Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Carte Marketing International de Victor Danciu
Carte Marketing International de Victor Danciu
MARKETING INTERNATIONAL
Provocari si tendinte la inceputul mileniului trei
Revizie text: Elena COVRIG
Tehnoredactare computerizata: Nicoleta BOBOCEA
339.1
38(10
0)
.Eco
\
<&#*
V>*
COTA.../Jd-OM
INI/EMTAK......SJJii~..L..LIQ
ISBN 973-709-133-7
Cuprins
Cuvant inainte...............................................................................................................g
Copyright Editura Economica, 2005
Editura Economica
010702, BUCURESTI, sector 1,
Calea Grlvltel nr. 21, etaj VII;
tel.: 231.55,77; 231.55.78; 231.55.79;
telVfax: 212.81.02;
E-mall: edeconedecon.ro;
office @ edeconomica.com;
http: //www.edecon.ro;
www.edeconomica.com
Comenzi la:
Editura
Economica
Distributie
010553, Bucuresti, sector 1,
Calea Dorobantilor nr. 33 A;
teIJfax: 210.73.10; 210.63.07;
http: //www.e-economicshop.com
Tiparii la
Capitolul 1
Sistemul marketingului international...................................................................................11
1.1.1.1. Marketingul international, un fenomen complex si dinamic..............................................11
1.2.1.2. Diversitatea marketingului international.....................................................................17
1.3.1.3. Obiectivele marketingului international....................................................................22
1.4.1.4. Specificul marketingului international........................................................................23
1.5.1.5. Factorii internationalizarii si dezvoltarii marketingului.....................................................27
1.6.1.6. Marketingul international ca sistem..........................................................................34
1.6.1..................................................................................................................1.6
.1. Necesitatea abordarii sistemice a marketingului international.............................................34
1.6.2..................................................................................................................1.6
.2. Cerintele unui sistem de marketing international corespunzator..........................................34
1.6.3.................................................................................................................. 1.6
.3. Continutul sistemului de marketing international............................................................36
1.6.4.................................................................................................................. 1.6
.4. Caracteristicile marketingului international ca sistem.......................................................40
1.6.5..................................................................................................................1.6
.5. Provocari pentru marketingul international la inceputul secolului al XXI-lea.............................42
Capitolul 2
Mediul international: macromediul.....................:................................................................47
2.1.......................................................................................................................... 2.1
. Conceptul de mediu international.....................................................................................47
2.2.......................................................................................................................... 2.2
. Caracteristicile mediului international................................................................................47
2.3..................................................................................................2.3. Structura mediului
international........................................................................................;........................50
2.4.......................................................................................................................... 2.4
. Mediul politic si legal international: continut si tendinte............................................................51
2.4.1.......................................................................................2.4.1. Mediul politic
international...........................................................................................................51
2.4.2................................................................................................................... 2.4
.2. Mediul legal international.......................................................................................55
2.5. Mediul economic international: continut si tendinte.............................................................60
2.5.1................................................................................................................... 2.5
.1. Nivelul si repartitia veniturilor...................................................................................61
2.5.2...................................................................................................................2.5
.2. Marimea si structura bugetelor de consum..................................................................63
2.5.3................................................................................................................... 2.5
.3. Infrastructura economica.......................................................................................63
2.5.4..................................................................................2.5.4. Integrarea economica
regionala...............................................................................'................................64
2.5.5................................................................................................................... 2.5
.5. Mediul monetar financiar........................................................................................66
2.6..........................................................................................................................
2.6. Mediul ecologic: continut si tendinte..............................................................................
67
2.7..........................................................................................................................
2.7. Mediul sociocultural international:
continut si tendinte........................................................................................................
68
2.7.1. 2.7.1. Mediul demografic
68
2.7.2...................................................................................................................
2.7.2. Organizarea sociala.........................................................................................
70
2.7.3...................................................................................................................
2.7.3. Mediul cultural international................................................................................
71
2.9. Mediul tehnologic international: tendinte
si efecte.....................................................................................................................
86
2.8.1..................................................................................................................
2.8.1. Tendintele majore ale mediului
tehnologi: international...............................................................................................
87
2.8.2..................................................................................................................
2.8.2. Efecte ale tendintelor mediului
tehnologic asupra marketingului
international...........................................................................................................
88
Capitolul 3
Micromediul international: piata.........................................................................................
93
Cuvant inainte
Noul mileniu prefigureaza si aduce in atentia tuturor celor
implicati in afaceri internationale noi provocari si tendinte care
solicita solutii inedite in cea mai mare parte. Aceste contexte noi si
in buna masura diferite, dar si continuitatea unor tendinte existente
solicita si stimuleaza gasirea unor abordari specifice care sa le
integreze.
Aceasta lucrare este motivata tocmai de exigentele noi care
stau in fata teoreticienilor si practicienilor din domeniul
marketingului international. Demersul autorului se sprijina pe
experientele existente pe plan international, ca si pe propria
experienta. Rezultatul se regaseste in lucrarea de fata, structurata pe
douasprezece capitole care incearca sa acopere problemele
esentiale si relevante si cele mai interesante aspecte de continut ale
teoriei si practicilor de marketing international.
Sistemul marketingului international reprezinta o abordare
moderna, subsumata necesitatii imbunatatirii eficacitatii intregului
marketing destinat pietelor internationale. Mediul international face
obiectul a doua capitole in care sunt tratate conceptele, continutul,
structura si problemele specifice ale macromediului si ale pietei,
inclusiv prin prisma identificarii clientilor prin segmentare.
Cercetarea de marketing international este axata pe procese si
metode specifice. Capitolele intitulate Selectarea pietelor",
Patrunderea si pozitionarea pe pietele-tinta" se concentreaza
asupra componentei strategice a internationalizarii firmelor. Politica
de marketing international este adusa in atentia cititorului pe cele
patru componente ale mixului de marketing clasic, respectiv
produs, pret, distributie si comunicare-promovare. Ultimul capitol
reprezinta o sinteza a activitatilor de marketing international,
realizata prin planificare si materializata in problematica pregatirii,
elaborarii si executarii planurilor de marketing international.
Prin modul de tratare se incearca orientarea problematicii pe
axa provocari - tendinte - solutii in domeniul marketingului
international. Caracteristicile principale si sugestive ale lucrarii sunt
sistematizarea, caracterul analitic si sintetic, gradul mare de
cuprindere si functionalitatea pronuntata. Fiecare capitol este astfel
structurat si elaborat incat sa contina elementele specifice de
continut solicitate de titlu, specificul si de locul sau in economia
lucrarii. Aspectele teoretice sunt completate cu exemplificari,
azuistica si modele numerice, acolo unde este necesar. Toate
acestea sunt
Capitolul 6
Patrunderea pe pietele externe tinta.............................................................................
6.1. 6.1. Continutul complex al patrunderii pe pietele-tinta..........................................
9.6.1.
egii
de
pret
in
.IC
functi
e de
,113
.114
.115
3.5.2. 3.5.2. Conditiile segmentarii pietei...................................................................................
3.5.3. 3.5.3. Procesul segmentarii pietei internationale..............................................................
3.5.4. 3.5.4. Gruparea pietelor....................................................................................................
Capitolul 4
Cercetarea de marketing international.......................................................................................................119
4.1. 4.1. Fundamentele cercetarii de marketing international.....................................................................119
4.2. 4.2. Aria si continutul cercetarii de marketing international..................................................................123
4.3. 4.3. Procesul cercetarii de marketing international..............................................................................125
4.4. 4.4. Surse de Informatii pentru cercetarea de marketing international................................................128
4.4.1. 4.4.1. Surse secundare de informatii..........................................................................................128
4.4.2. 4.4.2. Surse primare de informatii...............................................................................................131
4.5. Studierea pietei internationale.............................................................................................................133
4.5.1. 4.5.1. Studierea dimensiunilor si structurii pietelor....................................................................133
4.5.2. 4.5.2. Studierea dinamicii pietelor..............................................................................................137
4.5.3.Analiza culturala a pietelor..................................................................................................'........139
4.6. Studierea comportamentului de cumparare.........................................................................................141
4.6.1. Studierea comportamentului de cumparare al consumatorilor individuali..................................141
4.6.1.1. 4.6.1.1. Factorii care influenteaza comportamentul de cumparare................................141
4.6.1.2. 4.6.1.2. Procesul decizional de cumparare.....................................................................142
4.6.1.3. 4.6.1.3. Modelarea comportamentului consumatorilor...................................................145
4.6.2. 4.6.2. Studierea comportamentului cumparatorilor organizationali...........................................146
4.6.3. 4.6.3. Studierea comportamentului cumparatorilor guvernamentali..........................................150
4.7. 4.7. Probleme ce pot fi intalnite in cercetarea de marketing international...........................................152
4.8. 4.8. Sistemul echivalentelor in cercetarea de marketing international................................................155
Capitolul 5
15
9
159
5.1. 5.1. Motivatiile si organizarea selectarii pietelor-tinta............................................................................oo
5.2. 5.2. Criterii pentru selectarea pietelor-tinta.........................................................................................160
5.3.
5.4.
5.5.
5.6.
5.3.
5.4.
5.5.
5.6.
9.6.1.
Strat
strate
gia
de
mark
eting
intern
ation
al a
firmei
9.6.2.
9.6.2.
Strat
egii
de
pret
in
functi
e de
ciclul
de
viata
al
produ
selor
251 251 251 255 255 .258 261 263 265 267 270 270 273 274
2002, p. 2);
... consta in gasirea si satisfacerea nevoilor clientilor globali mai bine decat concurenta si coordonarea
activitatilor de marketing in functie de constrangerile mediului global (Terpstra, 1994, p.4);
... este un proces care vizeaza optimizarea resurselor si axarea obiectivelor unei firme in
concordanja cu oportunitati.'e unei piete globale (Keegan, 1989. p. 783)._______________________|
13
1
Sistemul marketingului
international
1.1. Marketingul international, un fenomen complex si
dinamic
Firmele implicate in afaceri pe piata internationala si cele care
doresc sa se internationalizeze se confrunta cu probleme tot mai
serioase si de o complexitate mereu crescanda in toate
componentele activitatii lor. O mare parte din aceste provocari si
probleme este consecinta schimbarilor inregistrate pe pietele
internationale care preseaza tot mai puternic asupra intereselor
firmelor. Pe fondul acestor presiuni exercitate in mod permanent si
cu intensitate progresiva, au sporit preocuparile pentru gasirea de
noi concepte, politici si modalitati care sa ofere celor interesati de
pietele externe cai de invingere a acestor probleme si pentru a-si
asigura o prezenta activa si competitiva, de succes pe pietele
internationale. Plasat in sfera conceptelor si practicilor
manageriale, marketingul international se dovedeste un real sprijin
pentru gasirea solutiilor adecvate la provocarile si riscurile cu care
se confrunta intreprinzatorii internationali intr-o lume in
permanenta schimbare.
Marketingul, mai ales cel international, este considerat o stiinta
tanara, daca avem in vedere ca termenul marketing" a fost utilizat
pentru prima data intre 1906 si 1911 in Statele Unite ale Americii.
Aparitia sa s-a incadrat in evolutia sensibila a culturilor manageriale
la inceputul secolului XX, gratie raspandirii progresive a economiei
de piata (Croue, 1993, p. 17). Ca activitate practica, marketingul a
aparut cu mult inainte ca acesta sa fie recunoscut utilizand un
termen special. Majoritatea autorilor sunt de acord ca originile
marketingului urca pana la inceputul secolului al XVII-lea, legate
de practicile caselor comerciale japoneze, numite sogoshosha".
Abia in secolul al XlX-lea se poale vorbi despre activitati de
marketing in Vest, dupa cum apreciaza Kotler (1980, p. 7).
Originile marketingului international pot fi identificate spre
sfarsitul secolului al XVII-lea, in opinia Iui Croue (1993, p. I), care
nominalizeaza lucrarea francezului Jacques Savary, intitulata Le
Sursa: V. Danciu (2001), p. 34. Figura 1.1. Reflectarea filosofiilor de marketing asupra
marketingului international
17
Crearea si furnizarea de
valoare
Realizarea obiectivelor
firmei pentru piata
internationala
Valoare primita
Filosofia de marketing
international
Denumirea marketingului
Obiectivele si responsabilitatile
managementului marketingului
international
Managementul marketingului
Mari
exportatori
experimentati
Filosofia globala
marketingului de export
Ordinea
prioritatilor
putine piete)
Marketing global, in variantele: -
Exportatori
experimentati
Firme partial
interesate
Mici
exportatori
Firme
exportatoare
Comunicate
Finantare
Informatii asupra
Comunicare
practicilor
comerciale
Comunicare
Efort de vanzare
Obtinerea de
informatii de piata
experimentati
Efort de vanzare
Obtinerea de
Produsul
informatiifizic
ele
piata
Comunicare
Elort de vanzare
Obtinerea de
informatii de
piata
Efort de vanza'e
Obtinerea de
informatii de
piata
Avize tehnice
Informatii asupra
practicilor
comerciale
Obtinerea
informatii
piata
de
de
Obtinerea de
informatii de
piata
Informatii
asupra
pracl!cilor
comercial
e
Efort de vanzare
Obtinerea de
informatii de piata
Informatii
asupra
practicilor
comercia'e
Manipularea
documentatiei
referitoare la
exoort
Informatii
asupra
practicilor
comerciale
21
22
MARKETING NTE -NATIONAL. Provocari si tendinte la inceputul mileniului trei
23
J^U^ak'.uli international
Marketing de
export (extern)
Extinderea politicii
Conceperea unei
Conceperea unei
comerciale interne in politici de marketing
politici de marketing
strainatate
adaptate pietelor-tinta
Vizarea segmentului
de piata dominant
Pozitionare
Politica de
produs
Fara
Politica de
distribu|ie
Politica de
comunicare
Marketing global
Standardizarea
adaptata
-----------l--'- I--------------------[
Segmentare
Politica de pret
Marketing
international
Produse identice cu
cele pentru piata
interna
Pretul de export
Fara retea de
distributie proprie,
intermediari
Identificarea de
segmente distincte
Diferentiata
Produse adaptate in
functie de piete
Strategii de pret
diferite in functie de
piete
Canale directe
(proprii) si canale
indirecle (cu
intermediari)
Identificarea
segmentelor
transnationale
Identica (globala
Adaptarea politicii de
marketing in functie de
diferentele
sociocuilurale ale pietei
Identificarea grupului
omogen de clienti
Partal identica
Produs standardizat
global
Adaptari
neesentiale
(nume,
simplificarea
produsului)
Coridoare de pret. Pret Adaptarea pretului in
relativ global Fn cadrul functie de structura
unei orientari
pielei globale
Politica de distributie
Utilizarea
canalelor
coordonata global.
existente pe pieteleRetea de distributie
tinta
proprie.
Adaptarea axei
comunicare - produs
Crearea de marci
noi.
Adaptarea marcilor
existente
24
25
26
27
Cunostinte asupra
tarilor/regiunilor (PEEST)
D2
Infrastructura
Acces pe piata
Drept contractual (sisteme Standarde referitoare la produse de
drept)
Canale de distributie
Cerinte ecologice
Cunostinte despre
tranzactiile
internationale
Adaptarea produsului sl a
publicitatii
Valute
D3
28
<=c>
31
1.4.
Globalizarea concurentei
Omogenizarea cererii
Segmente de piata
transnationale (globale)
Clienti globali activi Marci
transferabile Cultura
globala Publicitate
globala
Interdependente
competitive accentuate
intre tari Concurenta
globala Portofolii globale
Standardizarea marketingului
(marketing global)
1
Standardizarea strategiilor
Standardizarea programelor (mixurilor)
1
Standardizarea proceselor
Globalizarea sectoarelor
1
Economii de scala 1
Avantaje globale de cost 1
Oferta standardizata Curba
invatarii/experienta globala
Globalizarea firmelor
Produse standardizate Marci
globale Publicitate globala
Planificare standardizata
33
34
Firma/Tara de origine
DaimlerChrysler (Germania'SUA)
Philip Morris (SUA) ' Coca-Cola
(SUA)
Produse
McDonald's (SUA)
Volkswagen (Germania)
Pozitionare
Nestle (Elvetia)
Unilever (Marea Brilanie/Olanda)
Harley-Davidson (SUA)_________
Ambalaj
Comercializare (distributie)
Servicii
Aprovizionare
Publicitate
Gillette (SUA)
Kodak (SUA)
Fuji (Japonia)
Benetton (Italia) Adidas
(Germania)
Caterpillar (SUA)
Ikea (Suedia
----------------------------->__________________________________________.____________________________________________________________________
ni <
a. -. 3 "S p >12.-o K- _ SJ a. ' g
"" o Si." f? o P- c
a,
x
EL S P T3
3 rt
gs8
c? o
S pi
'sSilfifiiSgiB!
re rt 2 v;
-l 5 2| -3.3,2
I'
8 2.
B1 -3 e- s- t o
-; CP u. ra
II
<i f$ 2 2
s
I "2: B5 3 8 t.
6)
OQ
p3
E 2.
1 to
PI
S2. re
2. iH
2- B OT
II
al 8- 3 * 3 f <
-- .Q": a o 2.S-n
^og&^iiaj
<p -p o 5?
IIIII
II=11
rp
*B o
-silfi
?
CP
O.
fli.li
?r.
- - S* 2 3
55 2 < 2 o
5o
3g
B S g. 9 = - i- 3 "2.
Q. O.
3- 3P
T3 O o3
.- w a g
# i a o. g1
CD
re
.*&fr?*Slrae
-III!
ll^l^S.sg.^is
a. B.
B JS. 55 -
01
re
CP
CP VI J~ P<
oCJ-fi
? 2.
oo
3
CTQ
o era
r r 3
1 g. = 53 = , 5 :
BP
33
"5U
"S
a S o ,
<P CP P
0_ 3 X
3-1 r s^2 n
-: ffi R P
2 f
g to g-{g o re re
- 1 -. . .cro
B.re32.3re2;-3^>'-<
v> P- o re
-. N "O Pi
P C -S
CP _.
PI M
o ti-
S- 2
3. 50 g re 3 g
3 -S cr B. < MI
L
(Ti -
o re o. cu
re
2 m o H- >-h n c ~> X, 3 E? 2
O ff n o -
lr
3 o. o.
Q "O Oi
-* 5
-1
li?
o 2"
^_ n> o PI io<
p P B _ M Si'
P
O "2
"^
CP B"
CP
uK."-2 c
g-S-3 3
' I
5->g5g
2 E. e -3. 3 o g
& J ? I f -'< = ^
11 g 131 >i
f*l
J- S P V,
p - g" tt 8 " S 2
"'
5.S*
- B: 3
CP
o a
S "'
3 <=
PI
O CP CP
CC
O P
Filosofia de marketing international. Obiectivele firmei pentru piata internationala. Competentele. Dimensiunile si resursele firmei. Cultura firmei.
Cp
"
'
'
\ Politica produsului
33
~ D,___"1 2 B
monitorizarea valorii !
externe si a
macromediului
international
EA
Strategii
(H
w
W
C5 O
B- < _ p m
p o B
Identificarea
si
-. CP
intelegerea valorii
. C
t-t o
solicitate de clientii
3*
^lanuri, programe si
j Planuri, programe si
Planuri, programe
organizare
! organizare
si organizare
! Decizii referitoare la
! produse
; Realizarea ofertei de
i bunuri si/sau servicii
! Stabilirea pretului
Publicitate
Relatii publice
Vanzare personala
Marci
Targuri si expozitii
"
pietele-tinta
fe
'
! Crearea valorii
! pentru clientii de pe
! pietele-tinta
internationale
Programe de
produs
Programe de pret
Programe de
comunicare/pro-
movare
:
_______________________w
'
Comunicarea valorii
propuse clientilor de
pe pietele-tinta
j Furnizarea valorii
! acceptate de clientii
! de pe pietele-tinta
c_ w
Sursa: Autorul, inspirat dupa McDonald
si Wihon (2002).
O CP
r.
! Canale de distributie
! Promovarea
; vanzarilor
! Logistica
! Servicii
fi
.* B* ^
^
planurilor si
! organizare
j Modificarea pretului
h!
!
Selectarea valorii
pentru clientii de pe
Ti. fi o
livrare si service
>
o W
foi**
clienti Identificarea
intelegerea valorii
Controlul
! Planuri, programe si
'
1
Identificarea
Selectarea valorilor
ovalorilor
hi'
S pietelor-tinta care pot
pietelor-tinta
Intelegerea valorii
fi satisfacute de firma
solicitate de clienti
Definirea beneficiilor
Identificarea si
obtenabile de catre
-"
! Politica de distributie,
Pozitionarea pe
pietele-tinta
rg
1
extern e-tinta
SS|
E
1 !
^'
Politica de
comunicare si
promovare
PI c
1------------------------------------^
Monitorizarea
valorii
^A
-a
,9
BH
38
Valoarea
furnizata
Se compara valoarea
creata si propusa
clientilor cu cea
furnizata
Valoarea primita de
firma
Corespondenta valoni
create, comunicate si
Se compara valoarea
primita de firma in
raport cu obiectivele
stabilite
jfurnizate cu cea
planificata
Produs furnizat contra
plan
contra plan
40
MARKETING INTERNATIONAL. Provocari fi tendinte la inceputul mileniului trei
41
<?i,t,mul mami/wului international
->j
rzn_____r-|
Partener
Promotor
Suporter
Client spontan
Client ocazional
Client potential
4
5
-^Z^tmpke/inxK/i international
Referinte bibliografice
Bradley Frank
Cateora Philip
Croue Charles
Czinkota Michael
Ronkainen llkka
Danclu
Victor
Danciu
Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Gilligan
Colin
Wilson Richard
(UK),London,1995
International Marketing, Richard Irwin, Inc., Homewood, 1993
Marketing International, De BoeckWesmael S.A., 1993
International Marketing, seventh edition, Thomson Sout-Western, Ohio, 2004
Marketing strategic competitiv. 0 abordare Internationala, Editura
Economica, Bucuresti, 2004
Marketing international. Studii, analize, planuri, cazuri, teste, Editura
Independenta Economica, Pitesti, 2004
Marketing international. De la traditional la global, Editura Economica,
Bucuresti, 2001
Marketing international, Editura Economica, Bucuresti, 1998
Strategic Marketing Planning, Butterworth-Heinemann, Oxford (UK), 2003
46
Hunerberg
Reinhard
Keegan J. Warren
Mediul international:
macromediul
Schlegelmilch Bodo
Stottinger Barbara
Kotler Philip
Armstrong Gary
Saunders John
Wong Veronlca
Mc Oonald Malcolm
Wilson Hugh
Vale Norman
TofflerA.
The New Marketing. Transforming the corporate Mure, ButterworthHeinemann, Oxford (UK), 2002
Global Marketing in Emerging Economies... Myth or Reatity? IM Global
Conference, May 1995
Puterea in miscare, Editura Antet, Bucuresti, 1995
multictnic.
Acestea
se
inmultesc si
se amplifica
daca
este
vorba despre
mai
multe
tari.
Diferentele
intalnite
la
nivel national
se
pot
accentua
si
apar
48
MAgjgSTINgjNTTi^
este ideal pentru firmele cu activitati internationale, dar este tot mai
rar intalnit in economia mondiala contemporana;
mediu instabil, caracterizat de modificari frecvente in si intre
majoritatea componentelor sale, cu fluctuatii de amploare variabila si
greu de prevazut. Acesta este tipul de mediu cu care se confrunta in
perioada actuala si in viitor majoritatea sectoarelor economice si
extraeconomice din numeroase tari ale lumii. Un ase-
4
9
^.Amlinttrnational-.macnn'tdiui
'8
Gradul de complexitate
Ridicat (Complex)
Complex+*stabil s incertitudine medie
sa
Complex + Instabil =
incertitudine ridicata
Numarul elementelor mediului este
mare si ele sunt diferite Elementele
componente se schimba des si
imprevizibil
1
Mediul economic
I National
International
National
Supranational
International
Mediul ecologic
National
International
Mediul
international al firmei
implicate in afaceri pe
pietele externe are
/TTIstructura formata
din micromediu sau
mediul apropiat si
respectiv macromediu
sau mediul indepartat,
structura prezentata in
figura 2.3.
pietele
= macromediile =
micromediile
Sursa: Autorul.
Mediul sociocultural
Legenda:
Pi, PZ, P3 =
Mi, Ma,Mj:
mi, m2, rm
National
International
Micromediul international
i Prosperitate nalionala i
Prestigiu national
Securitate nationala
i
Fortele si climatul politic al|
pietei externe
Riscul politic
Mediul politic
international
5
3
A 1fli;.,linternational: macromediul
II
PSM
| Dezinveslire fortata 1
Confiscare
> Neaplicabilitatea regimului Cumparatori si furnizori
nationalisti
national
Amenintari si impiedicarea
activitatilor din partea unor
grupuri ostile
Constrangeri financiare
provenite din afara autoritatilor
Limite impuse asupra
exporturilor sau importurilor
ii
Restricjipenlru accesul la
piete/e financiara, a fortei de
munca si a materiilor prime
Controlul preturilor sau
activitatilor
Restrictii valutare
Exigente privind valoarea
adaugata si performantele
la export
55
^^/5WBflfiM** matrmdwl
Firmele au doua posibilitati fundamentale in ceea ce priveste
atitudinea si relatiile cu fortele politice (V. Danciu, 2001, p. 57):
sa considere ca fortele politice nu pot fi influentate de ele,
chiar ca
urmare a exporturilor facute in acest sens, si sa se
adapteze
conditiilor impuse de aceste forte; sa influenteze
evenimentele politice materializate in legi, hotarari,
ordonante, decizii, prin promovarea de proiecte de acte
normative,
propuneri, discutii si participarea activa la elaborarea
politicilor
economice internationale.
2.4.2. Mediul legal international
Mediul legal este format din reglementari, grupuri de
presiune si organisme guvernamentale cu atributii de
reglementare care, prin actiunile si efectele lor, sprijina sau
exercita constrangeri asupra organizatiilor, firmelor si persoanelor
Legislatia
supranationaia
cu interese de marketing.
Sisteme de drept
in spatiile integrate
Legislatia nationala
Case law .
Code law i
Teocratic law
Legislatia internationala
Contractuala, concurenta,
pentru protectia
consumatorului, ecologica
Reglementari referitoare la
marketing
________________________
. Tratate bilaterale
Conventii internationale
Acorduri internationale pe
produse
56
57
tari
Marci
1.SUA
2, Germania
3. Canada
China
Thailanda
Coreea de Sud
Drepturi de autor
8,1 8,6 7,7
9,
0
8,
6
2,
4
2,
4
6,
2
6,
7
2,9
4,8
4,8
^r,r,ulMirna\'Kat'nacromiiml________________________________59
stabilesc tratamentul reciproc in materie pe care si-1 acorda partile,
cu alte cuvinte, stabilesc cadrul general sau sectorial al relatiilor
dintre ele.
Tratatele multilaterale imbraca forma unor conventii
internationale, a acordurilor internationale pe produse sau a unor
acorduri cum este cel care sta la baza Organizatiei Mondiale a
Comertului.
Conventiile internationale joaca un rol cu implicatii importante
asupra marketingului in domeniul protejarii drepturilor de
proprietate intelectuala. Eforturile in domeniul protejarii
brevetelor se regasesc in Conventia pentru Protectia Proprietatii
Intelectuale. in Europa, exista doua aranjamente cu privire la
brevete. Tratatul pentru cooperare in domeniul brevetelor faciliteaza
utilizarea brevetelor in tarile membre. Conventia europeana asupra
brevetclor stabileste un sistem regional, permitand ca un brevet
aprobat sa aiba aceleasi efecte ca un brevet national in fiecare tara
unde se foloseste, devenind astfel un
brevet european.
Marcile sunt protejate de Conventia pentru Protejarea
Proprietatii Intelectuale (Paris) si Aranjamentul privind inregistrarea
internationala a marcilor (Madrid). Conventia de la Paris acorda
protectie firmelor care isi inregistreaza marcile intr-o tara membra,
sase luni pentru a le inregistra in alte tari membre. Aranjamentul de
la Madrid permite ca inregistrarea marcii intr-o singura tara sa fie
considerata inregistrare si in celelalte tari membre, contra
cost.
cacao, ulei de masline, cauciuc natural, cositor. Ele s-au dovedit mai
avantajoase pentru exportatori decat pentru importatori si sunt
adesea incalcate sau ignorate. in cadrul OPEC exista, de asemenea,
un mecanism de reglare a pietei petrolului prin intermediul cotelor
de productie a titeiului.
4. Danemarca
5. Suedia
6. SUA
7. Japonia
8. Finlanda
9. Olanda
10, Austria
Venituri
43.080
38.760
37.570
34,170
33,680
4. Slovacia
5. Polonia
6. Tarile baltice
7. Bulgaria
8. Romania
33.370
33.330
61
PIB, VN
Clase de venituri
Standard de viata
Bugetele de consum
Infrastructura economica
Infrastructura pentru transporturi
Infrastructura pentru comunicatii
Infrastructura comerciala si de
marketing Infrastructura financiara
Mediul monetar-financiar
Situatia monedei nationale
Inflatia
Taxe si impozite
Datoria
externa
Balanta de plati
Sursa: Autorul.
Figura 2.8. Mediul economic international
USD/Ioc.
59.260
' 50.120
45.420
Tara
1. Slovenia
2, R. Ceha
3. Ungaria
USD/Ioc.
15.530
9.650
9.150
6.610
5.960
5.540
2.990
2.970
(2.160 in 2003)
"62
Zona geografica
(anul
2004J_
Economii in tranzitie
Europa Centola si de
Est Amer.ca Latina
Orientjl Mijlociu Aliica
ds Nord Asia/Australia
America de Nord
Alimente,
bauturi, tutun
40
32
26
26
22
17
10
Tara
(2000)
SUA
Japonia
Canada
Singapore
Australia
Thailanda
China
India
Nigeria
Indonezia
Romania
Alimente,
bauturi, tutun
intretinere
locuinta
Sanatate
8.2
12,1
14,1
14,
5
15,
14,7
20,8
212
(5,8
17,9
31,4
38,1
53,0
56,0
60,1
6,7
5,7
6,7
3.7
11,5 3,5
.8 3,7
6,1
5,3
4,4
3,8
1.9
Educatie
11,5
10,7
10.6
10.7
13,4
7.0
11.4
3.5
4,7
43,4
Indonezia I 60,1_________L2_----------^-
..,;;
65
Medial international: macromediul
68
Organizarea sociala
\.
/
/
Mediul
\I
sociocultural 1
Elemente operationale
Mediul cultural
\internationay
Analiza socioculturala
Modificarea culturii
Dezvoltarea si
culturii
Sursa: Autorul
Limba
Religia
Valori si atitudini
Obiceiuri
Estetica
Educatia
Figura 2.10. Mediul sociocultural international
69
im^L^Zll ^
,
din tabelul *
2.4.
organizare sociala existente in lume
oamenii
sunt cele
Tabelul 2.4. Tipuri de
Organizare bazata
pe inrudire
familia
tribul
organizare sociala
Organizare pe clase
sociale
clase sociale
caste
Grupuri de asociatii profesionale, religioase,
etnice
Grupuri bazate pe varsta
Grupuri si asociatii
*.
Cultura este unica. Unitatea oricarei culturi este data
de faptul ca nu se aseamana cu altele, fie deloc, fie partial.
Cultura este multidimensionala, caracteristica data de
numeroasele componente ale culturi, care se afla in permanente
relatii de interdependenta, creand sisteme de valori culturale.
Valorile culturale car formeaza sistemele pot fi valori universale,
valabile in toate culturile sau valori specifice, proprii fiecarei
culturi. Elementele universale, ca modele de comportament
existente in toate culturile, sunt numeroase, printre ele numaranduse dansul, arta decorativa, comertul, ritualurile religioase, scara
varstelor, superstitiile, etica, timpul pentru masa, casatoria. Valorile
culturale universale se pot afla la baza standardizarii unor elemente
ale marketingului pentru piata internationala cum sunt strategiile,
produsele, comunicarea, planurile. Valorile culturale general
valabile sunt doar premisa avansarii unor solutii globale. Modul de
exprimare si constructiile culturale concrete sunt diferite in spatiu.
Muzica, un element universal ce poate fi utilizat in deciziile de
marketing permite realizarea de clipuri si mesaje publicitare pe
muzica, oriunde in lume. intrucat stilurile muzicale se deosebesc si
sunt agreate in mod variat pe planeta, ele trebuie folosite in relatie
directa cu acceptarea fiecaruia de catre piata. Ritmurile latino sunt
mai potrivite pentru America Latina, rock-ul este traditional
Americii de Nord si asa mai departe.
Valorile culturale specifice se regasesc in diferitele traditii,
mituri, legende, obiceiuri culinare, folclor, perceptia timpului. Ele
sunt valoroase pentru marketing in masura in care influenta lor
determina adaptarile necesare la particularitatile culturale ale
fiecarei piete. Trebuie subliniat insa un fenomen ce ar putea
influenta modul traditional de actiune al valorilor culturale asupra
solutiilor de marketing international. in masura in care valori
specifice devin universale (cum este cazul limbii engleze), iar
valori universale pot fi exprimate in mod specific (in arta, muzica
etc), aceste fenomene trebuie sa se regaseasca in practicile de
marketing, deoarece apare noi oportunitati.
Cultura este integratoare. Cultura asigura comunicarea
intre toti actorii sociali care sunt membrii culturii si perenitatea
actiunilor lor. Universalitatea valorilor culturale faciliteaza
extinderea gradului de integrare a membrilor mai multor culturi
intr-un context international.
Cultura este invatata si nu transmisa pe cale biologica.
Mostenirea culturala joaca un rol important, decisiv in unele
privinte, asupra evolutiei indivizilor, organizatiilor si a pietelor.
73
j^SjSwgjfoagjS
macromidiul
Fiecare individ sau organizatie se bazeaza pe valorile culturii sale,
asimileaza noi cunostinte si valori culturale, obtinand astfel sistemul
sau de valori culturale. Potrivit acestui sistem de valori, inradacinate
in membrii fiecarei culturi, acestia dau automat un anumit
Scazuta
Ridicata
Rata inalta si instabila a
schimbarii
Variabilitatea culturala
in
interiorul
culturilor
Complexitatea culturala
intre culturi
Ostilitatea culturala
Eterogenitatea culturala
Complexa/informala
Intoleranta/dusmanoasa
Eterogena
Interdependenta^
Independenta
Interdependentele culturale
interaepenaenteiecunuidie | ^------------------------
...-.
...
74
bani.
Tratative
rapide
Liniar, lotul
se face deodata.
SUA, Europa de Nord,
i'tociu
Germania
Surse: Kcegan si colaboratorii (2002), p. 100; Olensen (2001), p. 162.
Elementele culturii
Concepte
Limba
Religia
Valori si atitudini
Obiceiuri
Estetica
Educatia
Elemente operative
Dezvoltarea si protejarea
culturii
Analiza culturii
Modificarea culturii
Atitudinea etnocentrica
Atitudinea sincretica I
Atitudinea sintetica Atitudinea
oportunista
Sursa: Amorul.
Spania
Relatiile sociale au mare importanta
Mesele sunt foarte importante
Fast-food-ul este putin agreat
Constiinta ecologica slaba
Munca si timpul liber formeaza o singura unitate
(Munca este hobby-ul meu)
SUA
Cultura fast-food
Concentrare asupra lucrurilor comode si
placute ale vietii
Orientare spre viitor, putin conservatoare
Orientarea spre servicii, putere mare a
consumatorilor
WorK hard, play hard"
(moto)
Bel gia
Numeroase influente etnice, religioase
Orientare internationala
Piata cu putine bariere la intrare
^p^^Zk^acromediHl
Limba, ca element indispensabil al fiecarei culturi,
reflecta natura si valorile acesteia, fiind o oglinda fidela a
culturii respective. Cunoasterea limbii inseamna cunoasterea
culturii din care ea face parte. Ca mijloc de comunicare, limba
faciliteaza contactele si intelegerea oamenilor de marketing cu
liderii politici, clientii, angajatii, furnizorii, intermediarii de pe
pietele externe si, totodata, obtinerea de informatii utile
deciziilor de marketing.
Analiza situatiei limbii pe diverse piete arata ca exista
cazuri cand o limba este comuna mai multor tari (engleza,
franceza), dupa cum exista cazuri in care apar diferente
lingvistice accentuate in aceeasi tara (Canada, Belgia,
Elvetia). In tari multinationale sau chiar foste colonii, sunt
utilizate o limba oficiala si mai multe limbi locale.
Daca exista o singura limba utilizata in mai multe tari,
cea vorbita permite sesizarea deosebirilor culturale. SUA,
Irlanda, Marea Britanie utilizeaza aceeasi limba, dar vorbesc
mai multe dialecte", asa cum se intampla si in cazul culturilor
de limba spaniola. in Marea Britanie, cuvantul pentru camion
este lorry, in timp ce in SUA se spune truck. La fel se
intampla in cazul benzinei [petrol, respectiv gasoline), al
biscuitilor (biscuits si cookies).
Problemele referitoare la limba pot aparea pentru firme din
cauza diversitatii, nuantarii si numarului lor extrem de ridicat
existent pe glob. Tendinta puternica pentru utilizarea limbilor de
circulatie internationala simplifica oarecum obstacolele
potentiale, dar nu le elimina. in plus, societatile care angajeaza
personal local in cadrul structurilor organizatorice de pe diverse
piete pot beneficia de oamenii unei a treia culturi", deoarece
acestia se familiarizeaza cu punctele de reper ale culturii firmei
si devin o punte de legatura intre culturile celor doua piete.
Dificultati pot fi intampinate si datorita specificului cultural
local si varietatii lingvistice, care sunt indicatori ai unor
tipuri de variante culturale.
Firmele trebuie sa nu uite ca limba reprezinta un factor
critic pentru succes si ca ea poate fi cheia pentru intelegerea
culturilor pietelor-tinta si
comunicarea eficienta.
Religia, ca un comportament mental care da nastere
unor manifestari externe, poate contribui la a intelege de ce se
comporta clientii intr-un anumit
fel.
78
^^^
Hinduismul este o religie etnica, aparuta pe la 1500 i.H.
Hinduismul modern este o combinatie de vechi filosofii si
obiceiuri, credinte animiste, legende si, mai recent, influente
crestine. Fiind o religie etnica, hinduismul este intalnit in India si
caracterizat prin sistemul castelor, familia largita (baradari),
venerarea vacilor si Nirvana.
Budismul este derivat din hinduism si dateaza de la circa 600 i.H. El
reprezinta, intr-o anumita masura, reformarea hinduismului, deoarece
declara
ca budistii nu mai au restrictii de casta, desi nu aboleste castele.
Prezent mai
ales in Asia de Sud si de Est, pana in Japonia, si cu mici societati in
Europa si
America, budismul, ca si hinduismul, are drept scop final Nirvana,
care
reprezinta renuntarea la toate dorintele si eliberarea finala de orice
suferinta.
Asemenea idealuri raspandite in societate pot considera lipsite de
etica scopuri
\fiMul'international: maenmed'ml
79
JSO_________
82
P- 47).
2001,
in 1M
^^^Stjg*
i
unt
7?
"
r
"'
H translatoare ale unoiconfer i vatri orofi"
Ca
<le
^^ ^ ^^
menttne pe termen lung. Credintf m !? f ^ Care au tend,'n*a de a *e
Printre valorile care se pSeazaTi
' C1"S'e' rcHgie Se numara
perpetuarii unor valori cultural no,fit i , ff^ '3 alta- Pe fo"duf 'or,
piese de rezistenta TTj "ce2 ' ""^ C3,"e ^,a *"
" Acestea dln urma, impreuna cu celelalte
S
urjiul international: macromtdiul________________
^__________________________________85
^^-T-^^II^
sunt mult prea diferite pentru a putea fi adaptate modelului cultural japonez, multe firme
americane si europene se orienteaza spre strategia modificarii culturale ' planificate. Aceasta
varianta se bazeaza pe incercarea de a face pe consumatorii japonezi sa accepte mesagerii
altor culturi, adresandu-se clientilor occidentalizati". Produsele si marcile occidentale trebuie
sa aiba o imagine fara_cysyr_s.i^a(i(ati_cel putin egale cu_ceJeJoca_le._ Reputatia tarii de
origine joaca un"7ol importanFm acceptarea produselor provenite din alte culturi. Faptul ca
automobilele Mercedez-Benz sau Rolls-Royce sau produsele Coca-Cola si McDonald's au
succes in Japonia se explica si prin efortul constant al companiilor in cauza orientat spre
modificarea modelelor de consum autohtone, care sunt puternic dependente de cultura.
Sursa: V. Danciu, Marketingul si cultura pietelor, Revista de Comert" nr. 7/2001. pp. 5-6
90
Vanzare electronica
_Vanzare personala clasica
Ob|inerea numelor clientilor poten|iali din
baza de dale proprie, referinte de la fosti
clienti, targuri internationale sau prin
telefon
Abordarea
preliminara
Abordarea
propriu-zisa
Identificarea
nevoilor
Prezentarea
ofertei
Tratarea si
solutionarea
obiectiilor
Realizarea
angajamentulu
i
i Activitati post-
91
'-^^^M^ndmmmtdiiil
Referinte bibliografice
Bradley Frank
Czinkota Michael,
Ronkainen llkka
2004
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
92
Danciu Victor,
Grigorescu Adriana
Danciu Victor
Danciu Victor
Deval Philip
Gilligan Colin,
Wilson Rlchard
Jeannet Jean Pierre,
Hennessey H. David
Hollensen Swed
Keegan Warren,
Schlegelmilch Bodo,
Stotlinger Barbara
3
Micromediul international:
piata
Kotler Philip,
Armstrong Gary,
Saunders John,
Wong Veronica
Meffert Heribert
Roche Michael
(editor)
Concurenti
Locali
Internationali
Intermediari
Clienti Internationali
i Autohtoni i
Straini
.
FIRMA
jnr
' Nationali i
Internationali i
De pe pieteletinta
i Consumatori
individuali i
Cumparatori
organizationali
i Cumparatori
guvernamentali
Public ~"v<'
Autohton
)-""
De pe pietele-tinta^/
Legenda:
Relatii
___^. Influente
-*^r
Surse: V. Danciu (2001), p. 63; V. Danciu (2001b), p. 59; Kotler (1999).
Figura 3.1. Structura micromediului international
95
J/iw#w^*
Prestatorii de servicii, intalniti intr-o mare varietate, in functie de
genul de servicii prestate: agentii si institutii de cercetare a pietei si de
marketing care pot efectua studii la comanda, furniza informatii de
piata, organisme guvernamentale sau neguvernamentale, nationale sau
ale unor organizatii internationale, care pot oferi informatii diverse si
contacte; banci comerciale si institutii, societati de transport si
expeditie si de asigurari, agentiile publicitare, agentiile de media
planning si PR. Concurentii reprezinta componenta micromediului
prezenta pe orice piata externa. De aceea, orice firma angrenata in
operatiuni internationale va avea de infruntat concurenti diferiti ca
numar, forta si dimensiuni. Tipurile de concurenta cu care o firma se
poate confrunta pe pietele exteme-tinta sunt
urmatoarele:
in functie de raporturile concurentiale date de numarul,
marimea si pozitia concurentilor: monopol, cand un singur
concurent domina piata; oligopol, cand un numar mic de
ofertanti are putere deplina, ingreunand sau blocand intrarea
altor Firme pe piata; concurenta monopolista, daca exista
concurenti numerosi, cu oferte diferentiate si pozitii
modeste, ceea ce inseamna putine obstacole in calea
firmelor ce doresc sa intre pe piata; concurenta perfecta,
data de un numar nelimitat de concurenti, nici unul
ndetinand avantaje in raport cu ceilalti, avand oferta
omogena si produse de acelasi fel (grau, pesmet) si care nu
ridica nici un obstacol la intrarea pe piata
respectiva; * dupa gradul de substituire a produselor: concurenta
intre marci, care are caracter direct la nivel de produs, intre produse
de marca cu caracteristici similare si din aceeasi clasa de preturi;
concurenta la nivelul ramurii (sectorului), cum ar fi la
nivelul industriei, agriculturii, asigurarilor, transporturilor,
comertului, caz in care ea arc loc intre firme care ofera acelasi
produs sau servicii din aceeasi clasa de pret; concurenta generica, la
nivelul intregii piete, existenta intre toate firmele, indiferent de
sector si care urmaresc sa atraga veniturile consumatorilor,
Publicul. Firma se afla mereu in atentia a numeroase institutii,
asociatii, organizatii, grupuri de interese si persoane care formeaza
publicul sau.
in cadrul micromediului international se regasesc diferite
categorii de public, care sunt prezentate grafic in figura 3.2.
Actionarii
Bancile
Institutiile
Asigurarile
Fiscul
FIRMA
Mass-media
Administratia
Legislativ
ul
Opinia publica
a!;rmei(PEF)
Piata poler.:'a'.a
alirmei(P BF)
IQg
103
-g^^5^^!
104
105
y^^^Hti.
Piata nationala
Piata internationala
Accesul la
informatii al
beneficiarului
al cercetari/or pe ieren
Direct
Prin inlermediul unor institutii
specializate (institutii de cercetare,
sondaje)
Relativ limitat si usor de identificat
Numar de clienti
De la scazuta la mare
Eterogenitatea
pietei
Orientarea
strategica pentru
inlrare pe piata
Riscul
Mari
Bariere la inlrare
Imensitatea
concurentei
_________________________________________________________________________________________
12Z.
conc
eperi
i
strate
giilor
de
mark
eting
care
rama
n
apan
ajul
mana
geme
ntulu
i
centr
al,
din
tara
de
origi
ne
sau
regio
nal,
in
cazu
l
firm
elor
glob
ale.
ietel
e
inte
grat
e
com
plet
imp
lica
prez
enta
pe plan
local
atat in
domeniul
marketin
gului, cat
si al
productie
i.
Asemene
a piete
au o
importan
ta
______________________________________________109
110
Vanzatori
1
------
.1 H
Clienti
Produse de inlocuire
_______.------------------------------1
Nou-inlra|i
Presiuni ale noilor concurenti care
incearca sa inlre pe piaja
Rivalitalea
existenta pe
piata
Modificarile si presiunile
ofertantilor
Tendintele si presiunile
clientilor
Schimbari ale
reglementarilor
Efectele deciziilor referitoare la piata. Acestea
depind de modul in care sunt rezolvate problemele
specifice aprovizionarii, patrunderii pe si retragerii de pe
pietele octerne tinta.
Efectele referitoare la sursele de aprovizionare a
pietelor-tinta. Managerii va trebui sa ia decizii cu privire la
sursele de aprovi-zionare in sensul precizarii localizarii
acestora, numarului si importantei, cantitatilor necesare.
Toate aceste trei aspecte sunt importante prin prisma
efectelor avute asupra facultatilor de productie existente si
necesitatii unora noi, eventual.
Efectele cu privire la patrunderea pe piejele-tinta.
Decizia de a intra pe o piata noua sau de extindere ori de
restrangere a activitatii pe pietele existente poate influenta
structura activitatilor firmei. Strategia internationala si
cheltuielile firmei trebuie modificate cu siguranta in multe
privinte. Formele de patrundere folosite vor indica si
strategiile de productie, comercializare si marketing, ca si
investitiile necesare.
Efectele administrative se regasesc mai ales asupra
cheltuielilor administrative curente, influentand proiectele
de bugete operative. Decizia de a adauga o noua piata
portofoliului firmei sau extinderea activitatii pe o piata
existenta pot afecta operatiunea pe alte piete externe ale
acesteia.
3.5. identificarea clientilor internationali
prin segmentarea pietelor
3.5.1 Necesitatea si beneficiile segmentarii pietelor
internationale
Marea diversitate a pietelor internationale si natura produselor
si posibilitatile variate ale firmelor le obliga pe acestea din urma sa
identifice cat mai exact grupurile de clienti si pietele ce vor fi
abordate.
Deoarece firmele nu pot aborda pietele in general, ele incearca
sa le fragmenteze in parti distincte, numite segmente, care pot fi
prelucrate si satisfacute mai usor. Acest procedeu de impartire a
pietelor in grupuri mici, caracterizate de nevoi similare (Gilligan si
Wilson 2003, p. 399), care pot solicita anumite produse sau mixuri
de marketing (Kotler, 1999, p. 440), poarta numele de segmentare.
Segmentarea pietelor sprijina firmele in cel putin trei zone. In
primul rand, ea ajuta firmele sa-si concentreze eforturile asupra
grupelor de clienti sau pietelor pe care doreste sa le satisfaca,
113
I%
probleme
trebuie rezolvate in cazul gruparii multi cri teri ale sunt:
" identificarea crileriilcr relevante;
Gruparea pietelor dupa nivelul de dezvoltare. Acest nivel
alegerea numarului optim de criterii si
poate fj caracterizat cu ajutorul unor indicatori economici (PIB/loc,
utilizarea criteriilor alese.
PNB/loc.) sau agregati (indicele dezvoltarii umane, IDU). Utilizand
nivelul de dezvoltare, pot fi obtinute urmatoarele grupuri de
piete/tari: tari dezvoltate; tari nou industrializate; tari emergente, in
tranzitie; tarile cel mai putin dezvoltate.
Gruparea pietelor dupa regimul politic. Acest tip de
grupare utilizeaza natura si caracteristicile modelului politic al
pietelor, in functie de care se deosebesc:
tari democratice: stabilitate politica, transparenta,
alternativa democratica la guvernare;
tari incerte: zone politice clare, insotite de arii si perioade
de insta
bilitate;
tari dominate de dictaturi militare, personale sau
religioase;
tari instabile: focare permanente de instabilitate ca urmare
a luptelor
pentru putere.
Gruparea pietelor dupa similaritatile culturale. Modelele
culturale
caracteristice mai multor tari permit deosebirea dintre:
tari-culturi cu un context ridicai: sau complex:
Japonia, China si alte tari asiatice;
tari-culturi cu un context moderat: tarile din sudul
Europei (Franta", Italia, Spania, Portugalia, Grecia);
tari-culturi cu un context scazut sau simplu: SUA,
Germania, Elvetia, tarile nordice.
Gruparea pietelor dupa criterii geografice. Acest tip de
grupare urmareste tarile limitrofe care impreuna pot forma piete
regionale (Magreb, tarile nordice, Orientul Mijlociu) sau grupuri
mari de tari care formeaza continentele.
Gruparea pietelor dupa gradul de integrare are in vedere
identificarea principalelor zone integrate. In flinctie de nivelul
progresiv de integrare, exista:
zone de liber-schimb: NAFTA,
CEFTA;
" uniuni vamale: AELS;
piete comune: MERCOSUR, Piata Comuna a Amcricii
Latine, Piata Comuna Araba;
uniuni economice: UE.
Gruparea multicriteriala ierarhica. In acest caz, se incearca
obtinerea unor piete ca rezultat al folosirii concomitente a unui set
de
criterii
relevante, in general dintre cele prezentate anterior. Principalele
117
care
fiT^fal
intirnal
ioMk
pty.
D
aca
aces
te
trei
ceri
nte
si
etap
e
sunt
inde
plin
ite
Fierbinte
Slabile
Ufelitic 2,
Economic
3. 3. Ecologic
s. Bariere de inlare
4. 4.
Tari dezvoltate
Ecologice
Moderata
Rece
Instabile
Relativ stabile
Tari mediu dezvoltate
Semiecoloojce_____________
Fond omogen, culturi secundare
Relativ putine
Omogene
Foarte putine
Mare
Cultural
6 Distanta geoculturala
"exemple
Redusa
Relativ redusa
Australia,
Canada, Noua
Zeelanda
Tari africane,
islamice, Irak,
Afganistan
: ;
^ P * -'A
Strategic Market Management, fifth edition, John Wiley & Sons, Inc., New York,
1998
Referintlbibliografice
Aaker Davld
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Gilligan Colin,
W/Ison Richard
Haedrlch Giinther,
Tomczak Torsten,
Kaetzke Philomela
Jeannet Jean Pierre,
Hennessey David
Jobber David
Kotler Philip,
Armstrong Gary,
Saunders John,
Wong Veronica Levit
Theodore Porter
Mlchael
Thompson Arthur,
Jr., Strlckland J.J.m,
Toyne Brlan,
Walters P.G.P.
4
Cercetarea de marketing
international
4.1. Fundamentele cercetarii de marketing international
I_______________________________
J2Q __________MARKETING INTERNATIONAL. Provocari ti tindinte la hapuluimiUmuiuT^;
si acest fapt isi pune amprenta asupra multor aspecte ale cercetarii
de marketing international.
Sursele
particularitatilor
cercetarii
de
marketing
international se regasesc in complexitatea mediului international,
in problematica referitoare la concurenta pe pietele internationale
si in problemele de infrastructura, asa cum
_____________________121
121
Executare
Datele, metodologia si
organizarea sunt echivalente,
in principiu
tari sau institutii internationale
Culegerea datelor: investitii financiare, de timp
mai mari
Necesitatea asigurarii echivalentelor diferitelor
aspecte ale cercetarii
Cercetarea de marketing
national
intelegerea unui singur
context cultural, a unui singur
mediu
Cercetarea unor segmente de
piata nationale
Surse si metode Surse interne, date
comparabile
Informatii primare, in cea mai
mare masura
Re^rcl2l!llerna]ioj}a]
Angajati
permanenti
IS^^^
a> o; -f
Dale si
informatii
Relevante
pentru
marketing
interne
Clienti
Consumatori
Cerere-ofera
Concurenta
Produs
Practici de marketing
Sursa: Autorul,
Figura 4. J. Aria si continutul cercetarii de marketing
international
Cercetarea pietei are in vedere fie piata internationala a
produsului, fie pietele externe tinta.
Obiectul cercetarii il pot forma dimensiunile, structura ti
dinamica pietei, cererea prin prisma consumatorilor si a
consumului, oferta ca rezultat al productiei locale si importului si
aspecte calitative. Concurenta care este prezenta pe orice piata
obliga cercetatorii sa descopere si sa investigheze structura si
intensitatea concurentei pe piata, avantajele si dezavantajele
Cgtsttana jtmarketin^inttrnatitutal
------------------,
Surse interne
MEDIUL
INTERNATIONAL
Identificarea si selectarea
surselor de informatii
Culegerea informatiilor
Prelucrarea informatiilor
MEDIUL
INTERNATIONAL
Interpretarea informatiilor
3L
Prezentarea rezultatelor
EXTERN
Analiza informatiilor
. Surse externe
Culegerea
informatiilor
secundare
Statistici nationale si
internationale Cataloage, pliante,
brosuri, materiale publicitare '
Ziare, periodice, carti Rapoarte,
analize si studii
Culegerea
informatiilor
primare
Observare -
Anchete,
sondaje
Personala
Mecanica
Electronica
Prin corespondenta Prin
telefon, tax Personale
i Prin Internet
FgcusjM
Experimente
Simulari
In laborator i Pe
teren
Smulare analogica
Simulare numerica i
Simulare hibrida
irHernat
hnal
128
MARKETING INTERNATIONAL. Provocari si tendinte !a hapului mikni^^
Guvernamentale
Organizatii
internationale
wvw.InfausjwL
www.oecd.org
jSjaisteon^CjliajlIia^^
www.worldbank.org
"Categoria'
"A^uif^iatiitoelslalii^
Yearbook.Yearbookol
lnternatipiia^StaUstics)
Comisia Europeana ]
Eurostal)_
Eleclrcnicjmbassy
StaiisTicTaieTJri^
www.jetro.go.jp
www.eui.com
www.esomar.
I
I
organizatiile
internationale si ale Uniunii
Europene
publica
numeroase informatii de
piata;
editurile, bibliotecile au un potential informational ridicat
sub forma ghidurilor, revistelor, cartilor si a altor suporturi
infonnationale. O lista selectiva a principalelor surse
institutionale este inclusa in tabelul nr. 4.3.
Sursele documentare sunt indispensabile pentru a obtine
rezultate bune si credibile.
Bancile de date, inclusiv in varianta electronica, par sa ofere
cele mai multe date si informatii utile. Datele asupra potentialului
pietei, analize pe tari, informatii referitoare si produse, studii de
piata si credite se numara printre domeniile sugestive acoperite de
bancile de date.
Circa 3.000 de banci electronice de date sunt deschise
accesului on-line, Printre ele se numara banci de date ce apartin
EUROSTAT, CRONOS pentru serii cronologice de date, REGIO
pentru date referitoare la regiunile statelor membre ale UE, TED
(Trend Electronic Daily), infiintata de Banca Europeana pentru
Investitii, NIKKEI Electronic (Japonia).
Internetul capata o importanta in crestere si ca sursa de
informatii, permitand accesul la o gama extrem de variata.
Rapoartele si studiile publicate de firmele mari recunoscute
pe plan international sunt utile mai ales in domeniile si sectoarele
in care acestea activeaza.
Statisticile comerciale publicate de tari si de diverse
organizatii internationale si regionale sunt cele mai detaliate, mai
actualizate si mai complete si acopera numeroase zone ale
necesitatilor de date pentru marketing.
Exemplu
de_sursg_
Statistici comerciale nationale Statistici
financiare si de piata, concepte teoretice, metode si exemple.
Exemplificari ale celor mai sugestive surse
Camere de Comert si ambasade_
Populatie____________________
Caracteristici geografice______________
DEPARTAMENTUL
rum IOTECA
Anchela prin
Ancheta
Ancheta prin
Evita chelluielile de
Metoda costisitoare
Costuri rezonabile,
Economicitate
Cost scazut pe
Inflexibila,
Influenta
operatorului de
interviu
Influenta
f|
Flexibilitate
Variabila, in lunctie
Foarte flexibila,
Operatorul poate
Influenta intre
132
133
-Q^Z^di'markilinx international
Nu = numarul importatorilor
teoretici; Iit = importul mediu
pe client.
, dl marketing faurnationat
Volum
cumulat
in care:
Vc = numarul consumatorilor/utilizatorilor efectivi,
exprimat sub
forma volumului unui produs aflat in consum/utilizare;
Ne = numarul consumatorilor/utilizatorilor potentiali.
PIB sau VN pe locuitor sunt indicatori folositi in mod uzual,
ei fiind usor de identificat in statisticile internationale, in
cazul anumitor produse. Paritatea puterii de cumparare
arata cat se poate achizitiona in realitate cu ajutorul
PIB/locuitor. O analiza efectuata (Keegan si colaboratorii,
2002, p. 55) pentru primele zece tari dupa PIB/locuitor
arata ca puterea de cumparare a acestuia este mai mica
decat valoarea sa nominala, in toate cazurile.
Consumul sau importul pot fi utilizate in cadrul unei
proceduri in doua etape:
- calcularea potentialului relativ, Preli, ca raport intre
consumul/im
portul, Cj, al fiecarei piete (tara, grup de tari, zona
geografica)
si
consumul/importul total (mondial, continental), C,,
astfel:
^=^100;
- evaluarea potentialului absolut al pietei i, P^, astfel:
pp.pc
in care:
P,p = potentialul total prognozat (mondial, continental al
pietei i).
Saturatia pietei se bazeaza pe ideea ca intre potential si
saturatie exista un raport de la intreg la parte. Cu cat
gradul de saturatie a pietei este mai mic, cu atat mai mare
136
kilograme
(2.000.000 x 6).
B. Cresterea intensiva consta in sporirea intensitatii consumului
ca
urmare a maririi achizitiilor medii efectuate de clientii firmei. in
exemplul
nostru, se mizeaza pe sporirea achizitiei cu doua kg, ceea ce ar avea
drept
rezultat marirea pietei cu 16 milioane de kilograme (8.000.000 x 2).
ea de marketing timrnapviut,
ajutora?^?"'
* ""**"* ''" *"#* d <*>
dclermi a
" * Ar AD
Se
in care:
C si AC = cererea (C) si modificarea cererii
(AC); P si AP = pretul (P) si modificarea
pretului (AP).
Coeficientul de elasticitate fata de pret arata cu cate procente
se modifica cererea, la un procent de variatie a pretului.
Corespunzator valorilor coeficientului de elasticitate, cererea
pentru un produs poate fi:
- cerere cu elasticitate unitara (Ep = -1), ceea ce
inseamna ca ea se modifica in aceeasi proportie cu pretul,
dar in sens invers (scade pretul creste cererea si invers);
- cerere elastica, atunci cand cererea creste intr-o
proportie mai mare decat se reduce pretul (Ep > -1);
- - cerere inelastica sau rigida, cand reducerii cu un
procent a pretului ii corespunde o crestere proportional
mai redusa a cererii (Ep < -1).
Coeficientul de elasticitate in raport cu venitul (Ev) arata cu
cate procente se modifica cererea la un procent de variatie () a
venitului consumatorului.
Indicatorii avansati au rolul de a prefigura schimbarile
pietei, dintre acestia putand fi utilizati (Aaker, 1998, p.
82):
- - tendintele demografice: numarul nasterilor este un
indicator avansat al cererii pentru articole destinate
copiilor sau educatiei; numarul persoanelor peste 65 de
ani este un indicator al cererii pentru servicii destinate
persoanelor de varsta a treia (servicii specifice de
marketing, turistice, medicale, recuperare etc);
- - vanzarile unor produse pivot (calculatoare si
imprimante sau automobile, de exemplu) ofera indicii
pentru cererea de produse complementare (piese,
consumabile si servicii specifice);
- - diferentele regionale (Keegan si colaboratorii, 2002,
p. 222; V. Danciu, 1998, p. 175): evolutia unor
indicatori pe piata analizata va urma-o pe cea dintr-o
tara mai avansata; evolutia televiziunii in Marea
Britanie si Germania a urmat - cu un decalaj in timp
-modelul de dezvoltare a TV din SUA.
Metode de cercetare directa: anchetele, sondajele,
experimentele si scenariile pot fi utilizate pentru
surprinderea modificarilor in cadrul unor piete, mai ales
-Q^^a^~marketing intm:<::-ital______________________......................
________________________________________________139
140
143
Influentele
exercitate de diversele
componente
ale
grupelor de factori din
figura
4.5
sunt
identificate in figura
3. Mixurile de marketing)
ale ofertantilor
4.6.
Produse
Preturi
Promovare
Distributie
Personal
Prezenta
Evaluarea alternativelor. Aceata etapa reprezinta o analiza a posibilitatii de cumparare, adica a ofertelor existente pe piata. Acestea
depind de doua categorii de factori: amploarea si calitatea
informatiilor si modul in care sunt ele folosite de individ pentru ca in combinatie cu caracteristicile personale - acesta sa emita judecati
de valoare. Aceste judecati de valoare sunt rezultatul unei analize
constiente si rationale si au ca obiect ofertele diverse existente pe
piata si despre care consumatorul are cunostinta. Produsele sunt
comparate prin prisma atributelor, a importantei pentru consumator
si a imaginii marcii cu ajutorul unor proceduri de evaluare bazate
pe criterii. Prin evaluare, consumatorul stabileste acele produse sau
servicii - oferte in general - care corespund asteptarilor si
posibilitatilor sale. El retine ofertele care sunt avute in vedere
pentru decizia finala. Cumparatorul poate sa ierarhizeze ofertele
(produsele sau serviciile) evaluate dupa criteriile sale in vederea
luarii deciziei de cumparare. Asemenea criterii pot fi:
atributele produselor (continut, fiabilitate, performante tehnice,
design, ambalaj, culoare), reputatia marcii, pret, accesibilitate,
disponibilitate, tara de origine.
Persoana care doreste sa cumpere un calculator ar putea dori
un model de buzunar, alta un PC din ultima generatie, cu o marca
recunoscuta, in timp ce a treia nu are preferinte pentru
dimensiuni si caracteristici sau marca.
In cazul calculatoarelor, preferintele s-ar putea indrepta spre
Compaq, IBM, Hewlett-Packard, Apple.
In cazul marcilor, fiecare consumator are o anumita imagine
asupra fiecareia, in functie de informatiile, cunostintele de care
dispune, pe de o parte, si de modul in care percepe el marca.
Marcile germane sunt percepute ca fiind fiabile, rezistente si de
calitate buna. Mc Donald's si Coca-Cola sunt considerate ca
reprezentand stilul de viata american.
Decizia de cumparare. Aceasta reprezinta actul achizitionarii
propriu-zise, dupa ce cumparatorul informat si-a stabilit o ordine
a preferintelor sale. El isi poate manifesta mai intai intentia de
cumparare si, daca nu apar alte influente, se decide sa cumpere.
Intentia de cumparare este rezultatul analizei introspective a
consumatorului care tine seama de venitul sau, pretul marfii,
calitatea acesteia, marca si avantajele asteptate de la produs. Daca
intervin factori pe care cumparatorul nu-i accepta, acesta fie nu
cumpara, fie isi modifica sau amana decizia de cumparare. Daca
marca aleasa este prea scumpa sau nu este disponibila,
cumparatorul poate decide sa amane achizitia computerului sau sa
renunte.
Comportamentul dupa cumparare. Comportamentul dupa
cumparare depinde de gradul de satisfactie sau insatisfactie oferit
de bunul sau serviciul achizitionat. La randul sau, satisfactia
I-'4___________MARKETING INTERNATIONAL. Provocari fi tendinte ia inceputul mileniuluiirtj
Influente socioculturale
Mixurile de marketing
Influente situationale
Cutia neagra"
a cumparatorului
Profilul
psihologic
Procesul
decizional
Deciziile cumparatorului
Decizii privind produsul
Decizii privind marca
Decizii privind vanzatorul
Decizia privind cantitatea
Timpul alocat cumpararii
Sumele alocate cumpararii
se$
Sursa: Adaptare dupa Kotler (1999). p. 342; Gilligan si Wihon (2003), p. 224. Figura 4.8.
Modelul comportamentului cumparatorului
146
MARKETINi '!^gRiJ^ONAL.Prew^>-/^,A/,A^ft/^,-^r
4.6.2. Studierea mportamentului cumparatorilor
organizatio.iali
Tipologia cumparatorilor organizationali. Cumparatorii
industriali sunt firme care achizitioneaza bunuri sau servicii de pe
piata internationala, pentru utilizare productiva. Exista trei tipuri
principale de asemenea cumparatori pe piata internationala a
marfurilor cu utilizare industriala:
producatorii primari de echipament, care cumpara
produse sj servicii din strainatate pentru a le incorpora in
produse care, la randul lor, sunt vandute pe pietele
industriale si pe cele ale cumparatorilor finali;
utilizatorii care, pe piata industriala, sunt firme
cumparatoare de produse si uneori de servicii pentru a le
folosi in fabricarea altor produse si servicii ce sunt
vandute pe piata internationala industriala sau a bunurilor
de consum sau pe amandoua; exemple de utilizatori sunt
societatile producatoare sau prestatoare de servicii
(reparatii s.a.) din diverse tari care importa masini de
gaurit, de frezat, de modelat, strunguri etc. pe care le
folosesc in procesul de productie;
distribuitorii industriali, care sunt mai degraba
intermediari; ei importa de la producatori sau de la alti
distribuitori si apoi le vand nemodificate producatorilor
primari sau utilizatorilor si, mai rar, altor distribuitori.
Cumparatorii institutionali formeaza grupul care include pe
cei care nu mai au calitatea de cumparatori industriali (desi pot
achizitiona produse industriale), nici pe aceea de cumparatori
guvernamentali directi. Asemenea cumparatori sunt gradinitele,
scolile, spitalele, municipalitatile, universitatile, bisericile,
fundatiile nonprofit si alte asemenea institutii care achizitioneaza
pentru consum colectiv. Consumatorii institutionali pot fi publici
sau privati. Din punctul de vedere al managerului de marketing,
diferenta nu consta, in primul rand, in faptul ca institutia este
publica sau privata, ci in modul in care aceasta achizitioneaza
produsele si serviciile. In general, institutiile private autonome au
un proces rapid, descentralizat, de cumparare.
Clasele de cumparare. in functie de noutatea cumpararii,
achizitiile organizationale sunt incluse in trei clase de cumparare
(D. Wilson, 1998, pp. 22-23), si anume: cumparare noua,
cumparare modificata, cumparare nemodificata.
Cumpararea noua este forma cea mai complexa a achizitiei
organizationale si se refera la cumpararea pentru prima data a unui
bun sau serviciu. Acest tip de cumparare solicita o pregatire ampla
si minutioasa, bazata pe informatii si parcurgerea tuturor fazelor
procesului de achizitie.
Pretul
Dorinta de adaptare
Comportamentul
conllictual sau
cooperativ
_________________ _...........................
dl marketing international
______
'"^
152
154
de marketing international
157
francezi,
ei
avand nevoie de frigidere mai mici,
Echivalenta temporala. Cercetarea in doua sau mai multe tari
poate fi efectuata in mod simultan, secvential sau
independent. Diferenta in timp a unor aspecte ale cercetarii
poate conduce la erori temporale. Nici cercetarea simultana nu
elimina intotdeauna erorile temporale din cauza factorilor
sezonieri, culturali, economici sau politici a caror masurare
poate sa nu fie echivalenta. in plus, un produs poate sa nu fie
in acelasi timp in aceeasi faza a ciclului de viata pe toate
pietele studiate, chiar simultan.
Referinte bibliografice
AakerH.DavId
Bradley Frank
Czinkota Michael,
Ronkainen llkka
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Strategic Market Management, fifth edition, John Wiley S Sons, Inc., New vork,
1998
International Marketing Strategy, second edition, Prentice Hali Ltd. (UK),
1995
International Marketing, Thomson, South-Western, Ohio, 2004
Marketing intemafionatpentru produse industriale, CODECS, Bucuresti, 1998
Marketing international De ta traditbnal la global, Editura Economica, Bucuresti,
2001
Marketing, Editura Economica, Bucuresti, 2001b
Strategii moderne de marketing, Editura Independenta Economica, Pitesti,
2005
Marketing strategic competitiv. O abordare internationala, Editura Economica,
Bucuresti, 2004
Marketing international, Editura Economica, Bucuresti, 1998 Strategic
Marketing Planning, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2003
Danciu Victor
Gilligan Colin,
Wllson Richard
Relationship Marketing, John Wiley & Sons, Canada, Ltd., Toronto, 1998
Marketing industrial, CODECS, Bucuresti, 1998 Internationales Marketing,
Gordon H. lan
Hart Norman
Hiinerberg Reinhard
JeannetJean Pierre,
Hennessey David
Keegan Warren,
Schlegelmilch Bodo,
Stottlnger Barbara
Kotler Philip,
Armstrong Gary,
Saunders John,
Wong Veronica
Wilson Dominic
Terpstra Vern,
Sarathy R. Toyne
Brian, Walters P.G.P.
160
161
^^apietelor externe tinta
Raia inflatiei
Cursul de schimb
Indicatori politlco-legali
Atitudinea guvernelor fata de importuri,
invesli|ii
Stabilitatea politica. Riscul politic
Bariere la intrare (tarilare, netarifare,
politice) Indicatori finnnmiVi
Sursa: Autorul.
Indicatori economici
PIB (otal
PIB/locuitor
Venit/locuitor
Infrastructura
Indicatori ecologici
Tehnologii pentru protejarea mediului
Reglementari ecologice Practici ecologice
Indicatori socioculturali
Populatia totala, rata de crestere a populatiei
Distributia pe varste a populatiei
Raportul populatie urbana/rurala
Distanta psihica (socioculturala) data de disparitatii socioculturale intre tara-mama si tara-gazda,
rezultate din diferentele si perspectivele sociale, valorile culturale, atitudini, limba.
Capacitatea Urmei marimea;
strategia de internationalizare; expertiza; resursele;
adaptarea produsului;
avanjajut competitiv.________
164
Toate pietele
Informatii
secundare:
instituiiitor de cercetare
cor,su!lan|a 1 Cercetari
de pia|a ale
firmei 1 lnforma;ii
de la
colaboratori 1 Publicatii
de specialitate
TF
Pietele cu cel .-nai mare potential de
absorbtie
' Studii efectuate ta fata Iccu'ui
Cercetari ce marketing ale
firma Statistici
Informatii primare
ea i;:
apropiat scopincarcsunt
'
V den ierea
' i
^ss
P^elor-
Oportunitatile preliminare
T
Estimarea pietelor potentiale pentru produs
Slalislici
Statistici internationale 1
Stalislici nationale 1 Publica|
3 na|ionale
Rapoarte de piata
Estimarile firmei
N>
ma r ca filtrarca a
at n H!- ^ IS" 1C fera aVantajul
J
* realizata de
analii n ' ? i''' ^ ^^ 3U fSt imrhizate' Din Iista intocmita, pentru
analiza cu ajutorul matnci GE pot fi retinute acele piete care se afla
Z
P6
pnmelelocun, in functie de interesele strategice ale firmei
GE este rTI! baza,ia.carc trebuie sa se obtina raspuns cu ajutorul matricii
utLarea sSLi *f. T fiecare'Pia*a Pent **" Identificarea si SSSSii i
- rntl Pentm dfterea atractivitatii
pietelor
de
Son c^nn
fi ?f"?
" fieCare atractivitatii
"^ fc ^ W este P^en
Jun set de faeton care pot fi
utilizati,
pentru
stabilirea
pietelor
Forta competitiva a firmei trebuie sa se bazeze pe analiza interna
a TTJnc^^'rr1^ "P*"***
H -urselor
figUra SUnt
8U8erate maisale,
multe rapTrtat
eIemente da
coresnunSor5
r , IVfiecare
va fi stabilit pentru
situatie particulara. ' ' ul corespunzator
:2._
Pulernic
a
Medie
Slaba a firmei'
[forja competitiva
Marimea
Cresterea
Cota de pia|a
Fidelitatea clientilor
Calitatea produsului
Oistribu|ia
Competitivitatea
pretului
Nivel tehnologic
Marci, brevele
Flexibilitatea
Managementul
Resursele umane
Solulii ecologice
d r
P '
P > n" Pot fi
exista w si este
nevoie
sa se
recurga ,a
^^Cfiff
a
"**
iS
STiSTf
**
E
Dietei in tlL,
am mzarea unctelor
matdCea P ate f Uti,izata fie
P
t^i ale firmei cu oportunitatile
P
aTa
'
-continua sSiataaPr"
U m0delu eUultSS
ul bazat c 'tu ^^f'
'
J
P P "ctaj, anterior prezentat, fie de sin
Atractivitatea pietei
Ridicata
I
1
Mic
a
Atractivitatea pjctei_
' Marimea
1
Cresterea
1
Gradul de satisfactie a clientilor
1
Concurenta: numar, tipuri, eficacitate,
inlensilate (presiuni competitive)
Nivelul preturilor
Marja de profit obtenabila
Nivelul tehnologic, inovare
Reglementari
Bariere la intrare
Cerinte ecologice
lfi
sau,
169
fryiana pietelor externe tinta
Firme din
industria
prelucratoare (%)
33,3
14,3
22,2
Mlcrointreprinderi (%)
69,6
42,9
9,5
38,1
4,3
Stimuli interni (initiativa firmei)
Total
26,1
100,0
Sursa: Westhead, Wright, Ucbasaran (1998b), p. 36.
100,0
JTO________
-------------------._______Caracteristici
Are in vedere o piata nationala/regionala.
2. Strategia diversificarii
pietelor
3. Strategia pietei globale de
masa
Piete nationale.
Segmente mici, similare.
Multe piete,
Tabelul 5.4. Strategii de selectare dupa numarul pietelor vizate
"Strategia deselectare
f~
171
jggyMkriarmfi*
t>
(
Piata nationala
Grup de piete
Piata globala
Firma L^
Sekctaie nediterentiali
Mix de markeling 2
[ Firma Y^ 1
Exemple
Coca-Cola
McDonald's
Black & Decker
Piata 1
Piata 2
Neslle
Piata 3
Steinway (piane)
Automobile de lux
Selectare diferentiata
Nisa 2
Nisa 3
Firma Yw.
Sefecla.'e concentrata
scazute
mici
medii
4. Stabilila'.ea pielei
scazuta
variabila, in functie de
piata
5. Concurenta
6. Timpul necesar pentru imilarea produsului
7. 7.
mediu
_____
Concentrare
ric'icale
Compensarea riscurilor
Optimizarea veniturilor
ndicate
mari
mici
ridicate
scazute
ridicata
ridicata
intensa
ridicata
lung
scurt
ridicata
scazuta/ridicata
ridicate
nu exista
nu
mici
mari
ridicat
Solutii recomandate
Criterii utilizate
Globalizare
medie
scazul
Echilibrarea investitiilor
Criteriile produs/plati
Echilibru structural a)
know-how-ului
exisla/scazuta
ridicate
ridicai
Echilibru concurential
Compensarea cifrelor de
afaceri si a vanzarilor
Compensarea ratelor de
crestere a pietelor
Structura echilibrata din punct
de vedere tehnologic
Compensarea pozitiilor
competitive
Combinatii intre piete pe care firma poate detine cote relativ ridicate si piete pe
care firma nu poate obtine decat cote scazute._______________________
tfc
/'-
174
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Foley James
Gilligan Colin,
Wilson Rlchard
Hunerberg Reinhard
Jeannet Jean Pierre,
Hennessey H.D.
Jobber David
Keegan Warren,
Schlegelmilch Bodo,
Stottinger Barbara
Kotler Philip,
Armstrong Gary,
Saunders John,
Wong Veronica
Mc Donald Malcolm,
Wilson Hugh
Philp E. Norman,
Chaiwun Tatikul
Pop Nicolae
Alexandru, Dumitru
Ionel
Westhead Paul,
WrlghtMike,
Ucbasaran Deniz
Westhead Paul,
WrlghtMike,
Ucbasaran Deniz
tnternationales Marketing, Moderne Industrie Verlag, Landsberg/Lech, 1994
Global Marketing Strategies, third edition, Houghton Mifflin Company,
Boston, 1995
Principles and Practice ol Marketing, McGraw Hill, Inc., New York, 1998
Globales Marketing-Management, Oldenbourg, Munchen, Wien, 2002
6
Patrunderea pe
externe tinta
6.1. Continutul complex al patrunderii pe pietele-tinta
tinta.
Prin
comercializarea produselor nemodificate catre aceleasi segmentetinta
de
clienti din strainatate, creste numai cota de piata.
Din acest unghi, axat pe clienti, pot fi considerate ca
apartinand intrarii pe piata internationala toate cele patru strategii
de creste-e din matricea lui Ansoff modificata, din figura 6.1.
IPI ca strategie de
dezvoltare a
produsului
Dezvoltarea
nationala
o produsului
produse
Diversificarea
nationala.
IPI ca penetrare a
pietei
Penetrarea pietei1 .
_,,-*
nationale
L-Bezvoltarea
--------------- ' pietei nationale
X--
IPI
ca diversificare
Produse
IPI
ca dezvoltare a
pietei
Piete_____
Piete
PIATA EXTERNA
PIATA INTERNA
Penetrarea pietei
Nou
Intrarea pe piata nationala IV
Introducerea
produsului pe piata
internationala
IPI via achizitii
Alegerea strategiei
Cu ce? Alegerea produsului
Produs - Piata/Strategie de intrare
Alegerea pietei
--------------------------
de
intrare este conceptul cel mai larg, care impune si cele mai multe
activitati, ea ocupand toate prob'emele celor trei decizii
referitoare la intrarea pe piata internationala, si anume:
alegerea strategiei initiale si a formei (lor) de intrare,
ca decizie de baza a intrarii pe pietele-tinta;
strategiile ulterioare care sunt asociate cu
concretizarea fiecarei strategii initiale sub forma
modalitatilor (formelor) de intrare;
strategiile de timing care acopera latura dinamica a
strategiei de intrare, rezolvand in special problema
ritmului intrarii.
Pentru a caracteriza si utiliza in mod corect conceptul de
strategie de intrare, trebuie sa se tina seama de faptul ca, de
Aliante strategice
Firme mixte p Retele
dinamice
Strategii Export
bazate pe asociere
Aranjamente contractuale
Achizitii Fuziuni
Filiale Investitii pe
loc gol
Indirect
Direct, fara investitii
Grupuri penltu export
Ridicat
182
HtrtuT* ,1-----------------:----------------
Piata internationala
Strategii do intrare
Kulhavy, 1981
productie in tara
productie tn strainatate, fara investitii
Berekoven, 1985
export
productiecontractuala,
in strainatate,
cuparticipare
investitii directe
cooperare
fara
cu capital
Brooke, 1986
export
participare directa cu capital
aranjamente contractuale
Root, 1987
export
investitii
* aranjamente contractuale
Meisner, 1988
export
investitii
licentiere
Wesnilzer, 1993
Hunerberg, 1994
export
Terpstra/Sarathy, 1994
export
investitiidirecte
licentiere, franchising
firme mixte
investitii directe
contracte de know-how
penetrarea directa si indirecta
productia in strainatate
aliante strategice
Jeannet/Hennessey, 1995
export
productie in strainatate
investitiidirecte
Jobber, 1998
export
aliante si cooperari
cooperari
Keegan/Schlegelmilch/Stotlinger, 2002
productia in strainatate
Surse: Wesnitw (1993), p. 47; Hiinerberg
(1994), p. 124; Terpstra si Sarathy (1994), p.
367; Jeannet si Hennessey (1995), p. 226; Keegan (2002), p. 289.
Piata nationala
rnvantaiele.exportului direct
produsele
necesita
postvanzare.
asistenta
--------"
Dejsavantaje
Necesita investitii mai ales in faza initiala si face necesara substituirea costurilor
netransterabile;
Necesita personal foarte bine calificat atat pe
piata interna, cat si pe cele tinta;
Face firma rigida, fie in productie, fie in
comercializare;
Poate infrunta riscuri ridicate: economice,
politice, manageriale (riscul ca managerii sa-si
indreple atentia in mod exagerat spre export
in dauna productiei);
Gradul scazut de patrundere pe piata, daca nu
se realizeaza strategia de expert;
Imagine nefavorabila a firmei (si a produselor
sale) daca aceasta nu reuseste sa convinga
asistenta prin ceea ce face.
185
Mari cumparatori:
Marimagazire
Grupuri de achizitie
H
---.----__
Mari
cumparatori
prin retea
proprie sau prin
alti intermediari
iP
Companii comerciale
internationale (lirme
de intermediere)
>
Sistemul de
distributie
>
local
*_
Agenti
i_
Comisionari
Clienti
locali
"#*
Consumatori
individuali
Cumparatori
organizationali
Cumparatori
guvernamentali
Grupuri pentru
export
M
Figura 6.8. Canale de intrare indirecte prin export
Avantajele si dezavantajele exportului indirect reies din
tabelul 6.3.
Tabelul 6.3. Avantajele si dezavantajele exportului indirect
Dezavantaje
Avantaje
Nu necesita investitii; Costurile sunt reduse,
nu necesita alte surse; Nu implica riscuri de
piata sau politice; Firma nu are nevoie de
structura organizatorica proprie pentru export;
Firma poate obtine cote de piata ridicate.
1
Scazute
Ridicate
1 1
O
-o
o
EXPORT DIRECT
...............________.........-LEXPORT INDIRECT
186
Piata nationala
Avantajele
si
dezavantajele IDE sub forma
filialelor sunt prezentate in Tabelul 6.4. Avantajele si
dezavantajele IDE
188
Filiala pentru
service
tabelul 6.4.
Avantaje
Apropierea de clienti;
Realizarea mai buna a
nevoilor de
service;
Filiala
comerciala
Filiala care
participa la
tot lantul
valoric
_____________________
Control complet al
operatiunii;
Contracte directe cu piata
tinta; < Obtinerea de informatii
despre piete, in
mod direct; '
Avantajul imaginii unei
lirme
cvasiautonome; Influenta
directa asupra strategiei de
marketing.
Evidentierea avantajelor
comparative
referitoare la lantul valoric;
Apropierea de piata si de
clienti;
Cercetarea intensiva a
pietei;
Disparitia costurilor de
J)ezavan^
Necesitati de resurse.
potentiale;
Bariere ridicate la
intrare [import)
________.___
Factorii de influenta
Export
Direct
Indirect
CM
FM
(IDE)
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
mare
medie
medie
medie
X
X
Multe piete
Putine piete
Volum
AS
X
X
Investitii
X
X
Produse standardizate
Implicare puternica a firmei
Strategii asociate
Profit
Cota de piata
X
X
Legenda:
L - Licentiere
F = Franchising
CM = Contract de management
FM = Firma mixta
AS = Aiianta strategica
Sursa: Adaptare dupa Rool (1987), p. 16; Wesnilzer (1993), pp. 31-40 si completarile
autorului.
Resurse limite/insuficiente
Experienta internationala
insuficienta
Lipsa accesului la canalele de
distributie si mijloacele de
comunicare
Lipsa avantajului competitiv
competitiv
Riscuri
comerciale si
financiare
comerciale
Dimensiunile si modificarile
pietei
Potential redus Cerere redusa
Tehnologii noi Crestere sub
asteptari Instabilitatea preturilor
Modificarea tactorilor-cheie
pentru succes
L
Sursa: Conceptia autorului
Figura 6.11. Riscurile potentiale Ia intrarea pe piata internationala
cele mai
ruuuerea
2,5
2,5
2,5
2,5
2
2
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
f,5
1
1
2 Cresterea economica
3. Convertibilitatea monedei
4. Costul forjei de munci
5. Credite pe termen scurt
6. Credite pe termen lung
7. Inflatia
8. Atitudinea fata de investitorii straini
9. Balanta de plati
10. Managementultocai
11. Servicii profesionale
12. Stabilitatea legislativa
13. Birocrata
14. Comunicatiile
Total
21
4
2
1
1
2
2
2
2
1
1
1
25
~~ORT
~
7,52,5
*>n
10,0
in
2,0
75
3,0
30
3
3
15
1
1
48 p
Observatii:
1. 1. Evaluarile au fost efectuate de catre autor.
2. 2. Scala de ponderare: 1 = minima; 4 = maxima.
1. 3. Scala pentru notare: 0 = inacceptabil; 1 = slab; 2 = conditii medii; 3 = conditii peste
medie; 4 = conditii foarte bune.
3. 4. Semnificatia rezultatelor:
Riscul politic
Scazut
Mediu
Ridicat
Scazut
Export Contracte
Investitii
Mediu
Ridicai
Licentiere
Firme mixte cu participare
minoritara
pentm
sar* -i^-V
aspecte
_____,
ctileriului
Export indirect
Licen|iere
Bariere la Intrnre
7. 7.
ImestSIe
necesare I, Riscul
implicai
Total
ICO
__________________I___!iSi ,,.l_____________,____
2: Firma evalueaza trei strategii de intrare, respectiv: export indirect, licentiere si filiala. Notele
acordate pentru capacitatea fiecarei strategii, pe o scala 1-8, sunt cele din tabel. Scorurile partiale obtinute
ca produse ale coloanelor A*B din tabel dau prin insumare scorurile totale, care plaseaza pe primul toc
filiala (6,85 puncte), urmata de licentiere (5,40) si export indirect (4,25).
m Ea: Optiunea pentru infiintarea unei filiale esie justificata, in primul rand, de faptul ca se
plaseaza prima prin prisma capacitatii totale de a corespunde exigentelor pietei si obiectivelor firmei
(prezenta pe termen lung). Apoi, aceasta alternativa obtine cele mai bune note la criteriile
considerate a fi cele mai importante (imaginea marcii, acoperirea pietei si service) si este la
egalitate cu licentierea in privinta controlului pretului.
198
/
/
f nivelul de trai;
coruptia;
probleme economice;
calitatea fortei de munca;
infrastructura insuficienta sau de slaba calitate;
lipsa produselor sau resurselor;
probleme de mediu; .
comunicatiile insuficient dezvoltate;
blocaje in productie si distributie.
Sursa: Dahlen, Forsmann, Levin (2003). pp. 34-38.
diverse.
Plasand cele doua criterii, respectiv participarea cu capital si
make or buy", pe cele doua axe, se poate construi o matrice a
strategiilor de intrare, ca in figura 6.13.
Da
Firme mixte
Aliante strategice
Export indirect
Aranjamente contracluale
Filiale de productie si
comercializare
Achizitii
Strategii particulare de Intrare
(export direct prin reprezentanti)
Nu
. ...
Cesionare tertilor
Pe cont propriu
re
Make or buy
".
Nu
V,
Da
Delocalizarea
productiei
Nu
Da
Nu
'Da
Da
Nu
SNu
Investitii in productie (filiale)
Firme mixte
Aranjamente contractuale
Export direct
Firme mixte
Contracte de management
Export indirect
Jr
Cooperare
201
Japonia
Japonia
Tari dezvoltate
Tari in curs de
Tari dezvoltate'
Japonia
Tari in curs de
Tari in curs de
Tari dezvoltate
otel, f
ce:
bite,
Produse:
computere,
masini de cusut, TV
SI
A Etapele parcurse sunt: (1) obtinerea tehnologiei americane sau europene si dezvoltarea de
produse pentru piata interna, protejata. Treptat, costurile de productie scad si se creeaza un avantaj
competitiv de cost; (2) odata piata interna saturata, Urmele japoneze cauta piete externe. Tarile in curs de
dezvoltare sunt vizate primele, deoarece sunt considerate mai putin competitive si pot H utilizate pentru a
obtine volume mari ale vanzarilor si perfectiona capacitatile de marketing, inainte de a intra pe pietele
dezvoltate, ca SUA; pe baza experientei de marketing si e reducerii costurilor ca urmare a vanzarilor mari in
tarile in curs de dezvoltare, insotite de sporirea continua a calitatii produselor, firmele japoneze incep sa
patrunda In tarile dezvoltate, ca SUA.
Vezi cazul automobilelor.
B. Pietele tarilor dezvoltate - in special piata SUA-au atras firmele japoneze datorita marimii
si puterii de cumparare ridicate. Odata produsele japoneze acceptate pe aceste piete, reputatia si
experienta castigate au facilitat acceptarea lor in tarile europene si in alte piete dezvoltate.
C. In unele cazuri, produsele au fost realizate pentru a fi vandute initial in tarile dezvoltate si nu
pe piata japoneza. Acestea erau produse pentru care cererea interna nu era inca suficient de mare
sau nu exista.
Sursa: Bradley(1995), pp. 345-346.
1
Strategia
^- timp
Piata inlema
1
\!
----------------Piata externa A
Li
-. p' ^r ^^
Piata externa A
^. limp
20
5
f^s^^-
Ref^nnieb|bliosrjfice_
International Marketing Slralegy, Prentice Hali Ud. (UK), 1995
Bradley Frank Contractor
Cooperative Strategies in International Business, Lexington Books, 1988
FrankJ., Lorange Peter
DahlenTherese,
Martet Entry Strategy in Transition Countries, Lulea University of
Forsmartn Ann-Chrlstln, Technology, Lulea, 2003
Levan Maria Danciu
Victor
Danclu Victor
Foley F. James
Hunerberg Reinhard
JeannetJean-Plerre,
Hennessey Davld H.
Jobber David
KeeganWarren,
Schlegelmilch Bodo,
Stottinger Barbara
Bucuresti, 2001
The Global Entrepreneur, Dearborn Financial Publishing, Inc., Chicago,
1999
/frtemafionafes Marketing, Moderne Industrie Verlag, Landsberg/Lech,
1994
Global Marketing Strategies, Houghton Mifflin Company, Boston, 1995
Principles and Practice of Marketing, McGraw Hill, Inc., New York, 1998
Globales Marketing-Management, R. Oldenbourg Verlag, Munchen, Wien,
2002
Helsen Christlan
Kotler Philip, Armstrong Gary, Saunders John, Wong Veronica March
R. Robert
Global Marketing Management, second edition. John Wiley & Sons, Inc
2001
Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1999
Der Ehrenwerte Kunde Japan. Marketing und Verkaul in Japan der 90er Jahre, Moderne Industrie Verlag,
landsberg/lech, 1994
Setecting international mode ol entry and expansion, Marketing Intelligence & Planning, 19/3,2001
Entry Strategies lor International Markets, Lexington Books, 1987
Markteintrittsstrategien in Osteuropa. Konzepte fur die Konsumguter-industrie, Gabler Verlag, Wiesbaden,
1993
Kotabe Masaaki,
7
Pozitionare
a
p
e
pi
et
el
e
e
xt
e
r
n
e
ti
nt
a
7.1.
p
o
z
i
tionarea pe piata
internationala: concept,
cerinte si importanta
210
Serviciile
Informarea
Livrarea
Instalarea
Garantia
Instruirea
Consultanta
Repararea
Operativitatea
prestarii
Pretul
Nivelul Clasa de pret
Conditiile de plata
Mobilitatea pretului
Personalul
Competenta
Amabilitatea
Siguranta
Promptitudinea
Comunicativitatea
Eleganta
Eficienta
Operativitatea
Imaginea
Marca Simbolul
(sigla, culorile,
sunetele) Mijloacele
de comunicare in
masa Atmosfera
creala Sponsorizari
211
platesc in
plus pentru un obiect vestimentar proiectat de o mare casa de mode
(Armani,
Versace, Calvin Klein), chiar daca acelasi obiect poate fi cumparat
de la alte
magazine, dar fara a proveni de la creatori cunoscuti. in mod similar,
firmele
pot sa se diferentieze si sa-si pozitioneze produsele in functie de
atribute
precum durabilitatea, siguranta oferita sau usurinta in
reparare.
213
214
MARKETING INTERNATIONAL. Pmmari ;i Undinfi la map^F^^Wl
sunt
distincte, adica sunt specifice produsului si firmei
oricare situatie, strategii trebuie sa identifice si sa creeze un
portofoliu de avantaje competitive atractive pentru piata-tinta si
respective
apoi sa le comunice de o maniera convingatoare. Din acest unghi, al
si/sau concurenta nu le are;
216
MARKETING INTERNATIONAL. Provocari fi tendinte la mceplaulmiienlakfi^,
21?
____________________________________----------------------------------~
"
219
-^------------------------------------------------------------'
220
22
1
relativ
importanta, chiar daca permite obtinerea de cote de piata mai mici. De
exenr>iu, 5% din populatia Uniunii Europen.. (in formula actuala si cu
atat mai
1'
Pozitionare globala
Mi
Mi
Ui
Pozitionare modulara
li,
Mi
P|
PJ
' ':
Pi
P4
Mi
M,
Grupare conceptuala
M,
M.
Pi PI
PI P.
Mi
M,
Diferentiere accentuata
Mi
Mi
Mi
Mi
Pi Pi
Pi
PI
Standardizare
Strategii mixte de pozitionare internationala
Diferentiere accentuata
Legenda:
Mi, M2,M3, M = Pietele
Pi, P2, Ps, P* - Elementele utilizate pentru pozitionare: Pi = raport calitate/pret; Pj = imagine/reputatie; P3 =
avantaje (economicitate, protectie); P = caracter inovator
"JL'l'.'T":-
Exemple
iT^orfionaTeliobaiabazaf
a pe imagine/prestigiu
pozitionare globala ca
produs /oval/v fa nivel
mondial
Standardizare ridicata
Nici o deosebire intre produse si sortimente
Standardizare ridicata
Nici o deosebire intre produse si sortimente
Standardizate ridicata a liniilor de produse Nici
o diferentiere intre liniile de produse,
diferentiere in interiorul liniilor
oueieniieic ni ii'.^i,^,^.,..... .
Standardizare adaptata a produsului
Standardizare ridicata a produsului Calitate
identica, diferentiere prin segmentul
Echipament electrocasnic l
Computere Mclntosh Detergenti:
formula, calitate, ambaPoz/IJonare globala bazata pe
accgnfagfj--------
3. poz/ftonare de rosa
- - Nisa nationala
- - Nisa gtoba-'a
_____________I_______________
Sursa: Adoptare dupa Hiinerberg (1994), p. 142; contributia autorului
imbunatatirii
mixului
Elementele
pozitionarii
Capacitatea
firmei
pentru
imbunatatiri
Conc
urentul
Cost
Calitate
Imaginea marcii
Servicii
Scor
28
26
Capacitatea
concurentului
^itr|mbjjnatatjrl
M
Actiuni
recomandate
7
Reducere
Mentinere
Mentinere
Investitii
ixlerne
"m^MTiapi iite/e
tinta
p Capacitatea de imbunatatire a mixului R = Ridicata; M = Medie; S = Siaba.
Firma are un scor mai bun pe ansamblu, insa pentru o pozitionare corecta, acesta nu este suficient. Ea
trebuie sa decida care dintre cete patru elemente trebuie sa fie promovate. Datele din tabel arata ca firma
concurenta are costuri mai scazute, calitatea si imaginea marcii sunt mai bune in cazul firmei noastre, in
timp ce serviciile ambelor firme se plaseaza sub nivelul mediu, cu un usor avantaj al Uimei.
La o prima evaluare, s-ar putea recomanda imbunatatirea costurilor si a serviciilor firmei pentru ca
oferta sa sa devanseze clar prin atractivitate pe a concurentului sau. Costul si serviciile sunt considerate si de
clienti cele mai importante imbunatatiri. Poate insa firma sa micsoreze costurile si sa imbunatateasca serviciile
cu rapiditate ? Coloana 4 a tabelului confirma ca firma are posibilitati ridicate pentru a-si ameliora serviciile.
Concurentul are o capacitate mai slaba in privinta imbunatatirii serviciilor si din acest motiv reactia sa poate
H mai lenta si limitata Pentru a-si devansa in mod convingator concurentul, firmei i se poate recomanda
perfectionarea serviciilor care trebuie sa fie promovata ca avantaj competitiv suplimentar, alaturi de
calitate si cost.
Sursa: Adaptare dupa Kotlsr (1997), p. 397 si contributia autorului.
Referinte bibliografice
Danciu Victor
Danciu Victor,
Grigorescu Adriana
Dupuls Marc
Gllligan Colin, Wilson Richard
Halliburton Chris, Hunerberg Reinhard
Hunerberg Reinhard
Dubols P.L., Jolibert A.
Keegan Warren, Schlegelmilch Bodo, Stottinger Barbara
Kotler Philip
Pop Nicolae Alexandru, Dumitru Ionel
Croue Charles
Danciu Victor
Danclu Victor
Danciu Victor
8
P
o
l
i
t
i
c
a
p
r
o
d
u
s
u
l
u
i
i
n
m
Cap 8 Politica
produsului in
marketingul
intemationai
8.1. conceptul de produs potrivit
filosofiei de marketing
de tem r produsuiui
S^X
r ei trebuie
r ? sa considere
- ^ produsu ca
,
-1^
,
F>
w,n
un sistem f
p./9. (2002,),
231
obtine insa si daca pietele sunt alese astfel incat cererea pentru
produse aflatt in alte faze ale ciclului de viata este sustinuta.
Produsul sa fie compatibil cu stadiul de dezvoltare a pietei
externe s( cu ciclul cererii locale. Produse prea avansate si sofisticate
sau pentru care nu exista conditii de utilizare (curent electric, case cu
alte dimensiuni, lipsa puterii de cumparare ori pentru care cererea
latenta nu devine manifesta imediat dupa introducerea pe piata) sunt
greu de sustinut si condamna la insucces.
Produsul sa aiba o calitate constanta. Pe orice piata, cumparatorii
atrasi de calitatea produsului il pot abandona definitiv, la prima
deziluzie. Firmele trebuie sa se asigure de la inceput ca pot mentine
calitatea produselor oferite pietelor tinta la acelasi standard. Calitatea
trebuie sa fie factorul-cheie al strategiei de marketing international.
Produsul sa fie livrat la termen. Atat ca factor de imagine si
incredere reciproca, dar si ca factor competitiv, punctualitatea si
respectarea conditiilor contractuale referitoare la livrare reprezinta
elemente cu impact puternic asupra rezultatelor firmei. Din unghiul
filosofiei de marketing, nerespectarea termenului de livrare convenit
inseamna, de fapt, modificarea furniturii destinate cumparatorului
strain, care poate percepe aceste lucru ca pe o schimbare - in sens
negativ - a valorii furnizate.
Produsul sa fie insotit de servicii posrvanzare eficiente si
complete. Produsele de folosinta indelungata si cele cu utilizari
industriale reclama o retea de service bine pusa la punct. Serviciile
postvanzare au devenit un element competitiv puternic, firmele
nepermitandu-si sa le neglijeze. Unele renunta chiar la a intra pe
anumite piete daca nu pot asigura serviciile necesare sau daca acestea
sunt prea scumpe in raport cu vanzarile obtenabile.
Produsul sa dispuna de servicii prevanzare. Bazata in principal pe
informare, asistenta inaintea vanzarii reprezinta o conditie a
succesului, deoarece clientii sunt inclinati sa contacteze mai ales
firmele despre ale caror produse au suficiente cunostinte. Mai mult, in
cazul unor produse (medicamente, cosmetice), informarea prevanzare
este determinanta, deoarece in urma cumpararii si utilizarii, clientul nu
mai poate primi asistenta.
8.3. Clasificarea produselor destinate pietei internationale
Caracterul generic si sistemic al conceptului de produs dupa
filosofia de marketing nu exclude, ci dimpotriva, o mare diversitate de
bunuri si servicii care sunt clasificate potrivit unor modele bazate pe
criterii diferite: utilizare (bunuri de consum, bunuri de capital),
specificul deciziei de cumparare si durata vietii (durabile, nondurabile,
de unica folosinta). Aceste categorii si
230
%\
I
232
^__^__
.
O marca poate fi considerata globala daca indeplineste un set
de conditii si caracteristici din care poate face parte:
utilizarea acelorasi principii strategice, pozitionare si
marketing pe toate pietele din lume, desi mixul de
marketing poate varia;
folosirea aceluiasi nume de marca sau logo;
valorile identice peste tot in lume;
cota de piata detinuta de toate pietele este substantiala;
similaritatea canalelor de distributie;
compavabilitatea fidelitatii fata de marca intre toti.
Marcile globale trebuie sa fie dezvoltate de ofertanti deoarece in
acest
mod ele isi pot indeplini functiile pentru toate produsele firmelor
(produse existente, produse noi, produse globale, produse locale).
Strategia marcii globale este potrivita pentru produsele
standardizate care nu depind de cultura si au un prestigiu cert.
Eficienta de marketing maxima, reducerea costurilor publicitare,
identificarea usoara si eliminarea confuziilor, inclusiv ca urmare a
imaginii mondiale uniforme, sunt avantajele cele mai importante
ale oricarei marci globale.
O marca globala este unica, de regula, putand fi folosita ca
umbrela pentru toate produsele firmei, inclusiv pentru cele locale
si, mai ales, noi.
Un produs global se poate deosebi de o marca globala intr-un
punct important, respectiv in ceea ce priveste numele si logo-ul.
Astfel, desi marca este globala, numele poate fi diferentiat in
functie de piata. Cazul producatorului de automobile Nissan care a
hotarat sa utilizeze numele Datsun in Europa si SUA si diferite alte
nume pentru linia de produse Nissan pentru restul pietelor este
unul dintre cele mai cunoscute.
Marcile multiple sunt des utilizate in cazul produselor
nestandardizate global si datorita specificului diferitelor piete.
Marcile multiple sunt folosite in
urmatoarele variante:
marci multiple cu caracter international, caz in care
pentru aceeasi linie de produse sunt utilizate mai multe
marci care raman insa neschimbate pe mai multe piete; in
cazul detergentilor companiei Procter & Gamble are
marcile internationale Ariei, Tide si Bonux, iar
Unilever detine Omo si Bona; marci multiple locale, ca
in cazul marilor producatori de bere: cei
din Romania au preluat si retinut marci ca Ciuc, Ursus, Silva, in
numeroase cazuri insa, strategia marcii multiple include combinatii
intre marcile internationale si cele locale: Unilever in Romania
are, pentru linia detergenti, pe langa Persii si Bona, si Dero.
235
____---------------------------1
ifliAana
Mercedes {Germania)
Din
practica
internationala
a
diferitelor firme reiese
ca acestea utilizeaza
toate
alternativele
strategice in domeniul
marcii, pe care le
nuanteaza chiar, asa
cum
reiese
din
exemplele incluse in
tabelul 8.1.
Tabelul 8.1. Strategii de marca in politica produsului: exemple din practica
internationala
Strategia de marca
Firma/Marcile
'..i-.>.........................
....
Sursa: Hiinerberg (1994), p. 164; Usunier (1992), pp. 248-249; V. Danciu (2001), p. 297.
in Germania, Cajoline.
Valoarea
JrnJIiardeJJSDi,
a.
- - Nt"ne de
produse in practica
internationala
Exemple pozitive
(nici o asociere negativa)
Renault Clio";
Pampers;
Coca-Cola;
Swatch,
__.___
*----------
Scazuta
Ridicata
(o
9>
O
Scazuta
Ridicata
0,1
1,0
238
10%
Dileme
Vedete
4-
5%
.,*
Caini
Vaci cu lapte
0
Retrase, daca nu
sunt profitabile
0,1
1,0
Cotarelativadepiata
Sursa: V. Danciu, 2004, p. 63.
Figura 8.3. Evolutia dorita a produselor in cadrul matricii BCG
diferitelor piete;
239
240
241
piata interna
Strategia produsului adaptat pe pieteletinta Strategia produsului adaptat
standardizat Strategia produsului
personalizat
CJ
s - ti
CJ
g -o o
cu
CJ >ca ._ o
8| e
CJ
S .2 'C
a o o
cu
j.
p J3
'co
13 *- '
ab
>ca
o p
CJ K8
8^r
i-c
<*->._, oo
sz o O
Si
3
5 CJ
ca o.
fi. CB
C?T >ca
3,
B
S * aU.U
8
ca -? o ^2
fi
u -
I II t. ca
-o a
ca 0 o
II s
ica
s
i
_ S o a
H-S SeaS
- , .--Ol)
fcT V- *- > o r-
'B .- q- C B
co CJ
Cj g.
2 H ea
11 ililliilll
1 t
3
o
v>
rS
u -^*-=-5
<* >ca
p ca
t*_ g s--; u
icB ca -r- --J. . s
3 .il
.S
C B
CO
o - a o 5 ?, u
o Jg a- o
c
<
..O
"Hti
. o v. _
>C3
Ct-<
cj
2 -S .y
4)
o, C
>co
cj 2
P ca
ta"
O
._ ^ a u 2 y -e
CJ
ca
E
-K
'3 8
i fit 8 1|1
o ca o
tfltf
5. jt fe
8 o.
CJ >CB
-_
-t0<j
S
cj
>cS
.S 52 & ta "
S* <ca
.
o
. ca
ca
TI
Oi
B
l
f1
a?
o
o
ifc
8ca
oi
o .92
ca-"
Oi
-S
w a; ea
|!&
Ii
i
ii<
z
1
1
o
<
2
li
II
ca. Q-S
= o ca
o
i
H
i
-
PH
o
Z
Q.
03
iii,
03
S.
II
8
3
O ,<0
ecu 5r
co
<2
-a "o
-s e
5O]
o
O)
O)
fb
o cn
11*111*
-
<i> *S
<u o
IM-JIPP
SctS
S3S ca >ca
~ 2
>ca
iu Oca
&1: ta
<
a
s
s
^2 co
'CO
!]
ta
"O
S
O-
co
a>
co
o
3;8
^5
'CO
<D
'CO
sa
CD CO
6-g
-a cu
CD ~0 O
J
1
1|
l
i
"5-1
ii
ii
CD
CC
O
oo
lt
*
!
.1- i
I1 i
a
<o ls]
co Q
s(o c:
c
Ci
o
"O -o
S
C
s
C
II
i
C cj ,_
CJ CJ "*-
Ii
2 4- ca
ca o o
o cc
i-i
-s
I
a oi
o
ca
'<S
- o
ca co o
o co co
Q. o.
-S
e s -S
co' '3
ep-5?
3 T3
H 'CB
CB
Q.
S "o
Scu
f
ii
i11
CJ
s
t J3 2
'5b
BQ
2
3 Ci.
co y
Q.
CD CD
CO CO
S ra
co
? ju
:-!
^ co
_s- o.
^
CD
"t-
<3 o
11
1l
'CC
.g a
Iii
rg
&
o
S>
'C0 f=
-Q =
ica
C
3 3
-2
CJ
C
co Cu
0)
C cd
Si "
ca 2
CC
jo ca
cal
co 53.
IS
^o
'3
cu =
.o
o
CD
O <D
_
m
i
1
1
O > O.
3-a
2- .Ji =3
J
l
i
lii
co -3
a-,
a -7? ca 2
"o
<S
0 0
2. "u
.2
1 1
a o -oo
cx
^
na
N
3
CJ
co
IU
>o S
CJ
1*
*
0)
o.
re
N
v.
co
CB
o
EH
iti
tu
o
CJ
in
a
o
l>
a,
fi;
c
a
S
o
ilff
sil
ca
c
.5
'S
.
s .
c/i "O
cj-C
"O
CT3
.- s
i-
0 S
C
O
CJ
CJ
co
cj
">
ii
0
cH 5-
c
<ca co
N
______
1 S
2 w
o
B.
ca
CJ
O 'CB
cj 52
>-.co
3-
'2
CJ
o
c
O -
U CJ
** *rf
c e *-< <
ca
CJ
'o cj
,2 u
*;
c"
cj
c^p
' <G
ca >
-a
*-.2 'S.'c I
cj "C
*i. CJ
tj o
&, ca
CJ -
CJ
fi s
.a -o
CJ JO
|l
S2
CB
n.^
O.
o.
_______________Caracteristici si continut________________
Strategia generala a firmei trebuie sa raspunda la intrebari,
precum: Unde suntem? incolro vrem sa mergem? Cum?
Carui segment de piata i se adreseaza? Cu ce tehnologie? Cu ce
distributie? Cu ce promovare?
Obiectiv: orientarea catre pietele tinta si concentrarea asupra
clientilor.
Surse de idei: angajati; colaboratori; clienti; distribuitori; produsele
Evaluarea oportunitatilor
dezvoltarii produsului
Dezvoltarea produsului
245
^r^^Z^marhtinfulinUrnalioml
Identificarea cuplurilor de
produse/piete
transnationale (globale)
_____________________
Delimitarea segmentelor
transnationale
(globale) potentiale^
___________________
_
Evaluarea gradului de
acceptabilitate a produsului
standardizat
"1
_____________
----------------------------------------------------------------------247
:>-^^^------------------------------------------------"-----'----------"
*UKOMANA
ia CRANGASI
Intre:
- Banca Comerciala Romana S.A., Sucursala Crangasi cu sediul in Bucuresti, Calea Crangasi nr. 10, bl. 19A,
parter, sectorul 6, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/9812/2001, cod unic de inregistrare 11573968,
reprezentata prin Neacsu Andreea Elena in calitate de director si Cojocaru Anca in calitate de contabil sef, denumita in
continuare Banca
si
&!&#
jMl-(ote4*t7/&t
EiBtLZML'
*) inainte de semnare va
rugam sa cititi
Cadru, informatiile
Caracteristici si continut
Strategia generala a firmei trebuie sa raspunda la intrebari, precum:
Unde suntem? Incotro vrem sa mergem? Cum?
Carui segment de piata i se adreseaza? Cu ce tehnologie? Cu ce
distributie? Cu ce promovare?
Obiectiv: orientarea catre pietele tinta si concentrarea asupra
clientilor.
Surse de idei: angajati; colaboratori; clienti; distribuitori; produsele
Evaluarea oportunitatilor
dezvoltarii produsului
Dezvoltarea produsului
vandabil.
Teste de piata (teste de acceptabilitate)
Produsul testat (si considerat acceptat) este lansat pe piata tinta pentru o
perioada de proba
Dupa verificarea rezultatelor lansarii, produsul este distribuit prin canale
prestabilite (selectate) pe piata tinta
Surse: V. Danciu, 2001, p. 308-310; Jeannet si Hennessey, 1995, pp. 375-378.
24
5
r^^^MU^^J^it!^?mm
sa
'> .nectate anumite reguli:
dezvoltat.
La
ereS P
. Produsul nu trebuie definit exact, mamted a
TcSproces poate fi cel din figura 8.5.___________
Prod
us
globa
l
(univ
ersal)
Identitica
rea
pietelor
potentiale
Gruparea
pietelor
omogene
Identificarea cuplurilor de
produse/piete
transnationale (gtobalej___
___________________
Delimitarea segmentelor
transnationale
(globale) potentiale
_________________
Evaluarea gradului de
acceptabilitate a
produsului standardizat
__________________
Costurile adaptarilor pe
cupluri
produs/piete
______________
"1
247
248
MAR KETING INTERNATIONAL. Provocari fi ttndinfe la inceputul riltmi,!ui
249
RefejinteJibJojrafice_
International marketing, Richard Irwin, Inc.,
Cateora Philip
CzinkotaMichael,
Ronkainen llkka
Danciu Victor
Danciu Victor,
Zaharia Rodica
Danciu Victor
Danciu Victor
Danciu Victor
Hunerberg Reinhard
Keegan Warren,
Schlegelmilch Bodo,
Stottinger Barbara
Kotler Philip,
Armstrong Gary
Pellicelll Giorgio
Terpstra Vern,
Sarathy Raj Usunier
Jean Claude
Marketing strategic competitiv. O abordare internationala, Editura
Economica, Bucuresti, 2004
Marketing, Editura Economica, Bucuresti, 2002
Marketing international. De Ia traditional Ia global, Editura Economica,
Bucuresti, 2001
Strategia de produs Unilever, Revista de Comert nr. 7 / 2001; Concurentii
firmei Unilever pe piata japoneza, Revista de Comert nr. 8/2001 Martefing
inlernaj/onal, Editura Economica, Bucuresti, 1998 Inlemaii'onates Marfteling,
Moderne Industrie Verlag, Landsberg/Lech, 1994 Giobales Marketing Management. Eine Europaische Perspektive, R. Oldenbourg Verlag, Miinchen
- Wien, 2002
9
Politica pretului in
marketingul international
9.1. Factorii care influenteaza preturile
Formarea, nivelul si dinamica preturilor produselor si serviciilor care fac
obiectul tranzactiilor internationale sunt rezultatul a numeroase influente
provenite de la diversi factori. Czinkota si Ronkainen (2004, p. 491) considera
ca preturile pe diverse piete sunt determinate de obiectivele firmei, costuri,
comportamentul cumparatorilor si conditiile pietelor, structura pietei si
constrangerile mediului. Keegan si colaboratorii (2002, p. 442) scot in
evidenta influentele factorilor de mediu asupra deciziilor de pret. La randul
lor, Kotler si colaboratorii (1999, p. 735) impart factorii care influenteaza
stabilirea preturilor in interni (obiectivele, strategia de marketing, costurile
firmei etc.) si externi (cererea, concurenta, alti factori de mediu). O abordare
cuprinzatoare si sistematica a influentei exercitate asupra preturilor la nivelul
firmelor cu activitate internationala sugereaza ca preturile - atat la nivel
strategic, cat si operativ - provin din patru grupe de factori, respectiv factori
legati de firma, factori specifici produsului, factorii pietei si factorii macromediului (V. Danciu, 2001, pp. 316-321), care sunt prezentate in figura 9.1,
253
,fcj^ pricfi =
^TinSrii oe nip?maCU,f} ^ f,0sit
P
Sl rentabi,itate
recomandai <
. * *?*?
Maximizarea profitului este SSt n
tCOret Cieni
l > dar in Pnwtica este un obiectiv
greu de ati
CUn0asterii
2Sf2l7m atat,dm neCesi,atea,r0dUS
Precise a
Cat Si mai a,es
costurilor
,i sSara?a^ri
'
'
>
datorita
flitului ca solicita' renUbSatii T C
med U ?i concure iali
'
! - Obtinerea unui anumit
nivel a rentabilitatii este mai raspandita
ca obiectiv de pret si in practica t
vTpS RS H*? S3U ^
-""or. ciicu'at astLS t u*
."nv
tffi
?'',Sa S aS,gUre CSU"
randamcnt rezonabil al
spitalului
imS
daf rT
k man e firme aceasta ractica are meri
'
'
P 3
*' d*entru
a fcanivdul'
P
eterii
, H T^ '' "" ^ P
***
realitatea c nivelul cereri, este
determinat, in ultima instanta, de pret.
Printre tehnicile IZ
} de
T2 :^:
recuperare
investi iuor
Z Ta TT
' ^*
e
cantitati mari
fie in uti,izarea
z ztziT
^^irsi
a
2ao
p
P eSo nrndntl
dev
sirs T ,
* p **
in anUmite
cazuri
ca
<**** in
Factorii firmei:
Factorii pietei;
Clientii (cumparatorii, consumatorii).
Concurentii.
i
Costurile specifice pietei pentru: adaptarea
produsului, costuri de marketing si de service.
Taxele locale (TVA, accize, alte taxe).
Canalele de distributie (lungime, costuri).
Interventia statului in calitate de cumparator (finantarea importurilor si
exporturilor).
Barierele de intrare: taxe vamale, bariere netarifare. Stimulentele
la export (subventii, prime de export, returnarea I unor taxe).
Conditiile de finantare.
Factorii maeromediului:
255
1.
1.
Pre|ul final
este diferii in cele Irei situa|ii,
ceea
ce
creeaza
o
discriminare prin pret inlre
cel
trei
comercianti.
Diferenta maxima de pret
Tntre produsul importai cu
laxa vamala si cel fara laxa
vamala este de circa 100
EUR, egala cu pretul franco
fabrica al produsului local.
2.
2.
Extraordinara
diferenta esle rezultatul
actiunii conjugale a Irei
(adori: costurile pe parcursul
dintre tari si laxa vamala,
marjele participantilor la
distributia pe piata locala
si laxele locale.
256
^SgglJNgJl^ERNATIONAL Provocari
Varianta 2.
Analiza pretului
produsului in functie de
EURO
Elementele structurii pretului final
14. Taxe locale (20%
15. Pret final la consumator
Canal 1 (lung)
aplicat produselor
Canal 2
(intermediar)
Canal 3 (scurt)
100
100
1. Pret CIF
2. Taxa vamala (20%
3. 3. Cheltuieli de descarcare_____________
4. 4. Pret CIF, vamuit, descarcat (cost
importator)
5. 5. Maria imnnrtat^n n
Produs
local
Produs importat cu
taxa vamala
20
100
20
20
121
121
121
121
121
24,2
145,2
121
J2J
133,1
26,62
169,72
67,88
58,C
237,60
203,28
169,4
40,66
33,8
47,52
8,4
285,12
243,94
^-r.._n.
PfoduslmpoTui fara
taxa yamaij
Concluzii:
MW
Concluzii:
203,28
Pi
j|
10
_J
2. 2. Cheltuieli de
transjnrt
3. 3. Cheltuieli de
"-------------------
J.12
(121 EUR
dlhM
l^^TZ^^T, "
t" T+
' * " * *** W obynu.
la canale IteZ '. uMX ui ii "" " EUR'"" " aee32a Si,Ua,i 5,anieni,oare daca fl i
S^njru^n^devSS iTZZ^lZTr^^*^
Cheltuieli
variabile
unitare
Cheltuielifixetotale_
Pret de
export unitar
Prv =
Exporturi
probabile (unitati
de produs)
Venituri totale
(EUR)
Contributia |a
profit (EUR)
Cost variabil total la
cost variabil unitar
de 3,5 (EUR)
4,00
5,00
6,00
7,00
3,00
1.000
630
500
360
4.000
4.200
3.780
3,500
3.500
2.940
2.105
1.750
500
_L260
1.675
1.750
1.260
Concluzii
Firma va alege combinatia optima intre pret Si volumul exportului asigurat caie in labei este 7 EUR x 500 uniia(i Si are cea mai
mare contntyj'iie la profit (1.750 EUR)
NN
N
doua produse comparate, astfel: fc, = -\ k2 = -;...; km - -~;
Pe = pretul produsului concurent (reprezentativ sau
etalon).
260
Tabelul 9.5. Calculul pretului cu ajutorul coeficientilor de corectie
\
n...
T---------1---------____________
Parametrii
produsulu
i
/>=/>, 1 +
in care P, P,
Caracteristicile
produsului
Puterea (CPJ
2. Regim nominal
(rotatii/minut)
3. Cilindree (Cm
4. Greutate
specifica (kcji/CP)
15. Consum"
specific de
(combustibili
[(grame/CP)
Coeficient de
corectie (Ca,)
Concluzii
1. 1. Pe baza valorilor absolute ale parametrilor in cazul celor doua produse au fost calculate diferentele loiale sub
forma coeficientilor, atat in variante neponderata (Ca- = * 0,6), cat si in cea ponderala (C*. = 10,475).
2. 2. Coeficientii de corectie arala un avanta/ compeliliv, In ambele variante - neponderala sl ponderala - firma
puland sa stabileasca un pret nai mare pentru produsul propriu (un tractor) corespunzator diferentei lotaie in plus aratala de
aceslia.
5. Disponibilitate in
canalele de distributie
Totai
Total___________
1 .. , 1,00
JO,O
i - i
Observatii metodologice: 1, Scorul fiecarei caracteristici reflecta gradul in care fiecare produs (propriu, A, B) corespunde
exigentei prin prisma asteptarilor clientilor, Suma scorurilor pe orizontala trebuie sa fie egala cu 100. Fiecarei caracteristici i se
acorda scorul care reprezinta raspunsul la intrebarea: daca produsul s-ar cumpara numai pe baza caracteristicii respective, ce
sansa are fiecare dintre produsele comparate sa fie el singurul cumparat? 2. Scocu' total ai produsului propriu se imparte la cel
obtinut de fiecare produs concurent
.'
Concluzii: 1. Raportul produs propriu/produs concurent A1,12; produs propriu / produs concurent B*1.24.2. Deoarece raportul
este supraunitar, produsul propriu ar trebui sa depaseasca toti concurentii la vanzari, cu conditia ca preturile sa fie egale. Daca
preturile nu sunt egale, atunci, cu cat valoarea supraunitara este mai mare, cu atat va fi mal mare capacitatea produsului propriu
de a rezista celor concurente, inclusiv prin pret mal ridicat (cu 12% (ata de produsul A si cu 24% lata de produsul B), deoarece
valoarea furnizata clientilor este mai mare.
263
prin cumpararea unui anumit produs. Orice pret superior va intampina o rezistenta cu atat mai mare, cu cat diferenta intre pret si avantajele de cost obtenabile
este in defavoarea clientului. Orice pret inferior va suscita, dimpotriva, un interes
mai ridicat, cumparatorii considerand ca produsul are o valoare mai ridicata.
Perceptia clientilor asupra valorii si a raporturilor avantaje/costuri depinde
de factori obiectivi (venituri, putere de cumparare), factori rationali (utilitate,
pentru gospodarie, facilitatea exploatarii etc.) si factori psihologici (statutul social
asigurat, culori, moda etc). Factorii psihologici pot juca un rol important in
perceperea valorii unui produs si a pretului maxim acceptabil. in cazul operelor de
arta, valoarea perceputa este foarte subiectiva, ca si pretul maxim. Un rol
semnificativ joaca factorii psihologici in cazul perceperii valorii si al acceptarii
unor preturi maxime la produse ca automobile, imbracamintea, bijuteriile.
Preturi flexibile. Asigurarea unui anumit grad de flexibilitate preturilor
este necesara oricand, dar eterogenitatea pietelor si a clientilor, a produselor si a
situatiilor, ca si sezonalitatea sunt determinante pentru ca firmele sa practice o
mare varietate de preturi.
Preturi flexibile in raport cu pietele sunt necesare atunci cand intensitatea
cererii este diferita de la o piata la alta, firma dispune capacitati de productie
excedentare sau neutilizate si are ocazia de a vinde pe o piata sau segment de piata
nou sau in functie de timp. Pentru pietele cu cerere sustinuta pot fi stabilite preturi
mai mari. in cazurile cand firma poate valorifica anumite capacitati de productie,
ea poate calcula pretul la nivelul costului direct (variabil) unitar, pentru a obtine
venit suplimentar la orice alt nivel superior al pretului. Pentru anumite grupuri
sociale (studenti, copii) si atunci cand distribuitorii vand sub marca proprie,
preturile pe baza costurilor variabile sunt cel mai des intalnite.
Preturi flexibile in raport cu clientii pot fi practicate in functie de
importanta acestora. Pentru partenerii traditionali, cu achizitii mari, preturile
pot contine marje de profit mai scazute, in timp ce pentru cei marginali sau
intamplatori, marjele incluse sunt ridicate.
Preturi flexibile in functie de fluctuatiile conjuncturale si sezoniere ale
cererii sunt impuse de raportul dintre cerere si oferta care se schimba relativ
des. De regula, preturile sunt ridicate in afara sezonului si la inceputul
acestuia, dupa care sunt reduse treptat, pe masura ce oferta creste si se
diversifica. Produse influentate de moda si sezon, precum confectiile si
incaltamintea, materii prime folosite pentru incalzire sau drept combustibil ca
benzina, pacura, gazele naturale sau motorina, legumele si fructele ori cerealele se
inscriu in categoria produselor ale caror preturi trebuie sa se schimbe sezonier.
Serviciile turistice inregistreaza, la randul lcr, preturi ridicate in varf de sezon,
scazand uneori drastic in extrasezon, mai ales la mare.
cost. Pretul maxim acceptabil este cel care anuleaza economia de cost realizata
I. Obiective competitive
l Pretul de transfer)ietei
in ra
cui
Obiectivele preturilor de transfer
mai mic
mai mic
mai mic
mai mare
mai_rnare_
mai mic
mai mate
mai mare
are sediul
267
fyy'ajjiicapretului in marketingul international
12
0
24
144
160
16
0,8
15,
i Achizitie din tara X i Taxa
vamala (20%)
Costuri la depozitare
Vanzare la pretul pietei
Castig
Taxe (5%)
100
120
20
10
Taxe (5%)
Castig dupa perceperea taxelor
10
0
10
5
5
2,5
-i__________................. - - -'__________________________
25,2
Factori interni
Factori externi
Variabile
1. Costuri:
de productie
de
comercializare
financiare
2. 2. Cererea
3. 3.
Concurenta
Analize necesare
Analiza costurilor de productie fixe si variabile. Analize
costuri/volume.
Analiza costurilor comercializarii in strainatate: costurile fortei de
vanzare, comisioane, costurile retelei proprii de distributie,
costurile constituirii si gestionarii sucursalelor si filialelor.
Analiza financiara: costul capitalului fix si circulant, probleme ale
cursurilor valutare, inflatia, intarzieri ale platitor.
' Nivelul si structura cererii. Elasticitatea sa in raport cu preturile.
Segmentarea pietei.
Politica de pret a concurentilor. Cote de piata detinute.
Reglementari privind concurenta.
4. 4.
Reglementarea
prafurilor
5. 5.
Alternativele
nu
pot sau
nu
vor sa
la niveluri de pret intermediare, intre cel maxim si cel minim, ca in figura 9.3.
271
jr^TZ^Iui in marhlimlmumationat _
Pretul A
international I
Coridorul de pret
maxim
minim
* Timpul
Vanzari (unitati)
43,30
52,50
8,78 16,50
18,20
41,40
39,40
55,30
58,00
156,60
160,90
7,S 9,38
20,20
37,40!
60,20
164,00'
224,20
9,69
22,50
35,40
61,40'
165,90
227,70
25,00 33,30
62,50
166,50
229,00
itfio1
9,08
15
20
25
Profit total
(unitati
monetare)
204,10
15,00
8,50
1,35
10
Profiluri (unitati
monetare)
B
151,60
8,18
7,75
7,50
10,00
sacrificat
(%)
10,90
7,46
211,90
218,90
4,41
2,07
0,58
0,00
272
273
Factorii care stimuleaza
standardizarea
Depasirea obstacolelor
comerciale
Costurile de transport
reduse
Intermediarii fictivi
Importuri gri
Global sourcing
Imbunatatirea
comunicarii / informarii
Globalizarea /
Standardizarea marcilor
ar;___________________.-----------------------------'
li!
concurential al firmei
Desi toate strategiile de pret anterioare au si tenta concurentiala,
firma poate apela la strategii ale caror obiective esentiale sunt
pozitionarea si actiunea sa in raport cu concurentii existenti pe
pietele externe tinta.
Crester
ea
calitat
depasirea concomitenta prin pret si calitate (strategia C);
abordare
putin realista, datorita numeroaselor exigente si
constrangeri.
Reducerea pretului
Figura 9.5. Strategia
depasirii
Ideea depasirii concurentilor ca urmare a valorificarii
avantajului competitiv obtinut cu ajutorul combinatiilor intre
calitate si pret poate fi nuantata sub aspectul strategiilor de pret ce
pot fi utilizate. Strategiile posibile de pozitionare prin pret in
raport cu produsele concurente sunt cele din figura 9.6.
Pret
Mare
inalta I Strategia pretului
de exceptie
i
O
Strategia
suprapretului
Mic
Strategia bazata pe
valoarea produsului
Strategia
pretului
minim
Scazuta
Cateora Philip
Czlnkota Mlchael,
Ronkainen llka
Danclu Victor,
Zaharla Rodica
Danclu Victor
Danclu Victor
Foley James
Hiinerberg Relnhard
Jeannet Jean Plerre,
Davld H. Hennessey
Keegan Warren,
Schlegelmilch Bodo,
Stottinger Barbara
Kotler Philip,
Armstrong Gary,
Saunders John,
Wong Veronica
Kotler Philip,
Armstrong Gary,
Toyne Brlan,
Walters P.G.P.
10
Politica de
distributie in marketingul
international
10.1. Coordonatele fundamentale ale politicii
internationale de distributie
aparat
economic format din lanturi de agentii, institutii, unitati
operative
si
firme specializate intre care se stabilesc relatii in scopul
transferarii
marfurilor de la producator la clientii, consumatorii,
utilizatorii
de
pe
pietele externe-tinta.
Piata internationala
. Angrosisti
' Agenti
Importatori-)
distributori
Dealeri
internationala de distributie
intreba
rile
consu
matoril
or si a
furniza
rii de
inform
atii
general
e
cu
privire
la
atribut
ele
utile si
avantaj
ele
produs
ului
(Keega
n,
Schleg
elmich,
Stottin
ger,
2002, p. 490).
__liirn5IiL 1.
Comercianti . Firme
exportatoare importatori
Piggybackexportmg
Asociatii de export
2. Agenti
. Firme de management
al exportului .
Case de export
Agentii de export ai
producatorului
l
. Agentii cumparatorilor
Oficii de cumparare
Brokeri
C U0 T
280
Produsul
Canalele de distributie'
Mediul
(m
-------------------1-----~,,.-ui^ii
.isuipupe
ROnka^20Sr^%7
TKLPe baZ
lin!DanCiU
' (2002),
""A Czinkota
si <-w*h pp.
JJ/-345, 4Keegan
s, ",
colaboratorii
pp. 491-497.
|0