FLUIDE DE FORAL Probleme 1. Viscozimetrul Fann, 35 VG a indicat, pentru un fhuid de foral,25 clviziunt ta 300 romin gi 42 diviziuni la 600 roymin. SK sa determine: viscozitatea plastic’ ny si tensiunea dinamick do fortecare vg - daca fluidul este binghamian, indicste de consis. tonja K yi cal de comportare ni - daca este considerat psaudoplastic. Rr ngs 17 mPa-s, v= 38 Pa; K= 120mPa's%, n= 0,748, 2, Cu datele ain problema precedenta, si se calculeze tensiunea do forlecare tp $i vitoza do forfocare ¥ p la supratafa clindrului de magurare, pentru cele dowd turagil Rr 12 900 royinin: x, 12,77 Pa, ¥,” S11 5 42.600 rolfmin: sp = 21,48 Pa, j= 1022 2 : 3.:Cu un viscozimeteu Fann 36 VG s-au masurat, peniri un fluid da fofaj, va- lorile: 98 diviziuni la 600 rotfnin, 66 diviziuni 1 300 'romin, 52 diviziuni la'200 ro/min, 87 diviziunt Ja 100 rovimin, 17 diviziuni la 6 rollmin gi 15 diviziuni la 3 rolmin, S8 se traseze reograma fluidului, In coordonate carteziene $1 dublu logaritmice. 4, Cuo presé-filteu standard s-au mésurat 1 cm? filtrat fa 7,5 min si 3. cm? ta 80 min, Cara este volumul corectat de fitrat fa 30 min? RA emt 5. Cu 0 pros firy'standard sau masurat 6 em? fitrat dupa 10 min. Cit Va fi volunnisl de fitrat, nacorectat, fa 30 min ? Dar la 2h? R: 10,4 om®; 208 om’, 6. Un foie’ emulsionat nolagroviat are donsitatea 1100 kg/m®. Cu 0 retorta do 10 om s-au misurat: 6,2 ci? apa gi 1,0 om’ motorind (pp_ ~ 0,85 g/cm). SA 59 calcu. feze confinuturile de apa, motorind $i particulle solide. . ~ fy Ap 4, motrin 10%, part sold 8% (15 ge noo. 7. Un notci ingreuiat aie densitatoa 1500 kgfii?. Prin uscare, din 160 em® noroi au rémas 70g particule solide. Sa se determine confinutiul de apa, ccontinutt fotal de particule solide, concentrajia de particule cu densitatoa redusd (p, » 2,5 gfom®) i confinutul de barita (o, ~ 4.0 g/cm). FR; Ap - 0 %; parteule solldo- 20 % (700 kom? novi), dn care bentoni sf dotritus 6,67 % (166,7 Kefin®) sf bard 13,3 % (633 koltn®). 8. Un noroi s8rat are densitatea 1600 kafm®. Continutul de NaCl din filtrat este 316 kg/m’. Uscind 109 cm? noroi au rimas 87 g solide (Inclusiv sarea), Si se 163FUUIDE DE FORA! determine: confinuturile de apa, sare gi particula solide» separet purtioute ugoare (047 2,5 glem’) $i baiita (py # 4,0 aon precum $f donsitijils particuistor sotide, cu gr 151d sara. p70; sar - 949% (205 alg no: pata soda «17.57% @00:9ka, din car 6.2% ugoare (1655 haf) 31 11:35 bard (4540 Kahn 9. Un tid eu polimeri $7 KCI aro densttetea 1200 kgfin®. Confit a KOI in {itvat - 50 Kaji, Prin distlare. ~ cu 0 retorti do 10 cni® - s-au miswat: 8,3 cin? ap& $f 0,5 cni® motorind (p_, ~ 0,85 g/cm), SA so determine con{inuturile de apa, motoring, KCI 9 particule solide din norol. Rr Apa - 83.%: motolink = 5 46) KCI - 1,507 % (42,29 kaln® novel), particule solide 10,41 % (285,21 Kgl). 10. © emulsio invarsit are donsitatea 1600 kg/m*, Prin distilara - cu o retort de 10 cm® - s-au méisurat: 2,9 em® apa $i 4,7 cm? motorind (om = 0,85 glcm*). Si se calculoze conjnututia, de api, materind $i particule solide: total, cu densiatea redusit (by ~ 2,5 lem) si bart (py, 4,0 glcmn). Re ApE- 20 %, motorink 47 1% (aport matrin&-apt 70:20}; paricite solide - 93 % (1200.5 kgim® norol), din cara 7.97 % (199,2 ko/m’) substanfo usoare 31 25,03 % (1004.8 kon? bai 11. Un nore gazoticat are donsiatea 1400 kg/m®. Se dilueazé cu apa in proporjia de 1:1 9i se agité pind la llminarea gazelor. Donsitatea noroiulul diluat: 1240 kgim®. Care au fost confinutul de gaz si densitatea norolului inainte de gazoiti- care, RE 26,45 %, py = 1497 kgim®, 12. Un noroi neingreuiat are densitatoa 1200 kalm®. Prin distilare, s-au masu- rat: conjinutul de api 86 % i col de particule solidé 14 %, Capacitatea de adsorbjio a albastrilul dé retin s-a gasit égali ey 7, Sa se detérthine concentraile de particule aclive $1 iféite difi floroi (densitalea lor 2,4 aém). Fir Pantcute aciive - 4,08 % (98 kgiin®) st iportd - 9,02 % (238 kahn®), 13. Un norbi ingrolsiat aré derisitaled 1900 kalm’, Prin distilato, s-au mésurat: continutul de apa 68 % si Gal de particiule Solidé = 52 %, Capacitatea dé adsorbjie a albasifulul dé jniliin 3-a gisit Byald oli 5. 84 se detirin ‘aol de particule Usoale (p,,'# 2,5 gleln®) - active gi inéite + gi de bayita bs" 1 glen; i Paltals edlida + 2% (220 tain® nérop, din care acivo - iors = 2,05 % (79,7 kg) 4] Baril& - 26,28 % (1076.3 Kym). 28 % (70 kglmn®), 14. Un nofol sfrai ate derisitaiea 1709 ka/in®, Prin distilaro, s-aiu masurat: 70% ak 91 90 % particule olide (inglusiv $area). Cérijinutel do saio din fillfat este 516 kg/m. Capacitatea do adsorbfie a albastrilin de ination aslo 6. 84 sa daternii- 164FLUIDE DE FORAL ne conjinuturite de barita (p, ~ 4,1 g/m?) si do particule usoate (py » 2,5 gre), z a gim®) $i do pi Is us active gi inarte. FE Bart - 14,22 % (589 kg/m); particule active - 3,36 % (84 kg/m®} gi morta + 3,32 % (83 kg/m). 15. O emulsie invers& are 27 % apa distilata. Prin tiraroa a 2 cm® noroi s-au consumat 10 cm? AgNQg 0,262 N, SA se determine concantrajia de clorurd de cafciu cu cate s-a sfectuat activarea, in norol si in faza apoasa, : Re 78 kg CaCl, fm? noroi sau 269 kg CaCl,/m® solufis, 16. 1 g argilé dispersata In apa distilata a adsorbit 50 cm? albastru de metilen (solufie 3,74.g/). Co capacitate de schimb eationic are argila ? Re sc = 60 men/100 ¢. 17, S& 80 prepara 0 haba de 40 m? norol cu derisitatea 's 100 kg/m? din apa gi argila cu densitatea 2400 kg/m. Ri 37.14 m? dpa; 6857 ka argill 18. Sa se prepare o haba de 40 mi? noroi cu viscozitatea aparanta de 15 mPa-s din bentonité de Hovita, folosind curba do viscozitate din figura 19. Ri Concentra 37 kal; densitateie - 1080 kof angi - 5 480 kg; api “97,71 m?. 19. Un noroi preparat dirr apa gi-argila cu viscozitatoa: 15 mPa-s are densita- tea 1100 kg/ni*, Care este randamentul argilei daci densitatea ei este 2500 kg/m? ? Rr 6 m® norol/t argi : 20. Ce cantitate de baritd (p, « 4100 ko/m?) este necésard.pentru Ingreuiorea fuidului do foraj dintr-o sond cu diametrul 216 min, daca la adincimea de 3000 m este asteptat un strat cu presiunea de 500 bar, iar densitatea noreitiul dia sonda este 1600 kg/m ? Simultan se vor ingrevia si 40 m? noroi din circuitul activ de suprafata. Se ja o siguranja de 50 kg/m? FR: Volumul de noroi co trebuie Ingreulat - 150 m®. Donsitatea necesard - aproximativ 4750 kg/m®. Cantilatoa do bari - 99 255 kg. 21. in 100 m novoi cu densitatea 1300 kg/m? s-au introdus 10 m° motoring (m = 840 kai). Cita baritl (py = 4100 kg/m?) trebuie adéugata pentru a reface den. sitatea iniiald @ noreiulul ? Care este volumul final al roroiului ? Rr 6730 kg baritd; 111,64 m* norot. 22, $4 se prepare 50 m® noroi cu densitatea 1500 kg/m® din bentonita” (oy = 2400 kg/m) si barita (9, ~ 4100 kafm®), continutul final de bentonita find 165FLUIDE DE FORAJ 80 kg/m? norol. 41 mn® ap, 4000 kg bentoniti, 20 000 kg bert 23, Noroiul dintro sondé cu adincimea 100 m gi diametrul 311 mm, inciusiv 40 m? din cireuitul da supratata actiy, se trateaza cu 1 kg hexametatostat do sodiu fm? noroi, solujia apoasa 50 kg/m", Sa se calculeze: cantitatea de hexametatosfat necesara, volurnul solujiei si durata de addugare a ei in noroi astfel incit fntregul volum da noroi sd fio omogen tratat. Debitul de circulafie este 32 Ys. Fi 184 kg hexematelostal; 9,08 m® solutia; 80 min, 24. intro emutsio inversé s-au determinat cu rotorta: 30% particule, solide, 25 % apa si 45 % motoring. Flaporul metorina-apa trebuie ridicat fa 70:30 pasirind den- sitatea 1700 kolm®, Si se datermine cantitéjilo de motorind (p, « 840 kg/ni°) si de bari- (8 (p, ~ 4000 kg/m) In dowd variants: a) cu cresterea valumului gi b) cu pasirarea vo- tumului inijial,d@ 180 a? Ri Raportl intial mototind-ap8: 64,8/35,7, ~ a) Volumut necesar de motorin: 150 (0,25 -70/20-0,45) ~.20 m®; canftatoa de batt: 29 913 kg; volumul final de norei: 177,478 m® norol. b) Se calouleazi raportul 150/17,478 = 0,845, Inainte do, vatare, so indepSrtonzA 150 (1 = 0,845) » 29,22 m® tid. Sa adaugh: 20-0,845 + 16,9 m® motoring sf 29.913 0,845 © 25 276 kg bart. 28. intr-o emuilsia inversa s-au gésit la rotortd 30 % particule solide, 20 % apa $1 60-% motoring. Densitatea emulsioi trabuio redus& de la 1700 kg/m la 1600 kan? pasirind acélasi raport motorind-apa: SA se determine volumele de apa si motorina (2 = 640 ka/m*) co trobule addugate: a) cu cresterea volumulul initial gi b) cu pas- trarea volumutui initial de 180 m?, Ri Flaportl fnijlal motorind-apa mja » 60/20 = 71,4)28,6, a) Volumut de apa Vote Vy cate PhP . 7F (02 ~ Pm) + (Pe ~ Pa) +180 ae 1700 = 1600 = 6 m3 apt, we (1600 - 840) + (1600 - 1009) Volurmul da motor’ Vn = Vy Volum final de norot 171m +b) Se caleuloazi raportul 150/171 = 0,877, . Volumul de ap& - 0,877-6 =,5,26 m®; volumul de motorind - 13,16 m®; vélumul de 166FLUIDE DE FORAY narol ea treble thdeplrtat dn clrcut, Inainte de tratare ~ 18,42 28, Intr-o baterie de hidrocicloane intr un noroi cu densitatea de 1200 kajri si ese cu densitatea de 1150 kg/m’. Prin duzele de la partea infé- rioara este eliminat un glam cu densitatea de 1775 kg/m. Cit reprezinia acest slam din toiatul norotulul pratucrat ? RB B%, Biblicgratie 4, Ana, I: 2. Chitingarian, @.V., Varabutr, P. 3. Gray, RG., Dailey, HCH, 4, Hoborock, LL: 8, Raczkowski, J: 6. Riazanov, ta. 7. Tokunoy, Vi. Helfef, L8.: Fluide de fora) si cimanturl, 1986 siting an dilling Muids, Elsevier, Amsterdam, Oxterd, New York, 1983. Composition and Properties of Driling and Completion Fwuids, Edijia 5, Gut Publishing Co,, Houston, London, Patis, Tokyo, 1988. Shale Shaker Selsctian and Oparation, serio de 6 articole, Olt and Gas J, 23 nov. 1981 - 1 febr, 1982. Technolagia pluczek wiertniczych, Ed, Slask, Katowice, 1981, Spravacinik po buravim rastvoram, Nedra, Moskwa, 1979. Ghicrofobno-emulsionnia burovie rastverl, Nedra, Moskwa, 1983, 167a CIMENTURL DE SONDA 1, Generalitat 2. Clasificares cimenturilor si a pastelér de ciment 3. Cimentul portiand 3.1, Compozitie. Fabricare 3.2. Proprietifi fizice 3.3. Hidratarea cimentulut 3.4, Formarea pietrei de ciment 3.5, Factotii care influenjeaza hidratarea gi infaritea cimentulul 4, Proprietiitile pastelor de ciment 4.4. Densitatea 4.2, Stabilitatea ‘ 4,3, Capacitatea de filtrare 4.4, Propristifile reologice 48, Timpul de pompabilitate 4.6, inceputul gi sfirsitul de priza 5. Proprietiitile pietrei de ciment 8.1, Rezistenfa mocanicd 5.2. Permeabilitatoa 5.3. Contractia intorioar’ 5.4, Modificarile de volum 5.5. Aderonfa ta burlane gi roci 5.6, Rezistonfa la coroziune 6. Aditivi gi adacsurl 6.1, Acceleratori do priz’ 6.2, Intirzietori de prizd 6.3. Fluidizanti 6.4, Antifitrangi 6.5. Antispumanti 856, Adaosurt hidrauiice 174 175 177 177 478 180 184 186 187 187 189 189 190 196 197 199 499 201 202 203 $204 205 207 208 209 210 ani 212 212 | I7, Paste de’ ciment ugeare 7.4. Paste cu adaosuri stabilizatoare 7.2, Paste cu adaosuri ugoare 7.3, Pasto cu substanje care inglobeaz’ gaze 7.4, Pasto do ciment spumate 8, Paste de ciment ingreuiate ®, Paste de.ciment strate 10, Paste pentra Izolurea zonelor cx plenderi dé clrculatie ‘11, Cimenturi termoreziatente . “44.40 Cinienturi éu‘nisip 14.2. Cimentuti pe baza de zguré 11.8, Cimenturi pe baz de silicat dicalcic gi nisip 11.4, Amestecuti var-substanfe silicioase . Cimenturi rezistente ts coroziune 3, Cimenturi expandabite 4. Clmenturl tixotvopice . Cimenturi hicrotebe . Cimenturi cu petimert . Cimenturi cu motoring . Cimenturi pe bax de gips Introbéri Probleme Bibliogratio 213 214 219 222 224 228 229 229 231 232 233 234 235 235 238 237 238 238 238 239 240 24t 242Generalitati Prin cimenturi de sonda se infelege © categorie foarte larg de mate- tiale ante, fin mAcinate, care, pompate sub fora unor suspensii stabile in sonde, se intéresc gi capata proprietijila fizico-mecanice dorite: rezistenta mecanic& gi anticoroziv’, adorena fa burlane gi roci, impormeabifiiate, rezi- long’. Suspensiite respective - numite in continuare pasts de ciment - trebuis s& aib& o densitate daterminati, potrivit condifillor din sonda, sa ramind pompabile gi stabile o perioada suficienta de timp, necesara plas&ii lor in zona ca intereseazd, Dupa Ksarea in repaus, ole frebuie sf se intireascd cit mai repede, pentru a putea continua lucravile in cond’, Datarit& condifilor foarte diverse - de meédiu, presiune, temperatura, tehnologie de cimentare, exploatare -, dar gi din motive économice, s-a elabo- rat o mare varietato de cimenturi gi paste, de la cele preparate doar cu cimont obignuit (portiand), pind fa amestecuri liante far ciment. - Prima cale de fabricare a cimenturilor cu proprietajile necesare o con- stituie modificarea constituentilor mineralogici introdugi In'procesul. de ‘alcina- to, reglarea rogimului de ardere gi de racire. A doua modalitate const& in adaugarea unor substanfe active (la orice temperatura sau numai fa tempora- turi tidicate) in faza de macinare a produgilor de calcinare. in sfirgit, a tweia cale de modificare 2 proprietifilor pastel sau pietrei de’ciment’- cea mai utili zal, de alifel - 0 constituie adaugarea substanjelor de reglare.fie in praful de ciment furnizat de fabric, fie in apa de preparare (reactivil chimici, bentonita), fie diract in pasta de ciment (mai rar, ohogenizarea pastel lind diticilé). Pe baza primelor doa procedes, fabricile oférai-doat o-gama redusé. de cimenturi, cu anuimite proprietafi ‘standard. Printr-o aditivare corespunz’- toate, beneficiarul are posibiltatea s& prepare o diversitate de paste, dupa necesitifi. in Romania sint disponibile, in producjia industriala, dou cimenturi dé sonda: S, si S,-RS (tabela 1), La scat redus& se mai fabric’ Un ciment tor- mal (pentsu teinperaturi forte mari) gi un ciment expandabil, Se*expotimen- teaz& cimentiul € destinat sondelor adinci. in SUA, normele API recomanda nov’ clase de ciment pents sonde, unele cuprinzind doua sau trsi tipuri (labelele 2.2. gi 2.b.), Practic se folosesc doar tipurile A (ponderea circa 10 %), G-(10 %), G (45 %) gi H (65 %). Exist si unele cimenturi de sonda non-APt. i7tCIMENTURI_DE.SONDA Tabela 1, Cimenturi de senda folosits In Roménia Caractoristicl Domeniut de utilizare Rezistonja la sultagi MgO, max. SOg, max, Piorderi prin calcinare, max, Roziduu insolubil in HCI, max. ‘A\cali totale, exprimate in NagO, max. CaO -Ai,0y, max. 3Ca0-810,, i. max. Finojoa de masurare, min. Gu factorul ap’-ciment: Tncoputul prizei la 60°C Stigitul prizei fa 60°C Timpul do Ingrogare ta 52°C, 963 bar Apa soparala, max. Rezistonta: “la'incowiere, 4 + lcompeesiune 8h, 38°C piesiane | 24h, 60°C atmosfori Unitatea do masura Tipul cimentelu Sub 850m Sub 2450 m Mal jos cu aditivi Solzuti Ridicata 4. Coringe chimtee : % 2. Cerinje tlzice mk min, ‘nin Nfmm? Ny? Nfrom? Niro? 50 40 25 3,0 30 3,0 1,0 0,75 it 13,0 3,0 : 480 : 650 80 230 0,50 044 95 - 140 - 140-185 . 90-120 5.0 14 5 6 - 24 103 172Tabola 2.2. Cimenturi de sond API Adincimea gi Clasa_— temperatura do utilizar a Sub 1830. m Sub 77°C Sub 1830m Sub 77°C c Sub 1830 Sub 77°C * p 1830 - 9650 m 77 140°C 8050 - 4270 im 410 - 143°C 3950 - 4880 m 410 - 160°C Sub 2440.m Sub 93°C Sub 2440m ‘Sub 93°C 9800 = 4880 m 420 - 4200 Descriere "Similar eu cirmantul ASTHV? C 150, tiput I (ciment general do construc) Similar cu cimentul ASTM 150, tipul tl (ciment de con- strucfii cu rezistonfa moderati {a sulfayiy ~ Similar cu cimentul ASTM © 150, tipul Ill fcimont do constucfii cu rezistenta timpurie ridicata) Pontru leftiperatuti st prosiuni ridicate Pentru temperaturi gi presiuni ridicate Pentru temperaturi si prosiuni foarte ridicate Similar cu B, Gu accelerator si intirzietoti da prizi acopera do- moniite dasotor A - E Siinitar cu B. Cu accelerator Intirzistori de prizd acopera domeniile claselor. A- E Peniru adincient gi presiuni rit cato cu acceleratoti gi Intirzietori (numai sulfatul do calciu si apa) acopera domenii largi GIMENTURL DE SONDA ‘Tipudl disponibite (Gupa rezistenga la sulfa) = Normal, (ara cotinjé speciale) - Rozistona moderat - Rezistenta ridicata ~ Normal - Roziston}a modorata ~ Roziston}a ridicata ~ Rozistonja moderata + Rezisten}a ridieat& - Roziston|a modorata = Rozistonja ridicat’ ~ Rozistenja modorat’ - Rozistenta ridieat’ - Rozistona moderata - Rozistona tidicata ~ Rozistenfa moderata = Roozistonja fidieat 1) ASTM American Society for Testing Materials. 173CIMENTURL DE SONOA Yabola 2b, Cimonturi de sondé API “Tipu eiman- _— wl" "he @ be F @ WT 4. Ceringo chimes N eo. fe _ Ma, max, % Ras = 60 60 69 60.60 60 60 - RRS = 89 60 69 v0 60 60 oo - | 505, max, % iis <' 30 30 30 30 30 30 30 - RRS - 80 80 30 30 90 90 a0 - Pierdori N 30 go. pain mat ANS. > do 30 30 - caleinare ARS = 30 30 30 : Foziduut insolubt, N ors - ors. : ae ws = 078 075 075 075 : " RS + 078 0,78 075 075 : N a 8CAO-ALOs, max % RUS - 8 @ 8 @ 8 ee. RAS - 8.3 8 8:39 9 3 - mam Soe soe . soe ee se 320-0, ms 22 ltt BS min, % coe eas RRS PoeboDotoiet @ % 4C20-N1,05-Fo,0,+ oN Se +2@Ca0-A1,0,), AMS Foe max, % RS +h 2h 24 2h 28 mh ome Total atcalt (exprimate avs Dt tt abs evs In NaO), max, % Tl st 7 078 075 12,0), RAS soe Se ek 075 O75. 2, Corte fnioe Finejea de miicinae, min, a?ig 80 6D 290 Cu factor! api-cent 048 046 066 0,98 098-098 044 098 - Eipansiinea in aviodavl, max, % 0,80 0,80 0.80 0,80 0,80 0.80 0,60 O80 - Apk soparats, max, % Se a 4741 “impal do Ingrogava, min 4 (Dug 16-80 nina Bo tt 8 agitare,consistenta 5 Tt 00 oo maxima SO UES) 6 ow ‘ : Bo HD 80 “co fbar 38 oO W744 28 ai at 80 sot fol : ah ° 10,3 108 pew i10 207 no es tenis 148 BOT, - + 8B - tonja ta ow nt compra: siune, 2 0 24 ws 18 - = 2 ee Nfrnin®™ 7 aor 6G BG Fe eon 1 BOF 138 - 3 OF Be wo 0 Fe 68 2 w 207 Sp gee es 68 1)N- Normal; AMS - Roziston}a modoraté la sulfali; RAS - Rezistenjé rdicatd ta sultah Voz tabola 5. 9) Vatort maximo. In fosta URSS sint standardizate peste 20 de tipurl de ciment. 2, Clasifiearea cimenturilor gi a pastelar de ciment Exist aumeroase criterii de clasificare a cimonturilor $i a pastelor ce pot fi preparate, Dintra acosteo, lo refinem pe cote mai cemnificative 1. Dup’ compozifia cimentului (sau a pastel) 1. Po baz da ciment portlan ~ fra adaosuri: ss 175CIMENTURL DE SONDA 176 i. N. i > cu adaosuri minerals: nisip, zgurd de furnal, diatomité, tufurl vulcanica, cenusA de termocontrat, gips, vat, calear, oretl, materiate de blocare (azbast, mic’), materiale de ingrouiere, silicat de sodiu, perlité, bentonité, clorur’ de sodiu ete, + ctl adaosuri organics: gilsoiit, asfalt oxidat, latexuri, polimeri, rasini, 2, Pe bazi do ciment alumiinos: + {@r8 adaosuri; > cu adaosuri: anhidit, gips, var, bauxiti,magnezit, dolomit. 8, Far baza de ciment; + pe baza do agura; ~ ou var gi puzzolone (diatomité, tufuri, conus’); + eu var si nisip, var, zgura gi nisip; % pe baza de silicafi solubili, cu zgurd, nisip; + po baza de ipso: ~ ou Hianfi arganici (rasini epoxidice) sau organominerall. Dupa temperatura do aplicare, pantry: 1. Temperaturi sedzute, sub 15°C; 2. Temporaturi normate, 18 - 50°C; 3. Temperaturi modarate, 50 - 100% 4, Temporaturi mari, 100 = 150°C; 5, Tomperaturi inalte, 150 - 250°C; 6. Temperaturi foarte mari, peste 250°C; 7. Vatiatii ciclice de temperatura, Dupa densitalea pastel: 1. Foarte ugoare, sub 1400 kg/m?; 2. Usoare, 1400 - 1700 kg/m?; 8, Normale, 1700 - 1950 kg/m®; 4, ingrouiate, 1950 - 2300 kg/m?; 5. Foarte grele, peste 2300 kg/m®, Dupa rezistenfa la acfiunea agresiva: 1. Normale (f4r& conditii speciale, stabile’in apa cu clorura de sodiu sau de calcu} 2. Rezistente la ape sulfatics; 8. Rezistente 4a ape magnezione; 4, Rezistente la substanfe acide (H,S, CO,); 5, Rezistente in medi poliminerale,GIMENTURI DE SONDA V. Dupi marimea doformafillor de volun: 14 condifii speciale; °2. F&ra contracfie: dilatarea liniard sub 0,1 % (la 8 zile, in apd); 3: Expandabile: dilatarea liniard pesto 0,1 %. So inlilnese, de asemenea cimenturi hidrofobe, cimenturi cu priza rapid, normal& sau intirziaté, cimenturi cu rezistenfa inifiald ridieat’, precum gi pasté-cu filtrat redus, tixelropics, ‘sArate, pa bazéi de petrol sau emulsie, spu- mate, peniru combatorea pierderilor de circulatio ete. Gimenturto gi pastete ale c&ror proprietati sint reglate cu adaosuri gi reactivi chimiel sint modiffeate (aditi- vate). ‘ La noi in fara se utilizéaz’, practic, doar paste pe baz de cirnent port: land, cu si fara adaosuri minerale, Gimentul alumines - mult mai scump - are avantajul unel prize rapide (chiar Sub 20 imin), fiind util fa combaterea pierdérilor de“circulafie, Formea- 2 pietro redistente gi itiipeiméabile; Cu gips sau anhidrit (80 - 35 %) este fazistent laactidtied apslor sulfatice si magneziene: Cu magniezit (5 - 10 %), dolomit (10 ¥ 20%), var hestins (10 - 25°%), piatra poseda proprietafi expan- dabite, Unsoit, $e adauga IW ptoportie dé 20 - 25 % la cimentul portiand. Pastole pe baza de zgura, de var si puzzolane (Pozmix) - folosite intr-o carecare masta In straindtate - Vor fi discutate In paragraful 11, deoarece au proprietifi termorezistente, utile la cimentarea sondelor. . in paragraful urmator va fi deseris, succint, doar cimentul portland, 3. Cinientul poitland 3.4. ‘Gompoiitie! Fabricere Cimentul poriand - pe scurt ciment = se obfino din calcar gi mama (sau argila). Uneori se adauga silice, oxizi de fier, bauxita, asifel incit cimentul 68 aib& compozitia oxidicd doritd: 63 - 68°% CaO, 19 - 24 % SiOz, 4-8 % ALOg gi 2 - 6 % FeO, (proceiite indsice):"Prezenfa alter oxizi (MgO, K,O, Na,O, P,0,) esto, do reguid, dauntoare; de acsea; concentrafia lor so fimiteaza. Mateiiile prithe ‘sint concasate, amestecate, macinate sub 100 pin gi calcinate irr cuptoaie fotative inclinate, dupa un anymit regim, pind fa topirea lor parfiala (vitrifiore), la 1450 + 1500°C, Oxidul de calcu (bazic) reactioneaza ~ in solufia topité -‘cul ceilalfi oxizi: Se formeaza o serie de minerale artificialo, rar intilnite in naturd - silicafi, aluminafi gi fetifi de calciv - cu activitate chimicA ridioat si capaéitate llant& in amestec'cu Apa. Produsul ardérii poarta numele ds clincher, Dupa ricire, ol este remacinat impreund cu 3 - 7 % gips, adaugat 177CIMENTURI_ OE SONDA pentru reglatea prizai, Se obfine praful de ciment. in procesul de ardere iau nagtere urmatorii compugi principal: 1, Silicetut tricalele, 8 CaO0-SiO,,-notat Cy8. Constituie companentul principal al cimentului: 40.65 %, Se prezinté sub forma de ciistale mati pris- matice sau hexagonale. £1 conferd pietrei de ciment rezisten{a inifiald ridicata, fa 0 viteza de hidratare modorata, 2. Silicatul dicatcic, 2-CaO SiO», notat CS, Se afta, in ptoporiie de 15 - 35 %, sub'forma do cristale rotunjte, mai mici decit cole da C48, in mai multe varieté{i - «, of, B, ¥. Dintre acastsa, interaseaz’ doar p-C,S, singura va- tietate cu proprietafi liants. Silicatut dicalcic reactioneazA cu apa mult mal incot decit silicatul tricalcic (vezi mai departe figutile 3 gi 4, precem si tabsla 3), dar ol asigura rezistenfa macanicd, ridicata in faza final do intarire, procum, gi stabilitate chimica fa acfiunea sulfafilor. 8, Aluminatut tricalcic, 8 CaO-AlzOg, notat Ca. Se prezinti sub for- mA de cristale foarte mici, prismatice sau cubice, gre de identificat in masa fazel sticloase, in concenirajie de 2 - 11 %. Ara viteza cda mai mare de hidta- tare; ca rezultat, ef controleaza timpul de prizd gi timpul de ingrogare alé unei paste de ciment, Imobilizeaza cantitaji mari de apa, hidratarea find puternic. sxoterma. Cimenturile de sondépentru temperattiri ambiante sint mai bogate in it cele de construcfii. Aluminatul tricalcic éste; ins%, responsabil pentru sonsibilitatea pletrel do ‘ciment la acjiunea sulfafilor; de aceea, in cimonturilo cu rezisten{a ridicata la sulfafi, CJA se limiteaz’ la 3%. 4. Aluminoferitul tetrecaleic, 4Ca0-AlOg‘Fe,Os, nolat C,AF. Apare tot sub forma unor cristale foarte mici, In concentrajie de 8 - 12 %. In cea mai mare parte, rimine necristalizat in faza stictoasé, Se hidrateaz& mai lent decit aluminatul tricalcle, Excasul de Fe,0, mareste confinutul de C,AF gi il micgoreaza pe col de CaA. 5, Faza sticloasé reprezinté o topiturd eutectica nedefinit& (ferit& no- cristalizata, aluminafi, silicat dicalcic, compusi acizi, o¥id de calciu, oxld de magneziu), care nu a reusit s& cristalizeze datoriti racirii-rapide a clincherulul in funcfio do viteza de racire, concontrafia ol oscileaza intro 5 si 15%. Masa sticloasi, in care so afl& gi ctistale do,CgA, C,AF, MgO (pariclazul), Cad (cal- cea libera), umple spafiul dintre cristalele minoralelor GS gi GyS. Ea are o-ac- fiune lianté asemanatoare cu CyA si O,AF. Minoralele principale sint ©,S (se formeaza la 900 - 1200°C) si Cys (este sintotizat la tomperaturi mai ridicata,.din C,S si CaO). Oxizii de fier si de aluminiy asigura topitura necesara la temperaturi rezonabils, pentru transfor- Marea silicatulul dicalcic in siicat tticalcic, De aceea, prezonta CyA gi C,AF este indispensabilé. In plus, aluminafii.si aiuminoterit accoteroaza. priza’ ci- mentului si i confor rezistenfa inifialé ridicat@, dar piatra de ciment va avea 0 rezistenfa finala gl o stabilitato chimicd scizute, 178cikteHTUAL_ 0 SONDA Calcda liber’ (CaO) gi periclazul (MgO) sin’ dZundteare cimontulut; Variafiile tor de volum duc la fistzarea pietrei formate. Propor{ia componenjiler principali din ciment - determinaté de raportul initial al oxiziler, dar. gi de rogirnul de ardere gi racire ~ guverneaz’ proprietajile pastei gi ale pietrsi de ciment (timpul de priza, viscozitatea pastel, rezistenta inijiat’& gl cea final’, comportarea la tamparaturl ridicate gi la agenti agresivl modificarite de volum). in functis de compozitia mineralogiod, se tabricd diver- se sertui de cinent, diforenfiate dupA temperatura de exploatare, ecop gi re- Zistanga la coroziune. Pentru temperaturi normale, cimentul de sonda trebuie si posede un canfinut mai ridicat de aluminat tricalcio; ef suport cantitéfi mari de apa - ast- fel ca pasta s& fle pompabilé -, prizeaza refativ repede gi capat rezisten|a inifiala ridicat&. Pentru temperaturi mari, confinutul de aluminat tricalcic se mic- gorsazd; totodaté, ©@ maragte raporiul dintre cantitatoa de silicat dicalcic gi coa de silicat tricalcic; activitatea componentulul G,S se accelersaz’, iar piatra de- vine mai rezistent’ (cimentul API, clasa J, destinat temperaturilor ridicate, nu confine deloc CxS; componentul principal este 6 -C,S). jn prezenta apelor agresive, se limiteaziC,A, dar si CaO fiber; hidro- xidul da calclu care se formeaza este col mai ugor dizolvat Raportut in care se aflai oxizii sau mineralele inty-un ciment se caracte- rizeaz’i ou diversi moduli sau céaficienti. Rejinem aici doar gradul de bazicitate Ca0/SiO, (runit gi raportul var-siice, defiit molar), caro joact un rol impor- tant in termostabilitate. Cimenturila cu gradul de bazicitate sub 1,2 sint consi- aorato cimenturi cu bazicitate scdzuta gi sint mai termorezistente decit cele cu bazicitate ridicala. 2.2, — Propriet&{i fizice ‘De reguid, proprietajile unui cimeit se controleaz& masurind anuraite propristifi ale pastei sau, dupa intirirea acestoia, prin determinarea unor proprietaji ale piatrei de ciment, in anumite condifii standard (vezi paragrafele 4 gi). Unolo proprietifi caractorizeaza direct cimentul praf. 4. Depoftatee, Cimantul portland are. gonsitatoa cuprinea intre 3050 gi $200 kg/m; do regula, 3120 - 3150 kg/m’. Ea este determinati de pro- porfia componentilor mineralogic! (G38, - 3200 kgjin®, B-C,S - 8280 kgf’, GeA\ = S040 kan’, CAF - 3770 kgf, CaSO4°2 M20 ~ 2800 kal’, C20! 3820 kglm?, SiO, - 2650 kgfin’, -CyS - 2070 kyr). Densitatea aparont, in, vrac, este mult mai mic&. In stare afinati, vax (darea ei este 800 - 1200 Kgl; dacd-cimentul este tacat, donsitates aparonts cragte la 1460 - 1900 kg/m®, 179CIMENTUR: OF SONEA 8, Minejea de mésinace. in figura 1-este prezentata disirtaufia granulo metic a unul chment, siatita pit eedimantare (posta i dotenninat’ sh prin comers); dlematut partsutricy eects do ordinul micrenilor ssi gedior de microni, Gind finojes esto mal ridlss'S, cimental 6a hidrateax’ ral repede (wiza oste mai Tapida gi recistenfa inifa! mai mero), far pasta esto mai stabil Periculele met grosisre se hidrateazA grou, dar cala sub 1 pin mirose visnozitatan pastel. a ~ a. 4 0 109, DiGmeteul echivalent ot particutetor, fem Fig.1. Curba granulometrics a unui ciment portland. De obicsi, finejea cimoniurilor de stnd& se evaluazé indirect, prin marimea suprafetel spactiice ~ suprataja iuturor particuleior aflate inv-o unitate de masa - 3i Se datermind po baza parmeabilitafii la aer (metoda Blaine), Gir meniurile portland au suprafata specific’ 200 - 300 in’/kg. Cele destinate tom- poraturilor ridicato sint mécinats mai grosior, pentru a intirzla hidratarea, gi recipros. Rezistenja mecanic’ a ploirsi ezaste cu finefea, atingind un maxim la 300 - 400 rn*tig, dar 0 finefe pros mare marsgte exagerat consumul de ener- gie pentiu macinars, 3.3. Hidratares cimentulut in contact cu apa, minoratele cimentulul se hidrataez: } Apar compusi noi, stobili termodinamis, pufin sotusil, cu volumul mai mara decit cel al com- ponenfilor minoraii Inijial. Procésul are foc cu degajaro de eAldur’. Da tapt, sub numele de hidratare, se petres trel fonomsne distincte: + do hidratare propri-zick: siicafi, aluminafit gi feriji de caleiu absorb apa gi se transforma in hidrosilicall, hidroaluminagi, respeciiv hidrotor + do hidroliza: prin reactia apel cu sitica{ii do calciu este aliberat hi: 180droxidul de catciu; - de sintoza: doi compusi formeaz’, impreund cu apa. un hitrocompus nou, mai'stabil; feriomenul are loc indaosebl la eresterea temperaturli ~ sintoza hidrotermala. Silicetut trieatele C,S reactioneaz’ cu apa dupé urmatoarea schema: 3. CaO-Si0, + Bty-x) H_O # (8-x) Ca(Oh), #x CAO-SiO, vy H,0. iu, ,Silicatul dicalcie' C,S reactioneaza similar, dar mai lent, gi elibereazd mai pijin ‘hidroxid de cateiu: 2 CaO-SiO, + 2+y-x) H,O = (2-x) Ca(OH) + x CaO-SiO,"y HO. Valorité céeticientilor x si y depind do temperatura, confinutul de apa aflatA in foactie, prezenta, adaosurilor (CaO, SiO,) etc. De obicai, reactiile au loc in mai multe etaps, pind la formarea hidroprodusilor stabil, temperatura jucind un rot esential. Diagfama din figura 2 prezint’ hidrosilicagti stabil ta 280 a : : i” Foray 1 260) Teuscoti t ! ‘ t 1 Silicat, ' ' ' + Cal Hy I tricateic zo. ys, H Pxenettit = * ad hidratat ' t 1 © titebraiut 1 coe oe 2 +200) AC5S6H ycys nidratot | yc2 Shigratat | asa PP tog ES cotong t 2 -F Jol gsnie do er Sol Unssorsson) Tbeimalt : Q : 1 sio calor Boh 28a eae cys Hta) i soak eoaiat i tobernrii ‘ (a1, 9 Kd i 80) | t ! ' ! cof ocean | eswin! cs ant eosin ot i ol sig t 1 6 (Only plo Fig 2. Diagrama simplticatd de formate a hidrosilicafilor de calciu fn sistomul Ca0-Si0y HO. . 184GIMENTURI DE SONDA diverse temperaturi gi rapoarie CaO/Si0,. in procesul do sintez’ hidrotermala, gradul de bazicitats croste: x variaz’ de la 0,8 la 9 (peste 160°C). La cimentu. tile uzuala, cu raportul CaO/SiO, = 3, so formeazd hidrosilicatul de calciu, notat C-S-H (\!), stabil pind la 100 ~ 110°C, cu eliberarea hidroxidului de calci la tomperatuni mai mari, C-S-H (ll) recristalizeaza sub alto forme - CSH(A), C,SH(B), ©,SH(C) (H reprezint’ HO). Hidrosilicafii cristalizeaz& sub forma fibroas& (de exemplu G-H-S(1)), aciculara sau de foite (C-H-S()), C-S-H(ll), tobermoritul) cu doua sau trol strate slamentare. Intre foite se afi molecule de apa; numarul lor scade cul tempora- fura gl foifele se apropie (cazul silicafiior tobermoritic’), 100 ea} g hidratat, % so} os al . ‘1 8 1 0 100 1000 Timpul zite Fig.3. Hidratarea silcatului tricalcic C8 In timp. 028 hicrotat ,% o 01 Oy 1 6 00 i000 Timput,2ile Fig.4. Hidratarea silicalului dicalcic C,S In thnp. 182CIMENTURI DE SONDA in consifii ambiante, hidrosilicalii sint semicristalini; fa tomperaturi sidi- cato, ctistalizarea se accantueaz’ gi cristalelo sint mult mai dezvoltate. Hidroxi- dui de calciu formeaza cristale mari hexagonal, Figurile 3 gi 4 ihistreazA viteza do hidratare a silicafilor C48 gi CS. Primul se hidratoaz4 complet in aproximativ un an, al doitea in cifiva ani, La temperaturi normale (sub 60°C), aluminatul tricalcic CA reacjionea- 28. cu apa gi hidroxidul de calciu, eliberat la hidroliza silicatilor de calcu, So formoaza hidroaluminatul tetracalcic CzAHy9. La temperaturi mai mari de 60°C, eA gi apa dau nastore hidroaluminatululul tricalcic CyAH,. In absenfa gipsulul, aluminaf}i reactioneaza foarte energic ou apa;-are loc 0 inviscogare imodiata & pastei, chiar o "prizé instantanee’. Alurminetal tetracalele CAF in reacfie cu apa’si hidroxidul do calciu conduce, sub 60°C, la solufif solide de hidroaluminoferifi tetracalcici care cris talizeaz& in‘ sistomul hexagonal, iar poste 60°C, la hidroaluminafi tricalcici co Gistalzoaga in sistomul cubio. Hidratarea este relay font, in prezenfa gipsului, care so dizolva imediat in ap’, C,A gi CyAF for- meaz& o serie de compusi neindividualizafi, in solufil solide, sub doua forme: faza AFm gi faza AFt. In prima faz, hidrocompusii respectivi confin o molocula do CaSO, iar in cealalté trei molecule, La inceput se formeazd faza AFt; po m&surA ce se consuma gipsul apare gi faza AFm, Paste 60°C, faza AFt treco infaza AFm, oliminind sulfatul de caiciu, iar poste 100°C; faza AFm se tran- sforma In hidrogranafi; tot cu eliminarea sulfatului de calciu.- 1» Faza AFt cristalizoazi sub forma do prisme sau ace hoxagonale, -iar faza AFm sub form’ de picute hexagonale. Tabela 3. Caldura degajatd la hidratarea cimenturiior pottland si @ materialelor’ componente nies Cldura, in ki/kg, dupa diverse intorvale de tmp. Szile 7 zile 28zilo Stuni tan Gani 13 ani Minoralil C8 243—«284— 335 ABG 4140 -C,8 50 84 «105 «176 22680247 CA 868 1907 1537 1934 1962 1974 1974 CAF eg 494494494 502-07 STT Ciment ou 64 % C8, 10 % CS, 12% CoA, 14 % CAF 54.% CoS, 21.% C78, 5 EER CAr «7H BHT OB 9B 490 aad 318 981427) a8 47H BOB. 51% C8, 24 % C8, Fs 3% Cg 22% CAF i729 77 310339 183ClWENTURI_ OE SONDA Tabela 3 ilusireazd voriafia in timp a cAlduill degajate ta hidreterea compeonentilor principali ai cimentului, precum gi a uno cimenturi ou diverse compozifil, Ea constituie 0 masurd a intensitafii de hidratare la un moment dat, Do exemply, cdldura dsgajaté de un ciment, timp de un an, vatiaz’ intrs 300 si 500 ki/kg, in functis de compozitia mineralogica, Dupa hidratsrea complet, piaira de ciment confine 40 - 60 % hidrositi- cafi'de calciu, 20 --26 % Ga(OH),, 10 - 25 % AFm si § - 15 % AFI, La tempo» raturi tidicate, in focul fazetor AFm gi/AFt apar hidrogranafii gi eulfatul do calclu liber (2 - 5 %). 3.4, Formarea pletrel de eiment Amestecind cimentul cu apa, ‘particulele ‘solide se dispétseaz’’ sub forma unei suspensii, La suprafaja particulstor incep s& apar& computsii do. hidratare, Ei au dimsnsiuni coloidale.(0,1'- 100 nm), dar, in general, o structurd cristalina - prisme alungite, ace, foie rasucite. Produsele de hidratare Thcon- jurd particulele do ciment cu o pelicula gelatinoasd, fin poroas& - numit si gel de ciment sau gel C-S-H, dooarece este aledtuiti in cea mai mare. parte din hidrosilicafi de calc. Volurnul acestor hidrocompusi este de circa doua ori mat mare decit al compusilor nehidratati, deoarece volumul particulelor ‘do cinent creste pe masura hidratiril for, in masa gélului gi parfial in spafiul dintrs: parti- cule iau nastero;"ined din prima fazd a hidratiri, cristale-mari, alungite, ale fazelor AFm gi AFt : lonii Ca®*, OF, SOF, Mg", Ne®, CF difuzeaz’ permanent prin stratul de gel, din faza epeasai spre particula nehidratata gi invers, Cind solujia devino suprasaturata, se formeazé cristal mari de Ca(OH). {intro cristalele gelulul apar contacte de concrestere, la inceput punc- tuale, ulterior transformiate in contacto do faz’, de intrepatrunders a cristalelor, Rezistenfa contactolor de conorastere se apropie de rezistenja din interiorul cristalelor, La aceste legituri, de natur’ chimic’, sé adaug’ forfele de tip van der Waals, de atractie fizicd, mult mai slabe. Pe masurd 9 hidratarea inainteaza, distanfa dintre particulele hidra- tate se micgoreaza gi - dacd raportul ap&-ciment nu este prea mare - ele Vin in contact prin intermediut gelului C-H-S. Acelagi tip de contacts se dezvolti, acum, inte particulele hidiatate. Mobilitatea suspensiel ap%eciment scade brusc; pasta Incepo sA prizeze, Treptat, spafiul dintre particule se umple cu gelul de cirent, contactele de concregtere se intnultesc gi sistemul dobindeste rezistenfa mecanic’. Acoasta craste treptat’pe masur’ ce procestil de hidrata- fe continua, Figura 5 ilusiresz’ schematic microstructura pietrei de ciment in timpul intari 184Particuta chidrataté Fig.5. Microstruciura piotrel de ciment In timpul intérili. badura de hicretare Timput Fig.6. Cinetica hidratarit particulelor de ciment. Masurind clldura de hidratare, s-au pus in evident’ patiu faze’ ale ci- neticit de hidratare (fig-6). . in primele minute are loc o hidratare intons& la suprafata particulelor de ciment. Apoi, o perioada indelungat’, procesul decurge relaliv incet: produ- sele de hidratare creeaz 0 pelicula protectoars, ingrouind adcsaiif dpei Spie 185particulele nehidratate, Durata acestei perioade, do incubajte, scade cu finelee do macinare, cu gradul de agitare, cu temperatura si este influenfats ds pre- Zenfa electrolijilor. in faza a trela; reac|illo de hidratare- sint accelerate, din motive incuficiont elucidate: ea corespunde prizarii cimentului. In ultima fazd, reactille sint incetinite gi piatra de ciment so intirasie traptat. in prima taza, suspensia-apa-ciment capata o structura tixotropica, avind 0 rezisten{& de gel sidicata. Dar intre pariiculele hidratate nu se mani- doar forfe de natura coloidala, similare cu cale dinti-o suspensie apa- inc de la inceput, apar contacts de cristalizare, in primul rind intre ctistalele fazelor AFL gi AFm. Cind suspensia este agitata, legaturle de cristali- zare nu sint reversibile; ele se distrug si ai fiinf& altel, de acelasi tip. Rezis- tena de gel se reduce gi ramftie scdzuta pind la Inceputul fazei a treia, Dacd leg&tutile de cristalizare sint distruse in primele doua faze, rezistonja final a pietrei nu se micgoreaza, desi, practic, legaturile de cristalizare a fazelor AF si AFt nu se mai refac; rezistenfa se poate chiar mari, fapt confirmat gi aplicat In practic - printr-o agitare viguroasa prolungita sau printr-o tehnic& de vibra- re, caracteristicile pistrei se imbundtijosc. Dac& legaturlle sint distruse spre sfirgitul fazei a doua sau in faza a troia, elo nu se mai refac decit parfial. 3.8. Factoril cere intluenjeazi hidratarea gi inféeives cimentului 1. Compozifia mineralogicd are o influenf& determinanté, deaarece mineralole componente au vitezi de hidratare diferlté, Astiel, cimenturile cu confinuturi ridicate do CS gi CgA prizeazd mal repede gi au o rezistenfa inifia- 14 ridicat&. In schimb, cele bogate in C,S prizeaza 1 se intiresc mai fent, dar au o rezistenfa tormicd gi anticoroziva mai bun’. intro acoste minerale exist’ gi 0 influenfa reciproca, destul de complexa, 2. Finejea de micinare. Viteza de hidratare este aproximativ propor- flonala cu suprataja specifica; particulele mal fine se hidrateaza mai ugor, 9, Factorul (raportul masic) apé-ciment. in piatra de ciment, apa se poate afla sub forma libsra, adsorbiti pe perefii poritor gi legat chimic (de constitujio gi do cristalizare). Necosara hidratieii gi intaririi este doar ultima Raportaté la masa cimentului, aceasta este de ordinul 0,20 - 0,25, dar, pentru ca pasta si fie pompabila, sé folosesc factori ap3-ciment mai rari: 0,40 - 0,85. intro limitele tehnologice respective, viteza de hidratare cregte cu fact ul apa-ciment; totugi, procesul de formare a structurii, de prizare, este int ziat - cregte distanta dintre patticulele solide, Deoarece volumul porllor plini cu apa este mai mare, scade gi rezistenfa pietrei de ciment. Confinutul do apa poate modifica gi natura chimico-morfologic& a compusilor de hidratare. 4. Temperatura influonjoaza hotiritor procesele de hidratare gi de for: mare a’structurii, atit prin accelerarea lor, cit gi prin natura gi morfologia com- 186CIMEATURI DE SONDA pusilor do hidratare formafi (Vedi diagrama din figura 2). La cragteree tompera- {uri cristalinitatea sistemului se dezvollé, spar hidrogranatii, cresc postbilitSilo de legars a silicei in sistem, au loc numercase recristalizari gi sinteze hidro- termale, §, Presiunea are un efect asomanator cu temperatura, dar mai putin pregnant; viteza de hidratare cregte, timpul de prizd se reduce. 6. Adsosurile, Acjiunea lor este daterminata de natura gi concentratie, dar gi de compozitia minoralogica a cimentului, finejea de macinare, factorul apa-ciment, Ele pot accelera sau incetini proceseste de hidratare ¢i structurare, prin diverse macanisme fizice sau chimice, De exemplu, oléctrolitii modifica solubilitatea hidroxidulul de calciu gi a gipsuiui, dar pot conduce gi la ndi com- pusi:de' hidratare in stadii timpuril, substanfole orgainico formeaza © pelicula: cate incetineste hidratarea, unil aditivi - cum este bentonita -"imobilizeaz’ 0 parte din ap, alfii constituie centre’ de cristalizare; In sfirgit, diverse substante Teactioneaz chimic cu minoralole initiale sau cu produsele de hidratare. 7. Agitarea intens# accelereazi procesul de hidratare, deoarece inde- p&rteazi membrana protectoare de hidroprodusi din jurul particulelor. Prin dis- trugerea contactolor de condensare-ctistalizare nerezistente, aparute in prima faz de hidratare, rezistenja final se Imbunatataste. 4, Proprietajile pastelor de ciment 44, Densitatea Densitataa spastslor de cimont variaza inlre limite destul do. largi 1400 - 2500 kg/m®; prin spumare so obfin gi densitii mai soazute - sub 1000 kgim®. Ea se alége in raport cu presiunea fluidelor din poril formagiunilor, presiunea de fisurare si stabilitatea perefitor din zona cimentata. Pentru o buna dezlocuire a noroiulul se recomanda ca pasta s& abi densitatea cu 100 - 300 kgfm® mai mare decit a noroiului; se asigur4, astfel, sI prosiunea necosaré asupra perefitor. Ea trebuie limitata in dreptul stratelor fisurate sau fisurabile. Donsitatea pastelor este determinatd de congentrafia gi densitatea colistituenfilor. Daca se noteaza cu p, densitatéa amestecului de substanje solide gi cW'p, densitatea apel sau a solufici de pompare, densitatea pastel 1+ tas = PaPs P Tas Ps * Pa ' a) unde 1, roprezinta raportul masic apa-solide. 187GIMENTURI_DE SONDA Donsitatea amestecului de substanfo solide re i 2) ¢; lind concanitafiile masica ale componentilor i p; dansitifile coreepunzatoare. Cum densitatea cimentului varidzd intr limite destul de ‘Strince (8100 - 3150 kg/m*), densitatea pastelor fara adaosuri este determinata doar de factorul apa-ciment'r,,, Se pot prépara paste stabile gi pompabile cu densi- tatea cuprins& intre 1750 si 1950 kg/m®, corespunzéteare factorului apa-ciment 0,58 - 0,40 (fig.7). c trot “ho -zo00*. Densitatea cimemtului: 8 3130 ko /m? % liso = 1900] E + so ~ ° “hs J1.20 g ° 10 3 2 i200 SS i 1600) + 035° 0.40 “O45 950° 055 O60 055. 0,70 Foctorul. apd 244,54 [Pa] Ciment S,-AS: . . tip” 316,01 p= 522,85; * [hPa‘s] © 19 7 219,08 9, 370,19. . [Pa] Rolafilé sint velabilo pentru dansitaton pastel cuprins’ intro 1,74 ‘gi 4,90 kg/m’, iar Valorite’ objinute sint orientative; ele depind in mare mMasurd de compozitia mineralogica, durata pastrAtil gi condifille de proparata, ‘Tampsratura are’ un efeét complex - reduce viscozitatea fazei apoase, dar accelereaz’ procesola de hidratare a compisgilor mineralogici, de foitnare a struciurilor de gel si de clistalizare; ji” ansamblu, viscozitatea creste, Indeo- sebi pe séama tensiunii dinamic da forfécare, Presiunea mareste, in general, viscozitatea, Efectul este mal pronunjat lapastole cu zgura gi mai puin sesizabil la cele bentonitice. Efectul divorsolor adaosuri sau reactivi este determinat de natura, con- cenirajia gi ‘gradul lor de activitata, de factorvl apa-ciment. Refine doar o& bentonita prehidrataté, majoritatea acceleratorilor do prizi gi a antifiltrantilor maresc viscozitatea pastolor, iar reducatorii de"priza reduc, de regula, viscozi- tatea gi inrautijesc, uneori, stabilitatea. La concentrajii mai mari, clorura de sodiu reduce viscozitatea aparenté, pe seama micsorZrii tenstunil dinamice de forfecare. Pastelo do ciment posoda insugiri tixotropice pregnante, care se mani- fest prin rezistenfe de gel ridicate - mai ales in primele minute dupa agitare, cind se formeaza structura coloidala -, dar gi prin efectul marcant al vitezéi gi duratei de forfecare asupra paramettilor réologici. * © caractoristica a liantilor o constituio modificarea propriatafilor reologi- 19tCAMENTURL DE SONDA, ce in timp, pa m&sura ce procesele fizico-chimice spocifice inainteaza. In prima powoadé, do hidraiare intansa (10 - 20 min), pastele au o viscozitate tidicaid (exceptind cele cu factorul apa-ciment mare), dupa care, dacd sint agitate con- linuu, s@ fluidizeaz’. Viscozitatea se ménfine aproaps ‘constant& ~ in conditii izotorme - pind la inceperea prizei, cind incape sA crease’ repede gi ames- tecul capaté caracteristicile unui corp solid: In general, paramotrii reolagici ma~ surafi la un anumit mément.depind de regimurite do temperaturd, prosiune si agitare anterioare, Proprietafile reologice ale pastdlor de ciment se cerceteaxa cil acoleasi tipuri de, viscozimetre folosite gi la fluidele dé foraj - viscozimetre fotative“cu cilindri coaxiali gi Viscozimetre capilare -, in condifii ambizints -orf-caté-le ‘simu leaz pe cele din sond’. in tabola 4 sint prezentafi parametrii reologici ai unor paste de ciment masurali cu un viscozimetru rotativ, dupa-30 sau 60 min de agitare, Se subliniaz& din nou c& paramettii reologici ai pastelor de ciment, pentru o compozifie dat’, pot varia intro limite foarte largi daca loturilé de ci- ment, adaosuri gi aditivi nu sint identice, iar condifile. de preparare,_ agitare, temperatura, presiune gi chiar de masurare nu sint‘acoleagi insugitite tixotropice, instabilitatea agregativa (in viscozimetre rotative, po ling’ sedimontarea gravitajionala apare. gi,o segregare centrifugal’, mai alas la pastals cu particule grosiers), efectela do capat gi de perete, ingreuia- 28 determinarile reologice gi adesea denatureaza rezultatelé, Foarte suparator se dovedoste efectul de perete: ps suprafata paratilor in contact cu pasta, so formeaza un film de lichid cufat, de ordinul’ microntior, cu viscozitate redus’, Datorité fenomenulti de lunécare pe acest film, parametiii reologici masurafi sint simfitor mai mici decit cei reali; 1a tensiuni de forfecare scazute (sub 10. Pa), chiar de citeva ori, Efectul'de perete poate fi oliminat, prin calcule, doar utiizindii-se mai multe aranjamente geomattice - viscozimetre Fotative ¢ cit spat tadiale diferite, viscozinetre capilare cu mai multe diametre: Conatiritele réotogics alo unui fluid sint singuiele marimi utiizabile in calcula hidraulice, Pentru stabilirea refetelor si evaluarea timpului cit pastele de cimont so mehfin pampabile se utllzeaz’ unelé caractetistici convenfiohale, mai ugor doterminabile, Fluiditatea inifiat a pastelor de ciment, imediat dup& preparare, s& apreciazi foarte operativ masurind diametrul mediu al suprafojei de impragtio- ro, pe o ticld otizontald, a pastel continute intr-un troncon standard (“conul'* AZNII, la ridicated tui bruscd. Diametrul respectiv poaria numele de raspinaire (inpragtire). O réspindire de 170 - 220 min esto considarata satisticdtoare, confiriutul tronconiilui fiind 120 cm?, 192Paramotni reologici Timpul de fir , Densi- ue Comporitia pastel do iment DIS : gin 79 g cient, 21 g conugi, 93 on? 5 1. apa, 4g bentonité (60 rin, 79°C) ico 8 So 79 g ciment, 21 g cenugé, 81 an? 5. 5 2 aps, 3g bentonité (60 min, 750) T8018 * . 71g cimont, 29 g canusa, 78 on? 3. aps, 2g bentonité (60 min, 75°¢) «158020 18 . 709 cment So, 80 g conus, 64,2 on® 4a0 api, 39 cm? HIEC (sol. 10%),0259 1560 48 16 80°C. lignosulionat de amoniu, 0,3 cm® anti- 50 bar) ‘spurnant 79g ciment, 21 g cénug’, 70 cm? . apa, 2g bentonita (60min, 75°C) 188024 24 79 g cimont, 21 g conus 54 om? 6 apa, 1g bontonit, 1,5 om! lignotar- 1600 38, 12 : {rin (60 min, 75°C) 70 q diment Sq, 90 g cenugd, 64 om? solufie de NeCl saturat, 3 g benfoits , 7 4,76 cm? lignolaririn, 0,3 am? ante 1880 28 7a 30 spumant . 70g eiment Soy 209 cons 51,5om* 8 ap’, 25 an? lignotaitin, 2.75 g 1880 38 43 entonit’, 0,3 em® antispumant 100 g ciment Sp, 53,1 om® apa, 2,0.g 9. bontonita, 0,28, gignosulfonat' do 1800 27 29 atnoniu, 0,3 orh? antispumant 70 g cimont Sz, 20 g oanug’, 53am? 4g99 34. 98 10. sohilio da NaCt saturat’ 100 g cimont S43, 69 cin® solutie do 44, NaCl saturatd, 3'g bontonité, 025g yg00 22 53 lignosuifénat de anioniu, 0,3 er antispumant 100 g/ciment $2, 68,1 am® solutie 12, 96 act saturata, 3,5 9 ponionit’, 4800 2B 1 1,9 & lignotaririn, 0,3 em® antispy- rant 700 bar) 193GIMENTURI DE SONDA, Fimpul do Deni "SE — painpabl % late - igi mPa-s 70 g cimont $4, 30 g isis (B0,), 180 13. 45,6 cm? ap3,"2,6 em® jignotarsin, 1800 © ao 14 Ge 132% 2.75 g bantonitd, 0,3 cm? Ehiispomant 1200 ber) 100 g ciment 5, 47 cm? solute dy at s 180 NaCl saturaté, 1g bontonit’, 0,25 cm? . 14 ignosultonat de amon, 09 cn? 1950 22 BB eens 420 bar} antispumant 65 g cimant Sy, 20 9 nisip, 15. g baiiti, 37 cm? Sp’, 0,5 g bentonit’, 15 4,8 om? tignotaririn (dupa 60 min ia 2008 48 20 - 75°C) 80 g ciment S,, 20 g barit’, 42 om? 4980 16, solujie de NaCl saturaté, 0,4 om? 210072. 20 (la 82°C, antispumant 50 bas} 70. ciment Sy, 90 g batit’, 28 cm 200 1% apa, 1 g bentoniti, 2 ci tignotar- 2200 90 37 (a 1086, frin, 0,3 om® antispumant 1090 bar) 70 g cimsnt Sp, 30 g bart’, 22 ef 225 18. solujie de NaCl saturat’, 0,5 g bon. 2250-75 155 (ia BEC, tonita, 1 cin® antispurnazt 5 bat) © viscoritate conventional, numiti consisienjS, sé determina tr mad continua cu un aparat specific numit consisiomotru, Eb sinuleoz’ condifils de Gistragere @ struciuiii din impui pompéril fy sone, majoritatea consistomettelor simuleaza si regimul de temperatura $ presiune existent de-s lungul sondsi, Con: stuctia standard consid dintr-in 2x cu palste care cresax’, inte cell rolativa inchis’, plin& cu pasta cercelati, viteze de forfecare madi echivelonta ou este sonda (circa 100 s) - figura 8. Getta poate fi presurizal’ cu ulsi, pris intern: unei_membrane din cauciuc, gi incdlzilS corespunzitor enumitor ragimuri dois, excaplind consisometials atinosterios. Momentul creat asupra axalul ou pelete Ia rotitea celulsi cu 0 turatie dath (do obicel 180 rtfnin), invagistat continu, consti ‘ule 9 masur&. a consistenfel pastel. Ea se sxptiin’ in unilifi schivalente d2 con- sistena (UEC), numite si unitifi Bearden (Bo), inire momentul forjstor de frecare ‘ransmis axulul cu paleta i - preluat de ertul olicoidal al potenfiometulsl de ma- stirate - si consistenfa exprimaté In UEG exist urmatoarea relatie: i © 0,787 + 01984 UEC 194cu Min N-cm (desi o consistant de 100 UEC corespunde unui moment de 20,41 N- om). Rélefia do mai sus corvegte, de ailtiel, gi la calibrarea periodic’ a con- slstoratrelor cu ajutorul unor groutiti. _—-~ Teemosuply el Interior Membrand viel i _-- Ax cu patele Pastadd cots ment | ~ “Tottoare ineatzitor —~ Netectrie Termocupty je terior x Garner’ de presiune Grup conic ——— voter XC Elangefe 4 Fig.8. Scheme unui consistometru, Exisia cangistornetre capabile sft ldereze pind la 400°C gi 3500 bar - Halliburton, Chandler, Pan American (SUA), KT-3, KT-4, KT-6 (fosta URSS). Consistenta maxim’ a pastelor de cimant in primele 15 - 30 rhin nu trebule & depSgeascA 80 UEC. 195Consistents vec Timp Fig.9. Curbe de consistentd pentru divergi fectorl aps-ciment. in figura 9 sint prezentate citeya consistograme, wasate peniru paste cu diversi factori apa-ciment. Se remare’ 0 periondéi inifial’, do fluidizare (se distruge estructura formata pind in momeniul roiiti colulei), © parioadA de stabi- lizare gi perioada de inviscogare, Ele sint, unoorl, estompate de fenomene tixctropice complexe; adeseor, prinia perinad lipsegto, 48. Timpul de pompablitete Prin testarea pastelor de cimant in consistometve se urmareste, in primul rind, 88 se stabileasc’, perioada de timp in cara ele ramin inc’ tivide, Bompabile - pentru a programa operatia de cimentare, Durata de timp scursd de la aplicarea regimului de presiuns gi teraperatur’ (maximum 5 min de la preparare) pind cind eonsistenfa atings 106 UEC so numegte timp de ingro- gare (inviscogére) - dupa nonmete API. Dar se consider’ c& pastele de ciment nu mai sint pompabile peste 30 - 40 VEC, cosa ce defineyie a lirité sau un timp de pompabiliats, Deoarses, dupa Inchsiaroa perioadel stabllizate, coneis- tenta cragte foarte ropede, cele doudi limite sint destul de aproplate; In plus, festaroa so opresto fa 0 cohsisien{& mei mic de 100 UEC (unser la 70 UEC), mai ales ta temparaiuti mari, gi pani a evita prizaroa ciméntulul In consisto- metiu, Eventual, timput de ingrogare so extrapolonza, ‘Timpul de pompabilitate este dsterminat de viteza de hidratare a com- ponengilor minerali din ciment; scade cu tinojea de macinars, cu temperatura gi 196CIMENTURI DE SONDA, presiunes, eregte cu tactorul apa-cimont. Intreruparea agitérii si variajille do presiune, indeosebl spre sfirgitul perioadei de testare, pot reduce apraciabit fimpui de pompabilitate, fra ca prizarea cimentului s& fie modificata simfjtor; pasta capati doar rezistenfe de gel exagerat de mari. Timpul de pompabilitate poate fi reglat cu accelerator! sau intirzlotori do priz&. Fluidizanfit ovith Inviscogarea promatura a pastsi, care indica o himité de pompabilitate fale’. Pentru a simula vatiafile de temperatura gi de presiune din timpul unei operatii de cimentare s-au intocmit ‘abete pe trepte do adincime gi sondo tipics - aga numitsle regimuri de simulare. Ele sint diferentiate pentru: cimentarea coloanelor, dopuri sau cimentiri sub presiune gi cimentarea lainorelor, In ta- bela 5 sint precizate doar temperaturile gi presiunile inifiale ¢i finale, precum gi timpul de atingere a valorilor finale; in continuare, pind ta sfirsitul testarii, tem- peratura gi presiunea sint menjinute constants. 48. inceputul gi sfirgitul de priz’ S-a ardiat 08, fa un anumit grad de hidratare a cimentului, coeziunea dintre noii compusi format atinge 0 valoare la care pasta igi piorde fiuiditatea gi Inceps s& se comporie ca un corp solid, Fenomenul este cunoscut sub nu- mele de prizd. inainte de prizare, pasta poseda o structurA pseudotixatropica - in cazul distrugeri, legaturile se restabilesc. Dupa prizare, structurile de eristalt- zate distruse nu se mai refac. Momentut de aparifie gi viteza procesului de prizare sint puse in ovi- dent prin dou’ marimi conventionale - inceputul gi stirgitul prizei. Ele.somni- fied duratele de timp din momentul prepar&rii pind cind pasta atinge anumite rezistente. Acestes se determina ou acu Vieat - un ac cufisant qu diamotrul de 1,1 mm gi lungimea de 80 mm, pe care se afl& 0 mas’ de 300 g. Inceputul prizel reprezintd momentul cind acul nu mai patrende complet print-o masa de pasta cu grosimea de 40 mm, aflaté Intr-o forma tronconica, raminind 4 - 2 mm fata de fundul probei. Sfirsitul prizei constituie momentul eind acul nu rai patrunde decit maxim 1 mm. ‘Testul este specific cimentutilor de consirucie, sate in repaus dupa tumare, si mal pufin celor de sonda (uneie nortne, printre care §/ celo API, nu il recomanda); 69 practic’ totugi pentru c& necesit’ mijloace mult mai simple decit un consistomotru. Degi inceperea prizei se datoreste aceloragi fenemene ca gi inviscosarea rapid’, datorit’ condifiilor diferite in care se all pasta, tim- pul de pompabilitate nu este egal gi, adesea, nici nu se coreleazd convingéitor Cu timpul do incepere a prizei. in majoritatea cazurilor, agitarea accslereaza hidratarea si timpul de pompabilitate este nai mic decit timpul de incspere a prizal, in aceleasi condifii de presiune si temperatura, dar diferenja dintre ele varia’ de la citeva minute la citeva ore. * 197ENTURI DE sonok Tabola 8. Regimuri de simulare a conciftor os presiuns gi tomparaiet’ din eundé (14) Uurata de ewe Adincimea Deinsitatee F* etingera a inci 80681 roiled supratagi) (a telpa mi gee vetoes Dai °S min CIMENTAREA COLOANELOR 1 310 1200 85 72 a7 7 2 610 1200 (35 103 33 gs 3 1220 1200 35 181 38 14 4 1830 1200 Sa 272 45 20 5 24ao 1200 78 283 62 23 6 3050, 1400 88 526 62 36 7 3680 1700 105, 79 7 fa 8 4270 1900, 123 $41 7 §2 Q 4380 2000 141 1135, 420 bo 10 5480 2209 144 iaz2 149 67 WW 6100 2300, 158 1845 VT 7S CIMENTARL SUB PRESIUNE, DOPURE DE CIMENT 12 310 1200 35 232 32 23 13 610 1200 35 292 7 cay 14 1220 1200 35 304, 4B 28 15 4330 1200 58 ari 53, a 16 2440 4200 76 54s 7 35 17 3080, 1406 ot 631 86 a8 18 3660, 1700 108 830 107 42 19 4270 1800, 127 984 WF 65 20 4880, 2000 141 1180 133 48 at 5420 2200 1385 4236 148 at CIMENTAREA LAINERELOA 22 310 1200 35 72 27 3 23 610 1200 35 18s, 3g 4 24 1220 1200 35 484 38 7 25 1830 1200 53 272 as 19 26 2640 120) 70 363 ‘52 is 27 3050 1400 eB 528 62 is 28 9360 1700, 105 719 78 24 29 4279 1900 123 Oa 87 2 30 A880 2680 444 1136 120 4 ca $420 2200, 4a 1322, 149 3O in cazul unor intrerupati de pompare neprevézute, tiinpul de incapere a prizel poate consiitul un indicator util, 198CIMENTUR! DE SONDA ‘Timpii de prizd int intluenjafi de acetagi factori ca gi timpul de pompabl: litate gi in acolagi sens, Ei sead cu ‘suprafaja specific’ a cimentului, ev confini tutile de aluminat ticalcic gi silfeat tricalcic, cu presiunea gi temperatura; crese cu factorul apa-clment, Pot fi reglaii cu acceleratori sau intirzietori de priz’. 5. Proprletajile pietrei de ciment BA, Rezistonja mecanicd Dupa co pasta de ciment prizeaz’, rezistenfa pistrei formate cragte ropede, alingind in 12 - 24 h valori-satisfacatoare pentru majoritatea solicitarilor 1a care va fi supus&, De acesa, aceasta proprietale are o imporianfa mai reduu- 88 in forajul sondelor dectt in. alte domanii, de exemplu in construct. in figura 10 sint prezentate curbele de variajie, in timp, a rezistenfei ta cornpresiune 4 unui cimont curat, la diverse temperaturi. Se obsstva o&, dupa 42 h, este atinsd o rezistonfa de circa 4 Nimm?, chiar fa tomperaturé ambiant’ (22°C); la temperaturi mai ridicate, rezistenta este mult mai mare. ay % & = ad E 29) 2 = 10) é ou 8 1 % 46h 7 2azile Gluni ton Timput de pastrare in apa Fig.10. Variafia rezistenfei mecanice a piatrei de ciment in timp. Pentru a suporta groutates coloanai cimentate este suficient ca piatra de ciment oA aib4 o rezisten{a'la traciiune de 0,1 - 0,2 Nmm?, ceea co in- 199GIMENTURL DE SONDA, seamna o rezisienfi la compresiune do i - 2 Ayam’. Etangarea spagiului inolar nu ste deieriminst’ de razistenja platvel, cu condifia 2x avsasta si tie col putin 0,5 - 1 Njmm*. Nici probarsa eoloanai cimentate la presiune interioa- 18 nu este conditioneté de rezistenja inckului de siment. Rezistente mal mari ale inelului de ciraent din spatele coloanci, 10 - 15 NYmm?, sint necesaro in momentul frezéril dopului de ciment din coleand. Aeeste rezistenge pot fi obfi- nuts in 24h folosind un avcslerator de siizk, care sste ei un accelerator de intétirs, de exemplu clorura de caiclu (tabela €). Rezistenjs de 10 - 15 Nymm® necosit’ si dopurile de ciment formate penta deviersa eondel sau penirs spiifi- nirea probatorului de strate, La perforarea coloanei, e@ recomand’ ca inalul de ciment © aid o rezistonté fa compresiune de 3 - 4 Nymmn®, Tabela 6. Rozistenfa mecanicd a unui ciment clasa A [4] Rozistenfa la compresiune, Nframn? Cloruri do —- calc, 18°C are 35°C 43°C 60°C % 0 bar O bar 86 bar 110 bar 207 bar Dupa 8h o - 08 18 40 142 2 13 47 65 84 185 4 24 86 a2 119 24 12 0 os 40 85 aw 218 2 38 15 189 185 24,4 4 49 138 172 257 26,0 18h ° 26 97 119 17h 258 2 87 174 20,7 285 408 4 78 19,3 25,4 32,8 334 28h o 42 13,1 144 202 4a 2 10.0 218 25,8 34,6 42,1 4 17 212 20,2 B17 37,3 Prezonfa unui inel de cimont uniform, continuy gi rezistsnt mBregte sim- fitor presiunea de iurtite a burlanelor, mai ales a celor subfiri gi cu limita de curgore sckzut, Tolusi, neunifonnitatoa circular’ a inelului, dlecomtinuitajite ra- diale gi logituginale fac inutité folosites piewzei cu rezistenfi mecanic’ ridicatd. Acesto cerinfe moderate necosars pentru rezistonfa mecanina au dus 200GIMENTUR] DE SONDA la raspindiren cimentuslior ce “umplutut?, cu edacauri ieitine gi ugoare (bento- nifA, conugd da iormocentald, 2pumd, distomits). Ele nu se felosesc, totugi, in zona giului coloanelor gi a perforaturiter, Registenta mocanicd depinde in mare maeur’ de eompoziia mineralo- gic’ a cimontulul, se notura si concentratia adaosuritor ¢i a reaetivilor chimicl. Ea cregte in timp (atingind vatoaréa maxim’ dupa luni sau chiar ani), cu pre- sienea ai, Inti-o osrecaro mBsurd, ou finajea de macinara. La cregteres factoru- lui apZ-ciment, rezistenta seade, ‘Yemporatura are sn efect mei complex. Pe de o parte, oa accolereaxa proceselo do hidraiare 31 de structurere si rezistenfa cregte, dar, pe de alta parte, hidracompysii ow dimonsiunt reduse sint instabii termodinamic. Ei se dizolvA si recristalizeaz’ cu até stucturd chimicd, tn etistale mai mart, ambele inal stabilo. Acosta recristaliz8ri, Improun’ ou dizolvarea numeroasetor contac te de canciestere inifiafo, au ca rezultat o "imbatrinire’, o sc&dere a rezistenjoi in timp. Gu cit hidratarsa esto miai intsas4 (lemperaturi mai mari, constituent inai activi, mai solubil), cu atit imei repeds tneepe s& scadA durabilitates pietrel de ciment. Fenomenu! do scSdore, in timp, a rezistenfei cu temperatura este cu- noscut sub numele de retrogrssis, El se manifest’ chiar de la 60 - 70°C; rezis- tenfa Incepe s& scadi dup’ @ - 6 luni, mai repede ta cimenturile bogate in sili- cat tricaleie, Peste 100°C, retrograsia incepe dupa citeva zile (vezi fig.10). ‘Acceloratorii de prizh mareee rezisten|a inifiala, dar cea finala se poate reduce. Rezistenja la compreciune a pistrei de ciment se determina pe cuburi menfinute fa temperatura maximA statich din gaura de sonda gi la presiunea de 207 bar (sau in alte conditii dorite). 82, Permeabilitztes Prin cimontere se urmavagte in primul rind etangarea spativlui cimen- tat; esto de dorit ca permeatilitates pistrei de ciment $8 fio cit mai redusd, eventual nul. Parmeabilitates pistral crogte cu factorul api-ciment (tabela 7), dat se reduce in timp, cal pulin in prima perioada gi la tomperaturi moderate. Pind la 70 - 80°C, permesbiltatea seade, dar la temporaturi mai mari, mai ales peste 420°C, ea cragte semnificativ (fig.11), in general, tactoril care influenfeaza ne- gativ razistenja imecanie’, mérsac gl potmeabilitatea. in.prezenta fisurilor, ea cregte cu citeva ordine de marime. ° . Masurarea permeabiliAji rdick probleme: marimea porilor se modifica in timp, apa din pori este legat’, in mare parte, electrostatic gi gradul In care este antranata depinde de gradiontul presiunii,de masyrare. Se determina, de obicel, pormeabilitatea la ser, 201CIMENTURI DE SONDA ort 3 7 28 904801 2 Timput,zile, oni Fig.11. Variajia pormeabiltai piotrai la ciment in timp, Tabla 7. Permoabiftatoa plete de ciment {3} abi Factorul Permoabi a apiciniont 750 tio i7Sc 110 ber 300 bar 80 bar 040 0,00 007 > o.50 oot we 498 0,69 147 5,28 - Natura cimentului gi a aditvilor influenfaaz’ sintitor permoabilitatoa pietrei, 5.3, Contractia interioar’ Prin hidratare gi hidroliza, mineratele cimentutui iméreso volumul ca urmare a fixéril apsi. Noii compugi - desi au densitate mai micA decit 2 minora. 202CIMENTURL DE SONDA lelor nohidetate - au un yolura mai redue dacil suma volumelor calor doua faze intvate in reactie - minerelate of apa. Fenomenul este cunoseut sub nume le de ceniraciia chimick (iniertosra), Explicatia fenomonulul af fi aoasa c& apa de erislalizere, oa gi see ad- sori pe supiatata neiior produgi, aro deneitatea mal mare decit a apal tibere: Ja acest elect contibuie gi secistallzares unor hidrocompugl (de exernpiu, hidro- sluminaji cle calcia hoxagonal os deneltataa 1950 kg/m” reorietalizeaza cubic cu cionsfteten 2820 kgim®), Contranjia cea mat pronunjaté o prezint& hidroalumina- ‘ul de catcin (CgAFlg) - volumul finel este on 23,63 % mal mic decit suma volu- inelor Inteate in reaclia ~ gf hidroalumincieritul de calciu (CgAPH,9): 20,80 % Xonolitul, (CeSsH), dinpowivA, prezint’ ¢ "contractio negativa”. in extaitor, fenomenu) s2 manifest’ prin absorbfia fluidelor din jur; de casa, aste numit gi "contractio de deshidrataro". MAsurata prin volumul de apa abaorbit, contacfia unul clment poriland ajunge, cind hidrataraa esto complet’, In § - 7 e@?/100 g cient (a un factor apa-ciment 13, 0,50, acsasta inseam DAG ~ 8 % (volumio)). Contracfia intetioar’ incepe imediat dup prepararsa pastel, dar con: inud gi dupa inceparee prizai. Ea oste influenfata de posibilitiyiie de cedare sau absorbtie a apei din mediul inconjerator. Dacd sistemaut! este Inchis, con- tractia provoacd o scidare a prasiunii in refeaua porilor, ajungindu-se chiar fa wa vacua, : in sonde, contradfia poate fi cauza patrunderi fluidelor din porii rocilor in masa pastel 94 8 formérii unor micrecanale de migrare a gazelor. Canale simnilare Oot tua hagtera in iurta de colmatars gi in pelicula de noroi; prin deshi- dratare, 30 creeazh o rejea de fisuri, Clorura de calefu gl cea de sodiu, fina de sitice, aga in exces diminu- agit contractia. a, Meat iodide volum th teza initislA a hidratirit, contracfia interioard provoaca gi o reducere a volumulul aparent (care include si por), Dup& formarea unei structuri sufi cient de rezistarte, coniractia interioar’ nu mal are o influenf& direct’; totusi, 62 cohstituie cauza absorbfial apal din mediul inconjuréter gi,de regula, volumul aparent oragte usar - piatra de ciment 60 dilath (expandeazA structura solid’ plin cregtesea cristalelor nollor compugl). Daca piatra pierde apa - prin fitrare in recile permesbile, pin evagorare in atmosfer’ -, este posibli o reducere @ voluratal oxteriar, in sonde, contractia oxterioarA nu esto doritA; intre piatra de ciment gi burlane sau rosl se poate forma un spaziu neetans, posibil& cale de circulafie a jiuideler din strate, De aesea, se utiliZeaz’ dear chmenturi #81 contractio sau chiar expendabito. * 203Efsctul dilatant se diminueaz’ cu factorul apa-ciment gi depinds tn, Mare masuré de compozitia mineralogicé. Clorura de sadiu, gipsul, zgura, ma- terialele silicide, oxidul de calciu gi oxidul do magneziu confer’ piatrei de clmnent propristii dilatante, Contractia sau dilataroa exterlaard se estimeaza masurind variatille finiare alo unor epruvete prismatice. Se exprimd in procente, fa}& de lungimea tial’. Cimenturite portland au costiciontul de dilalare sub 1%. Oxidul de calcia liber (peste 2 %) gi cel de magnoziu (peste 6 %) reac- fioneaz’ tirziu cu apa, cind platra do cient deja s-a intarit; marindu-gi volu- mul, hidzexizii respectivi creeazai tonsiuni interno poriculoase pentru integritatea Pietrei, Gipsul ia exces gi oxizii metalelor alcaline dau nagtere la compugi care provoacs, de asemsnea, dilatari nouniforme in piatra de ciment. Unifomiteteia moditicarilor de volum se apraciazA pe turte de consis tontS norinat’ (in care acul Vicat nu ajunge decit la § - 7 mm fafa de baza ine- lulul cu prob’), finuto in autoclava, Se adraite cA cimentul este corespunzitor daca nu eper fisuri radiate care se propaga de la margini spre cantru. 8.8. Aderenfa fa burishe gf rec Adsrenfa pistrei.de cimont la suprafaja burlanelor gi a rocilor se expli- ©& prin formarea unor refele intercristalins ciment-metal sau cimentroc&. Ea poate fi evaluat pe doug cai ~ mecenic, prin mérimea tensiunii de fortecare necesare lunec: tei de ciment fat& de metal sau rocd; ~ hidvautie, prin valoarea presiunii la caro piatra de ciment igi piorde ctangeitatea faffi de buirlane sau roci, pie- Aderenta mocanic& s6 coreleaxa cu rezistenja piettei de ciment si aste influsnjata de acsiagi factori: se accentueaza in timp, scade cu factorul apa-ci- ment, cregte cu temperatura pind la 80 - 90°C (la cjmenturi portland), dupa care se reduce drastic. In plus, aderanta depinde gi de starea gi rugozitatea suprafejetar ds contact, prezenfa mufelor, m&rimea sarcinilor normals pe su Prafete (prin madul de determinare, aderenja mecanica reprezinta gl o masura a forfelor de tracare). Pelicula de noroi gi turta de colmatare micgoreaza simfi- tor aderenfa, mai ales la noroaisle pe baz’ de produse petroliere. Ea se poate mari acoperind burlanele cu ragin& gi nisip. La 0 cimentare sub presiune, in absenja turtoi de colmatare, aderenfa pietrel ta roci este comparabilA cit rozis- tenja acestora din uma, Aderenja hidraulic’, msuraté cu apa sau azot, se coreleaz& mai putin cu rezistenta pletrei. Ea dopinde in mare masurd de natura suprafefelor; scade cind ole sint umsctate cu produss petroliere gi se imbunatzfeste cind burlanele sint acoperite cu ragind gi nisip. Variatille mari de presiune din interiorul coloa- nei de burlane pot inrautafi aderenja hidraulica. In echimb, ea se imbundtites- te prin vibrarea coloanei in timpul deztocuiti! noroiului de citre pasta, 204omni URL DE SOWDA 5S, Rexistenge ta «: fnc&-din feza cind compensnfil clmentulul au o activitate chimic’ inten- s&, piatra care so formeazl, vino in contact ou diversi agenti agresivi - apo subtarane minctalizate, gaze acida, foci saline; adeseorl gi apa de preparare este minaralizet&. Najoritates acosior i accalareaz’ intarirea, marose rozistenfa menanicd coroziunea sulfalic&: sulfatii (de calciu, magneziu) reacfioneaz’ cu hidroxidul de caleit, cu faza AFm gi cu hidrogranafil; in afara cotaziunit de dizolvare, prin decalcitiere, in porii pistrai sa formsaza gips, respectiy hidrosul- foaluminafi de calciu; ei cristalizeaza in prisine alungite, ereiné 0 presiuna.in- fernd, de cristalizara, asupra structuri solide; cind contastele dintre elemente cedeaz’, s0 instaleaz’ o coroziune da expansiune, de cristalizare; la, tempera- turl mari, in modii puternic rhineralizate (cu cloruri), coroziunea sultaticd au so manifesta; cimenturile cu conjinut redus de aluminati gi cole cu bazicitate mica sint mai rezistenie la acest gan de coroziune; > coroziunea alcalind: solutilie de alcalli (NaOH, KOH, NayGO,) solubl- lzeazé alumina $1 silices mai ugor decit hidroxidul de caisiu, formind aluminafi gl silicati ugor de antrenat; pot apare gi goluri silicioase care so umilé gi creas- 28 0 coroziune de expansiune; cimenturile cu bazicitate mare, {84 adaosuii sllicioase, gi cote carbonatice sint mal stabite la coroziunea alcalind: ~ cofoziunea in medi saline concentrate: clorera de sodiu din perefi clorura de potasiu sau magrieziu (din bigotit, carnal), dizolvate in apa din porlt pletrai de ciment, ajung la saturatio ca rezullat al "consumuli" de ap’ in pro- cesele de hidratare-hidroliza, ele recristatizeaz’ cu mériraa volumului gi pro- voao’ 0 coroziune de expansiung; Hidrogenul suifurat provoaed 9 corozivna complex’ gi foarte. intensé, Au loc process de dizolvare acida, oxidars-roducers (Fe°* irece in Fee cu dis+ trugerea structuril fazelor AFm 5! AF), transformarea sutiurlor in sullali si a oxizilor de fier in sutfuri, cu volum mart, ceea co cteeaz’ tensiuni interne. Prin- ipalul Yenomen i constituie formarea hidrosulfurii de caiciy Ga(HS),, foarte 206colubiS in apa. Mesanismete coroziunll gi intensitatea lor sint determinate de sfarsa do existen{a a agantulul agrosiv - gaz tiber sau dizotvat, lichld. Hidrosiicatit cu bazioltate mare, hidroaluminatii gi hidroxidul do calcia sint cal mal sensibili Ie eafianes fidragenulal sulturat, Cimenturilo cu canfinut mare do G28 sint inal sfabile dostt cela ov eoncanirafil ridicate de CAP, CyB gi Colt Soroziuiisa prin dizoivare gi cea sulfaiie’ sint mai periculoase la tem- poratuei normale, dectt la temparaiuri rdinats, 8 Aalitivi gi edacsuri Numal prin slegerea tipulul aau a clasel do ciment - dirtre cote dispont- bilo - gi modificarea factordul ap&-cment au ssie intotdeauna posibil s4 se ‘obfind pasta gi plotre de cimont cu proprist{iile dorite, potrivit condifillar geo- lago-tohnica, de presiune gl temperaturd din sondg; éste necasar SA se apo- leze la unsle materials suplinenters, Aditi sint substanfe introduse ta prepararea pastel in cantitati relativ nicl {clteva procente), pentru a tegla propriatijile acesteia (iimput de priza sau de pompabiliate, viscositaten, propristijite tixoirapice, capacttatea de fitrare, stabilitatss, tencinja de spimare} eau ale pietrai de ciment (permeabilitatea, tezistenta anscoroziv’}. Concantragiila se exprimA de obicsi faf& de masa’cl- mentului din pact, dar substantela go inzvodue de regula in-apa de proparars. © exesptie: conjinutul de ears (NaCl) so oxprima in procente masice fafa do solufia. do praparare. Adaasurile co uilizeaz’ in cantititi mai mari fie din motive sconomice - psntu a redues consumul do ciment -, fia pentru a modifica densitatea pastel 22k unela proprietai ale piotral de ciment (rezistanfa mecanic si anticoroziva, Aurabiltatea, rezifianfa, permasbiliiaisa, capacitatea de expandara). Se ames- feck impreun& cwéimantal si ce exprimd in raport cu masa lui sau a amestecu- iui total. Se folovese adaesutl inorie In taport cu cimantul (calear macinat, bsatoniti, nisip, materiale do ugurats saw ingreulere, substanfe de blocare), adacsurl hidreulica ~ reactioneaz4 cu sudstanfole bazico din ciment (in primul Ard eu hidroxidul de calciu) th thvipul intéririi Gufurila vuleanice, diatomita, 2- auga do ternocentala, dager silicioace} si adeosusi cu intérire proprie (zgura, 29 furnal, ipsooul, rSginila). Substanjole cilicioase sint relativ inerie la tempera- turd amblnte, dar devin activa fa temperaturi ridieate, Uneori, adaosurile se adaug’ direct la wacinarea cimentulut. inparfirea da inai sus esto sublectivl, dar comoda. Adeseori, toate substantela - fn ofara apal gl a cimentulul - sint numite aditivi Multi aditivi gi e¢aosuri au 0 actiune miuttipl&; efectul principal urmarit 207GIMENTURE DE SONDA poate fi insojit de altele secundars, nedorite. Acslasi aditiv sau adaos posto avea aciluni contrare, in funcjie de concentratia folvsita, de prezenta aller sub- stanja sau de temperatura, 8.1, Accelerator! de prizd La cimentarea coloanelor de suprafat, la formarea dopurilor de ci- ment, la combaterea pierderilor de circulate, stunci cind temperatura esto ro- dus& gi durata operafiei scurti, este recomandabil ca prizarea si tntirirea pas- tol sf fie accelerate, pentru a rela fra intirziere lucrul in sondS eat pentru a atinge scopul urmarit, Majoritatea acceleretorilor de priz& sint si acoaleratori da intarire - ro- zistenfa piotrei cregte repede in primele ore dupa prizare. Accelsratorii de prizé uzuali sint substanfe solubilo in ap& care modifi ca viteza de dizolvare a mineralelor din ciment si viteza de coagulare gi ciis- talizaro a compusilor hidratagi; prin intoractiuns chimica pot lua nagteré gi com- pusi noi, co influenfeaz& viteza de structurare a pasisi si pietrel de ciment. Substanjele care au o acjiune coagulanta - dup’ depagiroa pragulul de coagu- lare - sint doar accoloratari de priza, Majoritatea acceleratorilor reduc rezistenfa finalA (dupa petioade inge> lungate) gi au un efect corozi Tabela 8. Accoleratosi de prizis Formula Concentra- Substanta chimed al Obsorvatii Clonura de caiciu CaCl, 1-4 - Clorura de sodiu NaCl 1-8 — Ladoze mati, pests 10%, devine intirzistor Clorura de potasiv Ket 1-4 : Garbonatul de sodiu ——NajCO, 4-5 Sub 1 % esto intirzietor In prozenja cloruritor, la doze nati, inviscogoaz’ Carbenatul de potas —_K,CO, 05-2 : Hidroxidul de sodiu NaOH 03-08 - Sulfatul de sodia Wa,S0, 1+6 — Recomandabila pentru Sulfatul do potasiu K,80, 1-6 chmenturi stiece in aluminaii Silfeatul de sodiu Na,Sio, 5-15 in paste cu zgur’, osnugd Fleduce rezistenta pietet *) Este axptimata masic, fal& de eiment {La temperaturi negative se fotosose concentragii mal mar. 208Col thai spindit accelerator este olorura de calciu: coneentralii 2 - 4 % 1a tomparaturi joasa so folosese gi concentrafii mai mari, Suh 0,5 %, clorura de calciu poate actiona ca intirzistor de priz’. La temperaturi moderate (vezi tabo- la 6), 8a constituie gi un accelerator de intatite, der, peste 60°C ¢i la concentrafil mai thari de 2 - 3%, clorura de caiciu influenteaz4 negativ rezistenfa finala in tabela 8 sint prezentafi si alji acceleratori de priza., 6.2. — Intiraietori de pried Sint folosifi peiitru a pieaintimpiiia inviscogarea gi prizarea prematura ‘a pastelor de ciment atunci cind durata operajiei este indelungata (volume mari pompate) sau cind temperatura de circulatie este ridicata. intirzictorii de priza (adeseor' intitzie gi intéritea) acfioneaz pe diverse cai: reduc viteza de hidratare a mineralelor din ciment (le diminueaza solubliita- tea), micgoreaza viteza de*cristalizare a.noilor compusl - in primul rind a hidro- xidului de calciu -, formeaz& comptisi insolubili protectori pe suprafafa granule for-nehidratate (borafii si acidul tetraboric, acizit carbéxilici gi sarurila tor,acizit fosforici gi sarurile lor), se adsorb pe suprafaja granulelor minerale, micgorind viteza dé difuzie a-apel gi a ionilor hidrataji (ignosufonafii, polizaharidele, deri- vali celulozici, poliacrilafil) ot ‘Tabola 9. Intirzietori da priza Goncontrafia fala . Substanta meena Obsorvatil Lignotartinul concontrat ~ 1.8.2.5 Reduce viscozitatea gi filrarea (Lc) ‘em/100 g La doze prea mici acoslereaza, iar la doze mari destabilizeazi pasta Stabil pind la 150 - 160°C Lignosulfonatul de amonia 0,25-5,0 Reduce gi viscozitatoa sa) Utilizabil intre 100 gi 150°C. Carboximettnidroxietit- 0,05-0,7 Reduce si viteza de filtrare coluloza (CMHEC) Poliacritonitrlul hidrolizat on Reduce ftraroa (ohipanul) Uslizabl fa paste ou zgurd de tural Stabil pind la 160°C Cicrura de sodiu Poste 10 Sub B % esto-accelerator Fluidizeaza la concentraiii mati Acidul tastric 005-4 Stabil pind fa 200°C Tartratul acid do potasiu 25-30 —— Stabil pind la 200°C Acidut boric 0,08-0,25 Mraste rezistenja pietrei Stabil pind la 120 209CIMENTURL DE SONDA Hajoritatea intirzietoritor de prizd au gi o acfiune fluidizanté si de redu- cere a vitezei de filtrare, . in Romania se-tolosogte lignotaririnul concantrat (LC), in concentratii do 1,8 - 9 cm°/100 g cimant; fgnosultonatul de amoniu (LSA), 0,25:- § %, gi unele amestecur de lignosulfonati-cu tarirati, In straindiate se folosese car- boximeiiihidroxiaticelutoza de sodiu (CMHEC), ‘lignosultonatul de calc, bo- raxul (Na,ByQ7 "10 HO), acidul borle, acidul tartric $i desivafil lui, carboxime- tilceluloza de soci (CMC), paliacritonitrtul hidrolizet (ghipanul). Terraostabilita- tea uiflinstor doua eubstanfa este ridicati cu dicromat de potasi. In tabela 9 sint prezentate clteva caracieristici ala intirzietorilor de priz8, 63. Fluidizanyt Ei permit 8 se prepare paste cu viscozitated redusé, pompabile, 1a factor! apS-ciment scdzufi; se. objin in acest -mod paste cu densitatea mai mare, iar piatra format este mai compact gi mai rezistent&. Micgorind vieco- zitatea, se dimirueaz’ c&dorile de prasiune din cifcuit, inclusiv cele din spafiul inelar, iar cuigerea turbulenté - favorabila dezlocuirii neroiului ~ esté atins’ la debite moderate. Din acest motiv, mulf fluidizant disporsanji poart& nutnele de reducdtori de frecare peniru ciment (CFR - cement friction reducer), In con- strucfil, 8@ numese de obicei plastifianfi. Tabela 10. Fluidizanti pentru pasie do ciment . Concentratii Substanja Descriere masicefaji - Observafil do ciment, % Lighotartrinul concentfat—“Lichid bron 18-25 Reduce fitrarea (Lc) Inchis cm /i00.g — Intirzio priza T < 150°C Lignosulfonatul de amoniu Prat brun tnchis 0,15- 5,0 intirzie priza (LSA) 100 - 150°C Polracsitnitritul hidrolizat_ ——Solufle apoasi. 0,5 1,0 Reduce fitraroa (ghipan) (10 g/100 em’) inticzio priza 175 - 140°C Hoxametafosfatul de sodiu Cristate: 0,4-4,0 — intirzio priza slicloase Ts 75° Acidul tarttic Prat alb 0,5-1,0 — fnticziotor putornic T< 2000 Boraxut Cristale incolore |= 0,8- 1,0 —_intirzia priza T< 150°C 210Turi DE SONDA, Fluidizenjii sint de segulli oubstante tensioactiv ne dispersanté - se adgorb pa suprataja granulslor do cient gi provin forma- 70a unor structuri coagulate, visoosse, fra 84 sensibit procesale de hidratare. Ulerior, ele 20 adsorb pe suprefats produsalor de hidratate;,de obi. cai priza esto intirziat’, Be uiilizeaz4 lignosulfonajii - de caloiu, amoniz, sodiu, magneziu -, hora, poliaciiia{ii 9i chiar fluidizantii uzuall pentra fulde de forsj (vezi ta- bela 10}, Termosiabllitatsa unota dintre thuldizenfi (CMC, ghipan) poste fi ridi- cat cu dicromafi da sodiu sau potasty, Spre limita de saturafie, gi cloura de sodiy ara 9 acfiune fluidizant’. fal, of au o Acie. 64, Antlfitrandt Jn prezenja medillor filtvante, gi e unel. diferents de presiune, pasicle de citnent cedeazti foarte ropedé apa liber’, nelegata fizic ori chimic, sf pot devent nepompabils. in cle se formeaz’ gi canals de drenare prin care se pot strecura gazele. La cimontéri sub presiune, fovile pat fi prinse in ciment. Stratalé sensi- bile fa apa gi orizonturile productive sint atectate in mod nefaveral ‘Yabela 11. Antiftranyi pentru pesto de ofment ‘Conesntrati Subsianta Descrisre mesicefafide Observafii ciments % “Higroxiotiicetutoza ‘Solutis apoash 01-08 lnthzis prize {HEC) (10-gf100 crn Reduce filtrarea 7 < 100°C Catboximetithidroxiett- Praf alb 0,1-0,7 _ Initizie priza coluloa’ (CMHEC) Reduce Sitrarea Carboximetilestuloza Praf galbui 05-20 Initzie priza (omc) Reduce filicarea Ta 75. 160°C Poljacritonitilut hidrotizat —Solufie apaasi 4-45 Fluidizant (ahipanul) (10 g/190 og6'0 gaat er’ gS MAKE SEE es 9b ith StL se zs ek ceo't zea wean ° ° rye 08 ole oe ove sel beh~ sex - Oder gor 0 aKuin li wu yaw gwfBy = % % % DelkZL Debt DOLL Dad DeBP ede yew” oolsaue quEWp. spine ysed usw 2 Bie ap ap oz ez use oes sue coe ede RMuoIueG «eles leg -oiburap . 3 20 abo (MWe suoq yruoped (gouejsouye eunssaud) indw, eoueu 2824 pifenueouog euniseidwoo ¥ afuaiszey -us9L09 fi] yuosy6 no y Wawro ap aisey “21 Bede, 2206 é 7 6 yo - eu - : - & 6 ize - veh - - sve 00% z g eye : ez: : zz oz OSE 2D t os 08 = za - ey - 18% eve ° 2 - 8 eek + oh : . & 2 - Be eab - Sh 8% . . z ouh Hk EOL 'E - : oeat —-$3°0 L se 88 Beet so se (1 abe ast o - Bue Ott - Lee te - . & - wee 4b - ork 8 - - “ z ¢, = gts Se - esr a's + - oust 980 t se 8 ew see ser 68S oo'z svt 9 - eve - iL 10s - - e Se : zet son - - . 2 1 oye Zeb : esl 26 : : ogi 0s'o ‘1 sh 98 soz ole: es ete E - - 0 ae se Lh vez esky ook seb cos. —-os‘o a - * 00) uu uw uy ai % es 209 Ooh 2602 009 OF. : SOs indccuy WeUP psnueg WELL az S ue . epyos sp Bley OE ede | 41080 (gouejsoue eunysesd) 0008 . juopeg ea | eunjsesdiuos B efuaysizey 2] ezud ep jndung, “wEOUND —pifrzaciod pregueoouuies ep pénues no 'g yuawig “Bh PIeGeL 221SIMENTURE DE SONDA La tomperatur mederaty, pind fa 85°, adaosul de canusi reduea sensibil rezistenfa mecanica gi grohingagts timpul do priek gi fimpul de pempa- bilttate Gabsla $8), dar acssia propristifi pot fl reglaie ou ancoleratori do prix’, La temperaturi mai mavi, substanjele siicioass devin active gi rezietenja moca- nick se Imbundtijogte; poste 120°C, ea davine chiar mai mare dectt a piotrel preparato din ciment curat, Festelo cu conugh sconomisesc cantti importante de ciment, Dac’ centiga este grosior’, sint prevenito pisideriie de cireulajie, Adessori, pasta se prepar’ cu snlutil sérate, 75. Paste ou eubbstonte care tnglohoas’ gaze © prima substanf, utiizatd a fost povlits, aaturcli sau expandata, Per- lita este o roc vuleanicd silicioas’ (70 - 75 % ‘Si0,) poroas4, cu densitatea 2200 ~ 2500 koi? Prin macinare, inedlzire le 1000 - 1200°C: gi rAcire, 30 fore meazit nigte “porte”, goale in interior, cu densitatea aparantdi 100 - 260 ke/m®, Densitates pasieicr se reduos atit pe seama dansitAfi perlitei, cit gi a hecesarului sporit de ap’ (@ - 4 or°/g). In condi atmosterice, se pot prepara paste cu densitatea pind fa 1800 kein’, cu fezistente satisiicktoare, dar, ta presiunea din sondi, portota so sparg, pasta ee comprim’ si donsitatea oi cregta (tabsla 19). Simuttan, crogte gi consistenta pastel. Tabola 18, Pastil de simant G oy perlidt 1:1 [14] Adaos de Factecul Densitatea pasiei Rendementul cinsatulul bentonit’”) —apd-ciment “Atmootord Avmosieri 207 bar moeft mit 701490 4870 122 4,08 0,808 1450, 1610 1,33 1,20 9,923. 4430 1860 4,48 1,33 1) Masio fay do oiment. Pent a pi nith prohidtatar’, Pastala cu palit co folosesc mal sles pentrs combaisraa pierderilor do circulafis, pracum gi in condifi yaoterele, Dup& 1860, s-au réspindit unele adaosuti arificiale sub forma de mk srosfere, numite gl sferoiite, pline cu aer sau azot, Fabvicate din materiale sill cioase, caramion, sticlosse sau plastica, cu dimonsiuni dé 10 - 100 ym, ele aut densitatea aparent’ cupfinsA intr 400 si 4000 kglm®, Permit & se prapare paste pind Is 1100 kgf, ou un grad reds do compresibilitate (tabsla 20); /eni plutiroa peritel expandate, so adaugd 2-6 % bento- 2223 . 4 : g| : 5 . : g . “8 002 ~ 00} 8p axeRe}03 ep PrEYA OBI S-BEUI LZ~!GN § 6 # - gL 6 a oe Lh. rho, 8% ort O04 20's ce ee, 8h es ov Ve ae 62% OLtE rhe, S60 ee ve Bes Zone ° Le ve ow stk osz oz ar'o is ee S92 vor: ez 69 a er oven ober 29'0 98 “ve B'0e gel oe oh 2 ae o6pE 095. sso sz rie. Le Lm. eb eae 9% wh ong oust eso i co Sep vie eve eek ae 60 09d edt ayo 86 vee ee oze ez ate ae reo eet. oss. ov'o se gud uM om = gut tl : % OL ze ez. size ute rou seq age E28! weap eee 2.8 | Dake gee ynueus suniseid 1 "ade eile euntseidusco vy efuaisizeds : | -epuey eised eayeysueqg = OWES [sl (rise): rucuneurey.oseysora no waUND “OR OIE, 228'URL_DE SONDA sint folosito pind la 400 bar. Rezistenga inecanic& a pioirolor for cient de mare, iar petmeabititates radusa. So adaug in concentratii pind la 100%, fa} de cimentol prai, uneori sicu un agent stabilizator (bantonit’, silicat de sodiu). Se folosesc mai ales in zone ot pierderi de circulafie, inclusiv pentru conductori gi coloane de suprafaté la forajul masin gi la sonde geotermale (au cosficientul de conductivitate tennic& scAzut). 7.4. Paste de ciment spumate Sint necesare pentru izolarea rocilor foarte permeabile (nisipuri, pietri- suri), cu gradient! de presiune extrem de sc&zufi sat cu prosiune de strat sub cea normal. Se folosesc la cimentarea coloanelor de suprafafa gi a eonducto- filor ta forajul matin, ia combaterea pierderilor do circulajie, la cimentéri Secun- dare (se prepara dopuri de ciment care plutesc in apa sau petral), Spumele sint sistome bifazice stabile gaz in lichid, cu concentratia de gaze relativ mare. in situajia de fafa, faza gazoasa o constituie de regula azo- tui, iar cea lichida - 0 pasta de ciment obignuité (cu ciment curat sau cu adao- suri de cenugai, faina de silica, bentonitd, eventual gi’cu acceleratori de priza). in conducta de retularo a agregatalor se injectoaz’ un spumant gi un stabiliza- tor de spumé, apo azotul, Daca paste trebuio 2a urce pin’ la supratata, cireu- lajia este cirijaté prin manifoldul de erupfio, cu prevenitorul inelar Inchis; la iegire, se creeaza o contrapresiune de 3 - 7 bar. inaintea pastel se pampeazd un dop de spalare din ap spumati cu azot. Pe conducte de iefulare se mon- toaza o valva de refiners, 600 40a} ozot-pasta, m3/mn3 fa Ral Fig.13. Paste de ciment spuntate: 224CiWeNTURE DE SONDA S-aul prepaiat paste cu dansitatea 700 - 1800 kg/m? viscozitates tor este mai mare decit a pastelor din care sint praparate. in figuia 13 sint redato Volumele de azot necésaro pentru a obfine o anumilé donsiiate @ pastel spu- mato, Dupa fatirre, piaita - adesea'msi ugoar’ dacit apa - are,o rezistonjs satisf&cditoare (tabela 21) si o permeabilitate redusd (mili de umn’), dal poro- zitatea este foarte ridicata (60 - 80 %. Tabela 21. Aozistenfa la comersiess deavoltatti de cimenturiie spumate [6] Tomporatura,*C Donsi —- tatea 18 - 38 . 65 2steh i2h | 24h 72h 12h 24h 72h 12h 24h ea kg/m’ ‘N/enm? 7 720 0,28 0,58 0.96 090 147. 152 7,03 110 1,26 960 085 1,80 4,05 1,79 290 304 215 228 1200 1,98 3,24 7,40 4,28 843. 7,80 2.82 6,20 19200 - 845 655 O65 : : 1s. : - 1 480 360 12,40 7,80 11,40 16,90 Pasta nespumati: oimeni G+ 2 % CaO, af6~ 0,445, densitatsa 1900 kg/m, Datorité porozita{ii mari, piatra de ciment are proprietaji bune de izolare termicd (conductivitatea termie& sub 1 Jfmbt( si anticorozive, De aceea, pas- tole spumate se utilizeaza la sonde de combustie subterand gi de injecfie a aburului, la temperaturi pind la 200°C. Piatra ara’si o bund aderené;-pe,masu- ta hidratarii, presiinea din-pori'soade, gazul expandeaz’ gi pistra menjine contactul cu peretele sondei gi cu burlanele, in fosta URSS; in locul azotulyi se foloseste aor comprimat, fag ca spu- manji - spun naftenies.. Densitiilo objiute sint: 1600,-4200 kgyim®s: 8. _. Baste dé elment ingreviatd Aciosiea sint necesare ta cimentaraa stratelor cu presiuns Nidigal saul instabile, cate au tdst Hraversate cu notosie ingreviate - peste 1900 Keglee®, ge Pind la 2000 - 2400 kgjm® ce poate ajunge - eu ciménturi:-giosier. mna- cinaite;, s2race ini alyminafi - doar prin reducerea factorului ap’-ciment gi aditi- vatea pastel cu fluidizan|j. Procedsil este folosit, adesea, pentyu @ forma do- puri d6 cirient cu rezisten{a timputie ridicata. - ‘ 225CIMENTURT DE SONDA, Densitafi mai mari so obfin cu aceleagi materiale, inerte gi cu densi- tatsa ridicala, folosite gi fa fluide de foraj - bart, imanit, hema , magnet granaf}, Cu bari s-aui preparat paste pind la 2800 kgf” (labela 22), cu time- nit gi hematita - pind la 2400 kg/m®, Rezistenja pietrei formate se reduce intr-o oarecare misura, dat ramine inca satistcAtoare. Timpul de incepere a prizel crogta ugor. Limiteie de ingraulore sint mai ridicate dacd materialele de ‘in- greuiere sint mécinate grosier (la aceoagi fluiditate a pastel este necesar& mai putind ap), nu au impuritaiti argiloase gi daca sint utitizafi fluidizanti adecvafi. Yabela 22. Paste de ciment Ingroviate cu baritét Barita”) Factorul Factorul . apa-ciment —_aparsolide’ —-Dansttatea kg : : kgim® - 0,982 03821970 234 0,483 ora 2040 294 0479 oss 2100 585 ots 008 2160 e08 0,859 0,09 2200 1148 0,630 0298 2280 ) La 100 kg cimant D, Densitates batitsi: 4290 kg/m*, La-temperaturi mai mari de 120°C, o parte din ciment poate fi inlocuit cu nisip; el reclama pufind apa suplitnentara, in schimb devine activ. Cu 35 % nisip, fafa de ciment, se poate ajunge ta 2050 - 2100 kg/m®, Cu 35 % nisip gi 30 - 35 % batit& so prepara paste de 2200 - 2300 kg/m’, Tot pentru temperaturi mari, incepind de fa 80°C, se recomanda inlo- cuirea treptaia a cimentului cu zgurd, chiar in intregime peste 160°C. Ca mate- riale de ingreuiere sa folosese oxizi de fier gi baritd. Pe linga fluidizanfi tormo- stabil, 50 adaug gi stabilizatori, cum este dicromatul de sodiu (NagCr,07). Se obfin paste pind la 2200 - 2300 kg/in®, cu rezistenfa pistrei apreciabila, Se fabricd gi fianfi cu densitatea mart: materialul de Ingreuiere este adaugat la macinarea cimentului. Sint ufiizafi mai ales la temperaturi ridicate. De exemplu: ciment cu oxizi de fier (se formeaza hidrogranati rezisten|i a ac- fiunea apetor sulfatics) - pentru temperatuti moderate, zgura, activa eventual cu cinent gi oxizi de fier - pentru temporaturi de 80 - 250°C. Amestecurile so macina relativ grosior (200 - 240 m’/kg). Cu acesti langi se prepara paste de 2100 - 2300 kg/m’, ta un factor apa-liant 0,32 - 0,35. Sint recomandabili si la izolarea masivelor de sare, 226CIMENTURE DE SONDA Prepararea pastolor ugoare gia color ingrouiate (in general, a tuturor sistemetor cu mai mulfi componenfi) presupune incarcari de laborator pentru a se stabiti rejeta optima - o pasti stabild gi suficient de fluida, eu vitozd do filtra: 19 redusa, o piatra rozistonta gi imperneabita. Daca se cunose consumutile specifics de ap ale componentilor princi pali (vezi tabsla 19), se pot determina ~ intr-o’ prima aproximajie -.cantitifile de apa, ciment gi adaosuti necesare pentru prepararea unel anumite refste, ‘S& notém cu; m'- masa, V - voluiful gi p - densitatea, indexate cu 1 pentru apa, 2 - cimont si 3 - adaos. Fie: yp ~ Faportul dintre masa de apei - cu volumul Vip - necesara pentru pre- pararea pastel curate apa-cimeht si masa cimentului (py Vjal Bp Vp): Fg > Faportul masic dintre consumul de apa - cu volumul Vjy - recla- Inat de adaos (vezi tabela 13) si masa acestuia (p, V;a/ pV); fq > Faportul masic adaos-ciment (mg/m, = 3 Valp2 Ve): Hg7 teportul masic ep&-ciment in pasta cu adaos (tactorul ap’-ciment: imlim, py Vi 102 V}ievident, Vy = Vin + Visi 11,7 Taportul masic apa-solide (factorul apa-solide: m,/ (mm 44mg) = = 94 Vi1 (2M) * Pg Vs). Se poate scrie: : \ VY ~ 09% oa era pM er Mig M2 * he Bg 8 a a 8 © Mg mg tan Cu aceasti relajie se poate determina, de altfel, consumul de apa reclamat de adaos, deci acesta nu esto cunascut, preparind, prin incerc&ti, doua paste - una numai cu ciment, cealalti cu -adacs -, avind acdeagifluidita- te, cea dorita, Denisitatea pastel de ciment my + My + My — My + My + Fen My rn or eC ny my my + Le ge | . He He _ Pipers (1 + fie + Ga) o i tag Fiz P23 * 9103 + Fan Px P2 py Palte Paha Ponitru tgp 0, rezulla ry rp gi 227CIMENTURE DE SONDA 1a ~ Pte Cs fia) ® PL + A2P2 Pp rolatie similard eu (1). joculeste expresia lui r, “din (6) in (7) si se rezolva in ta- Pa Ps (P2 ~ Pp) ~ M202 (Pp ~ ex) hae = ® 32 bs Fas (Pp ~ #1) ~ Pt (Pa ~ Pp) _Dack intersseaza factorul apa-solide, i nee 2 (10) mz + my” 1+ ip Exemplu, $4 se prepare 100 m° pastd de ciment cu donsiiatea 2100 kg/m’, ingreviatd cu barita, gtiind c&: p; © 1000 kg/m’, py » 3150 kg/m’, Bg*'4200 kof’, rip * 0,40 gh ry3 * 0,20. Solufie. Cu formula (9), reportul barité-ciment _ 4200, 1000 (3150, - 2100) ~.0,40 - 8150 (2100 a= Bisa 00. 4200 (2100 ~"7600) - 4000 (4200 Factorul apa-ciment so caleuleaza cu formula (6): Ha = ha * fatgo = 0,40 + 0,20 + 0,381 = 0476. Decl, la 1000 kg diment se adauga 381 kg baiita si 476 | apa. Ratida- ientul clmentului este egal cu suina voluradlor velo? tiél componaritt : 38t he* ae © Bay’ * 0470 = 0,804 in? past citiont Pentru 100 m® pasta sint nécesare: 4000 cimeit: — aaaee + 100 = 118 100 kg ; barité: 0,881 + 118 100 = 48.100 kg ; apa 0,476 «113 100 = 83 Bobi. 238QE SONDA 8. Paste de ciment strate Numeroase sonde traverseazi depozite masive de sirurt soluble (sare gema - NaCl, silvind - KCI, bigofit - MgCl, 6 HO, camalit - KGI-MgCl, “6 H,0), brecii gi intercalafii de sare,-sirate cu viluri putemice de ap& mineralizat’. Prin dizolvare, respectiv amestecare In apa de constitujie, propristZiile pasteler gi ale piotrelor do ciment sint influenjate simfitor, Pe de all& parte, gaura de, sondA so cocneste - pasta nu mai ajunge fa Inéijimea doviti, mine noroi gafifeat nedizlocult, Din aceste motive, in zonele respective se uillizeaz& paste sSreie, prepa- rate cu solufii cara confin sarea respsctiva, adesea saturate, Pastelo sBrato dimi+ nugaz’ umflarea rocilor argiloase gi asigur’ o dezlocuire mel bund a noroiului. Mai freevonte sint pastele sirato cu clorui& do sodlu, Aceast se dizol- VA, de regulé, in apa de preparare, Pentru a evita spumares. pastel de ciment, in apa se adauga un antispumant (0,2 - 1 % faf-de cimeni), Dup cum s-a ardtat, pind la 6 - 8 %, clorura do sodiu acéelereazd procesut de formare a structurli, mlcgorind tinpul de priz&; fa concentragil mal mari, mai ales spre saturaffe, acest proges este incetinit- sarea acfioneaza ca intirziotor de priza. Rezistenja mocanie& aro 0 comportare asemndtoare ‘(ta- bela 23); la concentrafii mati scade chiar gi dupa perioade Indelungate. Vitoza de filtrare scade jnt-o.9argcare masura, De ‘altmtinteri, in solufia do preparare se adaugai citsva procente de bentonité. Pastele sirate sint mai fluide si asigur’ o aderen& mai bund in dreptul masivelor de sare, in parte gi pentru ca piatra formatd este usor expandabila, Adorenja se imbunatajegte daca solujia de proparare nu este saturata si dizol- Va sarea din pereji. O adorenja buna se objina gi prin iniocuirea clorurii de sodiu cu clorura de potasiu, ‘circa 5 %. y Se folosese gi paste sarate ou cenugd de termécentrala, nisip.sau bari- 14, in general, piatra de cimont sarata este inal corodabila :decit cea preparata cu apa dules, Substanjsle silicioase m&rese rezistonfa la coreziune, Pentru prepararea solujillor srate cu diverse’ concentratil gi densit3fi so pot utiliza tabelete 13 - 18 din capitolul 1, 10. Paste pentru izolarea zonelor cu plerderi de elvoutatie Rocile ov porozitate mars, cavemoass ori fisuraie proveaca dificull&ti gi chiar accidente atit la traversarea lor, cit gi la cimeniarea coloanelor de buria- na. fn prima situafie, intereseaz posibilitajile de combatere a pisiderilor prin oblurarea canalolor de circulafie cu ciment sau alia .materiale izolante; in a doua situajle rebule prevenite pierderile de pasta in strats, 229.‘9 Blecel up s-e ounwiboe ¢ : “1FeN ow 96k SLL TEL ey to's = od'e 1,2) au o tormorezistonf& mai redus& decit cei cu bazicitate mica; cristalele de forms fibroas& ori granulara imprima o stabilitate ial seazuta décit cole lamolare, eu numerdase puncte de contact, asemanatoare’ cu sniontmoiille- nitul: tobermoritul (cu AI* inlécvit de Si), gyrolitul, truscotitil, xonotitul (vezi diagrama din fig.2). se aici rezulta'caile de marire a ‘ezstonfi termice: reducorea confinutulli do Al;O4, chiar. do la temperatuti moderate, si cregterea raportului SiO,/Ca0, in acolagi timp, devine economic’ inlocuitea - pial sau total » a cimentulul cu alte, materiale, inerte in_conditii ambiante, dar active la temperatuti ridicate. Dac& acestea sint bogate in silice, pictrele objinute au rezistenta gi durabilita- tea mai mari decit csle preparate din ciment curat. 144. Cimenturl cu nisip La temperatura ambianta, silicea esto practic ineolubila gi inert; nisipul introdus in paste de ciment sau In var formeaza doar nigte agragate mecanice, La temperaturi ridicate, silicea devine activ’ (solubilitatea of cregte cu tempera- tura,.in schitnb solubilitatea varului scade; fa 100 - 120°C devin deja egale) si se comport ca un component acid.- rezcjioneaz’ cu hidroxidul de calciu, cu hiodrosilicafii de bazicitate.ridicata gi cu hidroaluminafii doja formafl. lau nagte~ te hidrosilicati cu bazicitate mai scizuta, respectiv hidrogranafi, care confers pietrei de ciment - ia temperaturiridicate - 0, rezistontd macanic& mutt mai mare docit @ pietroi formate din cient curat; diferenja este cu atit mai pronun- fata cu cit temperatura este 'miai mare (tabola 24). Se formeaz’ namijlocit hi- drosilicati stabil de tipul gyrolit, truscotit, xonottt, Prin neutralizarea hidroxidului de calciu cregte gi rezistenta pistrei la acfiuniea apelor mineralizate, 282ClMENTURI CE SONDA fabols 24, Rezistenfa unui ciment cu nisip dupa 48 h (1) Concentratia i400 \40c Puc. Fajade ciment. Fafa de amestec (300 bar 400 bar | % % Neo? . oO oO 18,7 5,0 50 93,3 18.7 29.2 400 60,0 : 306 . 200 66,7 qT 28,2 24,4 300 75,0 73 20,7 17,0 55 500 83,3 7 13,3 12,7 Exista © doz optima do silica, intre 25 gi 50 % fafzi de ciment, in func: tle do compozifia acestuia; doza optima cragte ugor cu temperatura. La con- centrafii prea mici, numal o paite din hidroxidul de calciu este neutralizati, ior hidrosilicafil formafi au’ o bazicitate ridicati. La concentrafii prea mati, in masa cimentului rimine o'caniitate de nisip inert gi rezistonfa pietrei se reduce inti-o oaracara masura. Concentrajia uzuala este 35 % gi adaosul de nisip se foto” segte incepind de la 100 - 110°C. Sub forma maciviata - find de silico -, nisipul intra in roacfie mult mai repede, permite cresterea factorulul apa-ciment gi asigura o stabilitate la sedi- mentare mai buna. Dar, la m&cinare se consuma o mare cantitate do energie. De acesa, la temporaturi de 150 - 200°C este preterabil nisipul macinat cu granulatio de ordinul zecimilor de milimetti (particulele mai grosiere se depun); ol permite 88 s0,reducd factorul apa-ciment gi si se prepare paste pina la 2050 + 2100 kglin’, De obicei, nisipul so amestoci in ciment inainte de prepararea pastel; in fosta URES go fabric gun ciment ou 30 - 40 % nisip (clincherul se macina Improuna cu nisipul). Dupa nécesitafi, se adaugé intilotori de priza, fluidizangantiteahy, stabilizatori gi materiale de ingreuisra. 11.2. Cimenturi pe bent de zque Zgura de fumal confine acsiasl oxizt principal ca gi cimentul portand, dar in alte proporjil, Astfel, SiO, ajunge la $0 - 60 % (in zgutila acide") tala de 10, A 1) guia ado au report See 233CIMENTURT_DE.SONDA 20 - 25 % in iment, Al,O3 pind la 20 % faja de 4 - 7°% in cimont, Mg® pind fa 20 %, concentrafia lui in ciment fiind neglijabild; in schimb, confinutul do CaO este mult mai sczut; sub 80 % in zgurile acide fafa de 60 - 70 % in cimant. De aceea, la temperatur’ ambianté, amostecul zgurd-apa rimine inert imp indolungat. Incepind de la circa 40°C, zgura manifesta proprieta{i liante gi Piatra capaté o rezistena suficiont de mare (MgO si AIO, compensoaza in mare masur’ rolul CaO, dar o mare importanfa are si natura compusilor com- plecgi care iau nagtere la rAcirea zgurei). La tomperaturi pind la 100 - 120°C, zgura se activeaz’ cu 10 -.20 % ciment (var, gips). Pesto 120 - 150°C, la Zgura se adauga 30 - 40 % nisip, fal de amestec; existé, gi in acest caz, 0 doz& optima, la care rezistenfa mecanica este maxima (fig.14), T= 200°C 2500 bar istenta la comprestune,N/mm2, Rez! 9 0 2 30 40 80 60 Con{liutul de nisip in omestec, % Fig.14, Piatid de zguré cu nisip. Pe ling avantajul economic, cimenturile preparate-din zguré macinat& imprima, la temperaturi mari, rezistente mecanice mai ridicato decit cole din ci- mentul portand. Totodati, ele sint gi mai rezistente la coroziune, Pastele pot fi aditivate, cu intirzietori de priza, ingreuiate sau ugurate. Un dezavantaj al zgu- ei il constituie neuniformitatea compozifiel chimice; aceasta influenfeaza sen- Sibil propristafilo de inviscosaro gi prizare. Cimenturile pe baz de 2gurd de furnal, macinate impreuna cu nisipul, sint utilizate in fosta URSS fa tomperaturi de 80 - 250°C. 14.3. Cimenturi pe bazi de silicat dicalcié gi niaip Sliicatul dicalctc (2 CaO -SiO,) se caracterizeaz prin viteza seézuta, dar constant, de hidratare la temperatura ambiantd. in condifi hidrotarmale, ol se intireste rapid; piatra format capatii rezistenfa suficionta chiar dup’ 10 - 18 h. 234,» CIMENTURI_DE SONDA Totusi, in timp, rezistenta scade pronunfat (gradul de bazieltate pentru C,S, ca si pentru hidrafii 2-CoS gi y-C,S care se formeaz’, esto: agal cu 2). Dack se adauga si 30 - 50 % silica, ia nagtere o piatré compacta cu stabilitate termica foarte ridicata, in SUA so fabric& un ciment care confine éa silicafi doar p-C,S (clasa 4), destinat temperaturior foarte mari. La preparare se adauga silice. In fosta URSS so fabrick cimenturi nelelinice - pe baza degeurilor do la’ prepararea aluminei din roci nefelinice - gi cimenturi pe baz de zgura rezultaté 1a obji- nerea unor fetoaliaje, in amestec cu nisip; cele doua materiale de baz confin 70 - 80 % 6 sauy-C,8. ‘ Cimefiturile respective sint scumpe. Se utilizeaza la 120 - 250°C gi 300 - 700 bar. 14.4, Amestecuri var-substante silicioase Sint alctuite din aproximativ 30 % var stins (mai rar, hestins) gi 70 % fain& de silica sau diverse substanfe bogate in silice - diatomité, conuga de termocentrala, ro¢i vuleanice. Cu apa, aceste amastecuti formeaza hidrosilicafi de calciu cu proprie- {Afi liante, chiar la temperaturi ambianto, dar viteza’ de hidratare esto scfzuta Peste 60°C, eventuaf in prezenja unut activator chimic;-viteza de sintez’ a-hi- drdsilicajilot este accelerata; amestecurilo prizeaza.in 2 - 4h si capatd rezis- ton|a salisfacatoare chiar dupa 24 h, Peste 110 - 130°C sint necdsari intirzio- tori ‘de priza. + Rozistonfa mecanic& se_mareste cu temporatiira, Totugi, peste 120°C, ea scade in timp, iar permeabilitatea cregte, datorité recristalizarii hidrosilica- filor-de calciu metastabill in tobermorit, hitlobrandit, gyrolit sau xonotit (in func- ie de gradul de bazicitate al compusilor inifiali), stabili térmodinamic, * Pastole preparate din var si substanfo silcioase sint, de objcei, mal ugoare (1600 - 1700 kg/m®) decit cole obisnuite, dar pot fi preparate gi paste ingreviate; in acest caz, se mareste concentrajia de var. Se prepara gi paste sirato, pind la 18 %. in SUA se utilizeaza ferevent un asomfen amestec, numit Pozmix 140, péntru temperatuti cuprinse intro 60 si 200°C (peste 140°F). 12. Cimeniuri rezistente la coroziune Nu exist o refetd valabilé pentru toate situafiile intiinite: Mijloacéle de marire a stabilitafil chimice sint determinate de natura gi concentrafia aganilor agresivi, dar si de temperatura mediului. 235FLUIDE OF FORAL Coroziunsa de, dizolvare se diminueaz& prin imobilizaiea hidroxiduldi de calciu cu substanje donatoare da silice (nisip, puzzolane); s6 format’ hi- crosilicafi cu bazicitats se&zuth, mai pufit activi. Coroziunea magneziana se miegoreaz’ prin: limitarea coninutului de aluminat tiealcie C_A; folosiren zgurelor do furnal mécinate grosier - la con centrafii mari de Mg" gi temperaturi ridicate - gi a’amostecurilor ciment-zqu! nisip; utlizarea cimenturilor magneziane (obfinute prin calcinarea magnezitei gi & dolomite! la 709 - 800°C gi dizolyarea lor In clorur’ de majnaziu - cimentul Sorel). Substantele siliciogee inréuitatesc rezistenta.la coroziune magneziana. Covoziunsa sultaticd sa reduce prin: micgorarea confinutului de alumi- hat tricaleie (componentul care reacjioneazé. cy sulfafii gi formgaza hidrosul foaluminati recristalizafiy - sub 6 % in cimenturite cu rezistenja normala la sul- fafi, sub 3 % In cole cs rozistonfa ridicat&; imobiizarea hidroxidului de calciu cu substanto silicioase (sint proferabile cole cu consum mic de apa); limitarea confinutului de teroaluminat tetragaleic CAF (C,AF + 2.CoA < 22 - 24 %); evie taroa utilzarii oxiziior de fier pentiu ingreuigre; folositea eimenturilor carbon tice (cu 40 - 50 % calear macinat) - se formeaza carboalumiinatul de calci mult mai stabil, Cotoziunea provocati de hidrogenul sulfurat este prevenita prin: redu- cerea continutului de Fe,O% --sub 10%; folosirea amestecurilor cimentzgurdi, ciment-puzzolane (s6 neutralizeaza hidroxidul de calciu liber ‘gi se formeazd hidrosilicafit cu bazicitate micd); ulilizarea cimenturiiot pe baza de 6-C,S.si nisip (la temparaturi-mari), dooarecs, dinire cei patru. componenfi prinicipali, 6-C,S este:cel mai putin sensibil la H,S; folosirea amestecurilor ciment-var-nisip, a ch Mmenturilor alurinoase (numai la tomperaturi scdzute), si a celer pe baza de siligat, do, sodiu (cu zgur& de fuirnal) wows Coroziunea carbonaticd (provocati-de CO;) se diminueaza folosind cimenturi cu zgura; se-limiteaz adaosurie silicioase (hidroaluminafii de calciu sint mai stabili la CO; decit hidrostlicajii de calcu). ésln general, coroziunea volumica a pietrei de ciment este prevenit’ daca se. reduce la minim permeabilitatea acesteia - se impiedick difuzia gazelor gi a apelor minoralizate. In-acest scop, se recomanda faciori api-ciment scazufi, precum gi diversi polimeri care imobilizeaza apa liber din poriipietrei de ciment. 13. Cimenturi expandabile in anumite situafii, ca de exemplu la sondele de injocfie gi de exploatare a rezervoarslor subterane, fa: sondele de gaze, este necesara o foarte bund gtatigare a spajiului inolar dintre burlane si roci. Sint recomandabile paste de cient care, in timpul intérirl, se itata simfitor, ig marese dimensiunile trans- versale, compactizind turta de noroi gi rocite din jur, in acelagi timp, se diminuea- 23824 posibilitéfile de formare « microcanalster de curgere prin piatra de ciment La arderea cimentulul s@ adaugé uneto substanje cate, ulterior, prin hidratare sau reacfie cu coilaiti componenti, dau asters la compugi cu volu- mul marit, Se folosesc magnezita (MgCO,), dolomita (MgO, -CaCO,), varul nestins,-gipsul, periclazul (MgO). Se preparé, de asaménea, amestecuri expan- dabile din ciment porttand cu ciment aluminos, din gips gi un ‘adaos -hidraulic (macinate, eventual, improuna) sau din ciment eluminos cu ipsos $1 vai hes- tins. Coeficienfii do ditatare liniard pot ajunge la 4 - 6 %, 8,20. $a ale 20:88, St 038 N|, Timput, 2ité Fig.1S, Dilatarea liniard a Piste do cimont in timp . $i clmonturite sarate, cole cu zgura s1 nisip. sau ou, diatomité: posed, proprietafi de expandare..in schimb,.clorura de calciu, reduce drastic, tandinta de dilatara, Figura 15 prozinta variafia dilatarilliniare, masurate pe prisme de 1 x 1x 10 in menfinute in autoclava, pentru citeva cimenturi de sonda. in general, cimenturle expandable au priza si vieza do Intiite rai rapide, necesitind intirziatori. - - 14, Cimenturi tixotrepice Aceste ‘ciménturi dezvoll& o rezistenja de gal ridicaté dupa o scurt’ perioada do repaus. Sint folosite la combatorea piorderilor de circulatie (apelo subterane le antreneaza mai greu), la reparatii de sonda, dar gi la cimentatea coloanelor de ‘buriane, pentru @ preveni formarea microcanalelor de ascensiu- ne a gazelor. . 5 Se adauga, la ciment, 1,5-2,0 % gips, 1-2.% clorurd de'calcil gi 4-416 % bentoniti. 23715. Cimenturi hidrofobe Pratul do ciment este higroscopic; depozitat 0 perioada indelungata in conditli umede, ol se aglomereaza gi igi inrdutajeste proprietfite: creste visco- zitatea pastoi, se prelungeste timpul de incopere a prizei, scado rezistenfa me- canica a pietrei formate, . De acoea, se fabric unsori cimenturi de sonda nehigroscopice, cu aditivi hidrofobizanfi introdugi in faza de macinare, in general substanjs organi- ce: aminoalcooli (0,25 - 0,50 %), sapunuri naftenics, acizi gragi. Ei imbrac& granulele de ciment cu o pelicula izotatoare, fri sa afecteze procesele do hidrataro - pelicula este distrusa prin agitare, Cimentul poate fi depozitat pind la ua an, Agenfii hidrofobizanfi permit gi o reducere a factorului apa-ciment, dar provoacd o spurhate a pastel 16. Cirnenturi cu polimeii . Prin introducerea unor substanfe macromoleculare, naturale sau atti. ficiale, se imbundtajesc anumite propritafi ale pastolor gi ale piotrolor de ci- ment - scade viteza de filtrare gi viscozitatea pastelor, crasc rezistenfelo la fisurare, la gocuti gi la coroziune ale pietrelor; se maraste aderenfa la burlane i la rock piatra devine practic impermeabita. Pastele rimin stabile la factori apa-ciment mai mati, permijind raducerea densitafi, Asemenea paste so folosesc’ indeosebl la repatafii pentru izolarea viiturilor dé apa sau gaze -, dar gi la.cimentiri de coloane. Polimerii formeaza eu apa o omulsi care coaguleaza in’poril pistrel de ciment sau in poril rocit - Ja cimenturi sub presiune -, reducind permeabilitatea medillor respective. Piatra de cimant cu. polimeri capata gi propritafi alastice, in general, timpul de priza so mareste, . Mai cunoscute sint: > cimentul cu latex (lichid sau praf); la circa 10 1/100 kg ciment, volu- mul de filtrat API scade sub:20 cm®; se folosaste in dreptul stratelor productive (nu se diminucazé permeabilitatea datovita filtratulul), iar cu cirea 10 % NaCl se irbundtijeste aderenfa in droptul rocitor argiloase; : + hidromitul, un amestec do ciment pe bazA de gips si ragini sub for- ma de praf; cu intérire rapida (atinge 10 N/mm® in 10 - 15 min dupa Inceperea prizei), expandabil (0,3 % imadiat dupa inceperea prizel), Impermeabil, se foloseste la izolarea apelor de talpa. 238CIMENTURI bE SOMDA S-au incoreat gi alfi polimeri: poliacrilafi, poliatilona, potistiran, poliace- tat do vinil, policlorurd de vinil g.a, Unii dintre oi (polizaharidele, pollacrilati, derivafii colulozici) se folosesc curent, in concentrafii mici, pentiu reduceroa vitozei do filtrare, 17. Cimenturi cu motorina Amestecutile de ciment cu motorind (sau petrol lampant) ramin inactive pind-ce vin in contact cu apa, Plasate inti-o zona acvifera, ole absorb apa - care dezlocuieste motorina -, se inviscogeazA rapid si capata rezistonta dato- Fit& concentrafioi relativ reduse de apa (0,20 - 0,25). Se utilizeaza la repararea coloanelor sparte, oprirea pierderilor severe de circulatie, blocarea orizonturilor cu apa inaintea fisurarii unei zone productive, pentru ca fluidul de fisurare sa nu patrunda in orizonturile respective. Amestecurile ciment-motorind contin gi substante tensioactive’ disper- sante, care pormit 0 cregtere 2 concentrafiel de cimont in motorina (circa 100 kg ciment in 40 - 50 | moterind) sau un control al umectabilitagii cimentutui de c&tro cole doua lichide, eventual un acelerator de priz’, materiale de umplutura (nisip, bontonita). 18. Cimenturi pe bazd de gips Gipsul natural este constituit din sulfat de calciu cu doua molecule de apa: CaSO4-2 H,0. Prin incdlzire, ef se deshidrateaza parfial gi trece in ip: 308: CaSO,°0,5 1,0. Cind incdilzirea are lor in spatiu deschis la 110 - 170°C, se obfine un produs fin cristalizat numit ipsos de construcjie. Dac gipsul este incaizit in autoclave la 115 - 200°C, se. obfine un produs cu cristale rhult mai mari, numit ipsos de mare rezistenfa, Ambele au proprietafi liante - pri- zeaza rapid {in 10 - 20 rnin) si ating o rezisten{a ridicat& inc& din primele ore: 5 N/mm? primul, 20 N/mm? ai doilea, Prin hidrataro; ipsosul se transforma din nou in gips, sub forma unei pietre microctistaline; Sutfatul de calciu este relativ solubil in apa (circa 2 g/l la 20°C); de aceea, ipsosul este folosit in general ca fiant aerian. Gu toate aces- tea, ol este utiizat uneori gi ca liant hidraulic - timpul de esto regiat fa 50 - 60 min, pind la 60 - 70°C, cu divergi intirzictori de prizd (borax, tripolifos- fat do sodiu, hexametafosfat de sodiu, lesii suffice). Adeseori, se foloseste in amestec cu zgur sau ciment. +. Avantajale pastelor pe baza de gips constau in: - capacitatea mate de expandars In timpul prizarii (peste 0,3 %); 239FWUIDE DE FORA + prizarea gi iniZritea rapid’, chiar in migeare; - frezarea ugosrd; + perméabilitatea sedzuti, Din aceste motive, ste 39 folosese la combatere pierctaritor de circula- fio foarte severe, optires manifestiriior de gaze, repararea coloanslor sparte, formarea dopuriter frezabile, burarea gfuritor cu explnzivi intsebiel Ce compozitio are cimentul portland ? Caro sint mineralsle principale din compo- zifie:lui'? Doc’ 59 limiteazd, uneeri, conjinutul de aluminat tricalcic CyA ? 2 °C6 finele ate pratul 6 cient ? Cum so estimeaza aceasta ? .,_. Explicali fenomenul de Intérire @ amestecutul apa-ciment 4. Care tine minorao-asiguprizaroa gi rezistonja inifiald a piotroi de ciment ? 8." Intro ca linite variti® dersititea tihei paste do.ciment normale ? 6. Cum 60 ovatudazd stabticton pastel do cimeuit ? 7. Ge 2a infolege prin "réispincitea” nei paste de ciment ? 8. Tinpul de prizé nu esto considerat 0 proprictate relevant pentru cimenturila de sondé ?.De ce? 9. Co se Injetoge prin timp de pompeibiltate ? Cum sa dotormind ? 10, - fn ce unititi so masoara consistenja pastelor de ciment ? 14, Ce $e tijologe pri attograsia 2 Cum so provina ? 12. Care sint cauzolo contiactiel inteme.?.Cum so manifest’ ? 13. “Mumifi cifiva agent! corozivi intinit In sonde. 14. Care sint principalete tipuri de coroztune a piotrei de ciment 2 15. Numifi trei acceloratort de riz gi tet intiziotorl de priza: 16. Ca sint'adaosunite hidrautice ? 17. Uneeri, pastele de cirhent se prepara cu suspensif. da bentonité. Da ce? 18. Ce sint gilsonitul, sferslitele, puzzolenala ? Dar Pozmixut ? 19. ‘Caro int posibiltafiie de preparare a pastelor usdate ? Dar a color ingreuiate ? 20. °° Ge se Injeloge prin “ciménturi de umplutura" 7 21. Cind se folosese pasiete de ciment s&rate 2° 22. Clorura do sodiu intirzle sau aceetereaz’ prize ? 240CIMENTURI_DE_SONDA 23. Cind devine silicaa activa In pasta de ciment ? 24: Cunoastefi un okemphi de ciment expandabit ? 25. ‘Go rok pot juca polimeril in pasta de ciment ? Dar tn piatra de ciment 7” Probleme 1, Alestuifi 0 Tefeta de pasta pentru cimentarea unet cofoane de burlana tubato 1a 800 m si una peniru cimentarea unei coloane tubate {a 5000 in., 2. Sa se demonstroze formula (1). 8, S¥ se denionstreze ca randamentul cimentului, Intr-o pasta curata, . nee te py # M2" Pe on Pp Py P2 cu fg factorul api-ciment, 9, - densitatoa pastel, p, - donsitaioa apol, pp - donsitatea cimentului, os . 4, S se detormine cantitijle de apa gi cimont necesare prépararil unui matru cub de, pasti cu, densitatea 1800 kg/m. Densitatea apai esto 1000kg/m?, densitatea Gimentulut -, 3150 kg/m. . . Re. v0 6281 opi, = 1172 kg clment wo Care este factorul apa-cimant 7” R: 0,598. 5. Go volum de past, cu densitatea 1850 kg/m, rezulta din 50 t cimant 7 py = 1000 kg/m; py = 3150 kafm’. Ri 40m? Caro este raridamentul cimentului In acest caz ? Re 08 rie 6, Sa se prepare 10 m® pasta cu densitatea 2200 kg/m’, Ingreuiaté cit baritd, stiind c& densitatea apei p, este 1000 kg/m, dansitatea cimentulul pz - 3150 kg/m? densitatea baritei p - 4200 kg/m®, consumul specitic apa-ciment - Fr, ~ 0,49 gi cons: mil specific ap3-baritd este 0,20. Ri: 9550 kg eimant; 7200 kg brid 5,250 m? apa. 2447. SX se prepara 100 m9 -pasia cu densitatoa 1600 kg/m din cimont on 22 * 3150 kg/m® 3i cenuga de tarmocantrala cu ps 1800 kg/m’, stind c& nacasandl do apa-ciment ry ~ 0,55 $i necesarul apa-conusa 115 * 0,78. R67 000 kg ciment; 32 000 kg conus’; 61 m* apa, Sa se calculeze factoru! api-solide si randamantul cimentului. Rr 0,616; 15m, 8. S3 so prepare 100 m® past cu densitatea 1400 kg/m*, usuratd cu iat». itd, ‘stiind d&: py ~ 1060 kg/m*, 9, * 3150 kg/m?, 4 « 2200 ko/m?, consiumut specitic 14g este 0,55 $i consuinul specitic 4g este 4,50. R:_ 49 400 kg cimont, 11 600g clatonitl; 79 m ape 9...Care. va fi densitatea unol paste de ciment (0, » 9150 kg/m, p, » 1000 kg/m) Preparate dintr-o ‘suspensio cu 10% bentonita, faf& de cimentul praf, dac& densitatea bentonitel asta p= 2400 kg/m®, consumul specific apa-ciment 4» este 0,55 gi consu- ‘mul spacific apa-bentonita ry, este 5,5 ? Rr 1590 kg/m’, Sa so determine factorul apé-solide i randamentul cimentulvi. Rr ry tenge 146 mips, 10, Sa sie calevloze cantitajile de apa, cimant, sare (la’saltirafie) $i conisgé do termocentrala necasare pentru prepararea a 100 m® pasti cu dansitatea 1600 kg/m°. Se cunose: raportul masic canuga-ciment (9 = 90:70, densitatea solufioi de sare py ~ 1200 kg/m, densitatea cimentulul pp ~ 3150 kg/m? si densitatea cenugei 3 ~ 1800 ka/m®; in 100 cm? sofutie saturatd se gisese 31,13 g sare $i 88,73 em? apa, Rr 62,85 m? ap; 52,6 t ciment, 2205 t sare; 22,6 tconugd, Bibllogratic 1. Bulatoy, AL Moteriale de izolaro $1 tohnologia cimentaril sondeler, Bue ‘curesti, Ediura tohnie8, 1988 (vaducore din limba rsd). 2, Bulalov, Al, Oanlussvski, VS: Tamponajnte materiall, Moskva, Nedra, 1987. 3, Bulatoy, A, Formiravanio i rabote jementnova kamnia v skvajine, Moskva, Nedra, 1990, 4, Drdgol, bs Tehnotogia Hantilor $i betoanoior, vol, ti Ih Institutet Poti- technic Timigoara, 1980, 8. Harms, W.Mt, Sutton, DL: Uitralow-Density Cementing Operations, Jour. Petr. Tech, jan, 1989, 24210. 1. 12. 13. 14, Harms, WA, Pobus, JS Hothoianu Gh V.A4. Kravjoy, 1u.S. Kuznofoy, M.A. Mannheimer, RJ. Moldovan, V.: Nelson, &.8. Teoreanu, |: cuagaTUR: 6 Comentng of Flagite-Feemauan Walls With Foarsd Coment Slurties, Jour. Petr. Tech, iunle 1986. Fwide de cheulajie. $i irolao, Partex It: Cimontut de cond, Institutol de Potrol s! Gaze Pictostl, 1984, Mavilutey, FA, Agzamov; Xreplenia visoko-ternperaturnih -skvefin v Korrozionno-aktivnlh sred, Moskva, Nedra, 1987, Exfact of sip on flow propentios of cemant slurries can flaw resistance calculations, Cit and Gas J, 5 dec. 1963, Aditi! n betoane, Bucuresti, Eatura Tohnic’, 1987. Portland eaments characterized, evalvated, Ot and Gas J, 7 obr. 1983. Bazole tehnologiot Hanjilor, Bucures!l, Editura Tebnicd, 1975. Toorsanu, |, Moldoven, V,, Nievlescy, L: Durabiltatea betoanolor, Bucuresti, Editura Tehnicd, 1982, Haliburton comenting tables, Duncan, SUA, 1984, 243HIDRAULICA FORAJULUE 8 4. Curgeves fluldetor in tuburi cilindrice circulare 287 1.4. Curgerea laminara : 247 4.2. Curgerea turbulent’ 264 2. Curgerea fluidetor in spatii Inelare 270 2.4, Curgerea laminar 270 2.2, Curgerea turbulenta 279 3. Cadeti de presiune locale 281 4, Curgerea fluidetor prin duzele sapei 283 5, Efectul polimerilor ssupra cderilor de presiune 284 6. Turbulenta timpurie sau intirziaté 285 7. Conditiile de curgere intr-o sonda 285 8, Coeficientii cdderitor de presiune 287 9. Presiuni suplimentare 290 10. Spilarea tilpii gi a sapei 297 11, Evacuarea detritusului 305 intrebairi > 3t0 Probleme . aif Bibliogratio 13HIDRAULICA FORAJULU! Studiul migcrii fluidelor de foraj gia pastelor de cimont in circuitul unei sonde interaseaza din mai muite motive si anume: = alegerea pompelor do circulatie; + asigurarea condifillor optime de spalare a talpit sondei; + evacuarea detritusului la supratafa; ovaluarea capacitifii de susperidare a dotrtusului In perioadele de Tepaus; stabilirea presiunilor suplimentare create la pornirea circulafiet sats la manevrarea materialului tubular in sonda; + estimarea pericolului de eraziune sau de fisurare a rocitor din pereti sondei; + stabilirea régimutul de lueru al motéarelor hidraulice de fund; ~ evaluarea, puterii gonsumate pentru rotirea. garniturii de foraj in noroi; . - evaluarea performanjetor de.lucr ale, milloacelor de curafire a no- roaielor (hidrocicloane, centrifuge, decantoare, degazeificatoare); - -determinarea parametrilor reologici cu ajutorul viscozimetrelor; + cercetarea fenomenului de deziocuire a norolulul de pasta’ de ciment. Nu toat& aceast& problematic este’ discutat& aici: Vor fi stabilite doar corelatille debit-cidere de presiune - pentru diverse tipuri de fluide - gi condi- {ille optime de spalare a talpil si de evacuaré a detritusului la suprafata., Fluidele de foraj gi pastele de ciment circula prin tuburi cilindrice clrou- lare - conducte, prajini, burlane -, spafil inelare - formate intre prajini sa bur- lane gi porefli sondei -, duze gi diverse strangulari sau schimbari de secfiune. Migcarea poate fi laminar sau turbulent. Ne rezumam, aici, la fluideto in- compresibile s1 ne propunem s& stabilim, mai inti, cAderile de presiuno la airgerea lor prin elomentele amintite. 1. Curgerea fiuidelor in tuburi cilindrice clreulare 1A. Curgerea laminar’ Fie un tub’ cilindric circular orizontal, ou raza interioara A, prin care curgo uniform gi stajionar cu debitul Q un fluid viscos, avind propriet§ji reo- fogige independante detimp. Sa izolim, ipotetio, un clindru de fluid concen {ric cu tubul, de raz r si lungime L, eventual chiar lungimea tubului (fig. 1). 247HIDRAULICA FORAJULU! Asupra lui acfioneazd forfele de presiune pe cela doud baze, forfele create de tensiunile de forfecare x pe suprataja latevala gi forfa masica G. Fie p, $1 Pz presiunile-pe cele doua baze gi Ap = py - pp. Fig.1. Echitiorat unut element de lichid fa cuigerea prin conduete circulate. Gondifia‘de echilibru dinamic, de-a lungul axei, este wr? (py pa) = 2urlr: ayo De aici, “Apr rE ‘ @) } Tenslunea de forfecare fa perote . APR Apo . vara: 8) cu'D™ 2A Combining relafilo (2) gi (3), rezulta: r . oe: ® "oR Aceasti vatiajie - liniara cu raza - este independent de tipul reologic al fluidului, Cautam © relafie intre debitul Q si céderea ‘de ‘presiune la capetele tubului, dar, mai inti, s& stabilim 0 relafie generala intre debit gi tensiunea de forfecare la perete pentry un fluid oarecare, Debitul Onze furan, ot 6) 248unde V este viteza fluidului la distanfa rde axa tubului. Intagram prin parti (6) Presupunem ca fluidul adera la péréte gi nu exist lunec&ri: v(R) = 0 Pentru fluide cu proprietifi realogice stafionare, viteza de forfecare dv/dr este 0 funcfie doar de tansiunea de fortecare +: dv TM. o Deoatece viteza scade de la contr spra perete, dv/dr < 0; in schimb 1 clegte cU-raza. Do aici, semnificafia semnului minus. 88 introduceim squalia constitutiva (7) in (6), Debitul P 2 f() de. 8) =x [A 1) ¢ ” S-a folosit ecuafia (4), ca atare gi sub forma diferenfiata. Q aq Gu viteza medio y, = — > , ecuafia (8) ia forma: mon Re on DP Ha @) : 4 fe m= [PI @ 3 ses ey, : Marimea’ Yn = 8 aa poarla numele de vitezd de forfecare medie sau vitezé de forfecare la perete (nominal), Este egala cu viteza de forfecare Ia pérete realé numai la fluidale newtonione. Valoarea integtalei din (9) depinde doar de 1, - pentru un tip de fluid dat -, nu si do diametrul tubului. Ecuafia (9) poate fi scris& sub forma: ‘tm = Fp) - (10) So réinafcd asémanarea Gu (7), dar, in timp ce prima dascria cirtba, de curgere’reala trasati cu'doua variablle punctuale, « si 7, dificil ¥a masurat’*, 249HIDRAULICA FORAJULUS aceasta din urmé exprima 0 relafie intre doi paramatei consisten{i, oféctiv ma- surabill, Paramettii 7, $i t) sint numifi gi variabile consistente. Daca functia fx) este cunoscuta, ecuatia (9) poate fi integrata gi rezul- {8 0 relate intre @ (sau v,,) si Ap. avo a. Fluide newtoniene. Ecuafia lor constitutiva este — ae = a prin urmare, f(r) = cu n constant, inlocuim in (8) gi obtinem: x Rea, x Dt Ap. at EE AP 41 a" W6nk oo Aceasta este formula Hagen-Polseuille. Inversatis, ea oford cAderca de presiune necesara cirgeril laminare a unui fluid néwtonian cu viséozitate abso- utd n, pe lungimea L, cu debitul Q, 428 nL BAL Ap= Of g. Ba x Df & (12) Relafia do mai sus poati fi scris& gi asifol: “ (13) coca co justificd denumirea expresisi ¥,, i In acest caz, 7p, reprezint& chiar viteza de fortecare la perete: (dv/ cr). _ 5. Fluide binghomiene, Ecuafille constitutive ale acestor fiuide au forma: fi) =0 dac& ot S195 , » (14) fy «22 dah >is "p S-au notat cu n, - viscozitatea plastica gi cu tp - tensiunea dinamic&d de forfecare. . Miscarea are loc numai pentru fensiuni_de forfecare. og dapasesc vae loarea tg, Pottivt relafiai (4), tonsiunile scad de la,perete spro centr! tubulul; 18 6 anumit& raza fo, ole devin egale gi apot inforioara iui to, Exist deci'un 250GA FORAJULUI mioz citindric - concentric cu tubul - de raz fy, In interiorul cruia nu exist& forfocari: dv/dr ~ 0, Viteza flecirei particule din acest miez v © Yo © const. (ig.2). Presiunea find acoaasi in orico punct al uni secfiunt transversale, din (2) rezutta: 2L% oe (18) ap Fig.2. Distribufia vitezolor $i a tensiunifor de forfecare la curgorea fluidelor binghamione prin conducte circulare. Pentru tg = 0 sau Ap ~ =, raza miezutui devine egal, cu zero (in realitate, la o anumita valoaro Ap, curgeroa laminar degeneroaza in turbulen- JA si miezul nefortecat se disipeaza). Fluidul curge efectiv in tub numai daca’ 1 < R. Aceasta se intimpla cind . 2h Ap > Apa = ars “) A S-a nolat cu Apy presiunea minima la care incepe migcatea (expresia ei s-a setis cu ajutorul retafiei (2)), Caractoristica fluidelor viscoplastice - cu tensiune limita de forfecare - © constitvie existenja acestui mioz nefortecat; care se deplaseaz’ cu vitoza constanta, inconjurat de o curgere laminara, . 88 folosim acum cea de-a doua ecualie (14) in exprosia dabitulul (8): x Re ° A 1% a sale cn @ ; Gu relatia (3) si notajia (16), debitul 254HIDRAULIGA FORAJULUI 4 zotap|, 4 4m 1 anh ‘e 728 np L 3 Ap °F apt | (8) Aceasta constituie formula fui Buckingham (1921), Ea reprezinta -o generalizare a formulei Hagen-Poisouille (la x, © 0, paranteza din (18) esto ‘egal cu 1). Ecuafia (18) este reprezentata in figura 3, Asimptota curbel taio ordonata la Ap = + Ap. Curgerea - turbulent Se" fy “Formula tir Buckingham Ape Bip, Ciiderea de presiune Fig.3. Corelafia debit-cédere de presiune la curgerea prin conducta, Ne intereseaza cdderea de presiune Ia curgerea fluidului cu un debit dat, dar ecuajia (18) se rezolva dificil in raport cu Ap, de regul numeric sau grafic. . Fie f - coeficientul tui Fanning - raportul dintre tensiunea de forfecare 2 . 9 ¥; ‘tp $i energia cinetic’ pe unitatea de volum > cu p.- densitatea fluidului, De obicei folosim un multiply al lui f gi anume 2 = 4 F - numit coeficient de’ re- 2istenfa hidraulic naga . (19) ve evel a Dé alei, so obfine formula Darcy-Weissbach: 252(20) Cu ea so, poate determina cdderea de prosiune - daca so cunoagte % - atit in ragim laminar, cit gi in regim turbulent. Pentru fluide binghamione, la curgere laminara, 2 este o functie de urmatoarelo grupuri aditnensional numarul Reynolds Re = 1) si numrul Bingham . md Bie (22) Vn Ap Gu acest éxprésii, Faportul’ - . . % Bx, 8 %%09 Mp. BBL es) ape} mt Ym Oe ®Re Ecuafia (17) s@-poate exprima acuin numai cu marimi adimensionale: 1 1 Bi 64 - Bit XRe.” 64; 16x Re ‘3S 34 Ret . (24) ‘Aceastd ecuiaji implicit’ este PEprezeritata in figuia 4, cu Bi ca pata- vmetru. ‘ Pontru tluide néiwtonieria’(Bi = 0), (24) 86 reduce ta ectiafia Uréptel lui Stokes: - 1, 84 : . 25) “te 8) jit figua 4 s-a delimitat totodaté ragirnul lamiiar de cel turbulent (vé: paiagratul 1.2). Dac& veiticala nurharului Re intlinegte lita corespunzatoare | numarulul Bi - deasupra liniéi da turbulenja - regimul este laminar, so citegté | éoafitientul , apoi, cu formiula Darcy-Weissbach (20), se calctileaza. cailerea do. presiiine: Daca cele dou Iinii nu se thtiinésé, se cilagle edeficientul 2 la intérsedjia nuniarului Re éy linia de turbilenta,HIDRAULICA FORAJLIL Ut ~ k t “eugjnos9 ayonpuoe Ud euelureyBuIg Jojepiny eeleBino B) RolINeJpIY plve)sizoN ep {ni 4 : gm Y sHyeukoy pnspuny e Meese s > ¢ 2 Specos se. 2 secs + | i | : axposoay inf 2087 | i 2 / | | gowsizsséa|_| RearGny wake ‘ira WUADYBCD “p'6ls oe a 208 wo 00 so 300 200 20) i 8b ¥ pynowy afussteas ap jnpeiarayeoy 254HIoRAUL FORAIULUL Pentru stabilirea proprietafilor reolegice np gi tp prin masurdtori efsc- uate cu un viscozimotru capilar, este util sa se sctis formula lui Buckingham gi cu variabile consistente: (28) es Ponte dreple! =n, ot Fig.5. Doterminarea parametriior teologici ny $179 cu viscozimetre tubulare, ‘Se m&soar cu un viscozimetru, sau chiar cu mai multe, diverse vatori Fr Bi corespunzitor, xp = Ap q7j-. Se traseazd curba ty = 16m). 4 apol asimptota ei. Panta acesteia va fi np, iar intarsecfia cu abscisa: = (fig.5). c. Fluide pseudoplastice. Ecuatia constitutiv’ este av yy rook oo. en 255HIDRAULIGA FORAIULUL unde K este indicole de consisten{a gi 1 - indicele de comportare. Rezulta: 1 13 (2). : 1h) = ( ze } 28) Daca introducem expresia lui f(z) in (8), se obfine: anes . rR op zn _{»)to9 oe fear le |e =) KD sa ap v2) pitt! 2 (AP ye (2a - arr [zee] (2 9) Pentru n= 1 si K = n, relafia 30 se reduce la formula Hagen-Poi- seuille (14). 256 g8 Roportul vl ity S85 58: & on 08 U5 ai a 0 OP ab as a8 10 Porifio radiole FIR Fig.8. Efectul exporientutui fi asupra profilului vitezelor la migcarea laminara a Mluidelor psetitoplastice prin Ginducte circulareHIORAULICA FORAJULUL in figura 6 este prezontat protilul vitezelor pentru fluide pssudoplastica, El se aseamana cu cel de la fluidele viscoplastice (binghamiene), dar miezul do vitoza constafité lipseste. Cu cit fluidul se abate mei mult de ta comportarea nowtoniana (n < 1), cu atit profilul vitezelor este mai plat. Din relafia (0), se poate determina imediat cAderea de presiune nece- sara pentru migcarea unui fluid cu debitul Q sau ou viteza medio v,, : ) Dac& se defineste numatul Reynolds pentru fluide pseudoplastice astfel: 2m pn 4n \) Ym De orl te (2) Re = ov 3i- se calculeaz& cu formula lui Stokes (25), c&derea de presiuns se poate calcula cu formula general& Darcy-Weissbach (20). Cu variabilele consistente, relatia (81) se serie astte!: «(ty a. a) an in coordonate logaritmice, ecuafia (83) reprezinté o dreapti. Acest fapt permite s& sé determine cu ugurinfi parametril K gin: sint suficiants dou’ ma- surdtori Intr-un viscozimetru capilar. Se subliniaz’ c&.rezultatale de mai sus sint valabile pentru K sin constant, indepenidente de viteza de forfecare dy/dr. Or, aceasta cregte de la Zefo pe axa tubulul [a o valoare maxima linga perete. Este intorosdint oA exprimain viteza de foriécard IA peretile tubulul, Din ecuatia (27), ou rélaliile (8) §1 (31), rézult: (*] . (# dar Ip K Pentti ri ~ 4, exptesia din (34) éste egald, in valocte absolut, cu viteza de forfecaré medie. 1 GF _anet Bm an (64) d. Fluide péeuddplastice geriératizate. Numeroase fluids nu pot fi désorise réoiogie - in domenii suficieht dé targi ale vitezelor de forfevare -, de niéi tina dinije éouafilé constitulive anterior digcutalé: Este nevoie de ecuatti 287cu mai mult da doi perarnott ceclogicl, der ols sit diel! de intowrat, ex coz tatalo gro de utilizat. Din acest motiv, 's-a c&utat 6 procedura mai generala, valabila pentru orice tip de fluid, intr-o gama larga a vitezélor de forfecate, si care 8 permita, eventual, folosirea direct a datelor debitpresiune masurate la un alt tub sau viscozimetty capilar, © astfel do generalizare a fost propusd de Metzner si Reed (1955) pentru tuburi cilindtice circulare, fiind extins’ ulterior gi la alto domenii de curgere. Ea este vatabili pentru orice fluid viscos, ou sau fara ten- siune limiti de forfecare, dar cu proptistafi stafionare gi in absonja lunecérilor la porete, S& revenim la ecuatia (9). Into réprezentare 1, = f(¥;); curba ros- pectiva este unica: depinde doar de propristifile reologice ale fluidulul, nul gi do dimensiunile tubului, Ridicalé cu un viscozimetru capilar, de exemplu, ea poate fi folosita pentru otice tub cilindric circular, Diferenfiem ecuafia (9) in raport cu: 2 Fay de ay i I im 4 (mp) . (95) dp a P Utiltzind relayile (7) gi (8), ecuafia (35) devine: dav 3. 1 dim 5) [area ie ee ae &9) Aceasta este ecuatia Habinowitsch-Mooney (1933), Metzner gi Feed au aranjat-o astfel: dv 3. 4 din¥m -{ Ho ries aim Ting | @ Gu notafia: ding P. 3 anf’ (38) ecuatia (37) devine: 39) 258HIDRAULIGA, FORAIULUt Se observa c& n’ raprezinté panta curbei tp = (im) in coordonato logaritmice, Ecuafia tangentei la acoast’ curb’: Inty = K+ 0 hy _ (40) sau pK im: @y K’ constituie ordonata intersectiei dintre tangenta respectiva si axa Intp fa In} = 0. . jin cazul general, dependenta tp = frm) este 0 curba ozrecare; pare- mettii K* gi n’ dopind de vitoza de forfecare medio Yn. Ecuatia (41) seathana cu (27). Totusi, principial, ole sint diferite, Para- mettii K gin sint doud proprietafi reale ale fluidutui, cu valori constanté. In Schimb, K’ gi n’ determina propriotiile reologice indirect: oi depind'de viteza do forfecar medie ¥;_ - 0 caracteristica a curgerii prin tuburi, Poarta ins ace- leagi nume (K’ - indice de consistenfa, ri' - indice de comportare), au ace- loagi dimensiuni gi; practic, aceeasi semniticatie fizic’, Ecuatia (41) are avantajul cA este deja intograta si nu are mare impor isnfa daca parametrii K’'gi n’ sint constanji sau variabill, El sa determin’ ‘gra- fic, prin masuratori diracte debit-cddere de prosiune efectuate cu un viscozimie- tru capilar - eau'mai imulte -, éa parametti ai curbei t, = Flyin), Id vitezele de forfecare medi co intoreseaz’, Cind curba respectiva esto o dreapti - in edordonate logaritmice -, fluidul este psoudoplastic (Ostwald-de Waele). Comparind (33) cu (41), fezulta: nen (42) (43) Practic orice fluid poate fi, aproximat, pe porfiuni, cu un fluid pseudoplastic, avind pe intervalele respective parametil K gl 1 consianil. Curba ty = fl¥m) - trasata in coordonate logaritmice - se aproximeaz& cu sagmente de dreapti, crora Ii so determina paramettit K gi n, Daca se introduc expresille (42) si (43) in (44), rezulta formula (81), cu care se poate determina c&derea de presiune intr-un tub, Coridifia este 64 so cunoascd paramettii K gi n pe intervalul ce intereseaza. Definifia numarului Re din (32) ramine valabild. Daca este disponibilA o curba trasata in variabilelo’r, gi ms cu relafii- F 259HIDRAULIGA FORAJULUT le (28) gi (89) 28 ponte frase reograma + = + (ze } Ge ebizel, dispunem de 0 recgram& tesat’ cu un viseozinetru rotativ ou mai multe viteze, Adsecsri, aoveet rangrari’ este tormaté din dous drepto, una corespunziteare tuvafiiter snast gi cealalté turafillor mici, Se determina pa- rametiil K gl nia Comeniul care interesoazh gi, apoi, cu formula (81) se cal- culeaz’ c&derea da prestune. jin cazul sistemolor dispsrae, ling& perof{i tubulul apare o snomatie de curgora, ParticulelS disperee, cwrn sini ioijele de argila, se orienteazS de-a iungui peretilor, Totodata, se formeaz’ un filin da lichid cu viscozitatea mal ‘scdzuté decit coa a sistemnului dispars, Din deesté inotive, CAdétea do presiune necesara migc&rii cu un anumit-debit este mai mic’ decit cea calculata cu-for- mulele de mai sus. Fenomenul poate fi-evaluat dack so cunose viseozitatoa gi gtosimea filmului de lichid, Cind fluidul este binghamian, dac& presiunea este mai micd decit valoarea App calculaté cu ralafia din (18), of se deplassaz& ca un dop rigid - ara loc aga nurita "curgerea dop". Exemplut 1. 0 past de ciment cu densitaied 1850 kg/m? a fost corca- tatG inir-un viscoziraetry Fann 35 VG,- tabola't. S& se calculeze cdderea do Presiune la curgeres pastel printr-o coloand de 5 1/2 in, cu clametrul interior mediu 124 mm $i lungimes 3000 m, Debitul este 18 Ifs.. Presupunanni-a) ilul- dul binghamian, b) fluidul pseudoplastic (Ostwald-ce Waele) $i ¢) fluidul psou- doplastic gensrelizat. Solute, Viteze medio: = 1,242 mis. + 0,124? a) $e delermind —_peramettit reologiot af fuidulil binghamian cu relax file (21) $i (22) din capitotul 1: ‘ip = 600 ~ Yag9 = 117 - 82 = 85 mePars ; 1H = 0/4789 (2 W209 ~ Ogo0) = 0,A789 (2+ 82 ~ 117) = 22,8 Pa: Se calouleazé numndrul Reynolds cu rotayis (21), 4,242 0,124 +4 124 1850 aay Re = 0,035 gi nunidrul Binghari cu (22), 260HIDRAULICA FORAJULUI | 22,5 - 0424 Bis Tpaav 0006 * 842: | Din figura 4 citim 2 = 0,088 (regirnu! este laminar). Tabela 1. Masurdtori cu viscozimetrul Fatin 35 VG Date experimental Dato calculate “Turajia‘ciiindrului —Oiviziuni citte pa Tensitinea de | Viteza de forfecare mobit disc dvldt forfecata ng ° r rotymi st Pa 600 417 4022,0 59,79 300 82 5110 41,90 200 70 340,8 35,77 100 49 1704, 25,04 8 78 10,22 3,83, 3 4s" 51 2,30 Cderea de presiune esto calculata cu formula Darey-Weissbach (20): 4,242 3000 Ap = 0,088 ooo 1850 = 28,7 « 10° Pa = 26,7 bar 4) Parametti reologic si fuiculul pseudeplestic se determind cu formu. fale (28) si (29) din éapitotul 1: 19 = 8.92 Wg w 9,90 ig a 5125 5 P3009 K = 51477 eggs 514105128 -g9 = 1715 mPare™, CAderea de presiune so determina cu formula (31): Ape4 ones (2 10,5125 + 4 pe 4,718 + 1,24295125 « 3900 p= 4 + 908125 | SO ee 4.05125 0124081251 = 47,5 - 105 Pa = 17,5 bar. 264HIDRAULICA FORAJULUL ©} Se calculeazk vitozele de forfecare gi tensiunile corespunzatoare celor gase turafii cu relatille (23) st (24) din capitolul 1. Punctete respective sint trecute intr-o diagrama logaritmica (fig.7). So observa c8 ele se plaseazd po dy dou drepte, cara se intersecteazé la a] Ip 100, Tensiones de forfecare © , N/m? a re) 388m? 58 2700 Wier de deformore dvfdr, st Fig.7. Reagrama pastel de ciment din exemptul 1. Presupunem ca viteza de fortecara la perete in coloana de burlane este mai micd de 220 s'. Cu coordonatele a dou’ puncte oarecare de pe prima dreaptd, se determin’ pacameiri: et ms iggy = 0688, Slo 17 : = aap = 0806 Pass” 262Viteza de forfecare medie BVm 32Q 82. - 0,015 1 = ES 2 ee = 20,1957. DD 3,14 + 0,124? Vitoza de forfacare fa perefii burtanelor = (SL) - 920,882 «1 59 49 = 90,06 9°! ar |p 40662 PONS = SONOS. di Din figura 7, la ( ral = 90,36 s“', citi x, « 16 Pa (1, poate fi cal- A , culat $i cu rélafia (33)). C&derea de presiune _ Abt | 4 +3000 -16 | a) 0,424 Aceeagi valoare se objine $i cu formula (31). Ap 16 - 10° Pa = 16 bar. 60 a LL ot 2 . : ~ Fiuidul binghomian Ro 2 & = 0 z Fluide! pseudoplostic 30 - J) ‘Fluidut new fonian| 0 - 20 Ww #00 Gi 1000 Wlesa de farfecore, 5? Fig.8. Schematizarea comportiril reologice a pastel de ciment din exernplul 1,eRe Rezultatul cel ral acceptabil este uttimul: 18 ber. Dolinires snodstulel reolagic doar cu doua mésurstort - la 300 $i la 600 relfmain - nu este adecvata in acest caz, Curgsrea din coloana de burlene corespunds unor vitoze de foriecars la perote mal mici, 90,35 s"', decit csle dé ezicul at paremetrilor re0- logici, 811 gi 1022 s"', iar esle douk models, inceceabi cel bingharian, rus descriu corect comportares iluidului la viteze cle lorfecare rsduse (tig.8). 12, Cargorea turbutents in interioru! garniturit do prajini gi in manifotdul de refulars a pompslor, fluidul de foraj curge de regula turbulent, Ne interessazé condifila care delimi- teazA migcarea laminard de osa turbulent gi relajiile de calcul pent cide tea de presiune in cel de-at doilea caz, 2. Fluide nawtontene. Natura curgerli ests esrdctorizata cu ajutorul humaruiui Reynolds (in relatia (21) se inloculegte viscozitatea plasticé ny cu viscozitatea absolut 9). La Fle < 2100, migearoa esto laminard, iar 18 Re > 4000 devine complet turbulent’, Inte osle dows valor, curgorea este ‘tranzitorie ¢i depinde-de eondifile de intrare, prezenja unor surss perturbatoa- re. In calcule practice, 8 consider’ c& turbulonfa incepe de la Re = 2100 (uneori so admite 2300). aderile de presivne in regimul turbuient se calouloaz’ cu formula Darcy-Weissbach (20); coeficientul de rezisten{& hidrauticd a depinde de au- mérul Re $i de rugozitatea relativa a conductel k/D. Rugozitatea absoluta k, pentru prdjini, burlane,.condueto de ofel, este 0,02 - 0,04 mm, Coaficientl 2 86 calculeaz cu diverse formule empirice, dintre care arnintiva: * formula fui Blasius, pentru conducts netede din punct de vedere hi- drautic, 3000 < Re < 100 000 ; (44) + forraula Golebrock-White, pant conduste parfial rugoase, -2lg (er t : cS) Roja) S71 D * formula fui Nicuradze, pentru conducts rugease (numere Re foarte mari), 221g 2 44a. (48) i a 264mess Bapeprodt pergeas ‘eseinoxo alonpuoo uid euewoymeu Jojepiny, Bex96ino palnesply pluatsizel ep jniuoEDeaS “6 Est ay sploulay ynveway 6 oe “egsne @ J pocre.2 * at BGE4 Ee pfisajngur RODIT Watog” ¢. pomiospy plua/siz2s ap pnguratartedy 265De abical se folosose gratice, calculate cu formulate de mai sus ori cut altele asemanatoare. in figuia9 este prozentath diagrama lui Moody. Ea poa- to fi utilizata si pent curgerea laminara. b, Fluide binghamione. Migcarea acestor fluide nu poate fi caracteri- Zati doar cu ajutorul numarului Reynolds (21), deoarece el include numai efectul viscozitatii plastics. Este nevoie gi de un al doilea criteriu, care sA exprime efectul tensiunii dinamice de forfecare 1. Acesta este numarul lui Bingham (22) La curgerea’ laminar, coeficientul de rozistenf& hidraulic “A oste exprimat ca o functie do cele doua numere - ecuatia (24). in ragin turbulent, tensiunea dinamicd de forecare joac& un rol mai pufin pregnant; majoritatea corcetiirilor experimentale au corelat coeficiontul & doar ct numarul Re (desi 2 eragte ugor cil tp). Pentri: un numar Bi dat, migcarea se consider’ turbilént& dacd nu- marul Re este mai mare decit ‘valoarea Re, cititi la intersecfia liniel de‘ va- loare Bi ou linia experimentali de turbulen{a. Se observa cA Re,, cteste cu huméirut Bi. Citind toate valorilo dé la intorsecfille respective, so poate trasa 9 curba Re,, » 1(Bi). wo a = oe Sls 4 Ee dens t 4 16 cxlesivl Ini. Hens ‘ fie é , 1 : i & at , So Bs Bf WP TESST TIA SE gi 2 FESR gs OS Moriral Hedetrom Hey Be on Rn Fig.10. Tranzifia do la curgerea laminar’ la cea turbulem& pentru iuide binghamiene in conducte circiilare, Este uti) s& se introducd tn al treilea grup adimensional - numérul fui Hedstrom: 266He = Re - Bi oot : (47 . ap Acosta are avantajul c4 nu confine viteza - depinde doar de proprieté- {ilé fluidulut gi de diametrul tubului -, coca ce permite 6 se determine, even- ual, Viteza critic& la care incepe turbulenta. Figura 10 prezinia dependenfa nurnarului Re,, de numarul He. Curba sespectiva poate fi descris& cu ectiatia empiric’: Reg, = 2100 + 5 He®® (48) ¢. Fluide pseudoplastice. Includem aici alft fluidele tip Ostwald-de Waele - cu paramatril reclogici K gi ni constanfi -, cit si generalizarea Metzner- Reed - la care paranitil sin’ sint variabili, dependengi de viteza de forfecare, Dodge $i Metzner (1959) au stabilit 0 ecuafie implicité pentru caleulul co: eficientului de rezistenf& hidraulick 4 - reprezentala in figura 11. In rogim turbu- lent, 2 depinde atit dé numarul Reynolds, definit in (22), cit si de indicele de coin- portare n'. Diagrama este vatabila gi la fluidelo Ostwald-de Waele cu n’ = n, amo ‘nolor Ul y aoeo| | LN 3 A060 £ LI B sow [ane % oto oe LEU» & aces 1H BETTY aoco PL “e g ' <= wo % gas - str = as By - Expetimentols Pawo as. Pry ae § dao ‘ a $8 sem = Exthapolata S in & aio a6 © gas [ _ a aa aw L . a SSS78 ii) 2 AS Te WI FIs 878 181000 Munécal Reyrods Re Fig.1 1. Cooficiontul de rezistenja hidraulica la curgerea fluidelor pseudoplastica prin conducte ciculare, . 267in tuburi rugoass, valoarea lui a, citit’ din diagrama, se inmulteste ou raportul A,fhq, Unde 2, este cosficientul corespunzéitor rugozitAtii respsctive si 2, eel pentru conducts netede, ambi citi din diagrama Moody la acalagi humar Ro. Din figura 11 s@ observa cA sfirsitul curgerii laminare, ca gi inceputul Curgerii turbulente, depind de indicele n'; numarul Re,, scade cu valoarea {ui n’, 2 Spot 2500 a € Ra z J 8 Conducte 100 my a2 a a a 0 Inticele de comportare Fig.12. Tranzijia de la curgerea laminard la cea turbulent’ pentru luide pseudoplasiice In conducta circulara, Walker (1978) giseste dependenja Re,, = f(n) ilustrata in figura 12. Egalind valoarea citit& in figura 12 cu expresia numarului Re din (82), se deter. mina viteza critic’, de trecere de la curgeroa laminara la cea turbulent Exeraplul 2. 84 se calculeze caderile de prosiune la pomparea pastei de ciment din exemplul 7 printy-o garniturd de lansare de 5 in, cu dlameirul Interior 108,8 mm si lungimea 3000 m. Debitul este 30 I/s. Presupunem din nou: a) fluidul binghamian, 4) fluidul pseudoplastic gi c) fluidul pseudoplastic generalizat, Solujie, Viteza medio v, "4+ 0,030 : 3,14 - 0.1086 = 3,24 m/s . 4) Fluidut binghemian are paramotrii-y, « 85 mPa-s $i ty = 22,5 Pa. 268Se ealeuleazd muinsrole Fleynolda gi Bingham: 8 + 1854 1852 . 48 600,, Bie in figura 4 constetém cf linia Bi > 21,5 nu intihaste verticals Fle @ 18 600, deasupra linist do turbulenfé; citim 4 * 0,024 pe aceasti linle - reginul este turbulent, - Cu formula Darey-Weissbach: 324 3000 Se oe = 40° Pas . S Dadeg 1850." 044, 10° Pa 64,4 bar Ap = 0,024 * py Fluicut pseudoplaetic ara parametril reologici: n= 05125, Calculim numérul Fleynolds cu formula (32): K= 1,718 Pass” $i = 7780, Re = atts 5125 + 1 0.6125 9,242-95125 . 0,408605129. 1850 5125 iis Din figura 11 citim % = 0,0225 - regimut 6ste turbulent: C&deréa de presiune 3,247 3000 = -408.Pa = 5 paoag 1050 = 60.4 - 10 -Pa = 60,4 bar . Ap = 0,025 6) Pentru fluidul peeudoplasitc gensralizat, prosupunsm cA viteza de fortocare la parete este mai mare de 220 s', Deoarece a doua dreapta tre- £9, practic, prin puncisle coraspunzatoare turafillor 600 gi 200 rot/min, rezul- tn’ on 0.5126 gi K > 1,715 Pave”. Viteza de forlecare medio 8 Min 8 + 8,24 mato BBN. 298,7 52). D * ioae * 8875 Viteza de fortecare la perefii prajinilor (dv) 8-0512 +45. oe 4 -(F \ Poe R027 = 2956 > a209 7. 269TIDRAULICA FORA UE Auméarul Re, \ $! Sp sint identice cu cete calculate la fluiciela pseurlo- plastics in Hmitsie de precizia a diagramolor, rezultatele sint apropiale, ir regi turbulent, propriotifile reclogice nu joacd un rol semniticstiv. 2. Curgerea fluidelor in spayil Inelare Au fost stabilite relatii - exacte sau aproximative - inte debitu de fluid care circulé prin spafiul inelar dintre doi cilindri circulari concenttici gi c&dorea de presiune provocata. Demonstrarea ¢i aplicarea lor este destul de laborioa- 88. De aceea so apoleazi la o simplificare: spatiul inelar se asimileaz cu (2, - D,) spatiul dintro dou’ plano paralelo situate fa distanta 2h = —— z “+ Sau notat: D, - diametrul interior al spajiului inolar gi D, - diametrul exterior. Simpli- ficarea este valabilé daca spafiul inelar este relativ Ingust: a > 08, 24. Curgerea laminaré Presupunem din nou migcarea stafionera, uniforma, fr unecdri la porate, Se alege un sistem de axe xoy ca In figura 13. we te Fig.9, Distributia vitezolor si a tensiunitor de fortacare la curgerea fluidelor binghamiene prin spaji inolare. Fie o figie de lichid, cuprinsa intte -x gi x. Ea are ljimoa egal cu cir- (Dz ~ Dy) cumferinfa medic a spafiulvi inelar, [= + Asupta ei acfioneaz’ forjele de presiune po cole doud baze, forfele create de tensiunile de forfecaro 1 do pe cele doua suprafefe gi forla masicé G. Ecuafia de echilibru, dupa axa y: 2702x i (py ~ pry = tbe. (49) Do aici, rezulta: Tensiunea la psrete (81) : Combinind ralafile (60) si (61), distribufia tensiunilor: + (82) Debitul de fluid Q=2! f vax, (63) unde v este viteza fluidului la distanta Intagraim prin parfi si objiner anaifvet> [Pra -2r fl xay. 64) S-a finut seama o& la xh, v= 0. SA introducer acum legea constitutiva (7),-paniru fiuide cu proprietSfh reologice stafjonare, sctis’ sub forma ~ (#) =f): : lit a2 f"xtty dex = ie foe. (55) o §-a folosit gi ecuatia (62) + Ecuafia (68) se poate scria sub forma: Fie viteza medi Vjy= oF h 2 By, * ty m3 [rt a (68) eb Termenul din stinga reprezinta vitexa de forfecare media (in cazul tuk anHHDRAULIGA FORAJULUL dolor newtoniene este egald cu vitoza de forfecare la perete reals), Graficul functiai Yiq = f(t») este unic - nu depinde do dimensiunile canalulul de curge- te, el doar de praprictitile reologics. Daca functia f(1,) este cunoscutd, ecua- fa (66) so integreaz’ gi rozultd o telafie intre v,, $i 1, Sau inire Q si Ap. a. Fluide néwtoniene. Funcfis f(x) = f0 substituim in (55); 21 op 2 21h, as oo dee : 5; 3 [ n 34 6 (Dy + - Dupa inlocuirea tui 4s “(Pt * Pa) gialui he a A ecua- fia (57) devine: (Dj + Dg) (Dz ~ D,)® Spey AP 8) Inversati, ea permite s& se calculeze caderea de presiune 2 48 Vy & p= —— Wea bo =n. (69) (Dy + Dg) (Dp ~ D4) (Dz ~ Dy) Seris& sub forma: 4p (Dp~ Dy) 12'Vp SD aie (60) uno in evidenta tensiunoa de forfecare la perste (primul termen) gt viteza de 12 Vy fovtocare la porote, 5 5, Fluide binghamiens. Ecuajille constitutive sint (14). Conform ecua- fiei (2), tensiunilo de fortecars scad do ta pereto spre centrul secfiunit curgere, devenind egale gi apol inferioare tui vg. Existé dect o regiune simott fafa de axa yin care |1| < to gi fluidul se comporta ca un rigid. In interiorut lui, dv[dx 0 gi v= ¥p = const. Din velafia (50) rezulté litimea acestui miez: : *o Se (61) 272in spafiul inclar, miezul neferiecat are o s¢ faf& de cate. dou’ tuburi, cu grosimea 2 fig. Curgerea are loc nurnai dac& fy < h, adic’ atunci cind Ly 4h % Ap > Apy = — eae. (62) S-a notat cu Apy presiunea minima la cere incepe ourgerea, . Introducem a doua ecualie (14) In expresia debitutui (6S) gi, dupa inte- grate, rozults : 2 aim [o 8% 4% Qs wil-e wt el: (63) Sap” ey 28 2 oe ee. gy e 192 ny b ‘3 ap 2 he ee) Pontru ty © 0 gi ng = n, parenteza devine egal cu unitatea gi formule: le (64) gi (58) sint identice, Se remarca 0 oarecare asomanare a ecuafiei (64) cu formula ful Buckin~ gham (18), Ca gi aceasta, ecuafia (64) nu poate fi rezolvata simplu in raport cu Ap. Din dorinfa de a folosi,formula generalé. Darcy-Weissbach, so introduce din nou coeticientul de rezistenfa hidraulicd 2, precum si numerele Reynolds gi Bingham, Astfel: tp 2 Ap (Dy ~ Dy) Med Pap (P22 Pi) (65) ve pyal oS Vm (Dz - OF fo = Ym be Ode . (0) "p gi = ro (27 PD (67) Yin Np Cu aceste notafli, ecuafia (64) se serie: 273HIDRAULICA FORAJULUL Pantie ilvide newioniene, Bi = 0 gi 96 Re 2) Ecuafia (68) este reprezentata grafic in figura 14, completaté si cu dependenja 2 = 0 (Re) pentru curgerea turbulent&. Dac& dreapta corespunza- toare numérului Bi intilnegte verticala numarului Re deasupra liniei de turbulen= fa, regimul aste laminar; se citeste 2 la intersecfie, apoi, cu formula Darcy- Weissbach (20), in care se inlocuieste D eu D, - D,, 88 determina cdderea de presiune. Daca cole, doud drepte nu se intiInesc, 4 se citeste la intersecfia Verticalel Re cu linia de turbulent. ©. Fluicle peeudoplastice, Inttoducem expresia lui f(r) din (28) In o- cuafia debitului (58) si intogram: 1 @ ma lz) (70) Gu expresille mirimilor |, h gi tp, se caleuleaz’ dobitul care curge prin spafiul inelar cu diametrste. D, si Dp 0 SP Oe) KL aned “™ Do alef, rozutta: ans ty ( 12 My 4KL spe on ] l=: Dy | D-o* (72) Dac se defineste numarul Reynolds astfol: an ° 3n 9 Ym (D2 - Ds)" p a tgtaf_ S97 Ym (Oe = Oy)" eo Re = 12 lati ] K (78) gi 2 se calcuieaza cu relafia (69) se poste folosi formula Darcy-Welssbach (20). . 27aHIDRAULICA FORAJULU! emmou feds uy evorweybung soraping eaisBino ef Roynespry efuststzes ep insuaiye0d “y! Olt 2 ean sopovkay jripuny) 2 eecgct co 2 s%epios 46 2 eee oe po 2 2 S$ y e2yomspty pjuajsr20s 3p j9743/214309 275