psihica si nesiguranta (din schitarea propriu-zisa);
Anxietate, incertitudine (linii vagi, confuze, reprezentarea grafica a parului);
Inadecvare la realitate si slabiciune (ochii orbi, picioarele in forma de bete);
Nevoia de control rational al afectivitatii (capul mare, disproportionat in raport cu corpul);
Judecata slaba (disproportiile dintre partile corpului disproportii grosiere);
Complex de inferioritate si slabiciune fizica (trunchiul foarte mic);
Control inadecvat instinctual control mental slab asupra corpului (lipsa liniilor gatului gatul
lipseste).

Demersuri terapeutice
a.Interventia farmacologica :
- A constat in administrarea unei polimedicatii cu :
ZYPREXA (olanzapina)(antipsihotic) doza = 10 mg / zi;
diazepan (anxiolitic) doza = 10 mg / zi;
FEVARIN (antidepresiv) doza = 10 mg / zi.
- Pacientul a raspuns tratamentului administrat, fapt validat si de stabilitatea dozelor (dozele nu
au fost modificate pe timpul tratamentului).
b.Interventia psihoterapeutica :
Interventia cognitiv comportamentala a inceput dupa o saptamana de la momentul internarii
pacientului, timp in care acesta a urmat tratament psihiatric specific.
Situatia in fapt ne-a determinat sa adoptam un sistem de interventie structurat in doua etape :
Etapa I-a : interventia psihoterapeutica desfasurata intra-spitalicesc ca strategie suportiva,
complementara tratamentului psihiatric.
Etapa a-II-a : continuarea terapiei in regim ambulatoriu (psihoterapie de suport, in care vor fi
inclusi membrii de familie, in speta sotia pacientului.
Pentru prima etapa ne-am propus urmatoarele obiective :
Ameliorarea si optimizarea comunicarii cu echipa terapeutica (psihiatru si psiholog).
Dezvoltarea relatiei si compliantei terapeutice.
Conceptualizarea problemelor pacientului si stabilirea prioritatilor.
Identificarea, intelegerea si acceptarea de catre pacient a gandurilor si sentimentelor negative;
Corectarea / reformularea gandurilor despre sine (imaginii de sine) si fata de sotie (intelegerea
motivelor alegerii statutului ocupational actual de catre sotie si eludarea ideilor cu privire la
infidelitatea acesteia fata de pacient).
Reducerea medicatiei antidepresive.
Pentru cea de-a doua etapa ne-am propus urmatoarele obiective :
Dezvoltarea capacitatii de recunoastere si exprimare a gandurilor si sentimentelor prin
comunicarea verbala a experientelor;
Dezvoltarea la pacient a increderii de sine, a increderii in capacitatile proprii;
Dobandirea competentei sociale prin responsabilizarea pacientului in raport cu statutul de
parinte, sot, intretinator de familie.
Sustinerea pacientului pentru participarea la anumite activitati in cadrul grupului de prieteni,
rude in absenta sotiei.
Tehnici cognitiv comportamentale utilizate :
Tehnica precizarii sensului termenilor;
Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
Tehnica transformarii unui eveniment negativ intr-un avantaj;
Tehnica descoperirii dirijate;
Tehnici de relaxare ;
Tehnica sarcinilor pentru acasa.
sedinta I-a :
Mi-am propus ca prim obiectiv construirea relatiei terapeutice, prezentandu-mi calitatea de
specialist psiholog, comunicandu-i motivul pentru care ne-am intalnit si propunerile pentru ce
aveam sa realizam impreuna.
Am parcurs impreuna protocolul de terapie si i-am solicitat acordul privitor la stabilirea si
respectarea indeplinirii sarcinilor din planul pe care aveam sa-l adoptam impreuna. Am stabilit
ca ne vom intalni de trei ori pe saptamana luni, miercuri si vineri.
Am continuat completarea datelor anamnestice si am identificat si conceptualizat impreuna
problemele sale, astfel :
Atitudinea hiper-protectoare a mamei asupra copilului Marius, determinata in principal ca

raspuns compensator fata de atitudinea tiranica si dispretuitoare a tatalui, a creat acestuia o

dependenta materna care s-a dezvoltat si pe fondul unei structuri cu elemente melancoliforme a
pacientului. Astfel, copilul Marius isi formeaza convingerea ca permanent are nevoie de sprijin
pentru ca, fara ajutor, singur nu este in stare sa faca mare lucru. Fiind un copil linistit si
ascultator, pe parcursul copilariei si adolescentei s-a bucurat de atentia tuturor persoanelor cu
care a luat contact, carora le cerea ajutorul chiar si atunci cand nu avea nevoie (cererile de ajutor
functionau ca auto-intariri ale nevoii de suport a pacientului).
Prin schimbarea statusului marital, pacientul proiecteaza nevoia de suport pe sotia sa, astfel ca
mentinerea sentimentului securizat se leaga de simtamantul prezentei prin preajma a sotiei.
Absenta acesteia dezvolta la pacient stari de neliniste ( nu-mi mai gasesc locul), somn nelinistit
(nu pot sa dorm noaptea, ma intorc de pe-o parte pe alta), deliruri de infidelitate (ma gandesc
la toti dracii , daca o sa-i vie de barbat , o gasi pe vreunul pe acolo si nu s-o mai intoarce,
, ma gandesc si ma topesc), retinere de la intreprinde ceva (nu-mi vine sa ma apuc de
nimic), solicita imperios ajutorul parintilor si surorii pentru ingrijirea copilului sau in varsta de
4 ani ( este bine ca fii-miu sta cu ai mei, ca eu s-asa nu ma pricep, nu stiu ce sa-i fac si mi-e si
frica), incepe si abandoneaza locul de munca pe motiv ca nu ca nu stiu ce sa fac sau ca mi-e
greu, da in Spania se castiga mai bine si dupa aia mi-a promis unchi-miu ca ma ia la el la lucru,
si e mai sigur acolo la el , nu suporta sa stea singur (am de toate, da nu-mi place cand nu-i
nevasta-mea cu mine).
Concluzionand, problemele pacientului ne apar in felul urmator :
schema cognitiva neconditionala sunt un om care nu poate face nimic de unul singur ;
schemele cognitive conditionale (convingerile) daca sotia nu este langa mine, nu sunt in stare
de nimic ; daca sotia nu se mai intoarce din Spania, s-a terminat cu mine; daca trebuie sa
fac totul singur, mai bine nu ma mai apuc ; daca nu ma ajuta cineva, simt ca ma topesc .
comportamentele :
supra dezvoltate atasamentul excesiv si nevoia de suport.
sub dezvoltate autonomia si mobilitatea in toate registrele existentei.
starea afectiva anxios depresiva.
in finalul sedintei l-am invatat pe pacient un exercitiu de respiratie de relaxare (inspiratie timp de
4 secunde, mentinerea aerului timp de 8 si expiratie timp de 4 secunde), solicitandu-i sa
efectueze acest exercitiu ori de cate ori se simte nelinistit.
Ca tema pentru acasa, i-am solicitat pacientului sa intocmeasca doua liste : o lista cu momentele
frumoase impreuna cu sotia si o lista cu momentele mai putin frumoase impreuna cu sotia.
sedinta a II-a :
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea, intelegerea si acceptarea de catre pacient a
gandurilor si sentimentelor negative.
sedinta a debutat cu un antrenament de respiratie de relaxare.
Am considerat necesar sa reiau in discutie cu pacientul elementele vicioase care ii mentin starea
de neliniste si simtamintele de neajutorare, pentru a putea stabili impreuna prioritatile.
Prioritatea, asa cum am anticipat-o prin insesi stabilirea temei pentru acasa in sedinta trecuta, a
reclamat-o chiar subiectul cerandu-mi sa-l ajut sa scape de gandurile negre care nu ma lasa-n
pace .
Am continuat cu discutarea temei. in lista cu momentele frumoase impreuna cu sotia a iterat :
ziua cand a cunoscut-o pe cea care avea sa-i fie sotie, ziua nuntii lor, ziua nasterii copilului,
plecarea ambilor soti la munca in Spania (prima plecare), intoarcerea sotiei (dupa prima plecare,
pacientul nu a ramas din motive de sanatate), tot timpul cu ea - spune pacientul. Lista cu
momentele mai putin frumoase impreuna cu sotia a cuprins doar despartirea lor in Spania (cand
pacientul nu a ramas din motive de sanatate) si plecarea sotiei in Spania (a doua oara).
Precizandu-i pacientului ca aceste doua momente nu sunt de fapt impreuna cu sotia, ci momente
ale absentei acesteia, acesta a spus pai, atunci, cu ea n-am decat viata frumoasa .
sedinta s-a centrat pe modificarea gandurilor negative, folosind tehnica argumentarii (scopul a

constat in demontarea gandurilor nejustificate cu referire la fidelitatea sotiei). Redam cateva

aspecte discutate :
T : mi-ai spus ca nu-ti amintesti sa fi avut vreun moment neplacut alaturi de sotie. Nu-ti amintesti
exact sau chiar n-ai avut asemenea momente ?
P : nu, chiar n-am avut, fiindca tinem mult unul la altul, de-aia ne-am si luat.
T : ai avut cumva, vreodata, sa-i reprosezi ceva ?
P : (zambeste) la inceput nu prea era fata de casa
, dar( pac. tace)
T : la ce te gandesti cand spui ca nu prea era fata de casa ?
P : aaa ! ca nu stia sa faca prea multe prin casa, ca n-a avut de la cine sa-nvete, ca ma-sa .
T : mda, am inteles !
P : da a-nvatat repede, ca stam la ai mei si a invatat de la maica-mea si ii este priceputa .
T : hai sa revenim la ce incepusem. ti-a dat vreodata ocazia sa te indoiesti de ea in ce priveste
fidelitatea ?
P : nici nu s-a pus problema.
T : stii sigur ?
P : da. a, nu v-am spus ? Pai ea avut probleme cu treaba aia a femeilor. A tras mult saraca .
T : ai putea sa-mi spui ce anume?
P : nu ma pricep eu, da avea mai tot timpul scurgeri si o durea cand faceam dragoste cu ea, chiar
daca o luam usor pentru ca-mi parea rau de ea saraca.
T : dar ati fost la specialisti, ati urmat tratamente prescrise ?
P : am fost, da tot nu i-a trecut de tot.
T : cand a plecat la munca in Spania, cum ii era ? (in urma cu 2 luni)
P : mai binisor, da tot nu de tot.
T : crezi ca in conditiile astea ar putea sa intretina relatii sexuale cu vreun barbat ?
P : n-ar avea cum, ca ar urla de durere. Numai eu stiu cum s-o fac sa n-o doara asa tare.
T : te-ai gandit ca lucrul acesta ar putea sa o impiedice sa aiba vreo relatie cu un alt barbat ?
P : (fata i s-a luminat) chiar ca nu m-am gandit. si uitasem de asta. Mi-ati adus aminte de asta.
T : eu nu stiam de problema sotiei tale. Tu mi-ai spus pentru ca TU ti-ai amintit.
P : da, eu mi-am adus aminte. imi place sa stau de vorba cu dumneavoastra. Mai putem vorbi ?
T : bineinteles, doar asta si facem.
..
Am continuat sedinta ajutandu-l sa-si intareasca noile ganduri si sa caute permanent argumente
valide la gandurile care-l nelinistesc.
Am fixat tema pentru acasa pe care urma sa o discutam sedinta urmatoare. I-am solicitat
pacientului sa se gandeasca si sa-si noteze (motivandu-i ca ar fi pacat sa piarda vreo idee) ce l-a
determinat ca, in final, sa accepte ca sotia sa plece la munca in Spania si a doua oara.
sedinta a III-a :
Obiectivul sedintei l-a constituit continuarea identificarii si acceptarea de catre pacient a
gandurilor si sentimentelor negative.
Pacientul s-a prezentat intr-o stare de dispozitie ameliorata, cu o tinuta ingrijita (barbierit,
parfumat, cu pijamaua curata), bucuros ca in ultimele doua nopti a reusit sa doarma fara sa se
trezeasca. Ne-a comunicat ca s-a obisnuit sa faca un exercitiu de respiratie dimineata, inainte de
a se ridica din pat, iar atunci cand se ridica se simte mai vioi. Ne-a relatat ca in ultimele doua zile
a reusit sa vorbeasca de doua ori la telefon cu sotia care l-a asigurat ca la sfarsitul celei de-a doua
decade a lunii mai urma sa se intoarca in tara.
Nerabdator sa incepem discutiile, pacientul ne-a solicitat sa-l ajutam sa inteleaga (legat de tema
pe care a avut-o de efectuat) de ce initial a fost totusi de acord sa plece, iar dupa ce a plecat am
ajuns in halul asta . Solicitarea pe care ne-a facut-o pacientul, ne-a intarit convingerile ca acesta
nu constientizeaza dependenta sa fata de sotie. Pentru a-l ajuta am adoptat tehnica descoperirii

dirijate, in scopul identificarii de catre pacient a elementelor semnificative pentru el in aceasta

privinta. Relatam un pasaj din dialogul cu pacientul :
T : Marius, iti mai aduci aminte primul gand care ti-a venit in minte atunci cand s-a ivit ocazia sa
plece din nou la munca in Spania ?
P : ne-am bucurat amandoi.
T : v-ati bucurat si ce-ati mai facut sau ce-ati mai zis ?
P : pai ne-am gandit ca e bine ca o sa mai facem bani.
T : nu va ajung banii ?
P : ba da, ea castiga ceva la fabrica, eu mai repar cate un televizor, radio, ca-mi place, mancam
impreuna cu ai mei, da acolo se castiga mai bine
T : inseamna ca vreti sa faceti ceva anume cu banii.
P : sigur ca da, vrem sa ne luam casa noastra, un apartament
, sa ne cautam un serviciu mai bun, ca sa putem sa mai facem un copil, o fetita ne-ar place.
T : ce planuri frumoase aveti, Marius !
P : (deconectat) daaaa ! de mult ne gandim la asta. De-aia am plecat si anul trecut, da daca eu mam imbolnavit
T : s-a intamplat, oricui i se poate intampla. Important este ca nu ati renuntat la planurile voastre.
Apropo, tu de ce nu ai plecat impreuna cu sotia ?
P : pai n-a fost decat un loc pentru femei.
T : daca ar fi fost si pentru tine te-ai fi dus ?
P : fara discutie, da numai cu ea pe-un loc.
T : cum adica, pe un loc ?
P : asa bine, tot in localitatea aia acolo, la acelasi patron
T : sa inteleg ca este posibil si altfel decat cum spui ?
P : da, ca anul trecut am plecat impreuna, da acolo pe mine m-a trimis patronul sa lucrez in alta
parte, si n-am mai fost impreuna, ne vedeam la sfarsit de saptamana. Mi-a fost greu de tot ca nu
eram cu ea, cred ca de-aia m-am si imbolnavit
T : crezi ca despartirea a fost cauza imbolnavirii tale ?
P : asa cred eu, ca tin mult la ea, si ma ia cu sfarseala cand nu-s langa ea.
T : tot timpul ? chiar si in zilele voastre obisnuite ?
P : aproape
T : da-mi te rog un exemplu.
P : pai, cand lucreaza ea la fabrica si vine mai tarziu decat e ora ma apuca grijile pana cand vine.
T : are program numai de dimineata ?
P : nu, lucreaza in ture.
T : cum te descurci cand este in tura de dupa amiaza sau de noapte ?
P : in tura doua mai e cum e, da in tura treia nu dorm toata noaptea.
T : ti-este frica sa nu i se intample ceva rau ?
P : nu, ca stie sa se fereasca, da nu pot eu fara ea, intelegeti dumneavoastra.
T : inteleg, Marius. Tu mi-ai spus ca tineti mult de tot unul la altul si ca un alt barbat nu poate
avea, decat pe tine. Corect ?
P : da, mai mult decat corect.
T : acest lucru crezi ca inseamna ceva pentru tine ?
P : (zambeste multumit) mult de tot.
T : gandeste-te si la altceva ce inseamna acest lucru.
P : ca-i place sa fie cu mine.
T : si altceva ?
P : ca i-e dor de mine, ca mi-a spus la telefon
T : si ce ti-a mai spus la telefon ?
P : ca vine acasa.
T : asa este, Marius. Adica se intoarce la tine.

P : pai altfel cum la mine se intoarce.

T : daca lucrurile merg asa de bine intre voi, de ce crezi ca a plecat acolo ?
P : ca sa faca rost de bani.
T : la lucrul acesta te-ai gandit si tu.
P : da.
T : dar iti este greu fara ea.
P : da.
T : ei, cum crezi ca ii este ?
P : tot la fel.
T : atunci ea de ce a plecat, iar tu de ce ai lasat-o sa plece ?
P : ca sa facem rost de bani.
T : de bani pentru ?!
P : ca sa ne luam ce-am zis ca vrem sa ne luam.
T : fara ocazia asta ati fi putut ?
P : (categoric) nu.
T : merita sacrificiul sa stati putin unul departe de altul ?
P : (categoric) da.
T : te simti mai usurat ?
P : da. Pai inteleg de am lasat-o, chiar daca mi-e greu fara ea.
T : si tie si ei va este greu, tu ai gandit-o.
P : si e drept asa. (afiseaza un zambet de multumire) de-aia imi place sa stau de vorba cu
dumneavoastra.
Pacientul ne-a parut ca si-a lamurit in mare parte gandurile confuze referitoare la motivul plecarii
sotiei la munca in strainatate si la motivul pentru care a acceptat.
Ca tema pentru sedinta viitoare, i-am solicitat pacientului sa se gandeasca la ce am discutat si sa
noteze ceea ce gandeste si ce simtaminte insotesc fiecare gand.
sedinta a IV-a :
Pentru aceasta sedinta ne-am propus sa fixam gandurile pozitive si convingerile dobandite in
sedinta anterioara.
Pacientul s-a prezentat cu aceeasi stare buna de dispozitie, cu tinuta la fel de bine ingrijita si cu
un debit verbal surprinzator. A luat initiativa conversatiei, spunand ca abia astepta intrevederea
cu noi, ca nu i s-a mai intamplat sa aiba insomnie, ca ii venise o foame de lup , ca in ziua
precedenta il vizitasera parintii si mi-au adus si copilul sa-l vad , ca mai vorbise la telefon cu
sotia dar numai odata ca sa nu dea prea multi bani pe telefon , ca a inceput sa se plictiseasca in
spital, dar ca doamna doctor mi-a zis ca trebuie sa mai raman doua saptamani, c-asa e mai bine
si ca s-a imprietenit cu un om care sta cu patul langa mine, da el e bolnav rau saracu ca nu
poate sa doarma si nu poate sa manance si-i vine sa o ia pe pereti de obosit ce e .
sedinta s-a centrat pe rediscutarea aspectelor cu referire la motivele pentru care cei doi, pacientul
si sotia, au luat decizia ca aceasta din urma sa plece la munca in Spania. Pacientul ne-a intarit
convingerea ca a inteles corect situatia, la sfarsitul discutiei concluzionand Altfel nu se putea sa
facem rost de bani ca sa avem si noi casa noastra. Viata este a dracu, nu e cum vrem noi .
Spre sfarsitul sedintei a facut o demonstratie cu progresele pe care le-a facut la exercitiul de
respiratie (inspira timp de 8 secunde, mentine aerul timp de 16 secunde si expira timp de 8
secunde). I-am recomandat sa nu mai mareasca timpii si sa foloseasca tehnica in continuare,
chiar daca nu-i mai apar ganduri nelinistitoare.
Tema, pe care am fixat-o, a constat in solicita pacientului sa-si aduca aminte despre activitatile
care ii fac placere cel mai mult.
sedinta a V-a :
in aceasta sedinta ne-am propus sa incurajam pacientul sa-si dezvolte capacitatea de recunoastere
si exprimare a gandurilor si sentimentelor prin comunicarea verbala a experientelor, precum si

consolidarea increderii in fortele proprii (poate sa faca si singur lucrurile, fara ajutorul cuiva).
Pacientul s-a prezentat cu o stare de dispozitie vizibil ameliorata, fara a mai acuza stari de
neliniste, ingrijorare excesiva si insomnii. Tratamentul medicamentos a continuat, neimpunanduse modificarea dozelor. Din referirile personalului medical al sectiei si conform datelor din foaia
de observatie a pacientului, s-a semnalat o remisie progresiva a sindromului, sustinute de
comportamente alimentare
, hipnice, relationale si de comunicare semnificativ ameliorate.
sedinta a inceput cu un antrenament de relaxare (exercitiu de respiratie), la cererea pacientului
care s-a aratat dornic sa ne arate ca deja stapanea tehnica, incurajarea pacientului de a lua
initiativa si de a demonstra capacitatea de a duce la bun sfarsit actiunea intreprinsa, constituind
unul din scopurile propuse in demersul terapeutic.
A urmat discutarea temei, pacientul relatandu-ne detaliat pasiunile sale pentru repararea
aparatelor de uz casnic, a radiourilor, televizoarelor si masinilor. Interventiile noastre au urmarit
identificarea perceptiilor beneficiarilor percepute de pacient si implicit auto perceptia acestuia
referitoare aptitudinile sale tehnice. Am urmarit de asemenea nivelul satisfactiei pacientului
generata de recunoasterea de catre ceilalti a aptitudinilor sale in aceste registre de activitate.
Redam un fragment din conversatiile cu pacientul :
T : din tot ce mi-ai spus pana acum, inteleg ca esti un veritabil mester . de unde ai invatat toate
astea ?
P : pai de la tata si de la scoala profesionala, ca mi-a placut.
T : dar tu ai invatat mecanica auto in scoala
P : da, da m-am bagat si in alelalte, ca maistru meu electrician auto repara si televizoare si eu
stateam tot timpul pe langa el si pana la urma imi dadea si mie ca el avea prea multe si n-avea
timp destul.
T : si dupa ce ai terminat scoala ai continuat impreuna cu maistrul tau ?
P : nu, ca nu m-am angajat ca n-am avut unde, da colegii ma stiau si mi s-a dus vestea
T : ai multi clienti ?
P : hmm toti vecinii de prin cartier vin la mine, ca eu nu-mi bat joc si nu le iau mult si le
convine.
T : ti-ai amenajat un atelier in acest scop ?
P : nu, lucrez in camera, da am tot ce-mi trebuie, ca mi-am luat cu ce-am castigat la inceput.
T : cat de mult iti place sa faci munca asta ?
P : pai, stau ore in sir, uit si de masa de multe ori vine nevasta-mea, sau soru-mea si ma ia la
trei pazeste, ca ce m-am uitat acolo, c-o sa ma-mbolnavesc, ca dalea si dalea.
T : clientii tai sunt multumiti ?
P : foarte multumiti, ca d-aia si vin.
T : dar tu, Marius, esti multumit ?
P : da, ca sunt cel mai linistit cand fac asta si vad ca-mi iese, ca v-am mai spus eu, ca eu nu-s de
ala care sa se duca la carciuma sau cu baietii pe la meciuri sau mai stiu eu pe unde mie-mi
place sa stau acasa cu ai mei.
T : te ajuta cineva dintre ai tai la reparatiile pe care la faci ?
P : nu ca nu se pricep.
T : asta inseamna ca te descurci singur. Poti sa le faci singur.
P : sigur ca numai eu ca ma pricep si si-mi place.
T : sotia te ce spune despre asta ?
P : ii place si ei, zice ca n-o sa murim niciodata de foame cu ce fac eu.
T : ma bucur sa aud toate astea. Esti un om de toata isprava. Esti tipul de om care n-are prea
multa nevoie de ajutor din partea celorlalti, ba dimpotriva, tu esti cel care-i poate ajuta pe altii.
P : pai am facut-o de multe ori, ca de-aia le place la toti de mine, ca-mi place sa-i ajut pe oameni.
in finalul sedintei l-am intrebat pe pacient ce mai stie despre cei de-acasa si despre sotie. Detasat,
acesta a raspuns ca totul este bine, ca a mai reusit sa vorbeasca telefonic cu sotia (buna dispozitie

instalandu-se) si ca a inceput sa-si faca planuri pe care sa-le comunice si sotiei la intoarcere, in
legatura cu aveau sa faca in continuare. A afirmat ca ii pare chiar bine ca au luat o asemenea
hotarare, cu toate ca nu este usor pentru nici unul dintre ei.
Tema pentru sedinta urmatoare a solicitat pacientului sa se gandeasca si sa noteze variantele cu
care crede ca ar fi putut duce la indeplinire planurile lor.
sedinta a VI-a :
Pentru aceasta sedinta ne-am propus sa intarim gandurile pozitive si convingerile dobandite in
sedintele anterioare, utilizand tehnica transformarii evenimentului negativ intr-un avantaj, astfel
incat plecarea sotiei la munca in Spania sa constituie avantajul punerii in practica a planurilor pe
care sotii si le-au facut.
sedinta a inceput cu relatarea de catre pacient a impresiilor din perioada scursa de la ultima
sedinta. Afirmatiile acestuia ne-au condus la concluzia ca nu a avut momente de recadere
(confirmata atat de tinuta, cat si de starea dispozitionala), dimpotriva s-a profilat fenomenul de
acceptare a situatiei.
Discutiile s-au centrat pe tema care i-a fost solicitata pentru rezolvare. Astfel, pacientul a afirmat
ca nu a prea gasit si alte variante de realizare a planurilor. Termenul de prea nefiind pe
placul nostru (in consonanta cu scopurile pe care le urmaream), am insistat pentru demontarea
acestuia din gandirea pacientului. Redam un fragmentul final al dialogului :
T : din cate mi-ai spus pana acum, crezi ca ar fi fost si alte variante sau nu prea au fost ?
Ce vrei sa spui cand afirmi ca nu prea am gasit ?
P : pai m-am tot gandit si nu prea am gasit.
T : Marius, mi-am adus aminte un banc. iti plac bancurile ? P : da, tare mult, chiar va rog .
T : .. Conductorul trenului il intreaba pe un oltean daca are bilet, iar olteanul ii raspunde :
pai, nu cam am . Eu cred ca olteanul nu avea bilet. Tu ce crezi ?
P : si eu cred la fel.
T : atunci, te intreb si eu precum conductorul : ai gasit alte variante prin care sa-ti realizezi
planurile voastre de familie ?
P : .. n-am gasit.
T : crezi ca este totuna cu n-am prea am gasit ?
P : e altceva, da eu ma gandeam ca la tot ce am cautat nu mergea pana la capat.
T : adica, te-ai gandit la tot felul de variante, dar fiecareia ii lipsea ceva care sa o faca sa fie
aplicabila in practica. Asta ai vrut sa spui ?
P : asta e, da nu stiam cum sa spun, ca una care ar fi fost, era sa vanda ai mei locul de la ai
batrani ai lor si un manzat, da tot ne-ar fi mai trebuit mult.
T : acum am inteles. Ma gandesc acum ca, puse cap la cap, cu banii cu care se va intoarce sotia,
cu ceea ce mai aveti stransi si cu ajutorul de parintii tai, veti putea sa va luati casa voastra.
Gresesc ?
P : nu ! . chiar asa este.
T : imi pare ca plecarea sotiei este precum zala de la un lant
P : asta e cu adevarat, cu zala asta legam lantul.
T : iti aduci aminte de o vorba din popor ca tot raul spre bine ?
P : daaa au fost destepti oamenii.
T : acum nu mai sunt ?
P : ba da, s-acum
T : la ce te gandesti, Marius ?
P : ca vorba asta se potriveste si la mine.
T : crezi acum ca altfel n-aveati de ales ?
P : n-aveam cum altfel e sigur ca n-aveam cum altfel
Dupa cum reiese din fragment, scopul sedintei, intarit de dispozitia pacientului a fost atins.
inainte de despartirea de pacient, i-am sugerat acestuia sa profite de timpul frumos de afara si sa

se plimbe cat mai mult gandindu-se la intoarcerea sotiei si la tipul pe care il vor petrece impreuna
cu copilul lor.
sedinta a VII-a :
in aceasta sedinta ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa-l incurajam in continuare pe pacient
sa-si exprime gandurile si sentimentele prin comunicarea verbala a proiectelor, aspect care avea
sa-l ajute sa-si consolideze increderea in sotie si in fortele proprii (stie, poate si vrea sa se
descurce si in situatii mai dificile).
sedinta a debutat cu invatarea unui exercitiu de relaxare (antrenament autogen Schultz) de care
pacientul a fost deosebit de incantat, pentru ca a spus acesta m-a facut sa ma simt bine si mam gandit numai la lucruri frumoase .
in continuare i-am solicitat pacientului sa ne povesteasca cum si-a petrecut timpul si la ce anume
s-a mai gandit. Ne-a relatat despre faptul ca, asa cum l-am sfatuit, si-a petrecut majoritatea
timpului plimbandu-se prin curtea spitalului, bucurandu-se de vremea frumoasa, ca i-au venit
in minte numai lucruri frumoase, ca a stat pe banca si a vorbit cu tot felul de oameni care erau
internati ca si el (exprimandu-si parerea de rau pentru unii care erau cu adevarat bolnavi , ca
seara a privit la televizor etc. Fara sa-i fi cerut, a initiat discutia despre faptul ca se gandeste tot
timpul la ceea ce am discutat si ca acest lucru il ajuta sa cantareasca toate vorbele pe care
si le spune.
Din discutiile avute cu pacientul, au reiesit concluzii referitoare la progresele semnificative
facute de acesta privind organizarea si argumentarea gandurilor, implicit acceptarea situatiei care
i-a generat sindromul.
Pentru sedinta urmatoare i-am cerut lui Marius sa se gandeasca daca, din tot ce a facut in viata,
exista ceva pe care nu l-a facut de mult si daca isi doreste sa-l faca.
sedintele a VIII-a si a IX-a:
in aceasta sedinta ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa exploram posibilele evenimente de
viata, ale caror ganduri asociate sa-i destructureze increderea in sine.
Am inceput sedinta cu un antrenament de relaxare (Schultz), despre care i-am spus ca-l va putea
folosi amintindu-si si repetand pasii pe care ii facem impreuna, alternandu-l cu exercitiul de
respiratie pe care deja il stapaneste. Ne-a asigurat ca nu are cum sa uite ce-am facut impreuna,
pentru ca mi-au placut mult - a spus el.
Discutiile care au urmat le-am directionat in scopul identificarii gandurilor negative asociate
unor eventuale evenimente mai putin placute. Pacientul ne-a relatat despre accidentul suferit cu
masina in anul 1997, la volanul careia se afla, si in urma caruia a suferit un T.C.C. fara internare,
dar care s-a soldat cu o spaima serioasa. intrebat daca de atunci a mai condus masina, pacientul a
raspuns afirmativ, numai cand avea nevoie expresa, specificand ca, desi avea permis de
conducere categoria profesionist, parca nu ma mai atrage asa tare motivand ca asa este cel
mai bine si mai sigur (reiese din afirmatiile subiectului un comportament de auto-intarire
negativa prin evitare). La intrebarea daca isi mai doreste sa conduca autoturismul ca mai-nainte,
dialogul a scos in evidenta o anumita retinere confuza in dorinta acestuia da a mai sofa. in
continuare, redam un fragment reprezentativ :
T : dar te-ai gandit sa repui in practica aceasta veche dorinta ?
P : m-am gandit, dar
T : nu mai este posibil, nu mai ai masina sau vreun alt motiv ?
P : masina o am si acum, n-am uitat nimic ca-s profesionist, da inca nu mi-a venit sa ma urc pe
ea
T : treci din cand in cand pe la garaj sa te mai uiti la ea ?
P : in fiecare zi, porneste la sfert de cheie, ma ocup de ea tot timpul, stiti ca sunt si mecanic auto

T : cum sa nu stiu
P : si merg cu ea, da numai cand am treaba serioasa si nu se poate altfel, si oricum m-am jurat

ca nu mai merg singur, ca se poate intampla orice, ca atunci cand mi-au iesit gastele-n cale si ca
sa nu le calc am franat brusc s-am virat in loc si m-am dat peste cap.
T : crezi ca daca ai mai fi avut pe cineva in masina nu s-ar fi intamplat ?
P : poate ca da, ca daca nu vede soferul la timp, poate vede al din dreapta si-i face semn da
nici asta nu-i adevarat intotdeauna, daca stau sa ma gandesc bine.
T : asadar, nu este o regula, nu-i asa ?
P : pai nu, ca acum imi dau eu seama e altceva , trebuie sa fii tot timpul cu ochii cat cepele

T : inteleg ca trebuie sa fii foarte atent.

P : daaa
Am concluzionat impreuna cu pacientul ca daca va face permanent efortul sa nu se multumeasca
cu o singura solutie la problemele sau gandurile care apar, ci dimpotriva sa caute cat mai multe
solutii pe care sa le analizeze, cu siguranta o va gasi pe cea mai buna, pentru ca el ne-a facut
dovada ca stie si ca poate sa gandeasca corect si la obiect.
Pentru sedinta care avea sa urmeze am solicitat pacientului sa incerce sa nu se mai gandeasca la
nimic anume, mai precis sa nu insiste asupra gandurilor care ii vin in minte si sa se concentreze
asupra a ceea ce este in jurul sau.
sedinta a X-a si aXI-a:
Ne-am propus pentru aceasta sedinta sa identificam abilitatile pacientului de a se detasa in mod
voit de gandurile care ii apar, mutandu-si atentia pe aspectele inconjuratoare.
inainte de a incepe antrenamentul de relaxare, pacientul intr-o dispozitie mai buna decat toate
cele dinainte, ne-a anuntat ca dimineata la orele 09.00 sefa sectiei, d-na dr. M. l-a chemat la
domnia sa, a stat cu el de vorba, iar la sfarsit i-a comunicat ca in cursul zilei avea sa fie externat.
Pacientul ne-a mai informat ca isi anuntase familia sa vina sa il ia acasa.
Informatia despre intentia de externare a pacientului o primisem si noi in cursul aceleasi dimineti
de la medicul curant, d-na dr. R.. care ne-a solicitat informatii pentru intocmirea raportului final.
Dupa antrenamentul de relaxare, demersul nostru s-a canalizat pe scheletul unei aduceri aminte a
problemelor pe care le-am discutat, solicitandu-i pacientului sa ne spuna daca in comparatie cu
ce simtea el la prima noastra intalnire s-a schimbat ceva. Pacientul ne-a comunicat ca in primul
rand se simte linistit, nu il mai napadesc gandurile negre , acum stiu cum sa ma gandesc ,
nu-si mai face griji nejustificate privitor la plecarea sotiei, a inteles ca stie si ca poate, dar e
nevoie sa si vrea. si-a exprimat dorinta sa ajunga cat mai repede acasa pentru ca sa fie alaturi de
baietelul sau si impreuna sa astepte intoarcerea Bufutei (apelativul cu care isi alinta pacientul
sotia).
Am facut schimb de adrese si numerele de telefoane, cu oferirea din partea noastra a asigurarilor
de acordare a sprijinului pentru pacient ori de cate ori acesta ni-l va solicita.
Pacientul ne-a promis ca ne va telefona atunci cand se va intoarce sotia, fapt care avea sa se
confirme (pacientul ne-a telefonat a doua zi dupa sosirea sotiei si ne-a marturisit : ati avut
dreptate in ce m-ati invatat ).
Pentru cea de-a doua etapa am instruit rudele pacientului ca acesta sa urmeze urmatoarele
sfaturi :
Ori de cate ori il vor vedea pe pacient apatic, posomorat sa-l intrebe de vorba si sa-i incurajeze
exprimarea prin vorba a gandurilor si sentimentelor;
Sa-i acorde toata increderea si sa-i solicite ajutorul chiar si atunci cand practic nu ar avea
neaparata nevoie;
Sa nu ii preia indatoririle si grijile de parinte fata de baietelul sau, de intretinerea familiei lui;
Sa-l atraga pe pacient in efectuarea cator mai multe activitati;
Sa-l sustina pe pacient pentru participarea la anumite activitati in cadrul grupului de prieteni sau
rude .

Situatia la externare
- De la internarea pacientului pana la externarea acestuia, tratamentele farmacologic si
psihoterapeutic administrat, respectiv derulat, au condus la o remisie progresiva a simptomelor,
starea pacientului ameliorandu-se semnificativ.
Biliografie
1.POPESCU NEVEANU, P., Dictionar de psihologie, ed. Albatros, Bucuresti, 1979
2.DAFINOIU, I., Elemente de psihoterapie integrativa, ed. Polirom, Iasi, 2001.
3.HOLDEVICI, I.; VASILESCU,I.P., Psihoterapia. Tratament fara medicamente,
ed.Ceres,Bucuresti, 1993.
4.HOLDEVICI, I., Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie, ed.
Orizonturi, Bucuresti, 1993.
5.HOLDEVICI, I., Psihoterapie, ed. Ceres, Bucuresti 1993.
6.HOLDEVICI, I., Sugestie si psihoterapie sugestiva, ed. Victor, Bucuresti, 1995.
7.HOLDEVICI, I., Autosugestie si relaxare. ed. ALL, Bucuresti, 1995.
8.HOLDEVICI, I, Gandirea pozitiva, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2000.
9.HOLDEVICI, I., Hipnoza clinica., ed, Ceres, Bucuresti, 2001.
10.HOLDEVICI, I., Noua hipnoza ericksoniana, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2001.
11.HOLDEVICI, I., Psihoterapia cazurilor dificile, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2003.
12.HOLDEVICI, I., Psihoterapia de scurta durata, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2004.
13.HOLDEVICI, I., Psihoterapii scurte, ed. Ceres, 2004.
14.IAMANDESCU, I.B., Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, ed. Info
-Medica,Bucuresti, 2003
15.IONESCU, C., Psihiatrie Clinica, ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000.
16.Kaplan & Sadock, Psihiatrie clinica, ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
17.MITROFAN, I., Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Ed. stiintifica si enciclopedica,
Bucuresti, 1989.
18.MITROFAN, I.; MITROFAN, N., Elemente de psihologie a cuplului., Ed. sansa S.R.L.,
Bucuresti, 1994.
19.MITROFAN, I., Psihoterapie experentiala., Ed. Info-Medica, Bucuresti, 1997.
*** American Psychiatric Association D.S.M. IV, ed. Washington D.C. A.P.A.- 1994