CAPITOLUL 22 ORGANIZAREA ASISTENTEL BALNEO-SANATORIALE, 22.1. ISTORIC Folosirea factorilor curativi naturali de catre om a inceput incd din antichitate. in Grecia si Roma Antica, unde o mare atentie se acorda culturii si sanatatii cor- pulu, in acest scop se practicau pe larg scildatul in mare, baile de soare, mersul fird imbracdminte pe plajele marine, exercitile fizice, masajul, se foloseau si bai publice. Indusii_cunosteau acfiunea favorabila a aerului proaspat ricoros asupra bol- navilor cu frisoane, efectul curatiy al aerului de mare in caz de boli pulmonare. In Iranul / nti se sti o& arborii coniferi curdt& aerul gil fac tim8duitor. Cea mai ampli informatie despre acjiumea curativa a factorilor climatericiasu- pra organismului uman ne-a lasat-o Hipocrate, care fiicea regulat cercetiri meteo- rologice si observari asupra reactiei organismului la actiunea factorilor mediului ambiant. El recomanda pentru tratament bai de aer si soare, iar bolnavilor de tu- ‘berculoza — mediul cu clima calda, exercifii fizice la aer curat. Cele mai vechi mérturi (Secolul bronzului) privind tratamentul cu ape mine- rale sunt ramisifele unor construcfii capitale descoperite in localitatile cu izvoare de ape carbonice din imprejurimile actualei stafiuni balneare elvetiene Sankt-Mo- ritz.Ruinele unor astfel de construc din pericada puterii Imperiului Roman s-au pista si la statiunile balneare contemporane (Baile Herculane si Sangeorz-Bai) in omni. Proprietiile curative ale Bailor Herculane sunt cunoscute din anii 105-106. Legionarii imparatului Traian in timpul campaniilor asupra capitalei Daciei ~ Sar- mizegetusa au construit aici o tabara intariti Media si foloseau apa izvoarelor in scop curativ, numindu-le ,izvoarele minerale sfinte ale lui Hercule”. In timpul do- rinafiei lor asupra Daciei (165 de ani), romanii an construit in Baile Herculane o multime de terme, temple si monumente in cinstea lui Hercule, Esculap, Ghei, dand aprecierea cuvenita proprietitilor tméduitoare ale apelor minerale cu hidrogen sul- furat, ce recuperau puterea $i stindtatea. in Roma Antica erau cunoscute localitati cu ape minerale curative, unde se construiau terme. Terme erau numite baile publice cu aplicarea apelor fierbinti (ca- lidarii), calde (termidarii) $i reci (frigidarii). Existau, de asemenea, bai de aburi, sali de gimnastica. Deo mare popularitate se bucurau termele statiunii balneare Bain (Baia de as- tizi), Acesta era locul preferat de odihna al aristocratiei romane, aici se aflau vilele ce apartineau lui Marius, Pompei, Cezar ete ‘in Grecia Anticd, precum si in Roma se cunosteau proprietajile curative nu rumai ale apelor minerale, dar si ale aerului curat imbibat cu aroma plantelor. bn 555Sina (Avicenna) in .Canonul Medicinei” a descris detaliat rolul factorilor curatvi naturali in fortificarca sinatiji omului. In cartea intéia a ,Canonului” se deserie actiunea curativa a apelor din diferite izvoare la tratarea unor boli: ,.Apele cu con{- nut de cupru, fier, sulf sunt t'maduitoare in bolile articulatilor, rinichilor, gus, astm et Despre izvoarele curative de pe teritoriul republicii noastre aflim din cronici. mesajele domnitorilor sec. XV, in particular din mesajele lui Stefan cel Mare, data- te din anii 1473-1499. Izvorul ,,Chiginau” este menfionat pentru prima data in cartea domnitorilor Ilieg si Stefan al Il-lea de la 17 julie 1436 sub denumirea .Chisindu Albasa”, iar gramota domnitorului $tefan Voievod de la 15 decembrie 1517 povesteste despre baia sub numele ,.Feredeu Albasa”. La sfairsitul see. al XVIIl-lea — ineeputul sec. al XIX-lea F, Shulitzer (1781), A. Nolf (1805) si C. Varnav (1836) indic& prezenta si folosirea apelor minerale in Moldova; F. Sulitzer scrie despre proprietiile curative ale apelor din izvoarele minerale locale fata de cele de peste hotare. Analiza fizico-chimica a unor ape minerale din Moldova istoricd a fost efectu- ati pentru prima data de medicul A. Volf in lagi care a ardtat proprietiile curative si prioritafile lor fata de cele straine. C. Varnav, primul medic-savant moldovean, era de parere c& finutul nostru are multe izvoare minerale, care sunt ascunse in desigurile pidurilor. La sffrgitul secofului al XIX-lea pe teritoriul foldovei de odinioard erau eu- noscute mai mult de 10 izvoare minerai:, de o apreciere deosebitd bucurindu-se .Pantana zanelor”, judetul lanuc Accher~ =, in perioada razboaielor ruso-turce la .zvoarele Strunga, Onitean, Pugoasa, de citre medici au fost organizate dispensare pentru tratamentul celor riniti. In acelasi timp, capati raspéndire tratamentul cu bai de namol pe limanele din apropierea oragului Odessa. Medicul de zemstva C. Calujnita din Acherman a pu- blicat, in 1900, o lucrare din care affam c& populatia Basarabiei folosea din timpuri strvechi nmolul si s&ritura naturala in scopuri curative. ima institutie pentru tratarea cu nmol, nu prea mare, a fost construiti pe malul limanului Sabolatse in satul Budachi (1895). In a. 1921, in localitatea Ser- gheevea se deschide o statiune particulara pentru tratarea cu nmol, iar in a, 1926 pe malul de Nord Est al limanului Sabolatse a inceput si activeze stariunea balne ari ,Akimbad” ‘in Republica Moldova existé o retea dezvoltatd de statiuni balneaclimaterice. Ele au aparut pe masura descoperirii si studierii detaliate a resurselor balneocli- materice naturale de care dispunem (ape minerale, nimoluri curative, conditii cli- imaterice specifice). Stajiunile balneoclimaterice oferd conditii pentru reabilitarea pacientilor cu diverse maladii. 22.2. FACTORI CURATIVI DE BAZA APLICATI IN STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE Statiunile balneoclimaterice asigurd reabilitarea pacientilor in cadrul institu. {iilor pentru bai cu nimol, sectiilor fizioterapeutice (cabinete, aerosaloane, galeri potabile), pe pla si in bazine, 556in functie de factorii curativi utilizati, aceste statiuni se impart in: baineologi- ce, de namol si climaterice. Sanatoriul Sergheevea dispune de mai multi factori naturali curativi, de aceea se numeste balneolitoral de tratament cu nmol; sanatoriul .Nufarul Alb” din or. Cahul si cele ,Codru” din Calirasi se numesc balneoclimaterice. La sanatoriile bal- neoclimaterice factorul natural curativ de bazA il constituie apele minerale,utilizate pentru proceduri externe (bai, duguri, inhalatii) si interne (spAlaturi intestinale).. ‘Tratamentul eu nimol constt in aplicafii de nimol si tampoane La stajiunile climaterice factorii curativi de bazit sunt clima favorabild, de- terminaté de asezare geograficd avantajoasa a localitaqii, inclusiv fata de nivelul mirii, lumina solara, relieful, caracterul vegetatiei si alte particularitafi.. Pe teritoriul Republicii Moldova exista diferite, dupa componenta si proprie- ‘file lor, ape minerale si nimoluri curative, numeroase localitiqi cu clima deosebit de favorabila pentru reabilitarea pacientilor cu anumite afectiuni. ‘Ape minerale se numesc apele naturale a ciror component fizico-chimica (conjinutul de gaze, substanfe minerale si organice dizolvate) posed efect curati. Ele prezinta solutii complexe, in care componentele exist sub forma de ioni, mole- cule nedisociate, particule coloidale, gaze dizolvate. In functie de proprietatile fizico-chimice si caracterul actiunii lor asupra ot- ganismului se disting ape folosite pentru cure externe sau interne. Apele minerale pentru utilizare extern se caracterizeazi printr-un continut inalt de substanfe so- lubile — ape-saruri, care se intrebuinfeaza de asemenea in stare diluatd, sau micro- componente specifice, biologic active. Drept exemplu de ape minerale pentru cure exteme pot servi solufile saline de sulf si clor (grad de mineralizare: M-69-72 g/l) din Cahul, care in practica curativa se utilizeaz& in stare diluaté. Saramura natural a limanului din Sabolatse este o apa minerala ce confine clor, sodiu si magneziu. Apele minerale potabile au un grad de mineralizare nu prea mare, efectul curativ al lor se datoreaz componentei ionice sau prezents componentelor biologic active specifice. Conform gradului de mineralizare si aefiunii curative asupra orga nismului, apele minerale potabile se impart in curative si curative pentru masa. In Moldova, existi urmatoarele tipuri de ape minerale: cu confinut de hidrocar- bonat-sodiu, clorid-sodiu, hidrocarbonat-clorid-sodiu, hidrocarbonat-sulfat-sodiu, sulfat-hidrocarbonat-sodiu-calciu-magneziu. Pentru tratamentul afectiunilor tractului gastrointestinal, ameliorarea metabo- lismului, bolilor de ficat si ale cdilor biliare in sanatoriul .Codru” se foloseste apa hidrocarbonat-sulfat-sodiu, in sanatoriul ,.Nistru” — ape sodiu-clor. Apele minerale sunt utilizate pe larg in hidroterapie, pentru bai, dusuri, ablu- tiuni. Baile pot fi generale si locale. Sub aspectul temperaturii apei ele pot fi reci {sub 20°C), racoritoare (20-33°C), calde (38-39°C), fierbingi (40°C gi mai mult) gi asa-numite bai normale (indiferente) (34-37°C). Dup& componenta chimica exist ‘pe potable minerale, gazoase, aromatce, medkamentoase ee in statiunile balneoclimaterice ale republicii se aplicd pe larg, in calitate de procedura curativa, baile de conifere, salvie, baile carbonice, cu sulf, marine, de jod-brom, terebentina s.a Totalitatea metodelor de tratament, profilaxie gi reabilitare a functiilor deregla- teale organismului cu ajutorul apelor minerale naturale si artificial si al namoluri- lor curative se numeste balneoterapie, 557Reactiile organismului la balneoterapie diferd in funcfie de temperatura, componenta chimicd a apei, concentratia sirurilor minerale, durata procedurilor, frecventa si numarul lor. Concomitent cu baile si scaldatul, in sanatoriile cu profil gastrointestinal se mai practici folosirea interné a apelor minerale. Sulstanfle ga zoase $i chimice din apa mineral au proprietatea de a stimula sau inhiba secretia astricd. rtm pen wna nec pelo mde oe ftom a bl fapt care ofera avantajul aplicarii lui intregul an. Dupa administrarea apei bolnavii fac plimbiri lente, ceea ce favorizeazi o mai bund absorbtie a ape si sporeste efee- tul ei curativ. Hidroterapia in sensul larg al cuvntului prezints utilizarea externa apei po- tabile in scopuri curative, procedurile de bazi find dusul, baia, ablujiunie, fticiue nile, impachetarile umede, scaldatul. Dusul prezint&.o hidroprocedur folosita in scopuri igienice, curative si pro- filactice care consti in actiuinea dozaté a jetului de apa sau a numeroase suvite de apa pe corpul dezgolit. Statiunile balneoclimaterice dispun de sali speciale pentra dus ale stabilimentului hidroterapeutic. Dupa regimul de temperatura dusurile pot reci, ricoroase, calde, fierbinti, precum si de temperaturi variabile (10-25-45°C). Dusurile, de asemenea, pot fi sub forma de ploaie, pulverulente, circulare, asven- dente, Charcot, scotiene. Dusul-masaj este 0 proceduri hidrocurativa, ce are la buzd actiunea combinatd 4 apei si masajului. El se infptuieste in bazine speciale sau in clizi cu capacitatea de 400-600 1. Sciildatut se foloseste in scopuri igienice si curativo-profilactice att in bazine naturale ~ mare, rauri, lacuri, limane, cat 1 in bazine artificiale. ‘Tratamentul cu clima maritima si scdldatul combinat cu baile de soare side ser, care combina actiunea factorilor climaterici, balneologici si hidrotermici este denumit talasoterapie, Bazinele curative sunt destinate pentru efectuarea hidroprocedurilor de trata- ment si clire (gimnastica, inotul dozat, scildatul, extinderea subacvatica). in sanatoriile statiunilor balneoclimaterice Sergheevea, ,.Zolotaia Nia", ~S. Lazo”, in bazine se foloseste ap& de mare incilzita, in sanatoriul ,,Codru” $i ~Nistru” ~ apa minerald, in sanatoriu! .Nuférul Alb” — ndmolul termal curat Namolul curativ este unul dintre cei mai efivien{i factori in qatamentul unui sir de boli, Fiind formatiut oidale organice ~ minerale naturale, ele posedio capacitate termicd inalta si contin substante terapeutice active (struri, gaze, biost- mulatori). In statiunile balneoclimaterice ale Moldovei se utilizeazé preponderent nis molurile cu sulf din Sabolatse (statiunea balneara Sergheevca) si namolurile din Jimanul Kuialni, care sunt transportate la statiunile balneoclimaterice. Pentru efec- tuarea procedurilor cu utilizarea namolurilor curative in sanatorii, precum si last tiunile balneare, se construiese stabilimente de bai cu nmol. Stabilimentul de bai cu ndmol este aledtuit din sali de proceduri cu cabinete speciale unde se aplic& namolul, sli pentru dus, incaperi de productie —,,bucitiria pentru nmol”, incdperea pentru pistrarea ndmolului proaspat, bazine speciale pene tru regenerarea némolului deja folost, inedperi pentru splarea si uscarea panze de con, registratur, sali de asteptare s.a 558Clima este factorul curativ profilactic de baz al statiunilor climaterice. Totali- tatea metodelor de tratament ce utilizeaz actiunea dozatl a factorilor climaterici si climatoprocedurilor speciale asupra organismului se numeste climatoterapie. Meto- dele climatoterapeutice de baz sunt: aeroterapia, helioterapia si talasoterapia. Aeroterapia ceprezinta actiunea dozaté a aerului atmosferie asupra organismu- Jui uman in scopuri curativo-profilactice. Plaja curativi este un anumit sector de pe malul marii, raului, lacului, ame- najat pentru desftgurarea procedurilor curativo-profilactice climaterice gi seildatul sub supravegherea personalului medical. Pentru efectuarea bailor de aer i de soare plajele curative se amenajeazii cu aerosolari, climatopavilioane. Au fost elaborate complexe de proceduti curative aplicate bolnavilor la plaja dupa anumite indic cu folosirea factorilor matii, soarelui si nisipului, proceduri de care pot profita gi ‘oamenii sinatosi, pentru calirea organismutui lor. Elementul de baza al plajei este punctul medical, unde personalul medical acorda asistentS, consulta pacientii cu privire la folosirea corecta a procedurilor curative pe plaj in conditiile naturale pe plaje curative bolnavii si vilegiaturistii pot beneficia de psamoterapie (metoda de iratament cu nisip incalzit in forma de bai generale sau locale). Psamoterapia stimuleaz& procesele oxidative in organism, favorizeazi normalizarea functillor rinichilor, Pentru tratarea afectiunilor sistemului respirator in ultimul timp se foloseste pe larg microclima artificiald, care este creat’ in camere speciale, unde se obtin temperatura, umiditatea si presiunea atmosfericd necesare. Pentru inspirarea in organism a substantelor medicamentoase la sanatorii se utilizeaza inhalatiile. Inhalatia este 0 procedura fizioterapeutica aplicata in sli special amenajate si dotate cu aparaturd pentru inhalatit. O parte component a climatoterapiei este landsaftoterapia, metoda de tra- tament balneoclimateric ce constd in aflarea intr-o localitate cu peisaje frumoase, fapt ce are o actiune benefica asupra organismului. Landsaftoterapia se practic& atat in condifii deschise (pe malul marii, in valea raului cu o priveliste minunata), cit siin conditii inchise (masivele de padure, muntii) ale landgaftului, Metoda contr buie Ia ameliorarea functiei sistemului nervos, crearea dispozitiei bune, imbundti- tirea somnului si pofiei de méncare. La stafiunile balneoclimaterice gi la sanatoriile amplasate separat se formeazA rute speciale de mers dozat —terencure. Terencura este 0 metoda de cultur’ fizic’ medicala, bazata pe urcarile dozate in munfi sau localitifi cu teren accidentat. Terencura fortified rezistenfa la eforturi- le fizice, contribuie la ameliorarea functilorsistemului cardiovascular, organelor de respiratic, poseda actiune favorabil8 asupra sferei neuropsihice, metabolismului etc. Cultura fizied medicala exercita 0 actiune general nespecific’ asupra orga- nismului, favorizind normalizarea functilor sistemelor cardiovascular, respirator tc, precum $i 0 actiune localé ~ prin intermediul unui antrenament special, orien- {at spre stabilirea activititi organelor afectate. Formele principale ale culturiifizice medicale sunt gimnastica matinala, mersul dozat, jocurile pugin mobile, mobile si sportive, exercitile fizice in bazin ete. in tratamentul balneoclimateric complex un loc deosebit i se atribuie masaju- lui. Masajul este actiunea mecanic8, cu ména sau aparatul de masaj, asupra tegu- ‘mentelor si fesuturilor moi subiacente de pe corpul uman. Masajul poate fi general (se maseaz tot corpul) sau local (se maseazii separat abdomenul, spatele, fats, 559.mainile ete.). Exist masaj medical, sportiv, cosmetic, igienic. in functie de starea bolnavului si particularitajile boli, tratamentul balneoclimateric complex prevede, de asemenea, si proceduri fizioterapeutice. In sanatoriile Republicii Moldova (,.Nistru”, ,,Struguras” s.a.) se utilizeaz si un astfel de factor curativ cum sunt strugurii si sucul de struguri. Aceast metoda de tratament poarta numele de ampeloterapie. Ampeloterapia este parte component a dietoterapiei in conditiile tratamentului balneoclimateric. Dietoterapia nu consti- tuic 0 metoda de sine statitoare, desi importanta ei este deosebit de mare in cazul maladiilor gastrointestinale, ale rinichilor, sistemului cardiovascular. Clima tinutului nostru este temperata continentala, cu veri calduroase gi ierni comparativ calde, ceea ce creeazi conditii favorabile pentru helioterapie. Durata iradieri solare pe un an este de 2 060 de ore la nordul si 2 330 de ore la sudul re- publici. Pidurile impreundi cu bazinele de api, raul Nistru si izvoarele curative prezints un mediu favorabil pentru organizarea stafiunilor balneoclimaterice si locurilor de odihnd, mai ales in partea central a republicii denumit& Codri, Particularitaile climaterice naturale ale regiunii |-au determinat pe savantul rus Docuciaev si nu- measciaceste locur, pe care le-a studiat, Elvetie Basarabeans Clima moale, izvoarele cu ape minerale curative, masivele de padure si bazi- nele de apa, prezenta nimolurilor curative, numeroasele livezi si vii, de asemenea, creeazi conditii prielnice pentru organizarea tratamentului balneoclimateric, reabi: litarea pacientilor cu diverse maladii si odihnei in republica. 22.3. ORGANIZAREA ASISTENTEI BALNEOCLIMATERICE, Printre masurile de reabilitare gi cele curativ-profilactice, menite si imbun’- {Gjeased sindtatea si odihna populajiei un loc important il ocupa asistenfa balneo- climatericé, Luand in considerare factorii curativi naturali ai localitatilor, terito- riul Moldovei se imparte in stajiuni balneoclimaterice (Nufirul Alb, Sergheevea, Codru) si zone de odihn& (Ghidighici, Vadul-lui-Voda, Tiraspol, Tighina, Ivancea, Soroca, Camenca, Condrita si Dubasari). Sub nofiunea de statiune balneoctimaterica se subinjelege localitatea care dis- pune de factori curativi naturali (izvoare de ape minerale, namoluri curative, clima favorabili) si de condifiile necesare pentru aplicarea lor in scop curativo-profilac- tic. In aceste localitati functioneazi sanatorii, case, pensionate si tabere de odihnd. Statiunile balneoclimaterice se clasificd dupa caracterul factorilor naturali cu- rativi de baz, care se impart in climaterici, balneologici, de nmol. balneoclimate- rici ete, Pentru functionarea statiunilor balneoclimaterice sunt stabi ite trei zone de ocrotire sanitara, pe teritoriul cArora sunt categorie interzise toate lucririle ce pot impurifica apa, solul, aerul si influenta negativ asupra mediului ambiant si a st sanitare a statiunilor. in scopul utilizarii rafionale a factorilor la flecare statiune balneoclimaterica eexistdinstalati gi construetii speciale (sonde, galerii pentru folosirea apei minerale si potable, biuvete, stabilimente de tratament cu ap mineral, cu nmol, plaje, climatopavilioane etc.), precum i stafiuni curativo-pro- mate, case de odihnd, polictinici balneare etc).Institutia curativ-profilacticd de baz’ a statiunii balneoclimaterice este sanato- rivl, destinat pentru tratarea bolnavilor care sufer8 de anumite boli. Sanatoriile pot fi specializate (pentru reabilitarea bolnavilor cu aceeasi afec- tiune) si cu profil general (cu doua sau mai multe sectii specializate) pentru reabi- litarea bolnavilor cu diverse maladii. In perioada de tranzitie la economia de piaj majoritatea sanatoriilor sunt de profil larg. Specializarea fondului de paturi depinde de nivelul necesitatilor populatiei in asistent® balneoclimaterica. in functie de varsta bolnavilor, deosebim sanatorii pentru maturi, parinti si copii, copii, adolescenti si gravide. Actualmente functioneaza urmatoarele tipuri de sanatorii pentru adult: specializate in reabilitarea pacientilor cu afectiuni cardiovas- culare, gastrointestinale, organelor de respiratie de etiologie netuberculoasd, orga~ nelor aparatului locomotor, tulburarilor de metabolism, unor maladii ale sistemului nervos, rinichilor, calor urinare de caracter nespecific, maladiilor ginecologice, de piele etc. Profilul sanatoriului este determinat de organele administrative superioare in functie de prezenta factorilor curativi sia resurselor acestora. Profilarea sanatorilor ate o mare importanfa in cresterea nivelului de eficacitate a tratamentului curativo- balnear. Pentru copii functioneaza sanatorii de urmatoarele profiluri: tratamentul for- melor active si cronice de tuberculozé, reconvalescenfa dup meningita tubercu- loasa, reabilitarea bolnavilor de reumatism, celor cu consecinte dupa poliomielita, rahitism, deregliri neuropsihice, gastrointestinale, boli de piele ete. Efectul imediat gi la distant& al tratamentului balneoclimateric este asigurat de faptul daca bolnavul a fost indrumat la stafiunea balneoclimateric& sau la sanatoriul de profilul necesar. De aceea medicii curanti au sareina de mare responsabilitate de a stabili just necesitatea, timpul si modul tratamentului, precum gi profilul sa- natoriului necesar fiecdrui pacient. Pentru aceasta, inainte de a trimite bolnavul in sanatoriul respectiy, fiecare medic trebuie si efectueze examenul clinic detaliat al pacientului si toate investigatiile de laborator necesare stabilirii corecte a diag- nosticului, s8 analizeze indicatiile gi contraindicatiile pentru reabilitare in sanato- riul specializat de profilul respectiv. Numai dupa aceasta ise inméneaza pacientului ~Adeverinta pentru primirea biletului de repartizare la sanatoriu” (formularul nr. 070/e), in formular se indica: profilul sanatoriului, tipul tratamentului (sanatorial, deabonament ambulatoriu), anotimpul. La perfectarea acestui document se va tine cont de bolile de baz& si de cele asociate (tipul, forma, faza), starca generala a bolnavului gi particulartatile climei in perioada cénd pacientul se va afla la sana- toriu. In baza acestui certificat sindicatele din ramura in care activeaza bolnavul fi clibereazi un bilet de indreptare la sanatoriu sau un abonament. Pacientul se adre- seazA suplimentar cu acest document la medicul curant, care la rindul siu verific& prescriptiile. La corespunderea lor medicul completeaz ..Fisa balneosanatorial a bolnavului” (formularul nt. 070/e2), care mai apoi este vizatd de catre medic si seful sectici respective. La completarea documentelor menfionate se va fine cont de le si contraindicafile tratamentului balnear” stabilite de Ministerul Sané- {iti al Republicii Moldova. Este inadmisibila trimiterea la institutia balneoclimaterica a bolnavului tn lipsa indicatiilor pentru tratament in sanatoriul in cauz, dar mai ales in prezenta con- 561traindicatilor, acestea punand in pericol sindtatea bolnavului si eficacitatea trata- mentului. Contraindicafile pentru reabilitarea intro stajiune balneoclimateric’ sau sanatoriu sunt stabilite de medicul curant impteundi cu seful secfiei. Persoanelor indrumate la casele si pensionatele de odihna li se clibereaz un certficat privind lipsa contraindicafiilor. Medicul poarti rispundere pentru trimiterea Ia insitutiile halnenclimaterice a bolnavilor care prezintd contraindicatii. Gradul eficacitaii tratamentului depinde in mare parte si de respectarea principiului succesivitafi, de plenitudinea, veridicit tea si oportunitatea informarii reciproce dintre medicii instituiilor medico-sanitare publice si balneoclimaterice. Fiecare bolnav sosit la sanatoriu e obligat s& predea mediculuifiga balneosanatoriala, in care este reflectat& succint evolutia boli, starea sandtafii pacientului si rezultatele investigatiilor efectuate. Aceasti informatie este necesara pentru stabilirea diagnosticului si prescrierea tratamentului sanatorial. in procesul tratamentului medicul balneolog noteaza, la randul su, in fisa bal- neosanatoriali a holnavului urmatonrele date: staren sinftiii ncestuin, rezultatcle examenelor si tratamentului, evolujia bolii. Dupa expirarea termenului de trata ment in fig se indicd rezultatele tratamentului, recomandatile privind tratamentul ulterior si activitatea de munca. La intoarcerea din sanatoriu, pacientul prezinta medicului de familie fisa balneosanatoriala. Toatt informapia necesar§ din fisd este transcrisa in figa de ambulatoriu si utilizaté in continuare in scopul consolidéii rezultatelor obtinute prin tratamentu! balneosanatorial si prevenirii recidivelor gi complicatilor. Regimul sanatorial este baza eficacitajii tratamentului balneosanatorial. El pre- zinta un sistem de reguli si misuri previzute in regulament cu privire la tratament, alimentati si distracfii. Regimul individual de tratament balneosanatorial i odihnd este stabilit de c&tre medicul sanatoriului pentru fiecare bolnav in functie de carac- terul bolii si poate fi schimbat tindnd cont de starea general a sinatatii si dispozitia bolnavului. Exist doua tipuri ale regimului individual: de antrenament activ gi de crufare, cu limitarea procedurilor, solicitirilor fizice si emotionale. Ambele regimuri se uti- lizeaza in conformitate cu particularitatile individuale ale bolnavului si rezultatcle tratamentului. In procesul tratamentului, de regula, se trece de la regimul de crafare la.un regim mai sctiv (de antrenament), In prezent termenul de tratament in sanatoriu este flexibil si se stabileste pott- vit profilului lui: in sanatoriile specializate netuberculoase pentru adulti — este de 21 de zile, iar pentru copii ~ de 18 zile; in sanatoriile tuberculoase ~ de la 1 pana Ja 10 luni. in unele eazuri, comisia medicals speciala a sanatoriului poate prelungi termenul aflérii pacientului in sanatoriu. Cheltuielile suplimentare revin pe searta ‘organizatiei care a trimis bolnavul sau pe seama pacientului. Eficacitatea tratamentului balneosanatorial este evaluati in functie de termenul in care lipsesc acutizarile si complicatile, de fortficarea si gradul de restabilie a ccapacitatii de munca, de starea general a sinataii pacientul Rezultatele tratamentului balneoclimateric se apreciazsi dupa crit rare considerabila, ameliorare, far ameliorare si inrdutiirea santa. La circa 90% din pacientii sanatoriilor din republicd se observa ameliorarea considerabila si amelioratea stat 562Unalt tip de institut curativo-profilactice sunt sanatoriile-preventorii(sanatorii nocturne), destinate pentru efectuarea masurilor profilactice, curative gi de insiné- togite a muncitorilor, functionarilor si studentilor de la intreprinderi, organiza si universititi Pird intreruperea procesului de muncéi si de studii. Ele sunt finan- {ate din contul mijloacelor de asigurare social. Sanatoriile-preventorii deservesc familille muncitorilor 51 functionarilor de la intreprinderile ce au alocat mijloace pentru constructia, amenajarea si intretinerea sanatoriului. Retribuirea personalului ‘medical, lucritorilor blocului de alimentajie, alimentarea pacientilor gi asigurarea cu medicamente se infiptuiese din fondul social. Dirijarea activitaii sanatoriilor- preventorii este realizat de un consiliu de conducere. Activitatea sanatoriului este reglementati de un act normativ special. Constructia sanatoriilor-preventori se efectueazi dupa proiecte, in care se iau in considerare conditiile securitatii muncii in sectia si cabinetele de fizioterapic, regulile generale de securitate. Sanatoriile-preventorii au menirea de a fortifica si- nétatea lucrdtorilor si a contribui la ridicarea capacitatii lor de munca, Concediile sindicale, in acest caz, sunt folosite pentru tratament. Un avantaj al lor este c& bolnavul economiseste timpul necesar pentru aclimatizare si reaclimatizare. In sana. toriile-preventorii se trateaz in primul rnd muncitorii, care lucreaza in conditi arele si nocive pentru sndtate, de asemenea veteranii muncii si de rAzboi (inclusiv cei care au luptat in Afganistan si cei care au participat la lichidarea consecinfelor avariei de la Cernobal) si membrii familiilor lor, donatorii, bolnavii dispensarizati, persoanele, inclusiv studenti, care se imbolndvese freevent sau suferd de afectiuni cronice, copiii muncitorilor, pensionari Pacienfii sunt indrumaji pentru tratament in sanatorii-preventorii de c&tre me- icii unitifilor medico-sanitare sau ai unitatilor medico-sanitare publice teritoriale si ai sanatoriului-preventoriu respectiv. Termenul de tratament in sanatoriul-pre~ ventoriu e de 12, 24 sau 30 de zile calendaristice, Pacientii se alimenteaza aici de 3 ori pe zi conform dietei preserise de medic Randamentul functionarii sanatoriului-preventoriu este calculat de medicii de sci in colahorare cu organele teritoriale ale oceotili sinititi Medicul-ordinator al sanatoriului-preversori trebuie i eunoasc constructia si prineipiile funcfionari aparatelor fizioterapeutice; indicatile $i contraindicajile principale la prescrierea procedurilor; principiile compatibili iccesiunii procedurilor; bazele fizioterapiei, fizioprofilaxiei, terapiei medicamentoase, fitoterapici, dietologiei, homeoterapiei, culturi fizice medicale et. Medicul este obligat: Si prescrie gi si efectueze tratamentul cel mai adecvat. Sa observe la timp semnele initiale ale complicatilor Sa infiptuiascd profilaxia primari si secundara. Si-si perfectioneze permanent cunostingele profesionale si si respecte prin Cipiile eticii si deontologiei medicale. 5. Sa-i familiarizeze pe pacienti cu principiile modului sanatos de viaté Actualmente, rejeaua stafiunilor balneoclimaterice dispune de o baz tehnico- ‘material buna, majoritatea sanatoriilor functioneaza pe tot parcursul anului. Aici lu- ‘reazi cadre calificate care deservese pacienti la nivelul exigentelor contemporane. 36322.4. CARACTERISTICA GENERALA, A SANATORIILOR REPUBLICH MOLDOVA in Republica Moldova functioneaz&_statiuni balncoclimaterice, sanatorii, sa- natorii-preventorii, case si pensionate de odihna, hoteluri. Numarul si capacitatea acestor institutiivariazi. in 1960 a fost efectuata reorganizarea activitiii statiunilor balneoclimaterice din Republica Moldova, cu scopul de a imbunidtati asistenta medical a bolnavilor si vilegiaturistilor. Toate sanatoriile aflate la autogestiune au fost transferate sindicatelor, sana toriile pentru copii si cele pentru tratamentul bolnavilor de tuberculozi au rmas {n subordonarea Ministerului Stnatitii, Acesta realizeaza asigurarea stajiunilor bal- neoclimaterice cu personal medical, utilaj, aparataj, medicamente, ajutor stiinfifi- co-metodic si consultativ, In perspectiva, se preconizeaza largirea refelei de statiuni balneoclimaterice si institutii de odihna, in primul rand, a sanatoriilor specializate in tratamentul mala diilor sistemului cardiovascular, tractului digestiv si aparatului locomotor, deregla- rilor metabolice, ale sistemului nervos si endocrin, rinichilor etc. in scopul sporitit nivelului de asigurare a populatiei cu asistenta balneosanatoriald si al favorizarii odinei familiale, se organizeaza statiuni balneoclimaterice si sanatori in care pie ‘ntii si copiii se pot afta impreuna. ‘Statiunea balneoclimaterica , Nufarul Alb” din or. Cahul este dislocata pe sesul rdului Prut avand in preajma dealuri nu prea inalte si raulefe. Aici iarna este scurtd, calda, cu putind zipada, iar vara lungd si cAlduroasa. Factorul curativ principal al sanatoriului il reprezinti saramura termala de sulf-clor-sodiu cu o concentrafie alta de iod si brom, care este folosita in tratamentul afectiunilor tractului gastro- intestinal, istemului cardiovascular, nervos, aparatului locomotor, bolilor ginecolo- gice side piele. Statiunea balneoclimateriea ,Sergheevea” (balneoclimaterica de litoral si de tratament cu nmol) este dislocata pe teritoriul Ucrainei, in regiunea Odesa. Im- binarea armonioasi a factorilor curativi naturali cu clima de stepa si cea blinds si calda de litoral, soarele sudic in abundenja, .plaja de aur” exceptional dup structura si proprietati. marea si limanele pujin adanci, rezervele inepuizabile de namol de inalti calitate ii conferd statiunii ,Sergheevca” valoare unica. [n aceasta statiune balneoclimaterica functioneaza peste 30 de sanatorii, baze turistice gi case de odihna. in sanatoriile de la ,Sergheevca” se trateaza bolile sistemului nervos, profesionale ale aparatului locomotor, afectiunile ginecologice, alergice, ale orga- nelor respiratorii de origine netuberculoasd. Asocierea factorilor curativi naturali mentionafi cu administrarea intern a ape minerale a oferit posibilitatea de a organiza aici tratamentul afectiunilor tract gastrointestinal. Statiunea balncoclimateric& .Codru” cuprinde teritorile raionului Calarasi, unde exist’ izvoare de ape minerale, utilizate in tratamentul bolilor tractului gastrointestinal, tulburrilor de metabolism, afectiunilor hepatice gi ale cdilor urina- re. Resursele si proprietiile curative ale apelor minerale din aceasta regiune permit organizarea unui sanatoriu de tipul celor din Caucaz. Actualmente aici functioneaza 364.sanatoriul ,Codru” (s. Harjduca, raionul Calérasi), specializat in tratamentul mala- diilor tractului gastrointestinal, unde exista sio sectie pentru reabilitarea bolnavilor care au suportat interventii chirurgicale la stomac, duoden, calle urinare, pentru cei cu diabet zaharat, maladii ale aparatului locomotor si sistemului nervos. Jn Republica Moldova mai functioneaza sanatoriul ,Bucuria” dislocat in or. Vadul-lui-Voda, la 20 km de la Chisinau. in acest sanatoriu sunt create condifii pentru tratarea pacientilor de maladii cardiovasculare, neuroze si reabilitarea bol- navilor dupa infaret miocaric. Pe malul sténg al Nistrului in or. Camenca functioneazA sanatoriul ,.Nistru” care se trateazai bolnavii cu. maladii ale organelor digestive. Bolnavii din republicd se pot trata in doud sanatorii specializate ,Moldova” —unut dislocat in or. Odesa, pentru pacientii cu maladii cardiovascular, ale siste- mului nervos si locomotor, ginecologice si altul in or. Truskavet (Ucraina) pentru reabilitarea bolnavilor cu maladii ale organelor digestive, urologice si deregliri metabolice. Pe malul drept al Nistrului in raionul Dubdsari functioneazd sanato- riul .Struguras”, in care se trateazi bolnavii cu maladii ale organelor digestive, ginecologice,ctilor urinare gi aparatului locomotor. Activitatea statiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor, sanatoriilor-prevento- ti, caselor gi peusionatelor de odilind din Republica Moldova este supravegheatit si dirijata de urmatoarele institutii: Asociatia curati 2 aparatului Guvernului RM, Directia balneosanatoriala Companiei ,Holding”, organizata de Sindicatele RM, M tccfiei sociale, Federatia Najionala a Sindicatelor din Agricultura si Alimentatie ~Agroindsind”, administrajile diverselor institutt de invafimant, intreprinderi si 365