APE

1. Generalitati, definitie, obiect, scop domeniul apelor

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element
indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa
de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului economic.
Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat,
tratat si aparat ca atare.
Sistemul informational specific fondului apelor este un complex de operatii tehnice,
economice si juridice executate pentru evidenta si inventarierea sistematica din punct de vedere
cantitativ si calitativ a apelor, a lucrarilor de stapanire a lor, de folosire si de ameliorare a
calitatii lor, pe bazine hidrografice.
Sistemul informational specific fondului apelor din Romania este un sistem de evidenta si
inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul apelor. Acesta este definit ca
actiunea organizata de inventariere si centralizare a datelor privind resursele de apa,
folosirea si protectia apelor. Aceasta activitate se desfasoara pe bazine hidrografice si se
centralizeaza la nivel national.
Pastrarea si gestionarea Fondului National de date de gospodarire a apelor, cu exceptia
apelor geotermale, se face de ctre Ministerul Mediului i Pdurilor Administraia
Naional Apele Romne.
Obiectul acestui sistem de evidenta il constituie:
apele de suprafata;lucrarile de protectie, de stapanire si de folosinta a apelor;
subterane;cadrul natural al apelor.

apele

Scopul sistemului informational specific fondului apelor este procurarea de date pentru:
1.intocmirea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice;
2.folosirea complexa a apelor si valorificarea potentialului acestora;
3.cunoasterea calitatii apelor, a modului de folosire si protectie a lor;
4.proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice, a lucrarilor
funciare si a celor de gospodarire a apelor de suprafata si subterane.

de

imbunatatiri

Cadrul legislativ al domeniului fondului apelor este reglementat de legi si acte normative
specifice. Legea apelor nr. 107/1996.

2. Structuri

institutionale in domeniul apelor,

codificarea cursurilor de apa

autoritati

bazinale,

St r u ct u r i i n s t i t u t i o n a l e i n d o m en i u l a p e l o r
Apele Romne Administraie Naional (ANAR) a fost infiintata in anul 2002 prin
Hotararea de Guvern nr 107 i are drept scop aplicarea strategiei in domeniul gospodaririi
1

apelor si valorificarii resurselor de apa ce apartin domeniului public. ANAR are statut de regie
autonoma de interes public national.
ANAR are in structura sa Administratii Bazinale de Ap (ABA). In structura ANAR se
afla si Institutul National de Hidrologie si de Gospodarire a Apelor i Exploatarea
Complex Stnca Costeti.
Infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor data in
administrarea Administratiei Nationale Apele Romane este formata din:
apele de suprafata din domeniul public;
barajele;
lacurile de acumulare permanente si nepermanente;
prizele de apa, statiile de tratare;
digurile de aparare impotriva inundatiilor;
lucrarile de regularizare a albiilor;
cantoanele hidrotehnice si alte constructii asimilate;
statii si instalatii ale retelei de supraveghere a calitatii resurselor de apa;
canalele statiilor de pompare si conductele pentru derivare de debite;
statii si instalatii ale retelei nationale de observatii si masuratori hidrologice si
hidrogeologice etc.

3. Etapele de realizare a sistemului informational specific fondului

apelor: inventarierea cadastrala primara, evidenta cadastrala
Etapele de realizare a sistemului informational specific fondului apelor sunt:
1. inventarierea cadastrala primara;
2.evidenta cadastrala;
3. realizarea sistemului de referinta cadastral si intocmirea hartilor cadastrale;
4. prelucrarea si sistematizarea datelor cadastrale specifice.
I n v e n t a r i e r e a c ada s t r al a p r i m a r a
Consta in cercetarea la fata locului si inscrierea in fise specifice a tuturor datelor si
lucrarilor legate de ape executate pe bazine hidrografice, urmarind drept obiective:
a) Evidenta conditiilor naturale:
degradarea albiilor si terenurilor invecinate sursele de ape subterane
exploatarile balastiere din albiile raurilor
b) Evidenta lucrarilor de stapanire a apelor:
datele asupra instalatiilor hidrometrice
lucrarile hidrotehnice de protectie si regularizare a albiilor lucrarile de desecare si
drenare lucrarile de consolidare a malurilor
c) Evidenta lucrarilor pentru folosirea apelor
instalatiile si constructiile executate pentru folosirea apelor
d) Evidenta lucrarilor de protectie a calitatii apelor
emisarii si debueele canalizarilor pentru ape menajere si industrial
2

 instalatii de epurare a apelor uzate

Pentru lucrarile efectuate in cele patru ramuri se intocmesc fise de inventariere. Acestea se
completeaza in doua etape:
I.recunoaterea rului i a teritoriului care face obiectul inventarierii
II.completarea pe teren a fisierelor cu date si informatii
Ev i de n t a c ada s t r a l a
Este operatia de inregistrare si tinere la zi a inventarierii cadastrale primare si a
modificarilor ce intervin. Datele continute cuprind doua grupe:
o grupa care precizeaza pozitia administrativa, hidrografica, felul obiectului etc
o grupa care contine caracteristicile tehnice principale ale obiectelor de inventariat
Exemple de fie de inventariere:
A. Fia de inventariere pentru intocmirea evidentei primare a instalatiilor hidrometrice;
B. Fia de inventariere pentru evidena degradrii albiei i a terenurilor vecine;
C. Fie pentru folosina apelor.

4. Realizarea sistemului cadastral de referina i intocmirea hartilor

cadastrale pentru ape
Sistemul cadastral de referin servete la localizarea pe teren si pe planul cadastral a
tuturor elementelor care fac obiectul sistemului informational specific fondului apelor.
Consta intr-un ax de kilometrare-nivelment, ales in lungul apelor si materializat pe teren prin
borne.
Se proiecteaza pe harti cadastrale la scara 1:20000-1:25000 sau mai mici si se
definitiveaza dupa recunoasterea terenului.
Axul de kilometrare-nivelment se alege pe cat posibil paralel cu albia majora a apei.
Pentru apele curgatoare axul se traseaza pe unul din maluri, pe bratul principal in
cazul ramificatiilor, iar pentru apele statatoare axul urmareste conturul malului.
Punctele care se borneaza pe ax sunt:
- punctele care marcheaza kilometrii; punctele intermediare de frangere;
- punctele care marcheaza originile axelor afluentilor;
- punctele care marcheaza lucrarile de arta: poduri, baraje etc.
Cotele punctelor axului de kilometrare-nivelment se determina prin drumuiri de
nivelment geometric legate de reteaua de stat.
Numarul bornelor amplasate de-a lungul principalelor cursuri de apa care au fost
inglobate in reteaua de nivelment de precizie a tarii este de circa 20000 (borne CSA).
Hartile cadastrale se intocmesc dupa executarea sistemului de referinta cadastral si
3

cuprind lucrarile topohidrografice ale albiilor majore ale raurilor, suprafete inundabile,
punctele axului de kilometrare-nivelment, limitele unitatilor administrativ-teritoriale,
caile de comunicatie principale etc. Hartile cadastrale utilizate in prima etapa se
reambuleaza, urmand sa fie intocmite planuri cadastrale la scarile 1:10000 sau 1:5000,
in functie de natura terenului.

5. Baza de date a sistemului informational al fondului apelor,

atlase specifice domeniului apelor
Baza de date a fondului apelor este constituita din fisiere structurate pe
categorii cadastrale si tipuri de informatii. Structura fisierelor pe categorii cadstrale
este unica si trebuie respectata de catre toti cei care au competente in gestionarea
bazei de date a sistemului informational al apelor.
Activitatea sistemului informational al apelor presupune cunoasterea permanenta a:
a)
b)
c)
d)
e)

resurselor de apa cantitativ si calitativ

gradului de intretinere si protectie a cursurilor de apa
gradul de afectare a cursurilor de apa in urma unor fenomene naturale periculoase
necesarului de apa pentru satisfacerea cerintelor
patrimoniul directiilor de ape.

Informatia cadastrala se clasfica astfel:

a) informatie primara de baza b)
informatie prelucrata
L i s t a si n t e z el o r s i a t l a s e l o r s p e c i f i c e d o m e n i u l u i ap e l o r
1) Atlasul reelei hidrografice codificate din Romania si evidenta apelor ce apartin
domeniului public
2) Atlasul resurselor de apa de suprafata si subterane din Romania
3) Atlasul lucrarilor de gospodarirea apelor si a folosintelor consumatoare si
neconsumatoare de apa
4) Atlasul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si combatere a actiunii
distructive a apelor
5) Atlasul calitatii apelor de suprafata, al lucrarilor de tratare si epurare a apelor si al surselor
de poluare a apelor
6) Atlasul Corpurilor de apa
7) Sinteza cadastrala a Dunarii pe teritoriul Romaniei

6. Grupe i categorii de obiective i folosinte cadastrale aflate in evidentele

activitatii sistemului informational al fondului apelor
A. Lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor, inclusiv
atenuarea apelor mari prin modificarea regimului natural de curgere:
baraje; lacuri de acumulare, iazuri piscicole; derivaii de debite.
4

B. Lucrari de folosire a apelor cu constructiile si instalatiile aferente, respectiv lucrari,

constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea
apelor:
folosinte de apa pentru centre populate, platforme industriale, obiective socialeconomice si zootehnice;
amenajari piscicole care nu sunt realizate prin lucrari de barare a unui curs de apa;
alimentari cu apa pentru irigatii;
folosinte hidromecanice;
centrale hidroelectrice;
zone navigabile porturi;
amenajari balneare, turistice si de agrement;
poduri plutitoare, bacuri.
C. Constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei:
indiguiri;
lucrari de regularizari de albii si lucrarile pentru protectia albiilor si malurilor;
lucrari de desecare;
incinte inundabile.
D. Traversari de cursuri de apa cu lucrari aferente:
poduri si podete;
traversari conducte, canale;
linii electrice si telefonice.
E. Amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile
cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si ale tarmului marii:
exploatari de materiale si agregate minerale utile din albii.
F. Cadrul natural:
cursuri de apa, albii minore si majore;
profile transversale/longitudinale;
lacuri naturale, balti, zone umede;
degradari de albii, maluri si faleze;
bornele axului cadastral de referinta al cursurilor de apa;
inundatii de terenuri si bunuri.
G. Monitorizare:
statii meteorologice;
statii hidrologice;
statii automate si relee de transmitere a datelor;
debitmetre;
statii de calitate.
H. Lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime:
foraje hidrogeologice.
I. Alte constructii si lucrari hidrotehnice.