Sahara este desertul cel mai mare de pe Pamant avand 9.000.000 km 2 .

Desertul
cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii sau

de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Desertul se ntinde de la Oceanul

Atlantic n Vest, pn la Marea Roie n Est; n Nord este limitat de Munii Atlas i
Marea Mediteran, iar n Sud se extinde pn n regiunea Sudan. Unii specialiti
consider c se ntinde n Est doar pn la Valea Nilului, regiunea deertic dintre
Nil i Marea Roie, fiind considerat Deertul Arabiei. Cea mai mare parte a
pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupand
o suprafata mai redusa.
Etimologie
Denumirea Sahara provine din limba araba - Sahara in dialectul Tuareg
inseamna desertul de nisip. O alta ipoteza este aceea ca proveninta expresiei ar fi
sahraa sau es-sah-ra care desemneaza sensul de sterp, steril. Romanii au numit
tinutul din sudul provinciei Cartagina Deserta ca tinut nelocuit, parasit. In Evul
Mediu era numit pur si simplu Marele Desert, iar in secolul al XIX-lea a primit
denumirea de azi - Sahara. Alte accepiuni sunt :
Din latinul desertus adic nelocuit, abandonat;
Din egipteanul deret adic cel rou, sterp, fr via.
Arabii denumesc Sahara Bahr bela ma ce ar insemna Mare fara apa.
Istoric
In perioada neolitica o parte a desertului era mai umeda decat azi, ceea ce a
determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. In
secolul al VI-lea i.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura si abia in
secolul al II-lea i.Hr. cu cresterea cailor (conform picturilor din pesteriile din Egipt
Anatolia, bazinul marii Egee). In Epoca Bronzului in secolul al XVI-lea i.Hr. s-au
perfectionat armele de lupta, introducandu-se carele de lupta (razboi). In timpul
faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de razboi, 184 de cai, luate ca
prada de razboi in campania militara din Libia. In secolul I i.Hr. incepe perioada
uscata a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptata a agriculturii si cresterii
animalelor. Prin cucerirea Egiptului de catre asirieni in secolul al VII-lea i.Hr.
ajunge camila in Africa, inlocuind treptat calul; in timpul lui Ptolomeu este deja
dezvoltata cresterea camilelor. In Sahara centrala din secolul al V-lea i.Hr. infloreste
imperiul Garamantului, un oras de oaza care face un comert intensiv cu bazinul
marii mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai tarziu cucerit de arabi.
Asezare
Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la
vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de
la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zona
savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea
Nilului; desertul de la est de Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de
Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia,

Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal ,
Burkina Faso .
Clima
Clima este tropical-desertica, cu temperaturi medii ridicate (38C), deosebit de
fierbinte si uscata; vantul dominant tot timpul anului este vantul Pasat, un vant
uscat ce aduce ploi rare. Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte au
determinat formarea desertului. Iarna, pe timpul noptii temperatura scade pana la
-10 grade, pe cand vara atinge in timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitatiile sunt
reduse (20-200 mm/an) si amplitudini termice diurne foarte mari (30C in aer si
70C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10C, iar a lunii iulie
35C. Temperatura maxima absoluta a fost inregistrata in septembrie 1922 la
Al-'Azzyah (Libia), iar minima absoluta -18C (pe timp de noapte). Sahara este o
regiune endoreica, lipsita de cursuri de apa permanente, reteaua hidrografica fiind
reprezentata prin ueduri, care se umplu cu apa in timpul ploilor ocazionale. La fel
ca in celelalte deserturi apar si furtunile de praf care constau in vanturi puternice in
regiunile aride si semiaride care , prin antrenarea pulberilor in atmosfera ,
micsoreaza vizibilitatea la mai putin de 1000 de metri . Furtunile de praf din Sahara
isi au originea in apropierea lacului Ciad ; ele traverseaza Africa si Oceanul Atlantic
, ajungand pana in Caraibe , datorita acestora Sahara este cel mai mare furnizor de
praf pentru atmosfera terestra . Desertul are in general doua tipuri de climat:
subtropical uscat in nord si tropical uscat in sud.
Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constanta ridicata
datorata Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru conditiile de desert
cu o medie de 13 C. Verile sunt foarte fierbinti cu temperatura maxima inregistrata
de 58 C. Precipitatiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad indeosebi din
decembrie pana in martie, si aproape deloc in mai-iunie. In luna august se
inregistreaza cele mai multe furtuni de nisip.
Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat in general de o masa de aer
continental stabil si o masa instabila de aer marin. Temperatura medie in aceasta
regiune este de 17.5 C. Precipitatiile medii anuale in aceasta zona sunt in general de
5 inch si poate aparea zpada in zonele mai inalte, in zona vestic a regiunii
tropicale. Curentul reduce semnificativ precipitatiile si scade temperatura medie
crescand umiditatea si probabilitatea de a se inregistra ceata.
Geografie
Desertul ne preinta doua forme de relief . Muntii din Sahara sunt: Hoggar, Tassili
n'Ajjer si Tibesti cu varful Emi Koussi (3415 m), si sunt de asemenea gropi (cratere)
facute de meteoriti, cea mai mare atingand diametrul de 31 km.
Formarea Saharei
Sahara este un deert subtropical, caracterizat prin temperaturi ridicate tot timpul
anului, de aceea este considerat i un deert fierbinte.

cei mai importani factori care contribuie la formarea deertului sunt de natur
climatic.
Sahara s-a format datorit proceselor geomorfologice de eroziune eolian i
dezagregare sub influena temperaturilor ridicate, procese care s-au desfurat pe
perioade ndelungate. Rocile se crap datorit tensiunilor i stresului generat de
variaiile mari de temperatur, de expansiunea i de contracia termic.
Furtunile cu caracter subit joac i ele un rol important att n contextul eroziunii,
ct i n cel de extindere a deerturilor;
Lipsa vegetaiei face ca suprafaa rocilor s intre n contact direct cu agenii externi
care acioneaz asupra lor n mod violent.
Tipuri genetice de relief
STRUCTURAL: ESURI, PLATOURI, MUNI INSULARI, CUESTE;
RELIEF DE EROZIUNE: ALBII SECATE I MARTORI DE EROZIUNE;
RELIEF
HIDROACUMULATIV:
DEPRESIUNI
LACUSTRE,
ESURI
ALUVIONARE;
RELIEF EOLIAN ACUMULATIV; ERGURI.
RELIEFUL GENERAT DE ERELE PLUVIALE:
UEDURI PE VILE FLUVIALE CUATERNARE
TERASE
CMPII DE ACUMULARE
LATERITE FOSILE
Geologie
Fundamentul cristalin, acoperit de gresii si calcare paleozoice, mezozoice si tertiare,
apare la suprafata in vest, precum si in masivele muntoase centrale. Sunt
caracteristice dunele de nisip, hamadele (in zonele montane si in platourile vulcanice
din Libia si din Mauritania), regurile si ergurile.
Cercetatorii desertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara ca in acest
tinut in trecut (o perioada de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive
umede si uscate. Faptul ca au fost zone cu o vegetatie mai bogata este dovedit si
de o serie de picturi pe stanci din vadul raului uscat Vadi , sudul Egiptului si
nordul Sudanului, (Nubia). Soclu precambrian este cristalin, cutat i nivelat, alctuit
din gnaise, calcare cristaline, micaisturi i intruziuni granitice. Peste soclu se afl
un complex sedimentar format din gresii, calcare, marne i argile gipsoase .
Formaiunile eruptive sunt reprezentate prin bazalte care apar sub forma unei
cuverturi.
Zacaminte
In Algeria si Libia au fost descoperite zacaminte de titei si gaz natural. Alte
zacaminte existente: sare, carbuni, cupru, mangan, fier, uraniu, plumb, volfram,
titan, zinc si fosfati.

Morfologia Saharei
Se disting trei uniti morfologice distincte:
Sahara Occidental cuprins ntre Masivul Hoggar i Oceanul
Atlantic:
Are o nclinare uoar spre vest;
Relieful e uor ondulat i depete pe alocuri 500 m;
Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH;
Sahara Central: se remarc prin:
Prezena masivelor muntoase i a podiurilor nalte (M. Tibesti 3415 m, M. Hoggar,
M. Air, M. Adrar D Iforhas) ;
Apar podiuri de tip tassili sub forma unor cueste modelate n gresii paleozoice i
calcare mezozoice
Sahara Oriental este un podi nclinat uor spre Marea Mediteran, avnd
altitudini de 500-1000 m.
Este un inut al munilor i depresiunilorlargi i adnci;
Pe platourile structurale sunt prezente ergurile i regurile orientate pe direcie
Nord-Sud .
Formele de relief reprezentative
Ergurile sunt ntinderi de nisip de dimensiuni considerabile.
Dunele de nisip sunt acumulri mari de nisip sub forma unor dealuri sau creste
Tipuri de dune (cf. Strahler, N., 1973, p. 506):
Dune liniare, seif sau duna n form de sabie (Strahler, 1973) este o enorm
creast de nisip ascuit la un capt, a crei culme prezint proeminene i scobituri
alternative i care au versani de alunecare n form de semilun; au nlimi de
cteva sute de metri i lungimi de zeci de kilometri.
Dune cu aspect de stea i cu forme neregulate; duna stelat sau piramidal star
dune este o mare de nisip care la baz seamn cu o stea; din centrul su pornesc
creste radiale care se termin n vrfuri ascuite nalte de 150 m. Ele rmn fixe sute
de ani fapt pentru care constituie repere optime pentru cltori.
Barcanele dune curbate cu dou brae pe direcia vntului formate n zonele
marginale ale mrilor de nisip.
Unitati majore de relief :
ERGURI: MARELE ERG ORIENTAL; MARELE ERG
OCCIDENTAL
REGURI: REGUL ALGERIAN, REGUL NIGERIAN, REGUL , LIBIAN
MUNI VULCANICI: HOGAR (2918), TIBESTI (3415)
MASIVE MONTANE: TASILLI, ADRAR D IFORHAS
Hidrografia
Apele de suprafa lipsesc, cu excepia Nilului.

Apele subterane sunt foarte abundente n special n Nordul Saharei care

alimenteaz oaze cum sunt: El Golea, Draa, Djerid, Tuat
Vegetatia si fauna Saharei
Este xerofil i e reprezentat prin aproximativ 1000 de specii de plante, cele mai
numeroase se ntlnesc n oaze.In cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali,
legume, cereale, etc.
Specii de plante: Curmal; Tufe psamofite; Graminee (aristida); Arbuti; Accacii;
Plante halofile.
Specii de animale:Gazela dorcas; Antilopa arab; Rsul de pustiu; acal; Hien;
Daman; Vultur de stnc; Cobra egiptean; Pete de nisip; Miriapode; Scorpion;
Lcuste, Vulpi de desert , Struti . Spre margini patrund uneori animale de savana.
Populatie
Sahara este foarte puin populat.Vastul sau teritoriu cuprinde cca. 1.5 milioane de
locuitori . Prezena omului e semnalat n Sahara nc din neolitic, mai ales n
zonele verzi ale deertului;Nu se accept ideea conform creia locuitorii actuali ar fi
o populaie relict din neoliticul pluvial ci mai degrab se consider c populaia
actual are proveniena n bazinul Mediteranei i n Asia de SV, acetia aducnd cu
ei n deert (sub aspect cultural) grul, orezul, curmalul, cmila i islamul.
Populatia rara a Saharei consta in special din arabi, berberi, mauri; pe langa acestia
sunt neamurile tubu si tuaregilor (60%). Populaia este stabilit cu precdere n
oaze sau este nomad neavnd un loc stabil;Pe langa cresterea animalelor care era
pana in secolul al XIX-lea comertul cu caravanele prin desert, o importanta ramura
economica a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceasta regiune incearca
sa determine populatia nomada de a se stabili in localitati, ceea ce a dus la o serie de
conflicte. Structura populatiei este influentata si de descoperirea zacamintelor de
titei si gaz natural, aparand in partea nordica a desertului o serie de asezari noi. In
vestul desertului Libiei sunt regiuni mari din desert fara populatie.
Tipuri de popoare sahariene
Tuaregii
Populaie berber, care insumeaza 2.5 milioane locuitori cu origine din Maroc si
Libia . Sunt nomazi , traiesc in triburi in nordul Saharei .
Maurii
Sunt in numar de aproximativ 3 milioane , organizati in triburi familiale . Acestia
sunt nomazi si se intalnesc din Mali pana in Sahara Occidentala .
Beduinii
Sunt ntr-un numr care poate fi cu greu estimat, vin din regiunea Arabiei. Sunt
pastori nomazi si se organizeaza in triburi .

Alte popoare: neamul tubu, berberi i arabi.

Economia Saharei
Se remarc
remarc dou tipuri de economie: una sedentar a oazelor i una de tip nomad.
Cele dou tipuri se intercondiioneaz reciproc pentru c sedentarii depind de
schimbul de mrfuri i de legturile cu alte inuturi, facilitate de nomazi. Acetia din
urm au nevoie de produsele oferite de oaze.
n deert se cresc: oi, capre, cai, cmile i mgari.
Elementele culturii i civilizaiei moderne sunt introduse n deert prin intermediul
camioanelor i jeepurilor care au luat locul caravanierilor numrul lor fiind din ce
n ce mai mic.
Agricultura nu este posibil dect prin irigare datorit procesului de evaporaie
foarte intens. Oazele se alimenteaz din ueduri i din apele subterane exploatarea
lor fcndu-se prin puuri. Oaze reprezentative sunt: Mzab, Fezan i El Ued n cea
din urm s-au creat mici depresiuni antropice pentru a se ajunge mai uor la pnza
freatic.
Schimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Valea Nigerului i poalele
masivului Adrar D Iforhas care atrage nomazii mauri.
Viaa n oaze e dur, locuitorii luptndu-se zilnic cu extinderea dunelor.

SAHARA VIITOARE OAZ VERDE?

Experii susin c cel mai ntins deert din lume ar putea redeveni un rai verde
datorit creterii cantitii de precipitaii . Descoperirile tiinifice i cercetrile au
demonstrat c deertul Sahara nu a fost dintotdeauna o ntindere infinit de nisip, ci
un inut nfloritor, cu vegetaie abundent. n ciuda previziunilor sumbre referitoare
la extinderea lui, ca urmare a fenomenului de nclzire a planetei, exist savani care
susin c acest ocean de nisip se va transforma ntr-un Ed