Vous êtes sur la page 1sur 62
Academia de Studii Economice din Bucuresti Admitere la programele universitare de licenta 2013 Teste-grila Teste gril 1. Activitatea economic 2.1, Bunurile se impart in libere si economice, dup urmitorul eriteriu: a) natura subiectului purtitor; b) complexitatea lor; ©) modul de acces al indivizilor la ele; 4) gradul de satisfacere, 2.2.Una dintre urmAtoarele afirmatii este compatibilA cu principiul rationalititii utilizdrii resurselor: a) se produc bunuri de calitate inferioar’; b) se produce ce nu se cere; ©) se produce mai mult decat se cere; 4) se produce cu consumuri de resurse mai mic avansate. i, prin folosirea unor tehnologii 2.3. Principala caracteristici a nevoilor umane se referd la: a) earacterul lor nelimitat; b) caracterul lor neregenerabil; ©) caracterul lor limitat si dinamic; 4) raritatea lor. 2.4, Activitatea eeonomicd este eficienté pe termen lung.dacd raportul 2% efort a) este supraunitar; b) este subunitar; ©) este unitar; ©) este negativ 2.5, Raritatea resurselor determina: a) risipa, pentru ci oricum resursele sunt insuficiente; ») orientarea cdtre bunuri care se obtin folosind resurse abundente; ¢) consumul doar al bunurilor oferite de natura; 4) renuntarea la producerea anumitor bunuri, atunei cand resursele sunt alocate ‘intr-un anumit mod. 2.6. Bunul economic marfi este: a) numai un bun material; >) numai un serviciu; ©) orice bun care se consumi; ) un bun destinat vanzarii-cumpararii pe piata. 2.7. Bunurile economice: a) sunt un dar al economiei de piata; b) se obtin doar in economia natural; ¢) se produc eu costuri de oportunitate zero; 4) satisfac mai bine trebuintele atunci cand sunt produse in cadrul specializarit sischimbului, 52 2.8, Care dintre elementole de mai jos reflect sacrificii generate de alegerea voastra de a fi studenti? ) diploma de bacalaureat; b) veniturile pe care le-ati putea obtine dac& v-ati angaja dup absolvirea liceului; ©) sumele de bani pe care le-ati putea incasa sub forma burselor de studii; «) timpul pe care il veti petrece ca student, 2.9.Pentru a produce griu gi ofel sunt folosite integral si eficient toate resursele disponibile intr-o economie. in acest caz: a) nevoile pentru cele douk bunuri sunt pe deplin satisfacute; b) resursele necesare producerii bunurilor sunt abundente; ©) poate fi produs mai mult ofel doar daca se produce mai putin grau; ¢) poate fi maritA productia din ambele bunuri cu volumul actual de resurse, firra a creste eficienta folosirii resurselor. 2.10. Cresterea bundstirii societiitii este consecinta: a) autoconsumului, pentru cA oamenii sunt stimulati si produc tot mai multe bunuri in gospodiria proprie; b) cresterii tonsiunii nevoi-resurse; ©) aparitiei surselor de energie neconventionala; d) schimbului voluntar gi a specializarii, 2.11. Care din afirmatiile de mai jos nu este corecti ? a) o recurs regenerabila in activitatea economica este nelimitati; 1b) o resursii regenerabila poate si fie 51 refolosibila; ¢) acoperirea nevoilor se poate face gi direct, fair sa se apeleze la schimb; 4) serviciile pentru consum personal sunt gi bunuri economice. 2.12. Potrivit gtiintei economice, costul de oportunitate: a) insofeste numai alegerile in calitate de consumatori; b) este egal cu zero, in activitatile competitive; ©) este un cost al alegerilor fficute ca producitori sau consumatori; d) nueste specific fiecirui agent economic, 2.13, Activitatea economicé este eficientii pe termen lung daca raportul = : fect a) este supraunitar; D) este subunitar; ¢) este unitar; d) este negativ. 2.14, Principiul rationalitatii in economic: a) se poate exprima numai prin regula maximului; ») igi are determinarea in tensiunea nevoi-resurse; ©) este incompatibil cu existenta costului de oportunitate; @) se poate exprima numai prin regula minimului, 53 2.15. Dupa natura subiectului, nevoile pot fi ~ a) individuale gi de varf; b) individuale gi sociale (colective); ©) sociale gi elevate; 4) vitale gi elevate. 2.16. Bunurile necesare satisfacerii nevoilor pot fi: a) libere gi economice; ‘b) numai economi ©) doar servieii; d) doar servicii de consum personal. 2.17. Problemele de bazi ale economiei sunt: ) ce producem? sau cat producem? b) ce producem? cat producem? cum producem? pentru cine producem? ©) cat producem? sau pentru cine producom? 4) ce producem? sau cum producem? 2.18, Rationalitatea economies presupune: a) respectarea regulii maximului doar pe termen scurt; b) respectarea regulii minimului doar pe termen lung: ©) utilizarea mijloacelor limitate, in aga fol incdt satisfacerea nevoii 88 fie 4) neglijarea relatiei dintre bunurile objinute si resursele folosite pentru producerea acestora, 2.19. Principiul minimaxului in economie presupune’ 2) realizarea cu mijloaccle date a color mai bune rezultate posibile; b) obtinerea rezultatelor dorite, cu cele mai mici cheltuieli de mijloace; ©) obtinerea rezultatelor dorite cu resurse mai mari decat permite tehnologia dominant; 4) maxim de rezultate utile cu minimum de cheltuieli de resurse, date, de spatiu i de timp. n restrictiile 2.20. O persoana dispune de un venit de 2,000 u.m, si poate achizitiona doud bunuri, Ai B. Preful bunului A este de 250 um, iar al bunului B, 500 um. In aceste conditii, costul de oportunitate (Cop) al achizitiei unei unitati din bunul A este: ) 0,5 unitifi din bunul B; b) Lunitate din bunul B; ©) 1,5 unitifi din bunul B; ) 2 unitafi din bunul B, 2.21, Un individ are un venit disponibil de 200 um. El poate achizitiona tricouri la protul de 100 um. si cimagi la pretul de 200 u.m./bue. Costul de oportunitate (Cop) al achizitionarii unei cimasi este: a) 1,6 tricouri; b) 0,5 tricouri; ©) 2 tricouri; 4) 2,5 tricouri . Pentru a cumpara dou cafele, Ioana a cheltuit 10 u.m. Cu aceeasi sum putea ‘cumpira patru ciocolate. Costul de oportunitate (Cop) al achizitiei unci cafele este: a) 4 ciocolate; b) 6 ciocolate; ©) 1 ciocolata 4) 2 ciocolate. 2.23. Prejul portocalelor este 3 u.mJkg. Mibai a cumparat patru kilograme de portocale, renuntand astfel la achizitia a dowd kilograme de kiwi. Care ar fi fost costul de oportunitate (Cop) al achizitiei a trei kilograme de kiwi? a) 8 kg portocale; b) 4 kg portocale; ©) 6 kg portocale; d) 5 kg portocale. 2.24, Maria a cAstigat un premiu in valoare de 1000 u.m. Daci alternativa cea mai bun a utilizarii banilor ar fi depunerea lor la banc, atunci costul de oportunitate determinat de alegerea cheltuirii banilor pentru un weekend la mare ar fi a) renumtarea la placerea studiului pentru pregitirea examenului de admitere; b) pierderes ocaziei de a petrece weekondul respectiv la munte: ©) cheltuirea celor 1000 u.m.; d) valoarea dobanzii pe care ar fi putut si o incaseze daci depuinea banii la baned, 25. Proful unei plicinte este 5 um. Cumparand sase plicinte, Tulia a renuntat la cinci prajituri. Care este pretul unei préjituri ? a) um: b) dum; ©) Gum. @) 5um. 2.26. Un produeitor poate obtine folosind aceeasi cantitate de lapte 100 unitati de iaurt eau 20 unitati de caseaval. Care este costul de oportunitate al producerii unei unitati de cagcaval? a) 1/5 unititi de iaurt; b) 10 unitati de iaurt; ©) 5 unitati de iaurt; d) 1/20 unitati de iaurt, 2.21. Un producdtor poate obtine folosind accleasi resurse 4 unitdti din bunul A sau 6 unititi din bunul B. Care este costul de oportunitate al producerii unei unitati din bunul A? a) 1,5 unitati din bunul B; b) 2/3 unitati din bunul B; ©) 6 unitati din bunul B; d) % unitati din bunul B 55 2.28. Un producitor poate obtine folosind acoleagi resurse 5 unititi din bunul A sau 10 unitati din bunul B. Care este costul de oportunitate al producerii a dowd unitati din bunul A? a) 2 unitati din bunul B; b) 0,2 unitati din bunul B; ©) Lunitate din bumul B; ) 4 unitati din bunul B. 2. Comportamentul consumatorului 2.29. 2.30, 2.31. 2.32, 2.33. Atunei cand se consumi in mod succesiv unitdti din acelagi bun economic, pana Ja saturatie: a) Umg ereste gi UT seade; b) Umg descreste in aceeagi masuri cu UT; ©) Umg creste in aceeagi masura cu UT; ) Umg desereste. Prin consumul suecesiv al unor unititi din acelagi bun economic, pani la saturatic, utilitatea total (UT) este: a) pozitiva gi descrescdtoare; b) negativas ©) descresciitoare; d) pozitiva gi crescatoare. Pana la punctul de saturatie, utilitatea marginali (Umg) obtinuti prin consumul succesiv din acelagi bun economic: a) creste; b) este negativa; ©) este maxima; a) scade. Pana la punetul de saturatic, utilitatea total (UT) obfinut’ prin consumul succesiv din acelagi bun economic: a) create, cu o rata descrescatoar b) creste, cu o rat constant; ©) seade, eu 0 rati deserosciitoare; 4d) scade, cu 0 rata erescatoare, Utilitatea totald (UT) este maxima atunei eaind: a) Umga=Umgs; b) Umga/Pr-UmewPs; ©) UmgwPa-Umew Pa; @) Umgn/Umga=PwPr. 2.34, Semnificatia echilibrului consumatorului este aceea cit: a) individul consumé echilibrat, in canttati egale din fiecare bun; b) utilitatea totala resimtita in urma consumului unui bun este acceagi pentru toate bunurile; ©) utilitatea marginalé este aceeasi pentru fiecare bun; 4) individul obtine o utilitate total maxima pentru un buget dat. 2.35. Un consumator rational va alege si consume cantitati din dowd bunuri corespunzator edrora: a) utilitatea total a fieckrui bun este maxima; d) utilitatea marginald a fiecdrui bun este maxima ©) raportul utilitate marginalA/prot este maxim pentru fiecare bun; 4) raportul utilitate marginalA/pret este identic pentru fiecare bun. 2.86, Raportul pe care fiecare consumator il stabileste intre cantitati deverminate dintr-un bun gi nevoile sale in eonditii date de loc si timp exprima: a) caracterul obiectiv al utilitati b) caracterul subiectiv al utilititi; ©) utilitatea total; d) utilitatea marginals, 2.37. Atunci cand se consumf suocesiv unititi din acelasi bun, intensitatea nevoii pentru bunul respectiv: a) scade; >) nu se modifica; ©) creste; 4) poate s& creased sau si seada, 2,88, Utilitatea marginal (Umg) ce se poate obtine prin consumul unor unititi ssuccesive din acelagi bun este: a) crescatoare si pozitiva; b) intotdeauna negativa; ©) crescitoare gi negativa; d) descresctoare. 2.39. Un consumator rational decide si achizitioneze bunurile Asi B, folosind integral venitul disponibil. Dac raportul dintre utilitatea marginal resimfita prin consumul unei unititi din bunul A raportatd la pretul bunului A (UmgwP) este superior raportului Umga/Ps, respectivul individ va decide: ‘a) si consume o unitate suplimentara din bunul B; ) si consume o unitate suplimentara din bunul A; ©) 88 micgoreze consumul din ambele bunuri; 4) s& mentind constant cantitatea consumata din bunul A. 2.40, Satisfactia suplimentara pe care sper ci o va obtine un consumator prin folosirea unei unititi in plus din acelasi bun reprezinta: a) utilitatea totala; b) nevoia umana; ©) _utilitates marginal; d) inversul utilitagii marginale. 57 2.41, 2.2, 2.48, 2.44, 2.45. 2.46. Utilitatea total (UT) atinge nivelul maxim atunci cénd: ) utilitatea marginal (Umg) este maxima; b) utilitatea marginala (Umg) este nul; ©) utilitatea marginala (Umg) este negativa; 4) utilitatea marginal (Umg) ereste. Utilitatea marginal (Umg) se calculeaz& conform formulei (Q este cantitatea consumati dintr-un anumit bun, iar U'T este utilitatea total): ©) Umg=UTIQ; @) Umg = QUT. Punctia utilititii totale a unui individ este UT = 5 + 8@x (Qx este cantitatea consumata din bunul X). Utilitatea marginal (Umg) a bunuiui X este: a) b) 3; o4 a) 5. Dac functia utilitatii marginale a bunului X este Umgx = 20 - 3@x (Qx este cantitatea consumata din bunul X), atunci utilitatea total (UT) pentru primele 6 unititi consumate din bunul X este egalii eu: a) 50; b) 55; ©) 45; a) 65, Un individ dispune de un venit disponibil Va= 20 um. El consumA dowd bunuri X si ¥ cu proturile Px= 1 um. si Py= 2 usm. in conditiile in care Umgx= 10 - Qx (Qx = cantitatea consumat& din bunul X), iar Umgy = 28 - 2Qy (Qy ~ cantitatea consumati din bunul Y), programul de consum care maximizeazi utilitatea total ‘a consumatorului este: a) 2X 5i SY; b) 4X 5i 8Y; ©) aX si 2¥: a) 8X si AY. Un consumator rational achizitioneaz’ doud bunwri: pine ¢i trieouri. Daci raportul utilitate marginali-pret pentru paine este 0,4, iar pretul unui tricou este de 60 u.m., atunci utilitatea marginal (Umg) a trieoului este: a) 22; b) 23; ©) 24; d) 16. 2.47, Un consumator achizitioneazi dou bunuri X si Y ale ciror utilitiifi marginale (Umg) sunt 200 unitati de utilitate, respectiv 250 unitati de utilitate. Daca atat pretul bunului X, cat si pretul bunului ¥ sunt de 4 u.m., atunci un consumator care urmireste maximizarea utilitatii totale: a) va méri consumul din X si va reduce consumul din ¥; b) va mri consumul din Y gi va reduce consumul din X; ¢) va mari consumu) din ambele bunuri; 4) va reduce consumul din ambele bunuri. 2.48, in urma consumului succesiv a 7 unititi din acelagi bun, un consumator obtine urmitoarcle utilitifi marginale (Umg): 25, 20, 17, 13, 8, -3, -8. Utilitatea total (UT) a primelor 6 unititi consumate este: a) 80; b) 86; ©) 83; @ 72. 2.49. Dac produsul dintre utilitatea marginal a unui bun X (Umgs) si pretul unui bun substituibil Y (Py) este 24, pretul bunului X este de 3 u-m., iar utilitatea totalA este maxima, atunci utilitatea marginal a bunului ¥ (Umgy) este: a) 8 unitati de utilitate; b) 72 unitati de utilitate; ©) 21 unitaifi de utilitate; @) 27 unitti de utilitate. 2.50. in condifiile in care raportul preturilor pentru doua bunuri X si Y, consumate Umgy Ume, de un individ este de 2, raportul utilitatilor marginale corespunziitor utilitifii totale maxime este: 1 aa b) 2 ©) 0,25; a 2.51. Dac prin consumarea celei de-a 6 unitiiti din acelagi bun economic utilitatea totald (UT) ereste de la 24 la 28, utilitatea marginal (Umg) a acestei unititi este: a) 24; +b) 28; 2 ada 2.52. fn cazul in care preful unui bun creste, venitul total incasat de produciitorul acelui bun (V1) este: 1) creseiitor, in situatia unei cereri inelastico; b) descrescditor, in situatia unei cereri inelastice; ©} constant, in situatia unei cereri elastice; 4) constant, in situatia unei cereri inelastice. 59. 2.53, 2.54, 2.55. 2.56. 2.57. 2.58, 2.59, Consideraind dowa bunuri substituibile, X si Y, atunci cdnd pretul bunului X croste: a) cererea pentru bunul Y va eres b) cererea pentru bunul Y va sciidea; ©) cantitatea ceruta din bunul X va ereste; 4) cererea pentru bunul ¥ riméne neschimbata. Coeficientul de clasticitate a cererii in functie de venit (Kecy) se calculeazi ca raport intre modificarea procentuala a cererii gi modificarea procentual a: a) pretului; b) venitului; ©) taxelor; 4d) subventiilor. in caaul in care cererea este elastic’, care dintre urmatoarele afirmatii este adevirata in situatia unui productor? 4) cresterea prefului las neschimbate incasarile totale ale acestuia; b) reducerea prefului Iasi neschimbate incasirile totale ale acestuia; ©) cresterea prejului determin reducerea incasirilor acestuia; 4) reducerea pretului determina reducerea incasirilor acestuia. Corerea cu elasticitate unitara in functie de pret se caracterizeazi prin: 8) cresterea prejului este insotitd de crestorea cantitatii cerute din bunul respectiv; >) modificarea absolut a pretului este egal cu variafia absolut a cantitatii; ©) modificarea absoluti a pretului este ogali cu variatia procentuala a cantitatii, 4) procentul de variatie a prefului este egal cu procentul de variatie a cantitatii cerute. intre modificarea prejului gi modificarea cantitaifii cerute dintr-un bun exist&: a) o relate direct b) orelatie inversi; ©) aceeagi relatie precum intre pret si cantitatea oferiti ¢) o relatie de la parte la intreg. Atunci cand cererea pentru un bun este clastic in raport de pret, iar vanzatorul ia decizia si reducd pretul: a) incasirile firmei scad; b) incasarile firmei cresc; ©) cumparatorii sunt dezavantajati; @) cantitatea vanduta nu se modifica. Atunei cdnd se inregistreazii o cerero inelastic in raport de pret: a) eantitatea ceruté scade intr-o proportie mai mare decat scade pretul; b) producitorul acelui bun este avantajat dnd reduce pretul; ©) reducerea profului determina scfiderea valorii vanzirilor; 4) valoarea vanzarilor eregte, indiferent de modificarea pretului. 60 2.60. 261. 2.62, 2.63, 2.64. 2.65. 2.66. Cererea elasticii in raport de pret este specifick: a) bunurilor de strict necesitate; b) bunurilor la care modificarea pretului antreneazi modificarea in acelagi sens a cantit&tii cerute; ©) bunurilor eae au o plajfi mare de inlocuitori 4) bunurilor caro nu pot fi substituite eu alte bunuri Corerea inelastica in raport de modificarea prefului este specific’: a) bunurilor cu multi inlocuitori; b) bunurilor de lux; ©) bunurilor la care modificarea profului antreneazi modificarea in acelasi sens a cantitatii cerute; 4) pentru majoritatea bunurilor de stricta necesitate. La o cerere inelastic in raport de pret, daci vanzitorul urmareste si méreasc’ incasarile, atunci el va actiona in directia: a) reducerii cantitatii produse; b) cresterii pretului; ©) mentinerii constante a prefului; ) reducerii pretubui. ‘Atunci cand coeficientul de clasticitate a cererii in raport de venit (Kecy) este pozitiv, dar subunitar, cererea: a) este elastic’; b) evolueazd in sens opus fata de venit; ©) este inelastica: 4d) este cu elasticitate unitara. La o corere elastica, in raport de venit, cantitatea corut 1a) nu se modifica ca urmare a variatiei venitului; b) se modified mai mult decat venitul; ©) se modified in aceeasi proportie cu venitul; 4) se modified mai putin decat venitul Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de venit (Kecx) are valoarea: a) 2 la ocerere inelastici; b) 0,5 la o cerere elastic’ ©) 1,5 1a 0 corere inelastica: d) 0,5 la o corere inelastic’. La o cerere inelastici in raport de venit, coeficientul de clasticitate (Keon) poate s4 aibA valoarea: a) 1; b) 0,33; ©) 1,5; ad 2. 61 2.67. 2.68, 2.69, 2.70. 271. 2.72, La 0 cerere clastic in raport de pret, coeficientul de elasticitate (Kecr) poate si fie ogal cu: a) U5; b) 2 ©) 05; d) 25%, Daca pre{ul unui bun (P) se reduce de la 300 la 250 u.m., iar cantitatea cerut& (Qo) creste de In 200 la 400 bucdti, coeficiontul de clasticitate a cererii in raport de pret (Keon) este: a) 2; b) 4; © 1; d) 6. Cererea pentru reviste are un coeficient de elasticitate in raport cu preful (Keen) de 1,25. Dack pretul revistelor (P) crete cu 10%, atunci cantitatea cert (Qo): a) seade cu 8%; b) cregte cu 8%; ©) seade cu 12,5%; d) creste cu 12,5%, in conditiile in care veniturile medii ale eonsumatorilor (V) crese de la 600 wm. Ja 750 um, cantitatea ceruti (Qc) creste de la 1000 unititi la 1200 unititi. Cererea din acel bun, in functie de venit, este: a) elastics; ») inelastic’; ©) unitar’; d) zero. Venitul unui producitor (VT) eregte de 1,3 ori, in timp co preful bunului vandut (P) creste cu 10%, In acest caz, cantitatea cerut (Q) din respectivul bun se modifica astfel: a) reste cu 10%; b) scade eu 20%; ©) ereste cu 18,18%; @) nu se modifi. in situatia in care pe o anumitd piafa pretul unui bun (P) creste de la 10000 la 12000 de u.m., iar cantitatea ceruti (Qe) zilnick se reduce de la 5000 la 4000 de unitati exist 0 cerere: a) elastic: b) inelastica; ©) cu elasticitate unitard; 4) perfect inelasties. 2.73, 2.74. 2.75. 2.16. 2.77. 2.78. in cazul unui bun cantitatea ceruta (Qe) seade cu 30% ca urmare a cresterii prefulti (P) de la 10 u.m. Ia 12 um. in asest eaz, cererea pentru acel bun este: a) inelastic; ») cu elasticitate unitars: ©) elastic’; 4) perfect clastic Coeficientul de elasticitate a cererii pentru tricouri in functie de pret (Keen) ‘este 0,8, iar coeficientul de elasticitate a cererii pentru tricouri in funetie de venitul cumpirdtorilor (Kecx) este 3. Cresterea cu 1% a venitului ‘cumparAtorilor (V) si scdderea cu 1% a pretului (P) tricourilor genereazS: a) crosterea cantitiitii cerute de tricouri cu 2,296; b) crosterea cantitatii cerute de tricouri cu 3,8%; ©) reducerea cantitatii cerute de tricouri cu 1%; 4) reducerea cantitatii cerute de tricouri cu 2,2%. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru caleulatoare in functie de pret (Keon) este 0,6, iar coeficientul de elasticitate a cererii pentru calculatoare in functie de venitul cumparatorilor (Kec) este 2. Cresterea cu 1% a venitului cumparatorilor gi cu 1% a pretului calculatoarelor genereazat: a) eresterea cantititii cerute de calculatoare cu 2,63; b) eresterea cantititii cerute de caleulatoare cu 14 ©) eresterea cantitAtiicerute de caleulatoare eu 1%; 4) reducerea cantitagii corute de caleulatoare cw 1.4% Daca functia cererii pentru bunul X este Qex = 10 - 2-Px, iar pretul initial al bunului X a fost de 2 um, atunci coeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul X in functie de pret este egal cu: a) b) 0,66; ©) 0; d) 15. Coeficientul de clasticitate a cererii in raport cu protul bunului X (Keo) este 2. Daca functia cererii pentru bunul X este egal cu: Qex = 8 - 2-Px, atunci preful @®) initial al bunului X a fost de: a) b) i; 03 ad 6 in cazul unui coeficient de elasticitate a cererii in functie de pretul unui bun (Kec) egal cu 0,5, atunci una dintre urmatoarele variante este adevarati: a) scdderea prefului bunului respectiv cu 1% a determinat cresterea cantitafii cerute din acel bun eu 5%; b) eresterea profului bunului respectiv cu 1% a determinat cresterea cantitafii cerute din acel bun cu 0,5%; ©) sedderea pretului bunului respectiv cu 5% a doterminat cresterea cantitatii cerute din acel bun eu 2,5%; 4) cregterea pretului bunului respectiv cu 10% a determinat sciderea cantititii corute din acel bun cu 15%. 63 2.79, in cazul unui coeficient de elasticitate a corerii in functie de venitul consumatorilor (Kecy) egal cu 2, atunci una dintre urmiitoarele variante este adevarata: a) scdderea venitului consumatorilor cu 2% a determinat cresterea cantititii cerute din acel bun cu 6%; +b) cresterea venitului consumatorilor cu 5% a determinat cresterea cantitatii cerute din acel bun cu 10%; ©) sciiderea venitului consumatorilor cu 2% a determinat cresterea cantitatii cerute din acel bun cu 1%; 4) cresterea venitului consumatorilor cu 10% a determinat aciderea cantititii cerute din acel bun cu 5%. 3. Comportamentul producitorului 2.80, 2.81. 2.82. 2.83. 2.84. Obiectivul fundamental al producdtorului esto: a) minimizarea consumului de bunuri economice; D) maximizarea profitului; ©) minimizarea venitului disponibil; 4d) minimizares profitului ‘Totalitatea elementelor folosite de firme pentru a produce bunuri economice reprezinti: a) productivitatea muneiis b) cresterea economica; ©) factorii de productio; 4d) dezvoltarea intonsiva, inlocuirea, partial sau total, a unuia sau mai multor factori de productie ew unul sau mai multi factori din cei folositi sau noi, in conditiile obtinerii cel putin a aceleiagi productii, reprezint a) combinarea factorilor de productie; b) substituirea factorilor de productie; ©) productivitatea medie a factorilor de productie; d) productivitatea marginal a factorilor de productie. ‘Nu reprezinta capital tehnie: a) masinile; b) utilajele; ©) materiile prime; 4) abilitatea intreprinzitorului. Reprezinta un element de capital cireulant: a) cladirile; ) calculatoarele de proces; ©) materiile prime; d) masinile. 2.86. 2.87. 2.88. 2.89. 2,90. 2.91, 2.92, . Combinarea factorilor de productie nu depinde de: a) natura activitatii economice; b) conditiile de productie; ©) venitul disponibil al consumatorului; 4) abilitatea intreprinzatorului. Unul dintre urmitorii indicatori este folosit pentru calculul eficientei ‘combinarii si substituirii factorilor de productie: a) utilitatea marginal a bunurilor economi b) rata marginali de substitutie a factorilor de productie; ©) utilitatea total a bunurilor economice; 4) utilitatea individual a bunurilor economice. Amortizarea ge referd la consumul de capital: a) circulant, in forma fizicd; b) fix, in forma fizica; ©) circulant, in forma valoricd; 4) fix, in forma valorica. Care este afirmatia corecté cu privire Ia relatia dintre resurse si factori de produetie: a) raport de la intreg la parte; b) raport de la parte la intreg; ¢) raport subunitar; 4) raport unitar. Care din urmétoarele sensuri nu este corect cu privire la capital ca factor de productic? a) roprezinta bunuri de productie; b) reprezinta factor de productie derivat; ©) reprezint consum personal; 4d) reprezinta capital tohnic. Pactorii de productie reprezinta: 2) rosurse descoperite; b) clemente din mediul natural; ©) resurse atrase gi utilizate in activitatea economica; 4) resurse neutilizate in activitatea economica. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsi? a) producitorul este purtitorul ofertei; b) produetia asigura obiectul consumului; ©) obfinerea profitului determing caracterul comercial al firmei; 4) firmele produc numai bunuri materiale. Factorul activ si determinant al productiei este: a) capitalul fix; b) natura; ©) munca; 4) capitalul circulant. 65 2.93. 2.94, 2.95. 2.96. 2.97, 2.98, 2.99. 2,100. Substituirea factorilor de produetie in activitatea economi ‘in cadrul factorilor de productie primari se incadreazi: a) munea si capitalul; b) capitalul gi creativitatea tehnico-stiinfified; ©) natura si capitalul; 4) munca gi natura. Capitalul tehnie reprezintii: a) banii economisiti de menaje; b) un factor de productie derivat; ©) aptitudinile gi experienta oamenilor; 4) clementul activ si determinant al productiei. La baza impartirii capitalului tehnic in capital fix si capital circulant se afla: a) marimea firmei; b) domeniul de activitate al firmei; ©) logitura cu factorul munca; 4d) modul cum participa la activitatea economic. Capitalul tehnie fix: a) se uzesz numai moral; b) nu trebuie amortizat; ©) participa la un singur ciclu de productie; @) se uzeazi atat fizie cat si moral Consumul de capital circulant se reflectd in valoarea productiei la care a participat: a) numai in forma material transformata; 1b) sub forma de amortizare; ©) att in form materialf, cat si valoric’; 4) numai sub form binease’, ‘Uxura moral a eapitalului tehnic fix apare sub incidenta: a) folosirii in productie; b) progresului tehnic gi a conditilor pietei, ©) actiunii agentilor naturali; 4) poludrii mediului natural. Capitalul circulant: a) participa la mai multe cicluri de productie; b) nu se regiseste in produsul finit; ©) se uzeaz’ fizie gi moral; 4) participa la un singur ciclu de produetic, ) se refer numai le factorul munci; b) se refer’ numai la factorul capital; ©) nu are legitura cu eficienta combinarii factorilor de productie; @) se bazeaz pe compatibilitatea caracteristicilor de utilitate si adaptabilitate a clementelor ce se combina. 66 2.101.Daci productivitatea marginali a factorului substituit este egala cu productivitatea marginal a fuctorului care ii substituie, atunci rata marginal de eubstitutie este: a) nogativa; b) supraunitard; 2.102, Dacd productivitatea marginal a factorului substituit (¥) este mai mici decat productivitatea marginal a fuctorului co it substituie (X), rata marginal de substitutic (Rms) este: a) negativa si supraunitard; b) poritiva gi subunitard; ©) egal cu zero; 4) negativa, 2.103.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsi? a) intre productivitafile marginale a doi factori de productie si rata lor de substitutio nu exist logiturd; ) combinarea factorilor de productie este o operatie tehnico-economici; ©) substituirea factorilor de productie presupune obtinerea cel putin a acelorasi rezultate; d) rata marginal de, substitutie se foloseste Ia calculele de eficienti a combinirii factorilor. 2.104,Care din aprecierile de mai jos este adevarata? ‘) rata marginald de substitutie este intotdeauna un numar subunitar; ) combinarea factorilor de productie este o operatiune exclusiv economica; ©) substituirea factorilor reprezinti un mijloc eficient de combinare a factorilor de produetie; 4) productivitatea marginal a unui factor este aceeagi cu productivitatea medic. 2,105.Rata marginal de substitutie (Rms) a factorului munci eu factorul capital este 0,5. Pentru ca firma si obfin’ acceagi productie, cu cat trebuie si se ‘modifice factorul muneé (L), daca factorul capital (K) cregte cu 4 unititi? a) AL=- 2; b) AL=-8; ©) AL=- 4; @) AL=-6. 2.106.Rata anual de amortizare (Ra) a unui utilaj este egalii cu 20%. Dac& dupa 4 ‘ani firma a recuperat 6 milioane um. din valoarea investitiei, valoarea de achizitie a utilajului (K) a fost egal cu: a) 6 milioane wm.; b) 7 milioane um; ©) 7,6 milioane u. ) 8 milioane um. 67 2.107.Daca valoarea de achizitie a unui utilaj (K9 este egal cu. 20 milioane u.m., iar amortizarea anual (As) este egali cu 10 milioane u.m., atunci timpul de amortizare (T') este egal cu: a) Lan; b) 1,5 ani; ©) 2ani; d) 4ani, 2.108.Capitalul tehnic (Kt) utilizat la nivelul unei firme este de 3000 um. in conditiile in care capitalul fix (Kf) reprezintd 60% din capitalul tehnic, iar rata anual de amortizare (Ra) este de 20%, atunci capitalul tehnic consumat inte- un an (presupundnd un ciclu de productie de un an) este egal cu: a) 1200 wm. b) 1560 ums ©) 1800 um; ) 3000 wm. 2.109.Rata marginal de substitutie factorului munca cu factorul capital (Rms) ‘este 10. Daci productivitatea marginala (Wmg) a factorului substituit este de 20, atunci produetivitatea marginalA a factorului care substituie este: a) 200; b) 2 2.110.Dupa o perioada de 5 ani de utilizare, capitalul fix (KD neamortizat al unei firme este de 1000 um. Dacd rata de amortizare anuali (Ra) este de 10%, atunei valoarea capitalului amortizat deja, in cei 5 ani in care a fost utlizat, este: a) 1000 um; b) 2000 um; ©) 200 wm, 4) 3000 uan. 2.111.Rata marginal de substitutie (Rms) a factorului capital cu factorul munci este 2. Pentru ca firma si objin& acceasi productic, cu edt trebuie 8 se modifice factorul capital (K), dac& forta de muncé (L,) cregte cu 10 lucrdtori? 2.112,Daca productivitatea marginala (Wmg) a factorului eubstituit este 10, iar produetivitatea marginali a factorului care il substituie este 20, atunci rata marginalii de substitutie (Rms) are valoarea: a) 20; b) 10; oO 5 4) 05. 68 2.118, 2114, 2.115. 2.116, 2.17 2.118, 2119. La o rati marginal de substitutie (Rms) egal cu 10 si la 0 productivitate marginali (Wmg) a factorului care substituie egal cu 50, productivitatea marginala a factorului substituit este egala cu: a) 150; b) 250; ©) 500; ) 350. Valoarea iniialfia unui echipament de productie este de 8000 u.m., iar rata de amortizare anual (Ra) este de 20%. Amortizarea anualA (Aa) este egal cu: a) 1600 um.; b) 2000 um.; ©) 3000 um.; 4) 2600 u.m. Eficienta cu care sunt utilizati factorii de produetie se poate exprima: a) numai ca productivitate a munciis b) numai sub forma costului productiei; ©) eu ajutorul productivitatii factorilor de productie; d) numai eu ajutorul marimilor fizice. La nivelul unei intreprinderi ce produce bunuri diferite, nivelul productivitatii muncii, cu luarea in considerare a intregii producti, se poate exprima: a) in unitati fizice naturale; b) in unitati natural-conventionale; ©) in unitifi monetare; d) atat in unititi fizice, cat si monetare Pentru firma, cresterea productivitatii factorilor de productie: a) mareste costul marginal; b) reduce costul total mediu de productie; ©) dezavantajeazi firma deoarece seade eficienta utili productie; 4) presupune cresterea costului total mediu de productie. factorilor de Pentru’ determinarea nivelului productivititii muneii, factorul munca se exprima: a) numai in ore-om; b) numai in forma valoricd (baneased); ©) ca raport intre cheltuielile salariale fixe gi cele variabile; ¢) in numir de salariafi sau in ore-om luerate. La o firma, unde lucreaz 10 muncitori (L), cu o productivitate medie a muneii (Wi) de 50 de produse pe un muncitor: ) productia a erescut de 6 ori; b) fiecare muncitor produce cate 50 de produse; ©) toti muncitorii produc 5.000 produse; 4) in medie, un muncitor produce 50 de produse. 2.120. Productivitatea capitalului tehnic se determina: a) numai in expresie fiziel; b) numai la nivelul ramurii de activitate; ©) doar cand numérul de lucrtori nu se modified; @) ca marime medie gi marginal. 2.121, Productivitatea global a factorilor de productie se calculeazi: a) numai in expresie fizicd, naturala; : b) numai ca marime marginal; ©) ca marime medie gi marginal; 4) numai ca marime medio. 2.122.Atunci cind productivitatea marginali a muneii este mai mare decat productivitatea medie a muncii, aceasta din urmi: 2) scade; b) creste; ©) nu se modifica; 4) influenteaza nogativ eficienta general a intreprinderii. 2.128, Productivitatea medie (Wi) a 8 muncitori este 24 unitati. Dac& productivitatea marginal (Wing:) corespunzitoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unitagi, se poate concluziona ca: a) productia fimei nu se modified; b) productivitatea medie este constanta; ©) productivitatea medie creste; 4) productivitatea medie se reduce. 2.124.in momentul To, o intreprindere cu 50 salariati obfine o productie (Q) de 10.000 bucati. Mentindnd produetia constant, dac& intreprinziitorul substituie 5 utilaje (K) cu factorul munca (L), iar rata marginal de substitutie Res=10, productivitatea medie a munefi (W1) in Ty este: a) 100 bucati/salariat; ) 200 bueati/salariat; 4) 150 bueati/salariat. 2.125. Productivitatea medie a muneii (Wi) cregte cu 25%. Cu cat trebuie s& se modifice numérul de lucratori (L), astfel inet productia (Q) sa ramani constanta? a) creste cu 10%; b) seade cu 20%; ©) nu se modified; 4d) creste cu 5%. 2.126.in cadrul unei firme, numarul de lucrdtori (L) cregte cu 10%. Cu cat trobuie si se modifice nivelul productiei (Q) pentru a mentine constant productivitatea medie a muncii (W:), dacd produetia in perioada To a fost de 100 de unitati? a) AQ=20 unitiii; b) AQ=10 unitaiti: ©) Qeroste eu 20%; 4) Qscade cu 10%. 2.127.Daci productivitatile marginale (Wmg.) ale primelor 5 unititi de muncd utilizate la nivelul unei firme sunt: 1,4,8,11,13, atunci productia totala (Q) obtinut in urma folosirii primelor trei unititi de munca este: a) L unital b) Sunita ©) 18 unit; 4) 24 de unitati 2.128. in To, productivitatea medie a muncii (Wz) a fost de 100 unitati. in perioada To —T,, productia (Q) cregte cu 50%, iar numérul de salariati (L) cu 25%. In acest caz, productivitatea marginal a muneii (Wmg1) este egal cu: ) 200 unitati 2,129.{n To, productivitatea medie a muncii (W1) la nivelul unei firme a fost de 20 uunitati pe salariat, in T:, productia (Q) sporeste de 3 ori fat de To, cand era de 200 unitéti, iar numirul de salariati (L) se dubleazi. Productivitatea marginal a muncii (Wmgx) este egal cu: a) 20 unitaiti; b) 80 unitati; ©) 40 unitati; 4) 45 unitati 2.130,Atunei efind produetia (Q) se reduce cu 40%, pentru ca nivelul productivitatii medii a muneii (Wi) s& creased de 1,25 ori, volumul muncii (1) utilizate trebuie: a) sf creasci cu 48%; b) s& seada cu 52%; ©) sf creasc cu 52%; 4) si seadi cu 25%. 2.131.La nivelul unei firme, productivitatea medie a muncii (W1) este egala cu 100 produse/salariat. In conditiile cregterii cu 100% a productivititii medi a mnuneii gi a numirului de salariafi (L) cu 60%, productivitatea marginala a muneii (Wigi) este egal cu: a) 500 produse/salariat; b) 400 produse’salariat; ©) 600 produse/salariat; 4) 800 produse/salariat. 2,132,La momentul To, productivitatea medie a muneii (Wi) intr-o firm a fost de 1000 de produse/salariat. in momentul T1 produetia (Q) a sporit de 3 ori fata de To, iar numarul de salariati (L) a crescut cu 100%. Productivitatea marginal a muneii (Wmgt) este: a) 1000 produse; b) 2000 préduse; ©) 3000 produse; d) 1500 produse. nm 2.183.Volumul productiei (Q) unei firme cu 125 de salariati (L) este de 2500 de produse. Cati salariati trebuie si mai angajeze aceastii firma pentru a-gi dubla Productia in conditiile cresterii productivitaii medi a muncii (Wi) eu 25%? a) 25; b) 125; ©) 50; 4) 75. 2.134.in To, productivitatea medie a muneii (W:) a fost de 1000 unitati/salariat. In intervalul To-Ts productia (Q) creste cu 100%, iar numirul de salariati (L) se dubleaza, Produetivitatea marginal a muneii (Wmg1) este: a) 150 produse; d) 250 produse; ©) egaliicu productivitatea medie a muncii in To; 4) 100 produse, 2.136.Fatai de o productie (Q) zilnic& de 6000 bucdti din bunul X si o productivitate medic a muncii (Wi) de 120 bucAti/salariat, dacd productivitatea marginal a muneii (Wmgz) este 150 bucati, iar numirul de salariati (L) se dubleazi, atunci productia sporeste: a) eu 50%; b) cu 13500 buciiti; ©) cu 6000 bucati, ) cu 125%, 2.136.in intervalul to-ti, productivitatea marginala « muneii (Wmgu) a fost de 40 produse, Cunoscind c& in ti fata de ts productia (Q) a sporit cu 1.000 de produse, iar numirul de salariati (L) s-a dublat, atunei numarul de Incedtori in toa fost de: a) 25; b) 16; ©) 19; 4) 20. 2.137.La 0 anumita firma, productivitatea medie a muncii (Wi) in ti fatii de to sporeste cu 50%, iar productia (Q) se dubleazd. Numérul de salariati (L) in ty fat do to: a) cregte cu 75%; b) seade cu 25%: ©) seade cu 18,33%; d) cregte cu 33,33%. 2.188,Pe termen scurt, dac& productia se reduce, atunci: a) costul variabil croste; b) costul total reste; ©) costul fix creste; €) costul fix mediu reste. R 2.139, 2.140. 2.141. 2.142. 2.143. 2.144, 2.145. Cand productia este zero, costul total este: a) egal cu costul fix; b) mai mic decat costul variabil; ©) mai mic decat costul fix 4) egal cu costul variabil. Atunci cdnd costul variabil (CV) al unei firme creste mai mult decit creste productia (Q), iar modificarea costului fix mediu (CFM) este mai mare decat modificarea costului variabil mediu (CVM), costul total mediu (C'TM): a) ereste; b) scade; ©) este nul; 4) intotdeauna ramne constant. ‘Daci nivelul costului variabil (CV) al unei firme cregte mai mult deca cregte productia (Q), iar modificarea costului variabil mediu (CVM) este mai mare decit modificarea costului fix mediu (CFM), costul total mediu (CTM): 2) creste; b) seade; ©) este nul; @) intotdeauna ramane constant. Pe termen scurt, dac& modificarea absoluta a costului fix mediu (CFM) este - 10, atuneci produetia: a) ereste; ‘b) scade; ©) nu se moditicg; d) scade, cu o rat crescitoare. Pe termen scurt, atunci cand costul variabil (CV) creste mai rapid decat productia (Q): ) costul fix mediu (CFM) raimane constant; ») costul variabil mediu (CVM) seade; ©) costul variabil mediu riimfine constant; 4) costul total medi (CTM) scade, creste sau rimne constant. Reprezint& cheltuieli materiale de productie: a) salariile personalului direct produetiv; b) choltuielile eu amenzile; ©) cheltuielile de protocol; @) cheltuielile cu materiile prime. Pe termen scurt, atunci cand costul variabil (CV) creste in acelasi ritm cu productia (Q): a) costul variabil mediu (CVM) scade; ) costul fix mediu (CFM) riméne constant; ©) costul total mediu (CTM) cregte; ) costul total mediu scade. 73. 2.146, Nu-reprezint cheltuieli materiale de productie: 2.147. 2.148, 2.149. 2.150. 2.151. a) cheltuielile cu materiile prime; b) cheltuielile cu combustibilul; ©) cheltuielile cu energia; d) cheltuielile de protocol. in situatia in care costurile totale (CT) depind de productie (Q) conform relatiei CT = 5 + 3Q + 2Q®, atunci una dintre urmitoarele variante este coreet a) CF=5 +3Q; b) GYM =3 +2Q; © CIM=3+2Q; d) CVM=3Q + 2Q%, Atunci cdnd costurile totale (CT) depind de productie (Q) conform relatiei_ CT =15 + 2Q, una dintre urmitoarele variante este corecti: a) CEM = 15; b) CVM ©) Cng= CVM; ) Cug> CVM. Care dintre urmitoarele afirmatii sunt adevirate pe termen scurt, atunci cand productia creste: a) CFM = constant; ‘b) CIM = constant; ©) CF = constant; d) CFM creste. Atunci cfind Cag»CVM (initial): a) CVM scade; b) CF scade; ©) CVM = constant; 4) CVM creste, Dac nivelul costului variabil (CV) al unei firme cregte mai putin decat croste productia (Q), atunei costul total mediu (CTM): a) erosto; ) seade; ©) ereste sau seade; d) rimane constant. 2.152.Daci nivelul costului variabil (CV) al unei firme seade mai putin decat scade productia (Q), atunci costul total mediu (CTM): a) eregto; /b) seade; ¢) cregte sau scade; d) ramne constant. " 2.153, 2.164, 2.156. 2.156. 2.187. 2.158, 2.159. in perioada curenti, costurile variabile (CV) ale unei firme crese de 2,7 ori ca urmare a majoririi productiei cu 170%. Care din afirmatiile de mai jos este coreeti in privinja costului marginal (Cmg): a) este mai redus decat CVM (costul variabil mediu) din perioada curenta; ‘b) este egal cu CVM initial; ¢) este cu 70% mai mare decit costul variabil initial; d) este mai mare cu 70% fatd de costul variabil mediu actual. Pe termen scurt, unul dintre urmitorii indicatori este constant, indiferent de modificarea produetiei: a) OF (costul fix); b) CTM (costul total mediu); ©) CV (eostul variabib; 4) CYM (costul variabil mediu). Reprezinta o cheltuiala fixa, pe termen scurt: a) salariile personalului direct productiv; b) cheltuielile eu materiile prime; ©) salariile personalului adminiatratiy; d) cheltuielile cu materialele pentru producti Reprezint& o cheltuial& variabil’, pe termen scurt a) salariile personalului administrativ: ) cheltuiclile cu chiria: ©) salariile personalului direct productiv; 4) cheltuielile cu amortizarea. Se di funetia costului total CT = 5Q + 200, unde Q oste productia. Costul variabil mediu (CVM) este egal eu: a) 15; b) 200; ©) 20; as Costul total (CT) este dependent de volumul productiei (Q) potrivit relatiei CT= 100 + 4Q. in aceste conditii: a) CTM (costul total mediu) este mai mie dec&t Cmg (costul marginal); b) CTMeste mai mare dect Cmg; ©) CTM este egal cu Cmg; 4) CTM=CVM (costul variabil mediu). Modificarea costului fix mediu (CFM) depinde, pe termen scurt: a) numai de CF; b) numai de Q; ©) numai de CV; d) atat do CF, edt side Q. 6 2.160, Modificarea costului variabil mediu (CVM) depinde, pe termen sourt: a) numai de CF; b) att de CV, cat gi de Q; ©) numai de Q; 4) numai de CV. 2.161. Reprezinta un element de capital circulant inclus in categoria costurilor fixe: a) cheltuielile cu materiile prime pentru productie; ») cheltuielile cu salariile personalului indirect productiv; ©) cheltuielile cu amortizarea; d) cheltuiclile cu energia pentru inc&lzitul unitafii in care se realizearK productia. 2,162,Reprezinti un clement de capital circulant inclus in categoria costurilor variabile: 2) cheltuielile cu materiile prime pentru productie; b) cheltuielile cu energia pentru ineilzitul unititii in care se realizears productia; ©) cheltuielile cu amortizarea; d) cheltuielile cu cnergia pentru iluminatul unitéfii in care se realizeazi productia. 2.168. Amortizarea capitalului fix: a) se reflect. numai fn formi material; b) se reflect in formi materiala gi valorica; ©) reprezinté o cheltuialé materiala de productie; d) se reflect’ sub forma de consum specific. 2.164. Consumul de capital circulant se regiseste in valoarea productiel: 1) doar sub forma costurilor fixe; b) atat in formi materiala, cat gi monetara; ©) in forma baneasc’ 4d) in forma materiala, 2.165.Daci volumul productiei este egal cu zero, atunci este valabilit urmitoarea, relatie: a) CP=CV; b) CT=CV; ©) CF=0; ) CT=CF. 2.166.Pe termen scurt, dreapta costului fix: a) porneste din origine; b) este paralelé cu axa productiei; ©) are o tondinti de cregtere, dupa care seade; d) este paralela cu axa costurilor. 6 2.167. Atunci cdnd costurile variabile (CV) crese mai rapid decat creste productia (Q), pe termen scurt, costul fix medi (CFM): a) crest b) scade; ©) nu se modifick; 4) este egal cu costul fix. 2.168.La o scidere a productiei, daci sporeste costul variabil mediu, costul total mediu, pe termen scurt: a) seade; b) nu se modified; ©) ereste; ) nu depinde de evolutia productiei 2,169.0 sc&dere mai puternicé a costurilor variabile (CV) in raport cu scéderea productiei (Q) face ca, pe termen scurt, nivelul costurilor totale (CT): a) sa creasci; b) sa nu se modific ©) ef scadi; d) s& fie egal numai cu nivelul costurilor fixe. 2.170,Dach atunei efind produefia creste, indicele costurilor variabile (CV) este 2471, 2.172. superior indicelui productiei (Q), una dintre urmétoarele afirmatii este adevarath: a) indicele costului fix este supraunitar; b) indicele costului fix mediu este subunitar; ©) indicele costului fix este egal eu indicele costului fix mediu; @) costul variabil mediu scade. Pe termen scurt, daci nivelul costului fix mediu (CFM) productia (Q): a) a sporit cu 10%; b) s-a redus cu 50%; ©) asporit de 10 ori; 4) a sporit cu 90%. rade cu 90%, atunci Costurile salariale (Cui) in cadrul unei firme sunt de 30 um. Amortizarea (A) este de 2 ori mai mic& decdt valoarea capitalului circulant (Ke) folosit in eadrul firmei. in conditiile in care costurile totale ale firmei (CT) sunt de 60 u.m., atunei valoarea consumului de capital circulant (K.) este: a) Ke15 um. b) Kel um; ©) Ke=30 un; 4) K.=20 um. 1 2.178. Productia (Q) unei firme eregte de doud ori, in timp ce costul variabil (CV) creste cu 200%. Firma a inregistrat in perioada anterioar’ un cost variabil mediu (CVM) egal cu 1000 u.m, Pe termen scurt, costul marginal (Cmg) al firmei este egal cu: a) 1000 wm; b) 2000 um. ©) 3500 um. 4) 1500 um. 2.174, O firma inregistreaz’ in perioada curenti cheltuieli materiale (Cat) in valoare de 2.176. 2.176 2.177. 1000 um, iar salariile directe sunt egale cu 900 um., reprezenténd 30% din ‘costurile salariale (Ca). In aceasta perioadd firma mai inregistreaz& gi cheltuieli cu amenzi si chirii in valoare de 100 u.m. Costul total (CT) este ogal cu: a) 3000 um. b) 4000 um. ©) 4100 um,; 4) 5000 um. in anul tr, fata de to, costurile variabile (CV) crese de 2,5 ori, iar productia (@) obfinuta este cu 150% mai mare. Pe termen scurt, cunoscénd nivelul costului variabil mediu din perioada de bazi CVMs = 20.000 u.m., costul marginal (Cmg) este: 2) 10.000 u.m.; b) 15.000 u.m.; ©) 20.000 u.m.; d) 26.000 um. in momentul To, costurile variabile (CV) erau de 16000 u.m., iar volumul productici (Q) de 8000 bueiiti. In conditiile cresterii productiei cu 20%, costul marginal (Cmg) este de 1,5 ori mai mare decat costul variabil mediu (CVM) in To. Variatia absolut a costurilor totale este: a) 4800 um.; b) 2400. um.; ©) 1800 um; 4) 3200 um. Cand costul total evolueazi corespunzator relatiei CT = 5Q# + 150@ + 150, unde Q este productia, Ia 0 productie de 10 unititi, costul fix mediu (CFM) va fi: a) 250 wm.Junitate produsd b) 1500 u.m./unitate produsas ©) 15 um/unitate produsi; d) 10 um //unitate produsé: 2.178.La o productie (Q) de 40 bucffi, diferenta dintre costul total media (CTM) si costul variabil mediu (CVM) este de 400 u.m.fbueata. Daca productia se reduce Ja 20 de buciti: a) diferenta dintre CTM si CVM va fi de 200 u.m.; ») diferenta dintre CTM gi CVM va fi de 800 u.m.; ©) CFM (costul fix mediu) se reduce cu 10! @ CFM va reste de 8 ori. 2.179.in conditiile in care in intorvalul To-Ts costurile variabile (CV) crese eu 200%, iar productia (Q) se mreste cu 50%, costul variabil mediu (CVM): a) cregte cu 50%; b) scade eu 50%; 6) eregte eu 100% d) scade en 20%. 2.180.in To costul variabil mediz (CVM) a fost 100 um. Pe termen scurt, daci productia (Q) creste cu 50%, iar costurile variabile (CV) eresc eu 25%, costul marginal (Cme) este de: a) 25 um, b) 75 um. ) 200 um; 4d) 50 um, 2.181.Pe termen seurt, dack productia (Q) scade eu 60%, costul fix mediu (CFM): a) ereste eu 150%; b) seade cu 60%; ©) creste cu 250%; d) seade cu 50%. 2.182.La 0 produetie (Q) de 21 unitati, costul total (CT) este de 1000 um. Cand productia este de 28 de unititi, costul total este de 1280 um., iar costul marginal (Cmg) este de 100 um. Costul marginal al celei de-a 22 unititi produse este, in um. a) 280; b) 180; ©) 1280; 4) 1180. 2,183. Pe termen scurt, productia (Q) creste cu 50%. Atunei, costul fix mediu (CFM): a) seade cu 33,34%; b) creste cu 66,66%; ©) cregte cu 60%; 4) scade cu 50 2.184. intre factorii de crestere a profitului se include: a) cresterea duratei de rotatic a capitalului; b) reducerea duratei de rotatie a capitalului; ©) cregterea costurilor salariale; d) cresterea cheltuielilor materiale, 9 2.185.CAnd profitul total (Pr) si costul total (CT) erese ficcare cu o sumé dati x, incasiirile totale (V1): a) crese cu x; b) cresc cu 3/2; ©) crese cu 2x; @) nu se modifica. 2.186. Masa profitului este influentat pozitiv de urmitorii factori: a) cresterea duratei de rotatie a capitalukuis d) diminuarea vitezei de rotatie a banilor; ©) cresterea numarului de rotatii ale capitalului; 4) cresterea costului total mediu de producti. 2.187. Atunei cid are loc reducerea duratei de rotafie a capitalului, masa profitului: a) scade; b) creste; ©) scade mai rapid decat masa monetara; d) ramane constanti. 2.188. Profitul reprezinta: a) excedentul costurilor totale fata de incasari; b) venitul factorului muneds ©) diferenta intre incasirile totale si cheltuielile cu materiile prime; 4) motivatia obiectivi a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in fanctiune, 2.189;Partea rimasd dupi ce firma pliteste impozitul pe profit reprezinta: a) profitul brut; b) profitul net; ©) profitul de monopol; 4) profitul normal, 2.190.Marimea profitului si gradul de profitabilitate al firmei se afla in relatie de acelagi sens cu: a) nivelul costului total medi b) nivelul pretului unitar; ©) durata in timp a unei rotatii a capitalului; @) nivelul salariului. 2.191, Volumul profitului gi gradul de profitabilitate al firmei se afl in relatie invers& eu: a) nivelul costului total mediu (unitar); b) nivelul prefului unitar; ©) volumul produselor si serviciilor vandute; 4) viteza de rotatie a capitahului folosit. 80 2.192, 2.193 2.194, 2.196. 2.196. 2.197. relatie de acelagi sens exist intre: a) rata profitului la cost si costul de productie; b) costul total mediu gi profitul mediu; ©) durata unei rotatii a capitalului folosit gi profit; 4) viteza de rotatic a capitalului folosit gi profit, Una din afirmatiile urmatoare nu este corecté: a) atunei cand ereste pretul de vanzare, Ia acelasi cost total mediu, profitul reste; b) atunci cand durata unei rotatii a capitalului creste, viteza de rotatie creste; ©) atunci edind costul total mediu scade, la un pret dat, profitul eres} @ atunci cand numirul de rotatii ale capitalului folosit creste, masa profitului creste. Una din afirmatiile urmitoare este adevarata: a) cregterea pretului unitar se afla in relatie de acelagi sens eu profitul mediu; b) atunei cind viteza de rotatie a capitalului creste, masa profitului scade; © rata profitului caleulati la cost este mai mici decdt rata profitului calculata la eifra de afaceri, 4) cregterea numdrului de rotatii ale capitalului se afl in relatie de acelasi sens cu durata unei rotafii a capitalului folosit. Diferenta dintre incasarile totale gi costurile totale de productie reprezint&: a) profitul brut; b) rata profitului; ©) profitul net; 4) suma dintre profitul net si costurile salariale. Profitul nu indeplineste urmitoarele functi a) motiveaz& pe proprietarii de capital pentru utilizarea acestuia in activititi cu caracter comercial; b) stimuleazd initiativa economici si acceptarea riscului de editro intreprinziitor; ©) incita la cresterea eficientei economice; : 4) conduce la sc&derea eficientei economice. Prin raportarea m&rimii profitului la capitalul folosit se obtine: a) viteza de rotatie a capitalului: b) orati a profitului de regula nogativa; ©) oexpresie a gradului de profitabilitate a firmei; 4) un indicator de eficienti economica, de genul efortiefect. 81 2.198, 2.199, 2.200. 2,202, 2.208. Daci seade costul total mediu de productie (CTM) in cazul unei firme (preful de vanzare a bunurilor obtinute find constant), una dintre afirmatiile urmitoare este adevirat& (profitul find pozitiv): a) rata profitului in functie de cifra de afaceri scade; b) exist’ o relatie directa intre CTM si profit; ©) rata profitului in functie de costul total de productie se modifici mai putin decit rata profitului in functie de cifra de afaceri; 4) rata profitului in funetie de costul total de productie crete. Criteriul fundamental al eficientei unit&tilor economice este: a) maximizarea salariului; b) maximizarea costului; ©) minimizarea impozitului; 4) maximizarea profitului La o societate comerciali, costul variabil mediu (CVM) este de 20 u.m., iar nivelul productiei (Q) 1a care profitul (Pr) este nul 50 buciti. Daci pretul unitar (P) este egal cu 40 u.m,, atunci costul total (CT) si costul total mediu (CTM) sunt: a) 1250 u.m,, respoctiv 25 u.m.; b) 3000 um, respectiv 60 u.m.; ©) 2000 um, respectiv 40 u.m:: @) 2000 u.m., respectiv 80 u.m. Daci profitul mediu (Pra) creste cu 2 u.m., iar costul total medi (CTM) creste cu 1 um, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate: a) pretul scade cu 3 u.m.; b) pretul scade cu 2 um.; ©) protul eregte cu 8 um. 4) pretul creste cu 1 um. Raportul dintre profitul mediu (Pr) si profitul total (Pr) al unei firme este egal eu 2 Profitul mediu (Pra) este egal cu 10 u.m., iar pretul de vanzare (P) este egal cu 15 u.m. Venitul total (VT) ineasat de catre firma este egal cu: a) 22,5u.m, b) 12um; ©) bum; a) 10um. La un pret unitar (P) de 10.000 u.m., un cost fix (CF) de 100.000 un. gi un cost variabil mediu (CVM) de 6.000 u.m., volumul producfiei (Q) Ia care profitul total (Pr) al firmei este egal ou zero este: a) 30 unitati; b) 20 unitati; ©) 25 unititi; 4) 10 unitati, 2.204.La o rat a profitului, calculatd la costurile totale (Rprci), de 10%, o cifra de afaceri (CA) de 400 u.m. a asigurat firmei un profit (Pr) de: a) 362,63 um; b) 36,36 um; ©) 76,63 um; d) 46,43 um. 2.205.La o cifrt de afaceri (CA) de 24 um. gi la o rat a profitului calculata la costurile totale (Rpricr), de 20%, costul total de productie (CT) este: a) 4u.m. b) 20 um. ©) um @) 4,8 um. 2.206.in situatia in care pretul de vanzare al unui bun (P) este de 100 u.m., costurile fixe (CF) sunt de 50000 um., iar costul variabil mediu (CVM) de 50 um., pragul de rentabilitate pentru producerea acelui bun este dee 8) 200 unitagis b) 800 unitati; ©) 400 unitgi; 4) 1000 unitati. 2.207.Daca rata profitului caleulati la cost (Rpret) este de 20%, atunci rata profitului calculata la eifra de afaceri (Rprica) este: a) 33,339; b) 16,6636; 2,208,Costul total de productie (CT) reprezinta 80% din incasérile totale (VT) inifiale, incasirile totale (VT) crese cu 10%, iar profitul (Pr) se dubleazi, In aceste imprejuriri, costul total de productie: a) rimane constant; b) creste cu 2%; ©) se reduce cu 70%; @) se reduce cu 12,5%. 2.209. Initial, rata profitului calculata la cost (Rpricr) a fost de 20%. Cand costul total (CT) se reduce cu 10%, iar incasirile totale (VT) ale firmei raman neschimbate, rata profitului calculata la cost devine: a) 10%; b) 20%; ©) 33,33%; ) 50%. 83. 2210.0 firma previzioneazA pentru anul urmitor costuri fixe (CF) de 20 milioane um. un cost variabil mediu (CVM) de 2.000 um. gi c& pretul (P) bunului pe care-| produce va fi de 7.000 u.m. in conditiile in care firma gi-a stabilit ca obiectiv obtinerea unui profit total (Pr) de 5 milioane u.m., productia (Q) care trebuie realizati este de: a) 6.000 bucati; 1) 4.500 buciti; ©) 5.000 bueati; @ 7.500 buat. 2.211.In To, rata profitului calculata la costurile totale (Rprici) a fost de 10%. in costurile totale (C1) crese cu 20%, iar rata profitului caleulata la costurile totale (Rprecr) creste cu 5 puncte procentuale. Profitul (Pr) in Tx a) creste cu 280%; d) cregte cu 80%, 2.212 Cifra de afaceri (CA) este de 100.000 u.m., iar costul total (CT) este de 80.000 uum. Cu cit trebuie redus costul total pentru ca rata profitului in functie de cifra de afaceri (Rprics) s& crease cu 10%, in conditiile in care cifra de afaceri se menfine constanta? a) cu 2.000 u.m.; ) cu 8.000 u.m.; ©) cu 6.000 um; 4) cu 10.000 u.m. 2.213.in To, costurile totale (CT) au reprezentat 80% din cifra de afaceri (CA). in Ts, cifra de afaceri (CA) creste cu 40%, iar profitul (Pr) se dubleazi. Costurile totale in Ty a) se reduc cu 12,5%; b) se reduc eu 70%; ©) exese eu 25%; ) erese eu 20%, 2.214. Daei nivelul pretului de vanzare (P) este de 20,000 u.m., iar rata profitului caleulat& in functie de cost (¥pncr) este de 25%, atunci nivelurile costului mediu (CTM) gi al profitului mediu (Pra) sunt: a) 4.000 u.m., 16.000 u.m.; b) 10.000 um., 10.000 um.; ©) 16.000 um., 4.000 um. 4) 8.000 w.m., 12.000 um. 2.216. fncasirile totale inregistrate de ciitre o firmii sunt de 6 u.m, Dack rata anual a profitului in functie de costul total (Rprcx) este de 25%, atunci profitul (Pr) gi costul total (CT) vor fi: a) dums12um; b) 1,2um548 um. 9 04um, 1,6 um; ®) 16um;04um. 84 2216. 2.217. 2.218. 2.219. 2.220. 2.221, Profitul Pr) reprezinti 20% din costul total de productie (CT). Costurile materiale (Cua) reprezinti 20% din costurile totale, iar cheltuiclile salariale (Coa) reprezint’ 300 u.m. in aceste conditii, profitul va fi: a) 50 ums b) 60. um; ©) Tum; d) 375 um. Costul fix mediu (CFM) in Tp a fost de 2.000 u.m., iar costul variabil mediu (CVM) de 3.000 um. Productia (Q) ereste de 2 ori, iar costurile variabile totale (CV) cu 50%, Cand pretul (P) este constant, cresterea profitului mediu (Pra) este: a) 1.250 wan; b) 1.350 um; ©) 1.750 ums 4) 2.000 u.m. in conditiile in care pretul (P) eregte de la 100 u.m. la 140 u.m.,, iar cantitatea oferita (Qu) sporeste de la 400 la 500, oferta este: a) elastic’; b) inelastic’; ©) cuclasticitate unitara; 4) perfect elastick. in condifiile in care preful (P) creste de la 100 u.m. la 200 um., iar cantitatea oferita (Qa) sporeste de la 400 la 600, coeficientul elasticititi ofertei in functie de pret (Keo) pentru bunul respeetiv este: a) Kesey> 1; b) Keo < 1; ©) Keesp= 1; 4) Keaty=0. in condifiile scdderii pretului (P) cu 20%, cantitatea oferita (Qo) scade cu 30%. Oferta in functie de pret este: a) elast b) inelastic’; ©) cuclasticitate unitara; 4d) perfect elastica. in raport de coeficientul de elasticitate al ofertei fati de pref (Keg), in care din situatiile de mai jos avem o oferti elastick: a) Komp = 0; 85 2,222. In situatia in care o firma ofera intr-o siptiima 2.223.in conditiile cresterii 2.224, 2.225, 2,226. 50 de unitati din bunul X cu proful unitar (P) de 1000 de u.m. si 100 unititi cu pretul de 1200 de wim,, oferta in functie de pret a bunului X este: a) olastica; b) inelastic’: ©) cu elasticitate unitara; 4) perfect elastica. pretului (P) cu 25%, cantitatea oferitA (Qs) ereste cu 20%, Oferta in funetio de prot este: a) elastied: b) inelastic’; ©) cu elasticitate unitard; 4) perfect elastic’. |. Coeficientul de elasticitate a ofertei pentru un bun in raport de preful acestui bun (Kew,) se calculeazi pe baza formulei: A%P a%o," 4Qy Ou, AP PB? A%Qy A%P ’ 206 B AP Oy,” a) ») o a) Daci pretul unui bun (P) este 2.000 u.m., atunci cantitatea oferita (Qu) este de 200 de unitfi. Dact pretul este de 4.000 u.m., atunci cantitatea oferiti (Qu) este de 240 unitati. Coeficientul elasticitafii ofertei in functie de pret (Keay) este: a) 5; b) 0,5; ©) 0,8; d) 0,2. ‘Dac oferta unui bun are o elasticitate unitard, iar pretul (P) bunului cregte cu 10%: a) cantitatea oferiti creste cu mai mult de 10%; ) cantitatea ceruti seade cu cel putin 10%; ©) cantitatea oferita creste cu 10% 4d) cantitatea oferité nu se modific’. 2.227.{n cazul unui coeficient al elasticitAtii ofertei in functie de pret (Kew) egal cu 2, atunci una dintre urmétoarele variante este adoviraté: a) sciderea pretului bunului respectiv cu 1% a determinat cresterea cantititii oferite din acel bun cu 2%; b) cresterea pretului bunului respectiv cu 2% a determinat cresterea cantititii oferite din acel bun eu 1%; ©) sciderea pretului bunului respeetiv cu 5% a determinat, scdderea cantitatii oferite din acel bun cu 10%; 4) cregterea pretului bunului respectiv eu 10% a determinat sciderea cantiti{ii oferite din acel bun cu 5%. 2.228. in cazul unui coeficient unitar al elasticitAtii ofertei in functie de pretul unui bun (Kew), una dintre urmitoarele variante este adevirata: a) modificarea procentuald a cantitatii oferite dintr-un bun este jumatate din modificarea procentualA a pretului bunului respectiv; b) modificarea procentuali a cantitatii oferite dintr-un bun este mai redus& decat modificarea procentuala a prefului bunului respectiv; ©) modificarea procentuald a cantitatii oferite dintr-un bun este egal ou modificarea procentuali a pretului bunului respectiv; 4) cantitatea oferitd dintr-un bun nu variazi ca urmare a cresterii pretului bunului respeetiv. 4, Piata. Mecanismul concurential 229.Care din urmitoarele variante esto fals& in legSturd cu protul de echilibru care se formeaza pe o piatd concurentiala a) este pretul la care se realizeaz cel mai mare volum de tranzactii pe piatii; b) este pretul la care cererea gi oferta sunt egale; ©) este pretul la eare cererea de pe o anumita piatd este superioara ofertei de pe acea piati; 4) se poate modifica in urma variagiei factorilor care influenteaz& cererea gi oferta. 2.230. Piata nu reprezinta: 2) spatiul economic in care actioneazd vanzatorii si cumparatoriis b) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor consumatorilor eu cele ale produciitorilor; ©) un ansamblu de mijloace de comunicare intre vanzAtori si cumparatori; 4) doar spatiul anume stabilit de autoritatea public’ pentru vanzarea - cumpararea bunurilor economics. 2.281. in economiile contemporane: a) economia natural nu exista; b) relatiile de pia sunt dominante; ©) exist numai piata factorilor de productie; 4) piata bunurilor de consum serveste autoconsumului. 87