CUPRINS ante incite 0, tncroducere. Tipuri de reprezontiri de arhitecturl (04, Reprerentiri de arhiteturd. Sisteme de prelecye (02. Trarsformsri geometrice « 3, Tpur de ropresenir de arity Portes ith iREPREZENTARI DE ARHITECTURA TN GEOMETRIA DESCRIPTIVA $1 AXONOMETRIE 1. Elemente de goometrie desripeh 44, Poneul i dreapa 12. Pant 413. Relaile inte drepte# pane 12, Motadelegeometiel descriptive 2, tod tinbipower de proeci 22. Metoda rotaiel : 23, Metods rbsterii | 1.2... 3, Reprezentri sxonometrice . «_. 21 Inroucere, Rezoliei intuitive. 6 =~ 32. Proprietijie axonometrial ortogorale 33 Tipe repre oneness fortogorale é Reprezentiri aeonometrice oblie 34. 4. Corel gi stra aa, a2, S. terme polled owe ee 5, Potede, Reprezanare, stint iner= 52 Poiedrele equate sf dune for 5.3, Poliedrele semiregulate gi dvalele for 54, Sehipatti plane... = 5 5S. Rehipatiepatile 7% 0 % 546, Cupole geodezice gl structur spatiale alae reas 8 57. Sapte conte Clow 6, suprtete abst ee 18H cis oe el 62, Soprateteconce i citrice » 1" 152 63. Geometria bolton. = 189 64 Hiperbolo « 12 Farol hori | 168 66. Supra cole ™ 67. Conca lindo ts 7. nezohares probienlor ce geomet deciptvs Hmcnometie nse t sone ‘8 TA, Trecerea datelor, din tridimensional tn tlimend gees a tae ‘00 72. Rezohares robin 1h axcnometria 183 73, Reseres problemeor in pots de sergta ‘as 7A, Contracigeometice ioc geometrice Pitecsstrsctestter res 16 75, taco geometice in pain 119 8, Ae aplcat ale geomet dcrptie In ahi ease eect are 5 84, Reoiaren scoperinritor oe 82, Satematizae vernal. 11s) 204 83, Trnres umbredor = 200 84 Geometre coy : 2s 85, Represent geometric se spt ine terior cies 2 Portes a dove . REPREZENTAR! DE_ARHITECTURK IN. PERSPECTIVA 9. Mecanomal perepecive! ar 9.4. Itroducere 2 9.2, Vederes umsré ze93, Geometrizarea simlui vedert 9, Claifitrile perspeceh «vv vv vv 9.5. Elementele seteruiel perspectlv . 9.5, Mecarismul perspectvel 92, Proprietsile geomerice ale. perspectivet 9.8, Metodeie de construtte 3 perspective 99, Racomanritn rciadeseuipripe. th fe Oe or i 10. rerspectva dependentd pe tablou versal 404, Generalitat 402. Porspective puncte 403, Construeis volumelor 11. Perspective liberk pe eablov vertical 44, Generatitay, Detini 112. Punctl gi comparstia vertialtor". 1113, Dreapta gl planul th perspectivs ‘114, Drepte concurente fs puncte inaccsi 415, Divisini perspective». « 116 Punete de fugh. «ss + a Punctal de masurd - 18. Punetul de disants = +. « ‘19, Marien perspective direct To tablow $130, Ceres i sfera in perspectvd 12, Conserucia perspoetval de arhicecturd 4121. Metode unlale de-constructie 2 pers pechel =a 4122, Aegerea punctulu de vedere 12 empl practice alegre pc de vedere. Perspectia ts doud puncte de fund cu forizontul suprinat 124, 125, Porepectva la dou puncte de Ca “a sivelol oebllor eee + ‘he Pest va de exten vel echitor 127, Prspectiva frortlt el orzentl supra- file ee ee 128, Perspective de imerior =» "129. Perspectiva eu orizontl cobortt 1210. Constructs perspective pornind && Ia elemente fate direc in tbloul deper- sped cee 26 289 29 2s 27 300 303 308 er 3 13. Resttupia perspectiv’ 36 124, Generalitifiv 318 122, Matode de constructie a restittit per- Wao a cece soci; vein, ae 14, Perspective po tablow faint ss « 310 141. Gonerattt 38 142, Trecerea de Ia perspectiva pe tblou vertical la perspectva pe tblou Inlinat 317 119, Contguatia paneer de tank de nish er 144, Constreci perspectivepetaboutacinat 321 15, Redares nor mpocte matric in perspectivd . . 35 152. Generaitati tenes Oh 182. Sera inti a perspec Bus 153. Opindiile tn pofspecina 26 454, Tratrea umbrelor in perspectivs 3 485, Perspective aeriand « 3 16, Prezensres une perspective de ahitecturs 162, Generali 162, Paloarea gi linitarea tebloulel 462, Eecta negative in perspectiva 164. Alegere 4h plsarea antrajului 165, Radarea prof 166. Ae tpur de roprecentr perspective Peo @ troie ae ‘Anexa 4. Elemente de geometrie tn spatiu «387 ‘Aneva 2, Probleine de ocuri georietrice plone 375 ‘Ane 3. Construct gratice uzle 20 Anexa 4, Probleme si apicatii de geome descriptivs si snonommatrie. . = = 302 ‘Anexs 5, Elemente de antura] tn perspectivn de arbitectord Bisiograti eei . ‘ | ; 0, INTRODUCERE. fituni DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA (04. REPREZENTARI DE ARHITECTURA. SISTEME DE PROIECTIE coh Repeezentrile de aritetirs int db dud tipuri ‘ridimensionale sau spaisle' i: Bihnefisonale sau plane. ‘ REPREZENTARILE TRIDIMENSIONALE SAU SPATIALE Reprezentirile tridimensionale sau spajale se Inumesc machete si sint percepute de clire obser= vator ia mod foarte aiemdnitor perceper obl- ectulul real. Pentru ea percaptia vioual #8 fe cit ‘mai aproape de realtate, tebule indeplinite anu- ‘mite conti de eistantls-unghi, Distanta de la ‘bservator la machetd trebule si fie reduss ft de Histanfa de la observator la obiectul rel Inaceeas mfsurd fn care a fost redusi macheta fk de be ctul real (aceasthmisurd este sara. machete) Chlar atunci Ind se respects concitille de dis: “ants ung. perceptia vevalé x machetel nu este denticd cu cea a oblectulul real éatorith sanzaie! iWerite de relief cbtinute grale vederi Binocu- ‘aca: mal oper, de asemerea, diferente de detali, ‘exturd, culoare ete Reprezentarile tridimensio- ‘ale na fac obiectul prezentel luriri AMPREZENTARLE BIDIMENSIONALE SAU PLANE ama pan ‘cre prod cen igi cs Secu Fel Se oot te scene Nd ed “Sol ala ee eu cond es hp, woo erecta de dpurtaren cae va at ‘sire Rapresonte pnd sect tga teat de precure pore le po BO Gorepenetre = tome pone pe oman Tur de tepreashtrk do eric johns aoa ae (ig, 0.1.1), Deer ppoiectia este 6 operatidpiime. ik ce hematin oe ‘eee vite (Chenery 1365, Si n-figura G21 centrul de prolate aft ladle Sai, hr precy se nue cal su conic, Acest tide proiectie fundimenteaya per Spectva de ihitectul. Oak se comida fer fe prolecic la distanis infinite este practic Tnlocuit cu diectie de poet In acestdstuae ie rl ject dh pile rc so hea port ncn Ace dp lee sf ba genet decrptve ya de ful tehnic. ns ae PRO PETATICEPROIECTILON i Proietia ‘deformeins' oblettlé uh sptia, Yegd= indole la figur: plone, Adevdratele lor fering Imari: nu sine pastrate dest paril 9 cdzuh particulre. Proprieaile prefeilr'sit:preaeh- ‘ate Th continuare. uebur an whe =Prolectia utul punct este un'pinct. Proiectla planal [F] a punctulul Adin spatiy s@ obtine ta Intersect cu-planul (P] a Faze: vizuale care trece Priva (ig OF2. oN enh eenat. fig, 842 fg, 013 — Preeti unel crepe este o deopt care rece prin vena i gee o area inet > ln intrun punct nami: smo éreptel pe ace. pan Proiectia pe planul (P] a dreptei(D) este dreapta (@) eae frece prin urma w (ig, 01.3). Prolecia nel rept se reduce fa.un punct, dach en tece men ein de orc (rk ely ‘su eli cu dreya de’ proves (In prot ies par Pm racer vst ce ee prin eapt se nee. plon protectant. S—Proletile plsvestd cainiartatea punctelor din spat Buncele A.B 3 C situate pe o dreath dn Spat. (Sel sine colflre) se proiectearh dips Punctele a, bl eallste {ot pe o dreapt, Aceast reais se bn erste par roe ‘ant dus prin dreapta dio spa cu lanul de pro- secle (PL (a, 044) Prolite plated. concenja deptelor_ din Lipoque Duck dreptele (D)y (D) (OD din spats int concurente in punciul l, protect for (3, Hd) sLCa) ste concent fn puncol | ia plana (Se plokctie [PT (ig. O15). Raza viguall I este V grsota oe Intersecie a planer viuale care tec fig, 014 fig. 115 Sisceme de prolecsle Enis dovt sites de proieti: ste cnt (Con) Spree Sema paral! (ince Se piece Stem centl (oe) proc. Dac cert d peciene seas dar tit vom aes ie ert tou cnet Stem cen dbs iif te lta din out cme 04 oN Gu de promee 2! Tih pln de prsect F Proicndwirghal ABC di centr de pot ie peal Je prolei (Ps one potas Cereal (Con) Soe repel mb 9 Fe fc (dlr ncn ‘wale in gra recess seitumese dept poco Pepe pt ele on). nw ces fre Beard patel Son) peu puncte cota figure O47 pont vedas Ri RK i ponpeese007 So Remar pain peti re ong et ee ee ot ie MB NB Punctele M iN stot conjugate armonie fatt de puretle As 8 vers in profecia centraltdreptele paralele din spativ ‘e prolecteaza dupa drepte concurente (cu exceptia ‘azulul in care Greptele paralele din spatiu int taraele cu planul de proiectie (P]). Demonstratia Scestel proprietati se face tn capitol 9, care ex: plied mecanismul perspective Una din aplicaile prolectiel centrale o constituie rogiofia (i. 0.1.8 ‘sterol porte (lindric) de rotectie. Duck centrul rolecic se aft la dstasys Infinit, else trans- FR 1 presupine Sevecere! Tir do ropracen do erect forms ito dieciede poi tr raze vi Seale devn parle tre de Siem pase de prolecie exe lu do dou! element: ro diet de proieie (8). = in pin de po Prolectndanghul AB. din spat, parle! ca Grecia (4), pe gbnul de proce [P) se byne proiecia parlell abe (ig 043). Dreptle ‘Aa, Bos Ce se numexe ele depts proutate: Propitie prec parle (ind) Sint = initearele: = i sin proiectia paralel sa pte root snpla a trel puncte colniare. In figura 0.1.10 se poate vedea ci: . Raportul simply a Invariant af proiectiel paralele (cline). = In proiecia paralelt dreptele pataleledln'spatiu Se proiecteazd'dupa drepte paralle. Se spune ch Bro pre Penh pris eptelor Una-din aplicaile proiectielparalele 0° constitule traseul umbrelor la Soave (ig. 02.11). ©" 1Ng. 026 sulat de a clea tn centrul de grevtate (alt Ia ‘ntersectia medianelor) al triunghiuil ectilateral zk. Se pot Implrfi lature in dous pari egale ‘tect jn axonometrie (pentru a construl mediae ele) ntrucltaxonometra este 0 prolecie pare: Inwocore, Tipe de representct itch Het gf decl pastreazs constant raportul_simplu. [hod sartorial lori dl ttroedet repuat (Vi. 02°). Penira muzameny ss apeze Tne tre) tetract del pe fefelo AW, BYY, gi CWY, (ig. 027). "TRANSFORMAREA PRIN TRANSCATIE 1 Dreptunghil din figura 0.2.8 este ernsatt. rin Geplesaren paralet dupa direqia (A) a Hecsul punct al_éreptunghivil. Din. pean inkl 0, Srepeunghil tna alc tn pole 4, 2 Gi 3. Prin translate, 0 figura plnd poste genera in ‘corp sold, acd bd rein tate pose intermediare- ale fgurii tn mizeare. in acest caz, corpul generst prin transltie este o prism. Aetrex solid, prin translate obyiinduse un alt corp sold (Gocd se retin toate poze corpulu in mlgare): Figura 0.29 ilustreazS translate. unui cub (In re prezentarea exonometric) lafsoidul generet prin ‘tatslatie apace tn figura 02.10. 4 anfig. 1.0 0.2. TRANSFORMAR! GEOMETRICE Cle dovt tlpuri de proieeit stau Ia bara calor dout tipurl fundamentale de reprezéntiri plane de ar- hitecurd reprezentirile ortogonale $i axcnome- ‘lo, pe deo parte, gi perspectiva de arhitecturs, pe do alt parte. Pentri.a inelege mat bine pro- Prietitle lor, se vor analiza unele proprietti 1 ‘specte suplimentare evidentiate de. transform File geometries transformarea prin simetre, trans {afle, rotate, cototranslaie 4, In special,’ trans- formirea prin omologie. avon ea ener Simetia fot de on punct C (centrul de simetrie) SImetricul punctului A faté de centrul de simetrie Ce cia tnd pce At prc hd ire un segien cu segment Act Puncta Ay ent snes a A fof ae © (figs 024) 1+ Sink for deo reap (A) (wa de sine imetricul punctul Je dreapta (A) se 0b- fine ducnd in pural'A 0 parent pe (A) in Pp ind de'ceaaté parte a dreptsi (A) in a0 ty, 023 segment thy ep cu Al Se bf sims! A Riehl Ae deapes (p05) Sion fade un plan (P(e! de sme Steric uneal A aba pal 2 se died an pun Ao feipeilrd pe pol fer ad decease ak extent I Sal cal Secbne seta a ural AbsEas plana (ig 029) Onkare ar acest hose Str tne ene pont Ie = Devt fart st since kde un pc, o ant tov un fan, dite punt rs put so Seorepondeid och afl fans tapout a Ge aoebia bret we eke pa folese« vente prin sims. Se un t- ‘traedru regulat ABCV (poliedru cu patru “fete Tung ater eel) represent remit: Avot pe ete se nee elo ‘edri identici (fg. 0.2.4). Conlernd a trals RCV dept plan de sin Sas contigs deta fare A SH de act plan Boca Yate datrmnt ee ered rl fu ABV eu ar ae Pl echsera BEV (i029) Consraia 0 Bidal pe propcatel Ehint tcsocdn re Gooner despa i perspectvsLTRANSFORMAREA PRIN ROTATIE Punctul B se roteste fn jurul axe de rotatie cu un anumit. unghi, ajungind tn poztia B,- Punctul By (a gi toate punctele intermediare) se afl situat pe un cere afattntran plan perpendicular pe axa de rotafle $i cu centrul in a (fig. 0211). Rota Greptel AB, paraleld cu axa de rotatle, generetza 1 suprafat cllndrles, Ratatia va fl prezentsté in ‘apitolul 2 ca metodt a geometriei descriptive THANSFORFAREA PRN ROTOTRANSLATIE Teanormares pein rototaale este 0 combina ea warsfrmat prin andl cu trasormaree in rotate: Paci & Se rote nur el Total siallan,avreeacd ea Knpu‘ceste Den Flere punt in otoatlie deere Sed © thee tg 0252) deep stunts al n pe recreate wade rotaie va desere pen rottranie © prs cuts vie 2 TRANSFORMAREA PRIN OMOLOGIE Si tncercim srezolvim direct in axonometce 0 problema de secjiune plnd intro piramidedreapss esagoral, sprijinindune excusi pe canostn jele dbindite tn sul geometric fy spaqu Apliate 55 se secyioneze (sirect In sxonometrie) Pitamida dreapil hexagonals ABCDEFY dup p> Ful dein de puncte, Cy 4 Dy state pe te din muchle laterale ale plramidet (fig. 62.13) Din geomeria in spas se ste ed tre plane oare- care ae dot ce dud di rel dep cnc rent. In figura 0.214, plnele (H, (St [Ly] 30) tale douk che dous spl drepele Fk. SL, WL, foncurene in punctl Anand probes prot Dusk se obser ch plan de secjne[S), pen fete iterate) #1 planul orizontal (H] 2© tale dout te doul cups tre drepte concurente (ig, 0245) Punetl de concurenfs 1 se obine lo romani descrip perapctvintersect dreptelor SLy $i Hy: se ste cB dreap- ta HS trece si ea prin punctal 4, dar nu este ted determiatd. In figura 03.16, planal de sectune [S}. planul la- teral Ls planul orizontal [Hse tale gl ele dou cite dovd dup tei drepte concurente. Punctul e concurent2 2 se obine la imereecta dreptelor Sly i Fly, Intrucit dreapta HS trece prin punctele 1912, ex este acum determinat. Prelungind latu- rile rexagorului de bari pind a. Intersecia cu dreapta HS, se obin punctele 3, 6 gi 5 (punctul 4 ese din pagina) care, unite, respectiv, cu Dy, 8, Ay determind laturile seciun hexagonsle rin piramiga (ig. 0.2.17). St interpretim rezolvares gistt. Problema cores- punde cazulu cal mal general de transformare geo- ‘metricd prin omelogie In sptiu. Cele doul hex fone (neagonul de beets} rage de sci tne) 50 afl In relatie de omologie tn spagiy sau de ferspectitote. Denumirea de perspectivitate pro- ‘ene din asocierea_prolectiel centrale (In carul stra cu centrul to punctul V) cu perspective. Inoducare, Tir de represen do nite’ fig, 0217 Dreapta H§ joact un rol important si se numeste ‘x8 de omologie s44 ox3 de perspectivtoe. Axa. de ‘omologie este dreapta de intersecte dinte’planelé are contin figurle omoloage (In eazul nostru pla- rele (H] si (5 ‘omoLocie IN sear Perspéctivitate a Jn aml general sstemul de onaoie este ‘lett div dous elemente: oe un centru'demclogie (In acest cazpunctul Yr Leolasa de omologie (h acest ca reapla Omologiapresupune © did coespondentd a celor ous figuei omeloage. veVO cg tan Latur cmaloege se’ calor du fig sn con caren dovt che dout pe, oa defence Oa * Seat exa in pune 23,4 5910) Depts Gare nee rar omolege tt fonerent ceo deonolagie test tz, punt V), pene orm th spa erp tiny in ade reaavres. a nmeroise prose 0 reign ezonometri anol nest u (pastes {te} ae ate splat h perspective fectuts te vant oer be Tonal fe gus 02 Siete ‘paris pee te cbine poset ABC ek SONATAS “spol errata oi pone rghit AB poate ft interpret ca pte de amis aroncih pe pana rz Se suse de luminaire bgt ‘Reg pratt blot Opec (PI fn site ierprti purl este contra de nope spa a nrc fans ir afPa care corn cle doa iu onctogs Geld an de panpecite aby 4; ‘noLoGiE rank Defi Jn cal general de omologie. pnd, sstemul de omolgie ete ‘akatut di Gout’ clemente e020 ines dol = o'ee de omclgie ack punctl My ete Solo puncubt M, el trabuie ele aff stat pe evapo OH. Prin definifie, dat punctul M, este omologul pune ‘ull M fad de centrul de omologie O gi de axa de comologie (A), Ny este omologul lull Nf de acelagh sistem’ de" omologie. atunc! cing: SN, se afl = HN MN, pe dreapta (4) — punctul Goometis descrip $i porspactvsa9 i i Tabloul: de perspectivs ig, 0228 ‘OMOTETIE IN SPATIU Rezuth de ald oh dreapta MN, este omoloaga repel MN (ig, 0220) ncaa! Emologi! a dou Itlunghor, ©” cbservé ca diepele eave “unese vil omaleage (MMy, Np 31 PP) snt once: Fonte fn, ta timp cf ature emolenge ale celor ua triunghurl se Intec deus ete dou pe axa omolege fa) (ig 0221): HIN A MN,» a: MP MF +6: NP AIN,P, +. Ponce de itersezioobinut sn sy In cae zal emolage! plane generale a dov8 tiungiun! 36 ‘tine © eonfguratie de 10. puncte (ele gre vr- tl ale eel dood trlunghiut.punctle & 8 3p £ central de omlgie 8), care se numeste conf pprata Desorguc, (OMOTETIE SAU ASEMANARE Comoteta este un cz perianal omolgii gene talecare intervie tunel nd Sper a de omo- «tie (By respect este arancatt iit Elen tle sitemula de omotetie un cenru de omotete 1 oatemommie ta i Gaul omotete 2 douttlunghur (i022), wake se bi doo lrg Serer svuce atrle moloage devin peralele (9 * ilsitate pe sea de Onotetle cre eto tin «uh ele fa int. Wrodutore. Tipu de ropreentel de eaters ‘Maconisul perspective! fronale. Omotetia tn spa- ju are access! “configuratie de puncte, dar into Imerpretere spafalt.,Ua exempiu de aplicaie ti Constitule perspectiva' frontal, ta care elementele din realitte situate tn plane paralele cu tabloul se perspectiva sintesemenea cb reprezentirile lor ie tablou (ig. 0223). ARIUTATE Atitate ete un eax prticlar a oncoge gene- fale care intervine stun cid pare central de Smolgie (ste aruneat infin) Semertle Sitemtll do ante sin des ~ oe direcie de aftate(Srovenind in arancae rea int a central omg) —o ad de aintate (A). ~ in cau fini a dou trlungiurt (Fg. 0226, s¢ obtine practic 0 plete prsles pectv in (VAs plant (Hse roteste fa jon ‘de pimint OX pind cind se suprapune yen planvl (Vj, tar planul (WW) se rotete ta jurul 31 OZ pina cind se suprapune si el peste planut [7 (ig. 14:4). Pe acela| plan 2@_obpin cle trel pss featt(orizontall, vericalé 9. lateral) ale obits Tui reprezentat, In figura 144. 50 poate obs corespondenta celor trelproieci, Prin intr crea planus tateral de proiectie (W], spatil tox mal este divzat in patruunghivri diedre, ein tnghiuri rede (Nig. 1-5). Cele opt triedre se noteazi de In| fe Vil COORDONATELE DESCRIPTIVE Pozifia unui punct A din spat este determinatd de trel coordonate descriptive, abscisa, depirtaren si «ota, Abscsa punctulul este distanfa lui fala de planul lateral de prolectie W] ise masoar& pe axa OX. Depértarea’ punctului este distanja tui de planul vertical de proiectie [V] gi se misoara pe axa OY. Cota. punctului este distanfa lui cle planul orizon tal de proiecyie [H] si se misoard_pe a2 OZ. Punctul O este originea sistemului OX, OY, O7. Prin rabaterea (suprapunerea) plenelor le proiex” fie [H] si{VV] pe planul vertical de_proiectie [V] se obfine o reprerentare bidimensionalé [In dow dimensiuni) @ punctului A din spat, prin cele trei proiectii pe planele [H}, [(V](W1. in figurile 1.4.6 $i1-1.7 se vad segmentele de dreepta care masoara Sbscita,deplrtarea si cota punctulul A, situate respectiv pe axele OX, OY si OZ. Intruct cule trel plane’ de proiectie sint perpendiculare toate Inte ele (formeaea un triedeu trdreptunghic), ab scisa, depirtarea gi cota punctelor din spafiu se pot sura in nai mole felur, cain figure 1.4.8, 1.1.9 fi 1.140. Corespondentele respective in ‘epurd {edicd tn tripla proiectie ortogonals) se vad gi ele fn cele trei cazuri (pentru abscisi, depértare si oti). Coordonatele nui punct sint scrise in pa- rantezd, In ordinea prezentata: adscsi, depértare, cot, de exemplu A (11, ~6, 9). Pentru un punct situat in tiedrl 1 (cel reprezentat in figurile 1.1.8 4.1.9 $i 1.1.10), toate coordonatele (abscisa, depar tarea $i cota) Sint pozltive. Aceste coordonate se mésoara pe axele OX, OY i OZ pornind de la punctul © in diretia indicat de Saget. ‘Coordonatele sint negative atunci cind sint situate ?) a planului clutat. Rezuité Py, prin care se duce Uurma orizontala (P) paralelé cu (8). Planul (PP), avind urmele sale perpendiculare, respectiv pe prolectille de acelasl nume ale drepte: (D), ve fi perpendicular pe dreapta (0). Dreaptd perpendicular’ pe o dreopd. SA se constru- iasedprolecile nei perpendiculare A (8, 8) pe o,dreaptd oarecare D(@, a?) dusi dinteun punct tim, m? exterior ein figura 13.19, se duce prin punctal M un plarr perpendicular pe dceapta (O), pe care va {atersect Tn punctul 1. Dreapta IM este perpendieuara cluttl." figura 1.3.20, pro- fig, 13.20 blema se va rezolve astfel: cy ajutorul frontale FGff), se duce prin punctul M(mn, m’) plan (PP) perpendicular pe dreapta dati O(4, 4’). Acest plain (PP?) este intersectat de dreapta D(a, 4) in punctul IQ. 19, care se obfine cu ajutorul planului auxiliar de capat (QQ) dus prin dreapta (D). Perpendicu- fara AQ, 8) este determinatd prin proectile Le Le Forme poliedrale fig. 5216fig. 52.18 22 oan REPREZENTAREA DODECAEDRULUI REGULAT Considerind dodecaedrutFegulat agezat pe o fata se poste desena imediat Tn. plan feta se superioara (de, asemenea orizontala) “ABCDE si projectile uchillor care pleacd din A, B, C, D si E (fig. 5.2.20), Avind punctele a, b, ¢, d, $1 0 (fig. 52.21) 41 ftiind c& diagonalele paralele’ale pentagoanelor Sint egale, se obfin punctele ¢ si ey. Punctul dy se fig. 52.19 fig. 5.2.20 alfa folosind proprietatea de paraelism dintre 0 diagonal’ a unui pentagon regula gi latura opusd. Tn proiectia verticala se determing palerele [H) i TH. Se completeari poi proiectia orizontalé. (prin simetrie) si se ridicd punctele astfel obtinute in proiectia vertical (fig. $222). Prin rotopl de fron Se reprezintddodecsedrul agezst-pe un vir! (fig. 5223) gi peo muchie (Hg 5258 fig. 5223Forme poliedrale (0D D.REPREZENTAREA ICOSAEDRULUI REGULAT Considerindu-se un icosaedru regulat agezat pe un Vir se observa. sectiunea orizontala"pentago- nali ABCDE, care se poate reprezenta imediat tn plan fig. $2.28), O & dova secjlune orizontalé Tot un pentagon regulat, agezat rote feté de primul, Se deseneacs deel in. profectie orizontala Virfurile a, by 6 4, @ sv (fig. 5.226). In prolectie Verticalé se obgine vrful v" 5 palierele (Hf) si [Hil Reprezentarea comets este cea din figura 5.227. Prin retail de front se reprezinta icosaedrul regu lat asezat cu 0 fe} tn planul orizontal de prolectie (fig. 5228) $1 cu 0 muchie tn planul orizontal de proiectie (Wg, £2.25). VAY YA a a 1 fig. 5.225 fig. 52.27 97fig. 52.28 REPREZENTAREA POLIEDRELOR REGULATE PRIN INSCRIERE IN. CUB Tetrondrol regula. Se pot inscrie doi tetrad re- gulafi in acelag- cub. (fig: 5.2.30), Relaia dintre muchia_tetraedrului (Lz) $i muchia cubulul (Le) este JZ Fgura 523M iustread siuntia in, care {bul are dowt fege orientale, fr figura 5252 Yh | AK fig, 52.30 98: fig, 5229 repreinté situalia in care tetraedrul are 0 fay8 orizontalé (iar cubul are 0 diagonal interioard th pozitie vertial). Octosdrulregulat. Se poste obtine un octaedru re- BUS, pi ines cet elo ul a (ig. 5233). Relatia dintre muchia ‘octaedralut (Lo) sl rmuchia cubului (Le) este P2/2. Figura 5.234 ilus- ‘reszi situayia In care cubul are doud feje orizon- Reprezentiri de athitecturd in geomelia descriptivg si axonometiefig. 5.233 fi tale, iar figura 5.235 reprezinta situatia in care ccubul are o diagonals interioara in pozitie verti- cal, iar octaedril are dous fete orizontale, Dodecoedrul regulot. Dodecsedrul regulst se poate Inscrie th cub pornind de fa tei perechi de seg- mente egale si paralele, placate pe centrele fetelor cubulu (ig, 5.2.36). Valoarea segmentelor se poate obtine dintr-o constructie grafic, ce corespunde relajiel Lp = Le (3 — Y5)P. (lig. 52.37). Se obtin cele dou8 proiecgii din figura 52.38 Ferme poliedrale fig. 52.35 eosoedrul regulat, Icosaedeul’regulat se tnscrie cub printr-o constructie aseménstoare (fig, 5.2.35 Volorile segmentelor paralele se objin din accee figura (6.2.37), unde se poate observa cd Ly + Lis dou’ prolectt din figura 5.2.49, . Figura 5.2.41 ilustreszé matricea inter-reltii dintre cele cinci poliedre regulate (Critchlo 1965).fig. 5238 fig. 5239 fig. 5240 ANALIZA POLIEDRELOR REGULATE Figurile 5.2.43...5.2.46 evidentiaza planele deter Minate de perechile de muchii opuse ale icoss- Se poste efectua 0 analizA a poliedrelor regulate edrului, construite ca segmente eqate 1 paralele, prin sectionarea cu plane, evidentierea unor plane situate’ pe centrele fejeior ‘opuse ale ‘cubulls Imediane, diagonale’ etc. Analiza este lustratd printr-un icosnedru regulot tnscristntrun cub: fig, 52.42). fig. 5243 fig. 5245 fig. 5246 100 Reprorentist de orhitecurd in geomettia detcriptivé $1 aronometiiegeaees GY &) @ & & 12 & ® @ ©) Ie @ Gee I 2 © © Bfig. $251 102 Exists 15 asemenea dreptunghiuri intr-un icosa- cru regulat si laturil or se afl tn raportul de au (618). Figurile 5.247...52.50. evidentiazs Deréchi de fee adlacente ale icosaedrull regulat ‘riunghiurile hasurate-din figura 52.50 pot cons: itu, dacd suferd'o ujoard transformere de pozitie, fejele triunghivlare ale unui cuboctaedru (poli: cedru semiregulat. Ancliza configuratiel’ coscedrate prin impachetdri de sfere. Se poate obfine o configuratle icosaedrala prin impachetarea a 12 sfere. In varianta | (fig. 5251) cele 12 sfere sint ordonate ca dou coliere intermediare de cite cinci sfere plus o sler8 fn virf gi. sferd la bazd. In’ varianta a la (fig. 52.52) cele "2 sfere sint ordonate ca un pachet central desase sfere plus dou grupéri de cite trei sfere (o grupare in-virf si una la-baza pachetului central). Rezultatul obtinut este acelagi tn. ambele variante Figurile 5.2.53. .5.2.55 reprezint& vederi ale celor 12 sfere si evidentiaza simetrile configurafiel ico- saedrale. Reprozentirl do orhitecturd In geometia descrptvg sf axonometie(PUALELE POLIEDRELOR REGULATE Vaca se unese centrele tuturor fefelor unui polie- dru regula, se obtine ,dualut” sau ,reiprocul”) su, Rezulti din aceastd constructie i dualul unut yoliedra ve avea numarul de virfri egal cu num Tul de fefe ale polledruul, inital. intruct num vl de fefe ale cubulu este egal cu numirul de vi fort ale octaedrului regulat 9i invers, rezulté cB cvctaedrul regulat este dvalil cubulut invers (la 5256 915.257, in mod aseminator, deoarece numarul de fete ale lodecaedrului regulat este egal cu numérul de vir- luriale icostedrulul regula, rezulté c& leosaedrul fig. 52.59 Forme poliedrale fig, 5.257 fig. 5258 ~ regulat este duaul dodecaedrului regulat si invers (fig. 5258 1 5259), Dual tetreedrull regulat este el Thus, deoarece teracdrul are aceay! numa 4e fee Gide virfuri (#).infigura 52.60 0 objinat ualul tetraedrului reguat. prin unirea centrelor fejlor sale Unies ‘centrelor fefelor unui poliedru nu este singura transformare care permite construirea dua- iui siv. Se poate verifia in toate figurile de mai sus cho alte posblitate de objinere’a duauiut 0 consttuie construea in fiecare vir al poliedrulut regulat respectiv a unui plan eal inlinat ft de fejele care. se intlnese in acel “virk, Intersectia. planelor dfineste dvall fig. 5260 103“Tnjumatdtirea muchiilor, Unind mijioacele muchiilor unui poliedru regulat se obtine un poliedru semi- regulat, Se obtin astfel cuboctaedrul (prin injumsti- firea muchilor eubului sau prin fnjumatitirea mu- chillor octaedrului) i ieasdodecaedrul (prin inju- matitirea, muchillor icossedrulut 82u”prin injumé- titirea muchilor dodecaedrului). Acest lucru se fexplicd prin faptul cf, att cubul, cit si octaedrul, au acelagi numir de much, fiind duate, Acelasi fucru este valabil pentru icosaedru si dodecaedru. Teqire. Aceasti operatie mai complicat® permite ‘btinerea cubului test gf a dodecosdrului tes. Tesirea muchilor. Prin ‘tesirea muchiilor cubocta- edrului sau Ieosdodecaedrului se objin rombcubec- toedrul sh rombicosdodecoedrul Nota. Vorn nota fetele poliedrelor cu Fy, Fu Fs iF, dup cum sint triunghiuri, patrate, pentagoane sau’ hexagoane regulate, Forme paliedeale Cuboctaedral,alatuit din sase feje patrate 31 opt feqe triunghiurl echilateralos(6F, + OF); se obtine prin injumatgtirea.muchilor cubulul (ig. 53.2) Sau prin” injumtifirea-muchillor —octaedruiyt regulat (Hig. 533) Icosdadecaedrul, compus. din 20° fete triunghiuri echilaterale si 12 fete pentagaane regulate (Q0F, + 12F,), se obtine prin injumétatirea muchii- lor dodecaedrulul regulat (fig. 534) sau prin fn- jumétazirea muchilor icosaedrului regulat (fig 5335). a TCOSDODECAEDRU, ES KISES LX wi Z| WA AK Oy y 10553. POLIEDRELE SEMIREGULATE St DUALELE LOR In figura 53.1 sint reprezéntate cele 13 polledre semiregulate,tipurife de fete din care se compun 31 rhumérul de feye cin fiecare tip in parte. Poliedrele semicegulate sint polledre convexe cl fete poli- goane regulate de-mai multe tipuri si unghiurile Solide egsle de acelay tip: deci, la fecare: vet se succed,,inciferent de sens, totalitatea tipurilor de fete alé poliedrulul Prapretaplle poliedreler semiregulae. Poliedrele se, ulate au. urmitoarele proprietet: ~ "toate fefele poliedrelor semiregulate sint poll goane regulate: toate muchille lor siat = toate unghiurte solide a ale; fe poliedrelor semire- = poliedrele semiregulate sint inscriptibile tn sfer = poliedrele semiregulate nu se pot circumscrie tne} sfere. COBTINEREA POLIEDRELOR SEMIREGULATE Poliedrele semiregulate se pot objine prin: trun- chiere, injumatatirea muchitlor si tesire. GATrunchiere. Trunchierea. pregupune taierea_ vitu rilor poliedrelor regulate astfel tncit fetele aces- ‘ora si fgi dubleze numérul de muchii (triunghiul echilateral devine hexagon regula, pitratul devine ‘octogon regulat, pentagonul regulat devine deca- ‘gon regulat, iar hexegonul regulat devine dode- ee Son ge. IO) Oe OCTAEDRUL TRUNCHIAT TRUNCHIAT : TRUNCHAT™ ‘ ICOSDOBECAEORUL CUBOCTAEDRUL, JEOO & IcoSpopecAEORUL | CUBOCTAEDRUL TRUNCHIAT x i x TRUNCHIAT. aan PAN [DODECAEDRUL Or i cueul TESIT I a au |e AE | ROMBCUBOCTAEDRUL ae DODECAEORUL TRUNCHIAT 104 CUBUL TRUNCHIATUrmatoarele’ cinci poliedre séfniregulate se obtin prin wunchere. Practic, tm cazul tetraedrulul wun), hia (ig, 53.6) gl ocinedrulahtrenchiot (ig, 53.27 muchiile.poliedrelor ;cegilate'y- respective. se tent part. In trel segmente -egale, “obtinindu-sé astfel ‘ransformarea din thiurighi échilateral fn_ hexagon regulat. Acelag! ucru este. velebil fp cazul scascedru- lu trunchiot (fig.53:8), In cadul cubulut ‘tr (fi. 53.9), raportul in care se fnpart huchilecubull este: 1. 24, iar fs" dodecosrul trunchat (ig. 5.3.0), acest report este: 1, (Y54-1))2, 1. Se poate obtine un dodeca- gon regdlat gi dintun pentagon repulet identic $i Eoncentric, sezatrotit af de primul. Rombcuboctoedrul (fig. 53.11) se prezintl ce un cub ‘cu muchile tesite, astfel inctt s& apard fete patrate identice cu pltratele de pe fefele cubutui. In drep- tul celor opt virfuri ale cubului apar opt fete tr ‘unghiuriechilaterale, Fefele pBtrate sint tn. qum&r OCTAEDRUL TRUNCHIAT 106 TeosaeDRUt fig, 538 ase din ele corespund fefelor cubulul alte 12 corespund muchillor acestul cub. Constructia rombeuboctoedralul se face tnscriind pe fejele unui cub patrate in raportul din figura 5.3.11. Robicrddecnil (ig, 52.4) prexnt ce un dodecaedru cu. muchille tesite. El se compune din 12 feje pentagoane. regulate (corespuinzatoare fete- for dodecaedrului initial), 20 fete triunghiuri echi laterale (corespunzitoare virfurilor dodecaedrului initial) $1.30 feqe pltrate (corespunzstoare muchi- Hlor dodecaedrulut initial). Constructia’ rombicos~ dodecaedrului se face inscritnd pe fetele unui dode- ‘caedrul regulat pentagoane regulate fn raportul din figura 9.3.12 Bi 5 Es) fig. 539Procedeul de trunchiere se poate aplica nu numai iedrelor regulate, ci si unor poliedre semiregu- rezultind alle’ poliedre semiregulate: cuboc- irl trunchlot (fig. 5.3.13) si (cosdodecaedrul ‘ounchiot (fig. $3.14). Constructia acestor doud poliedre semiregulate se poate face aplicind pe ‘muchia cubulul, respectiv,a dodecaedrului regulat, ropoartele din figurile 5.343 gi Cubul tesit se poate construt pornind de la un cub, pe fefele ciruia se tnscriu patrate conform figurit DODECAEDRUL TRUNCHIAL

& OX i, 3 x -soeh et vf anwa3 ~woaed 7 =SOoi ~eWOy fan waav9 oo ~ 300080 anwo3¥: mS : : AVIHONNRL “vIKINNeL nvaavid08n3 sav3s0005031 - . Forme poliedvale_ ANALIZA POLIEDRELOR SEMIREGULATE Ca exemplificare, ea efectut o ani a structurit cubactaedrulul (ig. 53.9). "In fgurile 53.35.. 53.38 sing evidentiate Teele opuse ale cubse tedrului_(fetele.triunghiviae), tar Th figurile 5339...5342 sint desenate sectiuniehexago- nale prin euboctaedru, Schifle evidentiazé 0 pro priette structurala deosebie de importanté a cu- boctaedral, respectiv aceea ch muchia sa este galt cu raza_sfereicircumscrise cubocteedrulti Din aceasté proprietate rezuité cd distantele de le centrul cuboctaedrului a toate virurle sle sit egale cu muchia,ceea ce confer scestu pliedru emieguat proprietiqi de Izotropie 1 o maresta- biltte structural, ‘Analiza. configuretiei cuboctaedrote prin fmpacketdri de sfere. Se poate objine o configuratie cuboctae- dralé prin timpachetarea a 13 sfere. Cele 13 sfere sint dispuse sub forma unui colier de 6 sfere* fn jurul unei sfere-hucleu (N), la care se adaugi un pachet de trei sfere ayezate in virt si un pachet de trei sfere agezate, la bazd (fig. 53.43). Figurle 5.344, ..5.346 reprezintd vederi ale celor 13 sfere ‘evidentiazi simetrile- configuratiei cuboctae~ ‘ale. fig. 53.39 fig. $3.40 m2 fig. 53.38 fig. 53.38 Z fig, 5342 Reprezentiri de arhitecurd in geometria desciptiva fl exonometieDUALELE POLIEDRELOR SEMIREGULATE Ca $I poliedrele regulate, poliedrele semiregulate ‘au ducle sau reciproce. Aceste poliedre topologic a x, fig. 66.3 fig. 66.4 Reprozentisi de arhitecturd fn geometiia descriptivé yi axonomett‘are se sprijind pe o olice si care face acclasi unghi cu axa directoare. Se mai numesc si elicoiz!stlmbi Cind unghiul generatoarei cu axa directoare este de 90%, rezulti cazul particular al elicoiilor féré Cilindrusimbure cu un plan director. Acestia se rumesc elcoizi-drepti. Ducind intr-un, punct pe ax paralele la generatoarele elicoidului strimb, se obtine conul lui director (fig. 66.3). Acest con director avind) douk pinze, rezultd cA elicoidul strimb are sl el dovl pinze. Intersectind cele dou pinze ale elicoidului strimb, se obtine surubul friunghivlor” In cazul elicoidului drept, conel director se reduce la planul director. Elicoidul drept fare aplicatii tn tehnica (jurubul patrat) si in arhi- tecturd (scirile elicoidale). ELICOIDUL DREFT CU PLAN DIRECTOR yElicoidul drept cu plan director este generat de 0 dreapts care se deplaseazi sprijininduse pe o lice cilindricd gt pe axa cilindrului, raminind per~ pendiculara pe aceasté axi (fig. 66.4), Planul di- rector este-deci planul bazeicilindrului de rotate. Elicoidul drept cu plan director este’ deci un conoid cu plan director. Dack se inlocuieste dreapta direc- toare (axa cilindrului) cu un cilindru director, te care generatoarele elicoidulul sint tangente si de- scriu pe el o elipsd, rezulta elicidul cu cilindru- simbure cu plan director. SCAR) ELICOIDALE Scérile elicoidale sint aplicapit in constructii si are Itecturd ale suprafetelor elicoidsle cu plan direc tor perpendicular pe axa elicei directore. Panta ‘ete datd de unghiul elicei directoare pe li ppasulul. Muchile treptelor sint sectiunl fn supra- fafa elicoidald duse dupa plane perpendiculare pe axd, Aceasti supralaif elicoidala cu plan director frizontal este sectionsta cu un cilindru care are aceeasl axB ca si elicea directoare. Cercul de baz al acestui cilindru poate constitui proiectia orizon- ‘tala a scr elicoidae. Scdtl elicaldale cllindrice cu 0 oxd direcioore sit scirile pe care planele contratreptelor se inter- secteazl pe axa cilindricd, Pentru. a mri lungimea treptel 1) apropiecea axci, se sectioneazi scara cu tun cilindeu concentric care indeparteazi linia pasului de axa sciril. Acest cilindru poate fi mate- rializat sau nu, rezultinds Supraeje rglote fig. 663 = scard elicoidalé, cu rampisliberd (Fig. 66.5): — card licoldala cu ramp Tocasteatd intrun llinéru central (fig. 666). i Scara elicoidalé se construieste astfel: se tmparte Proiectia orizontald a sir intr-in qumar de irepte, astiel ca sh se fespecte formula de ‘con- struct a scill pe linia pasuui (la, 60 eri 8 cereul exterior) Se obfine numérul de treptt la o-rotajie completi a sefrll, Se verificl. totodatd. deca. este respectatd Tadlimes libera.admisd (h—=2 mm) la 0 rotejie complets a srl. Apoi se Imparte diferenya eenivel ia tnalfimea une! contratrepte qi ge afly nus iru de trepte necesare, deci si numarul de retail (Odata stabilfe rumarol de trepte fn planj s@ ipro- iceteazd fiecare treapté din pla tn vedere, luindu-se fn considerate si grosimile constructive necesare. 123fig. 668 Figura 6.67.8" reprezint’ 0-scard elicoidalé cu vang central $1 intradasul_rampel cutat dupa forma trep- twlor, iar figura 6.6.7.6 lustreazd o scard elicoidalé cu vangur lateral. Scar® elicoidel8 cu cllindra simbure-director, Supra: Infa elicoldsld cu cilindru-simbure este folosit !a itll alcatuite din trepte prefabricate, care includ portiunea de cilindru aferentd fiecdrei "trepte. rin suprapunerea treptelor prefabricate rezults ‘9 scard ellecidala cu trepte Incastrate in acest clk \indrustmbure (Fig. 66.8). Rampele elicoidale sint folosite la garaje etajate sau ia urcarea unor diferente de nivel ce nu permit slezvoltarea in plan a unor rampe linare (ig. 6.69). 61. CONOIZI $1 CILINDROIZ! conoIout : Conoidol general este suprafaja riglaté cu 0 curba irectoare i doud drepte directoare, ambele Ia Gistanga fini (fig. 67-1). Oach ura cin dreptele dlirectoare este afuncatl la infinit se obyine cono- ‘dul cu plon director: acesta peate fi drept sav able ‘Conoidel drept cu plan director are directosres “drenpta perpendiculard pe panul director. In caz contrar,suprafaa este un conc obi Suprefoferiglate 1. fig. 669 58 studiem cazul particular al unui conoid-drept co plan director care are drept curbl directoare-un fxr, ca dreapts directoare’o dreapté paraelé cu plant cerculul far ca plan director un plan. per- endicular pe dreapta directowre (fig2-67.2)-In Figura 6.1.3 este reprezentatl duble proietie. orto- ginal a unui coneiddrept. Cele dovt pinze ale Sereidull se intersecteard dup diectoarea dreap- {Beare se. numeste lini de striciune a suprafefl. 1151g. 622 116 ‘Aceasth dreaptd o8 cea mai scurt® cistangd dintre out generatoare ale siprafefel Sectiuni plane in conoizi. Msjoritatea sectiunilor plane flcute Tntrun conoid sint curbe de gradul 4, aceastssuprafti lind ea inside gra dul 4, dar crice plan paralel cu cereul director sec- tioneazé conoidul dupso ells, iar orice pan pare le! cu planul director sectioneazs conoldul ups dou drepte (generstoarele conoidulu) fo Conoidl lu Plicker este un conoid drept generat astfel (ig. 674 $1 675): planul director este planul orizontal de proiec- ties = directoarea dreaptt este verticalé gi este una din generatoarele unui cilindru_ circular vertical; v= directoarea curba este clipsa sa de sec ficuti fn acest cilindru cu un plan de capat dus prin piclorul dreptei directoare $60 Condidul tui Kiper este conoidul oblic care poate fi generat astfel (lig. 6.7.8): “= directourea curba este un cerc tn planut orizon- tal, tangent fa planul vertical de proiectie in hy == directoarea creapla este vertical (D) aflats ji planul vertical de proiectie, ridicata tm punctul de Tangenta — planul director este un plan care face acclasi tunghi si cu planul orizontal $i cu planul vertical de proiectie (unghi de 45°) fig. 628 rexentitl do avhitecturé in geometra descriplivs $1 axonometieom ‘nha tn construc aritetur ale cono- idulul sin: bolta. concidel, pinza subtire de aco- petire 31 sedurile 5) Boled canoidld Intra 21d rept are directoaren dreapté vertlals, irectosrea ‘curba in forms de Semiverc frontal, iar planul director este planul ortzontal de proiectie; asizele eBrémiilor. sint rizontale gi urmarese directa generatoarelor co- roidulul (fig. 67.7). In exzul olf conoidoe tntran id curb, generstoarele orlzontale se sprijind pe out curbe de secfiune cu dubld curburd, rezultate din intersectia conoidulul drept cu cel dot clindr vertical dtl de felele zdariei (ig. 678)._° 3 Pinza subire de ocoperire este un conoid cu 0 ‘inusoids drectoare (lig, &79)- In proiecie vert Gala, punctul de minim al unel_sirusoie cores- unde cpanel de nim alee sole ) "Sedu, La constructia.gedurilor se folosese ispusl tn, succeslune care permit iumi- in plafon (de. exemplu a halelor industri 6730, 67.11. 01 gyNoROWwUL Ciindroidul este suprafaa riglatt de gradul 4 cu dous curbe directoare 1 odreapté ‘directoare. Dreapta directoare poate fi (ig. 67.12 91 6.7413): Ta distanfa finits— cilindroidul, cu ax; = Ie distan{a infinits —cilindreidul cu ‘plan di- rector. Sa Suprotee riglate a777. REZOLVAREA PROBLEMELOR, DE GBOMETRIE DESCRIPTIVA $1 AXONOMETRIE Problemele de compunere, sectionare gi intersectie de volume tn spatiuse pot faelege uneori mai direct si mai repede prin studiul pe machete, insi o rezol- Ware riguroasd necesitéeprezentarea for Tn pro- lect ortogenale sin axonometrie. Prin rezoivare riguroasd se injelege .determinarea foarte precisa 2 punctelor de tanger, unghiurilor, dreptelor saul curbelor de sectiune ete. Toate aceste elemente © obtin prin trecerea datslor din spat tn plan, respectiv din tridimensional in bidimensional. De ‘exempls, problemele de tangenta dintre sfere si plane oarecare se reduc la probleme de tangenté fntre cercuri si drepte, tn aceastésitustie, proble- mele se rezolvs prin metodele geometriel plane $i prin constructii geometrice eu rigla 4i compesul, Garacteristice geometrel descriptive. "7A. TRECEREA DATELOR DIN TRIDIMENSIONAL IN BIDIMENSIONAL Inainte ée a xplora esenta construcillor geome- ‘tices tebuie precleat cl trecerea detelor din spar fv in plan reprezintS.o simplificare substantial i, Tn mod inevitabil, implich 0 pierdere de informatie ‘Supra oblectlui'stuat. De altel, reprezentarea Wolielor din spatiu intr-o -ingurd protecie plang este nedeterminaté si sint necesare. cel putin dous proiecii, pentru'a determina riguros volumele din Spats Bin aceastl cauzé, reprezendyile axonometrice au tun grad mal sekzut de determinare, Pentru: deter- mnihared’rigdroasd a'unor volume reprezentate Th axondmetrie’ (respectiv toate relatile de pozitie - gi metrice),sint necesare dout condi = definirea clara a tipulul de axonometrie.utiliz 180 — exstenta unel a dou proiecit (pe planal ori zontal de prolectie, pe planul vertical de proietie {nu pe orice alt plan) pentru fiecare element (punct sau Greapt) al volumulul reprezentet. Cea de 1 dova conditie este satisficuté nu prin existenfa une a dova protec, ci prin preelsri Care permit, dact se dovedegte necesara, construct tis unel a dova protect Exemple de aserenea pre- {izil sint) bara plramidel se aflaint-un plan de nivel” sau veal Celor dou piramise colneid” sou Chiar indicat metrice. de ‘exemplu: ,clferenta de cots dintve bazele celor dovl piramide este de cm” gama, Volumele reprezentate axonome- tric n figire 74.1 pot ft Interpretate erica cack ti se precizeatd este vorbs de o axonometrie inometricls Inraderae, intro axonemetrie oFto- gonela oarecare, bazele plramielor pot fi paale- fograme de orice fel (Gingura condiie care se pas- tresei este paralelismul latrlor, lar deck 50 3¢- Cepta si posbliatea unei axonometri oblice, grav dul de nedeterminare este mult mai mare. Practic, pamidele pot avea orie forma si incl- rare, cu'singura conditie ca lature Brzelor 5 fie Daraicle, Dect se precizeaa cd este 0 axonometrie Feometricd ch bazele celor dovl piramide se ala sTtuate in plat de nivel, se poste veriicefaptul ck tazsle int pitrate gi orientate [a 43" una fd de ceaista, Porfle virfurlor color dou. plramide Sint nid In continuare nedetermiate, ack se arma cb pramidele sine drepte, ele sint perfect determinate ca, volume individale, dar nu yi in felajia cintre ele. Intradevar, ele pot fi complet esprinse una de cesllt, ca tn figurile 742 $1 743, sa. pot sf ad 0 lfinitate de posit de in- tersecje, exemplficae prin cele tee situatit din figure 74.4,..74.6, Pouiia din figura 74.5 poate Reprezentari de orhitecturé in geometiia ‘descriptiV $1 axonometricfig. 71 | precizaté printr-o indicatie suplimentard, aceea Aaxele celor dou piraniide érepte coinci. Supa cum se vede, plerderea de informatie complicd hilt problemele de axonometrie si determinarea iguvonsi a volumelor reprezentate nu se poate ace [4r8 informatie suplimentard. Informatia supli- hnentard se reférd fie la relay de pozitie fie la rela fig. 74.4 Rorshatea problemelor de geometic descipivé 1 cronometrie fig. fig. 7413 tii matric, fie fs ambele. In exeripiele. descrise Sau dat preciziri suplimentare de natura pozlio- mala. In| ‘mod. ateminitor se"'determinds rigures potitia piremidelor din figura 7.7 prin indkarea Punetulu in care axa Une din ctl out piramide Srepte patra tnjeaps biz cella” piramides Fiecare Gin cele tei variante (puictele A, 8 $i C) va avea o altd solute. hg Ts - astfig. 7 th figura 7.1.8, tn schimb, informatia suplimentard confine gi reli metrce. Astiel, se. precizeaz cife- renja-de cot8.dintre baza piramidel si fate Inferi- fark-a prismel (ambele situate in plane de nivel) tn functie de valoarea. ciferenjel de cotd se obtin diverse: pezitii ale celor doud. volume si diverse solujil ale Interseciel lor. In. geometria.descriptis Monge. prin prezenta a dou proiecil ortogohale, volumele sit riguros determinate, dar existd nc pierdere de informa- fie, T particular fm planele de profil. In capitol 1, 5a ardtat. ch, pentru rezolvarea unor intersectii in planele de profil, se face spel Ia Construct supl- mentare sau, Dur gi simplu, fa Un now plan de pro- ject, planui/iateral (W1. De altfel, volumele arhi- tecturale ‘complexe. sint reprezentate printr-o multituding de proieci: planuri, fatade, seciuni, detalii ete. 182 of Ra fig. 218 Apliate, Pentru a ilustra pierderea de informatie fn dublu ortogonal, se considera un caz extrem de simplu gi direct: presupunem ch se cere sO se lseased prolectio ovizntld. 0 celor daub sfere re- prezantae tn polecte verticolé tn figura 7.1.9, despre Care se tie ch sInt tangente, Se pot determina Imediat proiecjille yerticale ale centrelor celor dous sfere. Se cunosc, de asemenea, valorile celor soul raze. Proiectile orizontale ale centrelor se Aflt pe lille de ordine respective. Dar unde? Se observa sircia de Informafie pe care o ofera dou proleeyi plane ale volumelor tridimensionale. © fferd apare pur $1 simplu ca doud cereuri care nu Sint alteeve‘declt conuruile oporente ale sferei in cele doud proiecti, Oricare alt punct al sfereitre boule determina (cu. mai_multé sau_mai putin trudd). Se observa cd in figura 7.19 nu se poat determina imediat nici protectia punctului de tan- fig. 74.48 Reproventiri de arhitecturd fn geometia descriplivs sf axonometie.