Liceul Tehnologic Henri Coanda

Clasa a XII a D

Partea 1. Sistemul de directie

Partea a 2-a. Constractul de transport
rutier de marfuri

Nume elev:
Tudor Raul Constantin

Nume profesor coordinator:

Rizea Daniel

An scolar: 2014-2015
1

Cuprins:
Partea 1. SISTEMUL DE DIRECTIE
Cap I: Constructia generala si principiul de functionare a sistemului de directie
I. 1. Generalitati
I. 2. Prile componente i clasificarea sistemelor de direcie
I. 3. STABILIZAREA ROILOR DE DIRECIE
Cap II: Mecanismul de directie de tipul melc globoidal-rola
Partea a 2-a. CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER DE MARFURI

Argument:

Partea 1. Sistemul de directie

Capitolul I
Constructia generala si principiul de functionare a sistemului de directie

I . 1. Generalitati
Destinaia sistemului de direcie. Sistemul de direcie servete la modificarea
direciei de deplasare a automobilului. Schimbarea direciei de mers se obine prin schimbarea
planului (bracarea) roilor de direcie n raport cu planul longitudinal al autovehiculului.
Condiiile impuse sistemului de direcie sunt:
- s permit stabilizarea micrii rectilinii (roile de direcie, dup ce virajul s-a efectuat, s
aib tendina de a reveni n poziia mersului n linie dreapt);
- etortul necesar pentru manevrarea direciei s fie cat mai redus;
- randamentul s fie ct mai ridicat;
- ocurile provenite din neregularitile cii s nu fie transmise la volan;
- s permit reglarea i ntreinerea uoare;
- s nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari i prin aceasta la micorarea
siguranei conducerii;
- s aib o construcie simpl i s prezinte o durabilitate ct mai mare.
In fig.1 este prezentata schema virajului unui automobil cu dou puni.
Virajul automobilului este corect, adic roile ruleaz far alunecare, cnd toate descriu
cercuri concentrice n centrul de viraj O. Acest centru trebuie s se gseasc la intersecia
dintre prelungirea axei roilor din spate i a axelor fuzetelor celor dou roi de direcie.
Aceasta nseamn c n viraj, roile de direcie nu sunt paralele ci nclinate(bracate) cu
unghiuri diferite. Astfel unghiul de bracare al rotii interioare este mai mare decit unghiul
bracare al rotii exterioare.

Fig.1. Schema virajului automobilului.

I. 2. Prile componente i clasificarea sistemelor de direcie.

Pentru a schimba direcia automobilului, conductorul acioneaz asupra volanului 1 (fig. 2),
care transmite micarea prin intermediul axului 2, la melcul 3, se angreneaz cu sectorul
dinat 4. Pe axul sectorului dinat se afl levierul de direcie (comand) 5, care este n legtur
cu bara longitudinal de direcie (comand) 6. Prin rotirea sectorului dinat, deci i a levierului
de direcie, bara longitudinal de direcie va avea o micare axial care depinde de sensul de
rotaie a sectorului dinat.
Prin deplasarea axial a barei longitudinale
de direcie, braul tiizetei 11 va roti fuzeta 9 n jurul
pivotului 10 i o dat cu ea i roata din stnga.
Legtura care exist ntre fuzeta 9 i fuzeta 13, prin
intermediul levierelor 8 i 14 i bara transversal de
direcie 7, va produce rotirea fuzetei 13.
Patrulaterul format din puntea propriu-zis
12, levierele fuzetelor 8 i 14 i bara transversal de
directie 7 se numeste trapezul directiei.
Volanul de directie este realizat, in general,
din material plastic cu armtur metalic, avnd
forma circular cu 1-3 spie. Axul volanului este
format dintr-o bucat
Fig.2.
sau din dou buci, legate ntre ele printr-o
articulaie cardanic elastic de cauciuc. Soluia din
dou buci se folosete atunci cnd caseta de
direcie nu se afl pe direcia axului volanului.
Din motive de securitate, ncepe s se
rspndeasc la autoturisme soluia cu coloana
volanului deformabil, sub aciunea unui oc puternic, n general s-a rspndit soluia
coloanei telescopice, compus din dou tuburi, care devin telescopice la o anumit for
axial.
La unele automobile poziia volanului poate fi reglat (prin deplasarea n direcie
axial i nclinare cu un anumit unghi).
Elementele componente ale sistemului de direcie se mpart n dou grupe, n funcie
de destinaia lor, i anume:
- mecanismul de acionare sau comand a direciei, ce servete la transmiterea micrii de la
volan la levierul de direcie;
- transmisia direciei, cu ajutorul creia micarea este transmis de la levierul de direcie la
fuzetele roilor,
Sistemele de direcie se clasific dup mai multe criterii i anume: locul de
5

dispunere a mecanismului de acionare, tipul mecanismului de acionare, particularitile transmisiei, locul unde sunt plasate roile de direcie.
Dup locul de dispunere a mecanismului de acionare a direciei, se deosebesc sisteme
de direcie pe dreapta i sisteme de direcie pe stnga.
Dupa tipul mecanismului de actionare, sistemele de directie se clasifica in functie de:
- raportul de transmitere, care poate ti constant sau variabil;
- tipul angrenajului, intlnindu-se mecanismele cu melc, cu urub, CU manivel i cu roi
dinatei
- tipul comenzii, care poate fi: mecanic, mecanic cu servomecanism (hidraulic, pneumatic
sau electric) i hidraulic.
Dup particularitile transmisiei direciei, clasificarea se face n funcie
- poziia trapezului de poziie n raport cu puntea din fa, care poate fi anterior sau posterior;
- construcia trapezului de direcie, care poate fi cu bar transversal de direcie dintr-o bucat
sau compus din mai multe pri.
Dup locul unde sunt plasate roile de direcie, automobilele pot fi: cu roi de direcie
la puntea din fa, la puntea din spate sau la ambele puni.

I. 3. STABILIZAREA ROILOR DE DIRECIE

In scopul asigurrii unei bune inute de drum a automobilului, roile de direcie se
stabilizeaz. Prin stabilizarea roilor de direcie se nelege capacitatea lor de a-i
menine direcia la mersul n linie dreapt i de a reveni n aceast poziie, dup
ce au fost brocate sau deviate sub influena unor fore perturbatoare. Dintre
msurile constructive, care dau natere la momentele de stabilizare,unghiurile
de aezare a roilor i pivoilor au rolul cel mai important. In acestscop, roile
de raport cu planul longitudinal i transversal al automobilului fig.3
La pivoii fuzetelor se deosebesc dou unghiuri:
unghiul de nclinare longitudinal ()
unghiul de nclinare transversal .
Roile de direcie, ca i pivoii, prezint dou unghiuri:
unghiul de cdere sau de carosaj a
i unghiul de convergen .
Unghiul de nclinare longitudinal a pivotului (sau unghiul de fug),
(fig. 3. a) reprezint nclinarea longitudinal a pivotului i se obine prin nclinarea pivotului n aa fel nct prelungirea axei Iui s ntlneasc calea ntrun punct A, situai naintea punctului B de contact al roii:

Unghiul de nclinare longitudinal a pivotului face ca, dup bracare,

roile de direcie s aib tendina de revenire Ia poziia de mers n linie
dreapt

a)

b)

Fig.3 .Unghiul de asezare a rotilor si pivotilor

In timpul virajului automobilului (fig.4), fora centrifug Fc, aplicat n centrul de

mas, provoac apariia ntre roi i cale a reaciunilor Y1 i Y2. care se consider c
acioneaz n centrul suprafeei de contact a pneului. Datorit faptului c pivotul pneului
este nclinat cu unghiul , reaciunea Y l a unei roi d natere la un moment stabilizator
Acest moment caut s readuc roata n poziia corespunztoare mersului n linie dreapt
i se numete moment stabilizator. Prezena unghiului face ca manevrarea automobilului
s fie mai grea, deoarece, la bracarea roilor, trebuie s se nving momentul stabilizator.
Reaciunile laterale dintre pneu i cale apar mai frecvent n urma aciunii asupra
automobilului a unor fore centrifuge; de aceea momentul de stabilizare realizat prin
nclinarea longitudinal a pivotului este proporional cu ptratul vitezei i poart
denumirea de moment stabilizator de vitez.
Momentul stabilizator crete cu ct pneurile sunt mai elastice, deoarece reaciunea
lateral se deplaseaz mai mult, n spate, fa de centrul suprafeei de contact. In general,
mrirea elasticitii pneurilor, se realizeaz prin scderea, presiunii lor interioare. De
aceea, la un automobil cu pneuri cu mare elasticitate, pentru a nu ngreuna prea mult
manevrarea, unghiul de nclinare longitudinal a pivotului se micoreaz, iar. n unele
7

cazuri, se adopt pentru acest unghi valori nule sau chiar negative (ajungnd pn l a I30').
La automobilele cu puntea rigid, valoarea unghiului este 3-9. iar la cele cu roi cu
suspensie independent de 1330'.
Unghiul de nclinare transversal (lateral) a pivotului (. fig. 3., b) d natere Ia
un moment stabilizator care acioneaz asupra roilor bracate.
La bracare datorit unghiului de nclinare transversal, roile tind s se deplaseze n jos
(n cazul unei bracri de 180. aceast deplasare ar avea valoarea egal cu h max (fig. 5,
a), dar deoarece acest lucru nu este posibil, ntruct roata se sprijin pe drum. rezult
o ridicare a pivotului, respectiv a punii din fa i a cadrului (caroseriei) (fig. 5. b).
Sub aciunea greutii preluate de puntea d i n fa. roile tind s revin la poziia
corespunztoare mersului n l i n i e dreapt, care corespunde energiei poteniale minime,
dnd natere Ia un moment destabilizare Bracarea roilor de direcie necesit un lucru
mecanic egal cu produsul dintre greutatea ce revine roilor de direcie i mrimea
ridicrii punii din fa

Fig. 4. Schema viraju|ului unui

auto- mobil i forele care dau nateri,
momentelor stabilizatoare ale rotilor
datorit unghiului de nclinare longitudinal a pivotului.

F i g . 5. Schema bracri rotii la care pivotul fuzetei arc eunghiul de inclinare transversala

Rezult, deci. c la bracarea roilor de direcie trebuie n v i n s momentul de stabilizare ce

apare datorit unghiului . necesitnd pentru aceasta o creterea efortului la volan, i
respectiv, o nrutire a manevrabilitii automobilului.
Momentul se stabilizare depinde de greutatea care revine roilor de direcie i de aceea se
ntlnete i sub denumirea de moment de stabilizare a greuttii.
.Unghiul de nclinare transversal a p i v o t u l u i conduce la micorarea direciei c ntre
punctul de contact al roii cu solul i punctul de intersecie a axei 1 pivotului cu suprafaa de
rulare (distana denumit deport). Aceasta conduce la reducerea efortului necesar
manevrrii volanului, deoarece momentul rezistenei la rulare R fa de axa pivotului, se
reduce n raportul ba ( f i g . 3 . b ). Valorile uzuale a l e deportului sunt cuprinse ntre 40 i
60 mm. existnd ns i multe cazuri cnd se. ntlnesc valori mai mici sau mai mari.
Trebuie insa menionat c. la o reducere exagerata a deportuliii, se reduc momentul stabili-zator
al roilor de direcie i stabilitatea automobilului.
La automobilele actuale, unghiul de nclinare transversal a p i v o t u l u i are valori de 4
-10.

Unghiul de cdere sau de carosaj

Reprezint nclinarea roii fal de planul vertical ( v. fig, 3. b). Acest unghi contribuie la
stabilizarea direciei. mpiedicnd tendina roilor de a oscila datorit jocului
rulmenilor.
Prin nclinarea roii cu unghiul . greutatea ce revine asupra ei (G v a d o component
(G..i o component orizontal H. care va mpinge tot timpul rul menii ctre centru,
tcnd s dispar jocul lor i reducnd solicitrile piuliii fuzetei.
Unghiul ( va micora totodat i el deportul c al roii, ceea ce face ca momentul necesar
bracrii roilor s fie mai mic. deci o manevrare mai uoar a volanului.
La automobilele cu puni rigide, unghiul de cdere variaz la trecerea roilor peste
denivelrile cii de rulare, iar la unele automobile cu puni articu late, unghiul de cdere
variaz cu sarcina.
De aceea, la unele automobile, unghiul de cdere trebuie msurat cu auto mobilul ncrcat
cu anumit sarcin, precizat de cartea tehnic a acestuia.
9

Valoarea unghiului de cdere este de 0-1. Mai rar. se adopt i valori negative.
In timpul exploatrii automobilului, bucele fuzetei se uzeaz, iar unghiul de cdere
se micoreaz, putnd ajunge, uneori, la valori negative, chiar dac i n i i a l el a avut o
valoare pozitiv. Unghiul de cdere conduce la o uzare mai pronunat a pneurilor.

Unghiul de convergen sau de nchidere a roilor din fa (P)

(fig 6 a ) este unghiul de nclinare in plan orizontal a rotii fa de planul longitudinal

al automobilului. Unghiul de convergen este cuprins ntre 010' i 030'. In practic,

convergena roilor este exprimat prin diferena (C= A -B, n care A i B reprezint
distanele dintre anvelopele sau jantele celor dou roi. msurate n faa sau n spatele
roilor, la nivelul fuzetelor sau la cel indicat n cartea tehnic.
Convergena roilor este necesar pentru a compensa tendina de rulare di vergenta a lor,
cauzat de unghiul de cdere. Convergena se alege astfel nct, n condiiile normale
de deplasare, roile s aib tendina s ruleze paralel. Dac convergena nu este
corespunztoare, se produce o uzare excesiv a pneurilor i. n acelai timp. cresc
rezistenele la naintarea automobilelor, fcnd s creasc i consumul de combustibil.
Tendina de rulare divergent, cauzat de unghiul de cdere, se explic prin deformarea
pneurilor n contact cu calea. n aees caz. ele au tendina de a r u l a la fel ca dou
trunchiuri de con (fig.6.b) cu vrfurile n 0] i 02.
Prin nchiderea roilor spre fa. vrfurile trunchiurilor de con imaginare se deplaseaz n
punctele O1 i 02. anulnd tendina de rulare divergent a roilor.

Convergena este de 05 mm la autoturisme, ajungnd la autocamioane i

autobuze pn la 8-10 mm.
Fig.6. Convergena roilor de direcie i tendina de rulare divergent a lor.

Capitolul II
rola,

Mecanismul de directie de tipul melc globoidal-

10

Mecanismul de acionare cu melc globoidal i rol se compune dintr-o rol

sinlpi. dubl sau tripl (n funcie de efortul ce trebuie transmis) i un melc
globoidal.
Datorit faptului c ntre melc i rol exist o frecare de rostogolire, mecanismul are un
randament ridicat.
Melcul globoidal 4 (fig. 7) este montat la captul axului volanului 3 i se sprijin n
caseta 8, prin intermediul a doi rulmeni 9 i 12. Riola 6 este montat pe bolul 5 ntre
braele furcii 14. prin intermediul a doi rulmeni, furca 14 este executat dintr-o bucat
cu axul 7 al levierului de direcie 23. fixat pe piulia 24. A.xul levierului de direcie este
montat n caseta de direcie avnd un capt sprijinit pe rulmentul 19. Garnitura de
etansare 22 si simeringul 15 impiedica intrarea inpuritatilor in interiorul casetei.

Fig.7. Mecanism de actionare de tipul

melc globoidal-rola

Capacul 10 cu suruburi acioneaz

asupra bucei 11 ce conine inelul exterior al rulmentului 9. Garniturile de reglaj 2. de
sub capac, servesc la reglarea jocului axial al melcului. In capacul lateral al casetei 20
se gsete urubul 18. care este legat de axul levierului de direcie. Reglarea jocului
angrenajului dintre melcul globoidal i rol. care sunt montate excentric, se face prin
urubul de reglare 18'(protejat de p i u l i a 17"). care deplaseaz axial rola mpreun cu
axul 7. Fixarea piuliei dup reglare se face cu tiftul 16. Buonul 21 servete pentru
introducerea lubrefiantului n caset. Cuplaiul elastic din cau ciuc 1 face legtura intre
partea inferioar a axului volanului 3 i partea central (axul volanului este divizat n
trei pri). Garnitura 13 asigur.etanarea axului volanului la intrarea n caset.
Mecanismul de la autocamioanele Roman se compune din caseta de d i recie propriuzis 4 (fig..8). caseta 13 cu angrenajul n unghi i trompa 14 n interiorul creia se afl
axul de transmisie dintre angrenajul de direcie. Caseta de direcie propriu-zis are
angrenajul format dintr-un melc globoidal i o rol tripl. Melcul globoidal 8 (fig. .9. )
este montat n caset pe doi rulmeni eu. Rolele 7 i 9. Prin capacul 4 trece eava 5
pentru meninerea nivelului u l e i u l u i d i n caset. ntre capac i caset se monteaz
garnitura 6. care servete la reglarea jocului axial al melcului globoidal. In angrenare
cu melcul globoidal se afl rola 13. montat pe bolul 19. ntre braele'furcii 20. prin
intermediul a doi rulmeni cu ace. Axul 12 face corp comun cu furca i este fixat la un
capt n capacul 16. pe rulmentul cu ace 15. iar la cellalt capt n caset pe bucele
2 i 3. n zona cu caneluri a axului 12. se monteaz levierul de direcie, fixat cu piulia
1. Jocul ntre melc i rol se regleaz cu ajutorul urubului de reglaj 14. montat n
capacul 16.

11

i simerin-

Fig..8. Sistemul de direcie

volan
2 - ax volan
3- ax intermediar
4 - caseta de directie
5 - levier de directie(comanda)
6 - bara longitudinala de directie
7 - brat fuzeta
8 - leviere fuzete
9 - bara transversala de directie
10 - osia propriu zisa:
11 - pivoti:
12 - fuzete13-angrenaj conic:
13 - angrenaj conic
14 - trompa

Fig.9 Mecanismul de actionare cu melc globoidal si rola

Operatii de verificare si reglare a mecanismului de directie

1. Verificarea jocului la volan se face n modul urmtor:
- se aduce automobilul pentru poziia de mers n linie dreapt;
12

- se rotete volanul spre dreapta i apoi spre stnga pn la poziiile maxime n care acesta se
manevreaz uor far s roteasc roile.
Jocul la volan nu trebuie s depeasc 15, deoarece n aceast situaie manevrarea
direciei devine nesigur.
Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulaiilor mecanismului de direcie sau a
pieselor mecanismului de comand.
2. Reglarea mecanismului de acionare a direciei. Modul de reglare al mecanismului
de acionare a direciei difer n funcie de tipul constructiv al acestuia. In toate cazurile ns
operaia de reglare, se va executa numai dup inlaturarea jocurilor din articulaiile
mecanismului.
Reglarea mecanismelor de acionare cu melc globoidal i rol comport reglarea
jocului axial al volanului (melcului) i a jocului din angrenaj. Inainte de reglare se decupleaz
levierul de direcie de bara de direcie. Reglarea jocului axial al melcului se face prin
demontarea capacului 10 (v. fig. 5) din faa garniturilor 2 i scoaterea a una sau dou garnituri,
dup care capacul se monteaz la loc.
Reglarea jocului angrenajului rolei cu urub-melc se efectueaz cu ajutorul urubului
18, prin deplasarea axial a rolei 6 cu axul 7, reducnd jocul dintre melc i rol care sunt
montate excentric. Dup reglare, se verific jocul la volan.

Partea a 2-a.
CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER DE MARFURI
Transportul rutier = opratiunea prin care se realizeaza deplasarea persoanelor sau marfurilor
cu un autovehicul/ansamblu de autovehicule rutiere pe un drum deschis circulatiei publice,
chiar daca vehiculul respectiv este, pe o anume portiune a traseului, transportat de catre alte
vehicule sau daca autovehiculul se deplaseaza fara incarcatura.
Drum public = orice cale de comunicare terestra, destinata traficului rutier, daca este
deschisa circulatiei.
Operator de transport ruter = orice intreprinzator ce detine certificat unic de
inregistrare/ce are ca obiect de activitate activitatea de transport rutier/detinatorul unei
licente de transport care efectueaza transport public rutier cu vehicule rutiere detinute cu orice
titlu, exceptand comodatul .
Licenta de transport = documentul prin care se atesta ca intreprinzatorul indeplineste
conditiile de onorabilitate, capacitate financiara si competenta profesionala, avand acces la
transp. public rutier
Conditii ce se cer a fi indeplinite pentru obtinerea licentei de transport:
conditii de onorabilitate: - persoana care va conduce permanent si efectiv activit de
transp rutier nu a fost condamnata pt infractiuni grave sau de vatamare corporala
- nu a fost declarata inapta pt. a conduce permanent si efectiv
activit de transp. rutier
- nu a indeplinit functia de persoana desemnata pt un operator
de transp. care a fost sanctionat pt incalcari grave ale legislatiei

13

 capacitate financiara : daca operatorul dispune de resurse suficiente pentru a demara

activitatea si pentru a administra activitatea de transp. (nivel financiar de 9.000 pt primul
autovehicul rutier si 5.000 pentru urmatoarele autovehicule)
capacitate profesionala: este indeplinita daca pers. desemnata sa conduce permanent si
efectiv activit de transp rutier este titulara unui certificat care sa ateste detinerea nivelului
necesar de cunostiinte pt a desfasura aceasta activitate
- certificatul se elibereaza de autorit. competente, in urma unei examinari scrise, cu caracter
obligatoriu, care poate fi urmat de un examen oral
- exemplarul original al licentei de transport se elibereaza operatorului cu un termen de
valabilit. de 5 ani
Contractul de transport rutier de marfuri = conventia care se incheie intre o unitate
specializata de transport si un expeditor, conventie prin care unitatea se obliga, in schimbul
unui pret, sa preia si sa transporte cu anumite mijl de transp. si inauntrul unui termen, o
cantitate de marfa pe care s-o elibereze destinatarului
Caractere juridice : - contract bilateral sau sinalagmatic
- contr. cu titlu oneros
- contr. cu caracter comutativ
- contr. real
- contr. principal
- contr. numit
- contr. de prestari servicii
- contr. de transp. rutier se incheie prin intermediul scrisorii de trasura, avand deci o forma
scrisa, tipizata => scris. de trasura probeaza nasterea raaportului juridic, eventualele
neregularitati in legatura cu redactarea scrisorii, iar lipsa/pierderea ei nu afecteaza
valabilitatea contr.
Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele mentiuni obligatorii:
data si locul intocmirii
numele si adresa expeditorului (in aceasta calitate se mentine o singura pers.
fizica/juridica)
numele si adresa transportatorului
locul si data primirii marfii
numele si adresa destinatarului
denumirea corecta a naturii marfii si modul de ambalare al acesteia, iar pt. marfurile
periculoase se prevede si denumirea general recunoscuta
numarul coletelor, a marcajelor special si nr. acestora
greutatea bruta sau altfel exprimata a marfii
cheltuilelile aferente transportului: pretul transp., cheltuielile accesorii,taxe
vamale,alte cheltuieli
indicatia potrivit careia transportul este supus regimului stabilit de catre conventie,
nefiind acceptate clauze contrarii
- sunt mentiuni cu caracter facultativ, determinat de complexitatea transportului : cheltuielile
pe care expeditorul le ia asupra sa ; totalul sumelor ramburs ce pot fi percepute la eliberarea
marfii ; valoarea declarata a marfii ; instructiuni cu privire la asigurarea marfii ; termenul
convenit pt efectuarea transp.
Functiile scrisorii de trasura:
a) document probator: actul care probeaza perfectarea contractului de transport, fiind forma
scrisa a acestui document tipizat, ceruta ad probationem

14

b) functia de ghid pt executarea oblig : pe langa mentiunile uzuale, i se dau operatorului de

transp. indicatii cu caracter de indrumari, in legatura cu executarea transp. si predarea marfii
c) functia de legitimare : cel care detine documentul este titular al drepturilor izvorate din
contract; in aceasta calitate isi poate valorifica dr fata de operat. de transp., avand calitate
procesuala activa in cazul eventualelor litigii sau arbitraje comerciale
Documente care insotesc scris. de trasura:
a) Foaia de parcurs = imprimat cu regim special, prevazut cu o serie si un numar, si
constituie baza evidentei primare in transportul rutier
- in temeiul foii de parcurs se pot obtine info. despre activit. desfasurate cu un anume vehicul,
de catre un anume sofer
- prin completarea foii de parcurs se asigura:
-> legalitatea circulatiei autovehicululi, pe ruta stabilita, in perioada determinata si in
folosul beneficiaruui
-> identificarea autovehicului, remorcilor tractate, a personalului de bord si a unitatii
detinatoare
-> confirmarea de catre sofer a starii de functionare a autovehiculului, la plecare din
locul destinat parcarii acestuia
-> desfasurarea pe etape a activit. de transport si confirmarea parcurgerii etapelor
-> inscrierea datelor primare necesare pt a determina prestatiile, tariful, consumul si
retributia soferului
b) Bonul de transport = documentul care serveste la confirmarea fiecarei curse, daca pe
parcursul unei zile autovehiculul executa mai multe transporturi
- in aceasta situatie se elibereaza formulare separate pt care se aplica tarif de h/km/cantitate,
etc.
c) Fisa activitatii zilnice : evidentei rutelor parcurse, km, stationari si altor factori care se
reflecta in activit. de transp., se mai adauga si tahograful + diagramele specifice
- tahograful = aparatul care indica si inregistreaza deplasare si stationarea autovehiculului
Partile contractului:
- contr. se perfecteaza intre operatorul de transp. rutier si o alta pers. fizica/juridica, care este
expeditorul, o parte din efectele contr. producandu-se in favoarea destinatarului,desi el nu este
parte la perfectarea lui
- partile contr. pot fi subiecte de dr public, care organizeaza activit. de transp. in interesul
cetatenilor (nu infirma natura comerciala a contr.)
- in calitate de expeditor poate sa apara orice pers. fizica/juridica ce are interes in incheierea
unui contr. transport, contr. ce poate fi incheiat prin mandatari specializati in aceasta activit
(comisionari/ expeditionari), dar in contul expeditorului => comisionarul va fi direct obligat
fata de operat. de transp., iar expeditorul nu are actiune impotriva operat., precum nici
operatorul impotriva sa
- carausul este principlul subiect al contr. si pt a fi caraus trebuie sa indeplineasca cond.
prevazute pt pers. juridice + conditiile speciale necesare desfasurarii activitatii
Modificarea contractului:
- poate fi realizata unilateral, fie de catre expeditor, fie de catre destinatar
Modificarea facuta de catre expeditor, poate consta in aspecte ce vizeaza eliberarea
marfii, locul de eliberare si persoana destinatarului. Expeditorul poate dispune oprirea marfii
pe parcurs. Orice modificare cu privire la executarea contr. poate fi facuta pana in momentul
in care al II-lea exemplar al scris. de trasura a fost remis destinatarului sau pana in mom. in
care destinatarul isi exercita dr. izvorate din contract
15

Conditii de modif. unilaterala a contr. :

-> expeditorul sa prezinte primul exemplar al scris. de trasura pe care sa fie inscrise noile
mentiuni
-> executarea noilor mentiuni trebuie sa fie posibile din partea transportatorului, sa nu aduca
prejudicii grave acestuia
-> expeditorul trebuie sa despagubeasca pe transportator, daca modificarea a determinat
cheltuieli suplimentare din partea transportatorului
-> instructiunile/modificarile sa nu aiba ca efect divizarea transportului
Modificarea facuta de catre destinatar este posibila chiar din momentul intocmirii
scris. de trasura cu conditia ca expeditorul sa permita acest lucru prin mentiune expresa
- daca, exercitand dr. lui de dispozitie, destinatarul indica o alta persoana pt eliberarea marfii,
aceasta la randul ei nu va putea desemna alt destinatar
- dupa sosirea marfii la destinatie, destinatarul are dr. sa ceara remiterea celui de-al II-lea
exemplar al scris. de trasura, si predarea marfii in schimbul unei dovezi care sa ateste
eliberarea acesteia
In cazul in care se pierde marfa sau se produce o intarziere la transport, destinatarul
este indreptatit sa-si valorifice dr. izvorate din contract, in urmatoarele conditii:
-> sa figureze in contr. de transp. ca persoana indicata de catre expeditor
-> sa plateasca eventualele creante rezultate din contr. de transport
- dispozitiile legale fac referire si la alte situatii care pot justifica modificarea contr. =>
imprejurari de natura obiectiva care afecteaza derularea normala a activit. de transport (cazul
fortuit si forta majora), situatii in care transportatorul este obligat sa instiinteze
expeditorul/destinatarul pt ca acestia sa decida in ce conditii se va desfasura transportul
Obligatii de predare/primire de marfuri ale expeditorului
- sa aleaga si sa verifice mijl de transport
- ambalarea corespunzatoare a acestora, ambalare care se raporteaza la natura marfii, conditii
de transport in siguranta, sa nu fie afectata calitatea si cantitatea marfii
- predarea marfii ce face obiectul transp., obligatie strans legata de oblig. de incarcare a marfii
- plata pretului aferent transportului
Obligatii de predare/primire de marfuri ale operatorului de transport:
- de a procura si de a pune la dispozitia expeditorului mijl. de transp. corespunzatoare
- preluarea marfii de la expeditor la data si locul stabilit in contr. si verificarea modului ei de
ambalare
- eliberarea documentelor de transp., care sa contina info complete despre transport, marfa
transportata, ruta, destinatie, tarif + alte elem. esentiale in raport cu natura marfii
Obligatiile operatorului de transp. privind executarea efectiva a transportului
- de a respecta ordinea expeditiei, mai ales daca in temeiul aceluiasi document de transport se
realizeaza expedieri succesive
- de a respecta ruta stabilita in contract, daca printr-o clauza obligatorie s-a mentinut aceasta
ruta
- de a respecta termenul de efectuare a transportului (intervalul de timp stabilit de parti intre
predarea marfii de catre expeditor si preluarea ei de catre destinatar)
- de paza, supraveghere si conservare a marfii de timpul deplasarii acestora (aceasta oblig se
naste din momentul preluarii marfii de catre operat. de transp.)
Obligatiile operatorului de transp. legate de locul de destinatie
- de a identifica si individualiza destinatarul
16

- de a elibera marfa, predand si cel de-al II-lea exemplar al scris. de trasura

Obligatiile destinatarului legate de locul de destinatie
- preluarea marfii transportate si verificarea starii ei, intocmindu-se un proces verbal de
constatare
- de a descarca marfa din mijl. de transport, daca in scris. de trasura asta se stabileste in
sarcina sa. In momentul descarcarii si acceptarii marfii de catre destinatar inceteaza orice
responsabilitate a operatorului, exceptand situatia cand poate fi invocata culpa grava a
acestuia
- oblig. de a plati sumele datorate operatorului, potrivit contr.
- posibilitatea de a conserva actiuni arbitrare/judiciare impotriva operatorului pt. repararea
eventualelor daune
Conditii de antrenare a raspunderii operatorului de transp. rutier: raspunderea
operatorului este o raspundere contractuala, in temeiul contr. incheiat, dar ea poate fi si una
delictuala, daca: exista prejudiciu ; fapta este ilicita ; exista un raport de cauzalitate intre
prejudiciu si fapta ilicita si exista vinovatie
- prejudiciul trebuie sa fie cert, sigur, prezent, personal si direct
- in cazul antrenarii rasp. contractuale, operat. de transp. rutier este considerat responsabil pt.
pierderea totala/partiala a marfii, avarierea marfii, intarziere pt. eliberarea marfii
Cauze de exonerare de rasp. a operatorului exista cand pierderea/avarierea marfii
rezulta din riscurile inerente uneia sau mai multor din urmatoarele fapte:
-> folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca s-a convenit expres asupra unui
asemenea mijl de transport in scris. de trasura
-> lipsa/defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin natura lor la avariere
-> manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar
sau o persoana ce actioneaza in contul lor
-> natura unor marfuri expuse, care datorita cauzelor inerente acestei naturi duc la pierderea
totala/partiala/avarie prin spargere, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere
normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor
-> insuficienta/imperfectiunea marcajelor sau numerelor coletelor
-> transportul de animale vii
- sarcina probei incumba transportatorului
Reclamatii si actiuni: dr. nascute din contract pot fi valorificate prin intermediul unei
reclamatii prealabile si al unei actiuni in justitie
Reclamatia = calea procedurala prin care se urmareste solutionarea litigiilor, fiind
degrevata instanta de judecata, ea putand fi formulata de catre expeditor/destinatar
- efectele reclamatiei: echivaleaza cu o punere in intarziere a operat. de transp. ; determina
curgerea dobanzii de 5% / an ; suspenda cursul prescriptiei extinctive (suspendarea dureaza
pana in momentul in care transportatorul respinge in scris reclamatia si restituie documentele
anexate acesteia)
Actiunea in justitie este de competenta instantelor comerciale, partile putand, de
asemenea, desemna prin contr. tribunalul arbitral care sa solutioneze eventualele litigii
- termenul de prescriptie a dr. la actiune este de 1 an, iar in caz de dol si culpa grava el este de
3 ani si curge de la momente diferite : -> pt. pierdere partiala/avarie/intarziere - curge din ziua
in care marfa a fost eliberata
-> pt. pierdere total, incepe cu a 13-a zi dupa expirarea
termenului convenit de parti
- termenul de prescriptie este susceptibil de susp. si intrerupere, potrivit regulilor de dr. comun
17

Bibliografie
1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455.
2) www.wikipedia.org ;
3) .. , , . , 1986 , 299 .

18