Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
cu dispersare hidropneumatic;
cu dispersare pneumatic;
cu dispersare mecanic;
cu dispersare termomecanic.
Elementul de baz dup care sunt cunoscute i clasificate mainile i echipamentele
de stropit este considerat a fi modul de realizare a dispersiei lichidului.
APARATE, ECHIPAMENTE I MAINI DE STROPIT CU DISPERSARE HIDRAULIC
Dispersarea hidraulic const n trecerea sub presiune a lichidelor prin orificii
calibrate, nguste. Dispersia se obine datorit faptului c lichidul sub presiune, refulat de o
pomp, prsete cu vitez orificiul calibrat sub forma unui jet divergent care se freac
foarte puternic cu aerul, fragmentnduse n picturi din ce n ce mai mici. Un astfel de jet
este caracterizat prin debit, form i unghi de dispersie. Dimensiunile particulelor dispersate
depind de presiunea lichidului i de parametrii geometrici ai orificiului calibrat prin care se
realizeaz evacuarea lichidului toxic.
8.5.1.1. Mainile de stropit cu dispersare hidraulic i jet proiectat (fig.8.29) sunt utilizate
n special pentru tratamente n culturi joase de cmp i au n componen: rezervor, filtru,
pomp, distribuitor cu organe pentru reglarea i controlul presiunii de lucru i dispozitiv de
pulverizare. La acest tip de maini, pulverizarea se realizeaz prin trecerea forat a
lichidului prin orificii calibrate (duze). Coloana
de lichid poate s fie supus aciunii forei
centrifuge rezultat prin imprimarea unei
micri de rotaie naintea ieirii prin orificiul
calibrat, sau poate s fie supus schimbrii de
direcie, ocuri, vibraii, etc. Aciunea de
pulverizare mecanic a lichidului toxic se
realizeaz cu ajutorul dispozitivelor (capetelor)
de pulverizare. Picturile realizate sunt
proiectate direct pe suprafeele de tratat,
mainile care lucreaz dup acest principiu
fiind denumite cu jet proiectat, iar metoda poart numele de dispersare hidraulic cu jet
proiectat.
Plantele agricole sunt atacate de boli si daunatori care provoaca pagube importante prin
diminuarea productiei cantitativ si calitativ. Metodele si mijloacele de lupta contra bolilor si
daunatorilor sunt diferite. Dintre aceste metode amintim:
organizatorice
(masuri
de
carantina);
Substantele chimice folosite in scop preventiv sau curativ au o mare eficienta, fiind necesare
cantitati mici de substanta activa pentru unitatea de suprafata.
Pentru
aducerea lichidului sub presiune mica ( 0.5-1.7 daN/cm) intr-un curent de aer cu viteza mare
( 80-200 m/s).
mecanica cu cea
aparate
si
masini
de
stropit;
aparate
si
masini
de
prafuit;
Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc masini si agregate care fac posibila
administrarea la culturile de camp a substantelor chimice, sub forma de solutii sau de praf.
Solutiile se raspandesc pe plante prin stropire sub forma de picaturi foarte fine sau prin pulberi
foarte fine.
-dupa metoda de distribuire a substantelor toxice: aparate si masini pentru stropit, aparate
si
masini
pentru
prafuit,masini
combinate
pentru
stropit
si
prafuit.
-dupa destinatie: aparate si masini pentru culturi de camp si legume, pentru vii, pentru livezi si cu
destinatie universala.
autodeplasabile
si
montate
pe
avioane
sau
elicoptere.
Aparatele si masinile pentru prafuit se pot clasifica dupa aceleasi criterii ca cele de
stropit.
Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc masini si agregate care fac posibila
administrarea la culturile de camp a substantelor chimice, sub forma de solutii sau de praf.
Solutiile se raspandesc pe plante prin stropire sub forma de picaturi foarte fine sau prin pulberi
foarte fine.
sa
necesite
un
numar
mic
de
muncitori;
sa
fie
simple
si
usor
de
servit;
- organele aparatelor si masinilor care vin in contact cu substantele toxice trebuie sa fie
construite din materiale anticorosive sau sa aiba protectie anticorasiva.
Pompele cu debitare discontinua sunt prezazute cu supape de diferite tipuri, cum ar fi:
supape cu membrana din cauciuc sau textolit, care se reazema cu toata suprafata pe scaun ,
supape disc metalice cu garnituri de piele care se aseaza pe scaun cu marginile lor si supape-bile
din alama sau bronz.
sunt
mai
durabile
si
mai
sigure
in
lucru.
Pulverizarea lichidului se poate realiza pe cale mecanica, pneumatica si mecanopneumatica sau combinata.
mecanica este introdus intr-un curent de aer care disperseaza in continuare picaturile in particule
foarte
fine
si
le
transporta
pana
la
locul
de
tratare.
-in cazul pulverizarii pe cale pneumatica si combinata se obtin particule mai fine iar necesarul
de apa, este mai mic de 6-10 ori decat in cazul pulverizarii mecanice.
Presiunile de lucru ale aparatelor pentru stropit cu pulverizare mecanica sunt cuprinse
intre 2-10 kgf / cm2, iar a masinilor pentru stropit cu pulverizare pneumatica intre 8-10kgf /
cm2.
Aparatele si masinile de prafuit
Aparatele si masinile de prafuit, actioneaza prin dispersarea substantelor toxice sub forma
de praf si transportarea particulelor cu ajutorul unui curent de aer debitat de un ventilator.
Ventilatoarele folosite la prafuit sunt de presiune medie si de presiune inalta. Prafuirea nu se
poate face pe vant deoarece praful purtat de vant poate afecta personalul ce deserveste masinile,
ocolind plantele infectate. Apartele si masinile de prafuit sunt alcatuite dintr-un buncar de praf,
prevazut cu un agitator, un distribuitor de praf, un ventilator si un dispozitiv de prafuire.
Aparatul de prafuit cu ventilator, este destinat pentru prafuit vii, este actionat manual si
este purtat de catre muncitor in partea din fata.
Masina cu tractiune animala de prafuit in vii este destinata pentru prafuit in vii acolo
unde exista distanta intre randuri de 1.1-1.5m, precum si in culturi de camp, in acest caz se
echipeaza cu lanci orizontale. Este tractata de un cal, deservita de om si se actioneaza de la rotile
de transport.
Masini combinate pentru stropit si prafuit, sunt folosite pentru lucrarile de stropit si
prafuit concomitent sau separat. Sunt alcatuite din doua instalatii una de prafuit si alta de stropit,
montate pe un cadru. Cu ajutorul acestor masini pot fi executate lucrari de tratamente mixte,
prafuire, stropire si de prafuire umeda. Pot fi cu tractiune animala sau cu tractiune mecanica.
Masina cu tractiune animala pentru stropit si prafuit, este folosita la tratarea plantelor din
culturile de camp, de legume, fiind tractata de doi cai si deservita de muncitor. Este alcatuita
dintr-un cadru care se sprijina pe doua rori cu pneuri pe care se monteaza instalatia de stropit.
Masina combinata pentru stropit si prafuit MPSP-3 x 300 , este prevazuta cu trei
rezervoare cu solutie cu capacitatea de 300l fiecare, fiind destinata lucrarilor la culturile de camp
si
in
livezi.
Este formata dintr-un cadru prevazut cu triunghi de prindere, pe care se monteaza rezervorul
lichid. Rezervorul de praf, pompa, ventilatorul si dispozitivele de pulverizare. Celelalte doua
rezervoare se monteaza pe partile laterale ale tractorului. Priza de putere a tractorului actioneaza
pompa si ventilatorul. Pompa este de tip centrifugal si realizeaza un debit de 150 l/min la
presiunea se 2 dnN/cm2. Masina este prevazuta cu trei dispozitive de pulverizare: pentru culturi
de camp si legume, pentru vii si pentru livezi.
Dispozitivul pentru stropit culturi de camp si legume este alcatuit din doua rampe
tubulare, fiecare rampa fiind prevazuta cu cate trei corpuri cu capete de pulverizaretip palmat,
fiecare avand cate cinci conducte.
masini
specifice
Aparate
de
stropit
AS16(14)
Echipamente de
erbicidat
Tabelul nr.I.1
Masini de erbicidat
MIRA
-500
EEP300(600)
MET
1200(2500)
METEOR
1000(2000)
Actionat
manual
16(14)
45-65
45-65
45-65
45-65
500
300(600)
1200(2500)
1000(2000)
2-5
(3-6)
-
1-5
2-6
1,5-6
5-25
10(12)
8(12)
12(18)
9(18)
6(11)
285
215(270)
510(1970)
460(1850)
Capacitatea
0,0250,85-1,25
0,7-1,15
de lucru
0,030
(1,1-1,8)
[ha/h]
Consum de
1.3-1,5
!,35-1,6
combustibil
(1,2-1,4)
[l/ha]
I.3.1.2. Masini cu pulverizare pneumatica.
3,2-4
(6,2-7,2)
2,1-2,9
(3,7-5,2)
0,9(0,75)
1,1(0,85)
duzele 8, unde
ventilatorul 9, unde este dispersat si transportat spre plante. Reglarea debitului de lichid se
realizeaza prin:modificarea sectiunii de trecere a lichidului, actionand asupra robinetului 5.
Masina de
stropit tractata (P)
Simbol
MST-900
Sursa de energie 45
[CP]
Capacitatea
900
Masina universala
de stropit cu
ventilator
axial
(HP)
FUMS-1000(1500)
Masina tractata de
stropit cu volum
redus (HP)
45-65
VUR
1000(1500)
45-65
1000(1500)
1000(1500)
rezervorului [dm3]
Presiunea de lucru 1,2-4
max.25
max.20
[bar]
Debitul
6000
7500
8000
ventilatorului[m3/h]
Latime de lucru 2,4-4
2,5-12
1,8-4
[m]
Masa [kg]
660
680(859)
460(570)
Capacitatea
de 0,9-1,5
1,2-2,5
2,5-3.4
lucru [ha/h]
Consum
de 3,5-3,7
2,5-4
1,7-2,9
combustibil [l/ha]
I.4. Constructia organelor componente ale masinilor si aparatelor de stropit
Rezervorul serveste pentru depozitarea pesticidelor necesare in timpul lucrului.
Acestea se executa din materiale ce rezista la actiunea coroziva a pesticidelor cum sunt:
alama, otelul inoxidabil, iar in ultima vreme din poliester armat cu fibre de sticla si polietilena.
Forma rezervoarelor este in general cilindrica si au capacitati de 1020 l la aparate de stropit, de
200600 l la masini de stropit purtate si chiar 9002500 l la masinile tractate. Ele sunt prevazute
cu gura de umplere la partea superioara, prevazuta cu capac si sita, buson de golire si agitator.
Agitatoarele au rolul de a asigura circulatia continua a lichidului in rezervor pentru a
impiedica sedimentarea si a mentine omogenitatea solutiei.
Acestea pot fi: mecanice, hidraulice si pneumatice.
Filtrele retin particulele ce ar putea infunda orificiile mici calibrate ale capetelor de
pulverizare. Filtrele sunt formate din site si tesute din fire de alama sau material plastic cu orificii
de 0,30,8 mm.
Pompele asigura circulatia lichidului si presiunea necesara pentru functionarea masinii,
precum si umplerea rezervorului cu lichid. Presiunea de lucru asigurata de pompa variaza intre
36 barri pentru aparatele de stropit si masinile cu pulverizare pneumatica si 1025 barri pentru
masini cu pulverizare hidraulica.
Pompele folosite pe masinile de stropit pot fi: volumice si centrifuge.
Pompele volumice utilizate sunt: cu roti dintate, cu membrana, cu role si cu piston. Ele
trebuie sa fie rezistente la coroziune si sa asigure debite intre 10300 l/min.
Debitul teoretic al pompei cu roti dintate poate fi determinat considerand ca volumul
golurilor dintre dinti este egal cu volumul dintilor.
Deci se ia in calcul volumul coroanei dintate a rotii de antrenare.
V = Dd h L [cm3/rot]
(I.1)
in care:
Dd diametrul cercului de diviziune [cm];
h
Q = V n = Dd h L 10 3 [l/min]
(I.2)
in care:
Dd diametrul cercului de diviziuni [cm];
h
turatia [rot/min].
Pomparea lichidului se realizeaza prin deplasarea rectilinie a unui piston intr-un cilindru.
Capul cilindrului 1 este prevazut cu supapa de admisie 2 si refulare 3. Actionarea pistonului se
face de la arborele cotit 4. Reteaua de refulare este prevazuta cu o camera de uniformizare a
presiunii 5.
lichidului, iar la masinile cu dispersia pneumatica din tubulatura de tabla pentru dirijarea jeturilor
de aer.
In functie de caracteristicile utilajului si culturii, dispozitivele de pulverizare au o mare
varietate de forme constructive. Astfel aparatele purtate de om au o lance de stropit (o teava cu
un cap de pulverizare).
Ele sunt articulate pentru a putea trece usor in pozitie putea trece usor in pozitie de
transport. Distanta dintre capetele de pulverizare este aleasa in functie de unghiul jetului de
picaturi.
Fig. I.16. Stabilirea distantei dintre
doua duze vecine si a inaltimii de lucru.
Pentru o uniformitate cat mai buna a repartizarii pesticidului, jeturile de picaturi a doua
duze vecine trebuie sa se suprapuna pe cca 15% din suprafata. In acest sens, rampa are
posibilitati de reglare a distantei fata de sol.
[mm]
(I.4)
Pentru culturile de cartofi sau de legume care necesita stropirea frunzelor pe ambele fete,
rampele prezinta niste suporti verticali pentru capetele de pulverizare.
Prin centrifugare lichidul se transforma intr-o pelicula foarte subtire care in contact cu
aerul se transforma in picaturi foarte fine (2040 l/ha) transportul se realizeaza cu ventilatorul
axial.
a)
b)
duza.
Ambele variante folosind duze cu diametre mici necesita filtre, presiunea de lucru este 2
5 daN/cm si picaturile au diametrul de 2001000 m.
c
Fig. I.25. Capete de pulverizare cu jet in forma de evantai
(jet aplatizat):
a cu duza cu orificiu dreptunghiular;
b cu duza cu orificiu in forma de elipsa; c cu duza de impact.
Debitul de lichid care trece prin orificiul calibrat (duza) este dat de relatia:
[l/m]
(I.5)
in care:
p presiunea de lucru [N/m2];
densitatea lichidului [kg/m3];
f sectiunea orificiului [mm2];
coeficientul de debit;
La capetele pulverizatorului tangential = 0,240,45, iar la capetele pulverizatorului in
evantai = 0,60,85.
Se observa ca q la aceeasi sectiune f variaza in functie de p, iar presiunea p si sectiunea f
influenteaza asupra finetii picaturilor (diametrul lor).
Capetele de pulverizare pneumatice
Dispersoarele pneumatice au circuit dublu (bifluide) cel al pesticidului si cel al jetului de
aer. Dispersarea lichidului se datoreaza unui jet puternic de aer cu viteza de 100200 m/s.
Lichidul la presiune mica (0,20,5 barri) se introduce in curentul de aer intr-o zona
profilata a conductei de aer. Cele mai reprezentative variante constructive de dispersoare
pneumatice de forma cilindro-tronconica sunt:
a)
b)
c)
(I.6)
in care:
Q este debitul total, in l/min;
B latimea de lucru, in m;
v viteza de deplasare, in km/h.
Debitul Q care trece prin sectiunile duzelor de pulverizare este oferit de relatia:
[l/min],
(I.7)
in care c este o constanta caracteristica a duzei si lichidului folosit, iar p presiunea de lucru,
in bari.
Din relatiile anterioare rezulta ca practic exista doua posibilitati distincte de mentinere a
unor norme precise la hectar; mentinerea constanta a raportului Q/v, adica modificarea debitului
Q proportional cu viteza de deplasare a masinii; mentinerea constanta a raportului
adica
modificarea presiunii din sistem in asa fel incat valoarea raportului respectiv sa fie constanta.
In functie de cele doua posibilitati de mentinere constanta a normei de lichid la hectar
prezentate anterior, exista diferite procedee de reglare, rolul lor fiind intotdeauna acela de a
asigura uniformitatea distributiei lichidului pe directia de deplasare si respectarea normei la
hectar, care reprezinta de fapt principalele cerinte impuse procesului tehnologic al masinilor de
stropit. Din punct de vedere constructiv si functional sistemele de reglare automata pot fi:
functioneaza dupa principiul mentinerii constante a raportului dintre debitul de lichid ce urmeaza
a fi pulverizat si cel care se intoarce inapoi in rezervor.
Fig. I.30. Schema unui regulator cu debitul proportional cu regimul motorului (DPM):
1 vana principala; 2 vana (robinet) pentru reglarea normei de lichid; 3 circuit retur in
rezervor; 4 pastile calibrate (sau robinete); 5 circuite de retur compensatorii; 6 circuite
alimentare tronsoane rampa.
In acest caz, pompa de antrenare este volumica, iar mentinerea constanta a raportului
respectiv se face cu ajutorul unor pastile calibrate sau robinete de reglare montate pe circuitul al
surplusului de debit.
In timpul pulverizarii, variatia vitezei de deplasare a tractorului, deci modificarea
regimului de functionare a motorului tractorului provoaca o scadere sau o crestere
corespunzatoare a debitului de lichid furnizat de pompa, precum si a debitului prin rampa de
stropit in aceeasi proportie.
Sisteme de reglare automata a debitului proportional cu viteza de deplasare (DPV) pot fi
de tip mecanic sau electrohidraulic.
Sistemele de tip mecanic pot fi cu circuit de retur in rezervor si fara circuit de retur in
rezervor. Cele mai utilizate sunt sistemele prevazute cu circuit de retur in rezervorul pentru
lichid, la care debitul de retur depinde de pozitia instantanee a elementului de reglare al unui
regulator montat pe circuitul de retur. Aceste regulatoare pot fi centrifugale sau cu piston.
instantanee a vitezei de deplasare, pana la valoarea necesara obtinerii raportului impus de reglaj.
Aceasta solutie a avut cea mai larga raspandire.
Fig. I.33. Schema unui sistem de reglare automata a concentratiei solutiei in functie de
viteza de deplasare: 1 rezervor pentru apa;
2 rezervor pentru substanta activa; 3 pompa pentru apa; 4 pompa pentru substanta
activa; 5 debitmetru; 6 sistem de reglare automata a debitului de substanta activa in functie
de viteza de deplasare; 7 vana de reglare;
8 rampa de stropit.
Prin injectia directa a substantei active, presiunea lichidului la nivelul duzelor se modifica
in limite foarte scazute, pe cand limitele de variatie ale debitului de substanta activa sunt largi.
Avantajul mentinerii constante a valorii presiunii lichidului la nivelul duzelor consta in
asigurarea unei valori medii constante a diametrului picaturilor. Debitul necesar de substanta
activa este proportional cu viteza de deplasare a masinii, acesta avand aceeasi valoare cand
viteza este constanta. Dezavantajul sistemelor cu injectie directa se reflecta in pretul de cost mai
ridicat datorita existentei in primul rand a unei pompe suplimentare (pentru substanta activa) si a
conductelor suplimentare necesare.
I.6. Masini si aparate de prafuit
I.6.1.Generalitati
Masinile si aparatele de prafuit realizeaza dispersia insecto-fungicidelor sub forma de praf si
repartizarea acestora in cantitati determinate pe sol, plante, insecte.
Comparativ cu dispersia lichidelor, tratarea cu substante sub forma de praf prezinta
urmatoarele avantaje:
capacitate de lucru mare datorita cantitatii mici de substante necesare la hectar (510
kg/ha);
MC 300 P; MVL-300.
Aceste aparate(fig.I.35) sunt destinate pentru stropit sau prafuit in livezi, vii si culturi de
legume nemecanizate.
Sursa de energie este un motor cu aprindere prin scanteie. In timpul operatiei de stropit o
parte din aerul debitat de ventilatorul 2 este dirijat prin conducta 3 in rezervorul 1 creand o
suprapresiune care asigura evacuarea lichidului toxic prin conducta 4 spre dispozitivul de
pulverizare pneumatic 6 prevazut cu duza 7. Cantitatea de lichid (debitul) este reglat cu
robinetul 4 realizeaza si inchiderea circuitului de lichid.
In cazul operatiei de prafuit rezervorul se alimenteaza cu substanta toxica sub forma de
praf ,care prin dozatorul cu fante reglabile 5 are acces in cantitati determinate direct in carcasa
ventilatorului de unde sunt evacuate si dispersate impreuna cu aerul la dispozitivul de dispersie
6.
Tabelul nr.I.3
Masina combinata
de
stropit si prafuit
MC-300 (500)P
45
45
45
300(500)- lichid,
50- praf
1,2-4,0
300- lichid,
60- praf
1,5 4,0
1200
3500
3500
3500
1,8-2,5(10)
1,8-2,4
1,8 -12
3-8
260 (290)
1000
0,4-1,0
0,6-0,8
1,7-3,1
1,5-2 culturi de
camp
Consum
de 5,5-10
6-10
1,35 3,15
combustibil [l/ha]
I.8. Instalatii de stropit si prafuit purtate pe avioane si elicoptere
Folosirea instalatiilor de stropit si prafuit purtate pe avioane si elicoptere se justifica in
situatii cand utilizarea mijloacelor terestre este neeconomica sau imposibila. Aparitia aviatiei
utilitare in horticultura este legata de posibilitatea realizarii tratamentelor cu volum redus si ultra
redus de lichid (550 l/ha). Folosirea dispersoarelor pneumatice si a celor centrifugale a oferit
aceasta posibilitate.
realizeaza o forta
centrifuga foarte mare care obliga lichidul sa treaca prin ochiurile sitei fragmentandu-se in
particule foarte mici,care sunt supuse ulterior curentului de aer, rezultat prin zborul avionului,
realizand o dispersie suplimentara.
In ultima vreme a aparut tendinta de folosire a elicopterelor deoarece:
Pe cale mecanica
Pe cale termica
Pe cale termo-mecanica.
Cele mai raspandite sunt masinile de produs aerosoli pe cale termo-mecanica.
semintele sunt preluate de elevatorul 3. La trecerea semintelor spre elevator din rezervorul de
praf 4 sub actiunea dozatorului 5 se descarca cantitati determinate de praf care sunt antrenate
impreuna cu semintele spre toba de amestecare 6, cazand pe discul 7. Discul in miscare de rotatie
(110 rot/min) deplaseaza semintele impreuna cu praful spre periferie, cad pe palnia 8 si de aici pe
discul 9. In timpul deplasarii semintele se acopera cu un strat fin de praf si sunt preluate la gurile
de evacuare de sub discul 9.
Tratamentul cu substante lichide se face din rezervorul 10, iar dozarea se realizeaza cu
robinetul 11. Ajuns pe discurile 7 si 9 in miscare de rotatie, lichidul se transforma intr-o pelicula
subtire, sub influenta fortei centrifuge, care acopera cu un strat subtire semintele. Reglarea
debitului de praf se face prin modificarea sectiunii de trecere ,prin actionarea unui suber.
Reglarea debitului de lichid se face prin modificarea sectiunii de trecere a robinetului 11.