Vous êtes sur la page 1sur 8

1

Abordarea nondirectiv sau consilierea centrat pe persoan


Rogers s-a nscut ntr-o familie americande protestani din mediul rural. n primii ani de colegiu este
foarte interesat de istorie i religie. Dupcolegiu, pleac la New-York i se nscrie la un institut de studii
filosofice i religioase, pe care l abandoneaz, nemulumit fiind, n favoarea lui Teachers College de
Columbia University. Aici descoperpsihologia clinicprin intermediul cursurilor realizate de Leta
Hollingwort. Un an de stagiaturl va petrece la Institut for Child Guidance, o clinic n care va lua
cunotincu gndirea freudian. Aici face primii pai n cariera lui de consilier i terapeut. Apoi, timp
de 20 de ani va fi directorul unei clinici psihopedagogice din Rochester. Acum l va cunoate pe Otto
Rank i va fi profund impresionat de concepia acestuia. Rogers va fi profesor la o catedrde Psihologie
Clinicla Ohio State University iar, dup1940, va realiza programe de cercetare la Universitatea din
Chicago.

Premise teoretice in psihoterapia rogersiana


1. Nondirectivitate sau centrare pe persoana
Non-directivate - Superioritate-inferioritate sub etichete ca competenta sau responsabilitate
- Angajare personala- esenta terapiei consta in maniera de a fi a terapeutului
- Diferenta dintre non-directie (atitudine neconditional pozitiva) si neinterventia (laisserfaire)- este mai degraba indiferenta
- Inactivitatea terapeutului = absenta de activitate interventionala
- Non-directia se reduce la abtinerea de la judecata evaluanata nu de la absenta functiei de
judecata
- nseamn o lips a direciilor, a diagnosticelor i interpretrilor dinspre consilier spre
client. Atitudinea aceasta nu trebuie confundat cu indiferena sau neimplicarea
consilierului. Ea este o consecin a concepiei despre natura uman, a ncrederii pe
care consilierul o are n fiecare person de a se direciona singur dac un climat
securizant este asigurat.
- Aceast ncredere n oameni a consilierului este ceva profund, o atitudine iar nu o
concepie declarativ. Procesul consilierii i psihoterapiei nondirective este eficient,
adic procesul numit actualizarea de sine se declaneaz numai dac consilierul are
convingeri i atitudini de ncredere n capacitatea de dezvoltare a fiinei umane.
Centrare pe client
- Atitudine empatica- terapeutul trebuie sa se straduiasca sa se cufunde cu clientul in lumea
subiectiva a acestuia

2. Conceptia rogersiana privind dezvoltarea umana


Omul are capacitatea latenta daca nu manifesta de a se intelege pe sine si de a-si rezolva
problemele suficient pentru satisfacerea si eficacitatea necesara functionarii adecvate adica
capacitatea de dezvoltare pozitiv a persoanei ntr-un climat de respect i ncredere. Aceast
capacitate de dezvoltare, tendin de actualizare, se manifest att la nivel fizic ct i psihic
i const ntr-o organizare pozitiv, n sens evolutiv a propriilor experiene, adic ntr-o
dezvoltare a persoanei n direcia maturitii, dac condiiile exterioare o permit.
Tendinta de actualizare opereaza
- in ordine genetica (dezvoltarea individului) procesul de organizare a experientei este
comparabil cu procesul dezvoltarii psihice
- in ordine psihogenetica (dezvoltarea speciei)
Mediul de via i pune amprenta asupra acestei tendine, dar nu direct, ci indirect- acionnd
asupra persoanei prin intermediul percepiei (subiective) pe care individul o are asupra realitii.
Are mai puin importan dac condiiile exterioare sunt frustrante sau nu, conteaz dac
persoana le percepe sau nu ca atare.
Percepia realitii de ctre persoan este strns conectat cu percepia persoanei despre sine, cu
imaginea pe care o are despre ea, adic cu Eul propriu. ntre tendina de actualizare a
persoanei i Eul propriu exist fine influenri: Eul orienteaz tendina de actualizare i aceasta
tinde ctre mbogirea Eului. Conjugarea celor doi factori determina comportamentul.
Dac persoana are ns o imagine fals despre sine, Eul nu-i poate ndeplini funcia sa de
orientare corect a actualizrii persoanei i, n aceast situaie, nu mai poate fi vorba de o
dezvoltare pozitiv, evolutiv a individului. Deci o imagine incorect despre sine blocheaz
dezvoltarea persoanei. Pentru a verifica caracterul realist al unei perceptii privind notiunea eului
individul dispune de doua criterii:
- experienta traita
- dovada pe care o furnizeaza comportamentul subiectului
Daca exista congruenta intre perceptie si realitate, tendinta de actualizare va fi condusa adecvat
de eul propriu.
Pentru ca Eul s corespund realitii, persoana trebuie s dispun de libertate experienial,
libertatea de-a-i recunoate propriile simiri i gnduri, frdistorsiuni sau cenzurri realizate din
diverse motive (frica de pedepse, teama de-a nu dezamgi persoanele iubite). Subiectul se simte
psihologic liber cand nu este obligat sa nege sau sa deformeze ceea ce simte pentru a pastra
afectiunea sau stima de sine a celorlanti.
Cnd libertatea existenial este ameninat, apare anxietatea, care-l mpinge pe individ s-i
reprime mai nti exteriorizarea, apoi existena sentimentelor sale. O parte a experienei trite

scpnd cunoaterii sale, controlul comportamentului i scap n aceeai msur. Astfel persoana
devine confuz i dezorientat, devine nevrotic
Cand tendinta de actualizare se poate exersa in conditii favorabile, adica fara piedici psihologice
grave, individul se dezvolta in sensul maturitatii.
Una din nevoile fundamentale este nevoia de afectiune si respecte din partea celorlati. Omul
poate obtine asta cel mai sigur si mai economic daca se comporta intr-o maniera rezonabila si
sociala.
Pe de alta parte tinand seama de varietatea nevoilor sale omul va incerca sa le satisfaca pe toate
armonizand experienta sa cu comportamentul sau.
Mersul pozitiv al dezvoltarii umane este produsul conjugarii fortelor interne pozitive in
orientarea lui si a fortelor externe favorabile actualizarii acestor forte interne.
In concluzie autoevaluarea si autodirectia depinde de masura in care experienta este disponibila
constiintei.
n procesul consilierii i terapiei centrat pe client se pornete tocmai din acest punct, al libertii
experieniale i construirii imaginii autentice de sine. ntr-o atmosfer de ncredere i toleran,
persoanele nva s ia contact cu ceea ce sunt cu adevrat, cu emoiile, sentimentele,
convingerile i atitudinile proprii. Odat drumul deschis ctre Eul propriu, tendina de actualizare
i, implicit, dezvoltarea persoanei pot funciona liber.
Subiectul are si rol de agent si de client.
Practicianul rol de catalizator - se limiteaza la a crea conditiile favorabile indeplinirii rolului
clientului (se va abtine de la orice activitate interventionista)
Relatia terapeutica rogersiana si tehnici de dialog
-

atitudinea de considerare pozitiva neconditionata


autenticitate
dorinta continua de a intelege lumea privata a clientului

Conditiile procesului terapeutic:


Conform lui Rogers urmtoarele 6 condiii sunt necesare i suficiente pentru ca procesul de
actualizare sse declaneze:
Dou persoane sfie n contact psihologic;
1. Prima persoan, pe care o numim client, se aflntr-o stare de dezacord intern, de vulnerabilitate
sau angoas;
2. A doua persoan, pe care o numim terapeut, se aflntr-o stare de acord intern, cel puin pe
perioda desfurrii edinelor;
3. Consilierul/psihoterapeutul experimenteaz sentimente de consideraie pozitiv fa de client;
4. Consilierul/psihoterapeutul are o nelegere empatic a clientului;

5. Clientul s nu-i dea seama dect ntr-o msur minim de consideraia pozitiv necondiionat
i nelegerea empatic pe care consilierul/terapeutul le dovedete fa de sine.
Elementul central al acestei teorii ACORDUL INTERN - AUTENTICITATEA TERAPEUTULUI- este
necesar ca sentimentele si atitudinile pe care terapeutul le incearca fata de client sa fie disponibile
constiintei sa fie TOTAL el insusi
Tehnicile i procedurile
1. Ascultarea activ - ncercarea de a nelege ct mai exact ceea ce cellalt spune.
trei etape pn la nelegere: codarea semnificaiei de ctre emitor, auzirea i recodarea ei de
ctre receptor. n fiecare dintre aceste etape, se pot produce perturbaii,
2. Tehnici de reflectare
- Reflectare tip ecou - Se pastreaza limbajul subiectului, se accentueaza partea semnificativa
pentru problema punandu-se accent pe trairea, expresia emotionala a mesajului cu scopul de
a-l centra pe client in prezent - Aici si acum Rol clientul se simte acceptat, incurajat sa
comunice, sunt consitentizate sensuri noi, nu exista riscul introduceri de mesaje
distorsionate
- Reflectarea, ca reformulare
- Parafrazarea.
- Reflectarea sentimentelor
- Repetitia pe alt ton/cu nuanta de umor schimbarea perspectivei
- Amplificarea pentru a scoate in fata un aspect pzotiv/constructiv asupra situatiei
3. Tehnici de reformulare
- Reformularea prin inversiunea raportului figura-fond - se obtine o noua viziune asupra
ansamblului
- Reformularea sinteza in cuvinte cheie, accent pus pe trairi, emotii, paternuri distorsionate
4. Tehnici de deschidere - folosirea expresiilor i, deci tu, aadar, atunci cnd clientul se
blocheaz.
5. Focalizarea dialogului n prezent prin ntrebri de genul: Ce simi acum?, Ce crezi/ simi n
legturca asta?.
Aceste tehnici au rolul sa ghideze procesul terapeutic, sa-l orienteze, sa faciliteze comunicarea,
accentul fiind pus pe ceea CE ESTE terapeutul si nu catre ceea CE FACE.
ATMOSFERA
Libera, calda, permisiva, fara judecata si evaluare
- Securitatea
Externa - discretia terapeutului

Interna forta necesara pentru ca clientul sa-si infrunte angoasa pe care o simte -

stare psihica proprice destinderii emotionale si reprezinta cheia pentru reorganizarea


psihica
Climat afectiv cald - are mai multe sanse a se realiza cand decurge natural, fara eforturi
deosebite; factorul cheie al schimbarii constructive a clientului
ECHILIBRU
Sentimentul libertatii totale de a-si explora cele mai urate sentimente ale propriului EU
Intelegere empatica
Toleranta neconditionata /traditionala (are legatura cu materialul tabu)
Conditia indispensabila a progresului terapeuti este reducerea anxietatii iar pentru asta
subiectul trebuie sa se simta la adapost de orice amenintari, sa se simta in largul sau
Respect neconditionat gratuit
Cele 3 fuzioneaza in ACCEPTARE neconditionata

Ceea ce simte clientul EXPERIENTA DE A FI IUBIT NECONDITIONAT


Personalitatea terapeutului si atributele sale
1. Capacitate empatica - capacitatea cuiva de a se pune in locul altcuiva.
2. Autenticitate - trebuie sa simta sentimentele pe care le manifesta
3. Conceptie pozitiva si liberala despre om - modul de a gandi si a actiona
4. Maturitate emotionala a. capacitatea de a participa la procesul de schimbare a unei alte persoane fara a fi tentat de
a modela aceasta schimbare dupa propria imagine
b. capacitatea de a se comporta intr-o maniera aseptica in stabilirea si mentinerea legaturilor
stranse dar subordonate unui scop care le depaseste
- securitate interna t. sa fie capabil sa-si pastreze echilibru in fata fluctuatiilor
clientului
- sa poata face fata perioadelor sterile
5. Intelegere de sine deschidere constanta la experienta
Procesul terapeutic

Efectele terapiei

-Abordarea rogersiancentrat pe grup


ncepnd cu 1967, Rogers i deplaseaz interesul de la consilierea/ terapia
Individual la cea de grup, elabornd versiunea sa de grup de ntlnire.

Irina Holdevici (1996) considera c Rogers are n vedere urmtoarele fenomene n cadrul grupului de
ntlnire:
1. Experiena n grup poate conduce la modificri permanente n structura personalitii individului.
2. Se stimuleazconfruntrile autentice dintre membrii grupului, chiar dac acestea pot mbrca forme
mai virulente. Dac ns se ajunge la o notde sadism, conductorul grupului i va exprima deschis
opinia cu privire la respectivele afirmaii.
3. Rogers nu este interesat de dinamica de grup, interesul su centrndu-se pe contientizarea,
exprimarea i acceptarea propriilor sentimente de ctre fiecare membru al grupului.
Coezivitatea grupului, necesaroricrei intervenii de grup, este asigurat, n grupurile de ntlnire, la un
nivel minimal.
Cei care pot beneficia de apartenena la un grup de ntlnire sunt:
- persoane normale cu probleme de via;
- persoanele anxioase;
- copiii cu tulburri de comportament;
- adolescenii cu tulburri de comportament;
- persoanele cu afeciuni somatice invalidante;
- persoanele nevrotice;
- schizofrenii aflai n faza de remisiune.

Reguli
- 6 sau 6+2 membri, la care se adaug coordonatorul de grup;
- membrii grupului pot avea diverse probleme sau diverse structuri de personalitate;
- subiecii s beneficieze de pe urma grupului i grupul s beneficieze de pe urma persoanelor;
- grupul omogen din punctul de vedere al vrstei;
- sunt contraindicate pentru a face parte din grup persoanele foarte agresive sau cele extrem de
sofisticate dotate i cu o not de sadism;
- persoanele s nu se cunoasc foarte bine nainte de a face parte dintr-un grup.
Sedinele au urmtoarele caracteristici:
- au loc ntr-o ncpere linitit, membrii grupului fiind aezai n jurul unei mese;
- dureaz o or i se realizeaz de dou ori pe sptmn;
- sunt necesare un numr minim de 20 de edine;
- n timpul acestora sunt discutate anumite teme, aduse n centrul ateniei de membrii grupului,
deci ele au o importan direct pentru cei din grup.

n grupurile de ntlnire, ca n orice grup de consiliere/ terapie se urmrete o consiliere/ psihoterapie de


grup ( adic a dinamicii grupului) iar nu o consiliere/ psihoterapie individual n grup.
Concluzii finale
- Concepia care st la baza acestei abordri este c noi, oamenii, avem o capacitate nnscutde
autoactualizare care, dac nu este frnatde factori din mediu, conduce persoana spre mplinire
personal.
- Concepia lui Rogers asupra personalitii umane este fenomenologic: noi ne structurm
personalitatea n acord cu felul cum percepem realitatea.
- n aceast abordare, un punct nodal l reprezint relaia consilier/client, relaie bazatpe ncredere
i acceptare necondiionat a clientului.
- Responsabilitatea evoluiei clientului i revine, n cea mai mare msur, acestuia.
- Psihoterapia, consilierea psihologic i educaional integreaz perspectiva dezvoltat de
Rogers, unde problemele clienilor nu mai sunt vzute n termeni de tulburare i deficien, ci se
accentueaz nevoile de autocunoatere, de ntrire a Eului, de dezvoltare personal.