Aspecte teoretice i practice privind organizarea i derularea

procesului de consolidare a conturilor

CUPRINS

Introducere3
Aspecte teoretice4
Aspecte practice9
Bibliografie16

Aspecte teoretice i practice privind organizarea i derularea procesului de consolidare a

conturilor
Grupul de societi este o realitate economic incontestabil, fiind titularul unei
ntreprinderi complexe care se deruleaz prin intermediul societilor din grup.
Noua concepie relativ la profesionist i ntreprinderea sa, reglementat de art. 3 din Noul Cod
civil, permite concluzia c i grupul de societi poate avea calitatea de profesionist care
exploateaz o ntreprindere, prin intermediul societilor controlate.
Grupul de societi este caracterizat prin (i) controlul exercitat de societatea dominant
(sau de acionarul dominant) asupra societilor din grup i de (ii) riscul unic al activitii
derulate de grup.
Rareori voina societii controlate este o voin real a acesteia sau o voin liber din punct de
vedere juridic. Normalitatea principiului relativitii efectelor este, n cazul grupului de societi,
o situaie de excepie.
Constituite in jurul unei societati care le asigura conducerea, grupurile reunesc intreprinderi
independente din punct de vedere juridic, dar legate strans intre ele prin participatii si relatii
contractuale.
Desi grupurile cuprind adesea intreprinderile mari, structura de grup este adoptata si de
intreprinderile mici si mijlocii.
Obligatia de a realiza consolidarea revine unei societati comerciale, indiferent de forma de
proprietate, din momentul in care exercita, direct sau indirect:
- un control exclusiv, sau
- un control conjugat, sau
- o influenta notabila asupra uneia sau mai multor societati.
Grupurile de societati urmaresc fie o strategie industriala, fie o strategie financiara. In acest
sens, ele incearca:
a) sa stapaneasca filierele de productie sau de comercializare;
b) sa se orienteze catre maximizarea profitului, prin diversificare.
Realizarea grupurilor este legata, deci, de procesele de achizitie a titlurilor de participare.
detinerea de astfel de titluri este consecinta efectuarii unei palete diversificate de operatii:
- subscrierea de actiuni emise de societati noi;
- participarea la o crestere de capital (prin aport in NUMERAR sau prin aport partial de activ);
- cumpararea de titluri emise de societatile existente (prin achizitie in bursa, prin oferta publica
de cumparare, prin oferta publica de schimb, sau pe baza de buna intelegere).

Atunci cand aceste ansambluri de societati sunt foarte concentrate, puterea economica este
detinuta, in fapt, de o singura societate. In acest sens, in practica sunt intalnite doua posibilitati:
a) societatea numita \"sef de grup\" sau \"societate-mama\" conserva o activitate industriala sau
comerciala, uneori in legatura cu activitatile altor societati, in care ea detine actiuni, recunoscute
sub numele de \"filiale\";
b) societatea-mama este o societate holding, al carei activ este constituit numai din titluri si al
carei obiectiv este gestiunea acestui portofoliu.
Plecand de la datele furnizate de contabilitatile diverselor societati care fac parte din
acelasi grup economic, pentru ansamblul grupului sunt intocmite documente de sinteza, numite
conturi consolidate, adica:
- un cont de profit si pierdere consolidat;
- un bilant consolidat;
- o anexa consolidata.
Obiectivul consolidarii conturilor este de a prezenta patrimoniul, situatia financiara si
rezultatul entitatilor cuprinse in perimetrul de consolidare, ca si cum ar fi vorba despre o singura
intreprindere.
In vederea consolidarii conturilor, este necesar, mai intai, sa se delimiteze ansamblul
intreprinderilor care apartin grupului. Altfel spus, sa se determine perimetrul de consolidare.
Operatiile de consolidare se refera, in ordine, la:
a) retratarile si ajustarile prealabile ale conturilor individuale;
b) cumularea conturilor individuale;
c) eliminarea conturilor si operatiilor reciproce;
d) eliminarea rezultatelor interne grupului.
Normalizarea contabilitatii consolidate
Contabilitatea consolidata reprezinta un mijloc de informare a utilizatorilor interni si
externi si un mijloc de gestiune deoarece permite masurarea rezultatelor grupului, analiza
rentabilitatii, comparatii intre grupuri etc. Consideram ca trebuie sa mentionam faptul ca, in
America, unele societati si-au consolidat conturile de la inceputul sec. XX. In 1933 a fost
adoptata legea numita Security Act ce impunea obligativitatea intocmirii conturilor
consolidate.
Motivele aparitiei consolidarii intai in SUA, in opinia specialistilor, la care subscriem, sunt
urmatoarele:
-

dezvoltarea economica puternica a societatilor americane si expansiunea acestora;

manifestarea fenomenului de concentrare economica si regrupare a intreprinderilor;

- existenta pietei financiare si finantarea dominanta a intreprinderilor, prin intermediul

institutiilor financiare;
- presiunea si cerintele crescute ale utilizatorilor pentru a obtine informatii suplimentare pe care
contabilitatea financiara nu le putea oferi;
- existenta unei profesii contabile si a unei cercetari contabile preocupate sa raspunda reflectarii
realitatii economice si nevoilor utilizatorilor.
In referentialul IASC exista trei norme de consolidare si anume:
1.

Norma nr. 3 Situatii financiare consolidate, 1977

2. Norma nr. 27 Conturile consolidate si contabilizarea participatiilor in filiale, 1990 care a

inlocuit norma 3
3.

Norma nr. 28 Contabilizarea participatiilor in societatile asociate, 1989.

In Romania, Directivele a IV-a si a VIII-a ale UE au constituit obiecte ale Legii 82/1991, HG
704/14.12.1993, OG 65/1995 si ale unor norme profesionale.
Prelucarea i cumularea elementelor din bilanurile si din conturile de profit si pierdere ale
societii mam, ale societilor consolidate prin integrare proporional
Elementele din bilanurile i conturile de profit i pierdere ale societii-mam, ale
societilor consolidate prin integrare globala i ale socitilor consolidate prin integrare
proporional sunt cumulate post cu post.
Atunci cnd ansamblul consolidabil este restns la maximum apte-opt societi, se
utilizeaz ca suport de consolidare tabloul de consolidare.Dincolo de aceast limit, securitatea
cerut de reuita consolidrii solicit nregistrarea operaiilor ntr-un jurnal de consolidare.
Preluarea elementelor din bilanuri i din conturile de profit i pierdere se realizeaz
astfel: n proporie de 100% pentru societatea mam i pentru societile consolidate prin metoda
integrrii globale i doar la nivelul procentajului de interes pentru societile consolidate prin
integrare proporional.
Conturile consolidate se stabilesc prin agregarea conturilor individuale ale societatilor
incluse in perimetrul de consolidare.Pentru a obtine un ansamblu consolidat semnificativ se
procedeaza la agregarea conturilor individuale stabilite pe baza regulilor omogene de evaluare si
prezentare, pe langa care exista si reguli optionale de evaluare specific consolidarii.Nu de putine
ori in cadrul grupului se constata ca natura juridical, tipul activitatii sau implementarea
geografica determina fiecare societate sa faca alegeri contabile diferite.In aceste conditii pentru a
se obtine situatii financiare inteligibile si pertinente, se impune corectarea conturilor individuale
ale societatilor consolidabile.Desi nu iau forma inregistrarilor contabile, ele au o influenta majora
deoarece permit eliminarea principalelor cause de eterogenitate.Pot apare exceptii de la
principiul omogenitatii ,mai ales in cazul importantei neglijabie sau al costurilor de omogenizare
disproportionate.

Eliminarea operaiilor i conturilor reciproce reprezint o activitate extrem de

important, deoarece situaiile financiare consolidate trebuie s prezinte poziia financiar i
performanele grupului vizavi de mediul extern. Realizarea sa practic necesit ns efectuarea
unor lucrri de reconciliere a operaiilor si conturilor reciproce ntre societile membre ale
aceluiai grup. Aceste lucrri vizeaz inventarierea operaiilor i conturilor reciproce,
identificarea divergenelor ntre sumele declarate de fiecare societate i eliminare divergenelor
respective.
Situaiile finaciare individuale ale societilor membre ale unui grup conin conturi reciproce
(creane asupra clienilor, datorii f de furnizori, mprumuturi acordate, mprumuturi primite
etc.) ale cror solduri nu sunt ntotdeauna egale. Eventualele diferene se pot justifica prin:
decalaje ntre datele de contabilizare, litigii, diferene de curs valutar, erori semnificative, efecte
comerciale scontate, dar neajunse la scaden, i date diferite de nchidere a exerciiului.
Conturile reciproce se refer la creane i datorii reciproce ) clieni i furnizori;
mprumuturi acordate i imprumuturi primite; efecte de primit i efecte de pltit), precum i la
venituri i cheltuielireciproce ( venituri din servicii prestate i cheltuieli cu servicii; venituri din
dobnzi i cheltuieli cu dobnzi).
Situaiile financiare consolidate cuprind :
bilanul,
contul de profit si pierdere,
situaia fluxurilor de trezorerie,
situatia variaiei capitalurilor proprii si
anexele (formularea standard pentru acestea este politici contabile i note explicative).
Aceste eliminri au ca scop excluderea din situaiile cumulate a elementelor care apar
de dou sau de mai multe ori, astfel ncat situaiile financiare obinute n final s reflecte cat mai
bine realitatea grupului, ca i cum acesta ar fi o entitate de sine stttoare.
Eliminrile necesare n trecerea de la situaiile financiare cumulate la cele consolidate se
pot clasifica n trei categorii:
eliminri de natur patrimonial;
eliminri de natur financiar;
eliminri de natur financiar

METODE DE CONSOLIDARE
Metoda prin care se consolideaz fiecare din componentele grupului se alege n funcie
de tipul de control exercitat de ctre dominant, stabilit dup calculul procentajului de interes.

nainte de caracterizarea fiecrei metode de consolidare, trebuie precizat c, n demersul

de consolidare a conturilor, putem apela fie la consolidarea pe solduri,fie la consolidarea prin
fluxuri.
n consolidarea pe solduri se pleac de la conturile individuale de la sfritul exerciiului
ale fiecrei component a grupului.
Etapele procesului de consolidare pot fi rezumate astfel:
1.cumularea post cu post a activelor, pasivelor, cheltuielilor, veniturilor din situatiile financiare
Individuale ale ntreprinderilor consolidate;
2. nregistrarea operaiunilor de consolidare (ajustri, retratri,eliminri),innd cont de
elementele specific exerciiului current (cu efecte asupra rezultatului), precum si de elementele
care se refer laexerciiile precedente (care afecteaz rezervele);
3.centralizarea operaiunilor de consolidare;
4.prezentarea situaiilor financiare consolidate.
Avantajul principal al acestui mod de efectuare a consolidrii este c informaiile privind
mrimile semnificative ale conturilor componentelor grupului la data consolidrii sunt uor de
obinut.
Dezavantajul const n riscul de a omite anumite operaiuni derulate n exerciiile
anterioare i care au efecte asupra situatiilor financiare consolidate (aceste omisiuni se pot
detecta odat cu ntocmirea situaiei consolidate a variaiei capitalurilor proprii). Consolidarea
prin fluxuri se inspir din regulile de inere a contabilitii individuale i etapele sale sunt:
1. Preluarea n consolidare a soldurilor iniialeale conturilor (deschiderea conturilor);
2. nregistrarea fluxurilor de valori (referitoare la active, pasive, venituri, cheltuieli) care
au loc n cursul exerciiului n ntreprinderile consolidate;
3. nregistrarea operaiunilor de consolidare (ajustri,retratri,eliminri),inand cont doar
de elementele specific exerciiului current (cu efecte asuprarezultatului)
4.centralizarea operaiunilor;
5. prezentarea situaiilor financiare consolidate.
Avantajul principal al acestui mod de consolidare este c permite o mai bun luare n
considerare a elementelor aferente exerciiilor anterioare, n timp ce dezavantajul const ntr-un
volum de munc mai mare i ntr-o manier mai elaborat de organizare a lucrrilor de
consolidare.
n acelai timp, n cadrul fiecrui grup se stabilete maniera concret de consolidare i se
reine fie consolidarea centralizat, fie cea descentralizat.
n cazul consolidrii centralizate, societatea mama efectueaz integral opera iunile de
consolidare. Etapele principale parcurse de consolidant sunt urmtoarele:

1. Stabilirea perimetrului de consolidare, adic lista ntreprinderilor de consolidat, precum

si metoda de consolidare pentru fiecare ntreprindere n parte;
2. Colectarea datelor, adic a balanelor de verificare finale ale ntreprinderilor consolidate,
a informatiilor privind titlurile acestor ntreprinderi, culegerea informaiilor despre
operaiunile intra-grup, despre variaiacapitalurilor proprii, a datelor utile n vederea
efectuarii retratrilor i eliminrilor;
3. conversia n moned de consolidare a conturilor ntreprinderilor strine;
4. efectuarea nregistrrilor de consolidare privind omogenizrile, alte eliminri;
5.luarea n considerare a impozitelor amnate; este vorba att despre impozitele amnate
generate strict de operaiunile de consolidare ct si despre impozitele amnate reconstituite n
situaia n care una sau mai multe ntreprinderi component ale grupului nu aplic IAS 12
Impozitul pe profit n conturile individuale;
6. punerea n eviden a efectelor variaiei perimetrului de consolidare,n urma creia pot
aprea noi diferene de achiziie sau de evaluare ori devine necesar ajustarea ctigurilor sau a
pierderilor aprute n urma cedrii de titluri de participare.
7.stabilirea mrimii exacte a capitalurilor proprii consolidate, ndeosebi cand se folosete
consolidarea pe solduri;
8. prezentarea conturilor consolidate.
Consolidarea descentralizat presupune ca fiecare din ntreprinderile consolidate s
pregteasc situaii financiare retratate i conforme cu regulile de evaluare i de prezentare
reinute de grup.
n acest tip de consolidare, etapele pe care le parcurge fiecare din ntreprinderile
consolidate sunt:
1. ntocmirea situaiilor financiare individuale, conforme cu regulile proprii;
2.efectuarea nregistrrilor de omogenizare;
3.ntocmirea conturilor individuale retratate.
Societii consolidante i mai rmne s deruleze celelalte operaiuni, adica:
4.stabilirea perimetrului de consolidare;
5.colectarea datelor;
6.conversia conturilor filialelor strine;
7.efectuarea eliminrilor conturilor reciproce;
8. controlul impozitelor amnate;
9. stabilirea variaiei capitalurilor proprii
10. centralizarea informaiilor si prezentarea situaiilor financiare consolidate.

Consolidarea descentralizat este aplicat de grupurile care au un numr mare de

componente, deoarece permite simplificarea lucrrilor effectuate de serviciul de consolidare al
grupului.
Acest tip de consolidare impune ca filialele grupului s fie bine informate cu privire la regulile
de evaluare ale grupului.
Metoda integrrii globale
Integrarea global reprezint metoda principal a consolidrii.
Ea rspunde cel mai bine obiectivului economic al conturilor consolidate, care este
Acela de a prezenta informaii pertinente i credibile despre poziia financiar, performanele i
modificrile poziiei financiare ale ansamblului de societi care formeaz grupul, considerndule ca pe o singur entitate.Metoda integr rii globale presupune:
1. adunarea, post cu post, a conturilor filialei integrate cu cele ale societii dominante.
2. eliminarea, din conturile agregate, a titlurilor de participare i a capitalurilor proprii ale
filialelor, odat cu punerea n eviden a intereselor asociailor externi, dac este cazul.
3. De asemenea, se elimin ansamblul posturilor ce reflect operaiuni reciproce ntre
societile grupului
Aplicatii Practice
1.A vinde catre F1 marfuri in valoare de 700.000, al caror cost de aprovizionare a fost de
550.000. F1 vinde respectivele marfuri catre un client din afara grupului, cu un pret total de
800.000.
Inregistrarile efectuate in contabilitatea lui A si F1 au fost:
411 Client F1=707 Venituri din vanzarea marfurilor700.000
607 Cheltuieli privind marfurile=371 Marfuri550.000
411 Client X=707 Venituri din vanzarea marfurilor800.000
607 Cheltuieli privind marfurile=371 Marfuri700.000
Conturile de profit si pierderi individuale vor arata la A un profit de 150.000, iar la F1 un profit
de 100.000.
Cu ocazia consolidarii, se elimina prima si a patra operatiune, in cadrul grupului fiind reflectata o
cifra de afaceri de 800.000 si un profit de 250.000 (800.000-550.000).

2. n vederea identificrii metodei de consolidare, trebuie determinat procentajul de interes:

400.000 aciuni (deinute de societatea F1) = 80%

500.000 aciuni (emise de societatea SM)

Dat fiind faptul c, aciunile confer un singur drept de vot, att procentajul de control, ct
i cel de interes este de 80%. n consecin, se va aplica metoda integrrii globale. Aceasta
presupune:
- nsumarea conturilor din bilan (SM + F)
3.000.000
3.000.000

1.300.000

21X Imobilizri corporale

101 Capital social SM 800.000

400.000

261 Aciuni deinute la entitile afiliate

400.000

3XX Stocuri

600.000

411 Clieni

106 Rezerve F1 100.000

300.000
200.000

5XX Casa i conturi la bnci

121 Profit sau pierdere SM

101 Capital social F1 500.000

106 Rezerve SM 300.000

121 Profit sau pierdere F1

120.000
162 Credite bancare pe termen
lung 180.000
401 Furnizori 500.000
462 Creditori diveri 300.000
- nsumarea conturilor din contul de profit i pierdere
%

6XX Cheltuieli

7XX Venituri 11.356.000

11.056.000

121 Profit sau pierdere SM 1

200.000
121 Profit sau pierdere SM

120.000

- Partajul capitalurilor proprii

Capitaluri proprii

Total

Capital social F1
Rezerve F1
Profit sau pierdere F1
total

500 000
100 000
120 000
720 000

Parte ace revine SM

80%
400 000
80 000
96 000
576 000

Parte ace revine intereselor care

nu controleaza 20%
100 000
20 000
24 000
144 000

- Eliminarea titlurilor deinute de SM la F1 n contrapartid cu capitalul social al F1 (la nivel de

bilan)
500.000 Capital social F1

%
261 Aciuni deinute la entitile afiliate 400.000
108 Interese care nu controleaz 100.000

- Partajarea rezervelor societii F1

100.000 106 Rezerve F1

%
106 Rezerve consolidate 80.000
108 Interese care nu controleaz 20.000

- Partajarea rezultatului societii F1 (la nivel de bilan)

120.000 121 Profit sau pierdere F1

%
121 Profit sau pierdere consolidat 96.000
108 Interese care nu controleaz 24.000

Utilizare contului 121 cadrul acestei etape are un rolul de a respecta partida dubla (nu se
regsesc n situaiilefinanciare consolidate, fiindc cele dou rezultate (pentru SM i F1) au fost
deja recunoscute n cadrul bilanului.

- Transferul rezervelor societii SM la rezerve consolidate (la nivel de cont de profit i pierdere)
%

= 121 Profit sau pierdere F1

120.000
96.000 121 Profit sau pierdere - partea ce revine SM
24.000 1081 Profit sau pierdere - partea ce revine intereselor care nu controleaz
- Transferul rezervelor societii SM la rezerve consolidate (la nivel de bilan)
300.000 106 Rezerve SM

106 Rezerve consolidate 300.000

- Transferul rezultatului societii SM la rezultat consolidat (la nivel de bilan)

200.000 121 Profit sau pierdere SM

121 Profit sau pierdere consolidat 200.000

- Prezentarea bilanului consolidate

Elemente
Imobilizari corporale
Total active necurente
Stocuri
Clienti
Casa si conturi la banci
Total active curente
Total active
Capital SM
Rezerve consolidate
Rezultatul exercitiului consolidat
Interese care nu controleaza
Total capitaluri prorii
Credite bancare pe termen lung
Furnizori
Creditori diversi
Total datorii
Total capitaluri proprii+ datorii

Mii u.m.
1 300
1 300
400
600
300
1 300
2 600
800
380
296
144
1 620
180
500
300
980
2 600

- Prezentarea contului de profit i pierdere consolidate

Elemente
Venituri
Cheltuieli
Rezultat, din care:
-partea ce revine SM (rezultat consolidate)
-Partea ce revine intereselor care nu controleaza

Mii u.m.
11 356
11 036
390
296
144

Problema 2.
n vederea identificrii metodei de consolidare, trebuie determinat procentajul de interes:
200.000 aciuni (deinute de societatea F1) = 4%
500.000 aciuni (emise de societatea SM)
Dat fiind faptul c, aciunile confer un singur drept de vot, att procentajul de control, ct i cel
de interes este de 40%. n consecin, se poate aplica metoda integrrii proporionale sau metoda
punerii n echivalen
a) Societatea SM controleaz societatea F1 mpreuna cu un alt acionar (societatea X)
n acest caz se aplic metoda integrrii proporionale care presupune:
- nsumarea conturilor din bilan (100%SM +% interes * F1)

2.400.000
2.400.000

1.000.000

21X Imobilizri corporale

101 Capital social SM 800.000

200.000

261 Aciuni deinute la entitile affiliate

101 Capital social F1 200.000

480.000

3XX Stocuri

106 Rezerve SM 300.000

510.000

411 Clieni

106 Rezerve F1 40.000

210.000

5XX Casa i conturi la bnci

121 Profit sau pierdere SM 200.000

121 Profit sau pierdere F1 48.000
162 Credite bancare pe termen lung 132.000
401 Furnizori 440.000
462 Creditori diveri 240.000

- nsumarea conturilor din contul de profit i pierdere

%

7XX Venituri 6.490.000

6XX Cheltuieli

6.242.000

121 Profit sau pierdere SM 2

200.000
121 Profit sau pierdere SM

48.000

- Eliminarea titlurilor deinute de SM la F1 n contrapartid cu capitalul social al F1 (la nivel de

bilan)
200.000 Capital social F1

261 Aciuni deinute la entitile afiliate 200.000

106 Rezerve consolidate 40.000

- Partajarea rezervelor societii F1

40.000 106 Rezerve F1

- Partajarea rezultatului societii F1 (la nivel de bilan)

120.000 121 Profit sau pierdere F1

%
121 Profit sau pierdere consolidat 96.000
108 Interese care nu controleaz 24.000

- Transferul rezervelor societii SM la rezerve consolidate (la nivel de cont de profit i pierdere)
%

121 Profit sau pierdere F1 120.000

96.000 121 Profit sau pierdere - partea ce revine SM

24.000 1081 Profit sau pierdere - partea ce revine intereselor care nu controleaz
- Transferul rezervelor societii SM la rezerve consolidate (la nivel de bilan)
300.000 106 Rezerve SM

106 Rezerve consolidate 300.000

- Transferul rezultatului societii SM la rezultat consolidat (la nivel de bilan)

200.000 121 Profit sau pierdere SM

121 Profit sau pierdere consolidat 200.000

- Prezentarea bilanului consolidate

Elemente
Imobilizari corporale
Total active necurente
Stocuri
Clienti
Casa si conturi la banci
Total active curente
Total active
Capital SM
Rezerve consolidate
Rezultatul exercitiului consolidat
Total capitaluri proprii
Credite bancare pe termen lung
Furnizori
Creditori diversi
Total datorii
Total capitaluri proprii+ datorii

Mii u.m.
1 000
1 000
480
510
210
1 200
2 200
800
340
248
1 388
132
440
240
680
2 200

- Prezentarea contului de profit i pierdere consolidate

Elemente
Venituri
Cheltuieli
Rezultat, din care:
-Partea ce revine SM( REZULTAT CONSOLIDAT)
b) Societatea F1 este controlat de o alt societate

Mii u.m.
6 490
6 242
248
248

n acest caz se aplic metoda punerii n echivalen, care presupune doar o evaluare a titlurilor de
participare, nu i nsumarea elementelor.
- Punerea n echivalen a titlurilor F1
288.000 264 Titluri puse n echivalen

(720.000*0,4)

%
263 Interese de participare 200.000
106 Rezerve consolidate 40.000
121 Profit sau pierdere consolidat 48.000

- Recunoaterea (la nivel de cont de profit i pierdere) a cotei pri din rezultatul F1 ce revine SM
48.000 121 Rezultat partea ce revine acionarilor
SM

768 Alte venituri financiare 48.000

- Transferul rezervelor societii SM la rezerve consolidate (la nivel de bilan)

300.000 106 Rezerve SM

106 Rezerve consolidate 300.000

- Transferul rezultatului societii SM la rezultat consolidat (la nivel de bilan)

200.000 121 Profit sau pierdere SM

121 Profit sau pierdere consolidat 200.000

- Prezentarea bilanului consolidate

Elemente
Imobilizari corporale
Titluri F1 puse in echivalenta
Total active necurente
Stocuri
Clienti
Casa si conturi la banci
Total active curente
Total active
Capital SM
Rezerve consolidate
Rezultatul exercitiului consolidat
Total capitaluri proprii
Credite bancare pe termen lung
Furnizori
Creditori diversi

Mii u.m.
800
288
1 088
400
450
150
1 000
2 088
800
340
248
1 388
100
400
200

Total datorii
Total capitaluri proprii+ datorii

700
2 088

- Prezentarea contului de profit i pierdere consolidate

Elemente
Venituri
Cheltuieli
Profitul financiar afferent intreprinderilor asociate
Rezultat, din care:
-partea ce revine SM (rezultat consolidat)

Mii u.m.
3 246
3 046
48
248
248

Bibliografie:
Victoria Bogdan, Contabilitate consolidat, curs n format electronic ce se poate
accesa laadresa http://distance.uoradea.ro, 2009
Niculae Feleag, Liliana Malciu, - Reglementare i practice de consolidare a
conturilor Din orele astrale ale Europei contabile, Editura CECCAR, Bucureti, 2004
Niculae Feleag, Liliana Feleag,- Contabilitate consolidat O abordare european
i internaional, Editura Economic, Bucureti, 2007
http://www.cig.ase.ro/prof/danielacalu/resurse/REZOLVARI%20CONSOLIDARE.pdf